TEZ Ă DE DOCTORAT REZUMAT - usamvcluj.ro · Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au...

Marius Dragomir STANA Teză de doctorat

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN ŢE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă VETERINAR Ă

CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

Ing. STANA MARIUS DRAGOMIR

TEZĂ DE DOCTORAT

REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND PROTEC ŢIA INTEGRAT Ă A PLANTA ŢIILOR

DE PRUN ÎMPOTRIVA BOLILOR INFEC ŢIOASE

CONDUCĂTOR ŞTIIN ŢIFIC

Prof. univ. dr. IOAN OROIAN

CLUJ – NAPOCA 2011


2

INTRODUCERE

În ţara noastră prunul întâlneşte condiţii pedoclimatice favorabile şi se cultivă

diferenţiat, pe suprafeţe considerabile. Valoarea alimentară şi industrială a fructelor

justifică interesul social – economic şi modernizarea tehnologiilor de cultură şi

valorificare.

Importanţa culturii acestei specii pomicole rezultă, în primul rând, din valoarea

alimentară, industrială şi terapeutică a fructelor. Diversificarea mare a gamei de soiuri

face ca această specie să asigure pentru consumatori, fructe în stare proaspătă pe o

perioadă mare de timp, ce se eşalonează din luna iulie până la începutul lunii

octombrie. În afară consumului în stare proaspătă, prunele se pretează şi la

industrializare, obţinându-se dulceţuri, compoturi, gemuri, fructe deshidratate şi băuturi

alcoolice.

Creşterea producţiei şi calităţii fructelor la prun, reprezintă obiective esenţiale

pentru cercetarea pomicolă şi în mod deosebit pentru producătorii de fructe.

Fiecare verigă tehnologică îşi are ponderea sa în realizarea obiectivelor mai sus

amintite, fiecare putându-se într-un fel cuantifica şi justifica. Diversificarea mare de

specii şi soiuri de prun, se caracterizează prin sensibilitatea variabilă la atacul agenţilor

patogeni, fapt ce impune elaborarea unei tehnologii moderne, de combatere integrată.

Combaterea agenţilor patogeni este aşadar, o verigă foarte importantă în lanţul

tehnologic. Efectul bolilor asupra longevităţii pomilor este foarte mare, iar producţia de

fructe poate fi redusă anual, în proporţie de 30-80%, în funcţie de structura soiurilor,

tehnologia de cultură, acţiunile fitosanitare şi condiţiile climatice.

Din studiul bibliografiei de specialitate rezultă nu numai importanţa cunoaşterii

bolilor acestei specii pomicole, dar şi aspecte controversate, sau probleme nerezolvate

încă, ce vor trebui să constituie obiective prioritare pentru unităţile de cercetare

ştiinţifică, în vederea îmbunătăţirii strategiei de protecţie integrată. Dintre acestea

menţionăm: întregirea cunoştinţelor despre patogenii prunului; interacţiunea factorilor


3

climatici şi tehnologici cu principalele boli; comportarea soiurilor faţă de agenţii

patogeni; combaterea integrată prin metode convenţionale şi neconvenţionale.

Cercetările prezentei teze s-au desfăşurat în câmpul experimental Călacea, din

judeţul Sălaj, în perioada 2007-2009.

Rezultatele obţinute în urma cercetărilor nu au rezolvat definitiv şi pentru

totdeauna problema combaterii agenţilor fitopatogeni ai prunului, dar pot influenţa

considerabil creşterea eficienţei culturii prunului. Ele creează premisa pentru noi

cercetări pe această temă deosebit de largă, importantă şi actuală.

Realizarea acestei teze de doctorat este încununarea eforturilor depuse în teren,

laborator şi bibliotecă. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără ajutorul unor oameni

de înalt profesionalism şi implicarea unor instituţii. Contribuţia acestora a fost de natură

a determina soluţionarea problemelor vizate în această teză de doctorat.

Capitolul I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CULTURA PRUNULUI

Soiurile cultivate de prun provin din specii diferite şi au răspândite pe glob mai

mult sau mai puţin, după cum sunt răspândite şi speciile. Astfel, cele cultivate cu

precădere în Europa ca şi în partea de vest a Americii, provin în principal din speciile

Prunus domestica şi Prunus insititia sau din încrucişarea acestora. La formarea unor

soiuri vechi, pe lângă prunul obişnuit pare să fi luat parte atât corcoduşul (Prunus

cerasiforma) cât şi porumbarul (Prunus spinosa) adică tocmai speciile care au stat la

baza formării însuşi a prunului obişnuit (COCIU şi colab.,1997). Prunul este una din cele

mai importante specii pomicole din ţările cu climat temperat, cultivat pentru fructele sale

apreciate şi mult solicitate, atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru

industrializare.


4

În funcţie de soi, portaltoi, zona ecologică şi tehnologia de cultură, fructele de

prun conţin: 7 – 18% glucide; 0,16 – 2,30% acizi organici; 0,15 – 1,5% substanţe

tanoide; circa 0,65% substanţe pectice 0,7 – 17,6 mg/100g sp; vitamina C, urme de

vitamina A şi B; săruri minerale de Fe, Ca , P, Mg, K, Na, Mn – componente cu rol

important în alimentaţia raţională a omului (MITRE, 2001).

Din cele 30 de specii ale genului Prunus L., pentru pomicultură prezintă interes

numai 14 – 15, care pot fi grupate astfel:

- specii euro – asiatice: Prunus insititia, Prunus cerasifera, Prunus domestica

şi Prunus spinosa;

- specii est – asiatice: Prunus salicina, Prunus triflora, Prunus ussuriensis şi

Prunus sinonii;

- specii nord-americane: Prunus americana, Prunus nigra şi Prunus hortulana

(POPESCU, 1993).

În funcţie de momentul maturării, soiurile se împart în:

- foarte timpurii (înainte de 15.VII), timpurii (16.VII – 15.VIII),

mijlocii (16.VIII – 15.IX), târzii (16.IX – 15.X ) şi foarte târzii (după 15.X).

În funcţie de modul de valorificare, soiurile se pot clasifica, după destinaţie în:

- pentru consum în stare proaspătă, pentru deshidratare, pentru

dulceaţă, gem şi magiun, pentru compoturi, siropuri şi nectar şi pentru distilare (ţuică şi

palincă).

După sortimentul de soiuri acestea se împart în:

- soiuri pentru grădinile familiale: Timpurie de Rivers, Agen, Minerva,

Carpatin, Tuleu timpuriu, Tuleu gras, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc,

Anna Spath, ş.a.

- soiuri pentru livezile comerciale: Diana, Silvia, Record, Stanley,

Vinete de Italia, Centenar, Vâlcean ş.a.


5

Capitolul II

BOLILE PARAZITARE ALE PRUNULUI

În cazul culturii prunului sunt o serie de boli care trebuie cunoscute atât din

punctul de vedere al modului de manifestare cât şi al cauzelor care le produc, precum şi

stabilirea factorilor care determină ca raportul dintre plantă şi agentul patogen să fie

favorabil unuia dintre aceşti doi parteneri.

Bolile parazitare care produc pagube mari în plantaţiile de prun sunt virozele,

bacteriozele şi micozele.

