TEZĂ DE ABILITARE - Alexandru Ioan Cuza...
Transcript of TEZĂ DE ABILITARE - Alexandru Ioan Cuza...
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Şcoala Doctorală de Economie și Administrarea Afacerilor
Domeniul fundamental: Științe economice
Domeniul de specialitate: Contabilitate
TEZĂ DE ABILITARE
Cercetări privind calitatea informației
financiare, calitatea auditului financiar și
studiul domeniului Auditometriei
Candidat:
Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Departamentul de Contabilitate, Informatică economică și Statistică
Iaşi, 2021
Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Faculty of Economics and Business Administration
Doctoral School of Economics and Business Administration
Fundamental Research Domain: Economics
Specialized Research Domain: Accounting
HABILITATION THESIS
Research on the accounting quality, audit
quality and on the field of Auditometrics
Candidate:
Ioan-Bogdan ROBU, Associate Professor
Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Faculty of Economics and Business Administration
Departament of Accounting, Business Information Systems and Statistics
Iași, 2021
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
1
„Dacă cineva manifestă dorința să devină maestru într-o artă, trebuie să-i studieze istoria.
Fără fundament istoric toate cunoștințele noastre sunt incomplete iar judecarea fenomenelor din
prezent este precară și lipsită de maturitate.”
(Richard Brown, A History of Accounting and Accountants, Psychology Press, London,
1968)
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
2
Cuprins
A. REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE, CUVINTE CHEIE ȘI LISTA ACRONIMELOR
....................................................................................................................................................... 3
A1: Rezumat ............................................................................................................................ 3
A2: Cuvinte cheie..................................................................................................................... 4
A3: Lista acronimelor utilizate în lucrare ............................................................................. 5
A/EN. SUMMARY OF THE HABILITATION THESIS AND KEYWORDS ..................... 7
A1/EN: Summary .................................................................................................................... 7
A2/EN: Keywords .................................................................................................................... 8
INTRODUCERE ......................................................................................................................... 9
B. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI
DEZVOLTARE A CARIEREI ................................................................................................ 15
Secțiunea B1: Realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice
disciplinare/interdisciplinare după conferirea titlului de doctor ...................................... 16
B1.1: Contribuții privind analiza și evaluarea calității informației financiare .................... 16
B1.2: Contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România34
B1.3: Contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în domeniul
financiar-contabil și în practica auditului financiar ............................................................. 40
B.1.4. Contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy.. 45
B.1.5. Contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar .......... 50
B.1.6. Realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor ............................ 55
B.1.7. Realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor ............................... 56
Secțiunea B2. Planuri de evoluție și dezvoltare a propriei cariere profesionale, științifice și
academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri probabile de acțiune
pentru punerea în practică a acestora ................................................................................. 65
B2.1: Repere ale parcursului profesional și academic (anterior elaborării tezei de abilitare)66
B2.2: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale ............................................. 67
B2.3: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice ................................................ 68
B2.4: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei științifice ................................................. 69
B2.5: Direcții de cercetare, predare și aplicații practice ...................................................... 72
Secțiunea B3. Referințe bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare ................ 78
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
3
A. REZUMATUL TEZEI DE ABILITARE, CUVINTE CHEIE ȘI
LISTA ACRONIMELOR
A1: Rezumat
Prin cunoaștere organizată se ajunge la știință, iar cercetare ştiinţifică înseamnă o
conştientizare a faptul că încă nu ştii nimic dar vrei să afli totul, ajungând ca la final să ştii totul despre
nimic. Pentru a putea face cercetare științifică trebuie să fii un om practic, un aventurier pe tărâmul
lui ”Nu există”, un iscoditor, unul ce crede în cercetare și pune întrebări, unul care refuză să creadă
că perfecțiunea a fost atinsă. Prin cercetare se ajunge la știință, la curiozitatea care ia formă atunci
când se urmărește un scop precis, doarece știința reprezintă adevărul, cunoaștere și întrebuințare a
forțelor naturii pentru fericirea omului.
Cunoaşterea ştiinţifică în care ne încredem, poate fi utilizată pentru găsirea soluţiiilor la
problemele cotidiene şi majore ale omenirii, fiind o cale de ieşire, o cale în sus. În acest context, una
dintre marile problemele cu care s-a confruntat societatea umană, în diferite etape ale evoluției sale,
și care a avut și continuă să aibă un impact semnificativ asupra mediului economic, social, politic și
religios o reprezintă apariția și manifestarea tranzacțiilor cu caracter economico-financiar.
În domeniul științei contabilității, teoriile formulate pot oferi explicații pertinente ale unor
fenomene enigmatice, iar aici cercetătorul poate propune noi instrumente sau procedee pentru
îmbunătățirea proceselor de guvernanță. Încadrându-se în zona științelor pozitive, contabilitatea
prezintă un caracter științific și interferează cu multe discipline științifice, fără a urma calea acestora
sau subordonându-se lor, ci menținându-se autonomă, constantându-se că, în unele cazuri, știința
contabilității este superioară acestor discipline.
Prezenta teză are în vedere realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de
doctor, care probează originalitatea și relevanța contribuțiilor academice, științifice și profesionale și
pentru obținerii atestatului de abilitare. Abilitarea are în vedere atestarea calitățiiii unei persoane de a
conduce lucrări de doctorat, aducîndu-se astfel contribuții relevante la sporirea cunoașterii științifice
în domeniul în care se obține acestă certificare.
Conform recormandărilor Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și
Certificatelor Universitare, teza este structurată astfel: un rezumat, partea centrală dedicată
realizărilor științifice și profesionale și planurilor de evoluție și dezvoltare a carierei, și partea dedicată
referințelor bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare.
Partea centrală a fost structurată astfel: a) o secțiune dedicată principalelor realizări
științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare/interdisciplinare după
conferirea titlului de doctor (incluzîndu-se aici: principalele contribuții privind analiza și evaluarea
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
4
calității informației financiare, principalele contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de
audit financiar din România, principalele contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate
de analiză a datelor în domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar, principalele
contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy, principalele
contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar, realizările profesionale
obținute după conferirea titlului de doctor și realizări academice obținute după conferirea titlului de
doctor) și b) o secțiune dedicată planurilor de evoluție și dezvoltare a propriei cariere
profesionale, științifice și academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri
probabile de acțiune pentru punerea în practică a acestora (incluzîndu-se aici: principalele repere
ale parcursului profesional și academic - anterior elaborării tezei de abilitare, planul de evoluție și
dezvoltare a carierei profesionale, planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice, planul de
evoluție și dezvoltare a carierei științifice și principalele direcții de cercetare, predare și aplicații
practice).
Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrul auditului financiar, dar şi
interconectarea acestuia cu analiza financiară şi contabilitatea, vor deschide o direcţie nouă de
cercetare. Acest domeniu nou îşi va propune analiza principalelor etape ale auditului financiar pe
baza unor indicatori din analiza financiară, utilizând metode statistice şi econometrice avansate, fiind
numit, ipotetic, auditometrie (auditometrics).
A2: Cuvinte cheie
Știință, teză de abilitare, contabilitate, audit financiar, analiză financiară, auditometrie, situații
financiare, calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar, logica fuzzy, risc de faliment,
risc de fraudă, continuitatea activității, eșantionare în audit, raport de audit, opinie de audit, relevanță,
principiul prudenței, operațiuni de management al rezultatului, dezvoltare durabilă, carieră
academică.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
5
A3: Lista acronimelor utilizate în lucrare
ACP - Analiza componentelor principale;
AI - Audit intern;
AICPA - American Institute of Certified Public Accountants = Instiutul American al Contabililor
Publici Autorizați;
ARIMA - Autoregressive Integrated Moving Average model = Model autoregresiv integrat de medie
mobilă;
ARL - Analiza de regresie liniară simplă;
ARLM - Analiza de regresie liniară multiplă;
ARLg - Analiza de regresie logistică;
ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară;
ASC - Accounting Standards Codification = Codificarea standardelor de contabilitate;
BVB - Bursa de Valori Bucureşti;
CAFR - Camera Auditorilor Financiari din România;
CAATs - Computer asisted auditing techniques = Tehnici de audit asistate de calculator (TAAC);
CECCAR - Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România;
CFE - Certified Fraud Examiner = Expert acreditat în investigarea fraudelor;
CPA - Certified Public Accountant = Contabil public autorizat în SUA;
EU - European Union = Uniunea Europeană
FASB - Financial Accounting Standards Board = Consiliul pentru standarde de contabilitate al
Statelor Unite ale Americii;
IASB - International Accounting Standard Board = Consiliul (de elaborare a) Standardelor
Internaționale de Contabilitate;
IAS - International Accounting Standards = Standardele internaţionale de contabilitate;
ICAEW - Institute of Chartered Accountantsin England and Wales = Institutul contabililor autorizaţi
din Anglia şi Țara Galilor;
IFAC - International Federation of Accountants = Federaţia Internaţională a Contabililor;
IFRS - International Financial Reporting Standards = Standardele internaţionale de raportare
financiară;
ISA - International Standards on Auditing = Standardele internaţionale de audit;
M.O. - Monitorul Oficial al României;
NYSE - New York Stock Exchange = Bursa de Valori din New York;
OLAF - Office Européen de Lutte Anti-Fraude, European Anti-Fraud Office = Oficiul European de
Luptă Anti-Fraudă;
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
6
PCAOB - Public Company Accounting Oversight Board = Consiliul pentru supravegherea
contabilității companiilor de interes public;
SAS - Statement on Auditing Standards = Standarde de audit aplicate în SUA;
SEC - Securities and Exchange Commision = Comisia Valorilor Mobiliare din SUA;;
Sig. - Significance = Grad de semnificaţie;
SOX - Sarbanes-Oxley Act 2002 = Legea Sarbanes-Oxley 2002;
UEFISCDI = Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării
și Inovării
USGAAP - United States Generally Accepted Accounting Principles = Principiile contabilitate
general acceptate din Statele Unite ale Americii;
USGAAS - United States Generally Accepted Auditing Standards = Standardele de audit general
acceptate din SUA.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
7
A/EN. SUMMARY OF THE HABILITATION THESIS AND
KEYWORDS
A1/EN: Summary
Organized knowledge leads to science, and scientific research means an awareness that you
still don't know anything but you want to know everything, and in the end you know everything about
nothing. To be able to do scientific research you must be a practical person, an adventurer in the realm
of "It does not exist", an explorer, one who believes in research and asks questions, one who refuses
to believe that perfection has been achieved. Research leads to science, to the curiosity that takes
shape when a precise goal is pursued, because science represents the truth, knowledge and use of the
forces of nature for the happiness of man.
The scientific knowledge that we trust can be used to find solutions to the daily and major
problems of humanity, being a way out, a way up. In this context, one of the great problems that
human society has faced, in different stages of its evolution, and which has had and continues to have
a significant impact on the economic, social, political and religious environment is the emergence
and manifestation of transactions of finance and economics.
In the field of accounting science, the formulated theories can provide relevant explanations
of some enigmatic phenomena, and here the researcher can propose new tools or procedures to
improve governance processes. Within the area of positive sciences, accounting has a scientific
character and interferes with many scientific disciplines, without following their path or subordinating
to them, but remaining autonomous, noting that in some cases, the science of accounting is superior.
these disciplines.
This thesis considers the professional achievements obtained after conferring the title of
PhD degree, which proves the originality and relevance of academic, scientific and professional
contributions and for obtaining the certificate of qualification. The qualification aims at attesting the
quality of a person to conduct doctoral theses, thus making relevant contributions to the increase of
scientific knowledge in the field in which this certification is obtained.
According to the recommendations of the National Council for Attestation of University
Degrees, Diplomas and Certificates, the thesis is structured as follows: a summary, the central part
dedicated to scientific and professional achievements and career development and development plans,
and the part dedicated to bibliographic references associated with the habilitation thesis.
The central part was structured as follows: a) a section dedicated to the main scientific,
professional and academic achievements, on thematic disciplinary / interdisciplinary directions after
conferring the doctoral degree (including here: the main contributions on the analysis and evaluation
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
8
of accounting quality, the main contributions on improving the quality of financial audit engagements
in Romania, the main contributions on the use of advanced statistical methods of data analysis in the
financial-accounting field and in the practice of financial audit, the main contributions on the analysis
of organizational performance using fuzzy logic, the main contributions on topics of scientific interest
interdisciplinary, professional achievements obtained after conferring the doctoral degree and
academic achievements obtained after conferring the doctoral degree) and b) a section dedicated to
the plans of evolution and development of professiona career, scientific and academic, research /
teaching / practical applications directions and probable ways of action for their implementation
(including here: the main landmarks of the professional and academic path - prior to the elaboration
of the habilitation thesis, the evolution and development plan of the professional career, the plan of
evolution and development of the academic career, the plan of evolution and development of the
scientific career and the main directions of research, teaching and practical applications).
Last but not least, the use of statistical methods in the financial audit, but also its
interconnection with financial analysis and accounting, will open a new direction of research. This
new field will aim to analyze the main stages of financial audit based on indicators from financial
analysis, using advanced statistical and econometric methods, being called, hypothetically,
auditometrics.
A2/EN: Keywords
Science, habilitation thesis, accounting, financial audit, financial analysis, auditometrics, financial
statements, accounting quality, quality of financial audit, fuzzy logic, bankruptcy risk, fraud risk,
going concern assumption, audit sampling, audit report, audit opinion , value relevance, conservatism
accounting, earnings management, sustainable development, academic career.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
9
INTRODUCERE
Realizările profesionale obținute ulterior conferirii titlului de doctor probează originalitatea și
relevanța contribuțiilor academice, științifice și profesionale și reprezintă baza obținerii atestatului de
abilitare. Abilitarea are în vedere atestarea calitățiiii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat
(Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare), contribuind așadar
la sporirea cunoașterii științifice în domeniul în care se obține acestă certificare.
Știința poate fi privită ca ceva măreț și înălțător, coborându-și privirile asupra neștiinței pentru
a se răspândi precum lumina, sau ca o flacără care poate aprinde multe altele pentru a pătrunde minți
prin puterea temeiurilor, cu scopul de a domni asupra tuturor existențelor (Bacon, 2015, pp. 117-119).
Însă știința poate fi privită și ca un monstru, deoarece provoacă admirația sau uimirea prostească a
neștiutorilor care o privesc ca pe o minune (Bacon, 2015, p. 117).
Prin știință se ajunge la cunoașterea de sine, la a ști ce știi și ce nu știi (Platon, 2010, p. 132).
Știința ajută la înțelegerea și explicarea fenomenelor naturale, cu ajutorul observațiilor sau
experimentelor, care conduc la o cunoaștere ce poate susține raționamente, în vederea deducerii de
noi legități și realizării de predecții sau retrodicții (Hands, 2019, p. 592). În știință, cunoașterea trebuie
să cuprindă doar apodictul (bazat pe raporturi și legături care se stabilesc între lucruri sau fenomene
și care sunt susținute prin judecăți, raționamente, demonstrații) și are ca punct de plecare percepția și
puterea de păstrare (Blaga, 2013, p. 499), adică de a râmăne în memorie și de a putea fi utilizată
pentru a obține o nouă cunoaștere, determinată de noi teorii sau noi legități.
Cunoașterea științifică are la bază răspunsuri falsificabile obținute de către cercetător la
întrebări care vizează o problematică a cercetării din domeniul respectiv, cu caracter teoretic sau
aplicativ (Weirich et al, 2014, p. 2). Ca om de știință, cercetătorul va favoriza cooperarea intelectuală
pentru formularea cât mai adecvată a problemelor de cercetat și găsirea celor mai bune soluții, știind
că răspunsurile sale pot fi expuse și supuse criticii (Popper, 1981, p. 27). În unele cazuri, rezolvarea
unei probleme științifice poate antrena apariția concomitentă a aceleiași soluții care poate să apară
concomitent din mai multe puncte, ceea ce duce la stabilirea cu o oarecare dificultate a paternității
soluției, însă deosebirea dintre propunerile autorilor poate fi determinată de gradul de explicitate și
completitudine exprimării soluției, de gradul de încredere al adevărului ei și chiar și de îndrăzneala
în a o mediatiza atunci când aceasta contrazice idei înrădăcinate și deja acceptate de comunitatea
științifică, adică de avea curajul de a înfunta „țipetele beoțienilor” (Marcus, 2015, pp. 71-72)
Pentru rezolvarea problemelor de cercetare, omul de știință formulează și testează în mod
sistematic enunțuri și sisteme de enunțuri, construind ipoteze, ca enunțuri oarecare (Blaga, 2013,
p.531) care trebuie considerate în mod precis sau aproximativ adevărate (Newton, 2015, p.60), fiind
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
10
validate prin observație sau prin experiment (Popper, 1981, p. 73) și susceptibile oricând revizuirii
(Popper, 2017, p. 446). Pornind de la un sistem de definiții (privind conceptele de bază la care se face
apel pentru înțelegerea problemei de cercetare) și utilizând un set de propoziții implicit adevărate
(după Kant, 2014, pp, 77-78, aceste propoziții prime sau principii inițiale nu trebuie să fie luate
niciodată din experiență ci izvorăsc dintr-o cunoaștere a priori, izvorâtă din intelectul pur și din
rațiunea pură), se obțin noi idei adevărate care trebuie să concorde cu obiectul acestora (Spinoza,
tradus de Katz, 1930/2017, pp. 193-194), identificându-se cauzele prin care aceste noi idei pot fi
cunoscute, descrise și înțelese (Spinoza, tradus de Katz, 1930/2017, p. 277).
În știință, cunoașterea adevărului lucrurilor se întemeiază pe baza rațiunii și pe ceea ce
reprezintă o certitudine, pe elemente verificabile, pe curiozitate (ca însușire înnăscută a omului) și pe
dorința de a se întreba pe sine și de a căuta răspunsuri (Vico, 1972, pp. 174-183). Metodele de căutare
ale adevărului pot fi multiple și au în vedere: fie admiterea adevărului numai după cunoașterea certă
și evidentă a acestuia, fie împărțirea problemelor de cercetare în fragmente pentru a permite
rezolvarea mai ușoară a acestora, fie ordonarea succesivă a ideilor care suțin adevărul, de la cele mai
simple și ușor de cunoscut, până la cele mai complexe (Decartes, 1995, pp. 27-28). În același timp,
respingerea adevărului poate fi realizată prin respingere directă, atunci când se atacă teza la
fundamentele sale, sau prin respingere indirectă, când are loc reducerea la absurd sau utilizarea
cazurilor particulare care pot invalida teoria generală (Shopenhauer, 2010, pp. 20-22).
Căutarea și descoperirea adevărului științific pot fi realizate prin două moduri: unul deductiv
(pornind de la axiomele generale și ajungându-se la axiomele intermediare) și altul inductiv (pornind
de la axiomele aferente cazurilor particulare și ajungându-se gradual la cele mai generale axiome)
(Bacon, 1863, p.10). În cazul demersului deductiv, se pornește de la o ipoteză nouă din care sunt
deduse consecințele, care mai apoi sunt comparate unele cu celelalte și cu alte enunțuri, tocmai pentru
a stabili eventualele relații logice între acestea, iar în cazul acceptării acestora se ajunge la dezvoltarea
cunoașterii științifice (Popper, 1981, p. 77). În cazul demersului inductiv, nu se poate spune că
pornind de la enunțuri particulare se ajunge la un adevăr general, care să suțină validitatea teoriilor
formulate. Acest lucru este valabil doar atunci când enunțului particular i se asociază o anumită
probabilitate de a rămâne acceptat (Popper, 1981, p. 256). Se poate aprecia că ipotezele formulate
sunt conjecturi provizorii pe baza cărora se pot fundamenta teorii, doar cu un anumit grad de încredere
(Popper, 1981, p. 257). Însă generalizarea ipotezei prin demersul indusctiv reprezintă o sursă a
creativității (Marcus, 2015, p. 81).
Știința nu poate fi separată de metoda sa, iar pașii de urmat în rezolvarea problemelor de
cercetare au în vedere: a) colectarea prin observație sistematică sau prin experiment a datelor care
caracterizează un fenomen studiat; b) deducerea unei ipoteze provizorii pe baza datelor colectate; c)
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
11
testarea predicțiilor deduse din ipoteza propusă cu ajutorul observațiilor sau experimentelor
ulterioare; d) validarea ipotezei și acceptarea acesteia ca teorie științifică, în cazul în care sunt
confirmate predicțiile realizate; e) modificarea sau abandonarea teoriei, în favoarea alteia noi, pentru
cazul în care se obțin rezultate contradictorii (Hands, 2019, p. 592).
O știință este posibilă doar dacă te poți îndoi de realitatea ei (Kant, 2014, p. 65) astfel încât,
în baza evidențeleor empirice sau a exemplelor practice, să ajungi să emiți opinii sau concluzii
divergente cu raționamentul care a stat la baza teoriilor formulate (Schopenhauer, 2010, p.69).
Progresul în știință constă nu numai în descoperirea de fapte noi, ci și în capacitatea cercetătorului de
a formula noi raporturi legice între două fapte care anterior erau considerate a nu avea nimic în comun
(Baciu, 2015, p. 24), căci noile adevăruri se pot descoperi nu numai de la ceea ce au știut alții, ci mai
ales de la ceea ce aceștia au ignorat (Moscovici, 1968 citat în Morin, 2014, p. 5)
Teoriile științifice depind nu numai de experimentele realizate până în prezent ci și de anumite
prejudecăți, însă știința are capacitatea să învețe coninuu, să renunțe la părțile nesențiale și să fie
supusă criticii, deoarece obiectivitatea țtiințifică este determinată tocmai de libertatea de a critica
(Popper, 2017, p. 446).
Contabilitatea - știință autonomă
În domeniul științelor umane, un punct central al cunoașterii îl reprezintă omul, istoria sa,
comportamentul, limbajul, psihologicul acestuia, precum și aspectele ce țin de politic și normativ
(Blay, 2005, p. 880 citat în Stan, 2016, p.17). Totuși, pentru atingerea diverselor sale obiective,
activitatea umană nu este independentă față de timp, iar mijloacele utilizate pentru satisfacerea acestor
scopuri sunt și acestea limitate (Robbins, 1935 citat în Hausma, 1993, p. 108). Astfel, rolul
cercetătorului economist este acela de a găsi soluții privind utilizarea cât mai adecvată a mijloacelor
limitate (Robbins, 1935 citat în Hausman, 1993, p. 108). Pentru aceasta, știința economică are în
vedere studiul vieții economice, dar și a comportamentului uman, utilizând o serie de tehnici,
concretizate acum în domenii fundamentale (Todosia, 1992, p. 9), printre care putem regăsi și
statistica, contabilitatea și analiza economică. Acestea au rolul de a măsura, analiza și de a caracteriza
cantitativ fenomenele vieții sociale și economice (Bărbat, 1973, p.4)
Comportamentul uman pe tărâmul economiei poate fi influențat și existența unei libertăți
naturale și susținerea interesului individual, încuranjându-se astfel libertatea naturală pentru atingerea
unei stări sociale mai bune (Valier, 2009, p.43). În acest mod se încurajează rolul statului ca mână
invizibilă în asigurarea jocului liberei concurențe de pe piață și apărarea justiției (Valier, 2009, p.43).
Trebuie precizat faptul că sprem deosebire de științele naturale, științele de gestiune lucrează
cu o serie de construcții artificiale, numite artefacte care sunt influențate însă de deciziile raționale
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
12
ale oamenilor sau ale celor desemnați să le conducă (Gavvard-Perret, 2012, pp. 18-21). În domeniul
științelor de gestiune problemele de cercetat vizează de cele mai multe ori chestiuni aplicate,
punctuale și de interes la nivelul entităților economice, propunându-se soluții sau căi de atac pentru
rezolvarea acestora (Usunier et al., 1993, pp. 14-16). Științificitatea în zona gestiunii entităților
economice sau a afacerilor vine atât din modul de explicitare a mediului în care acestea acâionează
sau sunt realizate, cât și din propunerea de soluții pentru schimbarea stărilor de fapt care au condus
la apariția unor probleme sau blocaje (Martinest, 1990, p. 20).
Și în domeniul științelor de gestiune și a contabilității, teoriile formulate pot oferi explicații
pertinente ale unor fenomene enigmatice (Godfrey-Smith, 2012, p. 299). Aici cercetătorul poate
propune noi instrumente sau procedee pentru îmbunătățirea proceselor de guvernanță, precum contul,
bilanțul sau o situație a performanței financiare (Martinest, 1990, p. 21).
Totodată, principalele procese din interiorul enităților economice sunt supuse unui control
permanent cu scopul cunoașterii și înțelegerii acestora printr-o exprimare cantitativă ce revine
domeniului Contabilității, rezultatele fiind necesare planificării, conducerii, controlului și analizei
principalelor componente (Rusu,1972, 9,3). Prin contabilitate se observă mișcarea valorilor dintr-o
entitate economică și ajută la reconstituirea prin calcule a vieții acesteia (Rusu, 1972, p.5).
Încadrându-se în zona științelor pozitive, contabilitatea prezintă un caracter științific și
interferează cu multe discipline științifice, fără a urma calea acestora sau subordonându-se lor, ci
menținându-se autonomă (Rusu, 1975, p. 120). În unele cazuri se constată că știința contabilității este
superioară acestor discipline, deoarece aceasta corelează un ansamblu de calcule realizate și ținute
după anumite reguli, convenții și norme definite social, se manifestă și se dezvoltă în societăți umane
complexe cu un grad ridicat de organizare (Capron, 1994, pp. 15-16).
Referindu-ne la cunoașterea din domeniul contabilității, dacă dorim să o înfațișăm drept
știință, în primul rând trebuie să se poată determina cu precizie cu ce anume se deosebește de celelalte
feluri de cunoaștere, ce nu are în comun cu niciuna din acestes și ce îi este specific (Kant, 2014, p.
77). Specificitățile pot proveni din: obiectele cunoașterii, sursele cunoașterii sau din modul în care
se realizează cunoașterea (Kant, 2014, p. 77).
Din acest punct de vedere, contabilitatea poate fi considerată o știință deoarece: a) are un
obiect propriu suspus observării și cercetării, respectiv patrimoniul enității economice și nasamblul
mișcărilor valorice care îi influențează patromoniul; b) urmează un demers logic, bazat pe
raționament profesional, utilizând un ansamblu de metode, mijloace și procedee specifice; c)
utilizează o serie de legități și principii specifice; d) utilizează un vocabular și o terminologie proprie
(Horomnea, 2008, pp. 101-102). Instrumentul său de bază este contul, un fapt social și cultural
(Capron, 1994, p. 16), iar utilizarea bilanțului ca model al reprezentării patrimoniului și studierea
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
13
principalilor indicatori ai acestuia în dinamică oferă câmp de cercetare pentru alte discipline (Tabără,
1984, p. 14).
Viitorul științei contabilității
Relația dintre competiție și cooperare în știință poate conduce la atingerea țelurilor
individuale, dar mai ales la nivel de comunitate științifică (Godfrey-Smith, 2012, p. 299). Viitorul își
trage seva, în mare parte, din trecut și din prezent (Pohoață, 2011, p. 278), iar rolul științelor
economice, inclusiv cel al contabilității, va fi acela de a găsi și propune noi soluții pentru problemele
cauzate de stările de criză prezente și viitoare, fără a omite însă conceptele de etică, morală,
deontologie și dezvoltare sustenabilă în gestionarea afacerilor.
Totodată, ne raliem opiniei prof. Pohoață (2011, p. 281) și susținem că de știința economică
trebuie să se ocupe doar elitele, acele persoane care au o zestre și o cultură economică aparte și care
pot abstractiza și modela realitatea vieții economice tocmai pentru a o înțelege și a o explica sub toate
aspectele ei teoretice, practice și normative. În același timp, utilizarea modelării matematice oferă
problemelor economice acel statut care le face apte de a fi soluționate pe cale matematică, asigurându-
se înțelegerea fenomenului sau a sistemului analizat pe baza analizei relațiilor dintre variabilele
utilizate în descrierea fenomenului sau a sistemului de analizat (Pârvu, 1998, pp. 188-189).
În domeniul științei contabilității, viitorul acesteia presupune realizarea de studii
interdisciplinare și interacțiunea cu alte științe, precum cel al economiei politice, finanțelor,
matematicii, psihologiei, sociologiei sau cu domeniul privind studiul comportamentului
organizațional (Smith, 2015, pp. 35-42), ceea ce conduce la apariția unor noi direcții de cercetare
privind: a) calitatea informației contabile și propunerea de noi soluții practice privind înregistrarea,
clasificarea și prezentarea tranzacțiilor economice; b) implicațiile noilor norme contabile asupra
raportărilor financiare, calității informației contabile, comportamentului profesionistului contabil,
sitemului fiscal aplicabil; c) rolul auditorului privind îmbunătățirea calității informației contabile și
reducerea asimetriei informaționale prin utilizarea celor mai bune proceduri de audit pentru
prevenirea și detectarea fraudelor; d) îmbunătățirea procesului de guvernanță corporativă, reducerea
riscului de faliment, raportare integrată și de dezvoltare durabilă; e) internaționalizarea contabilității
și rolul organismelor normalizatoare în procesul de armonizare contabilă; f) utilizarea noilor
tehnologii informaționale în raportarea financiară și în audit pentru creșterea calității misiunilor; i)
controlul strategic și managementul performanței (Weirich et al., 2014, pp. 5-9, 41-43, 63, 85-93,
103-105, 128-129, 151-157, pp. 225-235).
