TEZĂ DE DOCTORAT...UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI FACULTATEA DE...

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

Doctorand:

Ing.Nicolaie Gabriel Costoaea

Conducător de doctorat :

Prof.dr.ing.Marinela Barbuță

IAŞI, 2019

2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI

CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE CALITĂȚII

LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR

-TEZĂ DE DOCTORAT-

REZUMAT

Doctorand:

Ing.Nicolaie Gabriel Costoaea

Conducător de doctorat :

Prof.dr.ing.Marinela Barbuță

IAŞI, 2019

3

CUPRINS

Cuprins

Cuprins

Capitolul 1 Introducere 5

1.1. Aspecte generale 5

1.2. Oportunitatea și obiectivele cercetării 6

1.3. Conținutul tezei 7

1.4. Definirea termenilor utilizați, prezentarea noțiunilor de abateri

în construcții 8

Capitolul 2 Date statistice, studiu de caz care fundamentează cercetarea și interpretarea

rezultatelor. Domeniul și utilitatea cercetării 9

2.1. Date statistice 9

2.2. Studiu de caz și interpretarea datelor statistice 12

2.3. Domeniul și utilitatea cercetării 20

Capitolul 3 Analiza pe categorii de lucrări 21

3.1. Terasamente 23

3.1.1. Terasamente- situația existentă 23

3.1.2. Terasamente- abateri 24

3.1.3. Terasamente- concluzii și interpretarea rezultatelor 24

3.2. Cofrare 24

3.2.1. Cofraj- situația existentă 24

3.2.2. Cofraj- abateri 25

3.2.3. Cofraj- concluzii și interpretarea rezultatelor 25

3.3. Armare 25

3.3.1. Armare- situația existentă 25

3.3.2. Armare- abateri 26

3.3.3. Armare- concluzii și interpretarea rezultatelor 26

3.4. Beton, beton armat 27

3.4.1. Beton, beton armat- situația existentă 27

3.4.2. Beton, beton armat- abateri 27

3.4.3. Beton, beton armat- concluzii și interpretarea rezultatelor 28

3.5. Hidroizolaţii 28

3.5.1. Hidroizolații- situația existentă 28

3.5.2. Hidroizolații- abateri 28

3.5.3. Hidroizolații- concluzii și interpretarea rezultatelor 29

3.6. Zidărie 29

3.6.1. Zidărie- situația existentă 29

3.6.2. Zidărie- abateri 30

4

CUPRINS

3.6.3. Zidărie- concluzii și interpretarea rezultatelor 31

3.7. Învelitori 32

3.7.1. Învelitori- situația existentă 32

3.7.2. Învelitori- abateri 32

3.7.3. Învelitori- concluzii și interpretarea rezultatelor 33

3.8. Sistem termoizolant 33

3.8.1. Sistem termoizolant- situația existentă 33

3.8.2. Sistem termoizolant- abateri 33

3.8.3. Sistem termoizolant- concluzii și interpretarea rezultatelor 34

Capitolul 4 Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor obținute 35

4.1. Concluzii generale 35

4.2. Contribuții personale 35

4.2.1. Contribuții personale- Stabilirea criteriilor 35

4.2.2. Contribuții personale- Stabilirea coeficienților de calcul 35

4.2.3. Contribuții personale- Fișe pentru cuantificare 36

4.2.3.1. Terasamente- fișa pentru cuantificare 37

4.2.3.2. Cofraj- fișa pentru cuantificare 40

4.2.3.3. Armare- fișa pentru cuantificare 42

4.2.3.4. Beton, beton armat- fișa pentru cuantificare 45

4.2.3.5. Hidroizolații- fișa pentru cuantificare 47

4.2.3.6. Zidărie- fișa pentru cuantificare 51

4.2.3.7. Învelitori- fișa pentru cuantificare 54

4.2.3.8. Sistem termoizolant cu polistiren- fișa pentru cuantificare 58

4.2.4. Stabilirea punctajului general 60

4.2.5. Verificarea practică a metodei și opinia utilizatorilor 60

4.2.6. Valorificarea rezultatelor 66

Lista tabelelor 69

Anexa 1 Tema de cercetare- chestionare 70

Bibliografie 73

5

CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA ACTIVITĂȚILOR

SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR

Capitolul 1

Introducere

1.1. Aspecte generale

Așa cum este definită prin Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții (apărută în

Monitorul Oficial, 1995), calitatea în construcții este ”rezultanta totalităţii performanţelor de

comportare a acestora în exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a

exigenţelor utilizatorilor şi colectivităţilor. Exigenţele privind calitatea instalaţiilor şi a

echipamentelor tehnologice de producţie se stabilesc şi se realizează pe bază de reglementări

specifice fiecărui domeniu de activitate”.

Toți factorii implicați în edificarea unei construcții, investitori, proiectanţii, verificatorii

de proiecte atestați, executanţii, fabricanţii şi furnizorii de materiale pentru construcţii, experţii

tehnici atestați, sunt obligați prin lege să participe la realizarea unor construcţii de calitate, pentru

care pe toata durata existenței construcțiilor trebuiesc îndeplinite cerințele esențiale (Legea

nr.10/1995 privind calitatea în construcții, republicată cu modificările și completările ulterioare,

Monitorul Oficial, 1995).

Executarea empirică a lucrărilor de construire, pe baza experienței accumulate, a unor

cutume sau prin aplicarea intuitivă a legilor mecanicii este specifică secolelor trecute. În epoca

moderna, prin promovarea proiectării ca activitate distinctă, prin introducerea unor criterii

tehnice, a unor relații de calcul, prin efectuarea de încercări pe material și elaborarea unor teorii

de către Daniel Bernoulli, Leonard Euler, Louis Navier, Robert Hooke și alții, s-au pus bazele

teoretice pentru activitatea în domeniul construcțiilor.

Începând cu prima metodă de calcul pentru beton a lui Jean Cristopher la 1890, cu

primele preocupări pentru a obține beton precomprimat ale lui Jakson din 1886 și a stâlpilor

fretați ale lui Considere la 1892, specialiștii în domeniu au dezvoltat permanent elemente

teoretice și practice în scopul aprecierii siguranței în exploatare, a rezistenței și stabilității, a

siguranței la foc, pe scurt a calității construcțiilor realizate.

În țara noastră, după cutremurul din anul 1977, statul s-a implicat direct în activitatea de

construcții. Cadrul legislativ realizat și reglementările tehnice stabilesc cerințele minime ale

nivelului de calitate al unei construcții.

Nivelul de calitate al unei construcții nu depinde numai de soluția adoptată prin

proiectare, respectiv particularitățile metodei de calcul utilizate, ci și de modul de executare a

lucrărilor (materiale și tehnologii utilizate, corespondența între caracteristicile geometrice

proiectate și cele efectiv realizate în șantier).

Pe durata execuției lucrărilor de construire pot să apară abateri de ordin tehnic prin

punerea în operă a unor materiale de calitate diferită de cele stabilite în proiect, prin variația

gabaritului geometric al elementului în raport cu prevederile proiectului, prin modificarea pe

parcursul execuției lucrărilor de construire a soluției inițiale de alcătuire sau introducerea unor

6

CAPITOLUL 1- INTRODUCERE

soluții noi necorespunzătoare, prin utilizarea forței de muncă cu pregătire profesională

insuficientă sau necorespunzătoare.

Acceptarea aprioric a unor abateri nu trebuie să creeze impresia admiterii deliberat a unor

greșeli. Premiza este că toate procesele se desfășoară corect, conform normelor, normativelor și

legislației în vigoare, asumându-ne posibilitatea unor evenimente execepționale ce nu pot fi

prevăzute sau nu pot fi foarte bine controlate.

În Romania, toate documentele care atestă calitatea lucrărilor executate se regăsesc în

Cartea tehnică a construcției. Aceasta este structurată pe capitole și trebuie să conțină conform

Hotărârii nr. 343/2017, H.G. nr. 273/1994:

- fișa de date sintetice;

- documentația care cuprinde proiectarea;

- documentația care cuprinde execuția;

- documentația care cuprinde recepția, exploatarea, repararea, documentatia

privind întreţinerea, urmărirea în timp şi documentatia privind postutilizarea construcţiei;

- jurnalul evenimentelor.

În șantier există înregistrări sub forma unor inventare care arată îndeplinirea unor

cerințe/ exigențe de performanță pentru toate categoriile de lucrări, inclusiv pentru lucrările care

devin ascunse. Nu este realizată prin măsurare direct evaluarea impactului nivelului de calitate

pentru cerințele fundamentale ale construcțiilor și îndeplinirea exigențelor de performanță.

Cuantificarea calității lucrărilor de construire executate nu se realizează.

Ce găsim în șantier și ce stabilește legislația în domeniu?

În conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, anexa nr.1, CONŢINUTUL-CADRU AL

PROIECTULUI - P.A.C., documentația conține ”lista şi semnăturile proiectanţilor, memoriu

prin care se face descrierea lucrărilor autorizate, cu referiri la amplasament, topografie,

trasare, clima, fenomen naturale, geologie, seismicitate, categoria de importanţă a obiectivului,

date şi indicatori urbanistici care caracterizează investiţia proiectată (suprafața construită,

suprafața desfăşurată, suprafața utilă, înălţimile clădirilor, numărul de niveluri, volumul

construcţiilor, P.O.T. (procent de ocupare teren), CUT (coeficient de utilizare teren), devizul

general al lucrărilor, studiul geotehnic, referate de verificare a proiectului” (Legea nr.50/1991).

Am urmărit în șantier conținutul proiectelor și am constatat:

- În memorii se fac referiri la amplasament, vecinătăți, încadrare în zona seismică, zona

climatică, la alcătuirea construcțiilor pe ansamblu și pe elemente... adică se fac referiri numai la

cerințele stabilite de legislația în vigoare;

- În caietele de sarcini se fac referiri la tehnologia de execuție, materiale;

- În toate documentele enumerate anterior nu sunt consemnate abaterile în care ar trebui

să se încadreze lucrările de construire care urmează a fi executate.

1.2. Oportunitatea și obiectivele cercetării

Nivelul de calitate care trebuie atins la realizarea unei construcții este un proces complex

de analiză, care ia în considerație multitudinea factorilor care intervin începând de la conceperea

obiectivului (oportunitatea realizării, alegerea amplasamentului, alegerea tipului de structură,

alegerea materialelor care vor fi utilizate etc.), execuția acestuia (încadrarea în prevederile

7



autorizației de construire, a proiectului vizat spre neschimbare, a proiectului tehnic și a detaliilor

de execuție, sub aspectul respectării cerințelor de cantitate și calitate), exploatarea și

postutilizarea.

În mod obișnuit, la realizarea unor lucrări de construire, se admite că îndeplinirea

cerințelor esențiale stabilite prin lege în raport cu o anumită probabilitate de producere a unor

fenomene defavorabile, datorate execuției necorespunzătoare a unei părți sau a unei construcții

în ansamblu, pot să apară.

În condițiile în care cerințele esențiale pentru fiecare obiectiv sunt cunoscute înainte de

începerea execuției lucrărilor de construire, este posibilă cuantificarea?

Cuantificarea cerințelor fundamentale de calitate este realizabilă prin indicarea metodelor

de calcul, de verificare și control, care vor avea ca rezultat stabilirea nivelului de performanță.

Dealtfel, Normativul cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea

nr.10/1995, NC001/1999, arată că ”acest mod de abordare sintetică permite ca proiectantul, în

funcție de condițiile de mediu și de cele de exploatare, să stabilească de comun acord cu

beneficiarul sau tehnologul, dupa caz, prevederile din temă, inclusiv cele impuse de tehnologia

sau caietele de sarcini pentru executant precum și caietul privind condițiile de exploatare pe

baza conceptului de performanță. În cazul clădirilor și construcțiilor industriale cât și a

construcțiilor cu caracter ingineresc (la care se pot aplica prevederile normativului),

proiectantul va selecta specificațiile de performanță corespunzătoare tipului de constructie și

eventual le va completa cu criterii specifice suplimentare pe baza "caietului privind specificații

de performanță'' realizat de proiectant- tehnolog si reprezentantul beneficiarului” pentru a fi

adaptate soluțiile tehnice astfel ca s[ avem păstrate siguranțq, sănătatea și confortul oamenilor și

a calității construcției ( NC 001/1999).

Prin conţinutul sau, cercetarea încearcă să se constituie drept ghid care să fie la îndemâna

participanţilor la realizarea construcţiilor în ceea ce priveşte soluţionarea unor probleme vag

definite în literatura de specialitate (de natură tehnică ori reglementări), predictibilitatea și

cuantificarea.

1.3. Conținutul tezei

Teza de doctorat este structurată în 4 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 – Introducere, unde sunt evidențiate aspectele generale, premisele ce stau la

baza dezvoltării unei metodologii care să asigure predictibilitatea și cuantificarea calității în

construcția clădirilor. În acest capitol sunt prezentate oportunitatea și obiectivele cercetării, sunt

definiți termenii reprezentativi utilizați și este prezentată structura tezei de doctorat prin

indicarea capitolelor lucrării.

Capitolul 2 – Domeniul și utilitatea cercetării. Date statistice, studiu de caz care

fundamentează cercetarea și interpretarea rezultatelor, prezintă interpretarea statistică pentru

neconformităţile constatate, măsurile dispuse şi sancţiunile aplicate pe baza datelor din raportul

de activitate anual al Inspectoratului de Stat în Construcţii şi rezultatele obţinute în urma

sondajului făcut, prin intermediul unui chestionar, la factorii care participă la realizarea

8

CAPITOLUL 1- INTRODUCERE

lucrărilor de construire (investitor, beneficiar, proiectant, executant, diriginte de şantier,

responsabil tehnic cu execuţia autorizat).

Capitolul 3 – Analiza pe categorii de lucrări, prezintă analiza situaţiei existente,

abaterile, concluziile şi interpretarea rezultatelor pentru categoriile de lucrări terasamente, cofraj,

armare, beton, zidărie, hidorizolaţii, sistem termoizolant, învelitori.

Capitolul 4 – Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor obținute,

prezintă concluzii generale, contribuții personale la stabilirea criteriilor, a coeficienților de calcul

şi fişelor pentru cuantificare (pentru categoriile de lucrări terasamente, cofraj, armare, beton,

zidărie, hidorizolaţii, sistem termoizolant, învelitori) , valorificarea rezultatelor și opinia

utilizatorilor.

1.4. Definirea termenilor utilizați, prezentarea noțiunilor de abateri în

construcții

Cerința/ exigența fundamentală și performanța sunt termenii principali care definesc

calitatea. Acești termeni, împreună cu ceilalți care vor fi utilizați, îi definim din prisma

obiectivelor propuse în această lucrare:

Cerință/ exigență fundamentală: totalitatea condițiilor, obligațiilor convenționale,

nevoilor enunțate a ceea ce trebuie să fie din punct de vedere al condițiilor tehnice de

performanță;

Nivel de performanță: stadiul care trebuie atins de lucrările de construire executate,

stabilit prin proiect, urmare a cerințelor investitorului/ beneficiarului/ utilizatorului, cu

respectarea normelor, normativelor și legislației în vigoare;

Predictibilitate: stabilirea de către factorii implicați la realizarea construcţiei, în prealabil,

a verificărilor care trebuiesc a fi făcute, a abaterilor și a conţinutului documentelor care urmează

a fi completate;

Cuantificare: stabilirea unui punctaj de către factorii implicați la realizarea construcţiei,

pe baza verificărilor nemijlocite a lucrărilor executate și a documentelor întocmite.

Abaterea în construcții: diferență între valoarea nominală stabilită prin proiect în baza

normelor, normativelor și legislaței în vigoare și valoarea efectivă stabilită în urma verificărilor/

măsurătorilor;

Neconformitate: soluție tehnică aplicată, document întocmit, material pus în opera,

verificare efectuată…etc care prin formă de atestare nu corespunde cerințelor de calitate

prestabilite prin proiect, normă, normative sau legislația în vigoare.

Calitatea lucrărilor executate presupune efectuarea verificărilor în scopul confirmării

acestora cu prevederile din proiectul, respectiv prescripţii tehnice, în limitele abaterilor și

indicatorilor de calitate prestabiliți.

Colectarea și prelucrarea statistică, respectiv efectuarea analizei detaliate a cazurilor

deosebite, care au o frecvență ridicată cu implicații economice, este efectuată în țara noastră de

către Inspectoratul de Stat în Construcții.

Normele, normativele și legislația în vigoare stabilesc neconformitățile și limitele pentru

abateri. În capitolele următoare, la fiecare categorie de lucrări studiată, se vor regăsi aprecieri

privind abaterile.

9



Capitolul 2

Date statistice, studiu de caz care fundamentează cercetarea și

interpretarea rezultatelor

2.1. Date statistice

În România controlul calităţii în construcţii este facut de către Inspectoratul de Stat în

Construcţii (I.S.C.), care aplica unitar prevederile legale in acest domeniu. Activitatea

desfășurată de I.S.C., presupune verificări în proiectare, în execuție, la furnizorii de materiale, la

investitori, utilizatori ai construcției...etc. Fiecare control reprezintă un proces- verbal în care

sunt consemnate, după caz, neconformitățile constatate.

Am pornit de la raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru

anul 2017, pentru care am făcut interpretarea statistică a neconformităților constatate în

proiectare, în conformitate cu cadrul legislativ (norme, normative, legi, proceduri, hotărâri...) și

al măsurilor dispuse.

În urma analizei se evidențiază că neconformitatea ”proiecte incomplete, nestabilirea

fazelor determinante...” are ponderea cea mai mare pe parcursul întregului an.

Dacă se ia în considerare numai măsura dispusă, ”completare a proiectului”, se observă

trei neconformități principale, nu sunt respectate reglementările tehnice la proiectarea

constructiilor, utilizarea in proiecte a produselor necertificate și realizarea de proiecte din care

lipsesc caiete de sarcini, acestea reprezentând 43% .

În cazul controlului efectuat la execuția lucrărilor de construire, în baza aceluiași

document (Raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru anul

2017), pe baza neconformităților constatate și a măsurilor dispuse, se poate observa că măsura

de refacere a lucrărilor reprezintă un procent de 11% (Fig.3).

Pentru a urmări ușor neconformitățile constatate și măsurile dispuse a fost utilizată

metoda tabelară de prezentare. În Tabelul 1. sunt prezentate, pentru fiecare trimestru din anul

2017, informațiile obținute din raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții

Iași. Au fost constatate 250 neconformități, 59 în primul trimestru, 73 în trimestrul al II-lea, 73 în

trimestrul al III-lea, 45 în trimestrul al IV-lea, pentru care au fost dispuse 19 măsuri de oprire a

lucrărilor de construire, 13 expertizări ale lucrărilor executate, 27 refaceri de lucrări și 181 de

alte măsuri privind executarea fără proiecte sau pe bază de proiecte neverificate, neîndeplinirea

obligațiilor stabilite prin regulamente şi proceduri, executarea fără proiecte sau pe bază de

proiecte neverificate, neasigurarea condiţiilor de verificare.

Din situația prezentată în Tabelul 1. și din graficele prezentate în figurile anterioare se

observă că marea majoritate a neconformităților constatate și a măsurilor dispuse se referă la

calitatea lucrărilor executate.

Din raportul menționat rezultă că urmare a neconformităților constatate și a măsurilor

dispuse au fost aplicate sancțiuni. Pot fi făcute clasificări ale sancțiunilor aplicate după tip şi

actul normativ care a stat la baza aplicării sancțiunii.

