TEZĂ DOCTORAT - usamvcluj.ro · analiza Şi prognoza principalelor produse primare ale fondului...

COSMIN DOREL MIHĂŞAN REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Specializarea: Management şi marketing în agricultură

Ec. COSMIN DOREL MIHĂŞAN

TEZĂ DOCTORAT Ph.D. Thesis

MANAGEMENTUL DURABIL AL FONDULUI FORESTIER ÎN ROMÂNIA

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

SUSTAINABLE MANAGEMENT OF FOREST AREA IN ROMANIA

(SUMMARY OF Ph.D. THESIS)

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. EMILIAN MERCE

CLUJ-NAPOCA 2009

1


CUPRINS INTRODUCERE ............................................................................................................................4 PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII.................................................................5 CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA FONDULUI FORESTIER AL ROMÂNIEI....................................................................................................................................5

1.1. EVALUAREA CADRULUI LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITĂŢILE SPECIFICE MANAGEMENTULUI FONDULUI FORESTIER ..................................................5

1.2. EVOLUŢIA PROPRIETĂŢII ASUPRA FONDULUI FORESTIER ÎN ROMÂNIA...5 CAPITOLUL. 2. STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI EXPLOATARE A FONDULUI FORESTIER..................................................................................................................................8

2.1. SECTORUL FORESTIER ŞI PROGRAMUL SAPARD ..............................................8 2.2. PROGRAME EUROPENE DE MONITORIZARE FORESTIERĂ, INIŢIATE LA

NIVEL NAŢIONAL .......................................................................................................................8 2.3. DEZVOLTAREA REŢELEI DE DRUMURI FORESTIER – CONDIŢIE A

DEZVOLTĂRII DURABILE A FONDULUI FORESTIER .........................................................9 2.4. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI DEZVOLTAREA

DURABILĂ A SECTORULUI FORESTIER ................................................................................9 2.5. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER NAŢIONAL ÎN CONDIŢII DE

DURABILITATE A EXPLOATĂRII ..........................................................................................10 2.6. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ŞI EXTINDERII SUPRAFEŢELOR

PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE...................................................................................................................................10 PARTEA A II-A MATERIAL ŞI METODĂ ...............................................................................11 CAPITOLUL 3. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND METODOLOGIA DEMERSULUI DE CERCETARE ...........................................................................................11

3.1. CULEGEREA DATELOR STATISTICE....................................................................11 3.2. METODE DE PREZENTARE A DATELOR STATISTICE ......................................11 3.3. SERII CRONOLOGICE ...............................................................................................11

3.3.1. INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE.....................................................11 3.3.2. AJUSTAREA SERIILOR CRONOLOGICE ......................................................12

PARTEA A III-A REZULTATE ŞI DISCUŢII ..........................................................................13 CAPITOLUL. 4. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA – NECESITATE SAU IDEAL ..........................................................................................................................................13

4.1. CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI SUPRAFEŢEI FONDULUI FORESTIER13 4.2. CREŞTEREA SUPRAFEŢEI PĂDURILOR, NECESITATE SAU IDEAL ...............14 4.3. EXPLOATAREA RAŢIONALĂ A MASEI LEMNOASE – CONDIŢIE A

DURABILITĂŢII .........................................................................................................................14 CAPITOLUL 5. ANALIZA COMPARATĂ A FONDULUI FORESTIER AL ROMÂNIEI CU PRINCIPALELE ŢĂRI ALE UNIUNII EUROPENE .....................................................16

5.1. ROMÂNIA - AUSTRIA ...............................................................................................16 5.2. ROMÂNIA - BELGIA..................................................................................................16 5.3. ROMÂNIA - BULGARIA............................................................................................17 5.4. ROMÂNIA - CEHIA ....................................................................................................18 5.5. ROMÂNIA - DANEMARCA.......................................................................................19 5.6. ROMÂNIA - ESTONIA ...............................................................................................19 5.7. ROMÂNIA - FINLANDA............................................................................................20 5.8. ROMÂNIA - FRANŢA ................................................................................................21 5.9. ROMÂNIA - GERMANIA...........................................................................................22 5.10. ROMÂNIA - GRECIA................................................................................................22 5.11. ROMÂNIA - IRLANDA ............................................................................................23

2


5.12. ROMÂNIA - ITALIA .................................................................................................24 5.13. ROMÂNIA - LETONIA .............................................................................................24 5.14. ROMÂNIA - LITUANIA ...........................................................................................25 5.15. ROMÂNIA - MAREA BRITANIE ............................................................................26 5.16. ROMÂNIA - OLANDA..............................................................................................26 5.17. ROMÂNIA - POLONIA.............................................................................................27 5.18. ROMÂNIA - PORTUGALIA.....................................................................................27 5.19. ROMÂNIA - SLOVACIA ..........................................................................................28 5.20. ROMÂNIA - SLOVENIA ..........................................................................................29 5.21. ROMÂNIA - SPANIA................................................................................................29 5.22. ROMÂNIA - SUEDIA................................................................................................30 5.23. ROMÂNIA - UNGARIA............................................................................................30

CAPITOLUL 6. ANALIZA ŞI PROGNOZA PRINCIPALELOR PRODUSE PRIMARE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN ROMÂNIA......................................................................32

6.1. ANALIZA ŞI PROGNOZA VOLUMULUI DE LEMN ROTUND RECOLTAT ......32 6.2 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA IMPORTUL ŞI EXPORTUL LEMNULUI

ROTUND ......................................................................................................................................33 6.3 ANALIZA ŞI PROGNOZA PRODUCŢIEI DE CHERESTEA....................................34 6.4 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA IMPORTUL ŞI EXPORTUL DE CHERESTEA 36

CAPITOLUL 7. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ABORDAREA DURABILĂ A EXPLOATĂRII FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ...............38

7.1. ANALIZA EVOLUŢIEI FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ ÎN PERIOADA 1990 – 2007..............................................................................................38

7.2. SITUAŢIA FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ DIN PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETĂŢII ................................................................................39

7.3. ANALIZA EVOLUŢIEI LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ.......................................................................................................................42

7.4. ANALIZA VOLUMULUI DE LEMN RECOLTAT LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ .............................................................................................................................................44

7.5 ANALIZA EVOLUŢIEI VOLUMULUI DE LEMN RECOLTAT DE AGENŢII ECONOMICI CU ACTIVITATE FORESTIERĂ........................................................................44

7.6. PROIECTE DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ ÎN DERULARE LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ.......................................................................................................................45 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...........................................................................................47 BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................49 ENGLISH SUMMARY

3


INTRODUCERE

Pe fondul creşterii vizibile a suprafeţelor despădurite, precum şi a producerii unor fenomene extreme ca urmare a derulării unor activităţi de exploatare a masei lemnoase situată pe văile unor râuri sau pâruri în condiţii care exced cadrului legal, prezenta lucrare încearcă să prezinte o radiografie a stării actuale a fondului forestier, care să permită relevarea carenţelor din domeniul silvic şi, de ce nu, emiterea unor recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei. Iniţierea măsurilor de punere în aplicare a legilor proprietăţii în România în condiţiile nefinalizării normelor metodologice ale acestora, permisivitatea sancţiunilor aferente infracţiunilor silvice, modificările repetate aduse cadrului legal şi insuficienţa fondurilor alocate împăduririlor sunt condiţii favorizante ale diminuării continue a fondului forestier românesc, efectele negative fiind vizibile în viaţa de zi cu zi. În demersul de cercetare, am considerat necesară şi oportună realizarea unei analize comparative a situaţiei fondului forestier românesc cu cel similar al principalelor ţări ale Uniunii Europene, pentru a identifica măsurile prin care unele dintre acestea au încercat şi chiar au reuşit creşterea suprafeţelor împădurite şi exploatarea raţională a resurselor forestiere. Rezultatele efectuării unei analize comparative ale fondului forestier naţional cu cel al principalelor ţări ale uniunii europene a fost identificarea unor posibile puncte de plecare în fundamentare unor noi strategii de dezvoltare durabilă, ţinând cont de experienţa similară a acestora. Cu privire la starea actuală a fondului forestier, apreciem ca necesară iniţierea unui set de măsuri concrete care să determine o creştere reală a gradului de împădurire al României, precum şi monitorizarea atentă a activităţilor derulate de diverşii agenţi economici implicaţi în activităţi de punere în valoare a masei lemnoase. În încheiere, aş dori să mulţumesc domnului profesor universitar dr. Emilian Merce pentru sprijinul adus în coordonarea demersurilor de cercetare ştiinţifică, necesare fundamentării prezentei lucrări de doctorat, precum şi familiei mele, pentru înţelegerea avută.

4


PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII CAPITOLUL I. CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA FONDULUI

FORESTIER AL ROMÂNIEI

1.1. EVALUAREA CADRULUI LEGAL CE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITĂŢILE SPECIFICE MANAGEMENTULUI FONDULUI FORESTIER

Primele reglementări cu privire la administrarea şi exploatarea pădurilor apărut în secolul XVIII, ca o necesitate firească pe fondul dezvoltării societăţii cu ajutorul unor resurse tot mai mari de material lemnos. Prin Legea 204/1947 (privind apărarea patrimoniului forestier), s-a dispus ca toate pădurile aflate pe teritoriul României să fie supuse regimului silvic1, având ca argument existenţa la nivel naţional a unor suprafeţe degradate de peste 1 milion de hectare. Urmare a modificărilor politice post-belice şi coroborat cu adoptarea unei noi constituţii în anul 1948, care face referire la faptul că pădurile sunt bunuri comune ale poporului român2, se impunea modificarea cadrului legislativ în domeniul silvic, rezultând în anul 1962 apariţia unui nou Cod Silvic. Una din cele mai importante prevederi ale acestui act normativ vizează asigurarea integrităţii fondului forestier, respectiv precizarea faptului că orice modificare a suprafeţei fondului forestier se poate face doar în baza unei aprobări emise de Consiliul de Miniştri3. Anul 1996 marchează apariţia unui nou Cod Silvic, care precizează că deţinătorii de păduri (inclusiv statul) au obligaţia să menţină în stare bună pădurea şi să execute la timp tăierile de igienă şi protecţie4. Deşi a încercat armonizarea legislaţiei în domeniul silvic cu cea în domeniul proprietăţii, Codul Silvic din 1996 nu prevede sancţiuni drastice în cazul nerespectării regimului silvic, stare de fapt care a favorizat multiple încălcări ale acestuia cu privire la efectuarea unor defrişări ilegale, având ca efect diminuarea suprafeţei fondului forestier, în ciuda statisticilor oficiale. Urmare a punerii în aplicare a legilor proprietăţii, care au avut ca efect defrişarea ilegală a unor însemnate suprafeţe de teren de către deţinători, se impunea elaborarea unui alt cadru legislativ care să reglementeze activităţile în sectorul forestier, rezultând emiterea în anul 2008 a unui nou Cod Silvic. 1.2. EVOLUŢIA PROPRIETĂŢII ASUPRA FONDULUI FORESTIER ÎN ROMÂNIA

În perioada vechii Dacii şi a stăpânirii romane (106 – 271 e.n.), suprafeţele de pădure aparţineau statului, populaţia având drept de folosinţă asupra acestora în condiţii date. Ulterior, la destrămarea acestei orânduiri, în perioada existenţei cnezatelor şi voievodatelor, folosirea resurselor pădurii se făcea în devălmăşie. Urmare a mutaţiilor situaţiei politico-economice, care a determinat stratificarea socială şi concentrarea puterii în rândul unui număr restrâns de persoane, proprietatea

1 Sursa: Legea. nr. 204/1947, publicată în Buletinul Oficial nr. 140/1947, art. 1 2 Sursa: Constituţia Republicii Populare Române, publicată în Monitorul Oficiat 87/1948, art. 6 3 Sursa: Codul Silvic, publciat în Monitorul Oficial nr.28/1962, art. 3 4 Sursa: Legea 26/1996, publicat în Monitorul Oficial nr. 93/1996, art 16

5


asupra pădurii s-a concentrat în special în rândul nobilimii, care stabilea cota de lemn alocată fiecăruia şi contravaloarea în bunuri/servicii. Primele măsuri prin care se încearcă o reglementare în ceea ce priveşte proprietatea asupra pădurilor au fost iniţiate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, acesta emiţând legea nr. 1251/1853, prin care averile mănăstireşti treceau în proprietatea statului5. Modificări semnificative în ceea ce priveşte regimul proprietăţii au avut loc odată cu emiterea Codului Silvic din 1910. În art. 36 al acestui act normativ este stipulată posibilitatea moşnenilor sau răzeşilor de a ieşi din indiviziune, context în care drepturile asupra pădurilor au fost achiziţionate de marii proprietari de păduri6.

Legea Agrară7 din 1921 a adus noi modificări în structura proprietăţii, pentru crearea de păşuni permiţându-se exproprierea proprietăţilor rurale (inclusiv păduri), stare de fapt ce a determinat reducerea suprafeţelor forestiere cu circa 1,3 milioane hectare.

După al doilea război mondial, pentru a despăgubi, potrivit noii legi agrare8, familiile unor veterani de război au fost împroprietărite şi cu suprafeţe de pădure, de dimensiuni reduse.

Totodată, datorită modificărilor în plan politic de la acea oră, sesizând trendul pe care îl va lua politica românească, marii proprietari de păduri au început să vândă suprafeţe mici de păduri, rezultând creşterea semnificativă a numărului de proprietari.

Odată cu transformările din anul 1948, pădurile aparţinând tuturor persoanelor fizice şi juridice au fost naţionalizate fără a despăgubi proprietarii dar şi fără a se anula titlurile de proprietate, statul devenind unicul proprietar al suprafeţelor de pădure9.

În aceste condiţii, în perioada 1948 – 1989, deşi s-a încălcat dreptul la proprietate al persoanelor fizice şi juridice, suprasolicitându-se până în anii 1960 exploatarea fondului forestier pentru plata despăgubirilor de război către U.R.S.S., au fost iniţiate măsuri de diminuare a suprafeţei pădurilor şi realizarea de împăduriri, precum şi de construire a unor drumuri forestiere destinate accesibilizării masivelor aflate la vârsta de exploatare.

După căderea regimului comunist din 1989, la nivelul noii clase politice româneşti s-au conturat două puncte de vedere în privinţa proprietăţii asupra fondului forestier, respectiv pentru rămânerea pădurilor în proprietatea statului sau restituirea in integrum a dreptului de proprietate. În anul 1991, prin Legea 18/199110 s-a adoptat o soluţie de compromis privind retrocedarea a maximum 1 ha de pădure pentru fostul proprietar de pădure persoană fizică, cu posibilitatea solicitării ulterioare a diferenţei de suprafaţă deţinută, în limita maximă de 30 hectare. Acest act normativ este completat de Legea 1/200011, care face referire şi la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pe vechile amplasamente, în limita a maxim 10 hectare.

5 Sursa: Legea 1251/1863, publicată în Monitorul Oficial 251/1863, art. 1 6 Sursa: Codul Silvic din 1910, publicat în MMonitorul Oficial nr. 8/1910 7 Sursa: Publicată în Monitorul Oficial nr. 82/1921 8 Sursa: Legea nr. 187/1945, publicată în Monitorul Oficial 68/1945, art. 3 9 Sursa: Legea 119/1848, publicată în Monitorul Oficial 133 bis/1948 10 Publicată în Monitorul Oficial nr. 37/1991 11 Publicată în Monitorul Oficial nr. 8/2000

6


O altă completare a cadrului legal cu privire la restituirea dreptului de proprietate asupra pădurilor este adusă de Legea 247/200512, care face referire la modalitatea de punere în posesie. Conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, situaţia aplicării legilor de restituire a terenurilor forestiere la data de 31.07.2008 se prezenta astfel13:

Tabelul 1.3 Situaţia aplicării legilor de restituire a terenurilor forestiere la data de 31.07.2008

Situation of restitution of forest land restitution at 31.07.2008 Legea nr. 18/1991

Law 18/1991 Legea nr. 1/2000

Law 1/2000 Legea nr. 247/2005

Law 247/2005

Forma de proprietate Ownership

Suprafaţa validată Area validated

Suprafaţa pusă în posesie Put in possesion area

Suprafaţa nepredată Untransfered area

SuprafaţaValidată Validated area

Suprafaţa pusă în posesie Put in possesion area

Suprafaţa Nepredată Untransfered area

Suprafaţa Solicitată Requested area

Suprafaţa validată Area validated

Suprafaţapusă în posesie Put in possesion area

Suprafaţa Nepredată Untransfered area

Persoane fizice Individuals 364379 362717 1662 432289 373745 58543 1120460 468421 350422 117999

Forme asociative Association forms 0 0 0 660129 535526 124603 935487 245961 153868 92093

Unităţi de cult Cult entities 0 0 0 83140 81061 2079 325972 38095 24509 13586

Unităţi adm – teritoriale Administative entities 0 0 0 884036 862364 21672 187869 98359 75775 22584

TOTAL 364379 362717 1662 2059594 1852696 206897 2569788 850836 604574 246262

Sursa: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Analiza datelor (tabel 1.3) relevă următoarele aspecte:

- în ceea ce priveşte aplicarea Legii 18/1991, suprafaţa pusă în posesie reprezintă 99,54% din suprafaţa validată, nefiind predată foştilor proprietari o suprafaţă de 1662 hectare;

- în ceea ce priveşte aplicarea Legii 1/2000, suprafaţa pusă în posesie reprezintă 89,95% din suprafaţa validată, nefiind predată foştilor proprietari o suprafaţă de 206897 hectare;

- în ceea ce priveşte aplicarea Legii 247/2000, a fost solicitată punerea în posesie a unor suprafeţe forestiere totalizând 2569788, în urma analizei documentelor în baza cărora s-a făcut solicitare validându-se doar o suprafaţă de 850836 hectare (33,11%).