În acest capitol sunt prezentate principalele boli parazitare ale prunului:

vărsatul prunului – Plum - pox virus sin. Prunus virus 7 Cr. (sin. Annulus pruni

Crisoff), cancerul bacterian al pomilor – Agrobacterim radiobacter pv tumefaciens,

pătarea roşie a frunzelor de prun – Polystigma rubrum, monilioza – Monilinia laxa

(Aderh. et Ruhl.), hurlupi – Taphrina pruni (Fuck.) Tul sin. Exoascus pruni Fck,

ciuruirea micotică a frunzelor – Coryneum beijerinckii sin. Stigmina carpophila

Capitolul III

CARACTERISTICILE PEDOCLIMATICE ÎN CARE S-AU EFECTUA T

CERCETĂRILE

În acest capitol sunt prezentate relieful, clima, hidrografia, solurile, flora şi fauna

judeţului Sălaj, tratând în principal cadrul natural al zonei experimentale. Câmpul

experimental este amplasat în localitatea Călacea, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj.

Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au efectuat cercetările face parte din

Regiunea a III-a numită Podişul Someşan, iar condiţiile pedoclimatice ale acestei livezi

se încadrează în cerinţele ecologice şi biologice ale cultivării prunului.


6

3.2.1. Relieful

Relieful cu formele sale, este un element foarte important în cultura prunului,

influenţând alături de alţi factori cantitatea şi calitatea producţiei de fructe. Livada este

amplasată pe un versant cu curbe de nivel, terasat având o pantă medie în treimea

mijlocie de 3-50 , şi o expoziţie nord-estică. Caracteristica terenurilor situate în pante şi,

implicit, condiţiile de cultură diferă mult de la treimea superioară la cea mediană şi

inferioară a versanţilor.

3.2.2. Solul

Solul pe care este amplasată livada este de tip brun luvic, moderat – puternic

pseudogleizat aşezat pe depozite argiloase, gresii feruginoase, marne, conglomerate.

Reacţia solului este slab acidă cuprins între intervalele pH de 5,3 şi 6,5, un domeniu de

reacţie favorabil pentru pomii fructiferi.

Descrierea morfologică: Succesiunea de orizonturi: Aod – Eld – Bt1w – Bt2w –

C.

Fiind un sol moderat şi puternic diferenţiat textural, are o permeabilitate redusă

pentru apă. Conţinutul în humus este scăzut (2-2,5%), predominând acizii luvici, reacţia

moderată acidă (pH=5,0-5,8), iar gradul de saturaţie în baze coboară sub 60% (BLAGA

şi colab., 2005).

3.2.3. Vegetaţia

Vegetaţia ierboasă este reprezentată în principal de speciile de Festuca rubrus,

Agrostis tenuis, Festuca sulcata, Poa pratensis, Dactylis glomerata, Lolium aristatum,

Setaria glauca, Agropirum repens, ş.a. Vegetaţia naturală forestieră este reprezentată de

un amestec de Quercus petraea, Fagus silvatica şi Carpinus betulus.

2.4. Accidentele climatice

Brumele şi îngheţurile din perioada de vegetaţie sunt factorii climatici a căror

acţiune afectează negativ producţia de fructe. Durata medie a intervalului fără îngheţ este

de 180-190 de zile iar perioada de vegetaţie a pomilor durează, în medie, 240 de zile.


7

Primele îngheţuri de toamnă se înregistrează de obicei înainte de căderea frunzelor.

Brumele timpurii pot apărea la sfârşitul lunii septembrie, iar brumele târzii se pot produce

în prima decadă a lunii mai.

Îngheţurile de primăvară sunt periculoase mai ales după dezmugurire. Grindina

este un fenomen întâmplător, dar cu efecte păgubitoare pentru producţia anului în curs cât

şi în anii următori.

3.2.5. Rezerva biologică de boli şi dăunători

Condiţiile orografice şi ecologice care caracterizează livada determină un climat

favorabil manifestării păgubitoare a bolilor şi dăunătorilor prunului. Principalii agenţi

patogeni întâlniţi sunt: Monilinia laxa, Monilinia fructigena, Polistigma rubrum,

Tranzchelia pruni-spinosae, Stygmina carpophila, Nectria cinabarina, Plum-pox virus,

Pseudomonas campestris, Fusicladium pruni etc.

Dintre dăunători cei mai frecvent întâlniţi sunt: Quadraspidiotus perniciosus,

Melolontha melolontha, Parthenolecanium corni, Eurytoma schreineri, Cydia funebrana,

Hyalopterus pruni, Rhynchites bacchus, Hoplocampa flava, Hoplocampa minuta,

Anisandrus dispar, Sciaphobus squalidus, etc.

3.2.6. Condiţiile climatice

Principalele caracteristici climatice au fost înregistrate cu ajutorul unei staţii

Agroexpert amplasată în această livadă de către Unitatea Fitosanitară Sălaj, în anul 2006.

Mediile multianuale de temperatură, precipitaţii şi umiditate folosite ca termen de

comparaţie au fost înregistrate la Staţia Meteo de la Centrul de Protecţia Plantelor de la

Jibou, aceasta fiind staţia cea mai apropiată (25 km) faţă de câmpul experimental.

Temperatura medie în 35 de ani de observaţie (1974-2009) a fost de 8,60C, iar în

perioada de studiu a fost de 9,80C în 2007, 9,30C în 2008 şi de 10,10C în 2009.

Suma precipitaţiilor medii multianuale a fost de 622,7 mm iar în perioada

studiată a fost de 715,6 mm în anul 2007, 823,2 mm în anul 2008 şi de 651,4 mm în anul

2009. Precipitaţiile sunt repartizate neuniform în timpul anului, dând naştere unor


8

perioade mai ploioase, mai ales primăvara, care îngreunează executarea tratamentelor

fitosanitare. Astfel luna cu precipitaţiile cele mai reduse cantitativ a fost februarie 2009

când a fost înregistrată o cantitate de 9,6 mm, iar luna cea mai bogată în precipitaţii a fost

iulie 2008 cu o cantitate de 132,2 mm.

Regimul termic în perioada 2007-2009Thermal regime in the period 2007-2009

-5

0

5

10

15

20

25

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Luna/month

Val

oare

a gr

ade

C

Val

ue g

rade

C

2007 2008 2009 Media

Regimul pluviometric în perioada 2007-2009Pluviometric regime in the period 2007-2009

0

20

40

60

80

100

120

140

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Luna - month

Val

oare

a - m

m

Val

ue - m

m

2007 2008 2009 Media


9

Regimul termic şi semnificaţia acestuia în perioada 2007-2009, Călacea, jud.Sălaj

Semnificaţie : - normal: + 0,9 până la - 0,9 a) călduros + 1,0 – 1,9 d) răcoros – 1,0 – 1,9 b) cald + 2,0 – 4,9 e) rece - 2,0 – 4,9 c) foarte cald + 5,0 – 9,9 f) foarte rece ( – 5,0 – 9,9

Regimul pluviometric şi semnificaţia acestuia în perioada 2007-2009, Călacea, jud. Sălaj

Semnificaţie: - normal: +10,0 până la -10,0 a) puţin ploios 10,1-20,0% e) puţin secetos - 10,1 – 20,0% b) ploios 20,1- 30,0% f) secetos - 20,1 – 30,0% c) foarte ploios 30,1-50,0% g) foarte secetos - 30,1 – 50,0% d) excesiv de polios >50% h) excesiv de secetos >50%