10

CAPITOLUL 2- DATE STATISTICE, STUDIU DE CAZ CARE FUNDAMENTEAZĂ

CERCETAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR

Tabelul 1. Situația neconformităților constatate/ măsuri dispuse

NECONFORMITĂȚI CONSTATATE / MĂSURI DISPUSE

Oprirea lucrărilor

Tri

m.I

Tri

m.I

I

Tri

m.I

II

Tri

m.I

V

SITUAȚIA MĂSURILOR DISPUSE

Executarea fără A.C./ A.D., sau

nerespectarea prevederilor acesteia 2 1

Fig.1 Situația măsurilor de oprirea

lucrărilor

Executarea de lucrari cu încălcarea

prevederilor autorizatiei şi

prevederilor privind executia

3 3

Executarea fără proiecte sau in

conformitate cu proiecte

neverificate 1 1 1

Nu se asigura verificarea execuției

prin diriginți de șantier autorizați

Nesesizarea investitorilor asupra

neconformităţilor şi

neconcordanţelor constatate în

proiecte 1

Organizarea necorespunzătoare şi

neasigurarea nivelului de calitate

corespunzător cerinţelor printr-un

SMQ

Încălcarea cerinţelor fundamentale

aplicabile 2

Nerespectarea proiectelor și a

detaliilor de execuție

Interzicerea sau obstrucţionarea

controlului

Utilizarea produselor pentru care

nu exista certificate sau agremente

1

Neconvocarea la FD

Neasigurarea condiţiilor de verificare

Neîndeplinirea obligațiilor

stabilite prin regulamente şi

proceduri 1

Neîndeplinirea măsurilor dispuse

Supunerea la recepţie a

construcţiilor care nu corespund

cerinţelor de calitate

Alte neconformități constatate

2

Total 3 6 10 0

19

11



Alte măsuri dispuse

Tri

m.I

Tri

m.I

I

Tri

m.I

II

Tri

m.I

V

Executarea fără A.C./ A.D., sau

nerespectarea prevederilor

acesteia

Executarea de lucrari cu

încălcarea prevederilor

autorizatiei şi prevederilor

privind executia 1 2

Executarea fără proiecte sau in

conformitate cu proiecte

neverificate 4 7 6 1

Nu se asigura verificarea

execuției prin diriginți de șantier

autorizați

Nesesizarea investitorilor asupra neconformităţilor şi

neconcordanţelor constatate în

proiecte 1

Organizarea necorespunzătoare

şi neasigurarea nivelului de

calitate corespunzător cerinţelor printr-un SMQ

4 2

Încălcarea cerinţelor

fundamentale aplicabile 2 1 1

Nerespectarea proiectelor și a

detaliilor de execuție

Interzicerea sau obstrucţionarea controlului 1

Utilizarea produselor pentru care

nu exista certificate sau

agremente

Neconvocarea la FD 5 3

Neasigurarea condiţiilor de

verificare 1 3 2

Neîndeplinirea obligațiilor

stabilite prin regulamente şi

proceduri 6 1

Neîndeplinirea măsurilor dispuse

2 1

Supunerea la recepţie a

construcţiilor care nu corespund

cerinţelor de calitate 1

Alte neconformități constatate 44 23 31 25

Total 49 52 48 32

181

Fig.2 Alte măsuri dispuse

Total

Tri

m.I

Tri

m.I

I

Tri

m.I

II

Tri

m.I

V

59 73 73 45

250

12



După cele două criterii se observă că sancționarea investitorilor și a executanților

reprezintă 69% din totalul sancțiunilor (Fig.3).

Fig.3 Situația statistică a sancțiunilor aplicate

Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate pentru încălcarea prevederilor Legii nr.10/1995

privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Fig.4).

Fig.4 Actul normativ in baza caruia s-a aplicat sanctiunea.

Procentul de 82% din totalul sancțiunilor aplicate arată că există carențe în ce privește

atingerea unui anume nivel stabilit prin Legea nr.10/1995.

2.2. Studiu de caz și interpretarea datelor statistice

Analizând sancțiunile aplicate ca urmare a constatării încălcării prevederilor din Legea

nr.10/1995, se constată că principalele contravenții constatate și sancționate sunt:

- Realizarea de proiecte si detalii de executie cu incălcarea reglementărilor tehnice

privind cerinţele esenţiale ale construcţiilor;

- Încălcarea prevederilor cu privire la autorizarea-executarea lucrărilor;

13



- Neasigurarea condițiilor pentru efectuarea verificarilor la lucrările ajunse în faze

determinante;

- Neîndeplinirea la termen a măsurilor dispuse;

- Organizarea necorespunzătoare a SMQ;

- Neasigurarea nivelui de calitate conform cerințelor esenţiale;

- Neprezentarea documentelor solicitate (Raportul de activitate la I.J.C.Iași pentru anul

2017).

Rapoartele studiate nu fac referiri la cauzele care au determinat apariția neconformităților

și nu stabilesc metode prin care să se reducă numărul acestora.

Detalierea și interpretarea statistică a sancțiunilor aplicate, pe baza datelor din Raportul

de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași pentru anul 2017, arată că cele mai

multe sancțiuni au fost aplicate pentru neasigurarea nivelului de calitate conform cerințelor,

neîndeplinirea la termen a măsurilor dispuse și neconvocare la verificarea lucrărilor ajunse în

fază determinantă de execuție. Cele trei tipuri de neconformități menționate anterior reprezintă

44%.

Din cele prezentate rezultă importanța deosebită pe care o are efectuarea corectă și la

timp a controalelor, cu scopul reducerii influenței erorilor asupra nivelului de calitate al

lucrărilor de construire executate.

Toate neconformitățile, măsurile și contravențiile evidențiate anterior se regăsesc în

calitatea lucrărilor executate dar nu se regăsesc cuantificate în cartea tehnică a construcției.

Se poate concluziona că la acest moment nu există un mod obiectiv simplu de evaluare a

calității unei construcții. Ce înseamnă asta? Investitorul, beneficiarul, utilizatorul,

administratorul, fie el contabil, avocat, judecător, procuror și toți ceilalți fără studii de

specialitate în domeniul construcțiilor, se pronunță dând calificative de felul ”bun”, ”rău”, foarte

bun” pentru diverse lucrări de construire, cu diverse ocazii.

În alte domenii (auto, textile...), același tip de produs, fabricat din materiale cu calităţi

diferite, cu soluții tehnice diferite, are un preţ corespunzător. De cele mai multe ori, în aceste

domenii, prețul poate constitui o măsură a calității. Clientul, care poate fi numit și aici

”investitor”, poate alege în cunoșință de cauză nivelul de calitate.

În domeniul construcțiilor activitatea este foarte complexă. Investitorul, poate avea la

dispoziție produsul finit (construcția), și partea scrisă (Cartea tehnică a construcției). De cele mai

multe ori investitorul nu înțelege mare lucru din documentația scrisă, iar calitatea lucrărilor o

evaluează numai după culoarea zugrăvelii, culoarea tâmplăriei, modelul de gresie/ faianță și

altele asemenea.

În perioada 01.02.2019- 15.05.2019, în baza unui chestionar, prin interogarea factorilor

care participă la realizarea lucrărilor de construire (investitor, beneficiar, proiectant, executant,

dirginte de șantier, responsabil tehnic cu execuția autorizat), am efectuat un studiu privind

predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în construcția clădirilor.

A fost solicitat răspuns la 15 întrebări, în 4 județe (Iași, Suceava, Botoșani, Vrancea).

Forma chestionarului este prezentată în anexa 1.

Au completat chestionarul 70 participanți la executarea lucrărilor de construire din care:

8 investitori, 9 beneficiari, 13 proiectanti, 17 executanți, 14 diriginți de șantier, 9 responsabili

tehnici cu execuția autorizați (Fig.5).

Factorii direct implicați în execuție (executant, diriginte de șantier, responsabil tehnic cu

execuția autorizat), prezenți aproape permanent în șantier, reprezintă 57 % din totalul

participanților la sondaj. Aceștia au fost ușor de găsit și au acceptat participarea la sondaj.

14



8; 11%

9; 13%

13; 19%17; 24%

14; 20%

9; 13%Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant

Diriginte de șantier

R.T.E.A.

Fig.5 Situația categoriilor de participanți la sondaj

Lucrările de construire la care participă cei care au răspuns la sondaj sunt din categoria

clădirilor care au între două și nouă niveluri. Dintre acestea 11 au un nivel (reprezentând

15,7%), 25 au între două și trei niveluri (reprezentând 35,7%), 20 au între patru și nouă niveluri

(reprezentând 28,6%), 14 au peste zece niveluri (reprezentând 20%).

Majoritatea celor care au răspuns la chestionar participă sau au participat la realizarea

clădirilor cu două până la nouă niveluri, reprezentând 84,3% din total. 25% dintre respondenți

participă sau au participat la realizarea clădirilor cu două și trei niveluri.

La lucrările de construire la care participă, 91,4% dintre cei care au răspuns la chestionar

declară că este cunoscut nivelul de calitate ce trebuie atins conform prevederilor din contract. Au

răspuns afirmativ, din totalul investitorilor 87,5%, din totalul beneficiarilor 77,8%, din totalul

proiectanților 92,3%, din totalul executanților 94,1%, din totalul diriginților de șantier 92,9% și

100% dintre responsabilii tehnici cu execuția autorizați. Din totalul de 70 de participanţi un

procent de 8,6% au declarat că nu cunosc nivelul de calitate care trebuie atins conform

prevederilor din contractul de execuție (Fig.6).

Majoritatea specialiștilor în domeniu (diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția

autorizați) au răspuns afirmativ, cu o singură excepție. În formularul completat pentru sondaj,

fără a fi solicitată în mod expres, dirigintele de șantier a făcut următoarea remarcă: ”este concept

greu de gestionat de constructor”.

Referitor la cunoașterea nivelului de calitate care trebuie atins conform prevederilor

proiectelor tehnice și detaliilor de execuție, 88,6% din cei 70 de participanţi la sondaj, au răspuns

că știu ce nivel de calitate care trebuie realizat la fiecare categorie de lucrări conform

prevederilor proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție.

Dintre aceștia 9,7% sunt investitori, 11,3% sunt beneficiari, 17,7% sunt proiectanți,

25,8% sunt executanți, 21% sunt diriginți de șantier, 14,5% sunt responsabili tehnici cu execuția

autorizați. Din totalul de 70 de participanţi 11,4% au declarat că nu cunosc nivelul de calitate

care trebuie atins conform prevederilor proiectelor tehnice și detaliilor de execuție.

Se observă că toţi responsabilii tehnici cu execuţia autorizaţi au dat răspunsuri afirmative.

75% dintre investitori, 77,8% dintre beneficiari, 84,6% dintre proiectanți, 94,1% dintre

executanți, 92,9% dintre diriginții de șantier au dat răspunsuri afirmative.

În medie 91,6% dintre specialiștii în domeniu, proiectanții, executanții, diriginții de

șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, au răspuns afirmativ.

Ceilalți participanți, investitorii și beneficiarii, au răspuns afirmativ în medie 76,4%.

15



89

13

17

14

9

7 7

12

16

13

9

12

1 1 1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Participanti Raspuns afirmativ Raspuns negativ

Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.6 Situația cunoașterii nivelului de calitate care trebuie atins conform prevederilor din

contractul de execuție

92,8% dintre cei care au răspuns la sondaj şi care sunt implicaţi în lucrările de construire

au declarat că ştiu ce conține cartea tehnică a construcției.

Dintre cei care au dat răspuns afirmativ 9,3% sunt investitori, 13,8% sunt beneficiari,

18,5% sunt proiectanți, 23,1% sunt executanți, 21,5% sunt diriginți de șantier, 13,8% sunt

responsabili tehnici cu execuția autorizați. Din total, 7,2% au declarat că nu cunosc ce conține

cartea tehnică a construcției. Au răspuns afirmativ 75% dintre investitori, 92,3% dintre

proiectanți, 88,2% dintre executanți. La această întrebare remarcăm răspunsurile negative date de

doi executanţi şi un proiectant. Consemnăm și valoarea de 100% răspunsuri afirmative date de

beneficiari, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția autorizați.

În medie 92% dintre specialiștii în domeniu, executanții, diriginții de șantier,

responsabilii tehnici cu execuția autorizați, au răspuns afirmativ.

La lucrările de construire la care participă, declară că știu ce documente care atestă

calitatea trebuie să fie întocmite, 91,4% dintre cei chestionați. Au răspuns afirmativ, 100% dintre

executanți, diriginți de șantier și responsabili tehnici cu execuția autorizați. 75% dintre

investitori, 77,8% dintre beneficiari și 84,6% dintre proiectanți au răspuns afirmativ. Per total,

8,6% au declarat că nu știu ce documente care atestă calitatea trebuie să fie întocmite (Fig.7.). În

medie 96,15% dintre specialiștii în domeniu (proiectanții, executanții, diriginții de șantier,

responsabilii tehnici cu execuția autorizați), au răspuns afirmativ.

Remarcăm că doi dintre proiectanți au declarat că nu știu ce documente urmează a fi

întocmite, situație oarecum paradoxală având în vedere că ei întocmesc documentația în baza

căreia se vor executa lucrările de construire și tot ei sunt cei care vor stabili nivelul minim de

calitate.

La lucrările de construire la care participă, 95,7% dintre cei chestionați, declară că știu

cine trebuie să participe la verificare și cine întocmește documentele care atestă calitatea

lucrărilor executate.

Au răspuns afirmativ, 100% dintre proiectanți, diriginți de șantier și responsabili tehnici

cu execuția atestați, 94,1% dintre executanți, 87,5% dintre investitori, 88,9% dintre beneficiari.

4,3% dintre cei care au completat chestionarul au declarat că nu știu cine trebuie să facă

verificările și cine trebuie să întocmească documentele urmare a verificărilor făcute.

16



89

13

17

14

9

6 7

11

17

14

9

2 2 20 0 00

5

10

15

20

Participanti Raspuns

afirmativ

Raspuns

negativ

Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.7 Situația cunoașterii documentelor care urmează a fi întocmite

Dintre cei care au dat răspuns afirmativ 10,4% sunt investitori, 12% sunt beneficiari,

19,4% sunt proiectanți, 23,9% sunt executanți, 20,9% sunt diriginți de șantier, 13,4% sunt

responsabili tehnici cu execuția autorizați.

Forma graficului din Figura 8 este relevantă pentru răspunsurile date de participanți la

intrebarea privind nominalizarea responsabililor cu întocmirea documentelor care atestă calitatea

lucrărilor executate. Observăm două maxime, la diriginți de șantier și executanți prin

responsabilii tehnici cu execuția autorizați. Făcând abstracție de maxim, observăm că investitorii,

proiectanții, executanții prin șefii punctelor de lucru și consultanții, din punct de vedere al

investitorilor, beneficiarilor, proiectanților, executanților, diriginților de șantier și responsabililor

tehnici cu execuția autorizați, ar trebui să participe la verificarea și întocmirea documentelor care

atestă calitatea lucrărilor executate.

2

6

3 4 5

2

7

22

5

3

5

3 2

6

1

1

9

1

5

8

1

7

3

6

4

1

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Intocmește

investitorul

Întocmește dirigintele

de șantier

Întocmește

proiectantul

Întocmește

executantul prin Ș.P.L.

Întocmește

executantul prin

R.T.E.A.

Întocmește

consultantul

R.T.E.A.


Executant

Proiectant

Beneficiar

Investitor

Fig.8 Cine este responsabil cu întocmirea documentelor care atestă calitatea lucrărilor executate

17



Dintre toți participanții la sondaj, două persoane nu au făcut precizări în ce privește

nominalizarea responsabililor cu întocmirea documentelor.

La întrebarea dacă documentele care atestă calitatea lucrărilor executate fac referiri la abateri,

au răspuns afirmativ 64,3% dintre participanții la sondaj, respectiv 75% dintre investitori, 66,7%

dintre beneficiari, 69,2% dintre proiectanți, 52,9% dintre executanți, 64,3% dintre diriginții de

șantier și 66,7% dintre responsabilii tehnici cu execuția autorizați. 35,7% au răspuns că

documentele care atestă calitatea lucrărilor executate nu fac referiri la abateri (Fig.9).

47,1% dintre executanți și 30,8% dintre proiectanți au declarat că documentele nu fac

referiri la abateri.

În medie 28,6% este procentul specialiștilor în construcții și 70,8% procentul

investitorilor și beneficiarilor care au declarat că documentele nu fac referiri la abateri.

Din totalul celor care au răspuns afirmativ, 13,3% sunt investitori, 13,3% sunt beneficiari,

20% sunt proiectanți, 20% sunt executanți, 20% sunt diriginți de șantier, 13,4% sunt responsabili

tehnici cu execuția autorizați.

Participanții la sondaj au fost întrebați dacă știu care sunt abaterile admise. Din totalul

participanților 78,6% au răspuns afirmativ (Fig.10).

Dintre aceștia 7,3% sunt investitori, 9,1% sunt beneficiari, 20% sunt proiectanți, 23,6%

sunt executanți, 25,5% sunt diriginți de șantier, 14,5% sunt responsabili tehnici cu execuția

autorizați.

8

9

13

17

14

9

6 6

9 9 9

6

2

3

4

8

5

3

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.9 Documentele care atestă calitatea lucrărilor executate fac referiri la abateri


executanți, 100% dintre diriginții de șantier și 88,9% dintre responsabililii tehnici cu execuția

autorizați au răspuns afirmativ.

În medie 87,5% este procentul specialiștilor în construcții (proiectanții, executanții,

diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați) și 52,8% procentul investitorilor

și beneficiarilor care au declarat că știu abateri/ toleranțe pentru obiectivul la care participă.

Remarcăm procentul de 100% al diriginților de șantier care au răspuns că știu abaterile

pentru obiectivul la care participă.

Pentru a obține informații despre nivelul cunoașterii și pentru a pune în evidență

rezultatul la cele două întrebări anterioare, participanților la sondaj li s-a cerut să scrie o abatere

stabilită prin proiect pentru lucrarea la care participă.

18



8

4 4

9

54

13

11

2

17

13

4

14 14

0

98

1

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.10 Situaţia cunoaşterii de către participanţi a abaterilor

Rezultatul a fost surprinzător. Formele diagramelor de la Figura 21 și Figura 22 practic s-

au inversat în Figura 23. Rezultatele obținute arată că 21,4% au scris o toleranță iar 79,6% nu au

scris nimic sau au scris un text fără relevanță. Pentru situaţia din Figura 11, au fost luate în calcul

toate răspunsurile scrise (inclusiv cele cu valori greşite) care făceau referire la element şi

valoarea abaterii.

89

13

17

14

9

01

3

5

2

4

8 8

10

12 12

5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.11 Situaţia enumerării unei abateri de către participanţii la sondaj


executanți, 85,7% dintre diriginții de șantier și 55,6% dintre responsabilii tehnici cu execuția

autorizați nu au scris nicio abatere. În medie 72,2% este procentul specialiștilor în construcții

(proiectanții, executanții, diriginții de șantier, responsabilii tehnici cu execuția autorizați) și

94,45% procentul investitorilor și beneficiarilor care nu au știu nicio abatere pentru obiectivul la

care participă.

Participanții la sondaj au fost rugați să spună dacă prin cunoașterea la începutul execuției

lucrărilor a totalității activităților de verificare, a abaterilor și a documentelor care trebuiesc

întocmite, calitatea lucrărilor ar fi alta (Fig.12).