Din totalul suprafeţelor validate, respectiv 850836 hectare, a fost pusă posesie până la data referenţiată o suprafaţă de 604574 hectare, reprezentând 71,06%.

12 Publicată în Monitorul Oficial nr. 653/2005 13 Sursa: http://www.maap.ro/pages/page.php?self=02&sub=0204&tz=020402, la data de 01.05.2009

7

http://www.maap.ro/pages/page.php?self=02&sub=0204&tz=020402


CAPITOLUL. 2. STRATEGII DE DEZVOLTARE ŞI EXPLOATARE A FONDULUI FORESTIER

2.1. SECTORUL FORESTIER ŞI PROGRAMUL SAPARD

Programul Special De Pre-Aderare Pentru Agricultură Şi Dezvoltare Rurală

(SAPARD) a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare a ţărilor candidate la Uniunea Europeană.

Programul Naţional Pentru Agricultură Şi Dezvoltare Rurală (PNADR), aprobat de Comisia Europeană pe 12 decembrie 2000 şi amendat prin Hotărârea Comisiei Europene H/2002/1936 din 11 iulie 200214, este documentul de baza prin care s-a asigurat implementarea aquis-ului comunitar in perioada de pre-aderare, în baza acestuia fiind implementat Programul SAPARD în România.

În cadrul Măsurii 3.5. „Silvicultura” a Programului SAPARD, a fost preconizată finanţarea unor proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 6000 şi 1000000 euro, echivalent în RON la data întocmirii Studiului de Fezabilitate – Memoriu justificativ

Măsura 3.5. a fost acreditată doar în primăvara anului 2006, la 3 ani de la lansarea Programului SAPARD în România, în cadrul a 3 sesiuni de depunere a proiectelor, derulate în perioada mai – iulie 2006 fiind depuse 158 de proiecte, cu o valoare eligibilă de 108,87 milioane de euro15, în condiţiile în care fondurile totale disponibile în cadrul acestei măsuri erau de ... 40,57 milioane de euro, fiind necesară ierarhizarea acestora.

În anul 2008, urmare a auditului efectuat de reprezenanţii Comisiei Euroepene în perioada 03 – 13.06.2008, au fost sistate plăţile aferente pentru Programul Sapard pe anul 200816.

Plăţile aferente proiectelor în derulare în cadrul Programului SAPARD au fost reluate abia în luna septembrie 2008, fiind însă obţinută, la solicitarea autorităţilor române, aprobarea din partea Comisiei Europene, prelungirea cu un an a termenelor de finalizare a proiectelor nefinalizate până la 31.12.2008 (dată iniţială de încheieire a Programului SAPARD).

2.2. PROGRAME EUROPENE DE MONITORIZARE FORESTIERĂ,

INIŢIATE LA NIVEL NAŢIONAL Pentru realizarea proiectului naţional de dezvoltare forestieră, la data de 31.01.2003, s-a semnat acordul de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane de dolari17. Proiectul a fost preconizat a se derula prin intermediul unităţii de management al proiectului, Ministerul Finanţelor Publice încheind un acord de împrumut subsidiar cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Mediului, prin care a delegat acestuia întreaga responsabilitate în realizarea proiectului şi utilizarea sumelor de împrumut.

14 Sursa: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32002D0638:EN:HTML 15 Sursa: Raport Anual asupra Implementării Programului SAPARD în România, pag. 49 16 Sursa: Raportul din 2008 al Comsiei Europene asupra Programului SAPARD 17 Sursa: Legea 40/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 739/2003

8


Scopul proiectului de dezvoltare forestieră este menţinerea şi îmbunătăţirea gestionării durabile din punct de vedere al mediului a pădurilor aflate în proprietate de stat şi/sau privată, astfel încât să crească contribuţia la economia naţională şi locală rezultată din resursele forestiere naţionale.

În urma evaluării stadiului implementării proiectului de dezvoltare forestieră la nivel naţional, realizat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Durabile în primăvara anului 2009, s-a stabilit că18:

• nu există un sistem informaţional al administraţiei silvice centrale; • deşi s-a contractat în anul 2006, realizarea sistemului informatic al fondului

forestier de către Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice nu a fost finalizată, urmare a volumului mare de date necesare a fi procesate;

• nu există cadastrul forestier, deoarece nu există un cadastru general, iar costurile pentru efectuarea acestuia sunt foarte mari.

2.3. DEZVOLTAREA REŢELEI DE DRUMURI FORESTIER – CONDIŢIE A

DEZVOLTĂRII DURABILE A FONDULUI FORESTIER Pentru gestionarea durabilă a fondului forestier naţional, în conformitate cu prevederile europene în domeniul exploatării masei lemnoase şi a protecţiei mediului, este necesară asigurarea condiţiilor de accesibilizare a fondului forestier naţional. Necesitatea continuării demersurilor de extindere a reţelei de drumuri forestiere este argumentată prin faptul că densitatea medie a reţelei de transport (la 31.12.2005) era de doar 6,53 m/ha, în condiţiile în care în Austria, Elveţia, Franţa şi Germania, ţări cu condiţii geografice asemănătoare, densitatea reţelei de transport este de 36, 40, 26 şi respectiv 45 m/ha19.

2.4. PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A SECTORULUI FORESTIER

În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, pentru dezvoltarea durabilă a fondului forestier naţional, a fost cuprinsă şi Măsura 2.2.1. - Prima împădurire a terenurilor agricole (Axa 2- Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural). Deşi iniţial lansarea acestei măsuri a fost prevăzută a avea loc în anul 2007, urmare a tergiversării înfiinţării structurilor care să gestioneze proiectele depuse în cadrul P.N.D.R., în fapt, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a solicitat şi primit aprobarea Comisiei Europene pentru iniţierea activităţilor de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 2.2.1. abia în anul 2009. În condiţiile în care în primăvara anului 2009, nu era încă întocmit Ghidul care să reglementeze modul de întocmire a proiectelor cu finanţare în cadrul Măsurii 2.2.1., ne manifestăm îndoiala cu privire la posibilitatea operaţionalizării acestei măsuri în anul în curs.

18 Sursa: I.T.R.S.V. Cluj 19 Sursa: I.C.A.S, "Studiu pentru accesibilizarea fondului forestier naţional" – memoriu tehnic

9


2.5. ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER NAŢIONAL ÎN CONDIŢII DE DURABILITATE A EXPLOATĂRII

În conformitate cu prevederile Legii 46/2008, pentru asigurarea cadrului aferent managementului durabil al fondului forestier, este obligatorie asigurarea administrării şi a serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate, prin intermediul ocoalelor silvice20.

În urma evaluării stării fondului forestier din punct de vedere al administrării acestuia, realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în anul 200921, s-a constatat că există suprafeţe mari de pădure pentru care nu au fost încheiate contracte de servicii şi administrare silvică.

Neasigurarea serviciilor şi administrării silvice crează premisele apariţiei unor fenomene de expoatare ilegală şi iraţională a fondului fondului forestier, în special în ceea ce priveşte suprafeţele aflate în proprietate privată.

2.6. NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ŞI EXTINDERII SUPRAFEŢELOR

PERDELELOR FORESTIERE DE PROTECŢIE ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Necesitatea implementării şi extinderii al nivel naţional a suprafeţelor perdelelor forestiere este amplificată în prezent de creşterea treptată a temperaturilor medii anuale, având ca efecte creşterea suprafeţelor improprii pentru agricultură , amplificarea fenomenelor erozionale şi producerea unor torenţi. 20 Sursa: Legea 46/2008, art. 10, publicată în M.O. 238/2008 21 Sursa: I.T.R.S.V. Cluj

10


PARTEA A II-A MATERIAL ŞI METODĂ CAPITOLUL 3. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND METODOLOGIA

DEMERSULUI DE CERCETARE

3.1. CULEGEREA DATELOR STATISTICE Pentru satisfacerea nevoii de informaţii, este necesară organizarea unor cercetări

statistice, prin intermediul cărora să se culeagă şi prelucreze date din care să rezulte produse informaţionale necesare fundamentării deciziilor la nivel de conducere strategică.

3.2. METODE DE PREZENTARE A DATELOR STATISTICE

Tabele statistice - prezentarea tabelară a datelor statistice este una din cele mai

uzitate metode, întrucât permite caracterizarea structurii colectivităţii ce face obiectul studiului şi a legăturilor ce există între elementele sale componente.

Serii statistice – reprezintă corespondenţa a două şiruri de date, în care în care primul reprezintă variaţia caracteristicii urmărite, iar al doilea cuprinde frecvenţele de apariţie a variantelor caracterisiticii.

Reprezentări grafice – acestea sunt utilizate pentru relevarea mărimii şi/sau a variaţiei datelor care fac obiectul cercetării statistice, în scopul facilitării unor activităţi ulterioare de prelucrare a acestora, în vederea efectuării unor previziuni.

3.3. SERII CRONOLOGICE

Seria cronologică se compune dintr-un şir de valori privind evoluţia unei variabile

statistice la anumite momente sau perioade succesive de timp. Notând valorile seriei cu y1, y2, y3, … , yn iar intervalele de timp egale cu unitatea

(t = 1, 2, 3, ..., n), putem spune că valoarea seriei în momentul t este yt. O serie cronologică ce relevă evoluţia caracteristicii y pe intervalul t1 – tn prezentându-se astfel:

t t1 t2 t3 ... tn : y y1 y2 y3 ... yn

3.3.1. INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE a) Indicatorii absoluţi Indicatorul absolut de nivel relevă nivelul înregistrat de indicatorul care face obiectul studiului, în mărimi absolute.

Diferenţa absolută evidenţiază cu câte unităţi concrete de măsură s-a modificat nivelul indicatorului analizat de la o perioadă la alta sau de la un moment de timp la altul. b) Indicatorii relativi

Indicele evidenţiază de câte ori s-a modificat nivelul fenomenului analizat de la o perioadă la alta.

11


Ritmul (sau modificarea relativă) evidenţiază cu câte procente s-a modificat nivelul fenomenului analizat de la o perioadă la alta. c) Indicatorii medii

Nivelul mediu are 3 forme de calcul, funcţie de felul intervalelor analizate: - pentru o serie cronologică de intervale formate din indicatori absoluţi:

n

YtY

n

t∑== 1

- pentru o serie de momente de timp cu intervale egale între momente (:

1

2...

2 121

−

++++=

−

n

YYYY

Yn

n

- pentru o serie de momente de timp cu intervale neegale între momente (:

∑=

−−−− +

+++

++

= n

tt

nn

nnn

d

dYddYddYdYY

1

1111

212

11 22

...22

Modificarea medie absolută:

1

1

−−

=Δn

YYn

Indicele mediu: 1

1/−= n

nII Ritmul mediu de modificare 100*)1( −= IR

3.3.2. AJUSTAREA SERIILOR CRONOLOGICE

Ajustarea termenilor unei serii statistice reprezintă operaţia de înlocuire a termenilor reali cu termeni teoretici (ajustaţi) ce exprimă legătura dintre elementele componente ale fenomenului monitorizat.

12


PARTEA A III-A REZULTATE ŞI DISCUŢII CAPITOLUL. 4. DEZVOLTAREA DURABILĂ ÎN ROMÂNIA –

NECESITATE SAU IDEAL 4.1. CONSIDERAŢII ASUPRA EVOLUŢIEI SUPRAFEŢEI FONDULUI FORESTIER

Tabelul 4.1 Evoluţia suprafeţei fondului forestier în intervalul 1938 – 2007

Evolution of forest area in the range 1938 - 2007 Anul / Year 1938 1950 1965 1975 1980 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993Supr. ff (mii ha) Forest area (th ha) 6476.4 6446.3 6378.4 6315.8 6337 6339.1 6342 6353 6361 6372 6371 6367 6368 6367Anul / Year 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Supr. ff (mii ha) Forest area (th ha) 6369 6369 6366 6367 6367 6367 6366 6367 6388 6368 6382 6391 6427 6484Sursa: Anuarul statistic al României

6200

6250

6300

6350

6400

6450

6500

1938 1950 1965 1975 1980 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

anul

mii

ha

Suprafata fond forestier (mii ha)

Fig. 4.1 Evoluţia suprafeţei fondului forestier

Fig.4.1 Development of forest area Analiza datelor cu privire la suprafaţa fondului forestier relevă o scădere de la 6476,4 mii hectare în anul 1938 la 6315,8 mii hectare (cu 160,6 mii hectare), un rol importat avându-l exploatarea neraţională a fondului forestier pentru plata „datoriei” de război către U.R.S.S. Începând cu anul 1975, suprafaţa fondului forestier naţional înregistrează un trend crescător, urmare a preocupărilor în domeniul exploatării raţionale şi împăduririi suprafeţelor degradate, ajungând în anul 1989 la 6372 mii hectare. Perioada 1990 – 2001 relevă o uşoară tendinţă de scădere a suprafeţei fondului forestier, favorizată de carenţele legislaţiei în domeniu cu privire la sancţionarea activităţilor de exploatare ilegală a masei lemnoase, în special în urma punerii în posesie a foştilor proprietari. Începând cu anul 2002, se observă creşteri mai mari ale suprafeţei fondului forestier, comparativ cu anul precedent, trend relevat în special în perioada 2003 – 2007.

13


4.2. CREŞTEREA SUPRAFEŢEI PĂDURILOR, NECESITATE SAU IDEAL Creşterea suprafeţei pădurilor este o condiţie esenţială a asigurării durabilităţii în acest domeniu, cu implicaţii şi în problematica de mediu cu privire la necesitatea asigurării regenerării rezervelor de oxigen ce permit existenţa vieţii pe pământ.

0

20000

40000

60000

80000

100000

1938

1965

1980

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

Anul

ha

Impaduriri (ha)

Fig. 4.2 Evoluţia împăduririlor în perioada 1938 – 2007 Fig. 4.2 Evolution of afforestation in the period 1938 - 2007

Analiza evoluţiei împăduririlor efectuate la nivel naţional relevă o situaţie cel puţin îngrijorătoare din punct de vedere al durabilităţii, suprafeţele împădurite după 1990 fiind net inferioare celor împădurite în perioada 1965 - 1975. Cauzele care determină menţinerea la un nivel relativ scăzut a volumului împăduririlor anuale le apreciem ca fiind:

- costul ridicat al acestor activităţi, context în care poate fi oportună identificarea unei forme de sprijin reale din partea statului în special pentru proprietarii privaţi, care să completeze sprijinul comunitar în domeniu;

- tergiversarea punerii în posesie a foştilor proprietari de păduri, ca urmare a unor litigii;

- lipsa unui cadrul legislativ care să permită realizarea unor lucrări de împădurire a suprafeţelor degradate fără acordul proprietarului;

- contestarea repetată a procedurilor de desfăşurare a licitaţiilor aferente contractării unor servicii de împădurire de către participanţi, în special a celor organizate de R.N.P.

4.3. EXPLOATAREA RAŢIONALĂ A MASEI LEMNOASE – CONDIŢIE A

DURABILITĂŢII

Condiţia esenţială care trebuie avută în vedere în gospodărirea durabilă a pădurii este stabilirea volumului de masă lemnoasă care poate fi recoltată anual, funcţie de posibilitatea anuală a pădurii.

În România, volumul de masă lemnoasă care poate fi recoltată anul se stabileşte prin hotărâri de guvern.

Pe fondul menţinerii unei îndoieli personale cu privire la relevarea în date statistice a realităţii din teren cu privire la volumul de masă lemnoasă real recoltat,

14


prezentăm comparativ, pentru perioada 1991 – 2007, situaţia volumului de masă lemnoasă aprobat şi a realizărilor anuale de recoltare, relevate statistic:

Tabelul 4.2 Situaţia volumului de masă lemnoasă aprobat/recoltat Situation of volumes of timber approved / harvested

Anul / Year 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Vol. recoltat

Harvested vol 15377 14419 13590 12942 13813 14803 15509 12642 13718 14285 13410 16383 16692 17082 15671 15684 17238Vol. aprobat Approved vol 19000 16500 15000 14500 14400 14600 14800 15200 15500 15800 17000 16000 16000 18000 18200 18500 18500% realizări % accomplished 80.93 87.39 90.60 89.26 95.92 101.39 104.79 83.17 88.50 90.41 78.88 102.39 104.33 94.90 86.10 84.78 93.18Sursa: Hotărârile de guvern de aprobare a volumului de masă lemnoasă, Anuarul statistic al României

Se observă că în majoritatea intervalului analizat, volumul de lemn recoltat este inferior cantităţilor aprobate, cu excepţia anilor 1996, 1997, 2002 şi 2003, ceea ce poate duce la concluzia că exploatarea fondului forestier în România este în fapt deficitară, fiind necesare măsuri de intensificare a acestuia.

15


CAPITOLUL 5. ANALIZA COMPARATĂ A FONDULUI FORESTIER AL ROMÂNIEI CU PRINCIPALELE ŢĂRI ALE UNIUNII

EUROPENE

5.1. ROMÂNIA - AUSTRIA Analiza comparativă relevă că în timp ce suprafaţa Austriei reprezintă doar 35,98% din cea a României, fondul forestier austriac se situează la un nivel de 60,62% faţă de cel al ţării noastre, relevând preocupările acestei ţări în ceea ce priveşte durabilitatea fondului forestier. Preocupările în ceea ce priveşte asigurarea durabilităţii fondului forestier sunt relevate şi prin faptul că suprafaţa acestuia în înregistrat în Austria o creştere medie anuală de 6000 hectare în intervalul 1990 – 200022 şi respectiv o medie anuală de 5000 hectare în intervalul 2000 – 200523, în condiţiile în care la nivelul României, suprafaţa fondului forestier a înregistrat o scădere medie anuală de 0,4 mii hectare pe intervalul 1990 – 2000 şi o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare în intervalul 2000 – 2005. Legislaţia care reglementează activităţile în domeniul forestier în Austria este concentrată în jurul Legii Pădurii, emisă în 1975 şi modificată în 1987, în baza căreia peste 3000 de specialişti desfăşoară activităţi specifice de implementare şi monitorizare a activităţilor în domeniul menţionat24, în condiţiile în care legislaţia silvică a României a suferit modificări fundamentale în special în perioada 1990 - 2008. Totodată, reprezentarea intereselor publice în domeniul forestier în Austria a fost transferată de la stat unor entităţi administrative de la nivel local, cu capacităţi de auto-guvernare, acestea reunind obligatoriu toţi proprietarii de păduri25, la nivelul României, acestea fiind în continuare concentrate în jurul Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA. La nivelul anului 2000, în Austria, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor, totalizând 3,838 milioane hectare, 19,6% din totalul suprafeţelor acestora erau proprietate publică şi 80,4% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite, totalizând 0,117 milioane hectare, 19,7% erau proprietate publică şi 80,3% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)26.