Specificare Specification

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Media

Anul 2007 /semnificaţie

-3,3 -

1,6 b

4,8 a

12,0 a

16,1 a

17,7 -

21,0 a

20,6 a

15,4 a

8,0 -

3,1 -

-0,2 -

9,8 a


-2,3 -

0,6 a

4,3 -

11,5 a

15,2 -

17,4 -

19,2 -

20,2 a

14,7 -

8,6 a

3,3 -

-1,1 -

9,3 -


-0,3 b

2,5 b

5,0 a

11,0 -

16,9 b

18,2 a

21,3 a

21,0 b

15,2 a

9,2 a

3,0 -

-1,5 -

10,1 a

Media multianuală

-2,5 -1,0 3,8 10,4 14,9 17,3 19,5 19,0 14,1 7,3 3,0 -1,9 8,6

Specificare

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suma


14,0 g

10,3 h

57,2 c

48,4 -

85,9 a

106,5 a

110,2 c

70,5 a

73,6 c

44,4 -

61,6 b

33,0 -

715,6 a


24,4 a

36,4 c

77,8 d

68,0 c

83,2 a

128,2 c

132,2 d

55,0 e

54,2 -

86,6 d

34,6 g

42,6 b

823,2 c


14,6 f

9,6 h

30,8 e

41,6 e

78,2 -

65,6 f

85,0 -

49,0 f

90,0 d

82,6 d

78,6 d

25,8 f

651,4 -

Media multianuală

20,8 25,4 34,6 51,5 75,1 90,6 78,4 61,3 53,9 46,9 50,2 34,0 622,7


10

Capitolul IV

MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

4.1. AMPLASAREA CÂMPULUI EXPERIMENTAL

Experienţele ce fac subiectul tezei de doctorat au fost amplasate într-o livadă de

prun, de producţie, situată în localitatea Călacea, comuna Gîrbou, judeţul Sălaj.

Din punct de vedere geografic câmpul experimental se află în vestul judeţului

Sălaj, la 470 15’ latitudine nordică şi 230 43’ longitudine estică, încadrându-se în

regiunea pomicolă a Podişului Someşan.

Suprafaţa acestei livezi este 30 de hectare. Această livadă este împărţită în 5

parcele de livadă de către 4 drumuri tehnologice.

Distanţele de plantare au fost de 5 m între rânduri respectiv 4 m pe rând,

realizându-se astfel o densitate de 500 pomi pe hectar. Formele de coroană practicate au

fost cele globuloase de mare volum uşor aplatizate pe rândul de pomi.

Modul de amplasare a soiurilor pe parcele este prezentat de succesiunea:

Tuleu timpuriu + Stanley; Tuleu timpuriu + Stanley + Gras ameliorat; Gras

ameliorat + Anna Spath.

Pomii au fost plantaţi pe curbele de nivel în rânduri pornind de la baza pantei

spre vârf, astfel:

- în primele două parcele de livadă alternează 5 rânduri de pruni din soiul Tuleu

timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley. În a treia parcela alternează 5 rânduri de prun din

soiul Tuleu timpuriu cu 5 rânduri din soiul Stanley cu 5 rânduri din soiul Gras ameliorat.

În parcelele 4 şi 5 alternează 5 rânduri de pruni din soiul Gras ameliorat cu 5 rânduri din

soiul Anna Spath.


4.3. METODE DE LUCRU In vederea efectuării experienţelor s-au folosit câte 5 pomi/variantă fiind aşezată în 3

repetiţii pentru fiecare produs. În observaţie s-au luat 3 pomi, iar pomii de pe margine au

fost menţinuţi ca bandă de protecţie între variante.

Tratamentele s-au făcut cu pompa de spate tip Still. În cazul programelor integrate

de combatere în restul livezii, tratamentele au fost efectuate la avertizare, cu motopompa

MST 9oo, folosindu-se o cantitate de 1000 l soluţie la hectar.

Experienţele au fost de tip trifactorial de tipul 4x11x3, rezultând 132 de variante.

Factorii luaţi în calcul au fost următorii:

Factorul

A – Anul cu graduările:

a1 - 2007

a2 - 2008

a3 - 2009

B - Îngrăşământul foliariar cu graduările:

b1 - Nutri leaf

b2 - Ferticare

b3 - Calmax

C - Soiul cu graduările:

c1 - Stanley

c2 - Tuleu timpuriu

c3 - Anna Spath

c4 - Gras ameliorat

D - Fungicidul cu graduările:

d1 - mancozeb

d2 - captan

d3 - tiofanat metil

d4 - ditianon


d5 - clorotalonil

d6 - tebuconazol

d7 - folpet

d8 - dimetamorf+mancozeb

d9 - vinclozolin

d10 - fertilizat – netratat

d11 - nefertilizat - netratat

În perioada repausului vegetativ s-au efectuat tratamente cu Zeamă bordeleză 0,5%

şi la umflarea mugurilor (martie) cu Confidor oil 1,5%.

Testarea eficacităţii produselor menţionate s-a efectuat prin includerea a trei

tratamente în cadrul programului de protecţie integrată împotriva principalelor boli şi

dăunători ai prunului.

- primul tratament cu factorul D (fungicidul) şi cu factorul B (îngrăşământul foliar) s-

a efectuat prefloral în perioada de înfoiere a corolei până la începutul înfloririi, când

maxim 10 % din flori erau deschise;

- al doilea tratament s-a efectuat la începutul scuturării petalelor (10-15% din flori

scuturate);

- al treilea tratament în perioada de dezvoltare a fructelor (fructele au dimensiunea de

aproximativ 0,8-1,2 cm).

4.4. OBIECTIVELE DE CERCETARE

Pentru abordarea şi finalizarea tematicii propuse, au fost stabilite mai multe

obiective de cercetare, după cum urmează:

- influenţa condiţiilor climatice ale anilor experimentali asupra gradului

de atac ale bolilor la soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009;

- efectul interacţiunii dintre condiţiile climatice şi fertilizarea foliară

asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi


asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada

2007-2009;

- influenţa fertilizării foliare asupra atacului de monilioză (Monilinia

spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma

rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.),

pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum)

pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- interacţiunea soi x condiţii climatice asupra atacului de monilioză

(Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătare roşie

(Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- influenţa tratamentelor chimice asupra atacului de monilioză (Monilinia

spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de pătarea roşie (Polystigma

rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- interacţiunea tratament chimic x condiţii climatice asupra atacului de

monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de

pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- interacţiunea fertilizare foliară x soi asupra atacului de monilioză



- interacţiunea soi x tratament chimic asupra atacului de monilioză



- interacţiunea fertilizare foliară x tratament chimic x soi asupra atacului

de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstari, flori şi fructe, precum şi asupra atacului de

pătare roşie (Polystigma rubrum) pe frunzele de prun în perioada 2007-2009;

- elaborarea unui program de combatere chimică integrată a bolilor

prunului, prin stabilirea momentului optim de aplicare a tratamentelor chimice, ţinând


cont de elementele de bază ale prognozei apariţiei agenţilor patogeni şi a avertizării

tratamentelor;

- îmbunătăţirea strategiei de protecţie integrată a prunului în condiţiile

pedoclimatice ale judeţului Sălaj;

- testarea unui număr cât mai mare de fungicide omologate la noi în ţară

împotriva bolilor prunului.