În același timp, utilizarea tehnologiilor asistate de calculator (Hayes et al., 2005, pp. 337-343),
dar și utilizarea tehnicilor de eșantionare sau a metodelor statistice avansate de analiză a datelor
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
14
(Raffegeau & Dubois, 1978; Robu, 2014, 2005-280) vor conduce la creșterea calității misiunilor de
audit.
Nu în ultimul rând, utilizarea metodelor statistice în cadrul auditului financiar, dar şi
interconectarea acestuia cu analiza financiară şi contabilitatea, vor deschide o direcţie nouă de
cercetare. Acest domeniu nou îşi va propune analiza principalelor etape ale auditului financiar pe
baza unor indicatori din analiza financiară, utilizând metode statistice şi econometrice avansate, fiind
numit, ipotetic, auditometrie (auditometrics) (Robu, 2014, p. 307).
Scopul acestei lucrări este acela de obținere a atestatului de abilitare în domeniul fundamental:
Științe economice, respectiv în domeniul de specialitate: Contabilitate. Conform recormandărilor
Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, teza este
structurată astfel: un rezumat (în limba română și engleză), partea centrală dedicată realizărilor
științifice și profesionale și planurilor de evoluție și dezvoltare a carierei, și partea dedicată
referințelor bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare.
Partea centrală a fost structurată astfel: a) o secțiune dedicată principalelor realizări
științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare/interdisciplinare după
conferirea titlului de doctor (incluzîndu-se aici: principalele contribuții privind analiza și evaluarea
calității informației financiare, principalele contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de
audit financiar din România, principalele contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate
de analiză a datelor în domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar, principalele
contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy, principalele
contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar, realizările profesionale
obținute după conferirea titlului de doctor și realizări academice obținute după conferirea titlului de
doctor) și b) o secțiune dedicată planurilor de evoluție și dezvoltare a propriei cariere
profesionale, științifice și academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri
probabile de acțiune pentru punerea în practică a acestora (incluzîndu-se aici: principalele repere
ale parcursului profesional și academic - anterior elaborării tezei de abilitare, planul de evoluție și
dezvoltare a carierei profesionale, planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice, planul de
evoluție și dezvoltare a carierei științifice și principalele direcții de cercetare, predare și aplicații
practice).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
15
„Știința este un complex de cunoștințe în continuă dezvoltare, clădit pe succesiuni de reflexii și idei,
dar și mai mult decât atât pe experiența și acțiunile unui mare număr de gânditori și lucrători.
Ea este o descoperite continuă de noi fapte, legi și teorii, criticând și deseori distrugând tot atât de
mult pecât clădește. Totuși în întregul lui edificiul științei nu încetează niciodată să crească”
(Rusu D., Teorii și sisteme de conducere a contabilității pe plan mondial. Note de curs, Institutul
Politehnic, Iași, 1975, p. 119)
B. REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE, PROFESIONALE ȘI PLANURI DE
EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI
Prin cunoaștere organizată, Immanuel Kant considera că se ajunge la știință, iar cercetare
ştiinţifică înseamnă, în viziunea lui Charles F. Kettering, o conştientizare a faptul că încă nu ştii nimic
dar vrei să afli totul, ajungând ca la final să ştii totul despre nimic (Bernard Raffournier).
Henry R. Harrover susținea că pentru cercetare științifică trebuie să fii un om practic, un
aventurier pe tărâmul lui ”Nu există”, un iscoditor, unul ce crede în cercetare și pune întrebări, unul
care refuză să creadă că perfecțiunea a fost atinsă. Prin cercetare se ajunge la știință, la curiozitatea
care ia formă atunci când se urmărește un scop precis (Zora Neale Hurston), doarece știința reprezintă
adevărul, cunoaștere și întrebuințare a forțelor naturii pentru fericirea omului (Victor Babeș) (Robu,
2012).
Cunoaşterea ştiinţifică în care ne încredem, poate fi utilizată pentru găsirea soluţiiilor la
problemele cotidiene şi majore ale omenirii, fiind o cale de ieşire, o cale în sus. În acest context, una
dintre marile problemele cu care s-a confruntat societatea umană, în diferite etape ale evoluției sale,
și care a avut și continuă să aibă un impact semnificativ negativ asupra mediului economic, social,
politic și religios o reprezintă apariția și manifestarea tranzacțiilor cu caracter economico-financiar
(Robu, 2012).
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
16
Secțiunea B1: Realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice
disciplinare/interdisciplinare după conferirea titlului de doctor
Principalele realizări științifice, profesionale și academice, pe direcții tematice disciplinare
și interdisciplinare, după conferirea titlului de doctor în domeniul Contabilitate, vizează următoarele
direcții de cercetare, profesionale și academice:
a) analiza și evaluarea calității informației financiare;
b) îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România;
c) utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în domeniul financiar-
contabil și în practica auditului financiar;
d) contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în
domeniul financiar-contabil și în practica auditului financuiar;
e) contribuții privind analiza și gestiunea performanței financiare;
f) contribuții asupra unor teme de interes țtiințific cu caracter interdisciplinar;
g) realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor;
h) realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor.
B1.1: Contribuții privind analiza și evaluarea calității informației financiare
Informația oferă utilitate celui care o deține și poate fi valorificată pentru cunoașterea și
înțelegerea unui spațiu sau a unor evenimente. Prin cunoaștere obții putere (după Bacon, 1597, în
Rodrigues Garcia, 2001), asigurată prin deținerea unei informații de calitate care poate susține și oferi
avantaje competitiționale în realizarea oricărei afaceri.
Conceptul de informație a cunoscut de-a lungul timpului mai multe accepțiuni. Inițial,
informația a fost considerată ca fiind o altă formă de exprimare a materiei (Einstein, 1905), apoi
energie (Shanon, 1948), iar ulterior, prin stabilirea unor legături între domeniul teoriei informației cu
cel al statisticii inferențiale și al informaticii, s-au pus bazele ciberneticii (Rosenblueth, 1943).
Informația generată de un eveniment poate să apară sub forma unui mesaj, este independentă
de modalitatea de transmitere (Floridi, 2005) și poartă o anumită semnificație privind evenimentul
produs (Checkland și Scholes, 1990). Rolul fundamental al informației constă în reducerea
incertitudinii cu privire la apariția unui eveniment (Luhn, 2012), pemițând utilizatorilor luarea decizii.
Pentru a putea fi reprezentată sub forma unui mesaj, informația trebuie să fie percepută, adică
trebuie să se identifice cu evenimentul despre care s-au cules date. Datele sunt prelucrate pentru a
dobândi o semnificație în funcție de evenimentul studiat, iar informația rezultată din prelucrarea
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
17
datelor este transmisă, mai apoi, de la emițător către un receptor, printr-o serie de semne
convenționale (Shanon, 1948).
Una dintre cele mai importante forme de apariție a informației o constituie informația
financiară, raportată de către firme. Această informație prezintă utilitate pentru diferitele categorii de
stakeholder-i, întrucât descrie poziția și performanța financiară a firmei (IASB, 2015). Cunoscând
astfel de informații, utilizatorii își pot fundamenta deciziile de ordin operațional sau strategic.
Pentru asigurarea unui grad ridicat de utilitate, informația financiară trebuie să îndeplinească
o serie de caracteristici calitative (IASB, 2015). Aceste caracteristici pot fi asigurate prin ralierea la
un cadrul contabil de referință, care stă la baza întocmirii și raportării informției fianciare.
Implementarea unor standarde de contabilitate care conduc la obținerea unei informații relevate, cu
jutorul căreia se descrie în mod fidel poziția și performanța financiară a firmei, pot ajuta utilizatorii
în luarea celor mai bune decizii (IASB, 2015).
Conform IASB (2015), calitatea informației financiare poate fi amplificată dacă suplimentar,
informația financiară este comparabilă, verificabilă, oportună și inteligibilă. Pin aplicarea unui cadru
contabil de referință, cei însărcinați cu producerea și raportarea financiară își propun amplificarea
calității informației financiare, prin maximizarea individual sau global, a caracteristicilor calitative.
Amplificarea calității informației este un proces iterativ (Alexander și Nobes, 2007) și generează o
serie de costuri asociate raportării.
Privit ca o constrângere care acționează asupra raportării, costul obținerii informației este
deosebit de important mai ales atunci când acesta este justificat de necesitatea obținerii informației
(Raffournier, 2012). Aceste costuri și altele suplimentare, asociate analizei și interpretării informației
financiare, sunt suportate de către utilizatori cu scopul obținerii de beneficii economice viitoare de pe
urma informației raportate.
Informația trebuie să fie inteligibilă, prin prezentarea concisă și exactă a tuturor elementelor
care descriu poziția și performanța financiară a firmei. Pentru aceasta se impune identificarea celor
mai pertinente elemente care descriu poziția și performanța, stabilirea criteriilor de calitate prin care
informația oferită de acești indicatori să poată fi evaluată, alegerea celor mai buni indicatori și metode
prin care calitatea să poată fi măsurată și evaluată.
Odată cunoscute dimesniunile calitative ale informației financiare, pe baza identificării
factorilor determinanți se poate proceda la amplificarea calității. Cu ajutorul metodelor statistice se
poate estima influența fiecărui factor asupra uneia din dimensiuni, dar și eventualele interdependențe
dintre caracteristici. Acest lucru este motivat de faptul că o informație comparabilă, verificabilă,
oportună sau inteligibilă nu poate fi utilă diverșilor utilizatori, dacă nu prezintă relevanță și nu descrie
în mod fidel poziția și peformanța financiară a firmei (IASB, 2015).
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
18
Indiferent de forma sub care apare, informația are rolul de a reduce gradul de incertitudine
asociat apariției unui eveniment (Casagrande, 1999). În domeniul financiar, informația este utilă unei
game largi de utilizatori, în fundamentarea deciziilor de ordin operațional și strategic (Jawabreh și
Alrabei, 2012). Informația vizează firma cât și mediul în care aceasta își desfășoară activitatea și
servește tuturor stakeholder-ilor în fundamentarea deciziilor de ordin strategic (El-Sayed Ebaid,
2012).
Teoria de agent (Jensen și Meckling, 1976) stabilește că managerii sunt responsabili cu
gestionarea activității firmei și răspund direct în fața acționarilor pentru starea și peformanța acesteia.
Din aceste considerente managerii au nevoie de o informație de calitate pentru a identifica punctele
forte și slabe ale afacerii, dar și pentru a evalua oportunitățile și amenințările care pot să apară
(Simons, 2000). La rândul lor, acționarii și investitorii sunt interesați de informația financiară
raportată de către firmă pentru evaluarea poziției și performanței și pentru stabilirea valorii acesteia.
Astfel de informații stau la baza fundamentării prețului pe care investitorii sunt dispuși să îl ofere în
vederea dobândirii dreptului de a participa la procesul de luare a deciziilor în cadrul firmei și obținerii
de beneficii economice viitoare (Butt et al., 2010).
În domeniul financiar, informația este transmisă în principal de către firme unei game largi de
utilizatori sub forma unor raportări periodice, de regulă anuale sau trimestriale. Acest mesaj se
regăsește sub forma unor raportări financiare, standardizate, care respectă o serie de principii și norme
pe baza cărora obținute (Goldberg, 2001). Garantarea autenticității informației raportate este asigurată
prin asumarea situațiilor de către manageri sau de cei respeonsabili cu producerea acesteia, iar în
unele cazuri de către profesioniști independenți, precum auditorii financiari, care oferă o opinie
calificată asupra procesului de obținere și conformității informației în raport cu un cadru contabil de
referință aplicabil (Arens et al., 2012).
Informația financiară obținută este transmisă mai departe utilizatorilor interesați (IASB, 2015)
pentru luarea deciziilor. Deși forma de transmitere a informației financiare este stabilită prin norme
contabile și standarde de raportare financiară, o condiție esențială în perceperea informației o
reprezintă deținerea unor cunoștințe suficiente de către principalele categorii de utilizatori (IASB,
2015). În acest caz, o informare bună și completă nu poate asigura o înțelegere facilă a situațiilor
financiare raportate fără deținerea, în prealabil, a unor cunoștințe economice de specialitate.
În domeniul raportărilor financiare, informația trebuie să ofere o descriere relevantă și sub
cele mai semnificative aspecte a evenimentelor care apar în cadrul unui sistem integrat. Acest sistem
cuprinde firmele (ca entități raportoare), utilizatorii (ca beneficieri), un cadrul de raportare de referință
(care stă la baza transmiterii informației într-o formă accepată de toți actorii implicați) și organismele
care supraveghează și reglementează modul de transmitere al informației către beneficiari (IASB,
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
19
2015). Evenimentele care generează informații financiare sunt reprezentate de tranzacțiile cu caracter
economico-financiar pe care o entitate raportoare (firma) le realizează în interiorul acesteia (cu sine)
sau cu terțe persoane.
Informația financiară reprezintă o resursă intangibilă (Rose, 1999), cu un grad ridicat de
omogenitate (Sampler, 1998), deoarece poate fi schimbată sau subtituită cu o altă informație.
Valoarea informației este dată de utilitatea acesteia și contribuția pe care o are la obținerea de beneficii
economice viitoare pentru cei care dispun de ea. Cu ajutorul informației financiare, investitorii
existenți și potențiali, creditorii dar și împrumutătorii de capital pot estima valoarea firmei (IASB,
2015). De asemenea, pe baza informațiilor raportate, utilizatorii pot identifica punctele forte și
vulnerabilitățile financiare ale firmei, îi pot evalua lichiditatea și solvabilitatea, nevoia de finanțare
suplimentară, probabilitatea de a obține finanțarea și nu în ultimul rând perspectivele privind
obținerea de fluxuri de trezorerie viitoare (IASB, 2015).
Deși informația nu reprezintă un bun, aceasta are asociat un cost al obținerii ei, determinat de
valoarea și utilitatea pe care o are în raport cu diverși utilizatori. Într-un sistem financiar, informația
poate fi transferată contracost între cel care o produce și cel care befeniciază de aceasta. Spre
deosebire de alte sisteme, în cazul unui sistemul financiar informația, deși este vândută și transmisă
beneficiarului, rămâne în formă originală la cel care o produce cu posibilitatea vânzării și către alți
utilizatori (Kingma, 2001). În același timp, o informație financiară achiziționată poate fi vândută de
către cel care a cumpărat-o și către alți beneficiari, fără consimțământul producătorului inițial, cu
riscului apariției unor eventuale erori la nivelul mesajului original.
Pentru a se proteja de transmiteri neautorizate, producătorii informației originale apelează fie
la particularizarea informației în funcție de necesitățile utilizatorilor (deși acest lucru ar conduce la o
creștere a vulnerabilității în condițiile în care anumite informații ar putea fi totuși retransmise către
persoane care nu ar avea dreptul de a le utiliza), fie acționează în sensul diminuării cantității de
informație, ceea ce conduce la apariția incertitudinii, la nivel de sistem sau piață (Rose, 1999). În
cazul informației financiare, incertitudinea poate fi determinată și de către sursa care o produce,
utilizatorii neștiind de la început valoarea de adevăr a informației pe care doresc să o cumpere (Rose,
1999).
În mod clasic, informația financiară poate fi privită ca un bun gratuit și care poate circula la
liber între diferiți utilizatori. În acest caz, utilitatea dar și abundența informației conduc către o valoare
zero a acesteia (Boisot, 1998). Totuși, caracteristicile unice ale informației financiare fac din aceasta
un bun care poate face obiectul tranzacționării. Informația are utilitate pentru beneficiari dar și un
cost al tranzacționării, ceea ce îi conferă valoare (Boisot, 1998).
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
20
Unele opinii consideră că informația financiară poate fi inclusă la categoria marfă, ca bun
destinat vânzării, tocmai datorită valorii pe care o are (Rose, 1999). Valorea dar și raritatea
informației, în unele cazuri, conduc la apariția asimetriei informaționale. Fenomenul poate fi definit
ca o informare imperfectă, acea transmitere neuniformă și inegală a conținutului mesajului către toți
utilizatorii, determinată de prețul variabil pe care fiecare beneficiar ar fi dispus să îl plătească (Philips,
1988).
Cauzele care stau la baza apariției asimetriei informaționale sunt multiple. Prima cauza ar
putea fi determinată tocmai de raritatea informației financiare, în condițiile în care cei care o produc
nu au intenția transmiterii ei în totalitate (Kingma, 2001). Omisiunea sau lipsa informației suficiente
poate afecta în acest caz deciziile utilizatorilor. O altă cauză care determină apariția asimetriei
informaționale o reprezintă în unele cazuri interesele divergente între cei care produc informația și
cei care o utilizează (Williamson, 1985).
Asimetria informațională afectează întreg sistemul informațional, la nivelul tuturor
componentelor sale. Pentru a înlătura efectele negative ale asimetriei asupra sistemului informațional,
Steinmueller (1992) propune introducerea unei terțe părți în sistem care are rolul garantării acurateții
și preciziei informației transmise.
Transpusă sub forma raportărilor financiare, informația trebuie să ofere o imagine fidelă a
poziției și performanței financiare (Missonier-Piera și Dick, 2010). Elementele prin care se surprinde
poziția financiară sunt reprezentate de activele, datoriile și capitalurile proprii pe care firma raportoare
le deține. În conformitate cu Cadrul general conceptual emis de IASB (2015), un activ reprezintă o
resursă controlată de firmă, rezultată din evenimente trecute și de la care se așeaptă obținerea de
beneficii economice viitoare. Pe baza acestei definiții se face o corespondență directă între active (ca
mijloace) și modalitățile de procurare sau de finanțare a acestora (resurse), ceea ce a condus în teoria
și practica de specialitate la calculul unor rate de echilibru financiar. Valoarea activelor este raportată
în bilanț, iar după gradul de lichiditate a acestora, activele se clasifică în active imobilizate (cu un
grad redus de lichiditate, fără o pierdere semnificativă a valorii) și active circulante (cu un grad ridicat
de lichiditate, fără o pierdere semnificativă a valorii) (Penman, 2007).
Același Cadru definește datoriile ca fiind obligații prezente ale firmei, care au apărut în urma
unor evenimente trecute și prin a căror decontări se așteaptă ieșirea de resurse, încorporând beneficii
economice din entitate (IASB, 2015). Având în vedere că resurselor le corespund mijloacele deținute
de firmă, se înțelege că decontarea datoriilor poate conduce la diminuarea lichidităților sau a altor
active cu grad ridicat de lichiditate. În același timp, creșterea nivelului datoriilor pe care o firmă le
înregistrează poate conduce la afectarea posibilității acoperirii acestora pe baza mijloacelor deținute,
cu impact direct asupra solvabilității. Și în cazul datoriilor, valoarea acestora este raportată în bilant,
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
21
iar după gradul de exigibilitate, datoriile pot fi clasificate în datorii curente (de până la un an și datorii
pe termen lung, a căror decontare depășește o perioadă mai mare de un an) (Raffournier, 2012).
Al treilea element care poate fi utilizat în descrierea poziției financiare îl reprezintă
capitalurilor proprii. IASB (2015) le recunoaște ca fiind interesul rezidual al acționarilor în activele
firmei, după deducerea tuturor datoriilor sale. Această definiție se fundamentează pe ecuația care
transpune principiul dublei reprezentări în contabilitate, prin care activul este egal cu pasivul, sau
totalului activelor îi corespunde totalul resurselor deținute (proprii și străine).
Cea de-a doua perspectivă asupra căreia utilizatorii sunt interesați este reprezentată de către
peformanța financiară, privită ca rezultat al modificărilor resurselor economice deținute de către firmă
(IASB, 2015). Informațiile obținute privind performanța financiară sunt utile în evaluarea și analiza
rentabilității resurselor economice angajate de către firmă și oferă indicii privind eficiența actului de
guvernață.
În evaluarea performanței firmei trebuie să se țină cont de principiile utilizării contabilității de
angajamente. Acest lucru presupune că firma trebuie să înregistreze în contabilitate tranzacțiile pe
măsură ce acestea au avut loc și nu pe măsura decontării acestora (Istrate, 2009). Chiar dacă încasările
sau plățile în numerar au loc într-un exercițiu financiar distinct de evenimentele care le-au generat,
efectele asupra firmei sunt înregistrate în momentul apariției evenimentelor și conduc la înregistrarea
unor decalaje între rezultatele contabile și fluxurile de trezorerie.
Principalul element prin care poate fi evaluat rezultatul firmei, ca indicator al performanței în
reprezintă profitul. Acest indicator stă la baza calculului altor indicatori precum rentabilitatea sau
rezultatul pe acțiune (Missonier-Piera și Dick, 2010). Pentru determinarea profitului, trebuie avute în
vedere totalitatea veniturilor și cheltuielilor înregistrate de către firmă.
Potrivit IASB (2015), veniturile reprezintă majorări ale beneficiilor economice obținute de
către firmă pe parcursul unei perioade de raportare, concretizate sub forma intrărilor de active,
majorării acestora, sau diminuări ale datoriilor. Astfel de modificări conduc la creșteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele legate de eventuale noi aporturi realizate de către acționari.
În corespondență, cheltuielile reflectă scăderi ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcurusul unei perioade de raportare și se concretizează sub forma ieșirilor sau consumurilor de
active sau diminuări ale nivelului datoriilor (IASB, 2015). Aceste diminuări conduc la reduceri ale
capitalurilor proprii, altele decât cele asociate distribuirilor către participanții la capitalurile proprii.
De asemenea, peformanța financiară poate fi reflecată și prin fluxurile de trezorerie pe care
firma le generează, sub forma intrărilor sau ieșirilor de numerar. Intrările de numerar pot să rezulte
din încasări ale creanțelor sau noi aporturi, iar ieșirile de numerar se concretizează în plata datoriilor
sau distribuirea de dividende către acționari.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
22
Modalitatea de raportare a informațiilor cu privire la poziția și performanța financiară vizează
agregarea acestor informații într-un set de situații financiare care cuprind: situația poziției financiare
la sfârșitul perioadei curente și precedente (bilanțul), situația profitului sau pierderii și ale altor
elemente ale rezultatului global pe perioadă, situația modificărilor capitalurilor proprii pe perioadă,
situația fluxurilor de trezorerie pe perioadă și note privind politicile contabile care au stat la baza
obținerii informațiilor financiare (IASB, 2015).
Politicile contabile au la bază totalitatea principiilor care au fost utilizate în pregătirea și
raportarea situațiilor financiare, și anume: imaginea fidelă, continuitatea activității, contabilitatea de
angajamente, pragul de semnificație, compensarea, frecvența raportării și informațiile comparative
(Istrate, 2009). Respectarea principiilor contabile asigură obținerea și raportarea unei informații
financiare de calitate, certificată prin opinia calificată, obiectivă și independentă a unei terțe persoane,
de regulă un auditor financiar (Raffournier, 2012)
Calitatea informației financiare
Informația financiară este oferită tuturor stakeholder-ilor sub forma raportărilor periodice care
conduc la diminuarea incertitudinii (Daske et al, 2008). Utilitatea informației este asigurată atunci
când sunt îndeplinite caracteristicile calitative ale acesteia (Barth et al., 2008), iar îmbunătățirea
calității informației conduce la reducerea abaterii de la normele sau standardele aplicabile (Hansen,
1991). Potrivit Eurostat Quality Assurance Framework 2013, principalale caracteristici calitative ale
informației sunt reprezentate de: relevanță, acuratețe și precizie, actualitate și promptitudine,
comparabilitate, coerență și completitudine.
Relevanța indică gradul de satisfacere a utilizatorilor informației și măsura în care aceasta
răspunde cerințelor acestora. Un astfel de lucru nu indică neapărat că informația este de slabă calitate,
ci faptul că este inadecvată necesităților utilizatorilor. În domeniul financiar, relevanța informației
poate fi definită prin capacitatea acesteia de a influența semnificativ deciziile utilizatorilor (IASB,
2015). Christensen și Demsky (2008) consideră că informația financiară poate influența deciziile
investitorilor atunci când are valoare predictivă și poate sta la baza realizării de previzionări ale
rezultatelor viitoare, când are valoare de confirmare a evaluărilor anterioare sau ambele caracteristici.
În raport cu principalii utilizatori, relevanța poate fi măsurată prin studierea relației dintre informația
financiară raportată și răspunsul utilizatorilor la transmiterea acesteia (Barth, 2008). Existența unei
corelații puternice între informația financiară transmisă și răspunsul utilizatorilor indică un grad
ridicat al relevanței informației.
Acuratețea informației vizează apropierea rezultatelor obținute în urma transmiterii
mesajului de valoarea exactă sau devărată a acestuia, provenind de la sursa inițială. O informație care
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
23
prezintă acuratețe indică posibilitatea reprezentării fidele a realității. Prin acuratețe se poate măsura
corectitudinea datelor sau informației colectate, fără ca acestea să prezinte eventuale inconsecvețe
sau redundanțe, dar și integritatea celor stocate (Hansen, 1991). În domeniul raportărilor financiare,
acuratețea indică capacitatea informației de a reprezenta în mod fidel tranzacțiile realizate de către
firmă, poziția și performanța financiară a acesteia. Reprezentarea fidelă presupune absența erorilor
semnificative și neutralitatea informației, în descrierea obiectivă a firmei (IASB, 2015). Acuratețea
informației financiare este asigurată fie prin asumarea raportărilor financiare de către cei însărcinanți
pregătirea și întocmirea situațiilor financiare (inclusiv profesioniștii contabili), fie prin exprimarea
unei opinii de către un auditor financiar cu privire la gradul de conformitate al informației financiare
cu un cadru contabil de referință (Archambeault și Dezoort, 2001). Pe baza opiniei auditorului,
utilizatorii își pot fundamenta deciziile și pot aprecia dacă informațiile financiare raportate au fost
denaturate ca urmare a fraudelor sau operațiunilor de management al rezultatului. Barth (2008)
consideră că acuretețea poate fi măsurată cu ajutorul opiniei de audit, dar mai ales cu ajutorul studierii
variației poziției și performanței financiare a firmei de la o perioadă la alta. Creșterilor de rezultat
cărora li se poate stabili proveniența, într-o măsură adecvată, (ca urmare a creșterii nivelului
productivității, vânzărilor, reducerilor comerciale primite, diminuării costurilor), sunt considerate ca
fiind neafectate de operațiuni de management al rezultatului (Barth, 2008).
Oportunitatea informației indică actualitatea acesteia și măsura în care mai pot fi satisfăcute
în timp cerințele utilizatorilor pe baza unor informații colectate în trecut, neactualizate. În cazul
informației financiare, oportunita presupune ca aceasta să fie disponibilă factorilor decizionali în timp
util (IASB, 2015). Unele opinii consideră că o informație financiară veche, perimată, nu mai poate fi
utilă în luarea deciziilor (Bassell et al., 2003), însă poate sta la baza realizării de analize, estimări ale
tendințelor și ca bază pentru calcului actuale ale unor elemente din patriomoniu (Raffournier, 2012).
În mod normal raportările financiare se realizează anual, la termenele impuse prin lege, însă pentru
susținerea deciziilor investitorilor informația poate fi disponibilă și sub forma unor situații
intermediare, care surprind poziția și performanța financiară a firmei până în acel moment (Dumontier
și Raffournier, 2002). Prin raportarea la ideaa susținută de Jaba et al. (2001), oportunitatea informației
poate fi măsurată prin intensitatea răspundului utilizatorilor la momente diferite de timp de la
publicarea situațiilor financiare.
Completitudinea informației primită de un utilizator urmărește ca aceasta să conțină în
totalitate informația transmisă de către sursă. O informație incompletă poate conduce la afectarea
deciziilor utilizatorilor. În domeniul financiar, completitudinea este conectată și susține reprezentarea
fidelă a poziției și performanței financiare (IASB, 2015). O informația trunchiată, chiar dacă este
reală și fără erori, nu poate susține întrutotul deciziile utilizatorilor, disimulând unele evenimente sau
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
24
ascunzând o serie de tranzacții (Missonier-Piera și Dick, 2010). Prin raportarea la Standardele
Internaționale de Raportare Financiară, completitudinea poate fi evaluată prin măsura în care situațiile
financiară conțin elemenntele recomandate sau impuse, astfel încât să asigure o informare adecată
tuturor utilizatorilor.
Coerența informației are în vedere contextul în care aceasta poate fi utilizată împreună cu
alte informații pentru luarea deciziilor. Coerența este asigurată atunci când pentru obținerea
informațiilor se utilizează un sistem unitar de definiții, clasificări și elemente metodologice (Jemna,
2005). În planul informației financiare coerența este asigurată prin aplicarea cu consecvență a
principiului permanenței metodelor și stă la baza comparabilității informațiilor raportate. Pe baza
acestui principiu poate fi evaluat impactul unei metode sau tehnici de calcul asupra informației
financiare raportate.
Claritatea și formatul informației vizează maniera în care aceasta este pusă la dispoziția
utilizatorilor, fără ca mesajul inițial să sufere modificări semnificative ca urmare a unor interpretări.