5.2. ROMÂNIA - BELGIA Cu o suprafaţă totală de 3028 mii hectare27, Belgia are o suprafaţă forestieră de 667 mii hectare28, reprezentând 22,03% din totalul suprafeţei ţării, la o populaţie de 10,405 milioane locuitori29, revenind o suprafaţă forestieră de 0,06 hectare/locuitor .

22 Sursa: idem, pag 112 23 Sursa: idem, pag 112 24 Sursa: FAO 25 idem 26 Global Forest Resources Assessment, 2005, pag. 204 27 Sursa: State of the World's Forests 2007, pag. 105 28 idem, pag. 112 29 idem, pag. 105

16


Este de evidenţiat faptul că suprafaţa totală a acestei ţări este de doar 13% din suprafaţa României, în timp ce fondul forestier belgian reprezintă 10,47% din suprafaţa forestieră similară a ţării noastre. În condiţiile în care în perioada 1990 – 2000, suprafaţa fondului forestier al Belgiei a scăzut cu o media anuală de 1000 hectare30 (scădere identificată şi la nivelul ţării noastre, media anuală fiind de 0,4 mii hectare), iar pe intervalul 2000 – 2005, s-a menţinut la un nivel constant31, apreciem că la nivelul acestei ţări, preocupările în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării şi exploatării durabile a fondului forestier sunt deficitare. Începând cu anul 1992, legislaţia aplicabilă sectorului forestier în Belgia a cunoscut numeroase modificări şi amendamente, eliminându-se conflictele în ceea ce priveşte destinaţia pădurilor prin numeroase reglementări regionale, o situaţie similară în ceea ce priveşte modificarea repetată a legislaţiei forestier fiind identificată şi la nivelul României, cu efecte negative în ceea ce priveşte asigurarea pe termen lung a condiţiilor de durabilitate a exploatării fondului forestier. De menţionat totuşi faptul că la baza întregii politici de dezvoltare durabilă a sectorului forestier în Belgia, se află o strategie pe termen lung, respectiv până în anul 210032, efectele punerii în aplicare ale acesteia fiind probabil vizibile în următoarea perioadă. În ceea ce priveşte regimul proprietăţii asupra pădurilor Belgiei33, estimate la 667 mii hectare, la nivelul anului 2000, acestea se aflau integral în proprietate publică (comparativ cu un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), celelalte suprafeţe împădurite componente ale fondului forestier, având o suprafaţă de 27 mii hectare, fiind în proprietate publică în proporţie de 38% şi în proprietate privată în proporţie de 61% (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private asupra suprafeţelor împădurite, componente ale fondului forestier în România). De remarcat faptul că pădurile Belgiei sunt deţinute în exclusivitate în proprietate publică, responsabilitatea măsurilor de dezvoltare durabilă a fondului forestier fiind astfel asumată la nivel de politică de stat.

5.3. ROMÂNIA - BULGARIA Suprafaţa împădurită a Bulgariei este de 3,625 milioane hectare34, reprezentând un procent de 32,8% din totalul suprafeţei ţării, respectiv 1,063 mii hectare35, având o populaţie de 7,780 milioane locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,48 hectare/locuitor. Comparativ cu România, se evidenţiază faptul că suprafaţa totală a Bulgariei reprezintă 48,13%, în timp ce suprafaţa fondului forestier bulgar înregistrează un nivel de 56,91% din cea similară a ţării noastre, relevându-se totodată o ponderea mai mare a fondului forestier bulgar în totalul suprafeţei naţionale (32,77%). 30 idem, pag 112 31 idem 32 Forest Policies and Institutions in Europe 1998 – 2000, pag. 2 33 Sursa. Global Forest Resources Assessment, 2005, pag. 204 34 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 112 35 idem, pag. 105

17


De remarcat faptul că datele cercetate relevă preocupări accentuate ale Bulgariei în ceea ce priveşte creşterea suprafeţei fondului forestier, evidenţiate prin faptul că în timp ce pe intervalul 1990 – 2000, creşterea anuală a acestuia a fost de 5 mii hectare (fondul forestier al României înregistrând pe acelaşi interval o diminuare media anuală de 0,4 mii hectare), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală a fost de 50 mii hectare (faţă de o medie de 16,857 mii hectare în cazul României).

În ceea ce priveşte regimul proprietăţii, la nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (3,375 milioane hectare), 91,4% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 8,4% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,105 milioane hectare), 94,3% erau proprietate publică şi 4,8% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)36. Cadrul legislativ în domeniul forestier al Bulgariei are la bază Legea Pădurii din 1997, care cuprinde prevederi aferente dezvoltării durabile referitoare la interzicerea scăderii suprafeţei împădurite a ţării sub 30%, permiţând accesul autovehiculelor în interiorul pădurilor doar pe drumurile marcate şi/sau în locaţiile prestabilite37.

5.4. ROMÂNIA - CEHIA Din totalul suprafeţei Cehiei, respectiv 7728 mii hectare38, suprafeţele împădurite ocupă 2648 mii hectare39 (34,27%), rezultând o suprafaţă forestieră de 0,26 hectare/locuitor la o populaţie totală de 10,183 milioane locuitori40. Faţă de România, suprafaţa totală a Cehiei reprezintă un procent de 33,62%, procentul mai mare de împădurire fiind evidenţiat şi prin faptul că fondul forestier al acestei ţări reprezintă 41,57% din cel similar al ţării noastre. În condiţiile unui fond forestier superior ca suprafaţă, în perioada 1990 – 2000, preocupările pentru creşterea acestuia sunt evidenţiate de o creştere medie anuală de 1000 hectare41 (România înregistrând în aceeaşi perioadă o diminuare anuală a fondului forestier cu 400 hectare), dublată în perioada 2000 - 200742 (ţara noastră înregistrând o creştere medie anuală a fondului forestier de 16,857 mii hectare).

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (2,637 milioane hectare), 76,7% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 23,3% erau proprietate privată43, în condiţiile unui procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România.

Principala reglementare în domeniul forestier în Cehia este Legea Pădurii nr. 289 din 1995, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1996, modificată în anul 2002 prin includerea unor prevederi referitoare la reducerea poluării, având un pronunţat caracter al durabilităţii în exploatarea fondului forestier.

36 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 37 Sursa: Forest legislation in Europe, pag.15 38 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 105 39 idem, pag. 112 40 idem, pag. 105 41 idem, pag. 112 42 idem, pag. 112 43 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005

18


Astfel, în conformitate cu prevederile actului legislativ menţionat, proprietarii sau administratorii unor suprafeţe mai mari de 50 de hectare sunt obligaţi să întocmească studii privind exploatarea pădurilor, în timpul recoltării, suprafeţele cuprinse cu tăieri rase nu trebuie să depăşească 1 hectar, iar lăţimea acestora nu trebuie să depăşească de două ori înălţimea medie a arborilor în picioare. Este obligatorie reîmpădurirea suprafeţelor împădurite în interval de 2 ani de la exploatare, fiind interzise tăierile rase în păduri cu vârsta sub 80 de ani44.

5.5. ROMÂNIA - DANEMARCA Suprafaţa împădurită a Danemarcei este de 500 mii hectare45, reprezentând 11,78% din totalul suprafeţei ţării, respectiv 4243 mii hectare46, având o populaţie de 5,397 milioane locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,09 hectare/locuitor. Comparativ cu ţara noastră, suprafaţa forestieră a Danemarcei este de doar 7,85%, în timp ce suprafaţa totală a acestei ţări reprezintă 18,46% din cea similară a României, confirmând gradul mai redus de împădurire al acestei ţări. Pe fondul unui grad redus de împădurire al ţării, în perioada 1990 – 2000, datele cercetate evidenţiază o creştere medie anuală de 4 mii hectare47 în cazul Danemarcei (la nivelul ţării noastre evidenţindu-se în aceeaşi perioadă o diminuare medie anuală cu 400 hectare48 a fondului forestier), în perioada 2000 – 2007, creşterea medie anuală diminuându-se la 3000 hectare49 (România având o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare pe acelaş interval – jumătate din cea a ţării referenţiate). Legislaţia care reglementează activităţile în sectorul forestier al Danemarcei este reprezentată de Legea Pădurii nr. 453/2004, ce vizează protejarea şi conservarea pădurilor, îmbunătăţirea productivităţii pădurii şi creşterea suprafeţelor împădurite50. În ceea ce priveşte regimul proprietăţii asupra pădurilor în Danemarca, la nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra acestora (0,486 milioane hectare), 28,4% erau proprietate publică şi 71,6% erau proprietate privată51, în timp ce în România, 94,3% din suprafaţa pădurilor era proprietate publică iar 5,7% proprietate

rivată.

5.6. ROMÂNIA - ESTONIA

ţie de 1,345 milioane locuitori54, rezultând o suprafaţă forestieră de 1,62 hectare/locuitor.

p

În ceea ce priveşte Estonia, suprafaţa fondului forestier este de 2,284 milioane hectare52, reprezentând 53,88% din suprafaţa totală de 4239 mii hectare53, la o popula

44 Sursa: Forest Legislation in Europe, pag. 8 45 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 46 Sursa: idem, pag. 105 47 Sursa: idem, pag. 112 48 Sursa: idem, pag. 112 49 Sursa: idem, pag. 112 50 Sursa: Forest Act nr.453/2004, disponibilă la http://faolex.fao.org/docs/texts/den52114.doc 51 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 52 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 53 Sursa: idem, pag. 105 54 Sursa: idem, pag. 105

19


Faţă de ţara noastră, suprafaţa fondului forestier al Estoniei este de 35,86%, gradul ridicat de împădurire fiind confirmat şi prin faptul că suprafaţa totală este de doar 18,44% din cea a similară a României.

Din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor Estoniei (2,243 milioane hectare), la nivelul anului 2000, 37,5% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică, 22,4% erau proprietate privată şi iar 40% aparţineau altor forme de proprietate (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,094 milioane hectare), 8,5% erau proprietate publică, 37,2% erau proprietate privată şi 54,3% aparţineau altor forme de proprietate 55 (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România). În condiţiile unui fond forestier semnificativ, sunt evidenţiate totuşi preocupări ce vizează creşterea suprafeţei aestuia, pe intervalul 1990 – 2005, creşterea medie anuală fiind de 8000 hectare56 (România a înregistrat o scădere medie anuală cu 0,4 mii hectare până în anul 2000, urmată de o creştere medie anuală cu 16,857 mii hectare până în anul 2005).

Legislaţia care reglementează activităţile în sectorul forestier al Estoniei este Legea Pădurii din 1998 (intrată în vigoare în 9 ianuarie 1999), elaborată în concordanţă cu prevederile internaţionale în domeniul durabilităţii, stabilind baza legală pentru activităţi de monitoring a pădurii, promovarea funcţiilor de protecţia a pădurii, precum şi clarificări în domeniul importului de material de reproducere pentru protejarea patrimoniului natural specific57.

5.7. ROMÂNIA - FINLANDA

Suprafaţa împădurită a Finlandei este de 22500 mii hectare58, reprezentând 73,87% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 30459 mii hectare59, având o populaţie de 5215 mii locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 4,31 hectare/locuitor (cea mai mare dintre ţările Uniunii Europene). Comparativ cu România, suprafaţa fondului forestier al Finlandei este mai mare cu 353,22%, în timp ce surprafaţa acesteia este mai mare doar cu 132,51% decât cea similară a ţării noastre.

Suprafaţa împădurită a Finlandei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 28 mii hectare60, evidenţiind preocupării intense în ceea ce priveşte creşterea surpafeţelor împădurite, deşi acestea ocupă o pondere semnificativă în totalul teritoriului (România a înregistrat o scădere medie anuală cu 0,4 mii hectare în aceeaşi perioadă), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală fiind de 5 mii hectare61 (România înregistrând o creştere medie anuală cu 16,857 mii hectare). Legislaţia care reglementează activităţile în domeniul forestier în Finlanda este reprezentată de Legea Pădurii, emisă în 1996, care stabileşte managementul aplicat

55 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 56 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 57 Sursa: Forest Policies and Institutions in Europe, pag. 8 58 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 59 Sursa: idem, pag. 105 60 Sursa: idem, pag. 112 61 idem

20


diferitelor tipuri de suprafeţe forestiere, armonizând totodată legislaţia în domeniul conservării mediului, construcţiilor şi rezervaţiilor naturale62. La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (22,475 milioane hectare), 32,1% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică, 67,8% erau proprietate privată şi iar 0,1% aparţineau altor forme de proprietate proprietate63 (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,830 milioane hectare), 68,9% erau proprietate publică, 31% erau proprietate privată şi 0,1% aparţineau altor forme de proprietate 64 (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)

5.8. ROMÂNIA - FRANŢA În ceea ce priveşte Franţa, suprafaţa împădurită a acesteia este de 15554 mii hectare milioane hectare65, reprezentând 28,27% din suprafaţa totală de 55010 mii hectare66 , având o populaţie de 59991 mii locuitori67 milioane locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,26 hectare/locuitor. Analiza comparativă a suprafeţelor Franţei şi României evidenţiază că suprafaţa fondului forestier al Franţei este mai mare cu 40,95% decât cea a ţării noastre, în timp ce cazul suprafeţei totale se păstrează aproximativ aceleaşi proporţii, suprafaţa Franţei fiind mai mare cu 41,79% decât cea a României.

Preocupările intense în ceea ce priveşte durabilitatea fondului forestier sunt relevate prin faptul că suprafaţa împădurită a Franţei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 81000 hectare68 (una din cele mai mari creşteri medii anuale ale ţărilor Uniunii Europene), în condiţiile în care în România s-a înregistrat o scădere medie anuală cu 0,4 mii hectare în aceeaşi perioadă, în timp ce în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală a fondului forestier francez s-a diminuat la 41000 hectare69, în condiţiile în care România a înregistrat o creştere medie anuală cu 16857 hectare).

Principalele reglementări în domeniul silvic în Franţa sunt reprezentate de Codul Silvic din anul 1979 şi Legea Orientării Silviculturii din anul 2001, care susţin ca fiecare proprietar de pădure în suprafaţă mai mare de 25 hectare să aibă un plan de management, cu referire la planul de tăieri şi împăduriri70.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (15,351 milioane hectare), 26% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 74% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (1,814 milioane hectare), 9,6% erau proprietate publică şi

62 Sursa: Forest Policies and Institution in Europe, pag. 9 63 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005, pag. 204 64 Sursa: idem 65 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 66 Sursa: idem, pag. 105 67 Sursa: idem 68 Sursa: idem, pag. 112 69 Sursa: idem 70 Sursa: Forest legislation in Europe, pag.9

21


90,4% erau proprietate privată71 (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România).

5.9. ROMÂNIA - GERMANIA

Suprafaţa împădurită a Germaniei este de 11076 mii hectare72, reprezentând 31,74% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 34895 mii hectare73, având o populaţie de 82631 mii locuitori74, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,13 hectare/locuitor.

Comparativ cu ţara noastră, suprafaţa fondului forestier german este mai mare cu 57,52%, în timp ce suprafaţa totală a Germaniei este mai mare cu 65,87% decât cea similară a României. Suprafaţa împădurită a Germanei a crescut în intervalul 1990- 2000, cu o medie anuală de 34 mii hectare75 (România a înregistrat o scădere medie anuală cu 0,4 mii hectare în aceeaşi perioadă), în intervalul 2000 – 2005, nefiind înregistrate creşteri sau scăderi cuantificabile ale suprafeţei împădurite76 (România înregistrând o creştere medie anuală cu 16,857 mii hectare).

Codul Silvic al Germaniei Federale din 1975 constituie baza întregului cadru legislativ care reglementează activităţile în domeniul forestier pentru toate categoriile de deţinători de păduri şi suprafeţe împădurite, având prevederi clare referitoare la obligaţia reîmpăduririi suprafeţelor exploatate77.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (11,076 milioane hectare), 52,8% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 47,2% erau proprietate privată78 (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România).

5.10. ROMÂNIA - GRECIA

Suprafaţa împădurită a Greciei este de 3752 mii hectare79, reprezentând 29,11% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 12890 mii hectare80, având o populaţie de 11075 mii locuitori81, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,34 hectare/locuitor. Comparativ cu România, suprafaţa împădurită a Greciei reprezintă doar 59% din cea similară a ţării noastre, în timp ce totalul suprafeţei naţionale greceşti reprezintă 56% din cea similară românească.

Suprafaţa împădurită a Greciei a crescut în intervalul 1990 -2005 cu o medie anuală de 30 mii hectare82, în timp ce România a înregistrat în perioada 1990 – 2000 o

71 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 72 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 73 Sursa: idem, pag. 105 74 Sursa: idem 75 Sursa: idem, pag. 112 76 Sursa: idem 77 Sursa: Forest legislation in Europe, 2004, pag. 9 78 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 79 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 80 Sursa: idem, pag. 105 81 Sursa: idem 82 Sursa: idem, pag. 112

22


diminuare anuală a fondului forestier cu 400 hectare şi respectiv o creştere media anuală de 16,857 mii hectare în perioada 2000 – 2005.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (3,601 milioane hectare), 77,5% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 22,5% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (2,924 milioane hectare), 86,5% erau proprietate publică şi 13,5% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)83.