Capitolul V

REZULTATE EXPERIMENTALE PRIVIND MANIFESTAREA PRINCIPALELOR BOLI ALE PRUNULUI, ÎN ZONA C ĂLACEA, JUDEŢUL

SĂLAJ, ÎN PERIOADA 2007-2009

Aşa cum s-a constatat din studiile bibliografice, cel puţin pentru zona Transilvania,

prunul reprezintă o specie pomicolă foarte importantă care este afectată de diferiţi agenţi

fitopatogeni.

În studiul nostru s-a încercat evaluarea impactului principalelor boli ale prunului,

şi declinului plantaţiilor cu această specie în judeţul Sălaj, în special în zona Călacea.

Principalele boli parazitare semnalate în cei trei ani experimentali prezentate în

cadrul capitolului ,,Material şi metodă’’ au fost monilioza (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a

frunzelor (Polystigma rubrum) şi adiacent vărsatul prunelor, ciuruirea bacteriană, şi alte boli

micotice.

Ţinând cont de ponderea bolilor semnalate, experimentul nostru a vizat în principal

monilioza prunelor (Monilinia spp.) şi pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma

rubrum), luând în considerare şi influenţa fertilizării foliare, cu diverse combinaţii de

fertilizanţi în scopul estimării influenţei acestora asupra principalelor boli ale prunului.

Luând în considerare aspectele menţionate anterior rezultatele experimentale ce

urmează a fi prezentate în continuare se vor referi la monilioza prunului (Monilinia spp.) şi


pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), iar în final se vor prezenta datele

experimentale privind gradul total de atac al bolilor semnalate în perioada de experimentare.

Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare, rezultatele prezentate în

această teză de doctorat sunt în concordanţă cu un patosistem în care se prezintă relaţii le

dintre planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care sunt influenţate de diverse

componente ale mediului ambiant.

În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat cercetările condiţiile

climatice au înregistrat abateri evidente superioare faţă de medie în privinţa temperaturii şi

mai puţin evidente faţă de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce priveşte

precipitaţiile.

Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei (Monilinia spp), anul 2008

a fost cel mai favorabil în ceea ce priveşte atacul asupra florilor, lăstarilor şi fructelor,

înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se remarcă faptul că în anul 2008 soiul Stanley a

avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de

altfel se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie. Aceeaşi tendinţă se

constată şi la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul

2008 (diferenţe distinct semnificativ pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007 (diferenţe

distinct semnificativ negative).

Influen ţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de

prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factor A (anul)

Factor A (year)

Grad de atac Attack

degree (%)

% faţă de martor % of control

Diferenţa faţă de martor

Difference to control

Semnificaţia diferenţei

The significance of difference

Testul Duncan Duncan

test 1. 2007-2009 7,70 100,0 0,00 Mt. - 2. 2007 7,58 98,4 -0,12 - B 3. 2008 9,01 117,0 1,31 *** C 4. 2009 6,52 84,6 -1,18 000 A

DL (p 5%) = 0,21 DL (p 1%) = 0,34 DL (p 0,1%) = 0,64


Influen ţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factor A (anul)

Factor A (year)

Grad de atac Attack

degree (%)







test 1. 2007-2009 9,92 100,0 0,00 Mt. - 2. 2007 7,68 77,5 -2,24 000 A 3. 2008 11,70 118,0 1,78 ** C 4. 2009 10,37 104,6 0,45 - B

DL (p 5%) = 0,71 DL (p 1%) =1,18 DL (p 0,1%) = 2,20

Influen ţa condiţiilor climatice asupra atacului de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factor A (anul)

Factor A (year)

Grad de atac Attack

degree (%)







test 1. 2007-2009 7,20 100,0 0,00 Mt. - 2. 2007 7,91 109,9 0,71 - B 3. 2008 7,91 109,9 0,70 - B 4. 2009 5,79 80,4 -1,41 - A

DL (p 5%) = 1,80 DL (p 1%) = 2,98 DL (p 0,1%) = 5,58

0,00

1,00

2,00

3,00

4,00

5,00

6,00

7,00

8,00

9,00

10,00

G.A

. %

2007 2008 2009 2007-2009

Anul / Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun în funcţie de condiţiile

climatice, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)


0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

GA

%2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun în funcţie de condiţiile


0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun în funcţie de condiţiile


Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei (Monilinia spp.), se

remarcă o eficacitate mare în fiecare an experimental, produsele sistemice pe bază de

tiofanat metil şi vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La variantele tratate cu

substanţe pe bază de ditianon şi folpet, rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare.


Datele ştiinţifice obţinute referitoare la eficacitatea tratamentelor chimice, luate în

considerare prin interacţiunea condiţii climatice şi comportamentul soiurilor relevă faptul că

aceasta este influenţată atât de condiţiile climatice cât şi de comportamentul soiurilor.

Referitor la rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei (Monilinia spp.) pe flori s-a

constatat că cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezistent este soiul Gras ameliorat.

Pe lăstari şi fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil

soiul Gras ameliorat respectiv Stanley.

0,02,04,06,08,0

10,012,014,0

Anna-Spath Grasameliorat

Stanley Tuleutimpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe florile de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

10,0

Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu

Soi/Variety

GA %

2007 2008 2009 2007 - 2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe lăstarii de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)


0,02,04,06,08,0

10,012,0

Anna-Spath Grasameliorat

Stanley Tuleutimpuriu

Soi/Variety

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de monilioză (Monilinia spp.), pe fructele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Referitor la combaterea pătării roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), în cei

trei ani de experienţă condiţiile climatice au influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul

2009 s-a înregistrat cel mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul

2008 cu un grad de atac de 6,71%.

Influen ţa condiţiilor climatice asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factor A (anul)

Factor A (year)

Grad de atac Attack

degree (%)







test 1. 2007-2009 5,71 100,0 0,00 Mt. - 2. 2007 5,55 97,2 -0,16 - AB 3. 2008 6,71 117,5 1,00 * B 4. 2009 4,87 85,3 -0,84 0 A

DL (p 5%) = 0,70 DL (p 1%) = 1,16 DL (p 0.1%) = 2,18


0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

GA

%

2007 2008 2009 2007-2009

Anul/Year

Gradul de atac de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de prun în funcţie de condiţiile


Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele tratate cu clorotalonil şi ditianon,

iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu vinclozolin şi

dimetamorf+mancozeb.

Influen ţa tratamentelor chimice asupra atacului de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe

frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Factor A

(anul)

Factorul D (fungicid) /

Grad de atac (%)

% faţă de martor


Semnificaţia

diferenţei

Testul Duncan

2007 – 2009

Media 5,71 100,0 0,00 Mt. - Mancozeb 1,73 30,2 -3,98 000 B Captan 2,75 48,2 -2,96 000 CD Tiofanat metil 2,06 36,1 -3,65 000 BC Ditianon 0,98 17,2 -4,73 000 A Clorotalonil 0,83 14,5 -4,88 000 A Tebuconazol 3,66 64,2 -2,04 000 E Folpet 2,33 40,8 -3,38 000 CD Dimetamorf + mancozeb

4,13 72,4 -1,57 000 EF

Vinclozolin 4,39 76,9 -1,32 000 F Fertilizat- netratat 17,72 310,5 12,01 *** G Nefertilizat-netratat 22,20 388,9 16,49 *** H

DL (p 5%) = 0,46 DL (p 1%) = 0,61 DL (0,1%) = 0,78


Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a

dovedit a fi mai sensibil la atacul agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie), urmat de

soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.

Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) s-a

dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul

Anna Spath.

Comportarea unor soiuri de prun la atacul de pătare roşie (Polystigma rubrum), pe frunzele de prun, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factor C (soil)

Factor C (variety)

Grad de atac (%)

Attack degree (%)

% faţă de martor

% of control






test 1. Media 30,53 100,00 0,00 - - 2. Anna Spath 30,60 100,20 -0,07 - A 3. Gras ameliorat 30,19 98,89 -0,34 - A 4. Stanley 30,50 99,90 -0,03 - A 5. Tuleu timpuriu 30,83 100,98 0,30 - A

DL (p 5%) = 0,35 DL (p 1%) = 1,34 DL (p 0,1%) = 3,47

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

Anna-Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu

Soi/Variety

GA %

2007 2008 2009 2007 - 2009


30

30,1

30,2

30,3

30,4

30,5

30,6

30,7

30,8

30,9

GA

%

Anna Spath Gras ameliorat Stanley Tuleu timpuriu Media/Average

Soi/Variety

Comportarea unor soiuri de prun la atacul principalelor boli ale prunului, Călacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid) rezultatele au fost

nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în

cazul reducerii gradului de atac la monilioză (Monilinia spp.), respectiv a fertilizantului

Ferticare în cazul atacului de pătare roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum).

Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele tratate cu clorotalonil şi ditianon,

iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu vinclozolin şi

dimetamorf+mancozeb.

Influen ţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor la prun, Călacea, judeţul

Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factorul B (fertilizantul) /

Factor B (fertilizer)

Grad de atac (%) Attack degree

(%)







test

1. Media 30,52 100,00 0,00 - - 2. Nutri leaf 29,46 96,53 -1,01 0 A 3. Ferticare 29,98 98,23 -0,54 0 A 4. Calmax 32,11 105,21 1,59 * B

DL (p 5%) = 0,45 DL (p 1%) = 2,34 DL (p 0,1%) = 4,47


În urma rezultatelor obţinute în cazul fertilizării foliare asupra gradului total de atac,

al principalelor boli ale prunului s-a constatat că rezultate satisfăcătoare s-au obţinut în cazul

fertilizării cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax.

25262728293031

3233

G.A

.%

Nutrileaf Ferticare Calmax Media/Av erage

Fertilizant/Fertilizer

Influen ţa fertilizării foliare asupra gradului total de atac al bolilor prunului, C ălacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Cele mai eficiente fungicide în cazul gradului total de atac al bolilor la prun s-au

dovedit a fi tiofanat metil, vinclozolin şi clorotalonil. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la

variantele tratate cu ditianon, folpet şi dimetamorf+mancozeb.


Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli ale

prunului, C ălacea, judeţul Sălaj (2007-2009)

Nr. crt.

Factorul D (fungicid) / Factor D (fungicid)

Grad de atac (%)

Attack degree (%)

% faţă de martor % of

control






test 1. Media 28,50 100,00 0,00 - - 2. Mancozeb 14,09 49,44 -14,41 000 A 3. Captan 15,64 54,88 -12,86 000 A 4. Tiofanat metil 9,19 28,50 -19,31 000 A 5. Ditianon 22,43 78,70 -6,07 0 B 6. Clorotalonil 13,52 47,44 -14,98 000 A 7. Tebuconazol 14,47 50,77 14,03 000 A 8. Folpet 21,84 76,63 -6,66 0 B

9. Dimetamorf+ mancozeb

18,74 65,75 -10,03 00 AB

10. Vinclozolin 12,36 43,37 -16,14 000 A 11. Fertilizat- netratat 87,68 307,65 59,18 *** D 12. Nefertilizat- netratat 96,25 337,72 67,75 *** D

DL (p 5%) = 4,38 DL (p 1%) = 8,37 DL (p 0,1%) = 11,59

0

15

30

45

60

75

90

Mancozeb Captan Tiofanat metil Dithianon Clorotalonil Te buconazol Folpet Dimetomorf+mancozeb

Vinclozolin Fertilizat-netratat

Nefertilizat-netratat

Tratament/Treatment

%

Grad atac total/Total atack degree Media/Average

Eficacitatea unor tratamente chimice asupra gradului de atac al principalelor boli ale

prunului, C ălacea, judeţul Sălaj (2007-2009)


5.4. ANALIZA DE REGRESIE MULTIPLĂ

În vederea cuantificării interacţiunii dintre fertilizare, tratamente cu fungicide şi

gradul de atac al maladiilor specifice lăstarilor, frunzelor, fructelor şi florilor (monilioza şi

pătarea roşie a frunzelor) la patru soiuri de prun (Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley, Tuleu

timpuriu) în trei ani succesivi (2007, 2008 şi 2009), s-a aplicat analiza de regresie multiplă.

Aceasta a permis calculul coeficienţilor de corelaţie multiplă (r) la pragurile de semnificaţie

aferente (p), precum şi a dreptei de regresie (Y). Prelucrările statistice s-au realizat cu

programul STATISTICA v. 7.0. S-a luat în calcul interacţiunea dintre fertilizare,

tratamentele cu fungicide şi gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra florilor,

lăstarilor şi fructelor de prun, precum şi pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma

rubrum) la soiurile Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în trei ani

succesivi - 2007, 2008 şi 2009.

Pentru toate soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, au fost

înregistraţi coeficienţi de corelaţie multiplă între gradul de atac al moniliozei (Monilinia

spp.) asupra fructelor de prun, foarte puternici (0,999 – 0,893), pozitivi, majoritatea la

praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia

spp.) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Dreapta de regresie ne permite predicţia gradului de atac global în diverse condiţii de

tratament şi fertilizare, dacă se cunosc valorile medii înregistrate în condiţii de fertilizare în

lipsa şi prezenţa tratamentelor cu cele 9 fungicide luate în studiu. Se poate aprecia influenţa

aplicării fungicidelor ce are drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac.

Aceasta reiese din analiza dreptei de regresie, în care coeficientul numeric al termenului X2

corespunzător influenţei tratamentelor înregistrează numai valori negative (0,031 ÷ 5,626).