În urma răspunsurilor obținute s-a stabilit că 79,3% dintre participanți au răspuns

afirmativ, respectiv 12,1% investitori, 10,3% beneficiari, 22,4% proiectanți, 20,7% executanți,

19% diriginți de șantier, 15,5% responsabili tehnici cu execuția autorizați.

87,5% dintre investitori, 66,7% dintre beneficiari, 100% dintre proiectanți, 76,5% dintre

executanți, 78,6% dintre diriginții de șantier și 100% dintre responsabilii tehnici cu execuția

autorizați s-au pronunțat că prin cunoașterea la începutul execuției lucrărilor a totalității

19



activităților de verificare, a abaterilor și a documentelor care trebuiesc întocmite, nivelul de

calitate al lucrărilor executate ar fi altul.

89

13

17

14

9

76

1312

11

9

1

3

0

5

3

00

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.12 Situaţia creşterii calităţii lucrărilor dacă se cunosc de la început abaterile și

documentele care urmează a fi întocmite

Reținem procentul de 100% al răspunsurilor afirmative date de proiectanți și responsabilii

tehnici cu execuția autorizați. În medie 88,8% este procentul specialiștilor în construcții,

proiectanți, executanți, diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția autorizați) și 77,1%

procentul investitorilor și beneficiarilor care au răspuns afirmativ la această întrebare. Dintre cei

care au răspuns la sondaj, 85,7% au spus că poate fi cuantificată calitatea. 100% dintre

investitori, 77,8% dintre beneficiari, 92,3% dintre proiectanți, 88,2% dintre executanți, 78,6%

dintre diriginții de șantier și 66,7% dintre responsabili tehnici cu execuția autorizați au răspuns

afirmativ. În medie 81,5% este procentul specialiștilor în construcții (proiectanți, executanți,

diriginți de șantier, responsabili tehnici cu execuția autorizați) și 85,1% procentul investitorilor și

beneficiarilor care au răspuns afirmativ la această întrebare.

Prin cuantificare calității lucrărilor executate sub forma unui punctaj, investitorul,

beneficiarul, utilizatorul ar avea la îndemână un instrument simplu de evaluarea a lucrărilor

executate (Fig.13.). S-au pronunțat în favoare 90% dintre participanții la sondaj.

Din total au răspuns afirmativ, 100% dintre proiectanţiii, 87,5% dintre investitori, 88,9%

dintre beneficiari, 94,2% dintre executanţi, 92,9% dintre diriginţii de şantier.

89

13

17

14

9

78

13

16

13

6

1 10

1 1

3

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Investitor

Beneficiar

Proiectant

Executant


R.T.E.A.

Fig.13 Cuantificarea sub forma unui punctaj poate fi o măsură a calităţii

Excluzând răspunsurile responsabililor tehnici cu execuţia autorizaţi, media răspunsurilor

afirmative (cei care au fost de acord că se poate măsura calitatea prin acordarea unui punctaj)

este de 92,7%.

20



Prin sondaj s-a cerut participanţilor să estimeze, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă

foarte puțin iar 10 înseamnă foarte mult, cantitatea informațiilor din domeniul construcțiilor

(legi, hotărâri, ordine, norme, normative, reglementări tehnice…etc. ). Marea majoritate a

participanţilor au apreciat cantitatea informațiilor din domeniul construcțiilor ca fiind foarte mare

(54%). Dintre aceștia avem, 87,5% dintre investitori, 88,9% dintre beneficiari, 76,9% dintre

proiectanți, 76,5% dintre executanți, 78,6% dintre diriginții de șantier, 55,6% dintre R.T.E.A.

2.3. Domeniul și utilitatea cercetării

Coroborând rezultatele analizelor statistice obținute din cele două surse independente,

raportul de activitate al Inspectoratului Județean în Construcții Iași și sondajul efectuat cu

participarea celor implicați în realizarea lucrărilor de construire, putem concluziona că: toți

factorii implicați în realizarea lucrărilor de construire încalcă reglementările sau prevederile

legale; instituțiile abilitate ale statului constată neconformitățile și aplică sancțiuni; cei care

participă direct la realizarea lucrărilor de construire clădiri declară că știu nivelul de calitate care

trebuie atins conform contract, nivelul de calitate care trebuie atins pentru fiecare categorie de

lucrări conform prevederilor proiectelor tehnice și a detaliilor de execuție pentru lucrarea

respective, cunosc conținutul cărții tehnice a construcției, cunosc ce documente care atestă

calitatea trebuie să fie întocmite și cine trebuie să întocmească aceste documente, cunosc

conținutul documentelor care atestă calitatea lucrărilor executate privitor la abateri, cunosc și

abaterile admise la lucrările la care participă; nivelul cunoașterii (de către factorii implicați)

abaterilor stabilite prin proiect la lucrările de construire la care partipă este redus; toți factorii

implicați în realizarea lucrărilor de construire spun că se poate cuantifica calitatea printr-un

punctaj iar prin cunoașterea la începutul execuției lucrărilor a totalității activităților de verificare,

a abaterilor și a documentelor care trebuiesc întocmite, se poate asigura predictibilitatea; volumul

informațiilor (din punct de vedere cantitativ) privind legislația, normele și normativele în vigoare

în domeniul construcțiilor este foarte mare.

În baza celor enumerate anterior, în lipsa literaturii de specialitate (privind

predictibilitatea și cuantificarea calității), se poate concluziona că pentru construcția clădirilor

este necesară studierea modului în care se realizează predictibilitatea și cuantificarea activităților

specifice calității.

21



Capitolul 3

Analiza pe categorii de lucrări

Deoarece domeniul este foarte vast, cu multe variabile, în această lucrare, pentru a

susține ideile, în conformitate cu criteriile enumerate anterior, am ales clădirile cu infrastructura

formată din fundații din beton, beton armat, suprastructura din zidărie portantă, cadre din beton

armat sau structură mixtă (zidărie și beton armat).

Pentru aceste tipuri de clădiri am identificat și studiat următoarele categorii de lucrări:

terasamente, cofraje, armare, beton, beton armat, hidroizolaţii, zidării, învelitori, sistem

termoizolant cu polistiren.

Vom exemplifica făcând o analiză asupra acestor categorii de lucrări.

În cadrul cercetării nu au fost identificate studii de specialitate prin care să fie propuse

modele de evaluare prin punctaj a calității lucrărilor de construcții. Majoritatea documentelor

publicate se referă la sistemul calității, la managementul calității, la costurile calității, la

optimizări…etc.

Practic la momentul actual există înregistrări care ”inventariază” la nivel de șantier

îndeplinirea în anumite limite a unor exigențe de performanță ale ”execuției lucrărilor ascunse”

fără să se evalueze impactul nivelului de calitate al acestora (a modului cum au fost executate)

asupra satisfacerii cerințelor fundamentale ale construcțiilor și îndeplinirii exigențelor de

performanță.

Pentru a exemplifica considerăm că a fost turnat beton în elementele structurale verticale

de la parter. După decofrare se constată că o parte din elemente au defecte. În conformitate cu

prevederile Normativului C149/1987, vor fi parcurse etapele care sunt necesare pentru a fi

remediat defectul constatat. Se pune problema dacă construcția finalizată, la care finisajele sunt

terminate, îi pot transmite ”investitorului”, în timp util, mesajul că ”nu-i perfectă lucrarea de

construire” astfel încât acesta, în cunoștință de cauză, să ia decizii. Fac din nou analogie cu alte

domenii, spre exemplu domeniul auto unde o mașină scoasă din fabrică, fără km parcurși, lovită

din greșeală la transport și reparată, nu mai are aceeași valoare ca una nouă fără lovituri. În

condițiile enumerate anterior, ”investitorul” este îndreptățit să plătească mai puțin?

Realizând un punctaj pentru fiecare categorie de lucrări și un punctaj final, ”investitorul”

poate lua o decizie. Deoarece nu toate lucrările de construire pot avea un punctaj maxim (datorită

materialelor cu nivel de calitate divers), atunci este necesar ca ”investitorul” să-și asume lucrările

de construire cu punctajul acceptat. Astfel, un punctaj ”7”, presupune o anume calitate a

materialului la finisaj, eventuale abateri ale unor elemente pe măsura execuției lucrărilor (fără a

depăși valoarea maximă admisibilă), punctaj acceptabil pentru construcțiile agrozootehnice.

Stabilim, ca ipoteză de lucru, că nivelurile de calitate ale materialelor utilizate vor

influența direct punctajul final. Aceasta nu exclude posibilitatea studierii și a variantei în care,

prin tema de proiectare (cea care sintetizează și transpune cerințele/exigențele utilizatorului), se

indică materiale a caror calitate e de, să zicem, nota 7. În această ipoteză, atâta timp cât

materialul satisface performanțele prescrise pentru respectivul produs, odată cu îndeplinirea

tuturor cerințelor/ exigențelor vom avea punctaj maxim.

Odată stabilite criteriile pentru fiecare nivel de performanță, vom avea implicit și valorile

admisibile pentru îndeplinirea cerințelor de calitate. Îndeplinirea cerințelor de calitate asigură

satisfacerea exigențelor utilizatorilor.

În șantier, respectând reglementărilor tehnice în vigoare (ex: C56/1985, NE012/2-2010,

etc.), au fost identificate următoarele tipuri de documente care urmează a fi completate:

- Realizare predare- primire amplasamentu si borne de reper prin Proces- verbal;

- Verificare trasare lucrări prin Proces- verbal;

22

CAPITOLUL 3 – ANALIZA PE CATEGORII DE LUCRĂRI

- Verificarea cotei de fundare prin Proces- verbal;

- Verificare natura teren de fundare prin Proces- verbal;

- Verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse prin Proces- verbal;

- Verificarea aspectului betonului după decofrare şi poziţionarea golurilor tehnologice şi de

instalaţii prin Proces- verbal;

- Proces verbal de recepție calitativă;

- Condica pentru evidenţă betoanelor turnate;

- Buletin unic pe lucrare privind rezultatele încercărilor pe probe de beton prelevate la

șantier;

- Proces- verbal de recepție a infrastructurii;

- Proces- verbal de recepție a structurii;

- Receptia la terminarea lucrărilor prin Proces- verbal de recepție;

- Recepție finală prin Proces- verbal.

Conținutul acestor documente tipizate, întâlnite în șantier în majoritatea cazurilor, se

referă la: identificarea executantului, data întocmirii documentului, obiect/lucrare, partea din

lucrare verificata, identificarea elementelor (porțiune, ax, cotă, etc.), prevederile proiectului,

concluzii, cine a efectuat verificarea din partea executantului, investitorului și, după caz, a

proiectantului.

Prin semnarea și atașarea la Cartea tehnică a unei construcții a documentului care

certifică calitatea, se presupune că au fost făcute toate verificările și sunt îndeplinite condițiile

stabilite prin proiect, cu respectarea normelor, normativelor și legislației în vigoare.

Prin conţinutul său, cercetarea încearcă să se constituie drept ghid care să fie la îndemâna

participanţilor la realizarea construcţiilor în ceea ce priveşte soluţionarea unor probleme vag

definite în literatura de specialitate (de natură tehnică ori reglementări), după cum urmează:

- Care sunt verificările care trebuiesc făcute?

- Facem numai verificările trecute în P.C.C.V.I.?

- Cu ce comparăm valorile obținute?

- Poate o construcție la care abaterile dimensionale sau constructive sunt la limita admisă

să fie recepționată?

- Două construcții făcute după același proiect, dar la care diferă foarte mult abaterile,

anume, la una abaterile sunt la limita maximă iar la cealaltă abaterile aproape nu există,

pot avea aceeași valoare?

- Cine ar putea să stabilească ”valoarea”? Investitorul, proiectantul, executantul,

utilizatorul?

Pentru aceasta, în această lucrare s-a propus stabilirea tipurilor de documente care trebuiesc

întocmite, conținutul acestora, așa încât să dovedească efectuarea verificărilor care să conducă la

obținerea unor lucrări de construire care să îndeplinească cerințele de calitate stabilite prin

proiect în conformitate cu normele, normativele, legislația în vigoare, pentru care să se poată

stabili, în momentul efectuării verificărilor, și după caz prin măsurători, un punctaj de la 1 la 10,

unde punctajul notat cu “1” este minim și înseamnă nesatisfăcător/inacceptabil iar punctajul

notat cu “10” este maxim și înseamnă foarte bun. Pentru a fi acceptate, lucrările de construire

trebuie să aibă cel puţin punctajul notat cu ”5”, punctaj impus de respectarea condiţiilor minime

de calitate stabilite prin lege, norme şi normative în vigoare. Valoarea minimă stabilită pentru a

fi acceptate lucrările de construire poate fi stabilită prin contract, caz în care, investitorul, poate

impune anumite valori.

În baza unor checklist-uri realizate pentru fiecare dintre categoriile de lucrări enumerate

anterior, sunt arătaţi pașii care trebuiesc parcurși, respectiv, verificările și documentele care

trebuiesc întocmite înainte, în timpul și după finalizarea unei categorii de lucrări.

Pentru categoria de lucrări terasamente s-a exemplificat metoda de calcul. Este realizată

o schema logică, care arată principiul prin care se poate stabili un punctaj.

23



3.1. Terasamente

Terasamentele pot fi definite ca ansamblul lucrărilor constând în modificarea formei

naturale a pământului, servind ca bază, în vederea realizării unei construcții.

3.1.1. Terasamente- situația existentă

În șantier, respectând cerințele normativelor (C56/1985, NE012/2-2010, C169/1988,

C159/1989) se fac următoarele activități/verificări și se întocmesc următoare documente:

- Investitorul, proiectantul, executantul și, după caz, reprezentanții deținătorilor de utilități

vor proceda la predarea- primirea amplasamentului, vor trasa reperele și cota zero. Va fi

întocmit Proces- verbal de predare- primire amplasament;

- Investitorul și executantul vor trasa lucrările de terasamente pe ansamblu și pe obiect. Va

fi întocmit Proces- verbal;

- Investitorul și executantul vor face verificarea dimensiunilor și cotelor de nivel la

terminarea lucrărilor de săpături pentru fundații. Va fi întocmit Proces- verbal;

- Executantul, prin încercarea probelor de laborator sau prin încercare la penetrare statică

sau dinamică, va stabili, pentru cota de fundare atinsa, natura terenului;

- Investitorul, proiectantul și executantul vor verifica concordanta intre natura terenului la

atingerea cotei de fundare stabilită prin proiect/ studiu geotehnic și rezultatele de la

încercările de laborator. Va fi întocmit Proces- verbal in care se va consemna ca s-a facut

verificarea naturii terenului. Dacă la cota de nivel din proiect, natura terenului este

diferită de cea avuta în vedere la proiectare, lucrările vor continua numai pe baza

dispoziției scrise a proiectantului;

Acolo unde este cazul, investitorul și executantul vor face verificarea consolidării

terenului de fundare prin realizarea umpluturilor (perne) de pământ, nisip, balast, pietriș, piatră

spartă etc, pe care urmează să se așeze direct fundațiile. Vor fi făcute verificări ale documentelor

care atestă calitatea materialului utilizat pentru umplutură, corespondența cu cerințele proiectului

în ce privește tipul materialului, respectarea tehnologiei de compactare și atingerea gradului de

compactare. Va fi întocmit Proces- verbal de lucrări ascunse în care sunt consemnate toate

buletinele de încercare și rezultatele verificărilor realizate pe toată grosimea umpluturilor

(pernei). Dacă este cazul vor fi luate măsuri de menținere a platformei în stare uscată.

După terminarea săpăturii, inclusiv în cazul realizării consolidării terenului de fundare,

investitorul, proiectantul și executantul vor face retrasarea generală a fundației înainte de

începerea lucrărilor de armare și cofrare. Va fi întocmit Proces- verbal de recepţie calitativă a

lucrărilor executate.

În șantier, toate activitățile/ verificările prezentate anterior, pentru un executant al

lucrărilor de construire care are sistem propriu de asigurare a calității realizat/ implementat/

certificat, sunt realizate.

Ce nu este consemnat? Toate procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează

abaterile constatate, nu stabilesc un punctaj care să arate investitorului care este calitatea

lucrărilor realizată funcție de o referință prestabilită și nu conțin referiri la toate verificările care

au fost făcute pe măsura execuției lucrărilor și la sfârșitul fiecărei etape de lucru.

Care referință? Proiectantul ar trebui să stabilească prin proiect, cu respectarea legislației,

normelor și normativelor în vigoare, nivelul de calitate care trebuie atins, definind abaterile în

care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare.

Abaterile pot fi valori sau înscrisuri obligatorii care să dovedească calitatea manoperei

sau a materialelor utilizate.

24


3.1.2. Terasamente- abateri

După activitatea de predare- primire amplasament, după stabilirea reperelor fixe și a cotei

zero, după efectuarea trasării, etc. se poate trece la efectuarea lucrărilor de terasamente.

Premergător oricăror lucrări se va verifica trasarea în ansamblu şi pentru fiecare obiect

(după caz).

Pentru trasări, abaterile admise sunt de ±2cm pentru lungimi pana la 50m, ±3cm pentru

lungimi pana la 100m, ±4cm pentru lungimi pana la 150m, ±5cm pentru lungimi pana la 250m.

În cazul în care panta este mai mare de 3° dar mai mica sau egală cu 10° se va lua un spor

de 25% la calculul abaterilor.

În cazul în care panta este cuprinsă între 10° și 15° se va lua un spor de 50% la calculul

abaterilor. În cazul în care panta este mai mare de 15° atunci abaterile se vor majora cu 100%.

La umpluturile din pământ, nisip, balast, cat si pentru cele din pietriş si piatră spartă

realizate pentru îmbunatațirea terenului de fundare, se va urmări calitatea materialului utilizat,

abaterea maxima va fi de 5% faţă de componentele de sorturi stabilit. Se va verifica gradul de

compactare prin determinări pe toată grosimea pernei, minim o determinare pentru fiecare

material compactat și strat elementar prevăzut, la fiecare 20 m3. Abaterea medie admisă este de -

2% față de gradul de compactare consemnat în proiect

În sensul acestei lucrări, sunt considerate abateri:

- lipsa documentului care dovedește efectuarea verificării la predarea- primirea amplasamentului,

respectiv Proces- verbal de predare- primire amplasament;

- lipsa Procesului- verbal care sa arate ca s-a facut verificarea naturii terenului atunci cand s-a

ajuns la cota de fundare;

- lipsa Procesului- verbal pentru verificare la atingerea cotei de nivel stabilită prin proiect;

- lipsa dispoziției scrise a proiectantului pentru cazul în care la cota de nivel stabilită prin proiect,

natura terenului nu corespunde cu cea avuta în vedere la proiectare.

Abaterile enumerate anterior nu sunt limitative.

3.1.3. Terasamente- concluzii și interpretarea rezultatelor

Ținând cont de cele prezentate anterior, această lucrare, la capitolul contribuții personale,

va face o exemplificare pentru cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor

executate, pentru terasamente. Se propune realizarea de fișe, care urmează a fi completate pe

măsura executării lucrărilor, cu referire la investitor, autorizație de construire, executant,

verificări care urmează a fi făcute, documente care se întocmesc, abaterea limită stabilită,

abaterea constatată, data efectuării verificării și a întocmirii documentelor, participanții la

verificare și punctajul obținut atunci când a fost îndeplinită cerința.

3.2. Cofrarea

Putem defini cofrarea ca fiind totalitatea operațiunilor de așezare, fixare şi susţinere a

materialelor necesare pentru a obţine, conform unui tipar prestabilit, dintr-un material de

construcţie în stare fluidă care urmează a se întări, forma dorită.