Cadrul legislativ necesar derulării activităţilor greceşti în domeniul forestier este asigurat de Constituţia Greciei din 1975, Legea 86/1969 (Codul Silvic grecesc), Legea 998/1979 privind protecţia pădurilor şi celorlalte suprafeţe împădurite şi Legea 1650/1986 privind protecţia mediului, care, în ciuda unei aparente vechimi, asigură corespunzător dezvoltarea durabilă a acestui sector. Se remarcă în special grija pentru nemodificarea destinaţei terenurilor împădurite, impunând obligativitatea reîmpăduririi terenurilor defrişate sau afectate de factorii naturali84.

5.11. ROMÂNIA - IRLANDA

În ceea ce priveşte Irlanda, suprafaţa împădurită a acesteia este de 669 mii

hectare85, reprezentând 9,7% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 6889 mii hectare86, având o populaţie de 4019 mii locuitori87, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,17 hectare/locuitor.

Analiza comparativă a suprafeţelor Irlandei şi României evidenţiază că suprafaţa împădurită irlandeză reprezintă doar 10,5% din cea similară românească, în timp ce suprafaţa totală irlandeză reprezintă 29,97% din cea similară a ţării noastre.

Suprafaţa împădurită a Irlandei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 17 mii hectare88 (în timp ce România a înregistrat în perioada 1990 – 2000 o diminuare anuală a fondului forestier cu 400 hectare), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală diminuându-se la 15 mii hectare89 (ţara noastră înregistrând în aceeaşi perioadă o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare).

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (0,609 milioane hectare), 64% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 36% erau proprietate privată (comparativ cu un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,041 milioane hectare), 16,1% erau proprietate publică şi 83,9% erau proprietate privată (comparativ cu un procent de 100% al proprietăţii private în România)90.

Activităţile forestiere derulate la nivelul acestei ţări au la bază Legea Silviculturii din 1988, care reuneşte prevederile legilor anterioare din 1946 şi 1976, având prevederi

83 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 84 Sursa: http://www.unece.org/timber/docs/tc-58/efc-reports/greece.pdf 85 Sursa: State of the World's Forests 2007, pag. 112 86 Sursa: idem, pag. 105 87 Sursa: idem 88 Sursa: idem, pag. 112 89 Sursa: idem 90 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005

23


stricte în ceea ce priveşte regimul scoaterilor suprafeţelor împădurite din circuitul silvic, precum şi al transferului dreptului de proprietate91.

5.12. ROMÂNIA - ITALIA

În ceea ce priveşte Italia, suprafaţa împădurită este de 9979 mii hectare92,

reprezentând 33,93% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 29411 mii hectare93, la o populaţie de 57573 mii locuitori94, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,17 hectare/locuitor.

Faţă de România, suprafaţa fondului forestier italian este mai mare cu 156,65%, iar suprafaţa totală a Italiei este mai mare cu 127,94% decât cea a ţării noastre.

În condiţiile în care suprafaţa împădurită a Italiei a crescut în intervalul 1990 -2005 cu o medie anuală de 106 mii hectare (fondul forestier al României înregistrând pe o diminuare medie anuală de 0,4 mii hectare în perioada 1990 – 2000 şi respectiv o creştere medie de 16,857 mii hectare pe intervalul 2000 - 2005), apreciem că la nivelul acestei ţări, există preocupări semnificative în ceea ce priveşte extinderea suprafeţelor de pădure, creându-se premisele necesare manifestării principiilor durabilităţii.

Cadrul legislativ în vigoare în Italia are la bază Legea Pădurii din 1923, care prevede restricţii în ceea ce priveşte schimbarea destinaţiei terenurilor, ale cărei prevederi se menţin la fel de aspre şi în Legea Pădurii 431 din 1985, impunând proprietarilor de suprafeţe împădurite obligativitatea întreţinerii acestora95.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (9,447 milioane hectare), 35% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 65% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România)96.

5.13. ROMÂNIA - LETONIA

Suprafaţa împădurită a Letoniei este de 2,941 mii hectare97, reprezentând 47,39%

din suprafaţa totală a ţării, respectiv 6205 mii hectare98, având o populaţie de 2,303 mii locuitori99, rezultând o suprafaţă forestieră de 1,25 hectare/locuitor.

Faţă de România, suprafaţa fondului forestier leton reprezintă 46,16% din cea similară română, în timp ce suprafaţa totală a acestei ţări reprezintă doar 26,99% din cea a ţării noastre.

Suprafaţa împădurită a Letoniei a crescut în intervalul 1990 - 2005, cu o medie anuală de 11 mii hectare (fondul forestier al României înregistrând pe o diminuare medie anuală de 0,4 mii hectare în perioada 1990 – 2000 şi respectiv o creştere medie de 16,857 mii hectare pe intervalul 2000 - 2005), context în care apreciem că la nivelul acestei ţări, există preocupări în ceea ce priveşte asigurarea durabilităţii fondului forestier. 91 Sursa: Legea Silviculturii, disponibilă la http://www.irishstatutebook.ie/1988/en/act/pub/0026/index.html 92 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 112 93 Sursa: idem, pag. 105 94 Sursa: idem 95 Sursa: http://www.odi.org.uk/ccef/resources/sourcebook/sourcebook-italy.pdf 96 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 97 Sursa: State of the World's Forests 2007, pag. 112 98 Sursa: idem, pag. 105 99 Sursa: idem

24


Principala reglementare în domeniul forestier în Letonia este Legea Pădurii din anul 2000, care stabileşte condiţiile necesare dezvoltării durabile a pădurii indiferent de forma de proprietate, asigurând totodată armonizarea cu legislaţia europeană în domeniu100.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (2,885 milioane hectare), 54% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică, 45,1% erau proprietate privată şi iar 0,9% aparţineau altor forme de proprietate (comparativ cu un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,120 milioane hectare), 16,7% erau proprietate publică, 70,8% erau proprietate privată şi 12% aparţineau altor forme de proprietate (faţă de un procent de 100% în România)101.

5.14. ROMÂNIA - LITUANIA

Datele cercetate relevă că suprafaţa împădurită a Lituaniei este de 2099 mii

hectare102, reprezentând 33,48% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 6268 mii hectare103, având o populaţie de 3439 mii locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,58 hectare/locuitor.

De menţionat faptul că suprafaţa fondului forestier lituanian reprezintă 32,95% din suprafaţa similară română, în timp ce suprafaţa totală a Lituaniei reprezintă 27,27% din cea similară a României.

Suprafaţa împădurită a Lituaniei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 8 mii hectare (fondul forestier al României înregistrând pe acelaşi interval o diminuare media anuală de 0,4 mii hectare), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală fiind de 16 mii hectare (faţă de o medie de 16,857 mii hectare în cazul României).

Principala reglementare în domeniul silvic în Lituania este Codul Silvic din 1994, amendat în anul 1996 şi 1999, având ca obiectiv stabilirea cadrului legal pentru managementul pădurii în toate formele de proprietate, pe principii de dezvoltare durabilă. Ulterior, cadrul legislativ a fost completat cu Legea regenerării pădurii din anul 2000, Legea implementării silviculturii din anul 2001, precum şi programele naţionale de protecţie a pădurii din anul 2002104.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (2,020 milioane hectare), 77,3% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 22,7% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,083 milioane hectare), 69,9% erau proprietate publică şi 30,1% erau proprietate privată (comparativ cu un procent de 100% al proprietăţii private în România)105.

100 Sursa: http://www.fao.org/forestry/30816/en/lva/ 101 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 102 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 103 idem, pag. 105 104 Sursa: http://www.fao.org/forestry/30816/en/ltu/ 105 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005

25


5.15. ROMÂNIA - MAREA BRITANIE

În ceea ce priveşte Marea Britanie, suprafaţa împădurită este de 2845 mii hectare, reprezentând 11,81% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 24088 mii hectare, având o populaţie de 59405 mii locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,05 hectare/locuitor.

Faţă de România, suprafaţa fondului forestier britanic reprezintă doar 44,66% din suprafaţa similară română, în timp ce suprafaţa totală a Marii Britanii reprezintă 104,78% din cea similară a României.

Suprafaţa împădurită a Marii Britanii a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 18 mii hectare (la nivelul ţării noastre evidenţindu-se în aceeaşi perioadă o diminuare medie anuală cu 0,4 mii hectare a fondului forestier), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală diminuându-se la 10 mii hectare (România având o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare pe acelaş interval)106, fond pe care apreciem pozitiv preocupările acestei ţări de a creşte suprafeţele împădurite.

Legislaţia în domeniul forestier în Marea Britanie are la bază Legea Silviculturii din 1967, cu amendamentele ulterioare, care se aplică şi Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, care nu cuprinde însă reglementări referitoare la împăduriri107.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (2,793 milioane hectare), 36,2% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 63,8% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), celelalte suprafeţe împădurite (0,020 milioane hectare) aflându-se în totalitate în proprietate privată (situaţie similară şi în România)108.

5.16. ROMÂNIA - OLANDA

Suprafaţa împădurită a Olandei este de 365 mii hectare109, reprezentând 10,77% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 3388 mii hectare110, având o populaţie de 16250 mii locuitori111, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,02 hectare/locuitor.

Comparativ cu România, fondul forestier olandez reprezintă 5,73% din cel similar al ţării noastre, în timp ce suprafaţa totală a Olandei reprezintă 14,74% din cea similară a României.

Suprafaţa împădurită a Olandei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 2 mii hectare112 (în România înregistrându-se în aceeaşi perioadă o diminuare medie anuală cu 0,4 mii hectare a fondului forestier), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală diminuându-se la o mie de hectare113 (România având o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare pe acelaşi interval).

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (0,36 milioane hectare), 49,7% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi

106 Sursa: State of the World`s Forest 2007, pag. 112 107 Sursa: Forest Legilation in Europe, pag. 12 108 Sursa: Global Forest Resources Assessment 2005, pag. 205 109 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 110 Sursa: idem, pag. 106 111 Sursa: idem 112 Sursa: idem, pag. 113 113 Sursa: idem

26


50,3% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România)114.

5.17. ROMÂNIA - POLONIA

Cu privire le Polonia, datele studiate relevă că suprafaţa împădurită a acesteia este de 9192 mii hectare115, reprezentând 30,01% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 30629 mii hectare116, la o populaţie de 38160 mii locuitori117, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,23 hectare/locuitor.

Faţă de ţara noastră, precizăm că fondul forestier polonez reprezintă 144,30% din cel similar românesc, în timp ce suprafaţa totală a Poloniei reprezintă 133,24% din cea similară a României.

În perioada 1990 – 2000, suprafaţa împădurită a Poloniei a crescut cu o medie anuală de 18 mii hectare118 (în ţara noastră, s-a înregistrat o diminuare medie anuală cu 0,4 mii hectare a fondului forestier), iar în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală a fost de 27 mii hectare119 (România având o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare în aceeaşi perioadă).

Principalul act normativ care reglemetează activităţile în domeniul forestier în Polonia este Legea privind Pădurile din 1991, având ca obiectiv principal dezvoltarea durabilă a cesteia, proprietarii de păduri find obligaţi ca în terme de 2 ani de la efectuarea de recoltări de masă lemnoasă să asigure împădurirea suprafeţelor exploatate120.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (9,059 milioane hectare), 83,2% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 16,8% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România)121.

5.18. ROMÂNIA - PORTUGALIA

Suprafaţa împădurită a Portugaliei este de 3783 mii hectare122, reprezentând 41,34% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 9150 mii hectare123, având o populaţie de 10436 mii locuitori124, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,37 hectare/locuitor.

Comparativ cu România, suprafaţa fondului forestier al Portugaliei reprezintă 59,39% din cea similară a ţării noastre, în timp ce suprafaţa totală a acestei ţări reprezintă 38,8% din cea similară românească.

Suprafaţa împădurită a Portugaliei a crescut în perioada 1990 – 2000, cu o medie anuală de 48 mii hectare125 (în timp ce România a înregistrat în perioada 1990 – 2000 o

114 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 115 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 116 Sursa: idem, pag. 106 117 Sursa: idem 118 Sursa: idem, pag 113 119 Sursa: idem 120 Sursa: Forest Legislation in Europe, pag. 10 121 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 122 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 123 Sursa: idem, pag. 106 124 Sursa: idem 125 Sursa: idem, pag. 113

27


diminuare anuală a fondului forestier cu 0,4 mii hectare), în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală diminuându-se la 40 mii hectare126 (în ţara noastră, s-a înregistrat o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare), evidenţiind preocupări intense în ceea ce priveşte sectorul forestier şi durabilitatea exploatării acestuia.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (3,583 milioane hectare), 7,3% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 92,7% erau proprietate privată (comparativ cu un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,084 milioane hectare), 22,6% erau proprietate publică şi 77,4% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în ţara noastră) 127.

5.19.ROMÂNIA - SLOVACIA

Datele cercetate cu privire la Slovacia relevă că suprafaţa împădurită acestei ţări este de 1929 mii hectare128, reprezentând 40,12% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 4808 mii hectare129, având o populaţie de 5390 mii locuitori130, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,36 hectare/locuitor.

Comparativ cu ţara noastră, suprafaţa fondului forestier slovac reprezintă 30,28% din suprafaţa similară românească, în timp ce suprafaţa totală a Slovaciei reprezintă 20,91% din cea similară a României.

Suprafaţa împădurită a Slovaciei s-a modificat nesemnificativ în perioada 1990 – 2000, în intervalul 2000 – 2005, creşterea medie anuală fiind de 2 mii hectare, în condiţiile în care la nivelul României, suprafaţa fondului forestier a înregistrat o scădere medie anuală de 0,4 mii hectare pe intervalul 1990 – 2000 şi o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare în intervalul 2000 – 2005.

Legea Pădurii din 1993 este documentul de bază în domeniul forestier în Slovacia, reprezentantul autorităţilor statului cu responsabilităţi în domeniu putând să dispună limitarea sau interzicerea accesului public în zonele împădurite131.

Din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (1,921 milioane hectare), la nivelul anului 2000, 52,4% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 43,2% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite, 69,9% erau proprietate publică şi 30,1% erau proprietate privată(faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)132.

126 Sursa: idem 127 Global Forest Resources Assessment, 2005 128 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 129 Sursa: idem, pag. 106 130 Sursa: idem 131 Sursa: Forest Legislation in Europe, pag. 18 132 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005, pag. 205

28


5.20. ROMÂNIA - SLOVENIA

În ceea ce priveşte Slovenia, suprafaţa împădurită a acestei ţări este de 1264 mii hectare133, reprezentând 62,82% din suprafaţa totală a ţării (unul dintre cele mai mari procente de împădurire din Uniunea Europeană), respectiv 2012 mii hectare134, având o populaţie de 1995 mii locuitori135, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,65 hectare/locuitor.

Analiza comparativă a suprefeţelor relevă că suprafaţa fondului forestier slovenă reprezintă 19,84% din suprafaţa similară română, în timp ce suprafaţa totală a Sloveniei reprezintă 8,75% din suprafaţa similară a României.

De menţionat faptul că, în condiţiile unui grad ridicat de împădurire, Slovenia a înregistrat în intervalul 1990 – 2005 o creştere medie anuală de 5 mii hectare (România a înregistrat în perioada 1990 – 2000 o diminuare anuală a fondului forestier cu 400 hectare şi respectiv o creştere anuală de 16,857 mii hectare în perioada 2000 –2005), evidenţiind preocupările în ceea ce priveşte durabilitatea fondului forestier.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (1,239 milioane hectare) , 27,7% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 72,3% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (0,04 milioane hectare), 4,5% erau proprietate publică şi 95% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România)136.

5.21. ROMÂNIA - SPANIA

Suprafaţa împădurită a Spaniei este de 17915 mii hectare137, reprezentând 35,87%

din suprafaţa totală a ţării, respectiv 49944 mii hectare138, având o populaţie de 41286 mii locuitori139, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,45 hectare/locuitor.

Din compararea suprafeţelor Spaniei şi României, rezultă că fondul forestier spaniol reprezintă 281,24% din fondul forestier românesc, în timp ce suprafaţa totală a ţării referenţiate reprezintă 217,27% din suprafaţa similară a ţării noastre.

La nivelul Spaniei, precocupările intense în ceea ce priveşte exploatarea durabilă şi extinderea suprafeţelor împădurite sunt evidenţiate prin faptul că fondul forestier spaniol a înregistrat o creştere medie anuală de 296 mii hectare în intervalul 1990 – 2005, cea mai mare dintre ţările Uniunii Europene (la nivelul României, suprafaţa fondului forestier a înregistrat o scădere medie anuală de 0,4 mii hectare pe intervalul 1990 – 2000 şi o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare în intervalul 2000 – 2005)140.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (16,436 milioane hectare), 30% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică, 67,9% erau proprietate privată şi iar 2,1% aparţineau altor forme de proprietate

133 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 134 Sursa: idem, pag106 135 Sursa: idem 136 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 137 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 138 Sursa: idem, pag 106 139 Sursa: idem 140 Sursa: idem, pag. 113

29


(faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (11,016 milioane hectare), 22,3% erau proprietate publică, 74,9% erau proprietate privată şi 2,8% aparţineau altor forme de proprietate (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România) 141.

5.22. ROMÂNIA - SUEDIA

Cu privire la Suedia, datele cercetate relevă că suprafaţa împădurită a acesteia este

de 27528 mii hectare142, reprezentând 66,87% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 41162 mii hectare143, având o populaţie de 8985 mii locuitori, rezultând o suprafaţă forestieră de 3,1 hectare/locuitor (una dintre cele mai mari dintre ţările Uniunii Europene).

De menţionat că suprafaţa forestieră a Suediei reprezintă 432,15% din suprafaţa similară a României, în timp ce suprafaţa totală a ţării referenţiate reprezintă doar 179,06% din suprafaţa similară a ţării noastre.