Analiza de regresie multiplă aplicată pentru gradul de atac al moniliozei (Monilinia

spp.) asupra florilor de prun, în cazul tuturor soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi

anii experimentali, a evidenţiat coeficienţi de corelaţie multiplă, foarte puternici (0,999 –


0,830), pozitivi, majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de

atac al moniliozei (Monilinia spp.) în condiţii de nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra fructelor de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii

2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament Specificare Anul n Coeficientul de

corelaţie multiplă, r Dreapta

de regresie p

Soiul Anna Spath 1 – 2 – 3 2007 3 0,995 Y = 11,662 + 0,834X1 - 0,170X2 0,062 4 – 5 – 6 2008 3 0,999 Y = 22,635 + 1,693X1 - 0, 054X2 0,006 7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 14,537 + 0,696X1 - 0,027X2 0,014

Soiul Gras ameliorat 10 – 11 –

12 2007 3 0,999 Y = 13,204 + 0,824X1 - 0,031X2 0,007

13 – 14 – 15

2008 3 0,982 Y = 12,641 + 0,790X1 - 0,231X2 0,120

16 – 17 – 18

2009 3 0,955 Y = 24,728 + 1,347X1 – 0,274X2 0,191

Soiul Stanley 19 – 20 –

21 2007 3 0,998 Y = 23,216 + 2,166X1 - 0,333X2 0,033

22 – 23 - 24 2008 3 0,893 Y = 77,178 - 4,913X1 - 5,626X2 0,296 25 -26 - 27 2009 3 0,929 Y = 2,036 + 2,305X1 – 2,310X2 0,240

Soiul Tuleu timpuriu 28 – 29 –

30 2007 3 0,998 Y = 11,734 + 0,910X1 - 0,155X2 0,036

31 – 32 – 33

2008 3 0,972 Y = 6,800 + 1,168X1 + 0,972X2 0,149

34 – 35 – 36

2009 3 0,999 Y = 13,874 + 0,781X1 – 0,271X2 0,023

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat: 10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009


Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are drept consecinţă, în

toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform valorilor coeficientului numeric al

termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează numai valori

negative (0,013 ÷ 2,383).

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra florilor de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii 2007,

2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament

Specificare Anul n Coeficientul de corelaţie multiplă, r

Dreapta de regresie

p

Soiul Anna Spath 1 – 2 – 3 2007 3 0,821 Y = 9,016 + 0,338X1 - 0,018X2 0,386 4 – 5 – 6 2008 3 0,864 Y = 18,699 + 9,581X1 - 0,136X2 0,412 7 – 8 – 9 2009 3 0,999 Y = 13,40 + 0,610X1 - 0,045X2 0,026


12 2007 3 0,830 Y = 4,446 + 1,239X1 - 0,845X2 0,376

13 – 14 – 15

2008 3 0,993 Y = 8,105 + 1,326X1 - 0,193X2 0,072

16 – 17 – 18

2009 3 0,989 Y = 0,937 + 1,165X1 – 0,171X2 0,092


21 2007 3 0,999 Y = 15,002 + 0,682X1 - 0,014X2 0,006

22 – 23 - 24 2008 3 0,999 Y = 21,239 + 1,741X1 – 0,013X2 0,004 25 -26 - 27 2009 3 0,974 Y = 5,447 + 1,388X1 – 0,616X2 0,142


30 2007 3 0,968 Y = 15,057 + 0,802X1 - 0,926X2 0,159

31 – 32 – 33

2008 3 0,994 Y = 3,067 + 1,201X1 - 0,152X2 0,063

34 – 35 – 36

2009 3 0,967 Y = 13,597 + 3,389X1 – 2,383X2 0,161

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat: 10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009


Gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) asupra lăstarilor de prun, în cazul tuturor

soiurilor analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, a evidenţiat coeficienţi de

corelaţie multiplă, foarte puternici (0,998 – 0,954), pozitivi, majoritatea la praguri de

semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră gradul de atac al moniliozei (Monilinia spp.) în condiţii

de nefertilizare, ca variabilă dependentă. Dreapta de regresie demonstrează că aplicarea

fungicidelor are drept consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, conform valorilor

coeficientului numeric al termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează

numai valori negative (0,162 ÷ 2,602).

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a moniliozei ( Monilinia spp.) asupra lăstarilor de prun aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu timpuriu în anii

2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament


Dreapta de regresie

p

Soiul Anna Spath 1 – 2 – 3 2007 3 0,984 Y = 5,903 + 0,909X1 - 0,361X2 0,110 4 – 5 – 6 2008 3 0,996 Y = 9,012 + 0,713X1 - 0, 154X2 0,056 7 – 8 – 9 2009 3 0,954 Y = 10,796 + 0,584X1 - 0,571X2 0,192


12 2007 3 0,996 Y = 1,567 + 1,016X1 - 0,406X2 0,055

13 – 14 – 15

2008 3 0,986 Y = 13,096 + 0,721X1 - 0,478X2 0,106

16 – 17 – 18

2009 3 0,998 Y = 0,283 + 1,043X1 – 0,464X2 0,035


21 2007 3 0,998 Y = 21,252 + 2,471X1 - 0,235X2 0,033

22 – 23 - 24 2008 3 0,997 Y = 15,214 + 3,145X1 – 1,214X2 0,069 25 -26 - 27 2009 3 0,966 Y = 3,457 + 1,485X1 – 2,602X2 0,165


30 2007 3 0,985 Y = 5,933 + 0,998X1 - 0,436X2 0,108

31 – 32 – 33

2008 3 0,986 Y = 3,992 + 1,127X1 + 0,438X2 0,103

34 – 35 – 36

2009 3 0,982 Y = 25,331 + 1,859X1 – 0,162X2 0,105

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat:


10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

Gradul de atac al pătării roşii asupra frunzelor de prun (Polystigma rubrum) la toate

soiurile analizate, în toate variantele şi în toţi anii experimentali, a fost puternic corelat, fapt

demonstrat de valoarea coeficienţilor de corelaţie multiplă foarte puternici în majoritatea

cazurilor (0,998 – 0,843), majoritatea la praguri de semnificaţie p > 0,05, dacă se consideră

gradul de atac al pătării roşii a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) în condiţii de

nefertilizare, ca variabilă dependentă.

Analiza de regresie multiplă a gradului de atac a pătării ro şii asupra frunzelor de prun (Polystigma rubrum) aparţinând soiurilor Anna Spath, Gras ameliorat, Stanley şi Tuleu

timpuriu în anii 2007, 2008 şi 2009, în diferite condiţii de fertilizare şi tratament


Dreapta de regresie

p

Soiul Anna Spath 1 – 2 – 3 2007 3 0,711 Y = 19,792 + 12,523X1 – 2,761X2 0,495 4 – 5 – 6 2008 3 0,996 Y = 0,428 + 1,319X1 - 0, 507X2 0,050 7 – 8 – 9 2009 3 0,951 Y = 17,195 + 1,897X1 – 4,019X2 0,199

Soiul Gras ameliorat 10 – 11 – 12 2007 3 0,854 Y = 32,029 + 0,767X1 – 9,401X2 0,347 13 – 14 – 15 2008 3 0,972 Y = 3,741 + 4,442X1 – 3,963X2 0,150 16 – 17 – 18 2009 3 0,902 Y = 12,105 + 1,866X1 – 12,851X2 0,284

Soiul Stanley 19 – 20 – 21 2007 3 0,843 Y = 2,229 + 0,104X1 - 0,071X2 0,361 22 – 23 - 24 2008 3 0,998 Y = 6,709 + 0,870X1 – 0,428X2 0,039 25 -26 - 27 2009 3 0,993 Y = 5,501 + 6,400X1 – 0,402X2 0,074

Soiul Tuleu timpuriu 28 – 29 – 30 2007 3 0,849 Y = 5,933 + 0,998X1 - 0,436X2 0,354 31 – 32 – 33 2008 3 0,975 Y = 2,818 + 0,537X1 + 0,231X2 0,142 34 – 35 – 36 2009 3 0,939 Y = 10,419 + 2,022X1 – 0,958X2 0,223