3.2.1. Cofraj- situația existentă

În șantier, au fost identificate următoarele activități/verificări și documente care se

întocmesc:

25



- Cofrajele sunt primite si depozitate în șantier;

- Investitorul si executantul verifică lucrările de cofrare executate. Acestea trebuie să

corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal

de recepție calitativă.

Majoritatea documentelor, privind cofrarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac

referiri la beneficiar, obiectiv, numar și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,

elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția si semnătura

celor care au participat la verificare. În cele mai multe cazuri, în practică, armarea şi cofrarea fac

obiectul unei singure verificări fiind întocmit un singur proces- verbal.

3.2.2. Cofrare – abateri

Atunci când ne referim la abateri admisibile la cofraje ținem cont de formă, mărimea

cofrajului, cota pentru fundul cofrajului, poziționarea față de axe pe toate direcțiile.

Prin proiect și caiete de sarcini se stabilesc valori pentru toate abaterile cofrajelor. Putem

stabili ca abaterea de la planeitate pentru fundul săpăturii și de la verticală pentru pereții

săpăturii să fie ±24mm.

Normativul NE012/2-2010 definește clase de toleranță pentru suprafețele plane ale

elementelor: la planeitate, Clasa TS, III; la denivelări locale, Clasa TN, I.

Din perspectiva acestei lucrări considerăm abatere lipsa de la Cartea tehnică a

Procesului- verbal de receptie pentru cofraj. Existența Procesului- verbal de receptie pentru

cofraj dar fără referiri la etanșeitate, închidere corectă, dimensiuni, poziție goluri, alcătuirea

sprijinirilor, a susținerilor, utilizarea agenților de decofrare, reprezintă abatere.

3.2.3. Cofrare – concluzii și interpretarea rezultatelor

Proiectantul ar trebui să stabilească, prin proiect, nivelul de calitate care trebuie atins,

definind abaterile în care trebuie să se încadreze, respective referiri la calitatea suprafeţelor care

urmeaza a fi obţinute la fiecare tip de lucrare.

La capitolul contribuții personale se va face o exemplificare pentru cuantificarea

performanței/ calității efective a lucrărilor executate pentru cofrare.

3.3. Armare

Putem defini armarea ca fiind totalitatea operațiunilor de așezare și fixare a unei armături,

o cantitate procentuală dintr-o piesă de beton armat, raportată la suprafața utilă a secțiunii de

beton a piesei.


întocmesc:

- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a armăturilor, va recepționa calitativ

materialele;

- Armăturile vor fi depozitate în șantier;

- Investitorul, executantul și proiectantul vor proceda la verificarea armării. Aceasta trebuie să

corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice.

3.3.1. Armare- situația existentă

Majoritatea documentelor, privind armarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac

26


referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,

elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția si semnătura

celor care au participat la verificare.

3.3.2. Armare- abateri

În cazul armăturilor, Normativul pentru producerea betonului NE012/2-2010, definește

clase de toleranțe: la dimensiuni (pentru lungimi de tăiere, dimensiune totala şi parţiala): până

la 1,0 m: TD,VIII; peste 1,0 m: TD,IX; la rectilinitate: TR,IV; la unghiuri: TU,II (7)

La montarea armăturilor avem următoarele clasele de toleranţă:

- distanţele dintre barele de armătură la fundaţii pentru domeniul peste 1,0m (TD,IX), nu

mai mult de ±1 cm (se poate face un spor de 1,5cm);

- distanţele dintre barele de armătură la plăci şi pereţi pentru domeniul până la 1,0m

(TD,VIII), nu mai mult de ±0,5 cm;

- distanţele dintre barele de armătură la stâlpi şi grinzi pentru domeniul până la 1,0m, cu

maxim de ±0,3 cm (TD,VIII);

- distanţele dintre barele de armătură la etrieri, agrafe, frete pentru domeniul peste 1,0m

cu maxim de ±1 cm (TD,IX),;

Abaterile la acoperirea cu beton:

- pentru înalțimea elementului h ≤ 15,0 cm, abaterea admisă ±1 cm;

- pentru înalțimea elementului h = 40 cm, abaterea admisă - 1 / +1,5 cm;

- pentru înalțimea elementului h ≥ 250 cm, abaterea admisă - 1 / +2 cm.

Considerăm abatere lipsa de la Cartea tehnică a construcției a documentelor care atestă

calitatea materialelor și a lucrărilor de armare executate, respectiv lipsa Procesului- verbal de

receptie pentru lucrările care ajung ascunse.

Existența Procesului- verbal de receptie pentru lucrările care ajung ascunse dar fără

referiri la diametru, poziția, numărul armăturilor, diamentrul și distanța dintre etrieri, numărul și

calitatea legăturilor dintre bare, distanțieri, asigurarea acoperirii cu beton, prinderea și poziția

pieselor înglobate (unde este cazul), calitatea sudurilor (unde este cazul), reprezintă abatere.

3.3.3. Armare- concluzii și interpretarea rezultatelor

Ce nu este consemnat? Nu se regăsesc înregistrări privind efectuarea următoarelor

verificări:

- Existența certificatului de conformitate al oțelului- beton sau agrementul tehnic;

- Existența declarației de conformitate a oțelului beton;

- Existența certificatului de inspecție dat de producator sau de reprezentantul autorizat;

- Existența dosarului tehnic al produsului (după caz);

- Existența buletinelor de încercări;

- Etichetarea produselor;

- Depozitarea pe tipuri;

- Depozitarea pe diametre;

- Depozitarea așa încât să se evite condițiile care favorizează corodarea armăturii;

- Depozitarea așa încât să se evite murdărirea cu pamânt sau alte substanțe;

- Depozitarea așa încât să se asigure accesul și identificarea ușoară a fiecărui sortiment;

- Existența determinarilor de calitate făcute de executant/ prelucrător: tracțiune, îndoire

simplă, îndoire-dezdoire.

27



Pentru toate verificările enumerate anterior, la Cartea tehnică nu găsim înregistrări iar

procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează abaterile constatate și nu stabilesc un

punctaj care să arate investitorului care este calitatea lucrărilor realizată funcție de referință.

Proiectantul ar trebui să stabilească, prin proiect, nivelul de calitate care trebuie atins,

definind abaterile în care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare.

3.4. Beton, beton armat

Betonul este o masă foarte rezistentă, obţinută prin uscarea amestecului de agregate, liant,

apă şi alte substanțe.

Fiind unul dintre principalele materiale utilizate în construcția clădirilor, în literatura de

specialitate găsim definiții, clasificări, moduri de preparare diverse.

3.4.1. Beton, beton armat- situația existentă


întocmesc:

- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a betonului proaspăt pentru a fi

turnat, face verificări privind lucrabilitatea acestuia;

- Sunt prelevate probe pentru realizarea încercărilor de laborator;

- Turnarea betonului;

- Investitorul si executantul vor proceda la verificarea calităţii betonului după decofrare.

Betonul trebuie să corespundă prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice. Va fi

întocmit Proces- verbal de recepție calitativă.

Majoritatea documentelor, privind betonarea, existente la Cartea tehnică a construcției fac

referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă verificării,

elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția și semnătura

celor care au participat la verificare.

3.4.2. Beton, beton armat- abateri

Considerăm abatere:

- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de recepţie a probelor;

- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a borderoului de transmitere a probelor;

- lipsa rezultatelor de laborator pentru încercările efectuate pe probele prelevate;

- lipsa Condicii de betoane sau necompletarea acesteia;

- lipsa Procesului- verbal pentru recepţie calitativă întocmit după decofrare;

- existența Procesului- verbal de receptie calitativa întocmit după decofrare dar fără referiri la:

o cum arata elementele, aratându-se dacă se întalnesc zone de beton

necorespunzătoare (necompactarea betonului, segregari etc.);

o dimensiunile secţiunilor transversale;

o distanţele dintre diferitele elemente;

o poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereţi fata de cele de la nivelul

imediat inferior);

o poziţia armăturilor înglobate în elemente ce se toarnă ulterior;

o poziţia golurilor de trecere (C56/1985);

- lipsa Procesului- verbal pentru recepţia structurii de rezistenţă din beton armat şi interpretarea

statistică a rezultatelor.

28


3.4.3. Beton, beton armat – concluzii și interpretarea rezultatelor

Procesele- verbale existente la Cartea tehnică nu fac referire explicită la aspectul

elementelor, aratându-se dacă sunt zone de beton necorespunzatoare (necompactari, segregari,

etc.), dacă sunt abateri ale dimensiunilor secţiunilor transversale ale elementelor, dacă sunt

abateri la distanţele dintre diferite elemente, la poziţia elementelor verticale (stâlpi, diafragme,

pereţi), la poziţia golurilor de trecere…etc.

3.5. Hidroizolaţii

Hidroizolaţia este o structura etanşă, omogena şi continuă de protecţie a elementelor sau

părţilor de construcţie împotriva infiltraţiilor şi/sau exfiltraţiilor apei şi/sau a umidităţii naturale

a mediului ( NP040/2003, Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la

clădiri, M.O., Partea I nr.776bis, 2003).

Hidroizolaţiile pot fi din:

- membrane nearmate sau armate (cu armare, simplă/dublă, cuprinsă în masă, sau cu strat de

armare ca suport), cunoscute ca materiale hidroizolante bituminoase continue;

- membrane extruse sau calandrate, nearmate sau armate (cu armare simplă/dublă cuprinsă

în masă şi/sau cu sau fără strat de armare ca suport), cunoscute ca materiale hidroizolante

polimerice continue;

- materiale hidroizolante din mase omogene, polimerice sau bituminoase, cu sau fără

strat/straturi de armare, cu aplicare în unul sau mai multe straturi.

3.5.1. Hidroizolații- situația existentă


întocmesc:

- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a materialelor, face verificări

privind calitatea acestora. Acestea trebuie să corespundă prevederilor proiectului și

prescripțiilor tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal de recepție calitativă;

- Este verificat stratul suport;

- Este realizată hidroizolaţia;

- Este realizată protecţia hidroizolaţiei (după caz);

- Investitorul si executantul vor proceda la realizarea probelor de etanşeitate (după caz).

Majoritatea documentelor, privind realizarea hidroizolaţiilor, existente la Cartea tehnică a

construcției fac referiri la beneficiar, obiectiv, număr și data întocmirii, faza de lucrare supusă

verificării, elemente de identificare, baza verificării, concluzii, numele- prenumele, funcția și

semnătura celor care au participat la verificare.

3.5.2. Hidroizolații- abateri

Sunt considerate abateri:

- lipsa Proceselor- verbale de recepției a materialelor în șantier;

- lipsa Proceselor- verbale de lucrări ascunse pentru recepţia stratului suport

(asperităţile suportului nu trebuie să depăşească ±5mm);

- lipsa Proceselor- verbale de lucrări ascunse pentru toate straturile succesive ale

hidroizolației;

29



- Procesul- verbal de receptie calitativa care nu face referire la verificarea stratului

suport, verificarea existenţei rosturilor de dilatare, verificarea corectării cu mortar a stratului

suport pentru asperităţi peste ±5mm (dacă este cazul), verificarea protejării prealabile a

termoizolaţiilor de polistiren (dacă este cazul), verificarea racordărilor între diverse suprafeţe

(după caz), verificarea respectării procedeelor şi reţetelor de preparare a materialelor in

şantier (soluţii, masticuri, etc), verificarea stării de umiditate a stratului suport amorsat,

verificarea lipirii corecte a foilor, verificarea lăţimii de petrecerea foilor, verificarea respectării

direcţiei de montare a foilor, verificarea realizării stratului de difuzie pe sub şorţuri, inclusiv

realizarea comunicării cu atmosfera, copertine sau tuburi, verificarea menţinerii nivelului

apelor freatice, în cazul izolaţiilor subterane (C56/1985);

- lipsa Proceselor- verbale pentru verificarea etanşeităţii hidroizolaţiilor prin inundare cu

apă (grosimea stratului de apă de 3.6 cm, timp de inundare 72 ore);

- lipsa Proceselor- verbale pentru verificarea etanşeităţii când avem presiunea hidrostatică

datorate apelor subterane;

- lipsa Proceselor- verbale pentru verificare atunci când nu se poate efectua proba prin

inundare.

3.5.3. Hidroizolaţii- concluzii și interpretarea rezultatelor

Procesele- verbale existente la Cartea tehnică nu fac referire explicită la existenţa

rosturilor de dilatare, la corectarea suprafețelor cu mortar de ciment (dacă este cazul), la

protejarea prealabilă a termoizolaţiilor de polistiren, la racordările între diverse suprafeţe…etc.

Chiar dacă aceste activităţi se execută în şantier, lipsa consemnării în documentele întocmite

poate creea suspiciuni.

3.6. Zidărie

Zidăria poate fi definită ca ansamblul neomogen de materiale, alcatuit din elemente rigide

numite blocuri/ fâșii/ plăci/ cărămizi și materiale sau elemente de legatură. Lucrările de zidărie

pot fi realizate din: cărămizi pline, blocuri goluri vertical, respectiv orizontale, blocuri din beton

cu agregat ușoar, blocuri și plăci din BCU, blocuri de piatră, cărămizi presate, inclusive cele din

sticlă, plăci, inclusive cele din ipsos și fosfogips pline și cu goluri, fâșii din beton celular

autoclavizat, fâșii, inclusive cele din ipsos, plăci, inclusive cele din azbociment, profile U de

sticlă, lut sau pământ stabilizat.

3.6.1. Zidărie- situația existentă

În șantier, respectând cerințele normativelor C56/1985, NE012/2-2010, P 100-1/2013, CR

6-2013...etc, se fac următoarele activități/verificări și se întocmesc următoare documente:

- Executantul lucrărilor de construire, la primirea în șantier a blocurilor/ fâșiilor/ plăcilor/

cărămizilor pentru zidărie, va recepționa calitativ materialele prin efectuarea de verificări ale

dimensiunilor, mărcii, clasei și a calității în conformitate cu condițiile tehnice avute in vedere

pentru fiecare material care urmează a fi pus în operă;

- Investitorul și executantul vor proceda la verificarea suportului premercator inceperii

executiei zidăriei. Acesta trebuie să fie in concordanta cu prevederile proiectului și prescripțiile

tehnice. Va fi întocmit Proces- verbal;

- Investitorul, executantul și proiectantul vor verifica trasarea premergător execuției

lucrărilor de zidărie. Va fi întocmit Proces- verbal;

30


- Investitorul, executantul și proiectantul vor verifica calitatea lucrărilor de zidărie. Va fi

întocmit Proces- verbal de recepție calitativă.

În Figura 33 este prezentat un exemplu de Proces- verbal existent la Cartea tehnica, așa

cum este utilizat în prezent.

Se consider că pentru un executant al lucrărilor de construire care are sistem propriu de

asigurare a calității realizat/ implementat/ certificat, în șantier, toate activitățile/ verificările

prezentate anterior, sunt realizate.

3.6.2. Zidărie- abateri

Pentru zidărie considerăm următoarele:

- Abateri pentru dimensiunea rosturilor +5mm/ -2mm (mininm 5 măsurători pe fiecare

perete).

- Nu se admit rosturi neumplute.

Consistenţa mortarului trebuie să se încadreze între valorile (C56/1985):

• la zidărie, 8-13cm (cărămidă plină și blocuri din beton, inclusiv cu agregate ușoare sau grele)

• la zidărie, 7-8cm (cărămidă și blocuri cu goluri)

• la zidărie, 10-11cm (blocuri mici și plăci de BCA)

• la zidărie, 4-5cm (cărămidă de sticlă)

• la pasta de Ipsos, 11-13cm (plăci și fîșii de Ipsos).

Sunt tot abateri:

- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de recepţie calitativă a

materialelor ce urmează a fi utilizate (verificarea dimensiunilor, a mărcii, a clasei și

calităţii în funcție de condițiile tehnice cerute prin proiect pentru fiecare material);

- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Proceselor- verbale, care să ateste că

suportul corespunde prevederilor proiectului și prescripțiilor tehnice, si poate fi

executată zidăria;

- lipsa de la Cartea tehnică a construcției a Procesului- verbal de receptie calitativa

pentru lucrările care devin ascunse;

- existența Procesului- verbal de receptie calitativa dar fără referiri la: verificarea stării

suprafețelor cărămizilor, blocurilor, plăcilor de ipsos, cărămizilor de sticlă (se

interzice folosirea celor prafuite, care prezinta impurități sau gheață, celor care au

știrbituri, colțuri rupte), verificarea udarii pe timp căldurosa cărămizilor înainte de a

fi puse în operă, verificarea utilizarii unui procent maxim de 15% fractiuni,

verificarea consrvarii, verificarea utilizarii caramizilor friabile, verificarea cu conul

etalon a consistenței mortarului, verificarea teserii rosturilor la fiecare rând, cu

suprapunerea jumatate din blocul de zidărie, verificarea rosturilor verticale și

orizontale, acestea trebuie sa fie umplute complet cu mortar, mai putin adâncimea de

1- 1,5cm de la fața văzuta, verificarea gosimii zidăriilor, varificarea daca materialele

si piesele întrebuințate corespund prevederilor din proiect și standard, verificarea

dimensiunilor elementelor de construcții, verificarea rosturilor de dilatare și tasare,

verificarea existentei golurilor și șanțurilor pentru instalatii, verificarea verticalitatii

zidurilor, stâlpilor, ușilor și ferestrelor, verificarea orizontalitatii glafurilor,

verificarea așezarii corecte a buiandrugilor, verificarea centrarii stâlpilor, grinzilor

si executarea conform cu planurilor, varificarea calitatii suprafețelor pereților

netencuiți, verificarea legăturii dintre zidăria de umplutură și structura de rezistenta

( C56/1985).

31



Fig.14 Model de proces- verbal de trasare a lucrărilor de zidărie

3.6.3. Zidărie- concluzii și interpretarea rezultatelor

Ce nu este consemnat? În șantier, șeful punctului de lucru face următoarele verificări:

- Verificarea modului de depozitare în șantier, și interzicerea utilizării blocurilor/ fâșiilor/

plăcilor/ cărămizilor care au devenit friabile;

- Verificarea blocurilor/ cărămizilor/ plăcilor/ fâșiilor stării privind acoperirea cu praf,

impurități sau gheață și starea suprafețelor. În cazul constatării neconformității se interzice

folosirea lor;

- Verificarea dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă. Verificare obligatorie

pentru lucru pe timp călduros;

- Verificarea dacă la realizarea zidăriei din cărămidă/ blocuri, este utilizat un procent de

fracțiuni de cărămizi/ blocuri mai mare de 15% față de cele întregi;

- Verificarea consistenței mortarului, a pastei de ipsos la fiecare șarjă;

- Verificarea modului de realizare a rosturilor verticale și îndeplinirii cerinței de

suprapunere pe 1/2 din blocul de zidărie;

- Verificarea umplerii cu mortar a rosturilor verticale și orizontale;

- Verificarea gosimii fiecărui zid.

32


În practică s-a constatat că pentru toate verificările enumerate anterior, la Cartea tehnică

nu găsim înregistrări iar Procesele- verbale întocmite în șantier nu consemnează abaterile

constatate și nu stabilesc un punctaj care să arate investitorului care este calitatea lucrărilor

realizată funcție de referință.

3.7. Învelitori

Învelitoarea, are rol de asigurare a etanşeităţii construcţiei faţă de intemperii, cu rol de

izolare hidrofugă pentru acoperişuri/terase.