Deşi deţine o suprafaţă forestieră semnificativă, la nivelul Suediei, se evidenţiază faptul că fondul forestier a înregistrat în intervalul 1990 – 2005 o creştere medie anuală cu 11 mii hectare (în România, suprafaţa fondului forestier a înregistrat o scădere medie anuală de 0,4 mii hectare pe intervalul 1990 – 2000 şi o creştere medie anuală de 16,857 mii hectare în intervalul 2000 – 2005)144.

La nivelul anului 2000, din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (27,474 milioane hectare), 19,7% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 80,3% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România), , iar din totalul celorlalte suprafeţe împădurite (3,246 milioane hectare), 55,7% erau proprietate publică şi 44,3% erau proprietate privată (faţă de un procent de 100% al proprietăţii private în România) 145.

5.23. ROMÂNIA - UNGARIA

În ceea ce priveşte Ungaria, suprafaţa împădurită a acesteia este de 1976 mii hectare146, reprezentând 21,45% din suprafaţa totală a ţării, respectiv 9210 mii hectare147, având o populaţie de 10072 mii locuitori148, rezultând o suprafaţă forestieră de 0,19 hectare/locuitor.

Preocupările în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă sunt evidenţiate la nivelul Ungariei prin faptul că suprafaţa împădurită a acestei ţări a crescut în perioada 1990 – 2000 cu o medie anuală de 11 mii hectare (în România, în aceeaşi perioadă, suprafaţa fondului forestier a înregistrat o scădere medie anuală de 0,4 mii hectare), în intervalul

141 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 142 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 113 143 Sursa: idem, pag. 106 144 Sursa: idem, pag. 113 145 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005 146 Sursa: State of the World's Forest 2007, pag. 112 147 Sursa: idem, pag 105 148 Sursa: idem

30


2000 – 2005, creşterea medie anuală fiind de 15 mii hectare (la nivelul ţării noastre, creşterea medie a fost de 16,857 mii hectare)149.

Din punct de vedere al proprietăţii asupra pădurilor (1,907 milioane hectare), în anul 2000, 60,5% din totalul suprafeţelor de acestora erau proprietate publică şi 39,5% erau proprietate privată (faţă de un procent de 94,3% al pădurilor proprietate publică şi respectiv 5,7% proprietate privată în România)150.

149 Sursa: idem, pag. 113 150 Sursa: Global Forest Resources Assessment, 2005

31


CAPITOLUL 6. ANALIZA ŞI PROGNOZA PRINCIPALELOR PRODUSE PRIMARE ALE FONDULUI FORESTIER ÎN ROMÂNIA

6.1. ANALIZA ŞI PROGNOZA VOLUMULUI DE LEMN ROTUND RECOLTAT

Conform datelor publicate de F.A.O. pe site-ul instituţiei151, volumul de lemn recoltat în România în intervalul 1961 – 2007 se prezintă astfel:

Tabelul 6.1 Volumul de lemn rotund recoltat în intervalul 1961 – 2007 (mii mc)

The volume of roundwood harvested in the period 1961 – 2007 (mii mc) Anul 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 Cantit. 19748 21316 21316 21579 21830 22424 23290 22560 22000 22286

Tabelul 6.1 - continuare

Anul 1971 1972 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 Cantit. 22304 21915 21537 21043 20559 20587 20274 20609 17823 17670

Tabelul 6.1 - continuare Anul 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 Cantit. 19759 22375 22275 23448 22326 20029 19172 17522 15575 12608


Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Cantit. 12961 12440 8840 11925 12178 12250 13529 11649 12703.5 13148.2


Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Cantit. 12424 15154 15440 15809 14501 13970 15341

Sursa: FAO, la 23.06.2009 Analiza datelor relevă oscilaţii puternice ale volumului de lemn rotund recoltat în perioada 1961 – 2007, respectiv o tendinţă de scădere a acestuia pe intervalul 1961 –1981, urmată de o creştere până la un maxim al perioadei de 23448 mii mc în anul 1984. După atingerea maximului menţionat, este evidenţiată o scădere bruscă a volumului de lemn rotund recoltat până la un minim de 8840 mii mc în anul 1993, urmând oscilaţii uşoare pe un trend ascendent până la o valoare de 15341 mii mc în anul 2007. Calculul sistemului de indicatori de caracterizare a seriei statistice cronologice aferente evoluţiei volumului de lemn rotund exploatat în perioada 1961 – 2007 relevă următoarele: y = 17915,36 – pe intervalul analizat, s-a recoltat un anual un volum mediu de lem rotund de 17915,36 mii mc. Δ = -95,80 – pe intervalul analizat, volumul de lemn rotund recoltat a scăzut în mediu cu 95,80 mii mc anual.

I = 0.99 –pe intervalul analizat, s-a înregistrat o scădere de la un an la altul a volumului de lemn rotund recoltat de 0,99.

R = -0.01 –pe intervalul analizat, volumul de lemn rotund exploatat a scăzut în medie de la un an la altul cu 1%.

Ajustarea seriei cronologice prin metode mecanice Ŷt = 19748 - 95,80(t-1) – metoda modificării medii absolute Ŷt = 19748 (0.99)t-1 - metoda indicelui mediu de dinamică 151 http://faostat.fao.org, preluate la data de 23.04.2009

32

http://faostat.fao.org/


Ajustarea seriei cronologice prin metode analitice Metoda trendului liniar Prelucrarea datelor referitoare la producţia de lemn rotund în cadrul aplicaţiei XCEL relevă că funcţia lineară de aproximare a trendului evolutiv este: Ŷt = -243.95t + 23770 Metoda trendului parabolic Similar, prelucrarea datelor relevă următoarele funcţii polinomiale posibile de aproximare a trendului evolutiv:

Ŷt = -1.066t2 - 192.78t + 23352 –funcţia polinomială de gradul 2 Ŷt = 0.7989t3 - 58.588t2 + 923.3t + 18655 funcţia polinomială de gradul 3 Punând condiţia Σ (Yt- Ŷt)2 – min, rezultă că funcţia optimă prin care poate fi

previzionată producţia României de lemn rotund este: Ŷt = 0.7989t3 - 58.588t2 + 923.3t + 18655

În context, prezentăm estimarea volumului de lemn rotund prezumat a fi recoltat în perioada 2008 –2012:

Ŷ2008 = 16338,6 mii mc Ŷ2009 = 17216,7 mii mc Ŷ2010 = 18121,5.mii mc Ŷ2011 = 19330,8 mii mc Ŷ2012 = 20576,4 mii mc

6.2 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA IMPORTUL ŞI EXPORTUL LEMNULUI ROTUND

Conform datelor publicate de F.A.O. pe site-ul instituţiei152, volumul de lemn rotund importat/exportat de România în intervalul 1965 – 2007 se prezintă astfel:

Tabelul 6.2 Volumul importului/exportului de lemn rotund pe intervalul 1965 – 2007 mii mc Volume of import / export of roundwood over the interval 1965 – 2007 – th mc

A n u l 1 9 6 5 1 9 6 6 1 9 6 7 1 9 6 8 1 9 6 9 1 9 7 0 1 9 7 1 1 9 7 2 1 9 7 3 1 9 7 4 I m p o r t 1 2.5 3.5 5.7 8.8 13.1 5 11.8 15.2 260.3 E x p o r t 1227.4 923.4 845.1 801.6 648.5 829.8 673.3 425.5 490.4 526.8 T a b e l u l 6 . , 4 - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 7 5 1 9 7 6 1 9 7 7 1 9 7 8 1 9 7 9 1 9 8 0 1 9 8 1 1 9 8 2 1 9 8 3 1 9 8 4 I m p o r t 200.6 141 20 32 386 483 173 33 26 110 E x p o r t 389.2 219.8 209.5 179.7 204.2 180 190 169 186 162 T a b e l u l 6 . 4 - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 8 5 1 9 8 6 1 9 8 7 1 9 8 8 1 9 8 9 1 9 9 0 1 9 9 1 1 9 9 2 1 9 9 3 1 9 9 4 I m p o r t 110 60 57 11.388 22.23 419.93 94.75 131.89 30.18 17.5 E x p o r t 112 92 92 2 2 3.81 2.805 2.16 1.469 0 T a b e l u l 6 . 4 - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 I m p o r t 79.8 66.3 25.7 1.6 2 20.4 25 88 21 144 E x p o r t 0 0 0 161 603.4 535.1 112 94.6 211 186 T a b e l u l 6 . 4 - c o n t i n u a r e

A n u l 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 I m p o r t 336 426.06 411.05 E x p o r t 159 190.09 179

152 http://faostat.fao.org, preluate la data de 23.04.2009

33



Sursa: FAO, la data de 23.06.2009 Analiza datelor preluate de la FAO relevă faptul că volumul importului de lemn rotund pe intervalul analizat se situează la niveluri scăzute ca pondere în totalul producţiei naţionale, atingându-se un maxim de 3,33% în anul 1990, context în care putem aprecia că necesarul Românie referitor la acest produs este asigurat din producţia proprie. Totodată, se observă o evoluţie oscilatorie a importurilor de lemn rotund, începând cu anul 2003 evidenţiindu-se un nou trend ascendent în ceea ce priveşte importul de lemn rotund. Exportul de lemn rotund deţine şi el, pe intervalul analizat, o pondere redusă în totalul producţiei naţionale, atingându-se un maxim de 5,62% la începutul intervalului. În ceea ce priveşte evoluţia cantităţilor de lemn rotund exportate, se observă că acestea înregistrează un declin semnificativ în perioada 1965 – 1990, la începutul intervalului, statul român contribuind cu importante resurse de lemn la „reconstrucţia” U.R.S.S. Începând cu anul 1997, se observă reluarea unor activităţi de export a lemnului rotund, în anul 1999, volumul exportului fiind de 603,4 mii mc (un volum similar al exportului s-a înregistrat în anul 1971). Trebuie menţionat şi faptul că în perioada 1997 – 2005, balanţa comercială aferentă lemnului rotund este negativă, volumul exporturilor fiind superior importurilor, în timp ce în perioada 2005 – 2007, situaţia se inversează.

6.3 ANALIZA ŞI PROGNOZA PRODUCŢIEI DE CHERESTEA

Conform datelor publicate de F.A.O. pe site-ul instituţiei153, volumul de cherestea producă în România în intervalul 1961 – 2007 se prezintă astfel:

Tabelul 6.3 Volumul de lemn cherestea produsă în intervalul 1961 – 2007 – mii mc

Volume of import / export of sawnwood over the interval 1965 – 2007 – th mc A n u l 1 9 6 1 1 9 6 2 1 9 6 3 1 9 6 4 1 9 6 5 1 9 6 6 1 9 6 7 1 9 6 8 1 9 6 9 1 9 7 0 C a n t i t . 4 4 2 6 4 5 6 6 4 7 8 3 4 8 4 2 5 1 9 9 5 5 2 7 5 4 6 0 5 3 8 9 5 4 0 4 5 4 4 1 T a b e l u l 6 . 5 . - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 7 1 1 9 7 2 1 9 7 3 1 9 7 4 1 9 7 5 1 9 7 6 1 9 7 7 1 9 7 8 1 9 7 9 1 9 8 0 C a n t i t . 5 6 7 4 5 5 8 7 5 3 7 3 4 9 5 5 4 7 5 7 4 4 0 6 4 3 5 9 4 5 6 2 4 7 3 7 4 6 7 7 T a b e l u l 6 . 5 . - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 8 1 1 9 8 2 1 9 8 3 1 9 8 4 1 9 8 5 1 9 8 6 1 9 8 7 1 9 8 8 1 9 8 9 1 9 9 0 C a n t i t . 4 5 0 0 4 5 6 8 4 8 7 8 4 8 6 8 4 4 2 5 3 5 3 8 2 8 5 8 2 7 5 8 2 8 5 0 2 9 1 1 T a b e l u l 6 . 5 . - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 9 1 1 9 9 2 1 9 9 3 1 9 9 4 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0 C a n t i t . 2 2 3 3 2 4 6 0 2 4 6 0 1 7 2 7 1 7 7 7 1 6 9 3 1 8 6 1 2 2 0 0 2 8 1 8 3 3 9 5 , 7 T a b e l u l 6 . 5 . - c o n t i n u a r e

A n u l 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 C a n t i t . 3 0 5 9 3 6 9 6 4 2 4 6 4 5 8 8 4 3 2 1 3 4 7 6 4 1 4 3

Sursa: FAO, la data de 23.06.2009 Analiza datelor evidenţiază oscilaţii puternice ale volumului de cherestea produsă în perioada 1961 – 2007, respectiv o tendinţă de creştere a volumului acestuia pe


34



intervalul 1961 –1971, urmată de o scădere până la un minim al perioadei de 1693 mii mc în anul 1996. După atingerea minimului menţionat, este evidenţiată o creştere rapidă a volumului de cherestea până la o valoare de 4588 mii mc în anul 2004, urmând o scădere uşoară până în anul 2006, când trendul crescător se reia. Calculul sistemului de indicatori de caracterizare a seriei statistice cronologice aferente evoluţiei volumului de cherestea produsă în perioada 1961 – 2007 evidenţiază aspecte susceptibile de interpretări interesante:

y = 4009,195 – pe intervalul analizat, s-a produs anual un volum mediu cherestea de 4009,195 mii mc. Δ = -6,15 – pe interervalul analizat, producţia de cherestea a scăzut în medie cu 6,15 mii mc anual. I = 0.998 –pe intervalul analizat, s-a înregistrat o scădere de la un an la altul a producţiei de cherestea de 0,998. R = -0.001435 – pe intervalul analizat, volumul de cherestea produsă a scăzut în medie de la un an la altul cu 0,1435%.

Ajustarea seriei cronologice prin metode mecanice Ŷt = 4426 -6,15 (t-1) – metoda modificării medii absolute Ŷt = 4426 (0.998)t-1 - metoda indicelui mediu de dinamică Ajustarea seriei cronologice prin metode analitice Metoda trendului liniar Prelucrarea datelor referitoare la producţia de lemn rotund în cadrul aplicaţiei XCEL relevă că funcţia lineară de aproximare a trendului evolutiv este: Ŷt = -58.617t + 5416 Metoda trendului parabolic Similar, prelucrarea datelor relevă următoarele funcţii polinomiale posibile de aproximare a trendului evolutiv:

Ŷt = 1.4826t2 - 129.78t + 5997.2–funcţia polinomială de gradul 2 Ŷt = 0.3579t3 - 24.285t2 + 370.19t + 3892.8 - funcţia polinomială de gradul 3 Punând condiţia Σ (Yt- Ŷt)2 – min, rezultă că funcţia optimă prin care poate fi

previzionată producţia României de cherestea este: Ŷt = 0.3579t3 - 24.285t2 + 370.19t + 3892.8 - funcţia polinomială de gradul 3

În context, prezentăm estimarea volumului de cherestea prezumat a fi recoltat în perioada 2008 –2012:

Ŷ2008 = 5290,16 mii mc Ŷ2009 = 5830,40 mii mc Ŷ2010 = 6427,3 mii mc Ŷ2011 = 4271,62 mii mc Ŷ2012 = 7799,64 mii mc

35


6.4 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA IMPORTUL ŞI EXPORTUL DE CHERESTEA

Conform datelor publicate de F.A.O. pe site-ul instituţiei154, volumul de cherestea producă în România în intervalul 1965 – 2007 se prezintă astfel:

Tabelul 6.4 Volumul de importului/exportului de cherestea pe intervalul 1965 – 2007 The volume of import / export of sawnwood over the interval 1965 - 2007

A n u l 1 9 6 5 1 9 6 6 1 9 6 7 1 9 6 8 1 9 6 9 1 9 7 0 1 9 7 1 1 9 7 2 1 9 7 3 1 9 7 4

Import n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. n.a.

Export 1577.7 1568 1951.4 2056.2 2062.7 2327.4 2306.9 2188.5 1982.3 2024.9

T a b e l u l 6 . 8 - c o n t i n u a r e

A n u l 1 9 7 5 1 9 7 6 1 9 7 7 1 9 7 8 1 9 7 9 1 9 8 0 1 9 8 1 1 9 8 2 1 9 8 3 1 9 8 4

Import n.a. n.a. n.a. n.a. n.a. 2.8 88 62 62 210

Export 2157 2039.3 1335.4 1154.9 1553.9 1214.5 1057.9 1297.1 942.3 1003


A n u l 1 9 8 5 1 9 8 6 1 9 8 7 1 9 8 8 1 9 8 9 1 9 9 0 1 9 9 1 1 9 9 2 1 9 9 3 1 9 9 4

Import 230 220 230 167 0.053 0.344 0.344 20.41 6.23 1.7

Export 1152 1145 1193 1121 770 750 685 788 466.21 268.54


A n u l 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9 2 0 0 0 2 0 0 1 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4

Import 2.6 2.2 3.7 3 4.5 7.5 13 11 15 21

Export 268.54 333.44 202.29 670 746 887 1242 1543 1917.2 2322.4


A n u l 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7

Import 29 48 47

Export 1842 2187 2609

Sursa: FAO, la data de 23.06.2009 Analiza exportului de cherestea pe intervalul 1965 – 2007 relevă un trend ascendent pe intervalul 1965 – 1970, urmată de un trend descendent, cu oscilaţii semnificative de la un an la altul, până în anul 1997. Începând cu anul 1997, se evidenţiază un trend puternic ascendent (cu excepţia anului 2006), volumul exportului de cherestea înregistrând în anul 2007 un maxim al întregii perioade analizate. Se remarcă însă şi ponderea semnificativă a exportului de cherestea în cadrul producţiei naţionale, situată între un minim de 8,22% în anul 1997 şi un maxim de


36



70,14% în anul 2002, context în care se poate aprecia că la nivelul României, preocuparea spre valorificarea superioară a resurselor lemnoase este deficitară. Evoluţia ponderii exportului de cherestea în perioada analizată în totalul producţiei interne, se prezintă astfel:

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

1965

1967

1969

1971

1973

1975

1977

1979

1981

1983

1985

1987

1989

1991

1993

1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

Anul

%

Fig. 6.1 Ponderea exportului de cherestea în totalul producţiei interne

Fig. 6.1 Export share in total domestic production of sawnwood În condiţiile iniţierii la nivel declarativ în România a unui set de măsuri în vederea asigurării dezvoltării durabile a fondului forestier, creşterea semnificativă a exportului de cherestea, începând cu anul 1997, nu se confirmă însă în practică.