Pentru raportările financiare, IASB (2015) recomandă ca informațiile raportate în situațiile financiare
să fie prezentate într-o manieră clară și concisă, pentru a evita eventualele confuzii sau concluzii
înșelătoare. Standardele Internaționale de Raportare Financiară susțin însă că pentru a avea utilitate
maximă, utilizatorii informației financire ar trebui să dețină suficiente cunoștințe din domeniul
economic astfel încât să poată studia și analiza situațiile financiare (Alexander și Nobes, 2007).
Claritatea și formatul pot fi evaluate prin raportarea la IFRS: pentru reducerea confuziilor, IFRS
propun atât formatul cât și conținutul minimal al raportărilor financiare.
Accesibilitatea informației urmărește posibilitatea obținerii informației atunci când
utilizatorii au nevoie de aceasta. Această caracteristică trebuie corelată și cu oportunitatea, cele două
determinând gradul de utilitate al informației pentru un anumit utilizator. În cazul informației
financiare, accesibilitatea este stabilită de cadrul contabil de referință și impune publicarea situațiilor
financiare anuale sau trimestriale atât pe site-urile firmelor cât și transmiterea situațiilor către
organismele guvernamentale de supraveghere financiară (Christensen și Demsky, 2008). Absența sau
întârzierea publicării situațiilor financiare de către firme poate conduce, după caz, la o serie de
sancțiuni de ordin financiar sau retragerea dreptului de a fi cotată pe o piață reglementată.
Comparabilitatea informației are în vedere posibilitatea identificării unor anumite diferențe
sau asimetrii atât între mesajele transmise de la aceeași sursă către diferiți utilizatori, cât și de la
aceeași sursă, dar către un singur utilizator, în momente diferite (Jemna, 2005). Problema
comparabilității vizează identificarea unor similitudini sau diferențe între informațiile financiare
raportate de către aceeași firmă dar la momente diferite de timp (utilizând sau nu referențiale contabile
comune) sau în același moment, sau între informațiile raportate de către firmă și alte firme cu care
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
25
aceasta se poate compara, în baza utilizării unui referențial contabil comun (Christensen și Demsky,
2008). Comparabilitatea poate fi asigurată prin aplicarea unui cadru contabil de referință comun, prin
utilizarea aceleiași valute în care sunt exprimate valorile elementelor care descriu poziția și
performanța financiară sau prin calcularea unor indicatori (rate financiare).
Securitatea informației vizează posibilitățile și mijloacele pe care sistemul informațional le
deține și utilizează, pentru ca mesajul transmis să nu fie afectat din exterior dar nici de infrastructura
cu ajutorul căreia mesajul este transmis. În cazul raportărilor financiare, securitatea informației este
asigurată prin exprimarea unei opinii independente de către un auditor financiar cu privire la sistemul
de control intern al firmei, la modalitatea de obținere a informației, iar în unle cazuri de certificarea
suplimentară a unui auditor al sistemelor informaționale (Alexander și Nobes, 2007). Certificarea
calității modului de funcționare a sistemului informațional al firmei conduce implicit și la asigurarea
acurateții informației raportate (Arens et al., 2012).
Validitatea informației face referire la posibilitatea verificării în orice moment atât a sursei
mesajului cât și a măsurii în care acesta este adevărat sau fals. În cazul informației financiare,
validității îi corespunde caracteristica verificabilitate (IASB, 2015), ca modalitate prin care se asigură
reprezentarea exactă a tranzacțiilor economice realizate de către firmă. Cu ajutorul verificabilității,
utilizatorii informației financiare pot reconsitui sau recalcula o serie de rezultate prin utilizarea
acelorași metodologii sau ipoteze folosite de către cei responsabili cu raportarea.
Caracteristicile calitative ale informației financiare trebuie să conducă la o creștere a utilității
acesteia, în funcție și de o serie de constrăngeri care pot afecta costul obținerii informației. În cele
mai multe studii din literatura de specialitate, metodele utilizate în analiza calității informației
financiare au urmărit măsura în care caracteristicile calitative sunt îndeplinite sau nu și mai puțin
estimarea punctuală a calității. Tocmai absența unor indicatori standardizați care să poată fi utilizați
în estimarea calității informației au determinat aplicarea cu dificultate a unor metode statistice. Cele
mai multe metode au fost utilizate pentru testarea existenței la nivelul informațiilor financiare
raportate a caracteristicilor precum: relevanță, reprezentare exactă, comparabilitate, verificabilitate,
oportunitate și inteligibilitate.
Calitatea informației financiare și legea uitării
STATISTICAL ASSESSMENT OF THE VALUE RELEVANCE OF FINANCIAL
INFORMATION REPORTED BY ROMANIAN LISTED COMPANIES
By: Jaba, Elisabeta; ROBU, Ioan-Bogdan; Istrate, Costel; Roman, Mihai
ROMANIAN JOURNAL OF ECONOMIC FORECASTING
Volume: 19 Issue: 2 Pages: 27-42 Published: 2016
Este cunoscut faptul că fundamentarea deciziilor investitorilor pe piața financiară se bazează,
în bună măsură, pe informațiile furnizate de sistemul de raportări financiare al entităților cotate
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
26
(Jawabreh & Alrabei, 2012). Prin informațiile de calitate oferite, se consideră că raportarea financiară
contribuie la reducerea semnificativă a gradului de incertitudine asociat evenimentelor care se produc
la nivelul firmei (Casagrande, 1999).
Potrivit International Accounting Standard Board (IASB), principalele caracteristici
calitative ale informației financiare sunt relevanța și reprezentarea exactă, amplificate prin
comparabilitate, verificabilitate, oportunitate și inteligibilitate (IASB, 2015). Relevanța informației
se poate defini drept capacitatea acesteia de a influența semnificativ deciziile utilizatorilor (IASB,
2013). Pornind de la Conceptual Framework of IASB, Christensen & Demsky (2008) consideră că o
informație financiară relevantă poate influența deciziile investitorilor atunci când are valoare
predictivă și poate sta la baza realizării de estimări ale rezultatelor viitoare, când are valoare de
confirmare a evaluărilor anterioare sau ambele caracteristici. Relevanța informației poate fi
amplificată atunci când aceasta este oportună, adică este disponibilă utilizatorilor în timp util pentru
luarea deciziilor (IASB, 2015). Studiile privind value relevance (Barth et al, 2008) constată că
informația financiară din situațiile raportate de către firmele cotate poate influența semnificativ
deciziile investitorilor.
În studiu se propune analiza și evaluarea relevanței informației financiare în timp, pe
parcursul unui întreg exercițiu financiar. Pentru identificarea momentelor critice ale unui exercițiu
financiar, când informația financiară poate afecta variația cursului bursier, realizăm o analiză de panel
a relevanței informației financiare raportate de către firmele românești cotate la Bursa de Valori
București (BSE).
Studiul s-a realizat pe un eșantion de 67 de firme cotate BSE, în perioada 2006-2013. Pentru
studiul relevanței s-a evaluat, cu ajutorul analizei de panel, influența poziției și performanței
financiare asupra variației medii zilnice a cursului bursier al acțiunilor firmelor cotate. O relație între
indicatorii financiari ai poziției și performanței firmei și variația zilnică la bursă a prețurilor acțiunilor
nu a fost încă abordată pentru firmele românești cotate. Indicatorii financiari considerați în studiu,
privind poziția și performanța financiară a firmei, au fost calculați pe baza informațiilor din situațiile
financiare anuale. Datele au fost prelucrate cu softurilor SAS 9.2 și SPSS 20.0. Principalele rezultate
ale cercetării relevă faptul că informațiile financiare raportate de către firmele românești cotate BSE
sunt relevante pentru investitori, însă gradul de relevanță diferă semnificativ, în timp (de la o lună a
alta, a unui exercițiu financiar) și de la o firmă la alta.
Structura lucrării mai cuprinde 4 secțiuni: o trecere în revistă a literaturii de specialitate
(secțiunea 2), prezentarea metodologiei (secțiunea 3), rezultate și discuții (secțiunea 4) și concluzii.
Rezultatele obținute în studiu au permis atingerea obiectivelor cercetării și validarea ipotezei
de lucru propuse. Cu ajutorul principalilor indicatori financiari calculați pe baza informațiilor din
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
27
situațiile financiare anuale s-a putut evalua relevanța în timp a acestora (lunar) asupra investitorilor.
În studiu, relevanța a fost evaluată pe baza influenței indicatorilor financiari asupra variației medii
zilnice a cursului bursier al acțiunilor firmelor românești cotate la bursă (BSE).
În urma analizei datelor colectate la nivelul eșantionului considerat în analiză, ipoteza
propusă spre testare a fost validată. Se poate aprecia că în cazul firmelor românești cotate BSE,
informația financiară raportată pe baza situațiilor financiare anuale își pierde în timp relevanța față
de investitori, pe parcursul unui exercițiu financiar.
Rezultatele cercetării au reliefat faptul că informațiile privind poziția financiară, și mai ales
structura financiară a firmei, evaluată pe baza levierului financiar (FL) sunt relevante investitorilor
mai ales în a doua jumătate a exercițiului financiar. Utilitatea acestor informații este susținută se
posibilitatea realizării unor comparații privind beneficiile obținute în urma finanțării activității fie pe
baza resurselor proprii, fie pe baza resurselor străine.
Informațiile privind performanta financiară a firmei vizează performanta activității de
exploatare (evaluată cu ajutorul ROA), performanța utilizării capitalurilor proprii (ROE) și
performanța activității comerciale (NM). În urma analizei datelor colectate la nivelul eșantionului
studiat, informațiile raportate care stau la baza calculării ROA sunt relevante pentru investitori doar
atunci când sunt publicate (după auditarea acestora) și ulterior, în luna septembrie, când sunt raportate
situațiile financiare intermediare. Informațiile privind rentabilitatea financiarăsunt relevante pentru
investitori începând cu luna iulie (tot dup auditare), iar informațiile privind rentabilitatea comercială
(NM) sunt relevante pentru investitori imediat după încheierea exercițiului financiar și anunțarea
rezultatelor neauditate, în momentul publicării situațiilor financiare (luna mai) și ulterior, în
momentul pregătirii și raportării situațiilor semestriale.
Un punct forte al acestui studiu îl reprezintă faptul că, spre deosebire de celelalte studii de
profil, în analiză se utilizează variația medie lunară a cursului bursier, controlându-se mult mai bine
evoluția prețului acțiunilor sub influența informațiilor din situațiile financiare raportate. Pe baza
rezultatelor obținute se poate realiza o ierarhizare în timp a informațiilor (indicatorilor) cu relevanță
ridicată față de investitori. În același timp, prin identificarea perioadelor de timp în care un indicator
prezintă sau nu relevanță pentru investitori se pot solicita sau impune raportări periodice suplimentare
care să contribuie la creșterea relevanței și să fie utile în fundamentarea deciziilor investitorilor.
Limitele studiului sunt determinate în principal, din includerea în analiză doar a informațiilor
privind profitabilitatea-rentabilitatea și a gradului de îndatorare, modelele propuse neincluzând și alte
informații cu privire la lichiditatea firmelor, solvabilitatea, apartenența la un anumit obiect de
activitate sau la un anumit auditor, sau tipul opiniei de audit exprimate cu privire la situațiile
financiare raportate.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
28
Calitatea informației financiare și riscul de țară
THE COUNTRY RISK INFLUENCE ON ACCOUNTING QUALITY IN THE CASE OF
ROMANIAN LISTED COMPANIES
By: ROBU, Ioan Bogdan; Carp, Mihai; Popescu, Cristian C.; et al.
TRANSFORMATIONS IN BUSINESS & ECONOMICS
Volume: 15 Issue: 3C Pages: 597-616 Published: 2016
Riscul de țară joacă un rol important în luarea deciziilor de afaceri, iar ca factor
macroeconomic poate influența interesul investitorilor în sensul afectării calității informațiilor
financiare, prin încurajarea sau descurajarea operațiunilor de management al rezultatului (Enomoto
et al., 2015). În cazul țărilor cu un sistem legislativ puternic și orientate către protecția investitorilor,
se poate observa o limitare a acțiunilor de manipulare a rezultatelor contabile (Francis et al., 2016).
Astfel, o difuzare eficientă a informațiilor contabile asigură stabilitatea relațiilor entității cu mediul
său economic (Michailesco, 2009), iar calitatea informațiilor financiare raportate asigură condițiile
de menținere a eficienței piețelor financiare (Rankin et al., 2012).
Factorii determinanți ai riscului de țară sunt numeroși, însă dintre cei mai importanți pot fi
reprezentați de performanțele economice, politice și instituționale (Bevan & Estrin, 2000). În unele
cazuri, riscul instituțional poate fi înlocuit cu cel comercial determinat de îndeplinirea contractelor cu
firmele private și partenerii locali (Nordal, 2001). În evaluarea deciziei de investiții, companiile ar
trebui să țină cont de riscul economic și de cel politic (McGowan and Moeller, 2009). Riscul
economic face referire la capacitatea unei țări de a-și plăti datoriile, iar riscul politic se referă la
posibilitatea unei țări de a lua decizii care să producă pierderi investitorilor (Usher, 1965). Daca
acțiunile guvernamentale interferează sau blochează tranzacțiile financiare, modifică termenii
contractelor sau măresc costurile acestora, atunci se poate vorbi de existența riscului politic
(Westonand Sorge, 1972).
Se poate sintetiza că riscul de țară presupune dezechilibre de natură economică, politică și
socială care influențează randamentul sau rentabilitatea investițiilor, în special atunci când se discută
despre investițiile străine (Robock, 1971; Root, 1972; Simon, 1982; Roy and Roy, 1994; Meldrum,
2000 ; Bouchet et al., 2003). Fie că este vorba despre investiții, dimensionarea producției sau a pieței
de desfacere, firmele au tendința firească de optimizare a costurilor, iar apariția riscului de țară poate
conduce la o serie de costuri suplimentare (Weston and Sorge, 1972).
Riscul țară poate fi inclus în analiza deciziilor de investiții prin elaborarea de modele care
folosesc procese stochastice cu scopul evaluării proiectelor de investiții (Nordal, 2001). În cazul
investițiilor realizate în economii unde riscul este dependent de schimbările din mediul
macroeconomic și de business, piețele financiare sunt afectate semnificativ de manifestarea riscului
de țară (Aboura & Chevallier, 2015).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
29
Riscul de țară își exercită influența asupra valorii randamentului titlurilor nu direct, ci prin
intermediul factorilor utilizați în evaluarea activelor (Andrade, 2009). Sub influența riscului de țară,
in analiza valorii și efectului acestuia la nivelul piețelor emergente, tentința companiilor mici este de
a înregistra randamente ale titlurilor și performanțe superioare față de companiile mari, cu impact
direct asupra unor indicatori ai valorii precum preț/valoare contabilă pe acțiune (price-to-book ratio)
sau preț/rezultat pe acțiune (price earnings ratio) (Zaremba, 2016). În acest caz, interesele
investitorilor pot fi afectate, ceea ce impune includerea unui ansamblu de caracteristici ale mediului
socio-economic, printre cele mai importante fiind: tipul de regim juridic (bazat pe coduri de legi sau
pe cutume), modul de acordare a drepturilor privind stimulentele managerilor, reglementările privind
auditarea situațiilor financiare, condițiile de guvernare a entităților, reglementările privind drepturile
acționarilor minoritari, legi ale pieței de capital, independența justiției și a presei (Hope, 2003;
Manganaris et al., 2016).
La nivel international, adoptarea IFRS și normele și practicile de protecție a investitorilor au
efecte semnificative asupra calității informațiilor financiare raportate, măsurile de reglementare ale
mediului economic limitând posibilitatile managerilor de a manipula rezultatele (Houqe et al., 2012).
În acest mod este reflectată dependența practicilor contabile de factorii macroeconomici naționali
(Houqe et al., 2012).
Influența riscului de țară asupra calității informației financiare poate fi evaluată din
perspectiva utilizării principiului prudenței în raportarea financiară și a relevanței informației
financiare pe piața de capital. Într-o primă etapă se va estima și testa influența riscului de țară asupra
prețului acțiunilor firmelor românești cotate BSE. Odată estimată această influență, se va analiza
influența pieței financiare (măsurată pe baza variației în timp a prețului acțiunilor firmelor cotate
BVB, anterior afectat de riscul de țară) asupra cifrelor contabile (ca măsură a accounting
conservatism) și se va evalua gradul de afectare a acestor cifre ca urmare a operațiunilor de
management ale rezultatului, prin estimarea total angajamente (accruals), dar și a componentelor
sale. În urma descompunerii total angajamente (accruals) se va estima și testa influența cifrelor
contabile (afectate indirect de riscul de țară) asupra pieței financiare, evaluându-se astfel relevanța
acestora.
Rezultatele obținute în studiu au condus la atingerea celor trei obiective de cercetare propuse.
Astfel, a fost estimată și testată influența riscului de țară asupra pieței bursiere românești și implicit
asupra prețului acțiunilor firmelor românești cotate BSE (O1:); a fost estimată și testată influența
pieței financiare (BVB), reflectată prin variația în timp a pretului titlurilor tranzactionate, asupra
calității informațiilor financiare și în special asupra operațiunilor de management al rezultatului (O2)
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
30
și a fost estimată și testată influenței informațiilor financiare, afectate sau nu de operațiunile de
earnings management, asupra intereselor investitorilor (O3).
Atingerea acestor obiective a condus la validarea ipotezei generale. Astfel, la nivelul BVB
riscul de țară, și în special cel asociat normelor legale, are un efect semnificativ asupra calității
informațiilor financiare raportate de către firmele românești cotate la bursă, și implicit asupra
intereselor investitorilor.
Mai mult decât atât, prin analiza de senzitivitate, s-a validat și faptul că în cazul firmelor
românești cotate la bursă care prezintă un procent semnificativ de acționari străini, riscul de țară, și
în special cel asociat normelor legale, are un efect semnificativ asupra calității informațiilor financiare
raportate de către acestea.
Calitatea informației financiare și contabilitatea de angajamente
ACCRUALS EARNINGS MANAGEMENT IN EMERGING MARKETS UNDER THE
TRANSITION TO IFRS: THE CASE OF ROMANIAN LISTED COMPANIES
By: Istrate, Costel; Georgescu, Iuliana Eugenia; Carp, Mihai; ROBU, Ioan Bogdan et al.
TRANSFORMATIONS IN BUSINESS & ECONOMICS
Volume: 14 Issue: 2A Pages: 393-411 Published: 2015
Cifrele contabile făcute publice prin raportările financiare au ca scop informarea
utilizatorilor despre starea, performanțele și perspectivele entităților. Calitatea deciziilor luate de
utilizatorii informației contabile depinde, în bună măsură, de calitatea acestei informări. Literatura
identifică mai multe dimensiuni ale calității informației financiar-contabile (Paglietti, 2009):
relevanța, managementul rezultatului și utilizarea contabilității de angajamente.
Rezultatele unor astfel de studii sunt utile în încercarea de a măsura calitatea referențialelor
contabile, a mecanismelor de verificare a aplicării lor, dar și pentru a scoate în evidență încercări ale
unor firme de a cosmetiza unele informații ori pentru a explica de ce firmele apelează uneori la astfel
de ajustări ale cifrelor contabile. Utilizarea operațiunilor de management al rezultatului pot fi
întotdeauna acceptate într-o anumită doză și este mereu de așteptat ca firmele să practice într-o
anumită măsură astfel de operațiuni, îndeosebi datorită nevoii fundamentale de estimări și de
raționamente înc onstruirea informației contabile. Dechow & Skinner (2000) consideră chiar că a
elimina flexibilitatea în raportările financiare ar însemna a elimina utilitatea rezultatului contabil ca
indicator al performanței economice.
Implicarea firmelor în operațiuni de management al rezultatului astfel încât să atingă și să
depășească performanțele așteptate de piață, de analiști, de investitori este justificată de către
directorii financiari (Graham et al., 2005) prin aceea că astfel se întărește credibilitatea pe piața
financiară, se mențin și cresc prețurile acțiunilor, se menține și se îmbunătățește reputația conducerii,
se transmit mesaje favorabile despre perspectivele de creștere. Pragurile pe care își propun să le atingă
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
31
și să le depășească firmele se referă la raportarea unor rezultate care să corespundă așteptărilor
investitorilor (Degeorge et al., 1999).
Cifrele contabile mai sunt utilizate și în stabilirea remunerării unor membri ai conducerii
întreprinderilor, ca bază pentru calculul unor indicatori din contractele de credit de care beneficiază
firmă, ori ca punct de plecare în stabilirea unor impozite (Niskanen, Keloharju, 2000). Se consideră
că raportarea fluxurilor de trezorerie este, pentru utilizatori, o cale de a atenua efectele diverselor
opțiuni contabile în măsurarea performanțelor firmei. Pe baza analizei reacțiilor unui anumit număr
de directori financiari, Graham et al. (2005) ajung la concluzia că acești responsabili financiari ai
companiilor consideră totuși că în raportarea financiară, rezultatul contabil este o măsură mai
importantă decât valoarea fluxurilor de trezorerie.
Studiul își propune să evalueze măsura în care se poate constata o anumită utilizare a
tehnicilor de management al rezultatului pe bază de accruals pe cazul firmelor cotate la BVB. Pornind
de la metodologia consacrată în studiile anterioare privind, în studiu se propune calculul indicatorilor
de management al rezultatului pe bază de accruals precum și testarea influenței unor factori de ordin
nefinanciar asupra acestora.
Rezultatele studiului indică utilizarea operațiunilor de management al rezultatului bazat pe
accruals la nivelul firmelor românești cotate la Bursa de Valori București, mai ales în perioada pre-
IFRS, pe diferite obiecte de activitate. În același timp, operațiunile de management al rezultatului
bazat pe accruals (OMRA) sunt influențate și de apartenența auditorului la Big 4, firmele auditate de
către aceștia evidențiind valori reduse ale OMRA, comparatv cu firmele auditate de către auditori din
Non Big 4. Principalele contribuții aduse de către studiu la literatura contabilă cu privire la
operațiunile de management al rezultatului în cazul firmelor românești cotate sunt atât în plan
metodologi cât și al rezultatelor obținute.
În plan metodologic, eșantionul analizat este mult mai complet și structurat față de studiile
precedente înregistrate la nivelul României, datele fiind colectate până în 2014, ceea ce permite o mai
bună comparație între perioada pre-IFRS (6 years) și perioada IFRS (3 years). În al doilea rând, spre
deosebire de studiile anterioare pe cazul firmelor românești cotate, în studiul de față s-au reținut doar
indicatorii care se referă la acruals, luând în considerare variabile neutilizate în celelalte studii. În al
treilea rând, din punct de vedere al metodologiei de cercetare utilizate, studiul s-a realizat în două
etape: în prima s-a estimat componenta discreționară a OMRA, iar în cea de-a doua etapă s-a evaluat
calitatea OMRA (atât pentru cele pozitive cât și cele negative).
Pe baza rezultatelor obținute în studiu, se poate aprecia că la nivelul firmelor românești
cotate BVB există operațiuni de management al rezultatului, cu impact direct asupra variației OMRA
discreționare. Valori ridicate ale OMRA discreționare (pozitive) s-au înregistrat mai ales în perioada
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
32
pre-IFRS și mai ales în rândul firmelor din domeniul serviciilor, la nivelul cărora valorile creanțelor
și ale cifrei de afaceri raportate nu erau corelate cu fluxurile de numerar înregistrate. Existența unor
astfel de decalaje ca urmare a manipulărilor contabile aveau rolul de a cosmetiza rezultatele obținute
de către firme și de a denatura poziția și performanța financiară a acestora. In același timp, din
rezultatele obținute se poate observa că apartenența auditorilor firmelor analizate la grupul Big 4 nu
constituie un factor determinant al OMRA discreționare, operațiuni de management al rezultatului
existând la nivelul tuturor firmelor cotate.
Calitatea informației financiare și raportările financiare de mediu
ANALYSIS OF COMPANIES SUSTAINABILITY UNDER THE INFLUENCE OF
ENVIRONMENTAL INFORMATION DISCLOSURE
By: Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan; Pavaloaia, Leontina; et al.
ENVIRONMENTAL ENGINEERING AND MANAGEMENT JOURNAL
Volume: 16 Issue: 4 Pages: 957-967 Published: APR 2017
Dezvoltarea sustenabilă a companiilor are la bază asigurarea pe termen lung a unui echilibru
între componentele care o definesc, de ordin economico-financiar, de mediu și de ordin social (Dobre
et al., 2015). Componenta economică are în vedere alocarea eficientă a resurselor sau bunurilor
limitate, cea de mediu recomandă nedepăşirea limitelor de poluare şi conservarea biodiversității, iar
componenta socială își propune asigurarea egalității şanselor, oportunităţilor, libertăţilor şi justiţiei
sociale (Hansmann et al., 2012).
Integrarea elementelor privind mediul înconjurător în viața companiei presupune luarea în
calcul a acestei componente atât la nivel economic, cât și la nivel juridic, contabil, financiar, tehnic
etc. În plan economic luarea în calcul a aspectelor legate de mediu în costul serviciilor sau producției
permit companiilor să-și raționalizeze consumul de resurse naturale sau energie, realizând economii
substanțiale și să satisfacă exigențele privind respectarea mediului și sănătatea consumatorilor (Ahsen
et al., 2004).
Din punct de vedere juridic, luarea în considerare a elementelor de mediului este impusă prin
acte normative (Williamson, 2001; Ribeiro and Kruglianskas, 2015), care angajează responsabilitatea
companiilor în cazul nerespectării limitelor admise (emisii, deșeuri, ape uzate etc.) și conduce la
sancțiuni administrative și/sau penale. Din punct de vedere financiar și contabil, înregistrarea
costurilor de mediu generate de activitatea companiilor și prezentarea informațiilor financiare
aferente, se dorește a fi un mijloc de evaluare a performanțelor companiilor (Lafontaine, 2002). Din
punct de vedere tehnic, investițiile în eco-tehnologii pot asigura companiilor avantaje competitive
(Rennings, 2000).
Raportarea privind dezvoltarea sustenabilă a devenit o practică tot mai frecventă, companiile
încercând să răspundă ”așteptărilor, presiunilor și criticilor din partea părților interesate care doresc
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
33
să fie mai bine informate cu privire la impactul social și de mediu al activității” (Boiral, 2013;
Brammer et al., 2006). Efectele deteriorării mediului, ca urmare a activității companiilor, pot avea
implicații de ordin financiar și pot conduce la diminuarea valorii de piață a companiilor (Cormier and
Magnan, 2007). În vederea asigurării unei bune informări a utilizatorilor privind activitatea
companiilor și a impactului pe care îl are aceasta asupra mediului, se recomandă publicarea unor
rapoarte de mediu sau de dezvoltare durabilă, sau integrarea unor astfel de informații în rapoartele lor
financiare sau în cele cu scop general (Brammer et al., 2006).
În acest sens, există o serie de reglementări contabile care impun publicarea anumitor
informaţii de mediu, precum și a impactului activității companiilor asupra mediului. Cadrul General
al IASB (International Accounting Standard Board – organism însărcinat cu elaborarea normelor
internaționale de raportare financiar-contabilă - IFRS) încurajează prezentarea unor informații
suplimentare dacă acestea au un impact semnificativ asupra poziției și performanței financiare. Deși
inițiativa publicării unor astfel de informații prin intermediul rapoartelor de mediu sau de gestiune
rămâne la latitudinea companiei (Brammer et al., 2006), acestea ar trebui să surprindă principalele
caracteristici de performanță și incertitudinile cu care compania se confruntă (Cho and Patten, 2007).
Evaluarea acțiunilor întreprinse de către firme pentru protecția mediului poate garanta
exploatarea durabilă, continuitatea activității și trebuie realizată pe baza unui set de indicatori stabilit
în mod consensual (Dobre et al, 2015). Acești indicatori trebuie să permită monitorizarea dezvoltării
durabile și evaluarea impactului activităților și a produselor/ serviciilor firmelor asupra mediului.
Astfel de informații sunt utile investitorilor în evaluarea performanțelor economice și de mediu ale
firmelor, cu scopul fundamentării deciziilor acestora pe piața bursieră.
Studiul își propune analiza și evaluarea impactului informațiilor privind mediul, prezentate
de către companiile românești cotate, în contextul specific al raportărilor financiare, asupra deciziilor
investitorilor pe piața bursieră, cu efect direct asupra performanței globale și bursiere. Evaluarea
deciziilor investitorilor se poate realiza pe baza variației cursului bursier al acțiunilor firmelor cotate.
În analiza impactului informațiilor de mediu asupra deciziilor investitorilor s-a ținut cont de influența
individuală și de efectul coroborat al acestor informații cu cel al informațiile financiare. Studiul s-a
realizat la nivelul companiilor românești cotate la Bursa de Valori București (BSE) în 2011 (82 firme
aplicau norme românești de raportare financiară - RAS) și 2013 (81 firme aplicau IFRS).
Principalele rezultate obținute în studiu relevă existența unui profil de performanță globală
a firmelor românești cotate la bursă sub influența informațiilor de mediu cu caracter financiar și
nefinanciar. De asemeneape baza datelor analizate s-a demonstrat faptul că la nivelul firmelor
românești cotate BSE, raportarea informațiilor cu privire la mediu au o influență semnificativă asupra
deciziilor investitorilor și implicit asupra performanței globale, în condițiile adoptării referențialului
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
34
contabil IFRS, referențial care a condus la creșterea componentei mediu din situațiile financiare
anuale.