3.7.1. Învelitori- situația existentă

În șantier se fac următoarele activități/verificări: verificarea suportului învelitorii;

verificarea învelitorii.

La cartea tehnică a construcţiei, în cele mai multe cazuri, se găsesc procese- verbale

pentru cele două activităţi/verificări (verificarea suportului şi verificarea învelitorii). Documentul

face referiri la denumirea obiectivului, obiectul controlat, beneficiar, executant, număr și dată

document, data încheierii actului, număr și data proiect, numărul planșei care a stat la baza

efectuării verificării, concluziile verificărilor, alte mențiuni, cine a participat la verificări din

partea beneficiarului și cine din partea executantului.

Documentul prezentat nu face referiri la măsurarea elementelor geometrice, la verificarea

distanței minime dintre părțile lemnoase sau combustibile ale suportului şi coșurile de fum etc.

3.7.2. Învelitori- abateri

Pentru suportul învelitorii se admit abateri maxime de 5mm în lungul pantei și de 10mm

perpendicular pe aceasta pentru pante, planeitate, rectiliniaritate, distanța dintre axe.

La liniile orizontale, paralele cu poala, abaterile admisibile sunt de 1cm/m dar maxim

5cm pentru întreaga lungime a versantului.

Suprapunerea trebuie să fie cu o jumătate de ţiglă (așezate dublu). Conditie obligatorie,

rândul de la poală și rândul de la coamă, să fie așezate dublu și cu rosturile decalate.

În dreptul unei șipci trebuie să rezulte trei țigle suprapuse, între șipci sa fie două țigle.

În dreptul rezemării pe șipci să rezulte patru țigle, toate rândurile trebuie să fie dublate.

În camp, al patrulea rând trebuie legătură cu sârmă, iar la strașină, margini, precum și la

pante mai mari decat cele uzuale sau în zone seismice (grad 7-8), trebuie legătură la fiecare țiglă.

Trebuie realizată fixarea la poale, margini, coame.

În cazul pantelor mai mari decat cele uzuale, fixarea la 10 rânduri longitudinale cu cuie a

olanelor și în mortar (sau similar pentru care există reglementare tehnică) a celor de deasupra.

Considerăm abatere:

- lipsa Procesului- verbal de recepţie calitativă pentru verificarea suportului învelitorii;

- existenţa Proceselor- verbale de recepţie calitativă dar fără referiri la:

măsurarea elementelor geometrice ale suportului învelitorii (prin sondaj);

verificarea distanței minime dintre părțile lemnoase sau combustibile ale

suportului şi coșurile de fum;

dacă pentru învelitorile din ţiglă procesele verbale nu fac referiri la

verificarea așezării țiglelor sau olanelor, verificarea decalării rândurilor

de țigle;

33



verificarea existenței la țigle solzi, respective a celor profilate, a prinderii

cu sârmă zincată de suport;

verificarea fixării și etanșeității coamelor la ţiglele profilate; verificarea

fixării cu mortar de ciment (sau similar pentru care există reglementare

tehnică) a rândurilor și șirurilor de pe contur la olane;

verificarea executării corecte a doliilor din tablă zincată;

verificarea țiglelor, a olanelor și a coamelor;

pentru învelitorile din panouri de tablă cutată sau ondulată procesele

verbale nu fac referiri la verificarea petrecerilor minime paralele cu

panele, verificarea petrecerilor laterale (în lungul pantei), verificarea

petrecerii laterale, verificarea respectării sensului de montaj, verificarea

respectării numărului, tipului, calității și poziției pieselor fixare și

solidarizare, verificarea realizării eventualelor sisteme de etanșare

suplimentară la petreceri și străpungeri, verificarea respectării detaliilor

la coame, pazii, timpane, străpungeri, dolii etc., verificarea realizării

protecției anticorozive a panourilor de tablă neagră, respective a

panourilor din zincată sau profilată. Se verifica si elementele metalice de

montaj (C56/1985).

3.7.3. Învelitori – concluzii și interpretarea rezultatelor

Procesele- verbale existente la Cartea tehnică a construcției nu fac referire explicită la

măsurarea elementelor geometrice ale suportului învelitorii, prin sondaj, la verificarea distanței

de 10 cm, distanta minima între coșul de fum și partea combustibila a suportului, la verificarea

așezării țiglelor sau olanelor, pe linii paralele cu poala, orizontale, …etc. Așa cum am mai spus

în cadrul acestei lucrări, dar trebuie repetat, chiar dacă activităţile enumerate anterior se execută

în şantier, lipsa consemnării în documentele întocmite poate creea suspiciuni.

3.8. Sistem termoizolant

Aşa cum apare în literatura de specialitate, Sistemul este o structură realizată din produse

compatibile, ca un ansamblu unitar cu atestare de conformitate, alcătuit în scopul îndeplinirii

uneia sau mai multor funcţiuni. (GP123/2013)

3.8.1. Sistem termoizolant- situația existentă

În execuţie, pe şantier, realizarea termosistemului presupune montarea stratului

termoizolant, montarea diblurilor, montarea plasei de armare şi aplicarea grundului de bază,

realizarea amorsajului şi executarea materialului de finisaj.

Dovada parcurgerii etapelor enumerate anterior sunt procesele-verbale existente la Cartea

tehnică a construcției.

3.8.2. Sistem termoizolant- abateri

Pentru lucrările de construire la sistemul termoizolant vor fi considerate abateri

următoarele:

34


- verificare a stratului suport prin lipsa Procesului- verbal;

- verificare a montării stratului termoizolant prin lipsa Procesului- verbal;

- verificare a aplicării diblurilor prin lipsa Procesului- verbal; - verificare a aplicării grundului de bază şi înglobarea plasei de armare prin lipsa

Procesului- verbal;

- dacă nu au fost efectuate determinări ale aderenţei prin tracţiune a adezivului şi a stratului

de bază la stratul termoizolant;

- lipsa Procesului- verbal de recepţie a materialelor (să specifice clasa de reacţie la foc).

3.8.3. Sistem termoizolant– concluzii și interpretarea rezultatelor

Anterior începerii execuţiei, proiectantul ar trebui să stabilească, cu respectarea legislației,

normelor și normativelor în vigoare, nivelul de calitate care trebuie atins, definind abaterile în

care trebuie să se încadreze fiecare tip de lucrare, respectiv verificarile care urmeaza a fi

efectuate. Sunt obligatorii verificarea lucrărilor de pregătire a stratului suport, verificarea

lucrărilor de aplicarea adezivului şi plăcii termoizolante, verificarea lucrărilor de aplicarea

diblurilor, verificarea lucrărilor de aplicarea grundului de bază şi înglobare plasă de armare…etc.

35



Capitolul 4

Concluzii, contribuții personale și valorificarea rezultatelor

obținute

4.1. Concluzii generale

Cunoaşterea nivelului de calitate care trebuie atins, anterior începerii execuţiei, prin

punerea la dispoziţia celor implicaţi în realizarea obiectivului a documentelor care definesc

abaterile, respectiv cunoaşterea verificarilor care urmeaza a fi efectuate, poate avea ca rezultat

obţinerea unor clădiri care să corespundă tuturor cerinţelor investitorilor/ beneficiarilor/

utilizatorilor şi care să respecte toate cerinţele stabilite de reglementările tehnice şi legislaţia în

vigoare. Toate acestea demonstrează predictibilitatea activităţilor specifice calităţii.

După finalizarea fiecărui tip de lucrări, pe baza punctajului obținut, lucrările pot fi

declarate corespunzătoare sau necorespunzătoare, funcție de valoarea de referință (punctaj impus

de respectarea condiţiilor minime de calitate stabilite prin Lege, norme şi normative în vigoare).

Investitorul, poate impune prin contract, valori mai mari decat cele minim admise. Această

activitate arată că poate fi cuantificată calitatea prin stabilirea tipului și conţinutului

documentelor, criteriile şi modul de calcul.

4.2. Contribuții personale

4.2.1. Contribuții personale- stabilirea criteriilor

Pentru stabilirea punctajului am stabilit următoarele criterii:

- Valoarea măsurată față de referința stabilită prin proiect, fără a încălca cerințele normei,

normativului sau legislației în vigoare (fără abatere= punctaj maxim);

- Încadrarea în abaterea stabilită (nu se încadrează în abatere= punctaj minim);

- În cazul în care verificările care trebuie făcute sau documentele care trebuie întocmite,

sunt stabilite prin norma, normativ sau legislaţie, dar nu se aplică la lucrarea controlată, la

stabilirea punctajului se va acorda punctajul maxim stabilit sau se va omite rândul

corespunzător la calculul punctajului;

- Ponderea verificării din totalul activităților efectuate (pentru o întreagă categorie de

lucrări avem un punctaj format din punctajele pentru fiecare verificare stabilită a fi

efectuată pentru lucrările respective);

- Existența documentului stabilit de norma, normativ sau legislația în vigoare (lipsă

document= punctaj minim);

- Defectele apărute pe măsura execuției lucrărilor de construire, care au fost remediate în

baza unei dispoziții de șantier, urmează a fi consemnate în documentele de calitate.

Obiectul, elementul care a făcut obiectul unei remedieri nu poate avea punctaj maxim.

4.2.2. Contribuții personale- stabilirea coeficienților de calcul

Ţinând cont de criteriile stabilite anterior, propun o metodologie nouă și originală de

stabilire a unor coeficienți care să țină cont de abaterile dimensionale măsurate, apărute în

procesul de execuție. Coeficienții vor fi diferiți, funcție de categoria de lucrări.

Calculul punctajului la o verificare curentă:

36

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII, CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI VALORIFICAREA

REZULTATELOR OBŢINUTE

n

Pc = Pa – [u × ׀ (∑ Me/(Nm x Ne) – Vp) (1) [ ׀

i=1

Unde:

Pc = punctajul pentru verificarea curentă

Pa = punctaj maxim absolut stabilit pentru verificarea curentă

u = unitatea/ pasul minim de creştere de la valoarea foarte bine (perfect) (Vp) stabilită,

până la valoarea maximă a abaterii admise

Vp = valoarea foarte bine (perfect), valoarea fără abateri

Me = valoarea efectivă a masuratorii efectuate pentru fiecare element

Nm = număr de măsurători stabilite

Ne = număr de elemente la care s-a stabilit a fi făcute măsurători

n = numarul măsurătorilor efective realizate (n=Nm x Ne)

Stabilirea punctajelor pentru fiecare categorie de lucrări se poate face utilizând formula

de calcul:

(2)

Unde:

P= punctaj total pentru fiecare categorie de lucrari

Ki= ponderea verificării/lucrării în cadrul fiecărei categorii de lucrări

Pi= punctajul stabilit pentru fiecare verificare/lucrare din cadrul unei categorii de lucrări

i= numarul de criterii luate ca fiind reprezentative pentru fiecare categorie de lucrări

Funcție de punctajul obținut, lucrările pot fi declarate corespunzătoare sau

necorespunzătoare, funcție de valoarea de referință ”5”. Valoarea minima stabilită pentru a fi

acceptate lucrările de construire poate fi stabilită prin contract, caz în care, investitorul, poate

impune valori mai mari.

În Figura 36 este prezentat un exemplu de schemă logică pentru calculul punctajului la

terasamente, verificare trasare.

Utilizând schema logică poate fi făcută în limbajul C++ o aplicație în care introducând

lungimea măsurată (Lmas), lungimea proiectată (Lpr) și panta terenului (PANTA) putem

determina punctajul.

4.2.3. Contribuții personale- fișe pentru cuantificare

La începutul execuţiei lucrărilor de construire, în şantier vor exista, pentru fiecare

categorie de lucrări care urmează a fi realizată, fişe al căror conţinut minim urmează a fi detaliat.

Toţi factorii implicaţi în realizarea unei clădiri vor şti de la început care sunt aşteptările

investitorului, respectiv cerinţele minime de calitate care trebuiesc a fi îndeplinite, prin aceasta

aceste activităţi devin predictibile.

La realizarea fișelor se vor avea în vedere criteriile și formula stabilite anterior.

37



START

CITEȘTE

Lmas, Lpr, PANTA

PUNCTAJ=10

Lab=2

NU PANTA≤10° DA

NU PANTA≤15° DA Lab=Lab+Lab*25/100

Lab=Lab+Lab Lab=Lab+Lab*50/100

Ref=50

Lref=Lmas-Lpr

NU Lpr≤Ref DA

Ref=Ref+50 NU Lref=0 DA

Lab=Lab+1 NU Lref≤Lab DA

PUNCTAJ=PUNCTAJ-7 PUNCTAJ=PUNCTAJ-2

SCRIE PUNCTAJ

STOP

Fig.36 Schema logică pentru calcul punctaj verificare trasare.

Prin aceeași metodă putem realiza fișe și pentru alte categorii de lucrări care nu au făcut

obiectul acestei lucrări: tencuieli, placaje, zugrăveli și vopsitorii, pardoseli, tâmplărie etc.

4.2.3.1. Terasamente- fișă pentru cuantificare

Conținutul fișei pentru cuantificarea calității lucrărilor de terasamente va avea formatul

stabilit în Tabelul 2.

Fișa va conține referiri la categoria de lucrări care se execută, elementul verificat,

verificarea care se face, documentul care se întocmește, abaterea stabilită, abaterea constatată,

observații privind încadrarea în abaterile admise, data efectuării verificării și întocmirii

documentului, participanții la verificare, punctajul obținut.

38



Tabelul 2. Model fișă pentru cuantificare – terasamente

Autorizatia de construire nr.......din data.....................................................

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................

Adresa investiției:............................................................................ ...............................

Investitor/ Beneficiar:.....................................................................................................

Adresa investitor:............................................................................. ..............................

Nr. telefon investitor:.....................................................................................................

Executant:...................................................................................... ................................

Adresa executant:..........................................................................................................

Nr. telefon executant:......................................................................... ...........................

TERASAMENTE

ELEMENTUL VERIFICAT..........................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

t

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

cân

d

a f

ost

în

dep

lin

ită c

eri

nța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l

care

se

into

cmes

te

Ab

ate

re

sta

bil

ită

Ab

ate

re

con

sta

tata

Ab

ate

rea

Înd

epli

nest

e

ceri

nta

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8 1. Verificare

amplasament/ Proces

verbal de predare-

primire amplasament.

Este document

semnat de toți

factorii implicati

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

Reprezentant

deţinător utilitati

punctaj 10,

pentru lipsă

document sau

lipsă semnături se acordă

punctaj 0

2. Verificare trasare/

Proces verbal de

trasare a obiectelor.

”±2cm pt. lungimi

pana la 50m, ±3cm

pt. lungimi pana la

100m, ±4cm pt.

lungimi pana la

150m, ±5cm pt.

lungimi pana la

250m, (dupa caz

spor de panta

pentru 3°<p≤10°,

25%, pentru

10°<p≤15°, 50%,

pentru 15°<p,

100%)” (4)

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

Se aplică algoritmul

stabilit prin

schema logică din Figura 2.

3. Verificarea

dimensiunilor si

cotelor de nivel la

terminarea lucrarilor

de sapaturi pentru

fundatii / Proces

verbal de lucrari

ascunse.

”Plan = +/- 25

mm; Inalt. = +/-20

mm”(4), (5), (6)

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

39



4. Verificarea naturii

terenului sub cota de

fundare prin probe de

laborator (daca nu se

face penetrare statica

sau dinamica)/ Proces

verbal sau

”cate una la 200mp

dar nu mai putin de

3 pe obiect” (4)

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

punctaj 10, pentru lipsă

document sau


punctaj 0;

5. Proces verbal pentru

verificarea naturii

terenului sub cota de

fundare prin

penetrare statica sau

dinamica (daca nu se

preleveaza probe de

laborator)

Există proces-

verbal semnat de

factorii implicati

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

punctaj 10, pentru lipsă

document sau


punctaj 0;

6. Verificare la

atingerea cotei de

nivel stabilita de

proiect, natura

terenului corespunde

cu cea avuta in

vedere la proiectare.

Există proces-

verbal semnat de

factorii implicati

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

punctaj 10,

pentru lipsă

document sau lipsă semnături

se acordă

punctaj 0;

7. Daca la cota de nivel

stabilita de proiect,

natura terenului nu

corespunde cu cea

avuta in vedere la

proiectare,

continuarea lucrarilor

se va face numai pe

baza unei dispozitii

scrise a proiectantului

Exista dispozitie de

santier

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

punctaj 10,

pentru lipsă

document sau lipsă semnături

se acordă

punctaj 0;

8. Proces verbal de

lucrari ascunse

intocmit inainte de

inceperea lucrarilor la

corpul de fundatii.

semnat de factorii

implicati

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

punctaj 10,

pentru lipsă document sau

lipsă semnături

se acordă punctaj 0;

9. Verificarea

umpluturilor (perne)

de pamant, nisip,

balast, pietris sau

piatra sparta, care

servesc drept

consolidare a

terenului de fundare

si pe care se aseaza

direct fundatiile/

Documente care sa

ateste calitatea

materialului utilizat

pentru umplutura si

care dovedeasca

concordanta cu

prevederile

proiectului

”in sfera de

granulozitate ±5%

fata de

componentele de

sorturi ”(4)

Executant

Diriginte de

santier

Se aplică

algoritm similar

cu cel stabilit prin schema

logică din

Figura 2 sau formula de

calcul (1)

40



10 Verificare dacă este

realizat gradul de

compactare prevazut

in proiect

”abatere admisa de

-2% pentru medie si

5% pentru valoarea

minima” (4)

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

Se aplică algoritm similar

cu cel stabilit

prin schema logică din

Figura 2 sau

formula de calcul (1)

11 Verificare realizare

determinari pe toata

grosimea pernei și

verificare respectarea

tehnologiei de

compactare prevazuta

in proiect

”cate una pentru

fiecare strat

elementar, cel putin

una la fiecare 20mc

material compactat

”(4)

Executant

Diriginte de

santier

Se aplică

algoritm similar


logică din

Figura 2 sau formula de

calcul (1)

12 Verificare dacă în

procesele verbale de

lucrari ascunse sunt

consemnate toate

buletinele de

incercare si

rezultatele

verificarilor

există toate

documentele

Executant

Diriginte de

santier

Se aplică

algoritm similar

cu cel stabilit

prin schema

logică din Figura 2 sau

formula de

calcul (1)

13 Masuri de mentinere

a platformei in stare

uscata (daca este

cazul)

Dacă este stabilită

prin proiect cerința

trebuie îndeplinită

Executant

Diriginte de

santier

punctaj 10,

pentru lipsă document sau

lipsă semnături

se acordă punctaj 0;

14 Verificare retrasare

generala fundatii

inainte de armare si

cofrare, / Proces

Verbal

”Plan = +/- 25

mm; Inalt. = +/-20

mm”(4), (5), (6)

Executant

Diriginte de

santier

Proiectant

Se aplică algoritm similar


logică din

Figura 2 sau

formula de

calcul (1) PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. de la 1 la 14):

Concluzii funcție de punctajul obținut: lucrările executate la acest element corespund/ nu corespund

cerințelor, se poate/ nu se poate trece la etapa următoare.

Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru toate activităţile stabilite ca obligatorii.

Poate fi utilizată formula de calcul (2).

4.2.3.2. Cofraj- fișă pentru cuantificare

Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru cofrare, ținând

cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura

executării lucrărilor, a fișelor cu conținut stabilit în Tabelul 3.





Tabelul 3. Model fișă pentru cuantificare – cofraj

Autorizatia de construire nr.....................din data............