Apreciem, în context, oportunitatea evaluării la nivel naţional a iniţierii unui set de măsuri care să asigure dezvoltarea industriei de prelucrare a lemnului, care asigură plus-valoarea prin intermediul căreia contribuţia sectorului forestier la produsul intern brut să crească.

În ceea ce priveşte importurile de cherestea, datele furnizate de FAO vizează doar intervalul 1980 – 2007 (cu precizare unui nivel estimat la 100 mc în anul 1962), însă relevă un nivel net inferior al acestuia comparativ cu exporturile sau producţia internă.

Totuşi, în perioada 1981 – 1989, se observă efectuarea unor importuri de cherestea reprezentând ponderi supraunitare raportate la producţia internă (u un maxim de 5,11% în anul 1985), în perioada 1989 – 2005, ponderea fiind subunitară. Abia începând cu anul 2006, ponderea importului de cherestea raportată la producţia internă devine supraunitată, situaţie identificată şi la nivelul anului 2007.

37


CAPITOLUL 7. CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ABORDAREA DURABILĂ A EXPLOATĂRII FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL

JUDEŢULUI CLUJ 7.1. ANALIZA EVOLUŢIEI FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL

JUDEŢULUI CLUJ ÎN PERIOADA 1990 – 2007 Tabelul 7.1

Evoluţia suprafeţei fondului forestier la nivelul judeţului Cluj Evolution of forest area in the county Cluj

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Mii ha 152.8 152.8 152.9 152.9 153.6 152.8 152.6 152.6 152.6 152.6 152.4 152.3 152.1 152.3 152.3 155.6 145.7 147.5% din ff naţional 2.40 2.40 2.40 2.40 2.41 2.40 2.40 2.40 2.40 2.40 2.39 2.39 2.38 2.39 2.39 2.43 2.27 2.27

Sursa: INSSE – Sucursala Cluj Analiza evoluţiei fondului forestier la nivelul judeţului Cluj evidenţiază că acesta prezintă un trend constant în intervalul 1990 – 2004 (cu excepţia anului 1994, când se evidenţiază o uşoară creştere.

Anul 2005 relevă o creştere a fondului forestier faţă de anul 2004 cu 3300 hectare, urmată însă de o scădere bruscă, până la un nivel de 145,700 hectare în anul 2006 (o scădere cu 9.900 hectare), trendul fiind revenind crescător în anul 2007, când se evidenţiază o creştere a fondului forestier până la un nivel de 147,500 hectare.

Raportat la suprafaţa fondului forestier naţional, la nivelul judeţului Cluj, fondul forestier se situează, pe intervalul 1990 – 2007, între un minim de 2,27% în anul 2006 şi un maxim de 2,40% în anul 1990, context în care putem concluziona că acest judeţ nu este reprezentativ din acest punct de vedere la nivelul întregii ţări.

Tabelul 7.2 Evoluţia suprafeţei pădurilor la nivelul judeţului Cluj

Evolution of forest area in the county Cluj Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Mii ha 150.9 150.9 151.1 151.1 151.8 151 150.8 150.9 150.8 150.8 150.6 150.4 150.1 150.3 150.3 153.6 143.9 145.5% din păduri

- naţion

al 2.41 2.41 2.42 2.42 2.43 2.42 2.42 2.42 2.42 2.42 2.42 2.42 2.41 2.42 2.42 2.46 2.29 2.30Sursa: INSSE – Sucursala Cluj

Analiza datelor referitoare la evoluţia suprafeţei pădurilor judeţului Cluj în intervalul 1990 – 2007 scoate în evidenţă faptul aceeaşi tendinţă înregistrată în evoluţia fondului forestier.

Se evidenţiază însă o reducere semnificativă a suprafeţei pădurilor, în anul 2006 faţă de anul 2005, cu 9700 de hectare.

Şi în ceea ce priveşte ponderea pădurilor judeţului Cluj în totalul suprafeţelor pădurilor României, se evidenţiază aceeaşi pondere redusă identificată în situaţia fondului forestier.

38


Tabelul 7.3 Structura pădurilor judeţului Cluj

Cluj county forest structure Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Răşinoase 58.6 58.3 57.7 57.7 58.4 57.9 57.8 57.7 57.7 57.7 57.7 57.7 57.4 57.6 57.8 61.7 64.9 65.9

Foioase 92.3 92.7 93.4 93.3 93.4 93.2 93.1 93.1 93.1 93.1 92.9 92.8 92.7 92.7 92.5 91.9 79.1 79.6Sursa: INSSE – Sucursala Cluj Analiza datelor disponibile referitor la evoluţia structurii pădurilor judeţului Cluj evidenţiază faptul că suprafaţa pădurilor de răşinoase a avut o evoluţie relativ constantă în intervalul 1990 – 2004. Începând cu anul 2005, se observă o creştere a suprafeţei pădurilor de răşinoase, până la un nivel de 64000 hectare în anul 2006 şi respectiv 65900 hectare în anul 2007. Evoluţia pădurilor de foioase înregistrează un trend constant pe intervalul 1990 – 2005, urmând o diminuare succesivă a suprafeţei acestora până la o valoare de 79100 hectare în anul 2006 şi respectiv 79600 hectare în anul 2007.

7.2. SITUAŢIA FONDULUI FORESTIER LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ DIN

PUNCT DE VEDERE AL PROPRIETĂŢII Urmare a punerii în aplicare a legilor proprietăţii, s-au produs modificări semnificative şi în ceea ce priveşte structura proprietarilor fondului forestier naţional. Astfel, la data de 30.12.2006, la nivelul judeţului Cluj, din suprafaţa validată pentru a fi retrocedată persoanelor fizice, în baza Legii 18/1991, respectiv 9306 hectare, a fost pusă în posesie suprafaţa de 8736 hectare, fiind nepredată o suprafaţă de 680 hectare155. În ceea ce priveşte Legea 1/2000, la aceeaşi dată, stadiul acesteia se prezenta astfel:

Tabelul 7.4 Stadiul aplicării Legii 1/2000 la data de 30.12.2006

Status of implementation of Law 1 / 2000 on 30/12/2006 Forma de proprietate Suprafaţa

validată Suprafaţa pusă în posesie

Suprafaţa nepredată

% suprafaţă nepredată

Persoane fizice 14999,61 10028,09 4971,52 33.14 Forme asociative 9877,41 6757,12 3130,29 31.69 Unităţi de cult, învăţământ 3482,57 3181,69 300,88 8.64 Unităţi administrativ teritoriale

34221,27 32660,37 1560,9 4.56

TOTAL 62590,86 52627,27 9963,59 15.92 Sursa: D.S. Cluj Se observă că la 6 ani de la emiterea actului normativ, la nivelul judeţului Cluj, suprafaţa nepredată foştilor proprietari – persoane fizice se situează la nivele destul de ridicate, respectiv 33,14%, o situaţie similară fiind şi în ceea ce priveşte retrocedarea suprafeţelor de pădure solicitată de formele asociative, respectiv 34,69%. Cu privire la stadiul aplicării Legii 247/2005, la data de 30.12.2006, situaţia la nivelul judeţului Cluj se prezenta astfel:

155 Sursa: Direcţia Silvică CLuj

39


Tabelul 7.5 Stadiul aplicării Legii 247/2005 la nivelul judeţului Cluj

Status of implementation of Law 247 / 2005 in Cluj county Forma de proprietate

Suprafaţă solicitată

Suprafaţa validată

% suprafaţă validată

Suprafaţa pusă în posesie

Suprafaţa nepredată

% suprafaţă nepredată

Persoane fizice 4296 910.67 21.20 0 910.67 0 Forme asociative 7485 1772.8 23.68 577.75 1195.05 32.59 Unităţi de cult, învăţământ

2074 87.94 4.24 0 87.94 0

Unităţi administrativ teritoriale

4045 464.56 11.48 0 464.56 0

TOTAL 17900 3235.97 18.08 577.75 2658.22 17.85 Sursa: Direcţia Silvică Cluj Cu privire la aplicarea Legii 247/2005, la nivelul judeţului Cluj, se observă faptul că a fost solicitată punerea în posesie a unei suprafeţe mult mai mari decât cea validată de comisiile de fond funciar. Această stare de fapt are ca explicaţie personală depunere mai multor solicitări asupra aceleiaşi suprafeţe de teren de către fiecare din proprietarii succesivi ai acesteia, fiecare prezentând documentele de proprietate în original

În condiţiile validării a doar 18,08% din suprafeţele solicitate, apreciem că există suspiciuni cu privire la intenţia unor persoane fizice/juridice de a intra fraudulos în posesia unor suprafeţe de păduri.

Totodată, până la data referenţiată, în baza Legii 247/2005, a fost pusă în posesie doar suprafaţa de 577,75 hectare (reprezentând 17,85 din total) către forme asociative de proprietate.

Cauzele tergiversării legilor proprietăţii la nivelul judeţului Cluj le apreciem a fi atât obiective, cât şi subiective, referindu-se în principal la:

- refuzul amplasamentului de către viitorii proprietari, în situaţia în care retrocedarea nu s-a putut face pe vechiul amplasament;

- invalidarea unor titluri de proprietate de către Comisiile Locale de Fond Funciar şi/sau acordarea de titluri de proprietate asupra aceleiaşi suprafeţe de pădure;

- punerea în posesie s-a făcut fără efectuarea unor lucrări cadastrale, context în care limitele proprietăţilor nu au fost precizate exact;

- refuzul punerii în posesie de către proprietarii de drept, întrucât suprafeţele de pădure deţinute au fost defrişate;

- validarea de Comisiile de Fond Funciar a unor solicitări de punere în posesie fără clarificarea amplasamentelor;

- implicarea necorespunzătoare a autorităţilor publice locale în soluţionarea problemelor aferente punerii în posesie sau tergiversarea nejustificată a emiterii titlurilor de proprietate. La data de 01.04.2008, stadiul aplicării legilor fondului funciar la nivelul judeţului Cluj relevă faptul că au fost emise titluri de proprietate pentru terenuri forestiere în suprafaţă de 64911 hectare (96,54%) din totalul de 67233 de cereri validate pentru

40


constituirea sau reconstituirea dreptului la proprietate156, menţinându-se întârzieri în punerea efectivă în posesie a proprietarilor de drept. De menţionat faptul că în condiţiile în care la sfârşitul anului 2008, la nivelul judeţului Cluj au fost emise 97,3 % din titlurile de proprietate asupra unor terenuri forestiere, în luna ianuarie 2009, Prefectura Cluj a dispus iniţierea de măsuri de soluţionare a problemelor de fond funciar, pentru finalizarea aplicării legilor proprietăţii la nivelul judeţului. Urmare a punerii în aplicare a legilor proprietăţii, la nivelul judeţului Cluj, structura fondului forestier se prezenta la data de 30.04.2009 ca în tabelul 7.6:

Tabelul 7.6 Structura fondului forestier la data de 30.04.2009

Forest structure on 30/04/2009 Hectare % din total

Proprietate publică a statului 62277 42.22 Proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale

43387 29.41

Proprietate privată a unităţilor de cult, învăţământ

5922 4.01

Proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice

35916 24.35

Total 147502 Sursa: I.T.R.S.V. Cluj

Proprietate publică a statului Proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale

Proprietate privată a unităţilor de cult, învăţământ Proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice

Fig. 7.1 Structura fondului forestier Fig. 7.1 Forest structure

Datele referitoare la structura fondului forestier la nivelul anului 2009 evidenţiază predominanţa la nivelul judeţului a proprietăţii publice a statului (42.22%), în proprietatea unităţilor administrative teritoriale regăsindu-se 29,41% din suprafaţa fondului forestier.

156 Sursa. Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Cluj

41


7.3. ANALIZA EVOLUŢIEI LUCRĂRILOR DE ÎMPĂDURIRE LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ

Tabelul 7.7 Evoluţia lucrărilor de împădurire la nivelul judeţului Cluj – hectare

Evolution of afforestation works in the county Cluj - ha Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Total 668 332 275 222 244 229 251 240 247 261 227 201 436 263 321 236 248 222Răşinoase 291 154 97 93 81 101 118 71 122 152 157 111 224 135 143 102 119 119Foioase 377 178 178 129 163 128 133 169 125 109 70 90 212 128 178 134 129 103

Sursa: INSSE – Sucursala Cluj Analiza datelor privind evoluţia suprafeţelor împădurite la nivelul judeţului Cluj, se evidenţiază o diminuare semnificativă a acestora comparativ cu anul 1990. În context, de la o suprafaţă împădurită de 668 hectare în anul 1990, se înregistrează un o scădere de peste 50% în anul 1991, când au fost împădurită o suprafaţă de doar 332 hectare, trendul descendent menţinându-se şi anul următor. Perioada 1993 – 1999 se caracterizează printr-un trend uşor ascendent în ceea ce priveşte evoluţia suprafeţelor împădurite, tendinţa descrescătoare reluându-se în intervalul 1999-2001. Anul 2002 marchează o creştere semnificativă a suprafeţelor împădurite faţă de anul anterior, respectiv de la 201 hectare în anul 2001 la 436 hectare în anul 2002, însă perioada următoare, respective 2002 – 2007 se caracterizează printr-un trend descendent, în anul 2007, suprafaţa împădurită fiind de 222 hectare. Suprafeţele împădurite cu răşinoase înregistrează un declin de la 291 hectare în anul 1990 la doar 81 hectare în anul 1994, urmând un trend ascendent, cu uşoare oscilaţii, până în anul 2002, când s-a împădurit o suprafaţă de 224 hectare. Trendul descendent, evidenţiat începând cu anul 2003, se manifestă până în anul 2007, când s-a împădurit o suprafaţă de 119 hectare. În ceea ce priveşte suprafeţele împădurite cu foioase, se evidenţiază un declin al acestora de la 377 hectare în anul 1990 la doar 70 hectare în anul 2000, creşteri semnificative faţă de anii anteriori fiind evidenţiate în anii 2001 şi 2002. Perioada 2002 – 2007 se caracterizează printr-un trend descendent, în anul 2007 realizându-se lucrări de împădurire pe o suprafaţă de 103 hectare. Totodată, trebuie precizat că deşi în conformitate cu prevederile legale în domeniul exploatării masei lemnoase, în cazul tăierilor rase, proprietarii suprafeţelor de teren trebuia ca în termen de 2 ani să iniţieze măsuri de re-împădurire, în fapt, la nivel local, se menţin situaţii de încălcare a prevederilor legale. În conformitate cu datele centralizate la nivelul I.T.R.S.V Cluj, în anul 2008, la nivelul judeţului, situaţia suprafeţelor parcurse cu tăieri rase şi neîmpădurite se prezenta ca în tabelul următor:

42


Tabelul 7.8 Situaţia suprafeţelor parcurse cu tăieri rase şi neîmpădurite

Situation of clear-cut area and unforested Persoane fizice

Din care: Deţinător pădure Suprafaţă deţinută Suprafaţă tăiată Regenerat natural împădurit Rămas de

împădurit Cirebea Romulus 2 2 1 Asociaţia P.F Cesari 100,65 0,7 0,7 Asociaţia P.F. Leurdeana

93,5 1 1

Asociaţia P.F.Frasinul

34,8 1 1

Asociaţia P.F. Gorunul

72,8 4 4

Ungur Aurel 9,04 0,7 0,7 Asociaţia P.F. Căşei 438,21 1 1 Asociaţia P.F. Putinic 78 1 1 Asociaţia P.F. Unguraş

24937 2,3

Asociaţia P.F. Răzbuneni

53,64 0,7 0,7

Total Parţial 16 2,7 13,3 Persoane juridice Composesoratul Sic 603,45 1,5 1,5 Primăria Mărişel 549 16,8 9,8 7 Primăria Băişoara 951,38 4 1 3 Composesoratul Muntele Băişorii

176 3 3

Composesoratul Miceşti

168,9 3,8 1,4 2,4

Biserica Reformată Cuzdrioara

27,01 0,6 0,6

Primăria Jichiş 310,3 2 2 Composesoratul Cetan

168,39 1,1 1,1

Composesoratul Dej 64,8 1,3 1,3 Total Parţial 34,1 12,8 21,3 Total 28,8 2,7 34,6 Sursa: I.T.R.S.V. Cluj Neiniţierea activităţilor de re-împădurire de a fost argumentată de proprietarii suprafeţelor despădurite prin:

- lipsa fondurilor financiare destinate acestor activităţi: - refuzul iniţierii activităţilor de re-împădurire, întrucât exploatarea suprafeţelor

deţinute s-a făcut ilegal de către terţi; - existenţa unor litigii referitoare la situaţia juridică a suprafeţelor exploatate . Deşi suprafeţele identificate cu tăieri rase şi neregenerate în termenul legal nu este

semnificativă, perpetuarea unor asemenea situaţii, favorizate de cadrul legal în domeniu, în special cu privire la necesitatea re-împăduririlor la finalizarea proceselor pe rol, afectează durabilitatea exploatării fondului forestier la nivel local.