B1.2: Contribuții privind îmbunătățirea calității misiunilor de audit financiar din România
La nivel internațional, cererea pentru servicii de audit și asigurare a fost influențată de
interesul principalilor beneficiari, preum și de evoluția în timp a profesiei contabile și de audit. În
funcție de obiectivele misiunii de audit, dar și de nivelul de normalizare în domeniu, la nivel
internațional pot fi identificate trei perioade mari ale evoluției pieței de audit și servicii de asigurare
(Zeff, 2003).
Perioada de dinainte de 1940 este marcată de apariția asociațiilor profesionale și de emiterea
unor forme incipiente ale codurilor de etică și ale standardelor profesionale (Zeff, 2003). Principalii
beneficieri ai misiunilor de audit erau investitorii și furnizorii de capital, iar obiectivele auditului
vizau cu precădere detectarea fraudelor (Porter et al., 2003). Pe aceste considerente se fundamentează
teoria polițistului (sau a jandarmului), prin care se justifică rolul auditului financiar în detectarea și
prezentarea fraudelor financiare (Hayes et al., 2005).
Cea de-a doua perioadă, cuprinsă între 1940 și 1960, este marcată de dobândirea notorietății
și creșterea reputației profesiei contabile și de audit (Zeff, 2003). În această perioadă sunt
recomandate și, mai apoi, asimilate o serie de standarde profesionale, care vizează creșterea calității
misiunilor de audit. Necesitatea serviciilor de audit și asigurare se justifică pe baza a două teorii.
Teoriei credibilității acordate afirmă că auditul financiar este necesar managerilor pentru a spori
încrederea investitorilor în actul de guvernanță corporativă (Hayes et al., 2005). Cea de-a doua teorie,
a încrederii inspirate, afirmă că auditul financiar este util acționarilor în evaluarea performanței
firmelor cu scopul determinării valorii dividendelor din profitul obținut, proporțional cu mărimea
drepturilor deținute (Hayes et al., 2005).
Ce-a dea treia perioadă debutează la începutul anilor 1960 și continuă până în prezent. Deși
în această perioadă are loc o consolidarea a practicilor de audit și o concentrare a firmelor de audit și
asigurare în grupuri mari de firme (multinaționale), scandalurile financiare și abaterile de la codul de
etică atrag o serie de critici la adresa profesiei contabile și de audit (Zeff, 2003). Criticile apar cu
precădere din direcția investitorilor, aceștia fiind nemulțumiți de ineficiența auditului financiar în
semnalarea fraudelor și a abuzurilor de încredere comise de manageri la nivelul firmei. Pe fondul
acestor probleme se fundamentează teoria agenției prin care se justifică necesitatea auditării situațiilor
financiare pentru reducerea asimetriei informaționale (Hayes et al., 2005).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
35
Evoluția serviciilor de audit financiar la nivel internațional a fost determinată și de influența
semnificativă a grupul marilor firme de audit (Big 8, Big 6, Big 5 și Big 4). Acest lucru a condus la
creșterea competitivității și calității misiunilor (Buijink et al., 1998), dar și la sporirea influenţei
asupra normalizatorilor în sensul impunerii propriilor politici și interese (Hamilton et al., 2008).
În condițiile apariției fraudelor financiare sau erorilor de raportare, opinia auditorului poate
fi afectată, cu impact direct asupra diminuarea calității misiunii de audit financiar (Hayes et al., 2005).
O misiune de audit financiar poate fi considerată a fi realizată în conformitate cu standardele de
calitate, atunci când auditorul reușește să detecteze evetualele denaturări contabile și să aplice cele
mai bune proceduri care să îl conducă la descoperirea acestora (DeAngelo, 1981). Reușita este
asigurată de competența profesională a auditorului, în timp ce aplicarea celor mai bune proceduri care
să îl conducă la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate ține de obiectivitatea și
independența auditorului (Knechel et al., 2012).
Realizarea unei misiuni de audit de calitate, în conformitate cu standardele profesionale,
conduce la exprimarea unei opinii de audit corecte prin care se garantează acuratețea informațiilor
financiare raportate, cu impact direct asupra stabilității piețelor financiare (Hayes et al., 2005).
Stabilitatea piețelor, bazată pe transparența în raportarea financiară, conduce la predictibilitate și la
posibilitatea preîntâmpinării manifestării crizelor economico-financiare (McPhail și Walters, 2009),
ale căror efecte negative sunt resimțite în plan economic, social, politic, cultural și nu numai.
Totodată, traducerile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, a Standardelor
Internaționale de Audit și a Ghidurilor privind asigurarea unui audit de calitate conduc la înregistrarea
unor opinii diferite în ceea ce privește modul de utilizare al unor concepte (Godfrey și Chalmers,
2007) și determină o serie de neconcordanțe în ceea ce privește în practica auditului financiar din
România. Deși la nivel european și internațional există o practică recunoscută în ceea ce privește
metodologia auditului financiar (Arens et al., 2012; Soltani, 2007), la nivelul României lucrurile sunt
încă la început de drum.
Trebuie menționat faptul că practica internațională din domeniul auditurlui financiar
recunoaște și recomandă utilizarea modelelor econometrice în testarea ipotezei de Going Concern
(Lensberg et al., 2006), în evaluarea riscului de fraudă (Nieschweitz et al, 2000) și estimarea
denaturărilor contabile (Trompeter et al., 2013), pe baza metodelor statistice avansate de analiză a
datelor. Însă, la nivelul României, se constatată absența unor modele valide, cel puțin din perspectiva
Ghidului publicat de CAFR, care să poată fi utilizate de practicienii din domeniul auditului din
România.
În același timp, înființarea relativ recentă a Camerei Auditorilor Financiari din Romînia
(CAFR) prin Ordonanța de urgență Nr. 75/1999, adoptarea ISA într-o primă formă în 2006 (și ulterior
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
36
prin traducerile succesive din 2009 și 2013) dar și încercarea de a transalata practica internațională în
contextul românesc, fără a ține cont de specificitățile naționale (prin tipărirea unui ghid privind
asigurarea calității auditului financiar publicat în 2010, retipărit în 2013 – considerat a fi insuficient
în ceea ce privesște evaluarea sistemului de control intern, a riscului de fraudă și a posibilităților de
testare a utilizării ipotezei de Going Concern - și care va trebui modificat și reevaluat pentru a ține
cont de prevederile noii Directive Europene nr. 34/2013, în care se propun o serie de proceduri și
tehnici de audit), constituie premisele perfecționării și modernizării practicilor de audit financiar din
România cu scopul creșterii calității misiunii de audit financiar.
Opinia de audit și dezvoltarea durabilă
Rethinking the Role of M&As in Promoting Sustainable Development: Empirical Evidence
Regarding the Relation Between the Audit Opinion and the Sustainable Performance of the
Romanian Target Companies
By: Dicu, Roxana Manuela; Robu, Ioan-Bogdan; Aevoae, George-Marian; et al.
SUSTAINABILITY
Issue: 20 Article Number: 8622 Published: OCT 2020
Sustenabilitatea descrie capacitatea de a menține diverse sisteme și procese - din punct de
vedere ecologic, social și economic - pentru a acorda o atenție sporită mediului. Pe aceeași linie,
există responsabilitatea pentru impactul pe care îl exercită organizația asupra mediului, comunității
și societății în ansamblu, atât în termeni de afaceri, cât și sociali. În căutarea unui mediu durabil,
diverși profesioniști ar trebui să dezvolte soluții interdisciplinare pentru problema ridicată de locurile
de muncă, comunitățile și forța de muncă transformate de forțele tehnologice și economice (Ferreira
și colab., 2006).
Astfel, putem vedea că sustenabilitatea este un concept care poate fi privit din dublă
perspectivă: pe de o parte, mediul ar trebui păstrat, dar, pe de altă parte, dacă există acțiuni care îl
influențează negativ, acest impact ar trebui să fie comensurat și, în cele din urmă, ocolit sau corectat.
Rolul auditorilor în această chestiune, ca parte a profesionistului care poate oferi soluții, este de a
identifica problemele și de a-și exprima o opinie cu privire la acestea, pentru ca companiile să
acționeze mai responsabil.
Abordarea sustenabilă a companiilor implicate în fuziuni și achiziții (M&As) este o
chestiune care îi privește atât pe cumpărători, cât și pe firmele-țintă implicate. Principalul accent al
cercetării în zonă se referă la două direcții. Pe de o parte, avem influența comportamentului durabil
asupra bogăției acționarilor implicați în tranzacții de M&A (Salvi și colab., 2018; Datta și colab.,
2013) și, pe de altă parte, luăm în considerare impactul M&As privind performanța acționarilor
externi (Hu și colab., 2020). Ambele abordări se bazează pe valoarea creată ca rezultat al M&A, care
are ca scop principal susținerea prosperității generațiilor viitoare (González ‐ Torres și colab., 2020).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
37
Având în vedere eficiența M&A corporativă în schimbarea organizațională, în zilele noastre
întâlnim adesea termenul de M&A ecologic, referindu-ne la tranzacții cu scopul de a achiziționa
tehnologii de economisire a energiei și de reducere a emisiilor sau de a se transforma în alte industrii
cu poluare scăzută și energie scăzută de către întreprinderi puternic poluante și colab., 2020; Salvi și
colab., 2018).
În context, Foss și Meier (2019) au descoperit un impact pozitiv al responsabilității sociale
corporative și al guvernanței sociale de mediu asupra bogăției acționarilor implicați în M & As
ecologice, pornind de la aceeași premisă, a strategiilor de creștere care duc la o scădere a nivelul de
poluare al unor companii care activează în industriile puternic poluante din țările dezvoltate (Marea
Britanie și SUA).
Ideea unui comportament responsabil social s-a extins, de-a lungul timpului, și asupra
economiilor emergente, dat fiind faptul că beneficiile respectării principiilor etice în afaceri și ale
luării în considerare a opiniei părților interesate s-au dovedit a avea un impact pozitiv asupra
performanței financiare, reflectat în profit (Hategan și colab., 2018), în ciuda birocrației, corupției, a
riscului de neîncasare a creanțelor, a infrastructurii deficitare și a evaluării greșite a oportunităților de
investiții (Khanna și Palepu, 2010).
România este o economie de piață funcțională, care s-a dezvoltat în principal în ultimii 15
ani, fiind considerată de FMI (2020) și de FTSE Russell (2020) o economie emergentă. Unul dintre
simbolurile economiei de piață românească este bursa sa de valori (Nenu și colab., 2018), piața
financiară care include 84 de companii listate pe piața principală, 293 listate pe piața alternativă AeRO
(Alternative Exchange in Romania) și 15 companii care sunt listat pe SMT International, dedicat
instrumentelor financiare admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau o piață echivalentă cu
o piață reglementată într-o țară terță (Bursa de Valori București 2020).
Având în vedere elementele legislative care reglementează conduita social responsabilă a
companiilor, legea dură din România constă în Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a
Consiliului, modificată prin Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului, care
solicitați o declarație non-financiară complementară care să conțină informații despre probleme de
mediu, sociale și de muncă, drepturile omului, lupta împotriva corupției și mitei (Tîrnoveanu, 2018).
Având în vedere că obligațiile reglementate de directiva menționată mai sus au fost puse în
aplicare prin diferite ordine ale autorităților implicate în supravegherea companiilor, principala regulă
care se aplică face obligatorie raportarea durabilă pentru companiile cu cel puțin 500 de angajați, la
data ultimului bilanț aprobat, indiferent dacă aplică IAS / IFRS sau GAAP local.
Legea soft include Codul de guvernanță corporativă al BVB, care este voluntar, dar
majoritatea companiilor listate din România au decis să se conformeze acestuia. De asemenea, există
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
38
ISO 26000 (privind responsabilitatea socială) care, deși este opțională, este solicitat de partenerii din
contractele românești, ISO 14000 (privind managementul mediului) și ISO 9000 (privind
managementul calității) (Organismul Național de Standardizare, 2020).
Având în vedere deschiderea pieței de capital și complexitatea acesteia, centrul studiului
nostru reprezintă companiile țintă românești care sunt listate la Bursa de Valori București, datorită
dorinței lor de a raporta despre comportamentul lor durabil (Tîrnoveanu, 2018), în ciuda faptului că
pot fi considerați poluanți, în funcție de industria pe care o activează, având în vedere clasificarea
NACE Rev.2.
Astfel, analizăm motivele cumpărătorilor de a urmări o investiție în companiile țintă, pe baza
performanței lor economice și sociale, pe de o parte, și a nivelului de poluare pe care îl elimină asupra
mediului. În context, opinia de audit a profesioniștilor asupra situațiilor financiare ale acestora
schimbă optica dobânditorilor.
În urma recenziilor recente din literatura de specialitate despre M&A, întrebările cercetării
sunt soluționate ca:
RQ1. Un investitor are o strategie durabilă atunci când achiziționează o anumită cantitate de
participare la compania țintă?
RQ2. Opinia de audit joacă un rol important în strategia de creștere a unui investitor, oferind
o opinie cu privire la situația financiară a companiilor țintă?
Astfel, obiectivele acestei lucrări sunt duble. Pe de o parte, dorim să evaluăm dacă
cumpărătorii au o strategie durabilă atunci când achiziționează o anumită cantitate de participare la
compania țintă, dat fiind faptul că piața financiară românească este caracterizată în principal de
achiziții minoritare (Aevoae și colab., 2019). În acest sens, luăm în considerare rentabilitatea
financiară a companiei țintă, modul în care își recompensează angajații și domeniul pe care îl
activează, cu scopul includerii acesteia într-o categorie legată de poluare, conform modelului Halme
și Huse (1997) . Pe de altă parte, dorim să analizăm dacă opinia de audit privind situațiile financiare
ale companiei țintă joacă un rol important în strategia de creștere a unui investitor sau dacă nu este
interesat să investească într-o companie auditată.
În studiu este utilizată o bază de date de 1.491 M&A românești pentru a explora cele două
dimensiuni ale strategiei durabile a achizitorilor, analizând impactul performanțelor economice,
sociale și de mediu ale țintei asupra deciziei achizitorilor de a investi într-o anumită valoare. În acest
scop, lucrarea este structurată în trei părți.
Prima parte este dedicată analizei literaturii științifice, luând în considerare, pe de o parte,
motivele dobânditorilor de a investi într-o companie țintă și, pe de altă parte, rolul responsabilității
sociale corporative (de acum înainte CSR) a celor două companiilor în decizia de a participa la
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
39
tranzacții de M&A. A doua parte include prezentarea datelor utilizate, a modelelor utilizate în analiză
și a populației studiate și a eșantionului de analizat. A treia parte include rezultate și discuții
Relevanța opiniei de audit
The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case of Romanian Listed Companies
By: Robu, Alina Mihaela; Robu, Ioan-Bogdan
ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS AND ECONOMICS, VOL 2 Book Series: Eurasian Studies
in Business and Economics Volume: 3-2 Pages: 3-15 Published: 2016
Prezentarea informațiilor aferente unei firme, indiferent de natura acestora, este considerată
a fi punctul de plecare pentru funcționarea unei piețe de capital eficiente. Modalitățile de informare a
persoanelor interesate în activitatea unei firme (acționarii actuali, potențialii investitori, clienți,
furnizori sau chiar angajați) pot fi diverse, de la decizii și analize ale managementului, comunicate de
presă, știri etc. (Healy and Palepu, 2001). Din punctul de vedere al activității desfășurate de către o
firmă, principala sursă de informații este reprezentată de raportările financiare anuale sau
intermediare.
Deși obiectivul principal al raportărilor este de a oferi informații utile care să vină în sprijinul
utilizatorilor situațiilor financiare în deciziile pe care le iau cu privire la poziția și performanța unei
firme (IASB, 2015), apariția acestora subliniază, totuși, existența unui asimetrii informaționale între
furnizorii și utilizatorii de informații financiare.
Rezolvarea acestui conflict se realizează prin intermediul auditorilor externi, ca și persoane
calificate, certificate și agreate de către acționari prin emiterea unei opinii cu privire la imaginea fidelă
a poziției și performanței financiare pe care o oferă situațiile financiare, în toate aspectele
semnificative (Hakim and Omri, 2010).
Raportul de audit joacă un rol cheie în procesul de comunicare dintre firmă, reprezentată
prin manajerul său, și utilizorii informațiilor financiare (Ittonen, 2012), reprezentând un plus de
valoare în luarea deciziilor de către potențialii investitori. Scandalurile financiare răsunătoare din
ultimii ani și în principal a neregulilor găsite în situațiile financiare au evidențiat rolul sporit pe care
auditorii îl dețin în cadrul piețelor financiare (Hakim and Omri, 2010).
Scopul acestui studiu vizează analiza influenței raportului de audit, întocmit pentru situațiile
financiare ale firmelor cotate, asupra deciziilor investitorilor la nivelul pieței financiare privind
achiziția sau vânzarea acțiunilor. Aceste decizii se reflectă prin intermediul prețului acțiunilor.
Pentru atingerea acestui scop, studiu s-a realizat asupra unui eșantion de 59 de firme cotate
la Bucharest Stock Exchange (BSE) în exercițiile financiare 2012 și 2013. Rezultate obținute pe baza
analizei de regresie de tip ANCOVA indică influența apartenenței auditorului la Big 4 dar și influența
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
40
informațiilor furnizate prin raportul de audit, în ceea ce privește opinia de audit, asupra prețului
acțiunilor.
Rezultatele studiului au permis validarea ipotezelor cercetării și atingerea obiectivelor
cercetării. Pornind de la variabilele incluse în modelul Feltham și Ohlson (1995), relevanța
informațiilor financiare din situațiile financiare raportate cu privire la prețul acțiunilor a fost testată
și validată. Astfel, am estimat o influență pozitivă a valorii contabile a capitalurilor proprii și o
influență negativă a pierderilor raportate asupra prețului acțiunilor.
În ceea ce privește relevanța informațiilor din raportul de audit, la nivelul eșantionului
analizat putem observa că o opinie de audit nemodificată are o influență semnificativă și pozitivă
asupra prețului acțiunilor. Astfel, putem concluziona că, la nivelul ESB, informațiile din raportul de
audit care includ opinii necalificate sunt relevante pentru investitori.
Mai mult, pentru companiile cotate la bursă din România, rezultatul net înregistrat la sfârșitul
exercițiului financiar și pentru care a fost emis un aviz necalificat are o influență pozitivă asupra
prețului acțiunilor. În acest caz, putem concluziona că informațiile financiare referitoare la rezultatul
net, pentru care a fost emis o opinie de audit nemodificată (indiferent de afilierea auditorilor sau nu
la Big 4) are o influență semnificativă și pozitivă asupra deciziilor investitorilor, cu impact direct
asupra prețului acțiunilor companiilor listate.
Nu în ultimul rând, s-a arătat influența informațiilor auditate de către un auditor afiliat Big
4, pentru care a fost emis un anumit tip de opinie, asupra prețului acțiunilor. Astfel, la nivelul
studiului, putem observa că pierderile raportate de companiile cotate la BVB pentru care au fost emise
opinii nemodificate sau profiturile pentru care au fost emise opinii modificate de către auditori în Big
4 au determinat o scădere a prețului acțiunilor. În acest caz, atât rezultatele raportate de companie,
cât și opiniile auditorilor au avut un impact semnificativ asupra deciziilor investitorilor.
B1.3: Contribuții privind utilizarea metodelor statistice avansate de analiză a datelor în
domeniul financiar-contabil și în practica auditului financiar
“În conducerea (...) economiei (...) sunt esențiale și călăuzitoare modelele economice. Dar
nu se pot elabora astfel de modele fără a dispune de date și indicatori statistici. Decurge și din această
necesitate rolul fundamental al statisticii în realizarea sistemului informațional și de conducere
modernă în domeniul vieții sociale. (...)
Pe baza indicatorilor obținuți pe cale statistică, omul, utilizând calculul probabilităților,
poate anticipa viitorul, ceea ce este foarte important pentru acțiunile sale în problemele care-l
preocupă și pe care este obligat să le rezolve, ținând seamă de condițiile specifice de timp, de loc și
de mijloace, care sunt date.” (Bărbat, 1973, p. 11)
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
41
Utilizarea analizei datelor de panel în evaluarea performanței financiare
Panel data analysis applied in financial performance assessment
Jaba, Elisabeta; Robu, Ioan-Bogdan; Balan, Christiana Brigitte
ROMANIAN STATISTICAL REVIEW Issue: 2 Pages: 3-20 Published: 2017
Înregistrarea repetată a aceleiași populații necesită o analiză transversală a influenței
variabilelor factor asupra variabilelor rezultative. Dezvoltarea tehnicilor de modelare econometrică,
a metodelor statistice avansate și a aplicațiilor informatice de prelucrare a datelor au contribuit la
apariția analizei datelor de tip panel.
Primele aplicații ale acestui tip de date se găsesc în principal în studiile longitudinale ale
problemelor sociologice (Lazarsfeld, 1948). Creșterea interesului pentru studierea evenimentelor la
nivel macroeconomic și disponibilitatea ridicată a datelor pentru eșantioane specifice au contribuit în
mod semnificativ la utilizarea în continuare a analizei datelor de panel în cercetarea dinamicii
indicatorilor macroeconomici (Gujarati, 2004). În microeconomie, principalele linii de cercetare au
investigat caracteristicile și comportamentul companiilor, al forței de muncă și al consumatorilor
(Sevestre, 2002).
Utilizarea acestui tip de date a fost observată recent în contabilitate (Jager, 2008; Jaba și
colab., 2013; Jaba și colab., 2016a). Văzută ca un proiect de afaceri care are loc în timp și este supus
unor riscuri multiple (de La Bruslerie, 2006), compania și analiza performanței sale sunt extrem de
importante pentru acționarii săi. Acționarii și-au fundamentat deciziile de a pune fondurile disponibile
în activele companiei pe criterii de performanță (Penman, 2007). Evaluarea performanței companiei
pe baza structurii capitalurilor reflectă importanța analizei ratei rentabilității financiare (Fabozzi și
Peterson, 2003).
Rentabilitatea capitalurilor proprii poate fi evaluată utilizând un indicator de performanță
cunoscut în literatură sub denumirea de rata rentabilității financiare (Bragg, 2002). Rata rentabilității
financiare poate varia de la o companie la alta (în aceeași perioadă) în funcție de un set de
caracteristici specifice gradului de îndatorare sau eficienței utilizării bunurilor de capital (de La
Bruslerie, 2006). În plus, Rata rentabilității financiare poate varia de la o perioadă la alta (pentru
aceeași companie) în funcție de contextul economic în care își desfășoară activitatea compania (Jaba
și colab., 2016a).
Apariția unor astfel de diferențe între companii sau perioade financiare necesită utilizarea
analizei datelor de panel pentru a evalua în timp efectele factorilor determinanți asupra rentabilității
capitalurilor propri. În acest studiu, ne-am propus să oferim o prezentare teoretică a analizei datelor
de panel în domeniul financiar și contabil și utilizarea practică a acesteia în evaluarea influenței
factorilor determinanți asupra ratei rentabilității financiare.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
42
Partea aplicativă include două studii de caz la nivelul companiilor românești listate la Bursa
de Valori București în perioada 2006-2015. În analiza datelor de panel, selectarea celor două tipuri
de modele se bazează pe rezultatele obținute după aplicarea testului Hausman. Datele au fost procese
folosind SAS 9.2.
În studiile de caz, principalele rezultate obținute prin aplicarea analizei datelor de panel care
măsoară influența factorilor determinanți asupra ratei rentabilității financiare vizează să producă
statistici descriptive ale variabilelor analizate, valorile testului Hausman și alegerea unuia dintre cele
două modele sugerate, respectiv cel cu efecte fixe sau cu efecte aleatorii, estimarea parametrilor
modelelor de regresie (în cazul modelelor cu efecte fixe, estimarea efectelor fixe ale timpului și între
companii).
Rezultatele sugerează că performanța financiară a companiilor listate la Bursa de Valori
București exprimată sub forma ratei rentabilității financiare variază atât între companii, cât și de la o
perioadă financiară la alta, în funcție de rata rentabilitășii economice și efectul de levier financiar.
Utilizarea sondajului statistic în practica auditului financiar
Eșantionarea statistică în auditul financiar pentru estimarea denaturărilor contabile
Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.4 (2014): 19-27.
Creşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului stratificat
Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.5 (2014): 18-28.
Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor contabile pe baza folosirii sondajului de clustere
Elisabeta JABA, Ioan-Bogdan ROBU, Mihaela-Alina ROBU, Audit Financiar 12.6 (2014): 21-
30.
Sondajul aleator simplu
Scopul principal al unei misiuni de audit vizează creșterea gradului de încredere al
utilizatorilor informaţiei financiare. Auditorul trebuie să exprime o opinie la raportările financiare,
în conformitate cu un cadru general de raportare financiară aplicabil (IFAC, 2013, p.75).
Pentru emiterea opiniei, auditorul financiar trebuie să urmeze un demers metodologic care
poate fi structurat în patru faze fundamentale (Arens et al., 2012, p. 162). În prima fază are loc
planificarea misiunii şi definirea metodei de auditare, în faza a doua se efectuează testarea sistemului
de control intern şi se realizează o serie de teste substanţiale ale tranzacţiilor, în cea de-a treia fază se
aplică procedurile analitice şi teste de detaliu ale soldurilor conturilor, iar în ultima fază are loc
revizuirea finală de către responsabilul de misiune şi emiterea raportului de audit (Arens et al., 2012,
pp. 414-423).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
43
Pentru fiecare din aceste etape, auditorul financiar trebuie să obțină probe de audit suficiente
și adecvate cu privire la existența și funcționalitatea sistemului de control, dar și cu privire la
principalele aserțiuni ale managerilor privind tranzacțiile realizate, soldurile conturilor și celelalte
informații raportate (IFAC, 2013, p. 405).
În auditul financiar o problemă de interes deosebit o reprezintă estimarea valorii
denaturărilor contabile care apar la nivelul întocmirii și prezentării situațiilor financiare. Depistarea
eventualelor denaturări contabile se realizează cu ajutorul testelor de detaliu ale tranzacțiilor și
soldurilor conturilor. Testele de detaliu presupun verificarea existenței unor diferențe semnificative
dintre înregistrările în contabilitate și informațiile primite pe baza confirmărilor externe.
În condițiile în care o firmă supusă auditului financiar realizează un număr foarte mare de
tranzacții economico-financiare, obținerea exhaustivă a confirmărilor tuturor tranzacțiilor este dificilă
și are implicații directe asupra costurilor misiunii și implicit asupra onorariilor de audit solicitate. În
acest caz, ISA 530 (Eșantionarea în audit) propune aplicarea procedurilor de audit pentru mai puțin
de 100% din elementele supuse auditării, tranzacții sau solduri ale conturilor.
Estimarea valorii parametrilor distribuțiilor de interes, în cazul nostru denaturările contabile,
efectuându-se pe baza datelor înregistrate la nivelul unui eșantion.
Scopul acestui studiu îl reprezintă estimarea denaturărilor contabile care pot apare la nivelul
situațiilor financiare, folosind datele obținute la nivelul unui eșantion. Pornind de la o serie de date
convenționale pentru o firmă care respectă prevederile legale privind realizarea auditului financiar,
obiectivele studiului vizează prezentarea demersului de eșantionare pentru un sondaj aleator simplu,
tehnica de extragere a eșantionului în SPSS și estimarea denaturărilor contabile. Aceste elemente
permit auditorului să obțină o bază rezonabilă de formulare a concluziilor cu privire la populația din
care este selectat eșantionul analizat.
Sondajul aleator stratificat
Verificarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unui eșantion poate conduce
auditorul la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate, asigurând în același timp un echilibru
între costul obținerii probelor și calitatea acestora. Restricțiile de ordin financiar, de timp și de resurse
umane, impun auditorului utilizarea tehnicilor de eșantionare pentru obținerea unui eșantion
reprezentativ care să poată fi utilizat pentru testarea soldurilor conturilor, a tranzacțiilor desfășurate
și a manierei de prezentare a situațiilor financiare.
În evaluarea denaturărilor contabile, auditorul trebuie să asigure acuratețea și precizia
rezultatelor estimate pe baza eșantionului utilizat. Acest lucru se poate obține prin reducerea erorile
de observare, de acoperire și de reprezentativitate. Pentru atingerea acestor obiective, auditorul
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
44
financiar poate dispune verificarea conturilor pe baza datelor observate la nivelul unui eșantion
stratificat care să reprezinte în mod fidel, la o scară redusă, populația totală.
În studiu s-a prezentat modul de obținere a unui eșantion stratificat proporțional, și pe baza
eșantionului stratificat obținut, s-a calculat estimația estimația punctuală și prin interval de încredere
a nivelului mediu și a valorii totale a denaturărilor contabile privitoare la rulajele aferente contului de
creanțe-clienți. Estimarea s-a realizat la nivelul fiecărei grupe considerate cât și la nivelul întregii
populații. Pe baza unor date convenționale înregistrate la o firmă care este supusă auditului financiar,
în studiu s-a prezentat modul de determinare a volumului unui eșantion stratificat proporțional, cu
extragere aleatoare nerepetată. Obținerea eșantionului stratificat s-a realizat cu ajutorul SPSS 20.0.