41



Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.....................................................

Adresa investiției:........................................................................................................

Investitor/ Beneficiar:..................................................................................................

Adresa investitor:.........................................................................................................

Nr. telefon investitor:...................................................................................................

Executant:....................................................................................................................

Adresa executant:.........................................................................................................

Nr. telefon executant:..................................................................................................

COFRAJ

ELEMENTUL VERIFICAT...........................................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

tulu

i

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

câ

nd

a

fost

în

dep

lin

ită

ceri

nța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l

care

se

înto

cmeș

te

Ab

ate

re

con

form

no

rma

Ab

ate

re

con

sta

tata

Ab

ate

rea

înd

epli

neș

te c

eri

nța

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Continut Procese

Verbale de receptie

pentru cofraj

Procese Verbale de receptie

pentru cofraj cu trimitere la

proceduri, inregistrari,

trasabilitate, calificarea

personalului, tratarea

neconformitatilor conform

prevederilor

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă doc. sau lipsă

semnături se

acordă punctaj 0

2 In Procesul- verbal cu

referire la:

Documentul este complet.

Trebuie să existe referiri

Executant

Diriginte

de șantier

Se face media

aritmetica pentru toate activităţile

de la nr.crt.3 până la 7

3 a) modul de alcatuire

a susţinerilor şi

sprijinirilor ;

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă

consemnare în

document se acordă punctaj 0

4 b) modul de încheiere

a elementelor

cofrajelor, respectiv

asigurarea

etanşeităţii;

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă

consemnare în document se

acordă punctaj 0

5 c) verificarea

dimensiunilor în plan

şi ale secţiunilor;

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă

consemnare în

document se

acordă punctaj 0

6 d) poziţia golurilor,

piese inglobate/de

trecere

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă

consemnare în

document se

acordă punctaj 0

7 e) agenti de

decofrare

Executant

Diriginte

de șantier

pentru lipsă

consemnare în

document se

acordă punctaj 0

Punctaj (media aritmetica ponderata)

Concluzii funcție de punctajul obținut: Cofrajul pentru acest element corespunde/nu corespunde cerințelor,

se poate/nu se poate trece la etapa următoare.

42



Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru toate cele activităţile stabilite ca

obligatorii. Poate fi utilizată formula de calcul (2).

4.2.3.3. Armarea- fișa pentru cuantificare

Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru armare, ținând

cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura

executării lucrărilor, a fișelor cu conținut stabilit în Tabelul 4.





Tabelul 4. Model fișă pentru cuantificare – armare

Autorizatia de construire nr.......din data......................................................................

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................

Adresa investiției:.......................................................................................................... .

Investitor/ Beneficiar:......................................................................................... ............

Adresa investitor:...........................................................................................................

Nr. telefon investitor:............................................................................................ .........

Executant:................................................................................................................... ...

Adresa executant:.................................................................................................. ........

Nr. telefon executant:....................................................................................................

ARMARE

ELEMENTUL VERIFICAT.............................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

t

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

câ

nd

a

fost

în

dep

lin

ită

ceri

nța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l

care

se

into

cmes

te

Ab

ate

re

sta

bil

ită

Ab

ate

re

con

sta

tata

Ab

ate

rea

Înd

epli

nest

e

ceri

nta

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. Existența certificatului de

conformitate al oțelului-

beton emis de un organism

acreditat sau agrementul

tehnic

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa

documentului sau

lipsa semnături se

acordă punctaj 0

2. Existența declarației de

conformitate a oțelului beton

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa

documentului sau lipsa semnături se

acordă punctaj 0

43



3. Existența certificatului de

inspecție dat de producator

sau de reprezentantul

autorizat al acestuia

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa documentului sau

lipsa semnături se

acordă punctaj 0

4. Existența dosarului tehnic al

produsului (după caz,

certificat de conformitate,

buletine de încercări cu

rezultatele inițiale și/sau

documente de calitate

fabricant )

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa


acordă punctaj 0

5. Existența buletinelor de

încercări efectuate înainte de

punerea în operă a

produsului, precum și

trasabilitatea

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa

documentului sau

lipsa semnături se

acordă punctaj 0

6. Verificarea etichetării

produselor

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

pentru lipsa

etichetelor se

acordă punctaj 0

7. Verificare depozitarea pe

tipuri

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

dacă nu se face depozitare pe

tipuri se acordă

punctaj 0

8. Verificare depozitarea pe

diametre

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

dacă nu se face depozitare pe

diametre se acordă

punctaj 0

9. Verificare depozitarea așa

încât să se evite condițiile

care favorizează corodarea

armăturii

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

dacă nu se asigură

condiții se acordă punctaj 0

10 Verificare depozitarea așa

încât să se evite murdărirea

cu pamânt sau alte substanțe

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant


condiții se acordă

punctaj 0

11 Verificare depozitarea așa

încât să se asigure accesul și

identificarea ușoară a

fiecărui sortiment

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant


condiții se acordă punctaj 0

12 Sunt documente care să

ateste caracteristicile

armăturilor si trasabilitatea

acestora

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

pentru lipsa

documentului sau

lipsa semnături se acordă punctaj 0

13 Sunt determinari de calitate

facute de

executant/prelucratorla

tractiune, indoire simpla,

indoire-dezdoire

Trebuie să existe

pentru armături

(Incercari

laborator): 3

epruvete/lot/diam.

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

pentru lipsa


acordă punctaj 0

44



14 PV receptie armaturi

montate face trimiteri la

proceduri, inregistrari,

trasabilitate, calificarea

personalului, tratarea

neconformitatilor

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

pentru lipsa documentului sau

lipsa semnături se

acordă punctaj 0

15 Procesul- verbal pentru

armare face referiri:

Total punctaj

acordat=(sum

a)+b)+c)+d)+e)

+f)+g)+h)+i)

16 a) numărul de bare,

diametrul acestora, poziţia

armăturilor

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj

1, pentru

neîndeplinire se acordă punctaj 0

17 b) distanţa dintre etrieri,

diametrul etrierilor, modul

lor de fixare al etrierilor;

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj

1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

18 c) la barele care depăşesc

reazemele se face verificarea

lungimii;

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj

1, pentru


19 d) calitatea sudurilor; Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

20 f) numărul legaturilor dintre

bare şi calitatea legăturilor;

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj

1, pentru neîndeplinire se

acordă punctaj 0

21 g) verificarea montarii

dispozitivelor de menţinere a

poziţiei armăturilor atunci

cand se toarna beton;

Trebuie să existe

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

se acordă punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

22 h) verificarea grosimii

stratului de acoperire cu

beton, inclusiv dimensiunile

Poziționarea

armăturii, ca

diferență a

acoperirii cu beton

efective, față de

acoperirea

nominală, în funcție

de înălțimea

secțiunii, h(între

valorile prevăzute

se interpolează

linear). Pentru

h≤150, ∆=±10,

h=400, ∆=-

10…+15, h>2500,

∆=-10+15 (valorile

sunt in mm)

Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

3 care se va

diminua funcție de abaterea stabilita

prin măsurători,

pentru neîndeplinire se

acordă punctaj 0,

poate fi utilizată formula (1)

23 i) pentru poziţia piesele

înglobate se verifica, modul

de fixare şi dimensiunile

Trebuie să existe Executant

Diriginte

de santier

Proiectant

1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. de la 1 la 15):

Concluzii funcție de punctajul obținut: lucrările de armare la acest element corespund/ nu corespund

cerințelor, se poate/ nu se poate trece la etapa următoare.

45



Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru nr.crt. de la 1 la 15. Poate fi utilizată

formula de calcul (2).

4.2.3.4. Beton, beton armat- fișa pentru cuantificare

Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, pentru lucrările de

beton, ținând cont de cele prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție,

pe măsura executării lucrărilor, a fișelor cu conținutul prezentat în Tabelul 5.

Se vor face mențiuni la verificarea betonului întărit, la prelevarea probelor, la rezultatele

încercărilor, la condica de betoane, la procesele- verbale de recepție calitativă întocmite după

decofrare, la recepția structurii de rezistență și interpretarea statistică a rezultatelor.

Completarea informațiilor solicitate în Tabelul 5, parcurgerea etapelor stabilite și

efectuarea calculelor, vor asigura la sfârșit obținerea unui punctaj.

Tabelul 5. Model fișă pentru cuantificare – beton

Autorizatia de construire nr.....................din data.......................................................................

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.....................................................................

Adresa investiției:........................................................................................................................

Investitor/ Beneficiar:..................................................................................................................

Adresa investitor:........................................................................................................................

Nr. telefon investitor:..................................................................................................................

Executant:...................................................................................................................... ...............

Adresa executant:.........................................................................................................................

Nr. telefon executant:..................................................................................................................

BETON

ELEMENTUL VERIFICAT..................................................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

tulu

i

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

câ

nd

a f

ost

înd

epli

nit

ă c

eri

nța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l

care

se

into

cmes

te

Ab

ate

re

con

form

no

rma

Ab

ate

re

con

sta

tata

Ab

ate

rea

înd

epli

nes

te

ceri

nta

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Verificarea betonului intarit Prelevare probe,

conform – cel putin o

proba pe fiecare tip

de beton, lot, pe

schimb, la minim 100

mc ( ≤C16/20) / 50

mc ( › C16/20):

Total punctaj

acordat=(sum

de la nr.crt.2 pana la 4),

pentru lipsa

documentului sau lipsa

semnături se

acordă punctaj 0

46



2 a) A fost întocmit proces-

verbal de prelevare a

probelor

Document

obligatoriu

Executant

Diriginte

de santier

Laborant

punctaj 3, pentru lipsa

documentului

sau lipsa semnături se

acordă

punctaj 0

3 b) Borderou de transmitere

a probelor

Document

obligatoriu

Executant

Laborant

punctaj 3,

pentru lipsa


semnături se

acordă punctaj 0

4 c) Sunt rezultate de

laborator pentru

încercările efectuate pe

probele prelevate

Document

obligatoriu

Șef de

laborator

Laborant

punctaj 4,

pentru lipsa documentului

sau lipsa

semnături se

acordă

punctaj 0

5 Condica de betoane

completata la zi

Completată la zi Executant punctaj 10,

pentru lipsa documentului

sau lipsa

semnături se acordă

punctaj 0

6 Au fost prezentate


receptie calitativa intocmite

dupa decofrare. Trebuie sa

contina:

Executant

Diriginte

de șantier

Total punctaj acordat=(sum

de la nr.crt.7

pana la 14), pentru lipsa

documentului


acordă

punctaj 0

7 a) aspectul elementelor,

mantionandu-se zonele

necorespunzatoare

Document

obligatoriu în care se

consemnează dacă

avem beton

segregate,

necompactat,..etc.

punctaj 1,

dacă nu se

face depozitare pe

tipuri se

acordă punctaj 0

8 b) dimensiunile sectiunilor Document

obligatoriu

punctaj 1, dacă nu se

face

depozitare pe diametre se

acordă

punctaj 0

9 c) distantele dintre

diferitele elemente

Document

obligatoriu

punctaj 1,

dacă nu se

asigură condiții se

acordă

punctaj 0

10 d) pozitia elementelor

verticale fata de cele de la

nivelul inferior

Document

obligatoriu

punctaj 1,

dacă nu se

asigură


punctaj 0

11 e) pozitia armaturilor Document

obligatoriu

punctaj 1, dacă nu se

asigură


punctaj 0

47



12 f) pozitia golurilor de

trecere

Document

obligatoriu


documentului


acordă

punctaj 0

13 A fost făcută recepția

infrastructurii din beton

armat.

Document obligatoriu

(pct.2.13, cap.6 din

C56/85 si pct.15.5

din Normativul NE

012/2-2010)


documentului


acordă

punctaj 0

14 A fost făcută recepția

structurii de rezistență din

beton armat.

Document

obligatoriu (pct.2.13,

cap.6 din Normativul

C56/85 si pct.15.5

din Normativul NE

012/2-2010)

punctaj 2,

pentru lipsa


semnături se

acordă punctaj 0


Concluzii funcție de punctajul obținut: Betonul turnat în acest element corespunde/nu corespunde

cerințelor, se poate/nu se poate trece la etapa următoare.

Punctajul final va fi media aritmetică ponderată pentru nr.crt. de la 1, 5 şi 6. Poate fi utilizată

formula de calcul (2).

4.2.3.5. Hidroizolații- fișa pentru cuantificare

La fel ca la celelalte categorii de lucrări, cuantificarea performanței/ calității efective a

lucrărilor executate, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura executării

lucrărilor, a fișelor cu conținutul prezentat în Tabelul 6.

Pentru categoria de lucrări hidroizolații, documentul va conține referiri la categoria de

lucrări, la elementul care se verifică, la documentul care se întocmește sau verificarea care se

efectuează, la abaterea stabilită prin proiect, la abatarea măsurată, la stabilirea dacă abaterea

constatată îndeplinește cerința stabilită prin proiect, la data efectuării verificării și întocmirii

documentului, la factorii implicați și punctajul stabilit.

Tabelul 6. Model fișă pentru cuantificare – hidroizolații

Autorizatia de construire nr.....................din ……………

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):................................................

Adresa investiției:.................................................................................................. .

Investitor/ Beneficiar:.............................................................................................

Adresa investitor:....................................................................................................

Nr. telefon investitor:..............................................................................................

Executant:...............................................................................................................

Adresa executant:...................................................................................................

Nr. telefon executant:..............................................................................................

48



HIDROIZOLATII

ELEMENTUL VERIFICAT...............................................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

tulu

i

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l ca

re s

e

înto

cmeș

te

Ab

ate

re

sta

bil

ita

Ab

ate

re

con

sta

tata

Ab

ate

rea

ind

epli

neș

te

ceri

nța

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

câ

nd

a f

ost

înd

epli

nit

ă c

eri

nța

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Proces- verbal de

recepției a

materialelor în

șantier

Trebuie să existe. Se verifică

dimensiunile geometrice,

umiditatea,…etc.(standarde de produs,

agemente tehnice). Se verifică dacă

sunt documente care certifică calitatea

materialelor (pct.2.1, caietul XIV din

C56-85)

E punctaj 10, pentru

lipsa documentului

sau lipsa semnături se acordă punctaj 0

2 Proces- verbal

pentru recepţie strat

support, lucrări

ascunse

Trebuie să existe si să arate că suportul

peste care urmeaza a fi aplicata

hidroizolația corespunde prevederilor

proiectului (cerinţa minima stabilită de

prescripțiilor tehnice pct.2.2, Caiet

XIV, C56/85)

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru

lipsa documentului sau lipsa semnături

se acordă punctaj 0

3 Procese verbale de

lucrări ascunse

pentru toate

straturile succesive

ale hidroizolației

Trebuie să existe E+B

(DS)

punctaj 10, pentru

lipsa documentului

sau lipsa semnături se acordă punctaj 0

4 Procesele verbale

de receptie

calitativa

Trebuie să existe documentele şi să

conțină referiri la:

E+B

(DS)

Total punctaj acordat=(suma de la

nr.crt.5 pana la 16).

Pentru lipsa doc. sau lipsa semnături se

acordă punctaj 0

5 a) verificarea

stratului suport

In orice directive, pentru o singura

denivelare de ±5 mm, in rest până la

2mm, pentru o suprafată verificată cu

dreptarul de 2 m

punctaj 1, pentru neîndeplinire se

acordă punctaj 0

6 b) existenţa

rosturilor de

dilatare

Maxim 2cm lăţime (la 4-5 m, distanţă

pe ambele direcţii)

punctaj 1, pentru


7 c) corectarea cu

mortar

Pentru panta maxima 1:5 a

denivelărilor maxime de 10 mm între

prefabricate de acoperiş

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

8 d) protejarea

prealabilă a

termoizolaţiilor de

polistiren cu foi

bitumate sau

peliculă de mortar

special

Trebuie să existe punctaj 0,5, pentru


49



9 e) racordările între

diverse suprafeţe

Abateri:

- la raza de curbura de - 5 şi + 10mm

- la latimi de 10 mm


acordă punctaj 0

10 f) respectarea

procedeelor de

lucru, a reţetelor de

preparare a

materialelor

(masticuri, soluţii

etc)

Trebuie să existe, conform

normativului specific în vigoare

(funcţie de soluţia aleasă)

punctaj 0,5, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

11 g) starea de

umiditate a startului

suport amorsat

La fiecare 1000 mp se fac 5 probe de

desprindere (conform normei specific)

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

12 h) lipirea foilor Nu sunt admise deslipiri, alunecări,

băşici, ...etc.

punctaj 0,5, pentru


13 i) lăţimea de

petrecerea foilor

longitudinal de 7...10 cm, frontal de

minimum 10 cm. In cazul în care

valorile nu sunt respectate se va reface

stratul respectiv

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

14 j) respectarea

direcţiei de montare

a foilor

directia de montare paralela cu strasina

pentru pantă pana la 20% , pentru pante

peste 20% se monteaza numai în lungul

liniei

punctaj 0,5, pentru


15 k) menţinerea

nivelului apelor

freatice, pentru

izolatii subterane

Apa freatică cu 30 cm sub nivelul cel

mai de jos al lucrării respective. Se

verifică racordarea izolaţiilor vertical și

orizontale. Abaterea pentru lăţimea

petrecerii este de maxim 10 mm

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

16 l) verificarea

stratului de difuzie

pe sub şorţuri,

copertine sau tuburi

Trebuie să existe punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

Probe directe:

17 Verificarea

etanşeităţii

hidroizolaţiilor prin

inundare cu apă

Inundarea se face timp de 72 ore la

acoperişurile cu pante până la 7%

inclusiv. Nivelul apei trebuie sa fie cu

minimum 2 cm peste punctul cel mai

ridicat

E+B

(DS)

+P


acordă punctaj 0

18 Atunci cand

inundarea va fi

efectuată (72 ore),

grosimea stratului

de apă trebuie sa fie

de minim 3.6 cm

Trebuie sa existe E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru


19 La construcţiile

unde avem presiune

hidrostatică a apelor

subterane

Se iau masuri de contrapresiune, se

procedeaza la oprirea epuismentelor,

se lasa hidroizolaţia la presiunea

maxima 48 ore (STAS 2355-79, C112-

80.

E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

20 Daca probele prin

inundare nu se

efectueaza motivat

(sunt costisitoare..)

Se face verificare vizuala si prin

ciocănire, eventual sondaje în punctele

stabilite ca fiind dubioase.

E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

50



21 La protecţia

hidroizolaţiile din

vopsitorii executate

la acoperişurile

necirculabile și

circulabile

La acoperisurile necirculabile: se va

verifica continuitatea visual.

Verificarea aderenţei se face prin

frecare energică cu mâna.

La acoperişurile circulabile se verifica

montarea pe strat de 2cm de nisip a

plăcilor şi dalelor, se verifica rosturile

între plăci privind uniformitatea şi

umplerea, Se verifica rosturile de

dilatatie care trebuie sa fie umplute cu

mastic bituminous. Placile si dalele

trebuie sa aiba stabilitate la circulaţie

E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru


22 La acoperişuri Se face verificarea pantelor, se face

verificarea functionarii gurilor de

scurgere. Se executia corespunzătoare a

racordurilor hidroizolaţiei la reborduri,

atice, străpungeri, rosturile de dilataţie,

gurile de scurgere. Se verifica daca

gurile de scurgere sunt prevăzute cu

parafrunzare (gratare)

E+B punctaj 10, pentru


23 Tinichigeria

aferentă

acoperişurilor

(şorţuri, glafuri,

etc.)