43


7.4. ANALIZA VOLUMULUI DE LEMN RECOLTAT LA NIVELUL JUDEŢULUI CLUJ

Tabelul 7.9 Evoluţia volumului de lemn recoltat Evolution of harvested roundwood

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007Total 265.7 230 217.3 198.9 186.2 183.2 205.6 219.6 182.6 222.1 253.4 225.3 240.8 230.4 215.6 236 232.5 300.9Răşinoase 119.8 101.8 98.5 92 93.4 86.9 99.3 126.1 113.2 123.9 159.4 148 144.9 130.3 120 144.4 142.7 219.7

Fag 62.1 42.3 53.1 40.1 33.4 39.2 42.1 33.7 23.7 42.9 45.9 36 38 44.9 34.8 30.8 30.7 29.3Stejar 17.7 16.5 15.1 17.3 16.6 18.2 19.2 19.5 16.9 17.4 17.7 16.8 20.1 22 23.3 25.1 20.3 22.7

Diverse specii tari 47.5 40.9 34 32.8 29.6 28.8 29.8 27.6 18.9 30.7 23.3 18.6 29.4 27.6 31 29.4 29.9 22.9Diverse

specii moi 18.6 28.5 16.6 16.7 13.2 10.1 15.2 12.7 9.9 7.2 7.1 5.9 8.4 5.6 6.5 6.3 8.9 6.3

Sursa: INSSE – Sucursala Cluj Volumul de lemn recoltat a înregistrat în perioada 1990 – 1995 o evidenţiat o scădere pe intervalul 1990 – 1995, de la 265,7 mii mc la 183,2 mii mc. Începând cu anul 1996, se observă un trend ascendent în ceea ce priveşte volumul de lemn recoltat, cu uşoare oscilaţii de la un an la altul, până la o valoare maximă de 300.9 mii mc în anul 2007.

În ceea ce priveşte structura volumului de lemn recoltat, este evidenţiată preponderenţa lemnului de răşinoase, net superior celorlalte categorii. Volumul de lemn de răşinoase recoltat înregistrează o evoluţie descendentă în intervalul 1990 – 1995 şi 2000 – 2004 şi ascendentă pe intervalul 1995 – 2000 şi 2004 – 2007, trendul putând fi apreciat însă ca unul crescător, volumul de lemn de răşinoase recoltat în anul 2007, respectiv 219,7 mii mc fiind aproape dublu faţă de volumul recoltat în anul 1990, respectiv 119,8 mi mc. În ceea ce priveşte evoluţia volumului de lemn de fag, trendul identificat este unul descendent pe intervalul 1990 – 2007, cu uşoare oscilaţii de la un an la altul, înregistrându-se un volum de lemn de doar 29,3 mii mc în anul 2007, faţă de un volum de 62,1 mii mc în anul 1990. În ceea ce priveşte volumul de lemn de stejar recoltat, acesta este singura categorie cu evoluţie proponderent crescătoare faţă de anul precedent (excepţie anii 1991, 1992, 1998, 2001 şi 2006), volumul de lemn recoltat crescând în intervalul analizat de la 17,7 mii mc la 22,7 mii mc.

7.5 ANALIZA EVOLUŢIEI VOLUMULUI DE LEMN RECOLTAT DE AGENŢII ECONOMICI CU ACTIVITATE FORESTIERĂ

Tabelul 7.10 Evoluţia volumului de lemn recoltat de operatorii economici cu activitate forestieră

Evolution of harvested roundwood done by economic operators with activity logging Anul 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Volumul de lemn exploatat 134071 196544 193966 229598 170857 172829Volumul de lemn rotund 123069 163086 176747 213130 151043 151421

Volumul cojii 6736 24281 10911 13135 13361 14719

Volumul pierderilor tehnologice de exploatare 4266 9177 6308 3333 6453 6689Volumul pierderilor tehnologice de exploatare (% din

volumul total) 3.18 4.67 3.25 1.45 3.78 3.87Sursa: INSSE – Sucursala Cluj

44


În ceea ce priveşte evoluţia volumului de lemn exploatat, se observă o creştere a acestuia pe intervalul 2002 – 2005, de la 134071 mc la 193966 mc, urmată de un trend ascendent evidenţiat prin recoltarea în anul 2007 a unui volum de 172829 mc. Similară este şi evoluţia volumului de lemn rotund recoltat, respectiv o creştere a acestuia pe intervalul 2002 – 2005 de la 123069 mc la 213130 mc, şi o scădere pe intervalul 2005 – 2007 până la un volum de 151421 mc. Preocuparea pentru exploatarea raţională şi economică a resursei lemnoase se evidenţiază la nivelul anilor 2002, 2004 şi 2005 prin faptul că volumul pierderilor tehnologice se situează la cele mai scăzute niveluri faţă de volumul total de lemn exploatat. 7.6. PROIECTE DE RECONSTRUCŢIE ECOLOGICĂ ÎN DERULARE LA NIVELUL

JUDEŢULUI CLUJ Conform „Studiului privind inventarierea terenurilor din fondul funciar agricol şi forestier în scopul aducerii terenurilor în circuitul productiv”157, la nivelul anului 2003, a fost identificată şi propusă pentru realizarea de împăduriri o suprafaţă totală de terenuri degradate de 3968,9 hectare. În ciuda eforturilor de inventariere a suprafeţelor degradate, pretabile pentru împăduriri, acestea nu fost urmate de măsuri concrete de punere în aplicare a unor proiecte de anvergură, care ar fi determinat o majorare a fondului forestier cu aproape 4000 hectare. Urmare a continuării eforturilor instituţiilor din plan local, cu rol în administrarea şi coordonarea managementului fondului forestier, la nivelul judeţului Cluj, în anul 2008, au fost iniţiate un număr de 3 proiecte de reconstrucţie ecologică a unor terenuri degradate, fiind întocmite studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice, respectiv: - „reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele Frata I şi Frata II”, pe o suprafaţă de 30,74 hectare.

- „reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara I” în comuna Viişoara, judeţul Cluj, pe o suprafaţă de 30,04 hectare. - „reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara II” în comuna Viişoara, judeţul Cluj, pe o suprafaţă de 123,36 hectare. În luna mai 2009, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a transmis I.T.R.S.V. Cluj, în calitate de coordonator al lucrărilor de reconstrucţie ecologică menţionate anterior, că nu este posibilă alocarea de fonduri pentru punerea în aplicare a proiectelor, acestea fiind amânate pe termen nedeterminat. Această stare de fapt generează însă efecte negative la nivelul perimetrelor propuse pentru împădurire, menţinându-se riscul producerii unor calamităţi natural )ex. Alunecări de teren, şiroiri de torenţi). D.S. Cluj a iniţiat şi ea măsuri de identificare a unor terenuri degradate, în vederea preluării acestora în vederea împăduririi.

Situaţia terenurilor degradate, identificate de D.S. Cluj în vederea preluării, cu o suprafaţă de peste 20 hectare, se prezenta la data de 10.06.2009 astfel:

157 Sursa: D.A.D.R. Cluj

45


Tabelul 7.12 Situaţia terenurilor degradate cu o suprafaţă mai mare de 20 hectare The situation of degraded land with an area exceeding 20 hectares

Forma de proprietate Proprietate publică Proprietate privată

Persoane fizice Persoane juridice

Unitatea administrativă

Suprafaţă teren degradat

În administrarea consiliilor locale

În administrarea altor persoane juridice

Consilii locale Alte persoane juridice

Aghireş 52 30 22 Mica 86 86 Vad 57 57 Tureni 25 25 Tritenii de Jos 20 20 Viişoara 402 293 109 Aşchileu 26 26 Bonţida 30 30 Borşa 23 23 Sic 21 21 Total 742 369 326 47

Sursa: D.S. Cluj Totodată, D.S. a identificat în vederea preluării şi terenuri degradate cu o suprafaţă

mai mică de 20 hectare, situaţia acestora prezentându-se la aceeaşi dată astfel: Tabelul 7.13

Situaţia terenurilor degradate cu o suprafaţă mai mică de 20 hectare The situation degraded land with an area less than 20 hectares

Forma de proprietate Proprietate publică Proprietate privată

Persoane fizice Persoane juridice

Unitatea administrativă

Suprafaţă teren degradat

În administrarea consiliilor locale

În administrarea altor persoane juridice

Consilii locale Alte persoane juridice

Aghireş 14 14 Mica 35 35 Vad 27 27 Aiton 14 14 Tureni 10 10 Tritenii de Jos 13 13 Viişoara 15 15 Aşchileu 60 22 28 7 3 Borşa 16 7 4 5 Iclod 10 10 Fizeşu-Gherlii 5 5 Corneşti 13 13 Pănticeu 8 8 Recea Cristur 22 5 17 Sic 20 20 Total 282 112 131 31 8

Sursa: D.S. Cluj Analiza datelor prezentate în tabelele anterioare relevă că D.S. Cluj a identificat la

nivelul judeţului Cluj terenuri degradate în suprafaţă totală de 1024 hectare, iniţierea lucrărilor fiind condiţionată de identificarea modalităţilor de preluare în administrare sau proprietate a terenurilor degradate în vederea împăduririi, precum şi de identificarea fondurilor necesare transferului de proprietate, studiilor de fezabilitate, proiectelor tehnice, lucrărilor de împădurire şi, ulterior, lucrărilor de îngrijire a arboretului.

46


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Din perspectiva aspectelor prezentate în cadrul prezentei teze de doctorat, prezentăm următoarele concluzii şi recomandări personale, apreciate ca necesare în scopul asigurării exploatării fondului forestier în condiţii de raţionalitate, atât economică, cât şi socială: 1. Noţiunea de „durabilitate” în domeniul forestier românesc nu este o „invenţie” a ultimilor ani, şcoala silvică românească a avut în vedere permanent asigurarea unei corelaţii între suprafeţelor exploatate şi cel al suprafeţelor împădurite. Realizarea unor defrişări masive, în special în perioada celui de-al doilea război mondial, reprezintă o excepţie şi nu o regulă în derularea unor activităţi forestiere. 2. Cadrul legislativ viabil reprezintă o condiţie a dezvoltării şi exploatării fondului forestier în condiţii de raţionalitate, fiind necesară fundamentarea acestuia pe baze reale. De aceea, susţinem că realizarea unui inventar al fondului forestier actual se impune atât din perspectiva cunoaşterii exacte a dimensiunilor acestuia, cât şi al evaluării impactului aplicării cadrului legislativ elaborat începând cu 1990. 3. Încurajarea accesibilizării masivelor forestiere, în special a celor care au depăşit vârsta de exploatare, constituie o prioritate în iniţierea oricăror măsuri legislative. Măsurile iniţiate până în prezent, respectiv realizarea drumurilor forestiere de către agenţii economici cu activitate silvică, nu au avut ca efect creşterea semnificativă a reţelei naţionale de drumuri forestiere, sens în care apreciem necesară revizuirea acestora. 4. Asigurarea condiţiilor de accesare a fondurilor europene destinate României în domeniul silvic, care să determine, similar altor ţări europene, creşterea suprafeţelor anuale împădurite, trebuie să fie o prioritate a instituţiilor statului român. Pentru aceasta, un rol important îl au agenţiile guvernamentale care gestionează proiectele cu finanţarea europeană, sens în care derularea optimă a activităţii acestora, în special în ceea ce priveşte angajarea de personal calificat, reprezintă o prioritate. 5. Este necesară crearea unei conştiinţe silvice atât a personalului responsabil cu derularea activităţilor în acest domeniu, cât şi a publicului larg, în scopul prevenirii şi combaterii fenomenului exploatării masei lemnoase în condiţii de iraţionalitate, în special referitor la tăierile ilegale. În acest scop, rolul pregătirii continue a personalului silvic este vital, în situaţia în care poate fi coroborat cu măsuri de diseminare în rândul publicului larg a importanţei fondului forestier şi a beneficiilor economico-sociale pe care acesta le oferă, rezultatul nu poate fi decât cel scontat, respectiv conştientizarea necesităţii durabilităţii în exploatare.

6. Corelarea producţiei interne de masă lemnoasă cu volumul importurilor şi exporturilor de material lemnos este o necesitate a dezvoltării economice, fiind oportună elaborarea de previziuni pe termen mediu şi lung care să permită fundamentarea unor măsuri care să asigure o exploatare durabilă a fondului forestier.

7. Încurajarea ramurilor de prelucrare a masei lemnoase va permite o profitabilitate mai ridicată a activităţilor din acest domeniu, efectul imediat fiind reducerea exportului de materie primă lemnoasă.

Treptat, se poate ajunge în situaţia efectuării unor importuri de materie primă lemnoasă, care să fie prelucrată şi ulterior exportată, stare de fapt favorabilă intereselor naţionale de dezvoltare durabilă.

47


8. Continuarea şi extinderea proiectelor de reîmpădurire, în special a terenurilor degradate, este o necesitate actuală, favorizată de procesul de încălzire globală. Extinderea reţelelor de perdele forestiere de protecţie, în special în zonele predispuse la secetă şi/sau cu insuficienţă de umiditate, necesită eforturi bugetare însemnate, depăţite însă de beneficiile pe termen lung.

9. Finalizarea procesului de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari trebuie să constituie o prioritate, sens în care apreciem necesară clarificarea cadrului juridic aferent acestora, pentru a nu permite amânarea repetată a unor sentinţe în procesele pe rol.

Tergiversarea, justificată sau nu, a punerii în posesie poate avea ca efect neiniţierea lucrărilor silviculturale necesare sau, în unele cazuri, defrişarea suprafeţelor solicitate de către terţi.

10. Pentru creşterea eficienţei în activitatea de recoltare a masei lemnoase, considerăm necesară evaluarea posibilităţilor de sprijinire a agenţilor economici cu activitate în domeniul forestier, în scopul achiziţionării de utilaje şi echipamente care să reducă volumul pierderilor tehnologice.

11. Urmare a faptului că un mare număr de proprietari de suprafeţe împădurite refuză, sub diverse argumentaţii, iniţierea măsurilor de reîmpădurire a suprafeţelor defrişate, considerăm necesară modificarea cadrului legal în domeniul silvic referitor la sancţiunile aplicate în această situaţie, în scopul majorării acestora.

Deşi creşterea sancţiunilor aferente încălcării regimului silvic este o măsură nepopulară, considerăm că pe termen scurt reprezintă o soluţie de compromis, de natură a descuraja activităţile ilegale în domeniul silvic.

12. Identificarea oportunităţilor de oferire, cu titlul gratuit, a unor activităţi de consultanţă în domeniul forestier noilor proprietari de pădure, pentru înţelegerea de către aceştia a drepturilor, dar şi obligaţiilor care le revin.

Un rol important în acest sens îl pot avea atât ocoalele silvice private, cât şi unele instituţii ale statului (Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă), diseminarea unor informaţii reale în mediul proprietarilor fiind favorabilă dezvoltării durabile a fondului forestier naţional.

13. Deşi proiectele de strategie de dezvoltare durabilă a fondului forestier naţional, prezentate public până în prezent, şi-au propus obiective îndrăzneţe pe termen lung, respectiv atingerea unui grad de împădurire de peste 40%, considerăm ca oportună elaborarea unui program naţional care să cuprindă explicit obiective necesare a fi atinse în fiecare an, pentru ca ulterior să poată fi iniţiate măsurile corective în vederea atingerii scopului propus.

14. În condiţiile în care contribuţia veniturilor din silvicultură şi exploatare forestieră deţin o cotă aproape nesemnificativă în formarea PIB (sub 0,5%), considerăm că aceste ramuri economice nu sunt puse în valoare corespunzător, fiind necesară încurajare acestora, în baza oportunităţile locale existente.

15. Pe fondul numeroaselor solicitări de scoatere din circuitul silvic al unor suprafeţe de teren, în special pentru dezvoltarea unor complexe rezidenţiale, individuale sau comune, este oportună evaluarea efectelor acestora pe termen lung, precum şi majorarea taxelor aferente.

48


BIBLIOGRAFIE

1. Adamowicz W., Luckert P., Phillis W., White, W (editori) - Forestry, economics and the environment, ed. CAB InternationaL, 1996

2. Anuarul statistic al României 3. Arion Felix; Mihăşan C. - Studiu comparativ al agriculturii României şi a Uniunii

Europene, Revista Agricultura,nr. 1-4, pag.123-126, 2001 4. Arion Felix, Merce C., Mihăşan C., Anamaria Harvat - The Role of Extension

Services for Obtaining and Running the Rural Development Projects, pagina web a F.A.O., http://www.fao.org/Regional/SEUR/ClujWS/ExtServ.htm - 2001

5. Brule River State Forest Master Plan Revision, Univ. Wisconsin, 2001 6. Brule river state forest, Universitatea Wisconsin, 1991 7. Buckett M. – Introduction to farm organization and management, ed. Pergamont

press, 1988 8. Ciubotaru A. – Exploatarea pădurilor – vol II, Universitatea Transilvania Braşov

(curs litografiat), 1993 9. Costea Constantin – Economia şi conducerea întreprinderilor forestiere, ed.

Ceres, 1989 10. Drăgoi M. – Economie forestieră, ed. Economica, Bucureşti, 2000 11. Dykstra D. - FAO Model Code of Forest Harvesting Practice, Rome, 1996 12. Europe’s Forest 2007, Varşovia, Conferinţa ministerială pentru protecţia pădurilor

Europei 13. FAO Global Forest Resources Assessment, Roma, 2006 14. FAO Trainer’s Manual, Vol. 1, "Sustainability issues in agricultural and rural

development policies," 1995 15. FAO, 1993- The Challenge of Sustainable Forest Management - what future for

the world's forests? 16. Florea I. – Statistică descriptivă, Ed. UBB (curs litografiat), 1996 17. Forest legislation in Europe – Geneva, 2004 18. Hartwick J. – The economics of natural resource use, ed. Addison-Wesley, 1998 19. Improved Pan-european indicators for sustainable forest management, Conferinţa

Ministerială pentru Protecţia Pădurilor în Europe, Austria, 2002 20. Ionaşcu Gh. - Exploatarea şi valorificarea lemnului, ed. Tridona, Olteniţa, 2002 21. Lester R. Brown - Eco-Economy: Building an Economy for the Earth, ed. W.W.