Stratificarea a ținut cont de criteriile de valoare propuse de IFAC. Odată extras eșantionul,
s-au înregistrat datele privind confirmările externe ale rulajelor debitoare. Estimarea valorii mediei a
denaturărilor contabile și a valorii totale a acestora la nivelul rulajelor debitoare ale conturilor de
clienți s-a realizat pentru fiecare grupă în parte cât și pentru întreaga populație studiată.
Comparativ cu rezultatele obținute în studiul precedent, pe baza utilizării sondajului aleator
simplu (Jaba et al., 2014), rezultatele estimate cu ajutorul sondajului stratificat proporțional conduc
la creșterea preciziei de estimare a mediei denaturărilor contabile. Deși stratificarea conduce la
creșterea volumului eșantionului de clienți propuși spre testare, se înregistrează o creștere a preciziei
rezultatelor obținute privind la estimarea mediei prin I.C. Intervalele de încredere sunt mai mici în
cazul sondajului stratificat, comparativ cu sondajul aleator simplu.
Sondajul de clustere
Utilitatea auditului financiar este evidențiată de îndeplinirea scopului propus al misiunii, prin
îmbunătățirea gradului de încredere al tuturor stakeholder-ilor în informațiile financiare raportate de
către firma supusă auditării (IFAC, 2013, p. 75), în condiții de costuri rezonabile. Cu privire la primul
aspect, cel al încrederii, auditorul trebuie să exprime o opinie obiectivă, independentă și competentă
privind conformitatea situațiilor financiare cu un cadru general de raportare financiară aplicabil
(IFAC, 2013, p. 75), folosind informații autentice construite pe baza datelor rezultate prin alegerea
celui mai potrivit procedeu de obținere a probelor de audit. În ce privește al doilea aspect, cel al
costului misiunii de audit, auditorul trebuie să aleagă un procedeu eficient de obținere a probelor de
audit care să asigure informații autentice cu un cost minim.
Pe baza probelor de audit obținute, auditorul poate asigura faptul că informațiile financiare
raportate reflectă în mod fidel și sub cele mai semnificative aspecte poziția și peformanța financiară
a firmei auditate. Probele de audit obținute pentru susținerea opiniei trebuie să fie suficiente, adecvate
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
45
și să corespundă obiectivelor stabilite de către auditor cu privire la testarea aserțiunilor contabile ale
conducerii.
În condițiile în care modul de organizare al firmei auditate are la bază răspândirea geografică
sau o alta care se apropie de o formă naturală și care impune organizarea pe grupuri (sau clustere),
obținerea probelor de audit poate fi o operație dificilă și costisitoare. Existența unor reprezentanțe în
teritoriu ale firmei auditate, la nivelul principalelor regiuni ale țării sau ale județelor României, poate
creea dificultăți auditorului în obținerea probelor de audit tocmai din cauza acestei răspândiri
geografice care implică, printre altele, costuri ridicate de deplasare (transport, cazare, masă etc.).
Principalele dificultăți pot fi de natură financiară, de timp sau de imposibilitatea acoperirii fiecărei
reprezentanțe cu personal (auditori) care să aplice proceduri de audit.
O astfel de organizare impune o tratare specială a populației propuse spre testare, cu ajutorul
eșantionării de clustere. În studiu se consideră firmele auditate organizate pe o structură formată din
42 de reprezentanțe (clustere) pentru care se propune realizarea eșantionării de clustere cu scopul
estimării valorii denaturărilor contabile care pot să apară la nivelul tranzacțiilor realizate cu clienții.
Întrucât reprezentanțele pot să aibă aproximativ același număr și tip de clienți, se apreciază
că un cluster de la nivelul unui județ se aseamănă prin structură cu un altul de la nivelul altui județ în
ceea ce privește numărul clienților și nivelul tranzacțiilor. În același timp, în cadrul unei
reprezentanțe, pot să apară diferențe semnificative ale nivelului tranzacțiilor realizate cu diferiți
clienți. Acest lucru conduce la existența unui grad ridicat de omogenitate între reprezentanțe și a unui
grad ridicat de eterogenitate în interiorul reprezentanței.
Utilizarea eșantionării de clustere poate conduce auditorul la asigurarea unei baze rezonabile
pentru formularea opiniei în condițiile în care unitățile auditate sunt organizate pe reprezentanțe.
Conform ISA 530 (Eșantionarea în audit), auditorul va putea selecta mai puțin de 100% din totalul
elementelor unei populații, în acest caz reprezentanțele, pentru care va testa tranzacțiile realizate cu
clienții.
Scopul acestui studiu are în vedere estimarea denaturărilor contabile care pot să apară în
raportările financiare cu privire tranzacțiilor realizate cu clienții, folosind datele înregistrate pe un
eșantion de reprezentanțe. Principalele obiective ale studiului vizează prezentarea problemelor
aferente eșantionării de clustere, a procedeelor de extragere a eșantionului folosind SPSS 20.0 și
estimarea denaturărilor contabile privind tranzacțiile realizate de o firmă.
B.1.4. Contribuții privind analiza performanței organizaționale cu ajutorul logicii fuzzy
CORPORATE SUSTAINABLE PERFORMANCE ASSESSMENT BASED ON FUZZY LOGIC
By: Pîslaru, Marius; Herghiligiu, Ionuț Viorel; Robu, Ioan-Bogdan
JOURNAL OF CLEANER PRODUCTION
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
46
Volume: 223, 20 June 2019 Pages: 998-1013 Published: JUNE 2019 (IF 5,651; AIS 0,815)
Reprezentanții mediului de afaceri dar și cercetătorii universitari promovează intens ideea
că în prezent suntem într-o fază de tranziție de la economia bazată pe cunoaștere la economia bazată
pe inovare (Istrate și colab., 2017; Luca și colab., 2018). Atât cunoașterea, cât și inovația sunt atuuri
cheie pentru o companie industrială în obținerea și menținerea unei poziții competitive durabile. În
acest nou context, sistemele de producție sunt „interfața” dintre invenție/inovație și dezvoltarea socio-
economică, deoarece, în cele din urmă, sporesc bunăstarea economică.
Mediul industrial contemporan sub presiunea globalizării și regionalizării generează
provocări continue pentru companiile industriale și sistemele de producție. Prin urmare, companiile
trebuie să demonstreze (1) reactivitatea lor la mediul extern și (2), de asemenea, flexibilitatea lor
internă pentru dezvoltarea și menținerea unei poziții competitive durabile. Sustenabilitatea a devenit
o problemă critică pentru lumea de astăzi și pentru viitorul de mâine (Herghiligiu și Robu, 2017;
Hutchins și Sutherland, 2008; Bottani și colab., 2017); o parte a comunității de afaceri din întreaga
lume (Antolin-López și colab., 2016).
Corporațiile interacționează cu mediul lor, fizic, biologic și social, îl afectează și devin
afectate de acesta. Este destul de firesc atunci că organizațiile joacă un rol important în
sustenabilitatea unei regiuni sau țări. (Phillis și Davis, 2009). Abordarea problemei sustenabilității de
către organizațiile private și publice poate fi considerată o soluție consensuală a părților interesate
care sunt implicate în procesul de luare a deciziilor de afaceri (Mukherjee și colab., 2016; Engert și
Baumgartner, 2016), luând în considerare sinergia. între îmbunătățirea rezistenței ecologice (Planeta)
(A), oamenii (B) și profitul (C).
De asemenea, companiile au fost încurajate de guvernele membre ale Organizației Națiunilor
Unite (ONU) să adopte principiile dezvoltării durabile în actul lor de guvernanță corporativă
(Labuschagne și colab., 2005). Rezultatele adoptării Declarației de la Rio privind mediul și
dezvoltarea, a „Conferinței Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea” din 1992 (UNCED),
scopul acestor principii a reprezentat crearea unui cadru pentru încurajarea cooperării între statele
membre ale ONU, la diferite niveluri, prin stabilirea unui parteneriat global echitabil între ei,
protejând integritatea mediului global (Declarația de la Rio privind mediul și dezvoltarea, 1992).
Utilizarea acestor principii determină companiile să atingă unele obiective în ceea ce privește
protecția mediului, echitatea socială și prosperitatea economică (Bansal, 2005). Rezultatul realizării
acestor obiective de către companii se reflectă prin transparență în raportarea dezvoltării durabile
(Heemskerk și colab., 2002). O analiză a acestui tip de informații permite evaluarea performanței
durabile (Labuschagne și colab., 2005; Visser, 2002), precum și măsura în care elementele sociale și
de mediu raportate de companii sunt utile pentru luarea deciziilor tuturor părților interesate proces.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
47
În ultimele decenii, conceptul de dezvoltare durabilă schimbă progresiv abordarea managerială
organizațională tradițională prin maximizarea valorii acționarilor, ținând seama de noi variabile
precum protecția mediului, bunăstarea socială sau drepturile omului (Moneva și colab., 2007; Moneva
și Ortas, 2010).
De asemenea, Hayward și colab. (2013) presetează că „o majoritate de 93% dintre directorii
executivi din întreaga lume consideră că durabilitatea este importantă pentru succesul viitor al afacerii
lor, în timp ce doar 38% cred că pot cuantifica cu exactitate valoarea inițiativelor lor de durabilitate”
(Maas și colab., 2016) . Prin urmare, s-a putut observa că din nucleul său de definiție (WCED, 1987)
și prin perspectivele sale (economică, de mediu și socială (Dyllick și Hockerts, 2002; Goldman și
Gorham, 2006; Bottani și colab., 2017) un factor foarte important de succes în afaceri.
Companiile în conformitate cu cerințele actuale contextuale trebuie să acționeze socialmente
responsabile pentru a îmbunătăți nivelul competitivității și a obține succes financiar (Moneva și Ortas,
2010). De asemenea, corporațiile nu pot maximiza profiturile fără a lua în considerare în mod
responsabil aspectele juridice, etice și de mediu (Freeman, 2008; Wood, 2008; Moneva și Ortas,
2010). Corporațiile ar putea utiliza tehnologii de producție care sunt ecologice și se străduiesc
continuu să le îmbunătățească sau ar putea să nu ia în considerare astfel de tehnologii pentru a spori
profiturile pe termen scurt.
Pentru a fi durabilă, o corporație ar trebui să folosească practici care au un impact scăzut
asupra mediului. Evaluarea de mediu presupune că organizațiile acceptă principiile responsabilității
și transparenței. Prin urmare, organizațiile trebuie să-și înțeleagă rolul și impactul public și să ofere
în mod voluntar date fiabile despre performanțele lor financiare și de mediu (Crowther și Aras, 2008).
Phillis și Kouikoglu (2009) expun mai multe motive pentru care reprezentarea evaluării
durabilității joacă un rol crucial în dezvoltarea organizației: (i) deoarece populația este din ce în ce
mai deschisă la produsele companiilor prietenoase cu mediul și social, prin urmare devine un bun
marketing pentru a oferi societății sustenabilitate date; (ii) îmbunătățirea performanței de mediu
presupune, de obicei, performanța financiară și economică a unei companii prin eficientizarea
diferitelor etape ale producției; (iii) o analiză a sustenabilității relevă progresul către dezvoltarea unei
baze solide corporative și oferă îndrumări spre noi decizii strategice; (iv) în noua eră a dezvoltării
durabilitatea devine obiectivul guvernelor locale și naționale, iar organizațiile nu pot ignora această
tendință.
Obiectivul principal al acestei lucrări este de a dezvolta un instrument cantitativ eficient
pentru a evalua performanța de sustenabilitate a companiei. În esență, acest instrument are ca nucleu
central logica fuzzy; la fel este testat și validat. Această cercetare evaluează și evaluează performanța
durabilă corporativă a unei mari companii europene de automobile, luând în considerare două
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
48
perspective fundamentale: (i) performanța corporativă de mediu (CEP) și (ii) performanța financiară
corporativă (PCP), pe baza analizei componente principale PCA) metodă statistică și logică fuzzy.
Această cercetare va oferi informații utile factorilor de decizie de top management pentru a gestiona
corect problemele de mediu și, de asemenea, pentru a evalua contribuția lor la succesul corporativ.
Modelul fuzzy reprezintă o încercare de a oferi o descriere destul de cuprinzătoare asupra
conceptului de sustenabilitate corporativă bazat pe aspecte de mediu și financiare. Lucrarea acordă
atenție legăturii dintre CEP și PCP, care este o abordare inovatoare în ceea ce privește literatura de
specialitate pe această temă.
Folosind variabile lingvistice și reguli lingvistice, modelul oferă măsuri cantitative ale
sustenabilității corporative. Problema evaluării durabilității corporative devine una dintre specificarea
priorităților printre indicatorii de bază și proiectarea politicilor adecvate care vor garanta succesul
pieței corporative. Desigur, nu există nicio pretenție că lucrarea poate determina sustenabilitatea
corporativă în termeni generali, modelul fiind supus îmbunătățirii prin adăugarea de noi parametri
sau prin stabilirea unor marje în care ar trebui să fie indicatorii de bază.
Modelul propus oferă noi perspective asupra sustenabilității corporative și poate servi drept
instrument practic pentru luarea deciziilor și proiectarea politicilor pentru întreprindere sau companie.
Abordarea joacă un rol mai important, deoarece sistemul permite o analiză a sensibilității care
determină efectul unei modificări asupra performanței sistemului.
Sustainable Environmental Management System Integration and Business Performance: A Balance
Assessment Approach Using Fuzzy Logic
By: Herghiligiu, Ionut Viorel; Robu, Ioan-Bogdan; Pislaru, Marius; et al.
SUSTAINABILITY
Volume: 11 Issue: 19 Article Number: 5311 Published: OCT 1 2019
Problematica dezvoltării durabile ar putea fi considerată viitorul de mâine (Hutchins și
Sutherland, 2008; Bottani și colab., 2017; Pislaru și colab., 2019). Abordarea sustenabilității
organizaționale poate fi definită ca „o soluție consensuală a părților interesate care sunt implicate în
procesul de luare a deciziilor de afaceri” (Mukherjee și colab., 2016), luând în considerare sinergia
dintre îmbunătățirea (i) a rezilienței ecologice, (ii) a oamenilor, și (iii) profit (Herghiligiu, 2017).
Dezvoltarea durabilă a organizațiilor implică implementarea și integrarea diferitelor
instrumente de management eficiente. O astfel de „forță motrice pentru dezvoltarea durabilă și crearea
de valoare” este sistemul de management al mediului (EMS) - ISO 14001 (Sebhatu și Enquist, 2007)
/ EMAS (Wijesooriya și colab., 2011; Tourais și Videira, 2016). ISO 14001 intenționează să ofere
organizațiilor din întreaga lume o schemă de management cu scopul de a atinge obiectivele de mediu
și economice. De asemenea, ISO 14001 oferă o „platformă de pornire” în managementul
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
49
organizațional cu scopul principal de a răspunde preocupărilor de dezvoltare durabilă prezentate în
1992 la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare - Rio de Janeiro.
Prin urmare, ISO 14001 EMS este cel mai răspândit instrument de management
organizațional (Ong at al., 2016); până în 2017, mai mult de 362 610 organizații din întreaga lume au
folosit liniile directoare ISO 14001 în practicile lor de management (ISO, 2017). De asemenea,
actualul mediu de afaceri complex și o reglementare de mediu în evoluție avansează importanța EMS
(Wijesooriya și colab., 2011; Herghiligiu, 2017). Companiile care au implementat SME trebuie să
analizeze consecințele / efectele problemei de mediu asupra performanței afacerilor.
Literatura de specialitate prezintă faptul că ISO 14001 EMS aduce multiple avantaje
organizațiilor precum: creșterea cotei de piață, creșterea moralei și motivației angajaților, creșterea
loialității și încrederii clienților, reducerea costurilor, creșterea eficienței în funcționare și proces,
creșterea reputației afaceri, îmbunătățiri în practicile de gestionare a riscurilor, performanță și
creșterea profitabilității și așa mai departe (Halis și Halis, 2016; Herghiligiu, 2013; Tari și colab.
2012).
Asociația franceză de standardizare (AFNOR) evidențiază un studiu realizat de Universitatea
Paris-Dauphine intitulat „Performanța organizațiilor” în care practicile de mediu precum ISO 14001
EMS au un impact pozitiv semnificativ asupra performanței economice a întreprinderilor (Vaute-
Samanni și Grevêche, 2015). În ceea ce privește ISO 14001 EMS, Organizația Internațională de
Standardizare menționează că „există multe motive pentru care o organizație ar trebui să adopte o
abordare strategică pentru îmbunătățirea performanței sale de mediu.
Utilizatorii standardului au raportat că ISO 14001 ajută: (i) să demonstreze conformitatea cu
cerințele legale și de reglementare actuale și viitoare, (ii) să crească implicarea conducerii și
angajamentul angajaților, (iii) să îmbunătățească reputația companiei și încrederea părților interesate
prin comunicarea strategică , (iv) atinge obiective strategice de afaceri prin încorporarea problemelor
de mediu în managementul afacerii, (v) oferă un avantaj competitiv și financiar prin eficiență
îmbunătățită și costuri reduse și (vi) încurajează performanțe de mediu mai bune ale furnizorilor prin
integrarea lor în sistemele de afaceri ale organizației ”(ISO, 2015).
Această lucrare își propune să analizeze și să evalueze influența integrării EMS asupra
performanței afacerii. În acest studiu, propunem o nouă abordare în cuantificarea integrărilor EMS,
folosind (i) analiza componentelor principale - PCA (o metodă descriptivă de analiză multivariată
care este utilizată pentru a reduce datele analizate pentru a obține o nouă variabilă latentă) - și
influența acestora asupra performanței organizaționale, pe baza ratei rentabilității economice (ROA);
(ii) analiza de regresie logistică (pentru a descrie relația dintre a variabilă de răspuns binar și un set
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
50
de variabile predictor); și (iii) logică fuzzy (o abordare de calcul bazat pe „gradele de adevăr” în loc
de logica booleană „adevărată sau falsă”).
Principalele obiective de cercetare sunt estimarea integrării EMS și a probabilității de
obținere a unei anumite performanțe organizaționale, și pentru a determina distribuția probabilității
performanței organizaționale sub influența EMS integrare. Studiul a fost realizat la nivelul
companiilor listate pe stocul AeRO-București Schimb în 2019.
Ca noutate, studiul folosește metode statistice avansate (PCA și analiza de regresie logistică)
și integrează logică fuzzy pentru a evalua influența integrării EMS asupra performanţei
organizaționale. Rezultatele cercetării au arătat că integrarea EMS are o influență pozitivă
semnificativă asupra performanței organizaționale, pe domenii de activitate și în funcție de experiența
managementului de mediu.
B.1.5. Contribuții asupra unor teme de interes științific cu caracter interdisciplinar
Politici fiscale privind introducerea caselor de marcat cu memorie fiscal și gradul de colectare
a TVA
THE IMPACT OF TAXATION OF THE DOMESTIC ECONOMIC TRANSACTIONS ON THE
VAT COLLECTION THROUGH ELECTRONIC FISCAL DEVICES
By: Bostan, Ionel; Popescu, Cristian; Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan et al.
AMFITEATRU ECONOMIC
Volume: 19 Issue: 45 Pages: 581-594 Published: MAY 2017
Colectarea integrală a taxelor și impozitelor reprezintă dezideratul oricărei administrații
fiscale în asigurarea resurselor necesare stimulării creșterii economice [1]. O bună colectare are la
bază, în primul rând, înregistrarea tuturor tranzacțiilor care sunt supuse taxării, prin utilizarea de
dispozitive elecronice [2] care să nu permită eludarea intereselor statului și comiterea de fraude fiscale
[3].
Scopul acestui studiu îl reprezintă analiza și evaluarea influenței introducerii obligatorii a
electronic fiscal devices (EFDs) asupra gradului de colectare a taxei pe valoare adăugate (VAT), la
nivelul României în perioada 2006-2014. În acest sens, în studiu sunt propuse o serie de modele
econometrice de estimare și testare a influenței EFD asupra VAT. Obținerea rezultatelor cercetării s-
a realizat în două etape: în prima etapă s-a estimat influența creșterii în timp a cotei VAT asupra
gradului de colectare, ceea ce a condus la determinarea părții explicate a VAT colectată; în cea de-a
doua etapă, pentru partea din VAT colectată neexplicată prin creșterea în timp a cotei VAT s-a estimat
și testat influența introducerii EFDs.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
51
Rezultatele obținute în urma analizei datelor colectate au condus la atingerea obiectivelor
cercetării și validarea ipotezei propuse spre validare în studiu. Astfel, au fost estimate influențele
EFDs asupra gradului de colectare a VAT, precum și asupra indicelui de eficiență fiscală.
Rezultatele analizei relevă faptul că odată cu introducerea utilizării obligatorii a EFDs, a
crescut gradul de colectare a VAT (bazat totodată și pe creșterea ratei VAT), însă în același timp s-a
diminuat indicele de eficiență fiscală ca urmare a utilizării unor EFDs de veche generație, care nu
permit includerea unor registre electronice. Dacă analizăm rezultatele prin prisma teoriei Școlii de la
Chicago, raspunsul incasarilor la bugetul de stat ca urmare a cresterii ratei de impunere, în cazul
nostru a VAT, urmeaza trendul descris de curba Laffer [8], adica elasticitatea incasarilor bugetare
este subunitara in funcție de povara fiscala. Acest fapt reiese din analiza eficientei incasarilor fiscale,
care arata că, desi veniturile fiscal-bugetare au fost mai mari ca urmare a creșterii VAT la 24%, ele
nu au mai fost colectate la fel de eficient ca înainte.
O explicatie simpla este oferita tot de Laffer: fiscalitatea ridicata determina agentii
economici să identifice solutii mai mult sau mai putin legale de a nu înregista toate operatiunile
impozabile. În cazul înregistrat de noi, acest demers a fost facilitat si de faptul ca nu a fost introdusa,
odata cu cresterea cotei de VAT, si obligativitatea agentilor economici de a înregistra toate
operatiunile cu case de marcat cu jurnal electronic, eventual conectate la un registru unic al
Ministerului Finantelor. Acest neajuns este înlaturat prin masurile impuse de GEO 91/2014.
O altă limită a prezentului studiu este determinată de aderarea României la Uniunea
Europeană în 2007. Astfel, trebuie să se țină cont de faptul că scăderea veniturilor din TVA poate
avea ca explicație parțială și volumul exporturilor/livrărilor intra-comunitare. Aceste tranzacții sunt
scutite de TVA și o creștere a acestora care peste media creșterii economice poate conduce la o
scădere a ponderii TVA în PIB.
Educația antreprenorială și dezvoltarea durabilă
An Analysis of the Determinants of Entrepreneurial Intentions among Students: A Romanian Case
Study
By: Popescu, Cristian C.; Bostan, Ionel; ROBU, Ioan-Bogdan; et al.
SUSTAINABILITY
Volume: 8 Issue: 8 Article Number: 771 Published: AUG 2016 (IF 2,075; AIS 0,323)
Dezvoltarea economiei de piață se bazează pe stimularea spiritului antreprenorial.
Capitalismul este cunoscut pentru efectele sale sporitoare în cazul celor care își doresc și sunt capabili
să-și atingă obiectivele. Deoarece acești indivizi nu sunt puțini, uneori, unele trăsături favorabile,
circumstanțe sau anumiți stimuli fac diferența. Firește, realizarea individuală este cea mai importantă,
când s-a atins un anumit nivel de poziție socială și de venit.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
52
Dar nu putem neglija importanța capacității individuale de a-și asuma riscuri sau
posibilitatea de a controla și gestiona anumite evenimente care îi influențează deciziile. Mai mult, nu
putem neglija creativitatea, mai ales în caz de concurență. În general, se consideră că există un anumit
tip de personalitate antreprenorială, care implică diferite grade de locus de control, nevoie de
realizare, înclinație de asumare a riscurilor și creativitate, care influențează disponibilitatea indivizilor
de a iniția activități antreprenoriale viitoare.
În acest studiu intenționăm să analizăm impactul acestor trăsături comportamentale asupra
intențiilor antreprenoriale ale elevilor, urmând abordările cognitive ale comportamentului
antreprenorial. Dar, întrucât această abordare nu a răspuns pe deplin intențiilor noastre, am dezvoltat
și analiza într-o abordare contextuală, luând în considerare o serie de factori externi care pot influența
comportamentul antreprenorial.
Există convingerea că educația antreprenorială dezvoltă capacitatea elevilor de a se orienta
către mediul de afaceri și de a identifica noi oportunități. Prin urmare, am încercat să selectăm un
eșantion care să ne permită să facem o analiză diferențiată, în funcție de tipul de educație
(antreprenorial și ne-antreprenorial) și să identificăm determinanții relevanți în exprimarea intențiilor
antreprenoriale.
Cu alte cuvinte, am încercat să vedem cât de mult sunt influențate intențiile antreprenoriale
de anumite trăsături psiho-comportamentale ale individului (creativitate, locus de control, nevoie de
realizare și înclinație de asumare a riscurilor) și apoi am încercat să evaluăm influența diferitelor
tipuri de educație (antreprenorial și non-antreprenorial, burlac și masterat) asupra acestor intenții,
pentru a vedea dacă educația antreprenorială influențează semnificativ intențiile antreprenoriale ale
tinerilor. Am încercat să structurăm eșantionul în funcție de gen și vârstă, dar, după cum arată analiza,
nu au existat diferențe semnificative.
Analizele efectuate în studiul nostru au generat unele rezultate interesante. Astfel, ipoteza
care vizează dependența dintre nevoia de realizare și antreprenoriat este validată. S-ar părea ca tinerii
studenți manifestă o nevoie semnificativă de a dobândi recunoaștere și că inițierea unei afaceri poate
fi o bună metodă pentru a o obține. Aceasta demonstrează într-o oarecare măsură că noile generații
sunt din ce în ce mai conștiente de faptul că piața liberă este cea care generează prosperitate și ca
antreprenoriatul este o cale bună către autorealizare.
În schimb, rezultatele obținute nu arată în mod clar dacă creativitatea joacă și ea un rol
important în dezvoltarea intențiilor antreprenoriale. Gradul de încredere în analiză nu este relevant,
deși itemii aleși pentru testare au fost stabiliti pe baza lucrarilor consacrate din TPB. Creativitatea
este legata de capacitatea de inovare dar și de stimularea imaginației. Or, la acest capitol, sistemul
educațional din Romania este recunoscut a fi deficitar, el fiind înca orientat spre deprinderea de
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
53
cunoștinte formale și nu pe dezvoltarea abilitatilor. De aceea, consideram ca irelevanta rezultatelor
este data de contradictia dintre educatia primita si spiritul liber specific varstei tinere a intervievatilor.
Ipoteza a treia a vizat înclinatia spre risc ca o caracteristica a celor care intentioneaza sa
dezvolte afaceri in viitor. Am presupus ca tinerii cu o capacitate mai ridicata de asumare a riscului
sunt mai atrasi de mediul antreprenorial, dat fiind ca initierea si gestionarea unei afaceri necesita
adeseori un bun management al riscului. Presupunerea noastra a fost validata, rezultatele obtinute
avand un grad ridicat de încredere.
În ceea ce priveste localizarea controlului, nici de aceasta data rezultatele nu au fost
relevante. Nu este clar daca exista vreo legatură între intențiile antreprenoriale ale tinerilor și nevoia
acestora de a deține controlul asupra unor evenimente și acțiuni din viața lor. Deși am fi fost tentați
să credem că tendința înspre control ar putea înfrana dorința de a dezvolta o afacere, nu putem afirma
cu certitudine acest lucru în cazul studenților români.
Ne-am asumat ipoteza că educația antreprenorială din timpul liceului ar putea contribui la
sporirea dorinței elevilor de a se implica în activități antreprenoriale. Analiza de regresie a scos în
evidență faptul că, dimpotrivă, educația antreprenorială formală, de la nivelul școlilor de profil, are
un efect inhibator asupra principalilor determinanți ai intențiilor antreprenoriale și că absolvenții de
licee din domeniul antreprenoriat sunt mai puțin înclinați în a se implica în afaceri față de absolvenții
liceelor de educație generală, reală sau umanistă.
O posibilă explicație ar putea fi dată de o calitate mai slabă a factorului uman, fiind cunoscut
faptul că, la admiterea în clasa a noua, candidații cei mai buni preferă liceele de pregatire generală,
unde calitatea actului educațional este mult mai bună de cele mai multe ori.
O altă explicație ar fi legată de structura planurilor de învățământ din liceele de
antreprenoriat, insuficient orientată înspre stimularea abilităților de cunoaștere și adaptare sau spre
formarea unor deprinderi specifice antreprenoriatului și nu unor meserii anume. În fapt, liceele din
domeniul antreprenoriat pun accentul mai mult pe dezvoltarea de competențe profesionale specifice
unor meserii (contabil, agent de vânzări, agent de turism etc).