Se verifica manual și vizual dacă sunt

respectate prevederile proiectului, daca

este racordată cu hidroizolatia şi bine

fixată de construcţie.

E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

24 În camera Se verifica daca sunt executate

pardoselile, daca este asigurata

planeitatea şi înclinările, daca sunt

realizate racordările la pereţi, se

verifica dacă nu sunt înfundate gurile

de scurgere şi au grătare

E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru


25 Pentru verificarea

zidurilor de

protecţie a

hidroizolaţiilor

aplicate la

exteriorul

construcţiilor

subterane

În cazul executării după realizarea

hidorizolaţiei se verifică grosimea, se

verifica daca exista rosturile verticale,

daca exista rosturi orizontale la bază si

daca au foi bitumate.

În cazul executării după realizarea

hidorizolaţiei se verifică grosimea,

existenţa rosturilor de colţ, existenta

stâlpilor verticali la fiecare maxim 2,5

m. Trebuie să existe înregistrări.

E+B(

DS)+

P

punctaj 10, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

26 La construcţiile

subterane, la care

hidroizolaţia este

realizata la interior

sau la construcţiile

pentru

inmagazinarea

apelor

Trebuie să existe înregistrări. E+B

(DS)

+P

punctaj 10, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0


Concluzii funcție de punctajul obținut: Hidroizolatia pentru acest element se consider corespunzătoare/

necorespunzătoare cerințelor, se poate/nu se poate trece la etapa următoare.

Rezultatele verificărilor menţionate la această categorie de lucrări se vor înregistra în fișa

a cărui conținut a fost prezentat anterior. În cazul în care sunt constatate deficiențe, acestea vor fi

inregistrate într-un Proces- verbal dupa care se va trece la remedierea lor. După remediere se va

încheia un nou Proces- verbal, pentru lucrarile care au ajuns ascunse.

51



Punctajul final va fi media aritmetică pentru nr.crt. de la 1 la 4 şi după caz un criteriu sau mai

multe de la 17 pană la 27. Poate fi utilizată formula de calcul (2).

4.2.3.6. Zidărie- fișă pentru cuantificare

Cuantificarea performanței/ calității efective a lucrărilor executate, ținând cont de cele

prezentate anterior, urmează a fi obținută prin completarea în execuție, pe măsura executării

lucrărilor, a fișelor cu următorul conținut:

Tabelul 7. Model fișă pentru cuantificare – zidărie Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.........................................................

Adresa investiției:.......................................................................................................... .

Investitor/ Beneficiar:.....................................................................................................

Adresa investitor:...........................................................................................................

Nr. telefon investitor:.....................................................................................................

Executant:................................................................................................................... ...

Adresa executant:..........................................................................................................

Nr. telefon executant:....................................................................................................

ZIDARIE

ELEMENTUL VERIFICAT.............................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și

înto

cmir

ii d

ocu

men

tulu

i

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(nu

me

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

câ

nd

a

fost

în

dep

lin

ită

ceri

nța

Nr.

Crt

.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l

care

se

înto

cmeș

te

Ab

ate

re

sta

bil

ita

Ab

ate

re

con

sta

tata

Înd

epli

neșt

e

ceri

nța

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1. Se face dovada verificării

caracteristicilor

materialelor puse in opera

(dimensiune, marca,

clasa,… etc)

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 10,

pentru lipsa


semnături se

acordă punctaj 0

2. Se face dovada existenței

proceselor verbal pentru

verificarea lucrarilor care

ajung ascunse, din

continutul carora sa rezulte

că suportul peste care se

execută zidăria corespunde

prevederilor proiectului

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant


documentului


acordă punctaj 0

3.

Au fost prezentate


receptie calitativa care

conțin referiri la:

Total punctaj

acordat=sum

a)+b)+c)+d)+e)

+f)+g)+h)

52



4. a) verificarea stării

cărămizilor (suprafata), a

blocurilor, a plăcilor de

ipsos, acărămizilor de

sticlă

Trebuie să existe

documente care sa

dovedeasca

efectuarea

verificarilor. Este

interzisa utilizarea

celor prafuite,

care prezinta

impuritati, gheata,

sau au știrbituri,

colțuri rupte

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,

pentru


5. b) verificarea dacă se udă

cărămizile înainte de

utilizare (pe timp călduros)

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

6. c) verificarea pe măsura

executării lucrărilor dacă

fracțiunile de cărămizi

utilizate depășesc maxim

15% față de cele întregi

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,

pentru


7. d) verificarea modului de

conservare (este interzisa

utilizarea caramizilor

friabile)

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

8. e) verificarea, cu conul

etalon, la fiecare șarjă, a

consistenței mortarului •pentru zidarie

plina si blocuri

(BAU sau BAG)

intre 8 si 13 cm

•la GV si GO

intre 7 si 8 cm

•la BCA intre 10

si 11 cm

•la cărămidă intre

4 si 5 cm

•pentru pasta de

Ipsos intre 11 si

13 cm,

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 2,

pentru


9. f) verificarea daca

rosturile verticale sunt

țesute

Trebuie să existe

documente

care sa arate ca s-

a facut verificarea

pe fiecare perete,

la fiecare rând, cu

suprapunerea la

jumatate

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,

pentru


10. g) 1.verificarea umplerii

cu mortar a rosturilor

verticale și orizontale (mai

putin adîncimea de 1 pana

la 1,5 cm)

2.verificarea dacă

rosturile verticale şi

orizontale au dimensiunea

stabilită prin proiect

- nu este admis sa

existe rosturi

neumplute la

zidarie

- 5 măsurători pe

fiecare perete,

abaterea +5mm/ -

2mm. Se face

media aritmetică

a măsurătorilor.

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 2,

pentru


53

CONTRIBUȚII PRIVIND PREDICTIBILITATEA ȘI CUANTIFICAREA

ACTIVITĂȚILOR SPECIFICE CALITĂȚII LA CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR

11. h) verificarea grosimii

zidăriilor Se face

verificarea la

fiecare zid in

parte prin

măsurarea cu

precizie de 1mm.

Masurarea se

face pe distanța

orizontală dintre

două

dreptare aplicate

pe ambele fețe ale

zidului.

Măsurarea se

face in trei

înălțimi sau

puncte diferite ale

zidului. Se face

media aritmetică

a rezultatelor.

Rezultatul

obtinut se

compară cu

grosimea

specificata în

proiect

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0 Poate fi utilizată

formula (1)

12.

Au fost prezentate


receptie care conțin referiri

la:

Total punctaj

acordat=sum a)+b)+c)+d)+e)

+f)+g)+h)+i)+k)

+l)

13.

a) dacă materialele și

piesele întrebuințate

corespund cerințelor

prescrise în proiect și

standarde

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,

pentru


14. b) verificarea

dimensiunilor elementelor

executate

Trebuie să existe

document care sa

faca referiri la

prevederile

proiectului

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

15. c) verificarea pozitionarii

rosturilor de dilatare și

tasare

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,


acordă punctaj 0

16. d) s-au constatat defecte

din datorita tasărilor

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 0,5, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

17. e) sunt executate goluri,

șanțuri pentru instalații

conform prevederilor din

proiect

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 0,5,

pentru


18. f) verticalitatea zidurilor,

stâlpilor, ușilor și

ferestrelor

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,


acordă punctaj 0

19. g) orizontalitatea

glafurilor

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 0,5, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

54



20. h) dacă buiandrugii sunt

bine așezați deasupra

golurilor de uși și ferestre

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

21. i) centrarea stâlpilor

precum și a grinzilor

principale și secundare pe

stîlpi și ziduri

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

22. j) executarea conform cu

planurile a încastrării

cornișelor

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1, pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

23. k) calitatea suprafeței

pereților de fațadă

netencuiți

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 0,5,

pentru


24. l) legătura dintre zidăria

de umplutură și elementele

structurii

Trebuie să existe

Diriginte

de șantier

Executant

punctaj 1,

pentru


PUNCTAJ (media aritmetica ponderata pentru nr.crt. 1, 2, 3, 12):

Concluzii funcție de punctajul obținut: Zidaria pentru acest element corespunde /nu corespunde cerințelor,

se poate trece/ nu se poate trece la etapa următoare de execuție.

Punctajul final va fi media aritmetică pentru nr.crt. 1, 2, 3 şi 12. Poate fi utilizată formula de

calcul (2).

4.2.3.7. Învelitori- fișă pentru cuantificare

Pentru învelitori, din motivele prezentare anterior propunem utilizarea fişei al cărui

format este prezentat în Tabelul 8. Fișa pentru cuantificare o să conțină informații despre

verificarea stratului suport, despre măsurarea elementelor geometrice ale suportului, despre

modul de așezare pentru elementele învelitorii…etc.

Tabelul 8. Model fișă pentru cuantificare – învelitoare Autorizatia de construire nr.....................din data.........................................

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):........................................

Adresa investiției:..........................................................................................

Investitor/ Beneficiar:....................................................................................

Adresa investitor:...........................................................................................

Nr. telefon investitor:.....................................................................................

Adresa executant:..........................................................................................

Nr. telefon executant:....................................................................................

ÎNVELITORI (exclusiv învelitori bitumoase și protecția anticorozivă)

ELEMENTUL VERIFICAT...........................................

Da

ta e

fectu

ări

i

ver

ific

ări

i și

în

tocm

irii

do

cum

entu

lui

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(n

um

e

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

cân

d a

fo

st î

nd

epli

nit

ă

ceri

nța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l ca

re s

e

înto

cmeș

te

Ab

ate

re

con

form

no

rma

Ab

ate

re

con

sta

tata

Înd

epli

neșt

e

ceri

nța

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

55



1 Verificarea

suportului

învelitorii.

Procesele- verbale

de receptie calitativa

trebuie să facă referi

la:

Trebuie să existe

E+B

(DS)

punctajul maxim poate fi 10 dar se acordă

egal cu suma a)+b),

pentru lipsa documentului sau lipsa

semnături se acordă

punctaj 0

2 a) măsurarea

elementelor

geometrice ale

suportului învelitorii

(prin sondaj)

Abateri maxime 5mm

în lungul pantei și

10mm perpendicular

pe aceasta pentru

pante, planeitate,

rectiliniaritate,

distanța dintre axe.

E+B

(DS)

punctajul maxim 5, pentru lipsa


semnături se acordă punctaj 0. Pentru

calcul se poate utiliza

formula (1) cu u=1mm pentru lungul pantei şi

u=2 pentru

perpendicular pe pantă

2 b) verificarea

distanței minime

dintre părțile

lemnoase sau

combustibile ale

suportului şi

coșurile de fum

Conditie obligatorie,

minim 100mm

E+B

(DS)

punctajul 5, pentru

neîndeplinire se acordă

punctaj 0

Învelitori de țiglă

3 Procesele verbale de

receptie calitativa

care să facă referiri

la:

Trebuie să existe

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


4 a) verificarea

așezării tiglelor sau

olanelor

Abateri admisibile de

1cm/m (suplimentar,

pentru întreaga

lungime a versantului,

avem abatere maxima

de 5cm)

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru neîndeplinire se acordă

punctaj 0

5 b) verificarea

decalării rândurilor

succesive de țigle

Suprapuse (așezate

dublu), cu o jumătate

de țiglă, condiţie

obligatorie

E+B

(DS)


punctaj 0

6 c) verificarea la țigle

solzi așezate simplu

Condiția ca primul

rînd de la poală și

ultimul rând, de la

coamă, să fie așezate

dublu și cu rosturile

decalate

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0

7 d) verificarea la țigle

solzi așezate simplu

Condiţie obligatorie:

în dreptul unei șipci

trebuie să rezulte trei

țigle suprapuse, iar

între șipci două țigle

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0

8 e) verificarea la țigle

solzi așezate dublu


în dreptul rezemării pe

șipci să rezulte patru

țigle, toate rândurile

trebuie să fie dublate

E+B

(DS)


punctaj 0

9 f) verificarea

existenței la țiglele

profilate sau țiglele

profilate a prinderii

de suport cu sarma.

Condiţie: în camp, la

fiecare al patrulea

rând, la fiecare tigla la

streașină, margini

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


56



10 g) verificarea la țigle

profilate


realizarea rezemării

complete pe cele patru

laturi

E+B

(DS)


punctaj 0

11 h) verificarea fixării

și etanșeității

coamelor


fixare şi etanşeizare

cu mortar de ciment

sau alt material

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0

12 i) verificarea la

olane

Condiţie: suportul

trebuie sa fie

continuu, protejat cu

material bitumat. Se

verifica daca exista

suprapunerea

rândurilor succesive

cu 4 cm

E+B

(DS)


punctaj 0

13 j) verificarea fixării

cu mortar de ciment

(sau similar pentru

care există

reglementare

tehnică) a rândurilor

și șirurilor de olane

de pe tot conturul

Condiţie: fixarea la

poale, coame,…etc

Atunci cand sunt

depășirii ale pantelor

uzuale, in camp se va

face fixare la 10

rânduri dupa ambele

directii prin cuie cu

cap conic

E+B

(DS)


punctaj 0

14 k) verificarea

executării corecte a

doliilor. (se

utilizeaza des tablă

zincată)

Condiţie: se realizeaza

cu falțuri duble,

cositorite pentru

gosime de 0,5mm, și

maxim 40 cm lungime

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


15 l) verificarea

țiglelor, a olanelor și

a coamelor

Condiţie: țiglele

trebuie să fie întregi.

Nu se utilizeaza tigle,

olane ciobite mai mult

de 2 cm din margine

sau sparte, fisurate

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0

Învelitori din

panouri de tablă

cutată sau

ondulată

16 Procesele verbale de

receptie calitativa

care să facă referiri

la:

Condiție obligatorie:

Trebuie să existe

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


17 a) verificarea

petrecerilor minime

paralele cu panele

Abateri:

-pentru panta 40cm/m,

petrecerea trebui să fie

9cm,


petrecerea trebuie să

fie 10cm



fie 11cm


petrecerea trebui să fie

20cm

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0. Pentru pante intermediare se fac

interpolări

57



18 b) verificarea

petrecerilor laterale

(în lungul pantei)


la tabla ondulată

trebuie să fie minim

jumătate de ondulă și

să includă obligatoriu

creasta ondulei

E+B

(DS)


punctaj 0

19 c) la panourile din

tablă cutată se face

verificarea petrecerii

laterale



fie realizata

pemarginea fiecarui

panou, pe nervura

mică

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


20 d) verificarea la

tabla cutată


rezemarea pe suport

se face pe cuta largă

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


21 e) verificarea

respectării sensului

de montaj


montarea se face de la

poală la coamă și

invers față de direcția

vînturilor dominante

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


punctaj 0

22 f) verificarea

respectării

numărului, tipului,

calității și poziției

pieselor fixare și

solidarizare


trebuie să fie

respectată condiţia


E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


23 g) verificarea

realizării

eventualelor sisteme

de etanșare

suplimentară la

petreceri și

străpungeri


trebuie să fie



așa încât la recepție să

nu pătrundă apă prin

învelitoare

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


24 h) verificarea

respectării detaliilor

la coame, pazii,

timpane,

străpungeri, dolii

etc.


trebuie să fie


stabilită prin proiect și

reglementările tehnice

specifice

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


25 i) verificarea

realizării protecției

anticorozive a

panourilor de tablă

și a elementelor de

montaj și a

elementelor metalice

de montaj


trebuie să fie


stabilită prin proiect în

funcție de

agresivitatea mediului,

confrom cu

reglementările tehnice

în vigoare

E+B

(DS)

punctaj 10, pentru


Punctaj (media aritmetica ponderata):

Concluzii funcție de punctajul obținut: se consideră că realizarea învelitorii pentru acest element

corespunde/nu corespunde cerințelor, se poate trece/nu se poate la etapa următoare.

Punctajul final va fi media aritmetică pentru valorile de la nr.crt. 1, 3 până la 25 (se aleg numai

valorile pentru care verificarea se aplică). Poate fi utilizată formula de calcul (2).

58



4.2.3.8. Sistem termoizolant- fișa pentru cuantificare

Ținând cont de cele prezentate anterior, pe măsura executării lucrărilor, se propune

completarea fișelor al căror conţinut este prezentat în Tabelul 9.

Tabelul 9. Model fișă pentru cuantificare – sistem termoizolant

Autorizatia de construire nr.....................din data.........................................

Denumirea lucrarilor de construire(conform AC):.................................................................

Adresa investiției:....................................................................................................................

Investitor/ Beneficiar:..............................................................................................................

Adresa investitor:.....................................................................................................................

Nr. telefon investitor:...............................................................................................................

Executant:................................................................................................................................

Adresa executant:....................................................................................................................

Nr. telefon executant:...............................................................................................................

SISTEM TERMOIZOLANT CU POLISTIREN

ELEMENTUL VERIFICAT........................................

Da

ta e

fectu

ări

i v

erif

ică

rii

și î

nto

cmir

ii d

ocu

men

tulu

i

Cin

e a

pa

rtic

ipa

t la

ver

ific

are

(n

um

e

pre

nu

me)

Pu

nct

aj

ob

țin

ut

atu

nci

cân

d a

fo

st î

nd

epli

nit

ă

cerin

ța

Nr.

crt.

Ver

ific

are

a/

do

cum

entu

l ca

re s

e

înto

cmeș

te

Ab

ate

re

con

form

no

rma

Ab

ate

re

con

sta

tata

Înd

epli

neșt

e

ceri

nța

DA

NU

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Verificarea stratului

suport

Condiţie: este intocmit

Proces- verbal

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

2 Verificarea aplicării

adezivului şi montare

plăci termoizolante

Condiţie obligatorie: este

încheiat Proces- verbal

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

3 Verificarea lucrărilor

de aplicarea diblurilor


încheiat Proces- verbal

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0


de aplicarea grund de

bază şi înglobare

plasă de armare


încheiat Proces- verbal de

verificare a lucrărilor

ascunse

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0


de executare amorsaj

şi aplicarea

materialului de finisaj


încheiat Proces- verbal de

verificare a lucrărilor

ascunse

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

6 Efectuarea

determinării aderenţei

prin tracţiune a

adezivului şi a

stratului de bază la

strat termoizolant

Condiţie obligatorie: în

conformitate cu SR

EN13498/2004, coroborat

cu prevederile art.30 din

SC 007-2013

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru

neîndeplinire se

acordă punctaj 0

59



7 Materialul

termorezistent pentru

clădirile de locuit cu

mai mult de 11 etaje

are Clasa de reacţie la

foc B-s2, do

Conditie obligatorie:


Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

8 Materialul

termorezistent

utilizat pentru

bordare goluri la

clădirile de locuit cu

mai mult de 11 etaje

are Clasa de reacţie la

foc A1 sau A2-s1, do


trebuie

îndeplinită

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru


9 Se face dovada că

plăcile din polistiren

EPS respectă

caracteristicile

minine stabilite, fac

referiri la:


trebuie îndeplinită conditia

din SR EN 13163

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

10 a)- rezistenţa termică

(notata RD)

- conductivitatea

termică (notata λD)



Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

11 b) caracteristicile

geometrice



Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru


12 c) este asigurata

stabilirea

dimensională (in

condiţii de laborator)

Conditie obligatorie: clasa

DS(N) 2 valoare ce nu

trebuie depăşita (SR EN

13163)

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru


13 d) stabilirea

dimensională în

condiţii specifice de

temperatură şi

umiditate.