Soiul Anna Spath: 1 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 2 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 3 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 4 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 5 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 6 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 7 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 8 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 9 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Gras ameliorat: 10 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 11– GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 12 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 13– GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 14 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 15 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 16 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 17 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 18 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Stanley: 19 – GA


pentru nefertilizat, netratat, 2007; 20 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 21 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 22 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 23 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 24 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 25 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 26 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 27 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009; Soiul Tuleu timpuriu: 28 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2007; 29 – GA pentru fertilizat – netrat, 2007; 30 – GA pentru fertilizat – tratat, 2007; 31 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2008; 32 – GA pentru fertilizat – netrat, 2008; 33 – GA pentru fertilizat – tratat, 2008; 34 – GA pentru nefertilizat, netratat, 2009; 35 – GA pentru fertilizat – netrat, 2009; 36 – GA pentru fertilizat – tratat, 2009

S-a obţinut, însă o excepţie, pentru coeficientul de corelaţie multiplă între gradul de

atac înregistrat în condiţii de netratare şi nefertilizare – fertilizare şi lipsa tratamentelor –

fertilizare în prezenţa tratamentelor, în anul 2007 la soiul Anna Spath, pentru care s-a

înregistrat un coeficient de corelaţie multiplă moderat, respectiv r = 0,711.

Şi în acest caz, dreapta de regresie demonstrează că aplicarea fungicidelor are drept

consecinţă, în toate cazurile, reducerea gradului de atac, confom valorilor coeficientului

numeric al termenului X2 corespunzător influenţei tratamentelor care înregistrează numai

valori negative (0,071 ÷ 12,851).

5.5. PROGRAM ORIENTATIV PENTRU CONTROLUL INTEGRAT AL BOLILOR LA PRUN, ELABORAT ÎN URMA CERCETĂRILOR PROPRII

Combaterea chimică trebuie încadrată într-un sistem complex de măsuri de protecţie,

armonios integrate. Acţiunile de combatere, inclusiv componenta chimică din complexul

integrat, nu trebuie să distrugă complet organismele dăunătoare ci trebuie să meargă până la

limita economică a dăunării. În aplicarea tratamentelor se ţine seama de fazele de vegetaţie a

pomilor, momentul apariţiei agenţilor patogeni, potenţialul de înmulţire şi condiţiile

climatice.

În combaterea integrată a bolilor prunului, tratamentele chimice trebuie deplasate din

perioada de vegetaţie în timpul repaosului vegetativ, reducând influenţa negativă a

produselor şi numărul tratamentelor.

În urma cercetărilor efectuate am elaborat o schemă orientativă de combatere chimică

a bolilor şi dăunătorilor, cu un număr cât mai mic de tratamente fitosanitare, cât mai aproape

de ce se execută practic într-o plantaţie bine întreţinută, de mare randament şi profitabilă.


Pomicultorii trebuie să cunoască starea fitosanitară a plantaţiei din anul precedent, să

respecte buletinele de avertizare, să folosească doar produse fitosanitare omologate şi

admise în tratamentele bolilor şi dăunătorilor din Uniunea Europeană.

Calendarul tratamentelor

Volumul de soluţie este de 1000L/Ha

Nr. Crt.

Faza fenologică sau perioada aplcării

Boala sau dăunătorul de combătut

Denumirea comercială a produsului

Conc. (%)

Doza Kg,l/Ha

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6

1. Umflarea mugurilor (martie – 3, aprilie – 1)

-Păduchele din San-Jose -ouă de afide -ouă de acarieni

Confidor oil 1,5

15

2. Înfoierea corolei până la deschiderea primei flori (aprilie – 1, 2)

-Monilioza spp. -Nectria cinnabarina -Polystigma rubrum -bacterioze -afide -omizi defoliatoare

Zeamă bordeleză sau Topsin 70 PU Ronilan 50 DF plus Calypso 480 SC sau Fastac plus Nutri leaf sau Ferticare

0,5 0,1 0,05 0,02 0,015

5 1 0,5 0,2 0,15 2,5 2,5

3. Începutul scuturării petalelor când 10-15% din flori sau scuturat (aprile – 2, 3)

-Monilioza spp. -Nectria cinnabarina -Polystigma rubrum -Stigmina carpophila -Hoplocampa flava -insecte defoliatoare

Ronilan 50 DF sau Topsin 70 PU sau Bravo 500 SC plus Calypso 480 SC sau Zolone 25 WP sau Omite 57 E sau Demitan 200 SC plus Nuri leaf sau Ferticare

0,05 0,1 0,15 0,02 0,2 0,1 0,07

0,5 1 1,5 0,2 2 1 0,7 2,5 2,5

Tratament foarte important dacă sunt condiţii favorabile de infecţie (ploi frecvente).

4. La -Monilioza spp. Ronilan 50 DF 0,05 0,5 Tratam


desprinderea caliciului (la 10-12 zile de la tratamentul anterior mai -1)

-Nectria cinnabarina -Polystigma rubrum -Eurytoma schreineri

sau Topsin 70 PU plus Zolone 25 WP sau Karate Zeon sau Calypso 480 SC

0,1 0,2 0,015 0,02

1 2 0,15 0,2

ent special pentru Eurytoma schereineri.

5. Dezvoltarea fructelor (la 12-14 zile de la tratamentul anterior, mai – 2, 3)

-Monilioza spp. -Nectria cinnabarina -Polystigma rubrum -Cydia funebrana G1,tr1 - afide -acarieni

Topsin 70 PU sau Ronilan 50 DF sau Vondozeb plus Calypso 480 SC sau Fastac 10 EC plus Omite 57 E sau Demitan 200 SC plus Nutri leaf sau Ferticare

0,2 0,05 0,2 0,02 0,015 0,1 0,07

2 0,5 2 0,2 0,15 1 0,7 2,5 2,5

Se vor amplasa capcane cu feromoni

6. La 15-18 zile de la tratamentul anterior (iunie – 1, 2)

-Monilioza spp. -Nectria cinnabarina -Polystigma rubrum -Cydia funebrana G1,tr2 - afide -acarieni -păduchele din San-jose

Bravo 500 SC sau Topsin 70 PU sau Vondozeb plus Calypso 480 SC sau Karate Zeon sau Sumicidin 20 EC

0,15 0,1 0,2 0,02 0,015 0,02

1,5 1 2 0,2 0,15 0,2

7. Dezvoltarea fructelor (iulie - 1)

-Monilinia spp. -Stigmina carpophila -Polystigma rubrum -Cydia funebrana G2,tr1 -acarieni

Ronilan 50 DF sau Dithane M-45 sau Delan 700 WDG sau Calypso 480 SC sau

0,07 0,2 0,05 0,02

0,7 2 0, 5 0,2

Se vor urmări prinderile de pe capcanele cu feromoni


-afide Decis 2,5 EC plus Nutri leaf sau Ferticare sau Calmax

0,025

0,25 2,5 2,5 4,0

8. La 12-14 zile de la tratamentul anterior pentru soiurile târzii (iulie – 2)

-Monilinia spp. -Stigmina carpophila -Polystigma rubrum -Cydia funebrana G2,tr2 -acarieni -afide

Ronilan 50 DF sau Dithane sau Topsin 70 PU plus Karate Zeon sau Fastac

0,07 0,2 0,1 0,015 0,015

0,7 2 1 0,15 0,15

9. La intrarea în pârgă a soiului Tuleu gras (iulie – 3, august - 1)

-Monilinia laxa -Stigmina carpophila -Polystigma rubrum -afide -omzi defoliatoare