Am incercat să analizam rezultatele aplicând criteriile de gen. Nu au apărut diferențe
semnificative, existând o oarecare omogenitate în răspunsuri atât la femei cât și la bărbați. Deoarece
eșantionul a fost constituit din studenți, posibilitatea de defalcare pe categorii de vârstă a fost destul
de redusă, astfel încat diferențele obținute nu au fost relevante. Astfel că, ipoteza că intențiile
antreprenoriale diferă în funcție de gen și vârstă nu a putut fi confirmată. Sub aspectul nivelului de
pregătire terțiară, rezultatele obținute nu au fost relevante.
Nu putem afirmă cu certitudine dacă studenții de la master au sau nu o inclinație mai mare
înspre activități antreprenoriale decât cei de la licență. Totuși, dezvoltând analiza și sub aspectul
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
54
interacțiunii dintre factori (adică influența dimensiunilor antreprenoriale pe diferite cicluri de studiu),
am constat că studenții de la ciclul de licență au o componentă de risc mai ridicată în aprecierea
intențiilor antreprenoriale. E firesc, dacă ținem cont de faptul că majoritatea studiilor au aratat că
sporirea gradului de educație diminuează înclinația spre risc.
Rolul femeii la nivelul pieței forței de muncă din Uniunea Europeană
THE ANALYSIS OF THE EFFECT OF WOMEN'S PARTICIPATION IN THE LABOR
MARKET ON FERTILITY IN EUROPEAN UNION COUNTRIES USING WELFARE STATE
MODELS
By: Jaba, Elisabeta; Chirianu, Ioana-Alexandra; Balan, Christiana Brigitte; ROBU, Ioan-Bogdan;
Roman, Mihai
ECONOMIC COMPUTATION AND ECONOMIC CYBERNETICS STUDIES AND
RESEARCH
Volume: 50 Issue: 1 Pages: 69-84 Published: 2016
Ultimele decenii au fost caracterizate printr-o creștere a ratei de participare a femeilor pe
piața muncii și o scădere a ratei fertilității în țările dezvoltate. Pe de o parte, piața muncii feminine
este importantă pentru a ajuta să plătească obligațiile de pensie către pensionarii actuali care evită
sărăcia, în special în rândul femeilor, în timp ce, pe de altă parte, scăderea nivelului populației o face
mai mică probabil că actualele sisteme europene de pensii să poată fi susținute.
Această cercetare evaluează efectul evoluției ratei de ocupare a femeilor asupra variației rata
totală de fertilitate. Cercetarea a fost efectuată aplicând analiza datelor de pe panel cu ajutorul
software-lor SPSS și E-Views. Datele care a fost colectat pentru țările membre ale Uniunii Europene
corespunde perioada 2002-2012.
Rezultatele arată existența relației dintre rata de ocupare a muncii pentru femei și rata totală
a fertilității. Relația dintre cele două variabilele se comportă diferit între țările UE din cauza statului
bunăstării modelului adoptat, caracteristicile specifice pieței muncii, inclusiv datorită regimurilor
politice și a altor aspecte geografice
Istorie, religie și contabilitate
INVENTORY MISSION AT THE HALF OF THE 17TH CENTURY
By: Istrate, Costel; Robu, Ioan-Bogdan; Herghiligiu, Ionut Viorel; et al.
EUROPEAN JOURNAL OF SCIENCE AND THEOLOGY
Volume: 16 Issue: 1 Pages: 11-21 Published: FEB
La mijlocul sec. XVII, Biserica Catolică trimite un reprezentant, episcopul Marco Bandini,
care să viziteze bisericile catolice din Moldova pentru a constata starea de fapt şi pentru a lua, dacă
era cazul, măsurile potrivite pentru redresarea situaţiei lor. Trimisul Papei în Moldova a scris o lucrare
despre vizita sa.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
55
Am extras din aceasta elementele cantitative şi calitative care să se poată include în ceea ce
numim astăzi inventariere. Operaţiunea se încadrează în procedurile probabil obişnuite prin care
Biserica îşi propune să cunoască starea diferitelor sale componente. Apare un fel de pregătire a
inventarierii, prin trimiterea de către Bandini a unui edict spre bisericile pe care urmează a ale vizita
şi prin care solicită o declaraţie din partea celor responsabili cu privire la eventualele probleme de
care au cunoştinţă.
După ce a vizitat 40 de localităţi în care exista sau existase populaţie catolică, Bandini face
descrieri interesante şi amănunţite despre o serie întreagă de elemente, dînd date cantitative şi făcînd,
adeseori, aprecieri calitative, inclusiv exprimări în bani. În afară de enumerări şi evaluări privind
averea bisericilor vizitate, din lucrarea lui Bandini mai aflăm şi importante elemente demografice.
B.1.6. Realizări profesionale obținute după conferirea titlului de doctor
După susținerea publică a tezei de doctorat din data de 20 septembrie 2013, în fața comisiei
de susținere publică a tezei de doctorat formată din Prof. univ. dr. Marin Fotache (președinte), UAIC,
Prof. univ. dr. Marilena Mironiuc (coordonator), Prof. univ. dr. Horia Neamțu (membru), ASE
București, Prof. univ. dr. Ion Anghel (membru), ASE București și Conf. univ. dr. Costel Istrate
(membru), UAIC, în care s-a propus acordarea titlului de doctor în economie, domeniul Contabilitate
(calificativul Excelent) și confirmarea titlului de doctor prin OMECTS 5581/03.12.2013, am publicat
teza de doctorat în aprilie 2014, la Editura Economică, București, în cadrul colecției Analiză
economico-financiară.
Ulterior, din iulie 2014 și până în decembrie 2015, mi-am continuat pregătirea universitară
în domeniul cercetării științifice avansate, prin înscrierea la programul de studii postdoctorale
coordonat de către prof. univ. dr. Dorin Popa, în cadrul UAIC, sub conducerea prof. univ. dr.
Emeritus Elisabeta JABA. Prin cursurile și seminariile oferite în cadrul acestui program, mi-a fost
facilitată obținerea unui grant de cercetare pentru anul 2016, oferit de către UAIC pentru cei mai buni
tineri cercetători.
În același timp, formarea profesională a continuat și pe linia practicii de specialitate, astfel că
începând cu anul 2013 am obținut calitatea de expert contabil membru în cadrul asociației
profesionale: Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR).
Tot din anul 2013, am fost acceptat și ca auditor financiar stagiar în cadrul Camerei
Auditorilor Financiari din România (CAFR), îndeplinindu-mi toate sarcinile și promovând toate
examenele aferente stagiaturii.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
56
Acuatlmente sunt lector acredidat CECCAR pentru disciplina Audit, revizuire, alte servicii de
asigurare şi servicii conexe și evaluator în cadrul aceleiași discipline, dar și la disciplina de
Management al performanței.
În cadrul CAFR, începând cu anul 2019 am fost invitat în calitate de lector să susțin cursuri
de pregătire a auditorilor-membri cu privire la implementarea noului IFRS 16 – Leasing, dar și cu
privire la implementarea ISRE 2400 – Misiuni de revizuire a situațiilor financiare istorice.
De asemenea, începând cu anul 2020, am făcut parte la invitația Autorității pentru
Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (ASPAAS) în comisia de întocmire a
subiectelor pentru examenul de acces la stagiul pentru a accede la profesia de auditor financiar, la
disciplinele Audit financiar și Analiză financiară.
În cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în ultimii 8 ani am fost Secretarul Comisiei de Admitere la master,
răspunzând de organizarea acestui proces.
În cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în perioada decembrie 2018 – mai
2020 fost numit Coordonator interimar al activităților de cercetare și practică studențească din cadrul
Stațiunii Biologice „Petre Jitariu” de la Potoci, Neamț.
B.1.7. Realizări academice obținute după conferirea titlului de doctor
În anul 2011 am început colaborarea cu Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
în calitate de cadru didactic asociat Colectivului de Contabilitate, din cadrul Departamentului de
Contabilitate, Informatică Economică și Statistică (CIES), cu activități de seminar la disciplinele
Bazele contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi
Analiză economico-financiară.
Ulterior, am fost implicat și în cadrul evaluării proiectelor de practică de specialitate (anul I,
Științe economice), iar din 2013 am susținut seminarii la disciplina Gestiunea financiar-contabilă a
întreprinderii, și am suplinit cursurile și seminariile la disciplina Metodologia auditului financiar,
predată la ciclul de master (CEA anul I). În cadrul seminariilor am fost implicat și în activitățile de
evaluare, notare și examinare a studenților, participând activ și la propunerea de subiecte pentru
testele privind evaluarea pe parcurs.
Însă activitatea didactică nu s-a limitat doar la nivelul susținerii seminariilor ci a continuat
și cu activități de coordonare a studenților în vederea participării la sesiunile de comunicări științifice
locale și naționale.
Un alt element notabil îl reprezintă susținerea în limba engleză a cursurilor Introduction to
financial auditing și Credit risk analysis în cadrul proiectului Erasmus T-EBU IP, desfășurat în luna
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
57
mai 2014, la Iași, pentru un grup de peste 25 de studenți și masteranzi de la universități din Europa
(Franța, Elveția, Cehia, Ungaria, Spania, Bulgaria, Slovacia și România). Totodată, m-am implicat
activ în activitățile de pregătire a dosarului de acreditare pentru specializarea Contabilitate și
Informatică de Gestiune – Zi și ID, dar și pentru programul de master Contabilitate, expertiză și audit.
Din octombrie 2014 și până în februarie 2016, am deținut funcția de Asistent universitar, în
cadrul Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând seminarii în cadrul disciplinelor Bazele
contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi Gestiunea
financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul colocviilor de practică de
specialitate.
Din februabrie 2016 și până în octombrie 2019, am deținut funcția de Lector universitar, în
cadrul Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând cursurile de Contabilitate financiară (studii
universitare de licență), Norme de audit financiar, Norme și Proceduri de audit financiar, Sisteme
contabile comparate (studii universitare de master), precum și seminarii în cadrul disciplinelor Bazele
contabilității, Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară şi Gestiunea
financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul colocviilor de practică de
specialitate.
Tot din anul 2016 am demarat procedura recunoașterii cursurilor de Norme de audit financiar
de către asociația profesioanala the Association of Chartered Certified Accountants, primind
recunoaștere și echivalarea cu disciplina F8- Audit and Assurance, ceea ce a permis masteranzilor
noștri facilitarea încrierii la examenele ACCA și primirea de reduceri substanțiale.
Din octombrie 2019 și până în prezent, deținut funcția de Conferențiar universitar, în cadrul
Departamenului CIES-FEAA-UAIC, susținând cursurile de Contabilitate financiară (studii
universitare de licență), Norme de audit financiar, Norme și Proceduri de audit financiar, Sisteme
contabile comparate (studii universitare de master), precum și seminarii în cadrul disciplinelor
Contabilitatea exportului-importului de mărfuri, Contabilitate financiară, Contabilitate financiară
intermediară şi Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii, precum și activități în cadrul
colocviilor de practică de specialitate.
Îndrumarea lucrărilor de licență și membru în comisii de licență:
Începând cu anul 2014, odată cu încadrarea pe funcția de Asistent universitar am început să
îndrum lucrări de licență în domeniul Contabilitate. Până în prezent un număr de 45 de studenți au
susținut și absolvit examenul de licență (concretizat în susținerea lucrării și răspunsurile oferite în fața
comisiilor de examinare). Din cei 45, un număr de 23 de absolvenți au reușit să obțină o medie
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
58
generală a examenului de licență de 9 (nouă) și peste 9 (nouă), menționând un număr de 6 note de 10
(zece).
În toată această perioadă am făcut parte dintr-una din cele trei comisii de licență care activează
la nivelul specializării noastre.
Îndrumarea lucrărilor de disertație și membru în comisii de disertație:
Începând cu anul 2016, odată cu încadrarea pe funcția de Lector universitar am început să
îndrum lucrări de disertație în domeniul Contabilitate. Până în prezent un număr de 21 de masteranzi
au susținut și absolvit examenul de disertație (concretizat în susținerea lucrării și răspunsurile oferite
în fața comisiilor de examinare). Din cei 21, un număr de 11 de absolvenți au reușit să obțină o medie
generală a examenului de disertație de 9 (nouă) și peste 9 (nouă), menționând un număr de 3 note de
10 (zece).
Tabelul nr. 1. Lista nominală a absolvenților de studii de master conduși care au obținut note
de 9 (nouă) și mai mari ca 9 (nouă)
Trebuie precizat faptul că din masteranzii conduși de mine, doi dintre aceștia au decis să-și
continue studiile prin înscrierea la doctorat.
An absolvire
Nume și prenume absolvent
Notă Titlul temei de disertație
2020 APETRE M. DIANA-GABRIELA 9,25
Influenta opiniei auditorului privind continuitatea activitatii asupra deciziilor investitorilor
2020 DĂNILĂ I. ŞTEFAN-COSMIN 9
Influenta instrumentelor derivate asupra calitatii informatiei financiare
2020 TROFIN D. ANDRADA-LORENA 9,25
Auditarea modalitatii de determinare a impozitului specific la o entitate din domeniul turismului
2020 VIVIRSCHI C. LAURA-ANDREEA 9
Influenta rotatiei auditorului asupra operatiunilor de management al rezultatelor
2019 CREANGĂ V. DANIELA-SIMONA 9
Misiuni de efectuare a procedurilor convenite pentru determinarea impozitului specific in cazul entitatilor din industria HORECA
2019 TĂLÎMBĂ V. VALENTINA 10
Influenta operatiunilor de management al rezultatului asupra calitatii informatiei financiare raportate de catre firmele romanesti pe piata AeRO
2019
UNGUREANU I. PETRONELA-MIHAELA căs. ENACHE 9 Contabilitatea creativa in industria HORECA
2018 MOCLEA M. MARIUS-CONSTANTIN 9,5
Rolul auditului intern in prevenirea si detectarea fraudelor bancare
2018 SAUCĂ C. ANDREI 10 Impactul utilizarii preturilor de transfer asupra raportarilor financiare.
2017 BALAN I. CRISTINA 9,75 Valoarea informativa a costului capitalurilor firmelor cotate la Bursa de Valori Bucuresti
2017 VERDEŞ V. NELI CĂS. CĂPĂŢINĂ-VERDEŞ 10 Auditul preturilor de transfer
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
59
De asemenena, în toată această perioadă am făcut parte și dintr-una din cele două comisii de
disertație care activează la nivelul programelor noastre de master.
Membru în comisii de îndrumare a tezelor de doctorat și membru în comisii de susținerea
publică a tezelor de doctorat:
Am convingerea că până la a conduce singur sau în cotutelă teze de doctorat, trebuie să faci
parte din comisii de îndrumare a tezelor și/sau în comisii de susținere publică a acestora.
Astfel, începând cu anul 2019, sunt membru în comisia de îndrumare a drd. Gebhard Josef
Schoepfel, conducatori științifici: prof. univ. dr. Marilena Mironiuc și prof. univ. dr. Alexandru
Țugui, iar din anul 2020, sunt membru în comisia de îndrumare a drd. Dănilă Ștefan-Cosmin,
conducator științific: prof. univ. dr. Marilena Mironiuc.
În același timp, am avut onoarea să fac parte din comisiile de susținere publică a tezelor de
doctorat pentru:
a) drd. Rebeca Ioana BOSTAN sub îndrumarea domnului profesor universitar dr. Ion CUCUI,
cu teza de doctorat „UTILIZAREA CONTABILITĂȚII DE GESTIUNE SINCRONIZATE
PENTRU PROIECTAREA UNUI SISTEM INFORMAȚIONAL DECIZIONAL ÎN
ENTITĂȚILE ECONOMICE DE INDUSTRIALIZARE A CĂRNII” – noiembrie 2020
b) Adriana PĂDURARU (HORAICU) sub îndrumarea domnului profesor universitar dr. Ion
CUCUI, cu teza de doctorat „INOVAREA UNOR INSTRUMENTE SPECIFICE
CONTABILITĂȚII MANAGERIALE PRIVIND RAPORTAREA NON - FINANCIARĂ” –
noiembrie 2020
Membru în comisii de concurs pe posturi didactice:
Începând cu anul 2016, am fost numit și în trei comisii de concurs, după cum urmează:
1) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara nr.
658/15.12.2016, Asist. Univ. dr. Delia Deliu;
2) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara nr.
658/15.12.2016, Asist. Univ. dr. Bogdan (căs. Pop-Bogdan) Oana Alina
3) membru comisie concurs numit prin decizia Rectorului Universităţii de Vest din Timişoara
nr.471/CR din 29.05.2020, Lect. Univ. dr. Cristina Circa
Referent științific al unor cărți academice publicate:
1) Heghiligiu Ionuț Viorel & Lupu Luminița Mihaela, Management și inigineria sistemelor de
producție – note de curs, Ed. Performantica, Iași, 2019, 286 pagini
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
60
Activitatea editorială:
1) Carte de unic autor:
Riscul de fraudă în auditul financiar, Ioan-Bogdan ROBU, ISBN 978-973-709-694-4, ED.
Economică, București, 2014, pp. 308, http://www.edecon.ro/carte/1161/riscul-de-frauda-in-
auditul-financiar_ioan-bogdan-ROBU/
2) Capitole/studii într-o carte sau volum de specialitate apărute în edituri internaționale de
prestigiu:
The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case of Romanian Listed Companies,
By: ROBU, Alina Mihaela; ROBU, Ioan-Bogdan
Edited by: Bilgin, MH; Danis, H
Conference: 15th Eurasia-Business-and-Economics-Society (EBES) Conference Location: Inst
Univ Lisboa, ISCTE, Lisbon, PORTUGAL Date: JAN 08-10, 2015
Sponsor(s): Eurasia Business & Econ Soc
ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS AND ECONOMICS, VOL 2 Book Series: Eurasian
Studies in Business and Economics Volume: 3-2 Pages: 3-15 Published: 2016, Springer
DOI https://doi.org/10.1007/978-3-319-27573-4_1
3) Articole ştiinţifice publicate în extenso în reviste indexate ISI, conform Web of Science
ResearcherID E-4230-2016: 15 articole (după conferirea titlului de doctor)
4) Articole ştiinţifice publicate în extenso în reviste indexate BDI sau în extenso în volume ale
unor conferințe internaționale, conform https://www.researchgate.net/profile/Ioan-
Bogdan_Robu/publications: 60 articole
Membru al unor consilii științifice ale unor publiocații recunoscute la nivel internațional sau al
unor conferințe internaționale:
1) Membru în Consiliul științific al Revistei Audit Financiar:
https://auditfinanciar.cafr.ro/management-editorial/
2) Membru în Board Editorial: Journal of Accounting and Management Information Systems
(BDI): 4numere/an http://jamis.ase.ro/index.php/editorial-board/
3) Membru Board Editorial: Applied Finance and Accounting (BDI): 2 numere/an
http://redfame.com/journal/index.php/afa/about/editorialTeam
4) Membru Board Editorial: INTERNATIONAL JOURNAL OF RESEARCH IN SOCIAL
SCIENCES: ISSN 2307-227X (BDI): 1 numer/an https://www.ijsk.org/ijrss-editorial-board/
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
61
5) Membru Board Editorial: Review of Public Administration and Management: ISSN 2315-
7844 (BDI): 3 numere/an, https://www.omicsonline.org/reviewer-
profile/IoanBogdan_ROBU/
6) Membru Board Editorial: Review of Public Administration and Management: ISSN 2315-
7844 (BDI): 3 numere/an, https://www.omicsonline.org/reviewer-
profile/IoanBogdan_ROBU/
7) Program Committee: 25th IBIMA Conference: Amsterdam, Netherlands, 7-8 May 2015,
https://ibima.org/conference/25th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
8) rogram Committee: 26th IBIMA Conference: Madrid, Spain, 11-12 November 2015,
https://ibima.org/conference/26th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
9) Program Committee: 27th IBIMA Conference: Milan, Italy, 4-5 May 2016,
https://ibima.org/conference/27th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
10) Program Committee: 28th IBIMA Conference: Seville, Spain, 9-10 November 2016,
https://ibima.org/conference/28th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
11) Program Committee: 30th IBIMA Conference: Madrid, Spain 8-9 November 2017,
https://ibima.org/conference/30th-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
12) Program Committee: 31st IBIMA Conference: 25-26 April 2018, Milan, Italy,
https://ibima.org/conference/31st-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
13) Program Committee: 32nd IBIMA Conference: 15-16 November 2018, Seville, Spain,
https://ibima.org/conference/32nd-ibima-conference/#ffs-tabbed-13
Colaborare instituțională:
- Recunoașterea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către
ACCA
- Echivalarea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către
CECCAR în vederea accesului la stagiu
- Echivalarea în cadrul programului de master a cursului Norme de Audit Financiar de către
CECCAR în vederea accesului la stagiu
Organizare seminarii științifice - CARFA:
Seminarul științific: Convergență și Armonizare în Raportarea Financiară și Audit este
organizat fără întrerupere începând cuanul 2016 la sfârșitul lunii mai și este organizat în cadrul
programului de master Contabilitate, Expertiză și Audit (acreditat CAFR, CECCAR și ACCA), din
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
62
cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din
Iași.
Sub îndrumarea Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU, în cadrul cursului de Sisteme Contabile
Comparate, scopul seminarului științific îl reprezintă popularizarea unor teme de interes din domeniul
contabilității, al raportărilor financiare și al auditului de la nivel internațional, pe baza susținerii de
articole științifice (de tip literature review).
Tabelul nr. 2. Lista temelor susținute în cadrul Seminarului științific CARFA 2020
(ediția a cincea)
Temă Nume și prenume masterand
Influența calității informației financiare
asupra costului capitalului în cadrul
principalelor sisteme contabile de la nivel
internațional
GIOSANU V. ANDREIA
ISBĂŞESCU I. ANA-MARIA
MIRON C. IONELA
POPA S. CLAUDIA-FLORINA-MADALINA CĂS.
BRĂTULEANU
Viitorul profesiei contabile în cadrul
principalelor sisteme contabile de la nivel
internațional
AMARIEI I. ALINA
IONAŞCU V NICOLETA
MAZILU C. MĂDĂLINA-GEORGIANA
VATAMANIUC V. MĂDĂLINA-FLORENTINA
Relația onorarii de audit-calitatea
misiunilor de audit în cadrul principalelor
sisteme contabile de la nivel internațional
RADU C.R. ŞTEFAN-RĂDUCU
HLIHOR F. SAMIR-ANDREI
SOLCAN I. ANDREEA
- - - -
Raportarea capitalului intelectual în
situațiile financiare în cadrul principalelor
sisteme contabile de la nivel internațional
CHICHIRĂU N. BEATRICE-ELENA
CIMPOI M. ALISA-LORENA
DRĂGAN I. MIHAI
ILAŞ M. MIHAELA-LOREDANA
Influența rotației auditorului asupra calității
auditului financiar în cadrul principalelor
sisteme de raportare financiară de la nivel
internațional
ALEXANDREAN S. ELENA
CARP T ANDREIA SIMONA
CHIFORIUC I DANIELA-ALEXANDRA
MIHAI G. PETRU-RĂZVAN
Impactul utilizării principiului continuității
activitatii asupra raportărilor financiare și
auditului financiar în cadrul principalelor
sisteme contabile de la nivel internațional
BARONCEA P. ADELINA-LIVIA
ENCULESCU M. LUIZA-MIHAELA CĂS. SAVIN
MACOVEI G. ELENA-AMALIA
NIŢĂ I. CLAUDIU-ANDREI
Instrumente moderne de evaluare a
performanțelor entităților de interes public
în cadrul principalelor sisteme contabile de
la nivel internațional
BALMUŞ M. MIHAELA-ALEXANDRA
BOTEZ I.D. ANA-MARIA
NADĂ C.G. IOANA-CRISTINA
- - - -
CAMENIC C. EMANUELA
CHISARU A. MARTA
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
63
Rolul profesiei contabile și de audit în
predicția și prevenirea crizelor economice
la nivel internațional
FURTUNĂ V. ALEXANDRA
POP E.M. DIANA-ANCA
Rolul profesiei contabile și de audit în
asigurarea calității informației financiare în
principalele sisteme contabile de la nivel
internațional
BADALI V.D. DIANA
CRISTEA D. OANA-GEORGIANA
IVĂNESCU D. ALEXANDRA-CLAUDIA
- - - -
Repere istorice în evoluția practicilor
contabile în principalele sisteme de
raportare financiară de la nivel
internațional
CREIZAN I. RUXANDRA
LEAHU D. CRISTINA-LOREDANA
RUSU I. ANA
TRIFAN S ALEXANDRINA
Particularități în raportarea operațiilor de
leasing în principalele sisteme contabile de
la nivel internațional
BERLIUC G. GEORGIANA-CĂTĂLINA
POPA C.I. ANCA-ELENA
ŢURCANU L.V. DIANA-BIANCA
- - - -
Utilizarea practicilor contabilității creative
în cadrul principalelor sisteme contabile de
la nivel internațional
ANTOCE C. MIHAELA
BĂLINEANU D. ANCA-CLAUDIA
DUNĂREANU V. C. GEANINA
ZAMFIR I. DIANA-ADRIANA
Influența religiei asupra calității
informației financiare la nivelul
principalelor sisteme contabile de la nivel
internațional
BUZATU C. ALIN-ANDREI
MIDON V. VASILE
MUNTEANU R. IZABELA-RALUCA
NUŢĂ M. ANA-MARIA
Influența diferențelor de gen asupra
calității informației financiare de la nivelul
principalelor sisteme contabile de la nivel
internațional
CHIRILĂ V. LENUŢA
COJOCARIU V. ANAMARIA-ALEXANDRA
GLODEANU M. ANA-MARIA-DELIA
LIVADARU C. MIRIAM
Membru în echipe de cercetare și proiecte de cercetare coordonate:
* Membru în cadrul proiectului PN-II-RU-TE-2014-4-1584, cu titlul ”Efectele economice și
sociale ale emigrației forței de muncă de înaltă calificare din România”, coordonat de CS III dr.
Simona-Alina Botezat, inițiat de Academia Română – Filiala Iași și finanțat de UEFISCDI;
* Director de grant intern UAIC în cadrul proiectului Nr. contract: 23/03.12.2015, „Îmbunătățirea
calității misiunii de audit financiar în România” (Ro); ”Improving the quality of the audit engagement
in Romania” (Eng)
* Director în cadrul proiectului PN-III-P1-1.1-TE-2019-1642, cu titlul ” Îmbunătățirea calității
auditului finanicar din România cu ajutorul logicii fuzzy”, nr. contract TE 176/2020 și finanțat de
UEFISCDI, https://carfa.ro/despre-proiect/:
Scopul acestui proiect îl reprezintă îmbunătățirea calității misiunii de audit financiar în
România, prin combinarea cercetării fundamentale cu cercetarea aplicativ-teoretică:
1. Din punct de vedere practic și normativ, pe baza rezultatelor cercetării, acest proiect își
propune să îmbunătățească calitatea misiunii de audit, propunând soluții (teste și
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
64
proceduri de audit) care pot fi incluse în ghidurile profesionale emise de Camera
Auditorilor Financiari din România.
2. Din punct de vedere metodologic, acest proiect urmărește să susțină baza unei
metodologii proprii la nivelul misiunii de audit financiar, cu scopul asigurării calității
acestuia, bazată pe utilizarea logicii fuzzy și a analizei cantitative, utilă auditorului la
colectarea probelor de audit pentru fundamentarea opiniei acestuia.
3. Din punct de vedere științific, proiectul își propune să dezvolte și să contribuie la
deschiderea de noi direcții de cercetare interdisciplinară, precum auditometria, și
dezvoltarea colaborării științifice între universitățile naționale și străine importante.
4. Din punct de vedere socio-cultural, proiectul își propune să promoveze femeile în
cercetarea științifică, prin includerea lor în echipe mixte de cercetare și reducerea
diferențelor de gen în ceea ce privește percepția utilizatorilor de informații financiare
despre femeia auditor financiar sau cea în calitate de profesionist contabil.