Conditia obligatorie

minima este sa se

încadreze în cerințele

aferente nivelului DS(70,-)

2 pentru modificările în

lungime, lăţime şi grosime

(SR EN 13163)

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

14 e) efortul de

compresiune

Conditia obligatorie

minima este să fie mai

mare decât nivelul

CS(10)80 pentru o

deformaţie de 10% (SR

EN 13163)

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

15 f) comportarea la foc Conditie obligatorie: daca

clasa de reacţie la foc este

diferită de clasa E

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

16 g) rezistenţa la

tracţiune


nivelul TR100 este minim

pentru tractiune pe fete

(SR EN 13163)

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

17 h) rezistenţa la

încovoiere

Conditie obligatorie: se va

respecta cerinta din SR EN

13163

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru


60



18 i) verificarea

rezistenţei la îngheţ-

dezgheţ

Conditie obligatorie: se va

respecta cerinta din SR EN

13163

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

19 j) verificarea

factorului de

rezistenţă la difuzia

vaporilor de apă

(notat cu μ)


conform prevederilor din

SR EN 13163.

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,


acordă punctaj 0

20 Este utilizat polistiren

(EPS)

Condiție obligatorie: se

utilizeaza codul de

identificare (SR EN

13163)

Executantul

Dirigintele

de santier

punctaj 10,

pentru


Punctaj (media aritmetică)

Concluzii funcție de punctajul obținut: Se consideră că sistemul termoizolant pentru acest element

corespunde/nu corespunde cerințelor, se poate trece/nu se poate trece la etapa următoare.

Punctajul final va fi media aritmetică pentru valorile înregistrate la nr.crt. 1 până la 20.

4.2.4. Stabilirea punctajului general

La sfârșitul execuției lucrărilor de construire se poate măsura calitatea lucrărilor de

construire, prin realizarea unui punctaj general, ca medie ponderată a tuturor punctajelor obținute

pentru fiecare categorie de lucrări. Punctajele obținute, existente la Cartea tehnică a construcției,

pot sta la baza fundamentări deciziei investitorului privind recepția, cumpărarea sau

încredințarea unor lucrări de construire unui anume executant.

Se propune centralizarea informațiilor sub forma unei fișe al cărui model este prezentat în

tabelul 10.

Fișa propusă va conține referiri la nivelul de calitate atins, punctajul stabilit, detalierea

nivelului de calitate pentru fiecare categorie de lucrări executate, datele privind lucrările de

construire evaluate (adresă, categorie de importanță, sursă de finanțare …etc), date tehnice ale

clădirii (suprafața construită, suprafața desfășurată…etc), data începerii lucrărilor, data finalizării

lucrărilor, programul (softul) utilizat pentru calculul structurii de rezistență, date de identificare

pentru executant, date de identificare pentru diriginte de șantier, date de identificare pentru

proiectant. În Tabelul 10. este prezentată o fișă pentru stabilirea punctajului general.

4.2.5. Verificarea practică a metodei și opinia utilizatorilor

Prin realizarea fişelor pentru categoriile de lucrări stabilite, transmiterea acestora în

şantier, interogarea utilizatorilor, publicarea de articole, participare la manifestări stiințifice şi

întâlniri tehnice se asigură aducerea la cunoștința publicului a temei alese.

Verificarea modului de aplicare în timpul execuţiei pentru toate categoriile de lucrări, a

tuturor rezultatelor studiilor efectuate într-o perioadă de 10 luni nu a fost posibilă.

La obiectivul construire locuinţă individuală şi împrejmuire, situat în Iaşi, zona Bucium,

am putut verifica rezultatele obţinute în urma cercetării pentru categoria de lucrări zidărie şi am

aflat opinia investitorului, executantului, dirigintelui de şantier şi responsabilului tehnic cu

execuţia.

61



Tabelul 10. Model fișă punctaj general

Nr. înregistrare la autoritatea publică locală

Data înregistrării

NIVEL DE CALITATE

PUNCTAJ

Detalierea nivelului de calitate prin punctaj obținut pentru:

- Terasamente

- Îmbunătățirea terenului de fundare

- Fundații

- Beton, beton armat și beton precomprimat

- Cofraje

- Zidării

- Tencuieli

- Placaje

- Zugrăveli și vopsitorii

- Pardoseli

- Sistem termoizolant

- Tâmplărie

- Geamuri

- Învelitori

- ….

Date privind lucrările de construire evaluate:

Adresa:(Localitate/Sector, Strada și nr.)

Nr. cadastral:

Tipul construcției:

Categoria de importanță:

Sursa de finanțare:

Suprafața construită:

Suprafata desfășurată:

Suprafața utilă:

Data începerii lucrărilor de construire:

Data finalizării lucrărilor de construire:

Programul de calcul utilizat pentru structură:

Executantul lucrărilor

Șef punct de lucru

Șef șantier

CQ

R.T.E.A.


Proiectant

Arhitectură

Structură

Instalații

62



Clădirea care a făcut obiectul aplicării practice a studiului se realizează în baza

autorizaţiei de construire emisă de Municipiul Iaşi, are destinaţia locuinţă, are două niveluri, are

infrastructura realizată din beton armat, suprastructura din zidărie din cărămidă cu goluri

verticale, cu stâlpişori, centuri şi planşee din beton armat, acoperiş şarpantă. La parter, zidurile

sunt dispuse după 6 axe după două direcţii perpendiculare. Este utilizată cărămidă cu goluri

verticale cu dimensiunea 290x240x238 produsă de BRIKSTON.

Completarea fişei a presupus verificarea existenţei documentelor şi efectuarea de

măsurători pentru rosturile orizontale, verticale şi grosimea zidurilor.

Au fost făcute 5 măsurători ale dimensiunilor rosturilor pentru fiecare perete (Fig.15), în

total 60 (5 masurători pentru fiecare dintre cei 12 preţi) şi 3 măsurători ale grosimii pentru

fiecare perete (Fig.16), în total 36 (3 masurători pentru fiecare dintre cei 12 pereţi).

Fig.15 Exemplu de măsurare a rosturilor la clădirea la care se utilizează metoda din

această lucrare. Valorile măsurate sunt cuprinse între 11,07mm și 12,91mm.

Pentru toate cele 60 de măsurători, a rezultat prin calcularea mediei aritmetice, o grosime

a rostului de 12,17mm.

63



Media celor 36 de măsurători pentru stabilirea grosimii zidului este de 243,9mm.

După completarea fişei, prin aplicarea criteriilor stabilite şi efectuarea calculelor conform

formulelor (1) şi (2), stabilite în acestă lucrare, s-a obţinut punctajul 9,77.

În baza punctajului obținut, cei care participă la realizarea lucrărilor de construire au

concluzionat că zidăria pentru această etapă corespunde cerinţelor şi se poate trece la etapa

următoare.

Durata măsurată pentru efectuarea măsurătorilor, efectuarea calculelor şi completarea

fişei a fost de 180 minute.

Această cercetare poate fi considerată remarcabilă dacă comparăm rezultatele

prezentate anterior cu rezultatele obţinute la un alt obiectiv la care nu a fost aplicată

metoda prezentată.

Fig.16 Exemplu de măsurare a grosimii pereților. Valorile măsurate sunt cuprinse între

242mm și 245mm.

În fig.17 este prezentată fişa completată de participanţii la executarea lucrărilor de

construire (investitor, proiectant, executant, diriginte de şantier, responsabil tehnic cu execuţia).

64



65



66



Fig.17 Exemplu: fișă pentru cuantificare zidărie

67



Din motive obiective, nu pot prezenta datele de identificare ale celuilalt obiectiv.

Voi prezenta în Figura 18 o parte dintre măsurătorile efectuate pentru a fi observată

diferenţa faţă de abaterile stabilite prin reglementări.

Valorile măsurate pentru dimensiunea golurilor a fost cuprinsă între 14 mm și 18

mm, media valorilor măsurate fiind de 17,2 mm. Este posibil ca principala cauză a valorilor

mari măsurate să fie lipsa informațiilor în șantier, respectiv necunoașterea valorii absolute

și nici a abaterii admise.

Între cele două exemple, cel în care se cunosc înainte de începerea lucrărilor

cerințele (prin aducerea la cunoștință a fișei pentru cuantificare din care rezultă valorile

abaterilor și cerințele privind nivelul de calitate) și cel în care la punctul de lucru nu s-au

găsit informații detaliate (privind verificările care se fac, abaterile în care trebuie să se

încadreze), se constată o diferență mare a nivelului de calitate atins.

Fig.18 Măsurarea rosturilor la clădirea la care nu se utilizează metoda din această lucrare.

Valorile măsurate sunt cuprinse între 14 mm și 18 mm.

În concluzie, consider că rezultatele acestei lucrări pot fi utile domeniului ales, iar

prin continuarea cercetării în acest domeniu, într-un timp nu foarte îndepărtat, calitatea

tuturor categoriilor de lucrări poate fi predictibilă şi cuantificabilă.

68



4.2.6. Valorificarea rezultatelor

Pe parcursul programului doctoral, activitatea de cercetare desfășurată a fost valorificată

prin:

- Publicarea, în calitate de autor sau coautor, unui număr de 3 lucrări științifice, în reviste

BDI (B+) incluse în baze de date internaționale:

1. Costoaea N.G., Bărbuță M., (2018), Predictability of activities specific to the quality of

construction works, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură,

Volumul 64 (68), Numărul 3- 2018, pp 27-38;

2. Costoaea N.G., Bărbuță M., Lupășteanu R., (2018), Studies on the predictability and

quantification of specific quality activities in the construction of buildings- masonry, Buletinul

Universității Transilvania din Brașov, Volumul 11 (60), Special Issue No. 1 – 2018, Series I:

Engineering Sciences, pp 7-16;

3. Costoaea N.G., Bărbuță M., (2019), Studies on the predictability and quantification of

quality-specific activities in the construction – concrete, Buletinul Institutului Politehnic din Iași,

Secția Construcții. Arhitectură, Volumul 65 (69), Numărul 1- 2019, pp 79-86;

4. Costoaea N.G., Bărbuță M., Antohie E., Lupășteanu R., (2019), Studies on the

predictability and quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing

buildings, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Numărul 2-

2019;

- Publicarea, în calitate de autor sau coautor, unui număr de 2 lucrări științifice în volume

ale conferințelor naționale cu participare internațională (2):

5. Bărbuță M., Antohie E., Costoaea N.G., (2018), poster, Studies on the predictability

and quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings,

Conferința internațională ”Tradiție și inovare - 65 de ani de construcții în Transilvania”, 15-17

noiembrie 2018, Cluj Napoca, România, pp 211-212;

6. Costoaea N.G., Velicu C., (2019), Studies on the predictability and quantification of

quality-specific activities in the construction - construction formwork, Conference of the TUIASI

Doctoral School, 23-24 mai 2019, Iasi, Romania;

- Publicarea în calitate de autor sau coautor, unui număr de 2 lucrări științifice în volume

ale conferințelor naționale cu participare națională (2):

7. Costoaea N.G., (2017), Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților

specifice calității în construcțiua clădirilor- terasamente”, Creații universitare 2017 – Al X-lea

Simpozion Național, 2 iunie 2017, Iași, România, Editura Societății Academice ”Matei Teiu-

Botez”, ISSN 2247-4161;

8. Costoaea N.G., (2018), Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților

specifice calității în construcțiua clădirilor- program de control” la Conference of the TUIASI

Doctoral School, 23-24 mai 2018, Iași, Romania, pp 92;

69



Lista tabelelor

Tabelul 1. Situația neconformităților constatate/ măsuri dispuse 10

Tabelul 2. Model fișă pentru cuantificare – terasamente 38

Tabelul 3. Model fișă pentru cuantificare – cofraj 40

Tabelul 4. Model fișă pentru cuantificare – armare 42

Tabelul 5. Model fișă pentru cuantificare – beton 45

Tabelul 6. Model fișă pentru cuantificare – hidroizolații 47

Tabelul 7. Model fișă pentru cuantificare – zidărie 51

Tabelul 8. Model fișă pentru cuantificare – învelitoare 54

Tabelul 9. Model fișă pentru cuantificare – sistem termoizolant 58

Tabelul 10. Model fișă punctaj general 61

70

ANEXA 1. TEMA DE CERCETARE- CHESTIONAR

Anexa 1. Tema de cercetare-

chestionare

73



Bibliografie

1. Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, Monitorul oficial, 1995;

2. Hotărârea nr.343/2017, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea

Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, Anexa nr.2,

Monitorul Oficial, Partea I nr.406 din 30.05.2017;

3. NC 001/1999, Normativ cadru privind detalierea conținutului cerințelor stabilite prin Legea

nr.10/1995, Buletinul construcțiilor, 1999;

4. Velicu, C, Cladiri, Editura Expertilor Tehnici, 2007;

5. Legea nr.50/1991, privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, Monitorul oficial, 1991;

6. C56/1985, Normativ pentru verificarea calității și recepția lucrărilor de construcții și instalații

aferente, ICCPDC, 1986;

7. NE012/2-2010, Nornativ pentru producerea betonului și executarea lucrărilor din beton, beton

armat și beton precomprimat- executarea lucrărilor din beton, Monitorul Oficial, 2010;

8. C169/1988, Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundațiilor

construcțiilor civile și industrial, Buletinul construcțiilor, 1988;

9. C159/1989, Instrucțiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrării cu

con, penetrare statică, penetrare dinamică, vibropenetrare, Buletinul construcțiilor, 1989;

10. P 100-1/2013, Codul de proiectare seismică, Monitorul Oficial, 2013;

11. CR 6-2013, Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, Monitorul Oficial, 2013;

12. NP057/2002, Normativ privind protecția clădirilor de locuințe, Monitorul Oficial, 2002;

13. NP040/2003, Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri,

Monitorul Oficial, Partea I nr.776bis, 2003;

14. GP123/2013, Normativ privind proiectarea și executarea lucrărilor de reabilitare termică a

blocurilor de locuințe, Monitorul Oficial, Partea I nr.538bis, 2013;

15. Lupăşteanu, R., Calitatea investiţiilor, Technical Expert Publishing House, Iasi, 2006;

16. Lupăşteanu, R., Construction Management – Introduction, Gama Publishing House, Iasi, 1997 ;

17. Bărbuță, M., Haja M., Ciobanu G., Mechanical properties of polymer concrete containing tire

waste power, Journal of Food, Agriculture and Environment 12 (2), 1185-1190;

18. Barbuta, M., Elemente structurale din betoane performante, Editura Performantica, Iasi ISBN

978-606-685-204-3, 2014;

19. Antohie, E., Iacob, V., The determination of the costs associated with constructions/ demolation

and their place in the global cost in constructions, Buletinul Institutului Politehnic din lasi, Sectia

Constructii, Arhitectura 59, 2013;

20. I.S.C.- Inspectoratul Județean în Construcții Iași, Raportul de activitate pentru anul 2017, Iași,

Romania, ianuarie 2018;

21. Costoaea N.G., Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în

construcțiua clădirilor- terasamente, Creații universitare 2017 – Al X-lea Simpozion Național,

Editura Societății Academice ”Matei Teiu-Botez”, ISSN 2247-416, Iași, România, 12 iunie 2017;

22. Costoaea N.G., Studii privind predictibilitatea și cuantificarea activităților specifice calității în

construcțiua clădirilor- program de control la Conference of the TUIASI Doctoral School, pp 92,

Iași, Romania, 23-24 mai 2018;

74

BIBLIOGRAFIE

23. Costoaea N.G., Bărbuță M., Predictability of activities specific to the quality of construction

works, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Volumul 64 (68),

pp 27-38, Numărul 3- 2018;

24. Costoaea N.G., Bărbuță M., Lupășteanu R., Studies on the predictability and quantification of

specific quality activities in the construction of buildings- masonry, Buletinul Universității

Transilvania din Brașov, Volumul 11 (60), Special Issue No. 1 – 2018, Series I: Engineering

Sciences, pp 7-16, 2018;

25. Bărbuță M., Antohie E., Costoaea N.G., poster, Studies on the predictability and quantification of

quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings, Conferința internațională

”Tradiție și inovare - 65 de ani de construcții în Transilvania”, Cluj Napoca, România, pp 211-

212, 15-17 noiembrie 2018;

26. Costoaea N.G., Velicu C., (2019), Studies on the predictability and quantification of quality-

specific activities in the construction - construction formwork, Conference of the TUIASI

Doctoral School, Iasi, Romania, 23-24 mai 2019;

27. Costoaea N.G., Bărbuță M., Studies on the predictability and quantification of quality-specific

activities in the construction – concrete, Buletinul Institutului Politehnic din Iași, Secția

Construcții. Arhitectură, Volumul 65 (69), Numărul 1, pp 79-86, 2019;

28. Costoaea N.G., Bărbuță M., Antohie E., Lupășteanu R., Studies on the predictability and

quantification of quality-specific activities in the construction of reinforcing buildings, Buletinul

Institutului Politehnic din Iași, Secția Construcții. Arhitectură, Numărul 2- 2019;

29. Baran I., Covatariu D., Environmental engineering, Editura Societății Academice ”Matei Teiu-

Botez”, Iași, ISBN 978-973-8955-98-1, 2011;

30. STAS 2355-79, Construcții civile, industrial și agricole. Hidroizolații din material bituminoase și

elemente de construcții, 1979;

31. C112-86, Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor din material bituminoase,

Buletinul construcțiilor nr.3, 1989;

32. SR EN13498/2004, Produse termoizolante destinate utilizarii la clădiri. Determinarea rezistenței

la penetrare a sistemelor composite de izolare termica la exterior (ETICS), Asociația de

Standardizare din România (ASRO), 2004;

33. SC 007-2013, Soluții cadru privind reabilitarea termo- higro- energetică a anvelopei clădirilor de

locuit existente, http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/, 2013;

34. SR EN 13163, Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat

(EPS). Specificaţie, Asociația de Standardizare din România (ASRO), 2016;

35. Baran I., Dumitrescu L., Pescaru R.A., Thermal Rehabilitation Technology and the Nearly Zero-

Energy Buildings. Romanian Representative Education Buildings-Case Study, 9th International

Conference Interdisciplinarity in Engineering, INTER-ENG 2015, 8-9 October 2015, Tirgu-

Mures, Romania, Procedia Technology, vol 22, ISSN 2212-0173,

DOI:10.1016/j.protcy.2016.01.024, pp. 358-364, 2016;

36. Bărbuță M., Harja M., Baran I., Comparison of mechanical properties for polymer concrete with

different types of filler, Journal of Material in Civil Engineering ASCE ISSN: 0885-7024 vol 22,

Issue 7, pag 696-701;

37. Șerbănoiu I., Ungureanu L., Tehnici pentru programarea lucrărilor de construcții, Editura

Societății Academice ”Matei Teiu-Botez”, Iași 2010;

38. Budescu M., Ciongradi I.P., Ţăranu N., Gavrilaş I., Ciupala A.M., Lungu I., Reabilitarea

construcţiilor, Editura VESPER, Iaşi, 2001;

39. Antohie E., Classes of construction cost estimates, Buletinul Institutului Politehnic din lasi. Sectia

Constructii, Arhitectura, Volumul 55, Numărul 4, 2009.

http://www.mdrap.ro/userfiles/reglementari/

https://magazin.asro.ro/standarde/ics-ierarhic/3/91.100.60/115324291

https://magazin.asro.ro/standarde/ics-ierarhic/3/91.100.60/115324291

http://www.bipcons.ce.tuiasi.ro/Archive/160.pdf

TEZĂ DE DOCTORAT...UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI FACULTATEA DE...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORAT...UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI FACULTATEA DE...