Norton & Co., New York, 2001 22. Machedon I. – Istorie şi actualitate în managementul silvic românesc, ed.

Economica, Bucureşti, 1999 23. Merce E. – Statistică – paradigme consacrate şi paradigme întregitoare, ed.

Academic Press, Cluj-Napoca, 2009 24. Merlo M. – Elementi di econnomia ed estimo forestale – ambientale, ed. Patron,

Bologna, 1991 25. Mihăşan C.D., F.H. Arion, C.C. Merce - Interaction between economical and

biological functions in forestry branch, Buletinul U.S.A.M.V. 57/2002 26. Mihăşan C.D. – Sustainable development of forestry sector in Romania,

Simpozionul Universităţii de Agricultură din Debrecen - Ungaria, 2003 27. Milescu I. – Economie forestieră, ed. Crai nou –Muşatinii, Suceava, 2002

49

http://www.fao.org/Regional/SEUR/ClujWS/ExtServ.htm


28. Mintzer, Irving - Confronting Climate Change: Risks, Implications and Responses, Cambridge University Press, Marea Britanie, ed., 1992.

29. Monitorul Oficial al României 30. Perman R. – Natural resource and environmental economics, ed. Longman, 1999 31. Popescu Gh. – Dezvoltarea economică în profil territorial a României 1900 –

1985, ed. Sincron, 1994 32. Popescu Gh. – Pădurea şi Omul, ed NordCarta, Suceava, 2004 33. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013, ediţia martie 2009,

M.A.D.R. 34. Raport anual privind implementarea Programului SAPARD în România, 2008 35. Raportul Comisiei Mondiale asupra Mediului şi dezvoltării, 1987 36. Roman I. – Conservarea solului şi prevenirea inundaţiilor, ed. Risoprint, Cluj-

Napoca, 2008 37. Stejerel Brezuleanu, Ioan Brad, Cătălin Popescu, Felix Arion, Cosmin Mihăşan,

Lenuţa Bucată - Utilizarea sistemelor informatice în consultanţa agricolă, editura Agroprint, Timişoara, 2001

38. Sustainable Forestry and the European Union – Initiatives of The European Commission, Luxemburg, 2003

39. Sustainable Forestry and the european union, Belgia, 2003 40. Tietenberg T. – Environmental and natural resource economics, ed. Harper

Collins College Publisher, 1996 41. Zoung R., Giese R.(editori) - Introduction to forest science, Universitatea

Wisconsin Madison, 1990 LEGISLAŢIE:

42. *** LEGEA nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010", publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 35 din 23 aprilie 1976

43. *** LEGEA nr. 13 din 7 august 1990 pentru abrogarea şi modificarea unor dispoziţii ale Legii nr. 2/1987, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 97 din 8 august 1990

44. *** LEGEA nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic, publicată în BULETINUL OFICIAL nr. 52 din 9 noiembrie 1987

45. *** CODUL SILVIC din 19 martie 2008 (Legea nr. 46/2008), publicat în MONITORUL OFICIAL 238 din 27 martie 2008

46. *** CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE, publicată în Monitorul Oficial 87 din 13 aprilie 1948

47. *** COD SILVIC AL ROMÂNIEI din 9 aprilie 1910, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 9 aprilie 1910

48. *** LEGEA nr. 3 din 28 decembrie 1962 privind CODUL SILVIC, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 30 decembrie 1962

49. *** LEGEA nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 23 martie 1945

50


50. *** LEGEA nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrară din Oltenia, Muntenia, Moldova şi Dobrogea, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 82 din 17 iulie 1921

51. *** LEGE nr. 1.251 din 15 decembrie 1863 pentru secularisarea averilor Monastiresci, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 251 din 17 decembrie 1863

52. ***Lege nr. 247 din 19/07/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în MONITORUL OFICIAL nr 653 din 22 iulie 2005

53. ***LEGE nr.1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 22 ianuaie 2000

54. ***Legea nr 18 din 1991 (Legea fondului funciar), publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 37 din 20 februarie 1991

55. *** Ordonanţa nr. 70/1999 privind masurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere in perioada 2000-2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 415 din 30 august 1999

56. *** Ordonanţa nr. 82/2004 privind măsurile necesare pentru accesibilizarea fondului forestier prin construirea de drumuri forestiere, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 27 august 2004

57. *** Legea nr. 119 din 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilro industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 11 iunie 1948

PAGINI INTERNET:

58. http://www.for.gov.bc.ca (ultima accesare: 01 iulie 2009) 59. http://www.m-w.com (ultima accesare: 15 iulie 2009) 60. http://www.infomine.com (ultima accesare: 15 iulie 2009) 61. http://www.netcore.ca (ultima accesare: 15 iulie 2009) 62. http://www.for.gov.bc.ca (ultima accesare: 15 iulie 2009) 63. http://www.forestry.ubc.ca (ultima accesare: 15 iulie 2009) 64. http://www.itto.or.jp (ultima accesare: 15 iulie 2009) 65. http://www.state.nv.us (ultima accesare: 15 iulie 2009) 66. http://www.fao.org (ultima accesare: 15 iulie 2009) 67. http://www.maap.ro (ultima accesare: 01 iulie 2009) 68. http://www.insse.ro (ultima accesare: 01 iulie 2009) 69. http://www.bucovina-forestiera.ro (ultima accesare: 01 iulie 2009) 70. http://www. sapard.ro (ultima accesare: 01 iulie 2009) 71. http://www.eur-lex.europa.eu (ultima accesare: 01 iunie 2009) 72. http://www.forestier.ro (ultima accesare: 01 iunie 2009)

51

http://www.m-w.com/

http://www.infomine.com/

http://www.netcore.ca/

http://www.forestry.ubc.ca/

mailto:[email protected]

http://www.state.nv.us/

http://www.fao.org/

http://www.maap.ro/

http://www.forestier.ro/


ABSTRACT The researches I carried on for this PhD thesis are based on the hypothesis (invalidated afterwards) that the sustained management of the forestry fund has become a reality in the last years. As I went on with my studies, I discovered that sustained management of forestry fund was, with few exceptions, a constant concern starting with the very first forest structures set up and with the first legal instruments in this field.

The first chapter describes aspects related to the state of the forestry fund in Romania considering the legal framework in the field and the ownership legal system. As long as the first regulations in the forestry field were made in the 18th century, this chapter emphasizes the negative effects some legal instruments had on this, because they were not substantiated enough, that is the significant diminution of the forestry fund area by giving various reasons such as: to ensure the raw materials needed for the economic growth, the pressure of the society or the compensation for war damages. As regards the ownership legal system of forestry fund, it is relevant to point out that the presence of a large number of owners is not one on the conditions for sustainable development, adding the lack a set of measures to strictly rule the exploitation of wood mass The second chapter presents the main measures of the national strategy in the forest field, that aim at increasing the wooded areas and at ensuring the conditions for a reasonable exploitation of the forestry fund. In this context one of the main measures aimed at having a major impact on the development of the forest sector is the SAPARD Program, but so far the results are not the ones anticipated at the beginning.

The development of the forest roads network, a necessary and not a sufficient condition for the development of the forestry fund is being achieved with great difficulties due to financial budgeted allocations and legislative deficiencies regarding the encouragement for the economic agents with private capital to build forest roads. The administration of the forestry fund policy is an important aspect of its sustainable development, the insertion in the legal framework of provisions regarding the compulsory administration and forest services, no mater the type of ownership, through the forest units, is beneficial and opportune. The third chapter refers to the methods used in the researches carried out for this PhD paper, mainly the gathering of statistic data. At the same time a particularly importance must be conferred to the presentation of statistic data in order to emphasize their relevance, meaning that is required to draw up statistic tables, statistic series or graphic representations. Mainly referring to economic field, the analysis of the economy features evolution, afferent to the chronological series, aim at knowing the evolution of a certain phenomenon on an extended period of time, in order to thoroughly substantiate provisions and prognosis, that should facilitate the passing of possible corrective measures at the right moment. Starting with the fourth chapter I set out aspects resulted from my study of sustainable development of the forestry sector, what is meaningful in the context is the diminution of the forestry fund area: from 6476, 4 thousand hectares in 1938 to 6315,8 thousand hectares (with 160,6 thousand hectares) in 1975, a major role being played by the irrational exploitation of the forestry fund in order to pay the war „debt” to the former-allied U.S.S.R.

52


Beginning with 1975 the forestry fund area registered an ascending trend, as a consequence to concerns in the field of rational exploitation and in the afforestation of the degraded areas, reaching in 1981 to an area of 6372 thousand hectares. The period between 1990 – 2001 shows a light trend towards a decrease of the forestry fund area, favored by legislative insufficiency in the field as regards the penalties for illegal exploitations on the woods, mostly after the entering in possession of the former owners. It is to be noticeable that in 2007 the forestry fund area of 6484 thousand hectares over passed the one in 1938 of 6476,4 thousand hectares, state of fact due to be the concerns for sustained exploitation of this national resource.

The rational exploitation of wood mass cannot be done without a real cadastral evidence of the forestry fund, the steps made by foreign entities that aim at increasing the annual volume of wood harvested, using as argument the make-up of some statistic data that point out the unfullfillment of harvest of wood volume approved annually, fact that is unfavorable to the sustainability principles.

In the argumentation of this point of view is significant that for insuring the production capacities of Schweighoffer and Egger firms, at the beginning of 2008, during a meeting with the representatives of the Romanian Ministry of resort, representatives of the European Bank for Reconstruction and Development argued that more considerable cuts of Romanian forest are needed.

Chapter five takes into consideration the achievement of a comparative analysis of the situation of the native forestry fund with the ones in the main countries in EU, from several points of view.

From the point of view of the forest fund surface, great differences are noticeable regarding the afforestation percentage of the territory of EU countries, there are countries with a high afforestation percentage such as Finland or Sweden and countries with a low afforestation percentage such as Denmark or Ireland.

The comparative study approach of the surfaces is still subjective, the actual situation for every country, regarding afforestation surface is the result of the climatic factors.

From the legislation point of view, the situation in Austria draws attention where the legal framework which rules the activities in the forest field is concentrated around the Forest Act 1975 and upgraded in 1987, in comparison with the Romanian forest legislation that suffered repeated fundamental modifications especially between 1990-2008.

From the point of view of the concerns for the enlargement of the forestry fund area, Spain stands out, for the Spanish forestry fund area registered an increase of a yearly average of 296 thousand hectares between 1900 – 2005, the largest of the EU countries, meanwhile Romania registered a decrease of 0,4 thousand hectares yearly average between 1990-2000 and an increase of a yearly average of 16,857 thousand hectares between 2000-2005.

Form the point of view of type of forests ownership, in Portugal over 92% of the forests are private ownership, while in Bulgaria and Poland over 80% of the forests are public ownership, in the context in which we do not consider that there is a unique “recipe” to allow a sustained management for the forestry fund from this perspective.

53


From the point of view of the ways to capitalization of the figured wood and timber there are different approaches in the EU countries. On one hand some countries that have important wood resources develop the capacities of processing wood in order to insure a higher degree of profitability, and on the other hand some countries prefer to achieve income from exports of raw materials with a low degree of productivity.

In order to insure sustainable development of the forest sector on medium and long term we consider that the re-evaluation of the production capacities of each country is needed in order to draw up a set of measures that should induce the development of branches on figured wood and timber.

Chapter six presents aspects of analysis and forecast production of roundwood and sawnwood in Romania, in light of the need to predict, even statistically estimated volume to be produced in the period ahead, under which can be undertaken anticipatory measures necessary to ensure higher recovery forest resources

However, in the context of the need to ensure sustainable exploitation of forests, we appreciate that it is necessary to initiate measures for balancing the medium to long term export and import of round wood and timber, and their conjunction with internal production.

Chapter seven concerns the evaluation of Cluj County forest in terms of sustainability in mining, provided that, compared to the national forest area, this area lies in the range 1990 - 2007, between a minimum of 2.27% in 2006 and a maximum of 2.40% in 1990.

Research has shown that in the Cluj County implementation of property laws has been affected by the refusal by the future owners of the site, where restitution could not be done on the old site, invalidation of equities by Local Committees Land Fund and / or providing property titles on the same forest area, without making the possession of cadastral work, respect the property boundaries were not specified precisely, a refusal by the owners put in possession of law, whereas areas owned forest were cleared, the validation of the Land Fund committees of requests for clarification livery without sites, and inadequate involvement of local government in solving problems related to putting in possession or undue delay in issuing property titles.

Another problem identified is the measures of afforestation of deforested areas by owners of were not initiated, citing the lack of financial funds for these activities, refusal to start re-forestation activities since the operation area was illegally held by third parties and the existence of disputes concerning the legal situation of the areas exploited. Although the areas identified by race and renewable cuts in legal term is not significant in the Cluj County perpetuation of such situations, favored by the legal area, especially on the need to re-afforestation to end lawsuits pending, affecting sustainability fund operation local forest.

At the Cluj County D.S. Cluj was highlighted in 2009 degraded land in total area of 1024 hectares, suitable for afforestation work, start work is subject to identifying ways of taking over the management or ownership of the damaged land for afforestation, and identify the funds needed for the property, feasibility studies, technical projects, the work of afforestation and subsequent care work stand.

Finally, note that the background of economic and financial effects of the crisis event, in May 2009, Ministry of Agriculture and Rural Development has sent ITRSV Cluj, as coordinator of a number of ecological reconstruction projects 3, respectively

54


„reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrele Frata I şi Frata II”, „reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara I” şi „reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate, constituite în perimetrul de ameliorare Viişoara II”, it is not possible allocation of funds to implement them, is postponed indefinitely. This situation generates negative effects on the perimeter but proposed for afforestation, while retaining the risk of natural disasters (eg landslides, torrents). From the perspective of the issues presented in this PhD thesis, we present the following conclusions and personal recommendations, assessed as necessary to ensure forest exploitation in terms of rationality, both economic and social: 1. The notion of sustainability in Romanian forestry field is not a discovery of the last few years as Romanian forestry school has always envisaged establishing an interrelation between the exploited areas and the afforestated ones. A massive wood cut especially in the World War II represents an exception and not a rule in the forestry activities. 2. The legislative framework is a prerequisite to sustainable development and forest exploitation in terms of rationality, it is necessary to give realistic. Therefore, we support the establishment of an inventory of existing forest is necessary both in terms of exact knowledge of its size and assessing the impact of the legislative framework developed since 1990. 3. Encourage accessibility of forest massifs, especially those who have turned to mining, is a priority in initiating any legal action. The measures initiated to date, namely the production of forest roads by economic activity forestry, have resulted in a significant increase in the national network of forest roads, so they consider require revision. 4. Ensuring the access of European funds for Romania in the forest, to determine, with other European countries, annual growth forest areas should be a priority for Romanian state institutions.

For this, an important role government agencies that manage projects with EU funding, so the optimal conduct of their work, especially as regards the employment of qualified personnel is a priority. 5. It is necessary to create awareness of the forestry staff responsible for carrying out activities in this area, and the general public aimed at preventing and fighting the exploitation of timber in terms of irrationality, especially on illegal logging. To this end, the role of continuous training of forest staff is vital, if the measures can be combined with dissemination to the general public of the importance of forest and socio-economic benefits that it offers, the result can only be expected, that awareness of the need for sustainability in mining.

6. Linking domestic production of timber with the volume of imports and exports of wood is a necessity of economic development, as appropriate to develop medium and long term forecasts to allow substantiation of measures to ensure sustainable exploitation of forest.

7. Encourage industries to processing of wood will allow a higher profitability of activities in this area, the immediate effect is to reduce export of raw timber. Gradually, you can end up with making some imports of raw nuts, which are processed and then exported, the status quo in favor of national interests of sustainable development

55


56

8. Continuation and expansion projects of reforestation, especially of degraded land, is a current need, boosted by global warming. Extension of the protection forest belt, particularly in areas prone to drought and / or with severe moisture require significant budgetary effort, but the benefits exceed the long term.

9. Complete restitution of forestry land to former owners should be a priority, so that we consider necessary to clarify the legal framework for them, to prevent the repeated postponement of sentence pending processes. Delays, justified or not, to put in possession may result neiniţierea forestry work required or, in some cases, clearing the areas requested by third parties.

10. To increase efficiency of timber harvesting activity, consider necessary to assess opportunities to support economic activity in forestry, in order to purchase machinery and equipment to reduce the technological losses.

11. Since the many wooded land owners refuse in different argument, initiating measures reforestation of areas cleared, need to change the legal framework in the forest on the penalties imposed in this case, in order to increase them. While increasing the penalties associated with infringements of forestry regime is an unpopular measure, we consider the short term is a compromise, intended to deter illegal activities in forestry.

12. Finding the ways to offer free consultation in the forestry domain for the new forest –owners so that they can understand their newly acquired rights and obligations.

A major role can be played in this respect by the private entities, and by some state institutions, because the dissemination of some true pieces of information among the landowners is favorable to the sustainable development of the national forestry fund.

13. Although the projects for sustainable development of the national forestry fund, presented up to the present aimed at bold objectives on the long term, such as reaching an afforestation grade of 40%, we consider that creating a national programme with clearly set out objectives for each year as opportune, so as later on to be able take the corrective measures in order to reach the goal we assumed.

14. As long as the revenue made out of forestry and forestry operation shows an insignificant quota as part of the PIB (under 0.5%), we consider that such economical branches are not enough developed and therefore, the need to encourage their developmeny arises in the limits of the local possibilities.

15. Considering the numerous requests to draw back some areas from the forestry circuit, especially for real estate purposes, be it individual or common, it is highly adequate to evaluate such consequences on the long term along with the tax increase.

TEZĂ DOCTORAT - usamvcluj.ro · analiza Şi prognoza principalelor produse primare ale fondului...

Documents

Transcript of TEZĂ DOCTORAT - usamvcluj.ro · analiza Şi prognoza principalelor produse primare ale fondului...