Premii și gradații de merit obținute:
A) Medalie de argint obținută în cadrul European Exibition of Creativity and Innovation
(EUROINVENT 2017), Iași-România, http://www.euroinvent.org/program.html
Environmental Fraud Risk assessment based on Fuzzy approach, May 2017, Conference E U R O I
N V E N T - 9th European Exhibition of Creativity and Innovation At Iasi, Romania, Affiliation
„Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi | „Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi
B) Medalie de argint obținută în cadrul European Exibition of Creativity and Innovation
(EUROINVENT 2017), Iași-România, http://www.euroinvent.org/program.html
Fractal design: the ultimate state to improve EMS integration, May 2017, Conference E U R O I N
V E N T - 9th European Exhibition of Creativity and Innovation At Iasi, Romania, Affiliation
„Alexandru Ioan Cuza” University of Iasi | „Gheorghe Asachi” Technical University of Iasi
C) Premierea rezultatelor cercetării de către UEFISCDI 2020 pentru Sustainable Environmental
Management System Integration and Business Performance: A Balance Assessment Approach
Using Fuzzy Logic
https://uefiscdi.gov.ro/resource-824958-precisi_lista-2_rezultate-eligibilitate_articole-
2019_10.12.2020.pdf?&wtok=&wtkps=XY/djoIwEIXfpdcLMm0a6nDjE2w28QmwU8gQEbSgqO
HdbZtNluzVnPn5Ts7UWOLbo0LhmUTlUQMKCdZ6Ny5XJ6krp4Y72ykal2c3nPb23r4us8mguTY
tyezF/fxcIhpIjlWi0PArDpOo6rB5p3W/bcIto4FiX61rSmDJx5FWOpqVKIjGy89xp8pCGmkKbZJp
QP8mXxJAKwAFKkXQifr+x0ARn9oehmgPF4UKqh9oPrt8uLX57Br2lji/s3vk9W1iO5xFtX4A&
wchk=eed1fc166d2d1c83c5f0856c394f5d563b0b2871
D) Premierea rezultatelor cercetării de către UEFISCDI 2019 pentru Corporate sustainable
performance assessment based on fuzzy logic
https://uefiscdi.gov.ro/resource-
823930?&wtok=&wtkps=XY9NbsIwEIXv4jWEjC1jM9n0BFWlniD1ONFEhAScQADl7rUtpKKu
5s3P9/SmRoPPgApFYBJVQA0oJDgX/LicvaTOTA13rlM0Lvdu+Dm4a/s4zXYLzblpSW4f3M/3Ja
GR5FQlCg0v8TGJqo6bZ1737028ZbRQHqp1zQkchTRSe5PMDAqi8fT1vVOmlFbaUttsGtG/yUY
CaAWgQOUIOlOf/xgo01PvhzHazSehouoHmo++GC5tMfuGgyMuruxvRX2Z2A1HUa2/&wchk=f
520afdd444b160691d20d3cfd7ce62873b4d064
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
65
Secțiunea B2. Planuri de evoluție și dezvoltare a propriei cariere profesionale, științifice și
academice, direcții de cercetare/predare/aplicații practice și moduri probabile de acțiune
pentru punerea în practică a acestora
Dezvoltarea unui plan de carieră presupune înainte de toate un act de cutezanță, în care sunt
cuprinse năzuințele, speranțele și idealurile unui tănăr conferențiar universitar, aflat încă la început
de drum, dar care are convingerea și ambiția de a face performanță universitară și acasă, în țară,
deoarece crede în valorile școlii în care s-a format, Facultatea de Economie și Administrarea
Afacerilor, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Atunci când îți propui să realizezi un plan de dezvoltare a carierei universitare trebui să fii
în primul rând sincer și obiectiv, deoarece acest plan nu presupune doar să înșirui pe hârtie căteva
direcții dorite. Un plan adevărat presupune mult mai mult decât atât, deoarece în primul rând îți
trebuie vocație, stil și dorința de a te apropia de studenți prin profesionalism. În același timp unui
dascăl adevărat nu trebuie să îi lipsească dorința de perfecționare continuă, raportându-se în
permanență la ultimile noutăți și trenduri în disciplinele pe care care le predă și la care se pregătește.
Un dascăl și un universitar adevărat trebuie să fie conectat și să relaționeze cu reprezentanții
mediului de afaceri, să răspundă cerințelor pieței forței de muncă și să fie implicat în activitățile
asociațiilor profesionale, știind întotdeauna să ofere exemple, soluții și sfaturi utile studenților săi.
Astfel, din dorința de a contribui cu ceva la dezvoltarea Școlii de Contabilitate de la Iași și
mai ales Școlii Doctorale de Contabilitate, obiectivul principal al prezentului plan de evoluție și
dezvoltare a carierei vizează crearea de plus-valoare pentru insituția în care voi continua să profesez,
raportându-mă în permanență la principiile și valorile acesteia, dar și la necesitățile principalilor actori
implicați, cu care voi interacționa: studenți, masteranzi, doctoranzi, conducere, colegi, reprezentanți
ai mediului de afaceri și ai profesiei contabile și de audit.
Trebuie amintit faptul că acest plan de evoluție și dezvoltare a carierei este corelat și
influențat semnificativ de realizările personale înregistrate până în acest moment, prin care am
încercat să fac cinste Casei în care m-am format și să o slujesc cât mai bine.
În acest context, elaborarea prezentei propuneri privind evoluție și dezvoltare a carierei
universitare este realizată în vederea obținerii atestatului de abilitare în domeniul fundamental: Științe
economice, domeniul de specialitate: Contabilitate.
Prezenta propunere are în vedere prezentarea evoluţiei carierei profesionale și academice
personale până în prezent (anterior elaborării atestatului de abilitare), precum și conturarea obiectivele
viitoare, având în vedere următoarea structură: a) planul de evoluție și dezvoltare a carierei
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
66
profesionale; b) planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice; c) planul de evoluție și
dezvoltare a carierei științifice; d) direcții de cercetare, predare și aplicații practice.
B2.1: Repere ale parcursului profesional și academic (anterior elaborării tezei de abilitare)
Un prim element notabil care a stat la baza dezvoltării profesionale îl reprezintă absolvirea
specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune, în anul 2008 cu media 10 a examenului de
licență, a primei promoții de studenți Bologna. Continuarea studiilor s-a materializat prin înscrierea
la masterul de specializare Contabilitate, Expertiză și Audit, în anul 2008 și absolvit în 2010. În cadrul
acestui master am aprofundat cunoștințele și competențele dobândite în cadrul ciclului de licență, dar
poate că cel mai important lucru a fost reprezentat de șansa de a studia aproximativ un an de zile
(2009-2010) la Universitatea din Geneva, urmând cursurile programului de master Comptabilité,
Contrôle et Finance; sub coordonarea, Prof. univ. dr. Bernard Raffournier.
Pot recunoaște că această nouă experiență a reprezentat pentru mine un moment de referință
în viitoarea carieră de cercetător, având șansă să întâlnesc și să interacționez cu profesori de excepție,
precum: Prof. univ. dr. Bernard Raffournier, Prof. univ. dr. Pascal Dumontier, Prof. univ. dr. Fabien
De Geuser, Prof. univ. dr. Pierre-Marie Glauser și Prof. univ. dr. Michel Albouy. În aceeași perioadă
am cunoscut și tineri cercetători și poate că una dintre cele mai frumoase prietenii s-a legat cu dra.
Asistent. univ. dr. Florentina Olivia Bălu, cu care mențin în prezent legătura și realizez colaborări
(ultimul proiect fiind T-EBU IP 2014).
Odată întors acasă și după susținerea lucrării de disertație, am știut un singur lucru: că sunt
pregătit pentru a-mi continua studiile printr-un program doctoral și ca mai apoi să urmez o carieră
universitară. Mai mult decât atât, rezultatele obținute ca student și masterand (Locul 2 - Sesiunea de
comunicări ştiinţifice studenţeşti, UAIC-FEAA, Iași 2007; Locul 2 - Olimpiada Naţională a
Studenţilor Economiști, organizată sub egida AFER, ASE, Bucureşti 2008; Locul 2 - Sesiunea
naţională Jean-Monet , UAIC, Centrul de Studii Europene, Iaşi 2008; Locul 2 - Sesiunea de
comunicări ştiinţifice studenţeşti, UAIC, 2008) mi-au întărit aceste convingeri.
Astfel, în 2010 m-am înscris la doctorat, sub conducerea drei. prof. univ. dr. Marilena
Mironiuc, cu o temă care își propunea analiza și evaluarea riscului de fraudă. Trebuie menționat faptul
că pe parcursul celor trei ani de doctorat am beneficiat de o bursă de studiu asigurată prin proiectul
POSDRU 107/1.5/S/78342 (2010-2013). În același timp, tot în 2010 m-am înscris în paralel și la
programul de master Statistică și actuarit în asigurări și sănătate, cu gândul de a-mi asigura
instrumentarul necesar în cercetarea științifică din domeniul contabilității.
Sub coordonarea dnei. Prof. univ. dr. Emeritus Elisabeta Jaba, în 2012 mi-am susținut
disertația care trata problematica analizei de panel a riscului de fraudă în auditul financiar, iar din
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
67
toamna aceluiași an m-am inmatriculat la un al doilea program de studii doctorale, tot sub
coordonarea dnei profesor, în domeniul Statisticii economice. Tema abordată vine în prelungirea și
completarea studiilor și cunoștințelor acumulate, vizând aplicarea ecuațiilor structurale în analiza și
evaluarea calității informației financiare.
Pe parcursul studiilor doctorale din domeniul contabilității am participat la numeroase
conferințe din țară și străinătate, reușind să stabilesc o serie de contacte cu membri ai altor universități
și integrându-mă în cercul tinerilor cercetători din România. Nu în ultimul rând școlile de vară la care
am participat mi-au permis să acumulez noi cunoștințe și să mă orientez către cercetarea
interdisciplinară. Tot în această perioadă am beneficiat și de un stagiu de cercetare la Universitatea
Paris-Dauphin, sub coordonarea Prof. univ. dr. Nicolas Berland, fapt care mi-a facilitat accesul la
reteaua internațională a marilor cercetători din domeniul contabilității.
În septembrie 2013, după ce am finalizat două proiecte deosebit de importante (participarea
în cadrul conferințelor internaționale 3ème Congrès International de comptabilité, audit, controle de
gestion et gestion des couts , Université Jean Moulin Lyon (2013) organizată de Association
Francophone de Comptabilite în parteneriat cu American Accounting Association și la Anual (2013)
Meeting of the American Accounting Association (Anaheim, California), cu lucrări de colectiv) mi-
am susținut teza de doctorat, intitulată Analiza și evaluarea riscului de fraudă în cadrul misiunii de
audit financiar, finalizată obținerea titlului științific de Doctor în Contabilitate, cu calificativul
Excelent, iar în iulie 2018 am susținut teza de doctorat, intitulată Evaluarea statistică a calității
informației financiare, finalizată obținerea titlului științific de Doctor în Cibernetică și Statistică
Economică, cu calificativul Excelent.
B2.2: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei profesionale
Un punct deosebit de important în planificarea carierei universitare îl reprezintă și formarea
profesională continuă. Aceasta va viza două direcții principale și anume: formarea continuă în
domeniul didacticii de specialitate și formarea continuă în domeniul practicii de specialitate (audit
financiar și contabilitate).
Formarea continuă în domeniul didacticii de specialitate
Învățământul centrat pe student presupune și formarea continuă a cadrelor didactice,
principalii vectori care stau la baza de dobândirii de competențe. Astfel, voi avea în vedere
participarea la stagiile și cursurile organizate de CECCAR și CAFR pentru a menține o legătură
continuă cu organizațiilor profesionale în ceea ce privește exigențele acestora vis-a-vis de
cunoștințele și competențele necesare viitorilor specialiști din domeniu, absolvenți ai CIG-FEAA.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
68
Tot în domeniul pregătirii didacticii de specialitate voi avea în vedere ca până în luna
decembrie 2016 să obțin un stagiu de mobilitate, în calitate de cadru didactic, la una din universitățile
partenere din Europa. Astfel, voi urmări îmbunătățirea abilităților de comunicare dar și de transmitere
a cunoștințelor de specialitate către studenții străini.
Formarea continuă în domeniul practicii de specialitate (contabilitate și audit financiar)
Sunt convins ca nu poți fi un bun profesor în domeniul contabilității și al auditului financiar
dacă nu ai experiența necesară, bazată pe studii de caz și exemple din practica de specialitate. Astfel,
prin dobândirea calității de expert contabil voi încerca să particip la o serie de expertize pentru a-mi
îmbogăți cazuistica de specilitate și pentru a-mi forma un portofoliu de exemple practice care să poată
fi prezentat stundenților în cadrul orelor de seminar.
În același timp, prin încheierea stagiului CAFR (în 2016) și dobândirea calității de auditor
financiar voi încerca o mai bună corelare a orelor de seminar cu cerințele și competențele necesare
profesiei de auditor.
Nu în ultimul rând, având în vedere faptul că dețin și calitatea de expert formator, recunoscut
CNFPA, odată cu obținerea calității de expert contabil voi încerca să obțin și calitatea de lector-
formator CAFR sau de consultant pe probleme ce țin de formarea de specialiști în domeniul teoriei și
practicii auditului financiar.
B2.3: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei academice
Principala direcţie de dezvoltare a activităţii didactice viitoare are în vedere participarea
alaturi de membri Colectivului de Contabilitate la conceperea şi redactarea unor caiete cu lucrări
practice (la disciplinele Bazele contabilității, Contabilitate financiară și Contabilitate financiară
intermediară) care să faciliteze desfășurarea activităților practice și de seminar la disciplinele
menționate. În același timp voi dori să continui dezvoltarea domeniului Sistemelor contabile
comparate, prin publicarea de cărți de specialitate (în calitate de colaborator sau coordonator).
Un alt obiectiv în reprezintă continuarea pregătirii studenților în vederea participării în
cadrul sesiunilor de comunicări științifice și al olimpiadelor naționale. Ținta vizată o reprezintă
olimpiadele AFER pentru domeniul Contabilitate și obținerea a cel puțin a 2 premii. Acest lucru va
permite o creștere a vizibilității FEAA la nivel național și posibilitatea a atrage tineri dedicați
cercetării în domeniul contabilității.
În același timp voi demara procdurile privind înfijnțarea unui centru de cercetare în domeniul
Contabilității și al Auditului Financiar în cadrul facultății noastre.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
69
B2.4: Planul de evoluție și dezvoltare a carierei științifice
Este cunoscut faptul că, cel puțin pentru moment, promovarea în mediul universitar este
asigurată de îndeplinirea unor criterii ce țin de componenta cercetare științifică. Acest fapt impune o
continuă conectare la ultimile noutăți, rezultate, metode de analiză a datelor, tehnici, instrumente și
procedee utilizate în cercetarea de specialitate de la nivel internațional.
Rezultatele actuale aferente carierei științifice pot fi demonstrate prin:
a) Robu, Ioan-Bogdan, Web of Science ResearcherID: E-4230-2016, pentru perioada 2014-
2020 (Web of Science [v.5.35] - Citation Report (e-nformation.ro)):
- 55 publicații;
- H-index: 6;
- Citări pe articol în medie: 2,78;
- Număr tota de citări (fără autocitări): 126.
b) Robu, Ioan-Bogdan, Google Academic, pentru perioada 2015-2020 (Ioan-Bogdan ROBU
- Google Academic):
- din 2016: 526 citări;
- H-index: 13;
- I10-index: 20.
c) Robu, Ioan-Bogdan, ResearchGate, pentru perioada 2014-2020 (ResearchGate)
- ResearchGate score: 20,62;
- Lucrări încărcate: 95, din care articole științifice – 75; cărți – 1; capitole de cărți – 2; articole
susținute în conferințe – 5; alte materiale (postere, baze de date, etc) – 12.
În principal, cercetarea întreprinsă de către mine a vizat mai multe paliere:
a) afirmarea ca ca cercetător, prin participarea în mod repetat și sistematic la o serie de
conferințe organizate de marile centre universitare din București (ASE-AMIS), Cluj-Napoca
(FSEGA-AAC) și Timișoara (AAP), dar și prin publicarea unor materiale în reviste de specialitate
naționale, idexate în BDI.
b) afilierea la o serie de rețele, asociații și organizații internaționale de prestigiu din domeniul
cercetării în contabilitate. Astfel, în prezent sunt membru sau afiliat la Societatea Română de Analiză
Economico-Financiară (din octombrie 2011-prezent), European Auditing Research Network (aprilie
2013-prezent), American Accounting Association (aprilie 2013-prezent), European Accounting
Association (noiembrie 2013-prezent) și Association Francophone de Comptabilite (februarie 2014-
prezent). Acest lucru a permis realizarea de contacte cu reprezentanți marcanți ai cercetării din
domeniul contabilității, obținerii de feedback pentru publicațiile sau articolelel prezentate, accesul la
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
70
baze de date și jurnale științifice pentru care universitatea nu asigură finanțare abonamentelor lunare,
obținerea de invitații pentru susținerea de seminarii științifice și realizarea de recenzii pentru
materialele publicate (Foreword realizat de Assistant Professor, PhD Dominyka Sakalauskaité,
Copenhagen Business School, la cartea Riscul de fraudă în auditul financiar, Ed. Economică,
București 2014, autor – subsemnatul).
c) participarea în cadrul unor conferințe internaționale de prestigiu sau care au permis
indexarea ISI a articolelor prezentate. Dintre conferințele notabile pot fi amintite participările în
cadrul 8th European Accounting Association (în colaborare cu prof. univ. dr. Ion Anghel-ASE
București și Asist. dr. Vlad Porumb – ESSE), 3ème Congrès International de comptabilité, audit,
controle de gestion et gestion des couts , Université Jean Moulin Lyon (2013) organizată de
Association Francophone de Comptabilite în parteneriat cu American Accounting Association (cu
articolul Ante-crise, crise et reprise dans les chiffres comptables des entreprises roumaines cotees, în
colaborare cu Conf. univ. dr. Costel Istrate), la Anual (2013) Meeting of the American Accounting
Association (Anaheim, California) și la 35ème congrès de l’ AssociationFrancophone de
Comptabilité "Mesure, évaluation, notation – les comptabilités de la société du calcul", Lille 2014
(cu articolul L’analyse de l’influence des composantes des rapports financiers sur la capitalisation
boursière des entreprises roumaines, dans les conditions de la crise mondiale, în colaborare cu Conf.
univ. dr. Costel Istrate).
d) publicarea de articole științifice în jurnale de specialitate cotate ISI.
e) participarea în cadrul unor workshop-uri din domeniul contabilității (AMIS-ASE, AAP-
UVT) și susținerea de seminarii științifice atât în cadrul Școlii Doctorale. Acest lucru a permis
dezvoltarea continuă în domeniul cercetării științifice, diseminarea rezultatelor cercetării, schimbul
de idei cu alți cercetători, realizarea de contacte.
f) înscrierea în calitate de reviewer în comitetele de organizare/program ale unor conferințe
sau editorial board ale unor reviste științifice de specialitate din domeniul contabilității.
g) realizarea de stagii de documentare la universități europene de prestigiu.
h) publicarea în calitate de unic autor.
i) depunerea de granturi de cercetare în cadrul proiectelor privind susținerea Tinerelor echipe
de cercetare.
Planuri de viitor
Pornind de la realizările menționate mai sus, în perioada imediat următoare dar și într-un
orizont de timp de până la trei ani de zile îmi propun următoarele obiective :
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
71
a) publicarea în calitate de coautor a cel puțin 5 articole în reviste indexate ISI cu factor de
impact (Journal of economic computation and economic cybernetics studies and research și
Romanian Journal of Economic Forecasting), 6 articole în reviste indexate ISI fără factor de impact
și 10 articole în alte reviste indexate BDI, cu membri ai colectivului de contabilitate de la FEAA-
UAIC;
b) publicarea a încă unei cărți în calitate de unic autor care tratează problematica evaluării
calității informației financiare;
c) organizarea a cel puțin două seminarii științifice în cadrul FEAA, cu implicarea colegilor
din cadrul Colectivului de Contabilitate, dar și a doctoranzilor, pe probleme ce țin de metodologia
cercetării în contabilitate și auditul financiar;
d) demararea procedurilor pentru înființarea și editarea unei reviste științifice care să aparțină
Colectivului de Contabilitate (FEAA-UAIC), cu o apariție bianuală;
e) participarea cu lucrări în cadrul conferințelor EAA 2021, AFC 20021, EARNet 20022,
AMIS 2021, AAC 2021, GEBA 20021;
f) extinderea numărului de reviste în care să fiu coopotat în calitate de reviewer sau membru
în editorial board: încă la cel puțin 2 jurnale;
g) realizarea cel puțin a unui stagiu de documentare/cercetare de cel puțin o lună de zile la
una ESSEC Business School, Copenhagen Business School sau Groningen University;
h) propunerea unui proiect pentru obținerea unui grant de cercetare sau pentru organizarea
unor evenimente științifice din domeniul cercetării în contabilitate, oferit de International Association
for Accounting Education & Research;
i) colaborarea cu alți cercetători din marile centre universitare din țară sau străinătate pentru
publicarea unor articole științifice în reviste recunoscute din domeniul contabilității și al auditului
financiar.
Astfel, în perioada următoarea voi fi centrat pe însușirea celor mai recente metode de analiză
a datelor (ecuații simultate și vectori autoregresivi) ale căror aplicabilitate voi încerca să o justific și
să o exemplific și în domeniul contabilității și înființarea unui Laborator de cercetare în domeniul
contabilității și al auditului financiar. De fapt, la nivel internațional, cercetarea în domeniul
contabilității urmează două direcții mari: parte de replicare sau adaptare a unor modele deja
recunoscute pe diferite cazuri și partea de inovare metodologică, care este și cea mai grea, dar și cea
care oferă cele mai mari satisfacții. În acest sens, prin participarea la seminariile și conferințele
științifice voi încerca să-mi îmbunătățesc atât partea de utilizarea a unor metodologii consacrate pe
exemplul României dar și propunearea a unora noi, care să conducă la creșterea preciziei rezultatelor
analizelor.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
72
Rațiunea umană este dornică să cunoască (Kant, 2014, p, 64)
B2.5: Direcții de cercetare, predare și aplicații practice
Informația oferă utilitate celui care o deține și poate fi valorificată pentru cunoașterea și
înțelegerea unui spațiu sau a unor evenimente. Cunoașterea înseamnă putere (Lat. Scientia potentas
est, după Bacon, 1597 în Rodrigues Garcia, 2001). O informație de calitate poate susține și oferi
avantaje competitiționale în realizarea afacerii (parafrazând ideea lui Daniel Defoe care considera că
inteligența este sufletul afacerilor, în Scheme for General Intelligence, 1704).
La nivelul piețelor financiare (și în special la nivelul burselor de valori), informația cu privire
la firmele cotate este necesară investitorilor în fundamendarea deciziilor de ordin strategic (El-Sayed
Ebaid, 2012). Pornind de la teoria de agent (Jensen și Meckling, 1976), managerii sunt responsabili
cu producerea și transmiterea informației financiare, necesară acționarilor și investitorilor în
evaluarea poziției și performanței financiare a firmelor în care investesc, cu scopul obținerii de
beneficii economice viitoare (Butt et al., 2010).
Informația financiară este oferită tuturor stakeholder-ilor, și în mod special investitorilor,
sub forma raportărilor periodice care conduc la diminuarea incertitudinii (Daske et al, 2008), iar
utilitatea informației este asigurată tocmai atunci când sunt îndeplinite caracteristicile calitative ale
acesteia (Barth et al., 2008). Caracteristicile calitative ale informației financiare raportate pe piețele
financiare sunt susținute atunci când există transparență în raportarea financiară (Lee și Lee, 2013),
iar informația transmisă este în conformitate cu standardele de raportare financiară aplicabile
(McPhail şi Walters, 2009). Toate acestea conduc la reducerea asimetriei informaționale și la
creșterea utilității informației financiare.
Transparența în raportarea financiară este asigurată atât prin transmiterea unui volum de
informații necesare utilizatorilor, cât și prin asigurarea acurateții acestora, de către un auditor
financiar. Rolul auditorului financiar este acela de a exprima o opinie independentă, profesionistă și
obiectivă privind acuratețea informațiilor raportate, sub cele mai semnificative aspecte, în
conformitate cu un cadru de raportare aplicabil (IFAC, 2013). În condițiile apariției fraudelor
financiare sau erorilor de raportare, opinia auditorului poate fi afectată, cu impact direct asupra
diminuarea calității misiunii de audit financiar (Hayes et al., 2005).
Evaluarea calității misiunilor de audit financiar cu ajutorul logicii fuzzy
O misiune de audit financiar poate fi considerată a fi realizată în conformitate cu standardele
de calitate, atunci când auditorul reușește să detecteze evetualele denaturări contabile și să aplice cele
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
73
mai bune proceduri care să îl conducă la descoperirea acestora (DeAngelo, 1981). Reușita este
asigurată de competența profesională a auditorului, în timp ce aplicarea celor mai bune proceduri care
să îl conducă la obținerea de probe de audit suficiente și adecvate ține de obiectivitatea și
independența auditorului (Knechel et al., 2012). Realizarea unei misiuni de audit de calitate, în
conformitate cu standardele profesionale, conduce la exprimarea unei opinii de audit corecte prin care
se garantează acuratețea informațiilor financiare raportate, cu impact direct asupra stabilității piețelor
financiare (Hayes et al., 2005). Stabilitatea piețelor, bazată pe transparența în raportarea financiară,
conduce la predictibilitate și la posibilitatea preîntâmpinării manifestării crizelor economico-
financiare (McPhail și Walters, 2009), ale căror efecte negative sunt resimțite în plan economic,
social, politic, cultural și nu numai.
Totodată, traducerile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, a Standardelor
Internaționale de Audit și a Ghidurilor privind asigurarea unui audit de calitate conduc la înregistrarea
unor opinii diferite în ceea ce privește modul de utilizare al unor concepte (Godfrey și Chalmers,
2007) și determină o serie de neconcordanțe în ceea ce privește în practica auditului financiar din
România. Deși la nivel european și internațional există o practică recunoscută în ceea ce privește
metodologia auditului financiar (Arens et al., 2012; Soltani, 2007), la nivelul României lucrurile sunt
încă la început de drum.
Trebuie menționat faptul că practica internațională din domeniul auditurlui financiar
recunoaște și recomandă utilizarea modelelor econometrice în testarea ipotezei de Going Concern
(Lensberg et al., 2006), în evaluarea riscului de fraudă (Nieschweitz et al, 2000) și estimarea
denaturărilor contabile (Trompeter et al., 2013), pe baza metodelor statistice avansate de analiză a
datelor. Însă, la nivelul României, se constatată absența unor modele valide, cel puțin din perspectiva
Ghidului publicat de CAFR, care să poată fi utilizate de practicienii din domeniul auditului din
România.
În același timp, înființarea relativ recentă a Camerei Auditorilor Financiari din Romînia
(CAFR) prin Ordonanța de urgență Nr. 75/1999, adoptarea ISA într-o primă formă în 2006 (și ulterior
prin traducerile succesive din 2009 și 2013) dar și încercarea de a transalata practica internațională în
contextul românesc, fără a ține cont de specificitățile naționale (prin tipărirea unui ghid privind
asigurarea calității auditului financiar publicat în 2010, retipărit în 2013 – considerat a fi insuficient
în ceea ce privesște evaluarea sistemului de control intern, a riscului de fraudă și a posibilităților de
testare a utilizării ipotezei de Going Concern - și care va trebui modificat și reevaluat pentru a ține
cont de prevederile noii Directive Europene nr. 34/2013, în care se propun o serie de proceduri și
tehnicile de audit, deși utilizate, și), constituie premisele perfecționării și modernizării practicilor de
audit financiar din România cu scopul creșterii calității misiunii de audit financiar.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
74
Obiectivele cercetării: scopul acestei propuneri de cercetare este reprezentată de
îmbunătățirea calității misiunii de audit financiar din România, prin combinarea cercetării
fundamentale cu cercetarea teoretică aplicativă. Rezultatele cercetării vizează completarea literaturii
cu privire la problema cercetării, metodele de evaluare a calității pe baza factorilor determinanți, în
timp și spațiu, precum și analiza influenței calității asupra categoriilor de utilizatori principali.
Din perspectiva normativă aplicativă, pe baza rezultatelor cercetării, se urmărește
îmbunătățirea calității misiunii de audit, prin propunerea de soluții (teste și proceduri de audit) care
pot fi incluse în ghidurile profesionale emise de Camera Auditorilor Financiari din România.
Din perspectiva metodologică, scopul scopul acestei propuneri este de a pune baza unei
metodologii proprii la nivelul misiunii de audit financiar, care este de a asigura calitatea acestuia, pe
baza utilizării logicii fuzzy și a analizei cantitative, utile auditorului colectarea probelor de audit și
fundamentarea opiniei sale de audit.
Din perspectiva științifică, propunerea de cercetare vizează deschiderea unor noi direcții de
cercetare interdisciplinară, precum audiometria și dezvoltarea colaborării științifice între centrele
universitare naționale și străine importante.
Obiectiv 1: Propunerea de soluții practice care pot fi utilizate în cadrul misiunii de audit
financiar și care vor contribui la creșterea calității misiunii de audit în România și care nu sunt
disponibile în ghidurile de specialitate propriu-zise.
Obiectiv specific 1.1: Emiterea unui ghid care include modele de evaluare a riscului de
control, riscul de fraudă, riscul de faliment și testul de ipoteză Going Concern și realizarea eșantionării
auditului financiar;
Obiectiv specific 1.2: Pornind de la logica fuzzy, brevetarea unui produs de sistem expert
care urmează să integreze soluțiile propuse, obținute ca urmare a cercetării în proiect;
Obiectivul 2: Creșterea vizibilității cercetării interdisciplinare românești la nivel
internațional prin participarea la evenimente științifice notorii și deschiderea de noi direcții de
cercetare și colaborări științifice.
Obiectiv specific 2.1: Participarea la cel puțin următoarele conferințe științifice, cu
vizibilitate internațională maximă, în domeniul contabilității, auditului financiar și statisticilor /
econometriei: Congresele anuale ale Asociației europene de contabilitate, Asociația francofonă
Conferința Comptabilite, Conferința Rețelei europene de cercetare a auditului, Conferința privind
contabilitatea și sistemul informațional de gestionare (AMIS, ASE-București);
Obiectiv specific 2.2: Emiterea de articole științifice (WOS) în domenii interdisciplinare, dar
conexe auditului financiar;
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
75
Obiectivul 3: Creșterea competențelor profesionale ale auditorilor financiari, membri ai
Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).