Topsin 70 PU sau Bravo 500 SC plus Decis 2,5 EC sau Fastac 10 EC

0,1 0,15 0,025 0,015

1 1,5 0,25 0,15

10. La intrarea în pârgă a celorlalte soiuri (august -2, 3)

-Monilinia spp. -Tranzchelia pruni-spinosae -Stigmina carpophila -Nectria cinnabarina -afide

Topsin 70 PU sau Captadin sau Dithane plus Karate Zeon sau Decis 2,5 EC

0,1 0,2 0,2 0,015 0,025

1 2 2 0,15 0,25

11. La căderea frunzelor

-Monilinia spp. -Stigmina carpophila -Polystigma rubrum -Bacterioze - afide, minatori etc

Zeamă bordeleză sau Funguran sau Turdacupral 50 PU plus Calypso 480 SC

0,5 0,2 0,4 0,02

5 2 4 0,2

Tratament foarte important pentru reducerea sursei de inocul


CONCLUZII ŞI RECOMAND ĂRI

� Cadrul natural al judeţului Sălaj şi valorile medii multianuale ale factorilor climatici

oferă condiţii optime pentru cultura prunului mai ales în bazinele considerate cu tradiţie în

acest domeniu.

� Pornind de la abordarea sistemică a metodelor de cercetare rezultatele prezentate în

această teză de doctorat sunt în concordanţă cu un patosistem în care să se prezinte relaţiile

dintre planta gazdă şi agentul patogen luat în studiu, relaţii care sunt influenţate de diverse

componente ale mediului ambiant.

� În cei trei ani experimentali (2007-2009) în care s-au efectuat cercetările condiţiile

climatice au înregistrat abateri evidente superioare faţă de medie în privinţa temperaturii şi

mai puţin evidente faţă de mediile multianuale (media pe 35 ani), în ceea ce priveşte

precipitaţiile.

� Referitor la apariţia, evoluţia şi manifestarea moniliozei (Monilinia spp), anul 2008 a

fost cel mai favorabil în ceea ce priveşte atacul asupra florilor, lăstarilor şi fructelor,

înregistrându-se cel mai mare grad de atac. Se remarcă faptul că în anul 2008 soiul Stanley a

avut gradul de atac cel mai ridicat (12,59%) şi cel mai scăzut în anul 2007 (9,02%), când de

altfel se înregistrează valori distinct semnificative faţă de medie. Aceeaşi tendinţă se

constată şi la celelalte trei soiuri studiate, atacul cel mai mare pe flori s-a manifestat în anul

2008 (diferenţe distinct semnificativ pozitive) şi cel mai scăzut în anul 2007 (diferenţe

distinct semnificativ negative).

� Patogenul vegetal Polystigma rubrum f.c. Polystigmina rubra s-a manifestat la valori

maxime în condiţiile anului experimental 2008, gradul de atac pe frunze ajungând până la

valori de 25,67%.

� Referitor la rezistenţa soiurilor de prun asupra moniliozei (Monilinia spp.) pe flori s-a

constatat că cel mai sensibil soi este Stanley iar cel mai rezistent este soiul Gras ameliorat.

Pe lăstari şi fructe soiul cel mai rezistent s-a dovedit a fi Anna Spath iar cel mai sensibil

soiul Gras ameliorat respectiv Tuleu timpuriu.


� Soiul cel mai rezistent la pătarea roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum) s-a

dovedit a fi soiul Stanley în timp ce soiul sensibilitatea cea mai scăzută o înregistrează soiul

Anna Spath.

� Dintre soiurile de prun luate în studiu în perioada 2007-2009, soiul Tuleu timpuriu s-a

dovedit a fi mai sensibil la atacul agenţilor fitopatogeni (monilioză şi pătare roşie), urmat de

soiurile Anna Spath, Stanley şi Gras ameliorat.

� În cazul aplicării doar a fertilizantului foliar (fără fungicid) rezultatele au fost

nesatisfăcătoare. Totuşi s-a constatat un relativ efect pozitiv al fertilizantului Nutri leaf în

cazul reducerii gradului de atac la monilioză (Monilinia spp.), respectiv a fertilizantului

Ferticare în cazul atacului de pătare roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum).

� În urma rezultatelor obţinute în cazul fertilizării foliare asupra gradului total de atac,

al principalelor boli ale prunului s-a constatat rezultate satisfăcătoare s-au obţinut în cazul

fertilizării cu Nutri leaf urmat de Ferticare şi Calmax. Gradul de atac cel mai mare s-a

înregistrat în anul 2008 (11,70%) urmat de anul 2009 (10,37%) şi anul 2007 (7,68%).

� Dintre produsele chimice testate pentru combaterea moniliozei (Monilinia spp.), se

remarcă o eficacitate mare în fiecare an experimental, în cazul produselor sistemice pe bază

de tiofanat metil şi vinclozolin urmate de tebuconazol şi clorotalonil. La variantele tratate cu

substanţe pe bază de ditianon şi folpet, rezultatele obţinute au fost nesatisfăcătoare.

� Referitor la combaterea pătării roşie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum), în cei

trei ani de experienţă condiţiile climatice au influenţat diferit gradul de atac. Astfel, în anul

2009 s-a înregistrat cel mai scăzut grad de atac 4,87%, urmat de anul 2007 cu 5,55% şi anul

2008 cu un grad de atac de 6,71%. Rezultatele cele mai bune s-au obţinut în variantele

tratate cu clorotalonil şi ditianon, iar rezultatele cele mai slabe s-au obţinut la cele tratate cu

vinclozolin şi dimetamorf+mancozeb.

� Programul de combatere chimică integrată trebuie adaptat la situaţia fiecărei livezi în

parte în funcţie de sensibilitatea şi rezistenţa soiurilor faţă de boli şi unii dăunători, de

evoluţia biologică a patogenilor şi dăunătorilor, de PED şi de condiţiile climatice.

� În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că, pentru protecţia acestei specii

pomicole, printr-o monitorizare corectă a agenţilor patogeni se poate aplica un sistem


integrat de protecţie obţinându-se fructe sănătoase şi nepoluate sau cu puţine reziduuri

toxice.

� În general, un număr de 8-10 tratamente chimice, asociate cu igiena culturală şi cu

respectarea tehnologiilor de cultură a prunului, asigură combaterea eficace a bolilor şi

dăunătorilor. Se asigură astfel producţii de fructe susţinute an de an, şi venituri băneşti ce

creează beneficii.

� Pomicultorilor se recomandă cunoaşterea stării fitosanitare a fiecărei plantaţii de prun

şi aplicarea unei scheme de combatere integrată cu toate elementele sale constitutive: igienă

fitosanitară, aplicarea corectă a tehnologiei culturii, cultivarea de soiuri rezistente,

monitorizarea evoluţiei patogenilor, aplicarea combaterii chimice numai la avertizare şi cu

produse fitofarmaceutice adecvate, măsuri de carantină fitosanitară, înfiinţarea de plantaţii

numai cu material certificat.

TEZ Ă DE DOCTORAT REZUMAT - usamvcluj.ro · Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au...

Documents

Transcript of TEZ Ă DE DOCTORAT REZUMAT - usamvcluj.ro · Sub aspect geografic, livada de prun unde s-au...