Obiectiv specific 3.1: Organizarea de ateliere de lucru (în colaborare cu CAFR, la
reprezentanțele regionale din țară și București) cu privire la aspecte referitoare la utilizarea
procedurilor de audit obținute ca urmare a realizării proiectului, pe probleme cu privire la modele de
evaluare a riscului de fraudă, a riscului de faliment, a riscului de control, testarea ipotezei Going
Concern și utilizarea sondajului statistic;
Obiectiv specific 3.2: Emiterea unui dicționar (română-engleză-franceză) cu termeni
explicați care sunt utilizați în practica auditului financiar, pentru a spori armonizarea contabilității și
auditului.
Potențialul de a influența în mod semnificativ domeniul științific din zona auditului financiar
poate fi motivat prin deschiderea unor noi teme sau direcții de cercetare. Din perspectiva științifică,
promovarea logicii fuzzy și a modelelor econometrice pentru evaluarea riscului de faliment, evaluarea
riscului de fraudă financiară sau pentru estimarea impactului operațiunilor de management al
rezultatului, precum și utilizarea teoriei cozilor de așteptare în planificarea misiunilor de audit
financiar, cu scopul de a îmbunătăți calitatea acestora, deschizându-se astfel noi direcții de cercetare,
respectiv audiometria.
Utilizarea nomogramelor prognostic pentru estimarea riscului de denaturare a rezultatului
financiar:
Informația financiară raportată de către firmele cotate la bursă prezintă utilitate pentru
principalele categorii de utilizatori atunci când o serie de caracteristici de calitate sunt îndeplinite. În
conformitate cu Standardele Internaționale de raportare Financiară (IFRS), principalele caracteristici
ale calității informației financiare se împart în două mari categorii: fundamentale și amplificatoare.
Caracteristicile fundamentale fac apel la relevanța informației financiare față de principalii
utilizatori (iar la nivelul bursei de valori poate fi evaluată prin reacția pieței la anunțarea cifrelor
contabile) și la prezentarea imaginii fidele (evaluată pe baza prezenței/absenței denaturărilor
semnificative ca urmare a fraudelor sau a erorilor).
Scopul acestei propuneri de cercetare îl reprezintă construirea unei nomograme pentru
estimarea riscului de denaturare semnificativă la nivelul rezultatului financiar raportat de către firmele
cotate la bursă. Studiu s-a realizat la nivelul firmelor românești cotate la Bursa de Valori București -
BVB (pe piața reglementată și AeRo).
Pentru construirea nomogramei demersul metodologic a avut în vedere următorii pași:
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
76
1) Estimarea, cu ajutorul analizei de regresie multiple liniare, a denaturărilor rezultatului net
(scalat cu cifra de afaceri) aferent perioadei raportate, în funcție de variația relativă a factorilor
explicativi ai acestuia (active imobilizate, active circulante, datorii pe termen lung, datorii
curente, capitaluri proprii);
2) Odată estimate denaturările (parte reziduală), se va stabili un prag de 10% pentru
recunoașterea acestora ca semnificative;
3) În etapa finală se va proceda la construirea nomogramei prognositic a riscului de denaturare
semnificativă la nivelul rezultatului net (în raport cu cifra de afaceri), utilizând fluxurile de
trezorerie la nivelul fiecărui ciclu (finanțare, investiție, exploatare).
Utilizarea analizei de tip path pentru testarea ipotezei de going concern în cazul firmelor
românești cotate BVB:
În cazul firmelor cotate, poziția și peformanța financiară influențează valoarea de piață a
acestora. Pentru investitori, poziția financiară reflectă în principal modalitatea de finanțare a firmei și
de structurare a capitalurilor, fiind evaluată cu ajutorul levierului financiar (FL - indicator al gradului
de îndatorare). Performanța financiară indică eficiența utilizării mijloacelor, ca destinație a resurselor
angajate, în generarea de beneficii economice viitoare. Investitorii sunt interesați de eficiența
activității de exploatare, evaluată pe baza rentabiliății economice (ROA), cât și de măsura în care vor
fi remunerați pentru capitalurile puse la dispoziția firmei, evaluată cu ajutorul rentabilității financiare
(ROE).
În această propunere de cercetare pot fi identificate trei modele privind influența levierului
financiar și a rentabilității economice asupra cursului bursier. Levierul financiar și rentabilitatea
economică influențează cursul bursier atât direct cât și indirect, prin intermediul rentabilității
financiare.
Scopul acestei propuneri de cercetare îl reprezintă estimarea corelației dintre variabile cu
ajutorul coeficientului Pearson, iar efectul levierului financiar, al rentabilității economice și celei
financiare asupra cursului bursier se realizează cu ajutorul analizei Path, folosind ca eșantion firmele
cotate la Bursa de Valori București. În urma testării modelelor propuse în AMOS, se poate evidenția
influența directă a poziției și peformanței financiare asupra cursului bursier, cât și indirectă, prin
intermediul rentabilității financiare.
Rezultatele analizei pot indică faptul că în cazul firmelor românești cotate la bursă,
investitorii sunt interesați pe de o parte de structura și de modul în care sunt utilizate capitalurile pe
care aceștia le pun la dispoziția firmei, cât și de măsura în care acest efort este recompensat.
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
77
Direcții de predare:
În conformitate cu curricula universitară aferentă programului de master Contabilitate,
expertiză și audit și având în vedere problematica recentei crize sanitare, în cadrul cursului Norme de
audit financiar – recunoscut ACCA, voi introduce pe rezolvarea studiilor de caz propuse de ACCA
(și actualizate anual conform documentațiilor primite) cu ajutorul unui soft dedicat realizării
misiunilor de audit financiar. În acest fel masterazii vor dobândi o serie de competențe practice în
ceea ce privește utilizarea unui soft de audit în: acceptarea unui angajament de audit și construirea
dosarului permanent și a dosarului exercițiului, planificarea misiunii de audit, evaluarea riscului
inerent și a riscului de control, calculul pragului de semnificație, crearea și aplicarea unor teste de
audit (în foi de lucru dedicate, inclusiv în partea de eșantionare) aferente principalelor aserțiuni
contabile incluse în Ghidul privind un audit de calitate editat de CAFR, finalizarea misiunii și
emiterea raportului de audit.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
78
Secțiunea B3. Referințe bibliografice asociate conținutului tezei de abilitare
Aevoae, G.M.; Dicu, R.; Mardiros, D. The determinants of ownership in M&As: An analysis of the
stake purchases in Romanian acquisitions. J. Account. Manag. Inf. Syst. 2019, 18, 357–378
Aevoae, G.M.; Dicu, R.; Mardiros, D. The Innovation Perspective of the Acquirers: Empirical
Evidence Regarding Patent-Driven M&As. Rev. Econ. Bus. Stud. 2019, 12, 57–78.
Aitken, A., Hörngren, J., Jones, N., Lewis, D., Zilhão, M.J. (2004), Handbook on improving quality
by analysis of process variables, Eurostat, disponibil la:
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/64157/4373903/06-Handbook-on-improving-quality-
by-analysis-of-process-variables.pdf/b0006e09-1708-4f8e-97e0-6a54d840b92b, accesat la
data de 04.04.2018
Albrecht, W.S., Albrecht, C.C., Albrecht, C.O., Zimbelman, M. (2009), Fraud Examination, 3rd
edition, South-Western Cenrage Learning, Manson
Aldrich, J. (2007), “Information and Economics in Fisher’s Design of Experiments”, International
Statistical Review, 75(2), pp. 131-149
Alexander, D., Archer, S. (2000), ”On the Myth of “Anglo-Saxon” Financial Accounting”, The
International Journal of Accounting, 35(4), pp. 539-557
Alexander, D., Nobes, C. (2007), Financial Accounting. An International Introduction, 3rd edition,
Pearson Education, Harlow
Anton, S.G.; Bostan, I. The Role of Access to Finance in Explaining Cross-National Variation in
Entrepreneurial Activity: A Panel Data Approach. Sustainability 2017, 9, 1947. [CrossRef]
Archambeault, D., Dezoort, F.T. (2001), “Auditor Opinion Shopping and the Audit Committee: An
Analysis of Suspicious Auditor Switches”, International Journal of Auditing, 5, pp. 33-52
Arens, A., Elder, R., Beasley, M. (2012), Auditing and assurance services: an integrated approach,
14th edition, Pearson Education, New Jersey
Arrow, K. J. (1984). The economics of information (Vol. 4). Cambridge, Mass.: Belknap Press of
Harvard University Press
Association of Certified Fraud Examiners - ACFE (2011), Fraud Examiners Manual, ACFE, Austin
Atwood, T.J., Drake, M., Myers, J., Myers, L. (2011), ” Do earnings reported under IFRS tell us more
about future earnings and cash flows?”, Journal of Accounting and Public Policy, 30, pp. 103-
121
Backscheider, P.R. (1996), ” Daniel Defoe and early modern intelligence”, Intelligence and National
Security, 11(1), pp. 1-21
Bacon, F. (2003), Despre înţelepciunea anticilor, Ed. Paideia, București
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
79
Bacon, F. (2011), Noul organon, Ed. Antet, București
Ball, R. (2013), ”Accounting Informs Investors and Earnings Management is Rife: Two Questionable
Beliefs”, Accounting Horizons, 27(4), pp. 847-853
Baron, T., Isaic-Maniu, A., Tovissi, L., Niculescu, D., Baron, C., Antonescu, V., Roman, I. (1988),
Calitate și fiabilitate. Manual practic, Editura Tehnică, București
Barth, M.E., Beaver, W., Landsman, W. (2001), ” The relevance of the value relevance literature for
financial accounting standard setting: another view”, Journal of Accounting and Economics,
31, pp. 77-104
Barth, M.E., Beaver, W.H., Hand, J.R.M., Landsman, W.R. (1999), ”Accruals, cash flows, and equity
values”, Review of Accounting Studies, 4, pp. 205-229
Barth, M.E., Landsman, W., Lang, M., Williams, C. (2012), ” Are IFRS-based and US GAAP-based
accounting amounts comparable?”, Journal of Accounting and Economics, 54, pp. 68-93
Barth, M.E., Landsman, W.R., Lang, M.H. (2008), “International accounting standards and
accounting quality”, Journal of Accounting Research, 46(3), pp. 467-498
Bassell, M., Anandarajan, A., Umar, A. (2003), “Information content, audit reports and going-
concern: an Australian study”, Accounting and Finance, 43, pp. 261-283
Basu, S. (1997), “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”, Journal of
Accounting & Economics, 24, pp. 3-37
Basu, S. (1997), “The conservatism principle and the asymmetric timeliness of earnings”, Journal of
Accounting & Economics 24, 3-37
Bateson, G. (1972), Steps to an Ecology of Mind, Ballantine, New York
Bălănean, C. (2018), Natura umană la Toma de Aquino și Karl Popper. Critica monismelor
antropologice contemporane, Ed. Ratio et Revelatio – Oradea; Presa universitată clujeană –
Cluj-Napoca
Bărbat, A. (1973), Teoria statisticii sociale, Editura Didactică și Pedagogică, București
Beaver W. H. (1972) “The behavior of security prices and its implications for accounting research
(methods)”, Report of the Committee on Research Methodology in Accounting, The Accounting
Review (Supplement), vol. 47, pag. 407-437 citat în Kothari S. P. (2001) “Capital markets
research in accounting”, Journal of Accounting and Economics, 31(1-3), pp. 105-231
Beaver, W., Lambert, R., Morse, D. (1980), ”The information content of security prices”, Journal of
Accounting and Economics, 2 (1), pp. 3-28
Beaver, W.H., W.R. Landsman, and E.L. Owens. (2012), “Asymmetry in Earnings Timeliness and
Persistence: a Simultaneous Equations Approach”, Review of Accounting Studies, 17, pp. 781-
806
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
80
Beneish, M.D. (1999), “The Detection of Earnings Manipulation”, Financial Analysts Journal 55,
No. 5 (September–October), pp. 24–36
Bergdahl, M., Ehling, M., Elvers, E., Földesi, E., Körner, T., Kron, A., Lohauß, P., Mag, K., Morais,
V., Nimmergut, A., Sæbø, V.H., Timm, U., João Zilhão, M. (2007), Handbook on Data Quality
Assessment Methods and Tools, European Commission, Eurostat, Wiesbaden, disponibil la:
https://unstats.un.org/unsd/dnss/docs-nqaf/Eurostat-
HANDBOOK%20ON%20DATA%20QUALITY%20ASSESSMENT%20METHODS%20A
ND%20TOOLS%20%20I.pdf, accesat la data de 04.04.2018
Bergdahl, M., Ehling, M., Elvers, E., Földesi, E., Körner, T., Kron, A., Lohauß, P., Mag, K., Morais,
V., Nimmergut, A., Sæbø, V.H., Timm, U., João Zilhão, M. (2007), Handbook on Data Quality
Assessment Methods and Tools, European Commission, Eurostat
Berkovitch, E.; Narayanan, M.P. Motives for Takeovers: An Empirical Investigation. J. Financ.
Quant. Anal. 1993, 28, 347–362
Bernoulli, D. (1954), “Exposition of a New Theory on the Measurement of Risk”, Econometrica,
22(1), pp. 23-36
Blaga, L. (2013), Trilogia cunoașterii, Ed. Humanitas, București
Blessing, A., Onoja, E.E. (2015), “The role of financial statements on investment decision making:
the case of United Bank for Africa PLC”, European Journal of Business, Economics and
Accountancy, 3(2), pp. 12-37
Boiral, O.; Guillaumie, L.; Heras-Saizarbitoria, I.; Tayo Tene, C.V. Adoption and Outcomes of ISO
14001: A Systematic Review. Int. J. Manag. Rev. 2017, 20, 411–432. [CrossRef]
Boisot, M. (1998), Knowledge assets: Securing competitive advantage in the information economy,
Oxford University Press, New York
Bolis, I.; Morioka, S.N.; Sznelwar, L.I. When sustainable development risks losing its meaning.
Delimiting the concept with a comprehensive literature review and a conceptual model. J.
Clean. Prod. 2014, 83, 7–20.
Bottani, E.; Gentilotti, M.C.; Rinaldi, M. A fuzzy logic-based tool for the assessment of corporate
sustainability: A case study in the food machinery industry. Sustainability 2017, 9, 583.
Bragg, S.M. (2007), Business ratios and formulas: a comprehensive guide, 2nd edition, John Wiley
& Sons, New Jersey
Bremermann, H.J. (1962), “Optimization through Evolution and Re-combination” publicat în Yovits,
M.C., Jacobi, G.T., Goldstein, G.D. (eds.), Self-organizing Systems. Washington, DC: Spartan
Books, pp. 93-106
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
81
Bull, R. (2008), Financial ratios. How to use financial ratios to maximize value and success for your
business, Elsevier, Oxford
Canfora, G., Cerulo, L. (2004), “A Taxonomy of Information Retrieval Model and Tools”, Journal
of Computing and Information Technology, CIT 12 (3), pp. 175-194
Cano, J. (2003), Critical Reflections on Information Systems: A systemic Approach, Hershey, IDEA
Group Publishing
Capron, M. (1994), Contabilitatea în perspectivă, Ed. Humanitas, București
Cardwell, D.S.L. (1971), From Watt to Clausius: The Rise of Thermodynamics in the Early Industrial
Age, Heinemann, London, pp. 95-107
Carnot, S. (1824), Reflections on the Motive Power of Fire, and on Machines Fitted to Develop that
Power, în traducere de Thurston (1824)
Casagrande, D. (1999), "Information as verb: Re-conceptualizing information for cognitive and
ecological models", Journal of Ecological Anthropology, 3(1), 4–13
Charbon, J., Oyon, D. (2001), ” Le Tableau de Bord Prospectif : la qualite managériale au service des
associations/fondations d'aide et de soins à domicile”, Revue Medicale de la Suisse Romande,
121(11), pp. 811-817
Checkland, P., Scholes, J. (1990), Apendix in Soft systems methodology in action, John Wiley &
Sons, New York
Chen, O.; Han, D. A Participatory Multiple Criteria Decision Analysis to Tackle a Complex
Environmental Problem Involving Cultural Water Heritage and Nature. Water 2018, 10, 1785.
Christensen, J., Demski, J. (2008), Accounting Theory: An Information Content Perspective,
McGraw−Hill Primis
Clapeyron E. (1834), “Puissance motrice de la chaleur”, Journal de l'École Royale Polytechnique,
caiet de lucări 23, Tome XIV, 153-190
Colasse, B., Lesage, C. (2011), Introducere în contabilitate, traducere de Tabărăr, N., Ed. Tipo
Moldova, Iași
Contractor, F.J.; Lahiri, S.; Elango, B.; Kundu, S.K. Institutional, cultural and industry related
determinants of ownership choices in emerging market FDI acquisitions. Int. Bus. Rev. 2014,
23, 931–941.
Cutting, J. (1987), “Perception and information”, Annual Review of Psychology, 38, pp. 61-90
Damij, N., Damij, T. (2014), Process Management. A Multi-disciplinary Guide to Theory, Modeling
and Methodology, Springer, New York
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
82
Dasgupta, S., Gan, J., Gao, N. (2010), ”Transparency, Price Informativeness, and Stock Return
Synchronicity: Theory and Evidence”, The Journal of Financial and Quantitative Analysis,
45(5), pp. 1189-1220
Daske, H., Hail, L., Leuz, C., Verdi, R. (2008), ”Mandatory IFRS Reporting Around the World: Early
Evidence on the Economic Consequences”, Journal of Accounting Research, 46(5), pp. 1085-
1142
Datta, S.; Kodwani, D.; Viney, H. Shareholder wealth creation following M&A: Evidence from
European utility sectors. Appl. Financ. Econ. 2013, 23, 891–900.
Davenport, Th. (1993), Process Innovation : Reengineering Work Through Information Technology,
Harvard Business School Press, Boston
Davenport, Th. (1998), “Putting the Enterprise in the Enterprise System”, Harvard Business Review,
76(4), pp. 121-131
Decartes, R. (1995), Expunere despre metodă, Ed. Paideia, București
Decartes, R. (1995), Expunere despre metodă, în traducere din limba latină de Negrescu, D., Paideia,
București
Dechow, P.,Ge,W., Schrand, C. (2010), “Understanding Earnings Quality: A Review of the
Proxies, their Determinantsand their Consequences”, Journal of Accounting and Economics,
50(2-3), pp. 344-401
Dechow, P. M., Hutton, P.A. (1996), ”Economic Consequences of Accounting for Stock-Based
Compensation”, Journal of Accounting Research, 34, pp. 1-21
Dechow, P., Dichev, I. (2002), ”The quality of accruals and earnings: The role of accrual estimation
errors”, The Accounting Review, 77 (Supplement), pp. 35-59
Defoe, D. (1959/1661-1731), “Scheme for General Intelligence”, memorandum din 1704 pregătit
pentru Robert Harley, Speaker of House of Commons, lucrare citată în Trevelyan (1930),
England under Queen Anne: Ramillies and the Union with Scotland, Longmans, Green and Co.,
London, p. 330
Dick, F., Missonier-Piera, F. (2010), Financial reporting under IFRS: a topic based approach, John
Wiley & Sons, West Sussex
Dulcan, D.C. (2009), Inteligența materiei, ed. a 3-a revizuită și adăugită, Ed. Eikon, Cluj-Napoca
Dumontier, P., Raffournier, B. (2002), “Accounting and capital markets: A survey of the European
evidence”, The European Accounting Review, 11, pp. 119-151
Dye, R. A. (2002), ”Classifications Manipulation and Nash accounting standards”, Journal of
Accounting Research, 40(4), pp. 1125-1162
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
83
Edwards, A.L. (1979), Multiple Regression and the Analysis of Variance and Covariance, W.H.
Freeman and Company, San Francisco
Einstein, A. (1905), “Ist die Tragheit eines Korpers von seinem Energieinhalt abhangig?”, Annalen
der Physik, citat în Barnett, L. (1950), The Universe and Dr. Einstein, 2nd revised edition, W.
Sloane Associates, New York
Einstein, A. (1905), “On the electrodynamics of moving bodies”, pp. 1-23, traducere în limba engleză
a Einstein, A. (1905), “Zur Electrodynamik bewerter Korper”, Annalen der Physik, 17, 891
El-Sayed Ebaid, I. (2012), ”The value relevance of accounting‐based performance measures in
emerging economies: The case of Egypt”, Management Research Review, 35(1), pp. 69-88
Environmental Management Systems?—Lessons from a Comprehensive Review on the Eco-
Management and Audit Scheme. Sustainability 2016, 8, 283
Eshleman, J.D., Guo, P. (2014), ”Do Big 4 Auditors Provide Higher Audit Quality after Controlling
for the Endogenous Choice of Auditor?”, Auditing: A Journal of Practice & Theory, 33(4-
November), pp. 197-219
European Commission (2014), ESS guidelines for the implementation of the ESS quality and
performance indicators (QPI), Eurostat, Luxembourg
Eurostat (2011), Codul de practici al statisticilor europene pentru autoritățile statistice naționale și
comunitare adoptat de Comitetul Sistemului statistic european la 28 septembrie 2011, Oficiul
pentru Publicații, disponibil la:
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5922385/10425-RO-RO.PDF, accesat la
20.04.2018
Fahrmeir, L., Tutz, G. (2001), Multivariate statistical modelling based on generaiized linear models,
2nd edition, Springer Science, New York
Faraway, J. (2016), Extending the Linear Model with R: Generalized Linear, Mixed Effects and
Nonparametric Regression Models, 2nd edition, Taylor & Francis Group, London
Federația Internațională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) & Consiliul
pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (International Auditing and Assurance
Standards Board - IAASB) (2016), Manual de Reglementări Internaționale de Control al
Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe, Ediția 2015, Vol. I, II
și III, Ed. Irecson, București
Federația Internațională a Contabililor (International Federation of Accountants - IFAC) & Consiliul
pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare (International Auditing and Assurance
Standards Board - IAASB) (2013), Manual de reglementări internaționale de control al
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
84
calității, audit, revizuire, alte servicii de asigurare și servicii conexe, Ediția 2012, Ed. Irecson,
București
Fee, C.E.; Hadlock, C.J.; Thomas, S. Corporate Equity Ownership and the Governance of Product
Market Relationships. J. Financ. 2006, 61, 1217–1251.
Ferreira, A.J.D.; Lopes, M.A.R.; Morais, J.P.F. Environmental management and audit schemes
implementation as an educational tool for sustainability. J. Clean. Prod. 2006, 14, 973–982.
Filip, A., Raffournier, B. (2010), “The value relevance of earnings in a transition economy:
The case of Romania”, The International Journal of Accounting, 45(1), pp. 77-103
Fisher, R.A. (1950), Contribution to Mathematical Statistics, John Wiley & Sons, London
Fisher, R.A. (1956), Statistical Methods and Scientific Inference, Hafner, New York
Fitzmaurice, G.M.; Laird, N.M. Multivariate Analysis: Discrete Variables (Logistic Regression). In
International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences; Elsevier: Amsterdam, The
Netherlands, 2001.
Floridi, L. (2005), ”Is Information Meaningful Data?”, Philosophy and Phenomenological Research,
70(2), pp. 351-370
Foss, L.H.; Meier, T. The Stock Market Reaction to Green M&As. 2019. Available online: https:
Freeman, R., Ohlson, J., Penman, S. (1982). ”Book Rate-of-Return and Prediction of Earnings
Change: An Empirical Investigation”, Journal of Accounting Research (Autumn), pp. 639-653
Friedman, J., Hastie, T., Tibshirani, R. (2008), The Elements of Statistical Learning: Data Mining,
Inference and Prediction, 2nd edition, Springer, New York
Frost, J.M. (2011), “Development of Quality Indicators for Business Statistics Involving
Administrative Data”, Int. Statistical Inst.: Proc. 58th World Statistical Congress, 2011, Dublin
(Session IPS122)
Frost, J.M., Newman, E., Lewis, C., Daniel Lewis, D., Burger, D., Pereira, H., Rodrigues, S., Davies,
J., Cusimano, S., Fiori, A., Morrone, M., van Delden, A., Daas, P., Chumbau, A., Mendes, J.
(2013), “Final list of quality indicators and associated guidance”, Use of administrative and
accounts data in business statistics, Deliverable 6.5/2011
Frost, J.M., Newman, E., Lewis, C., Daniel Lewis, D., Burger, D., Pereira, H., Rodrigues, S., Davies,
J., Cusimano, S., Fiori, A., Morrone, M., van Delden, A., Daas, P., Chumbau, A., Mendes, J.
(2013), “Final list of quality indicators and associated guidance”, Use of administrative and
accounts data in business statistics, Deliverable 6.5/2011
FTSE Russell. Reclassification of Romania to Secondary Emerging Market Status. 2020. Available
Garvin, D. (1987), ”Competing on the Eight Dimensions of Quality”, Harvard Business Review,
(November-December 1987), pp. 108-109
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
85
Gavard-Perret, M.L., Gotteland, D., Haon, C., Jolibert, A. (2012), Methodologie de la recherche en
science de gestion. Reusir son memoire ou sa these, Pearson France, Montreuil
Gelinas, U., Sutton, S., Federowicz, J. (2008), Business Processes and Information Technology,
Litten Editing and Production, South-Western
Giambattista Vico (1972), Știința nouă, Ed. Univers, București
Gleick, J. (2012), Informația: o istorie, o teorie, o revărsare, traducere de Crăciun, D., Ed. Publica,
București
Godfrey-Smith, P. (2012), Filosofia științei. O introducere crtitică în teoriile moderne, Ed. Herald,
București
Goldberg, L. (2001), A Journey into Accounting Thought, editat de Leech, L.S., Routledge, London
and New York
González-Torres, T.; Rodríguez-Sánchez, J.-L.; Pelechano-Barahona, E.; García-Muiña, F.E. A
Systematic Review of Research on Sustainability in Mergers and Acquisitions. Sustainability
2020, 12, 513, Sustainability 2020, 12, 8622 14 of 17
Grace, Y.Y. (2017), Statistical analysis with measurement error or misclassification. Strategy,
method and application, Springer, New York
Gray, S.J. (1980), ”The impact of international accounting differences from a security-analysis
perspective: some European evidence”, Journal of Accounting Research, 18(1), pp. 64-76
Gray, S.J., Linthicum, C. L., Street, D.L. (2009), ”Have European and US GAAP measures of income
and equity converged under IFRS? Evidence from European companies listed in the US”,
Accounting and Business Research, 39(5), pp. 431-447
Guiașu, S. (1968), Probabilistic information theory: discrete and memoryless models, McGraw-Hill,
New York
Guiașu, S. (1971), Mathematical Structure of Finite Random Cybernetics Systems, International
Center for Mechanical Sciences, Courses and Lectures No. 86, Springer-Verlag, Wien
Hagenaars, J.A. (1990), Categorical Longitudinal Data: Log-Linear Panel, Trend, and Cohort
Analysis, Sage Publications, Newbury Park
Hakim, F., Omri, M.A. (2010), ”Quality of the external auditor, information asymmetry, and bid‐ask
spread: Case of the listed Tunisian firms”, International Journal of Accounting & Information
Management, 18(1), pp. 5-18
Halis, M.; Halis, M. Relationship between EMS implementation and environmental performance:
Findings from Turkish EMS certificated businesses. Int. J. Organ. Leadersh. 2016, 5, 137–150.
Hall, J., Accounting Information Systems, 7th edition, South-Western Cengage Learning, Mason,
USA
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
86
Hands, J. (2019), Cosmosapiens. Evolutia omului de la originile universului, Ed. Humanitas,
București
Hansen, M.D. (1991), Zero defect data. Tacking the corporate data quality problem, MIT,
http://dspace.mit.edu/handle/1721.1/13812, accesat în data de 21.03.2018
Hansen, M.D. (1991), Zero defect data. Tacking the corporate data quality problem, MIT
Hartley, R.V.L. (1928), “Transmission of Information”, Bell System Technical Journal, 7(3), pp. 535-
563
Hategan, C.-D.; Sirghi, N.; Curea-Pitorac, R.-I.; Hategan, V.-P. Doing Well or Doing Good: The
Relationship between Corporate Social Responsibility and Profit in Romanian Companies.
Sustainability 2018, 10, 1041.
Hatmanu, M.; Sandu, C.B.; Jaba, E. A Comparative Study on Drivers for Corporate Environmental
Hayward, M.L.A.; Hambrick, D.C. Explaining the Premiums Paid for Large Acquisitions: Evidence
of CEO Hubris. Adm. Sci. Q. 1997, 42, 103–127.
Healy, P.M. (1985), ”The Effect of Bonus Schemes on Accounting Decisions”, Journal Accounting
and Economics, April, pp. 85-107
Healy, P.M., Wahlen, J. (1999), ”A review of the earnings management literature and its implications
for standard setting”, Accounting Horizons, 13 (4), pp. 365-383
Hegel, G.W. (2015), Principiile filosofiei dreptului, Ed. Universul enciclopedic gold, București
Herghiligiu, I.V. EMS Exploratory Analysis in order to improve its Integration Quality through
Fractal Design. Procedia Soc. Behav. Sci. 2018, 238, 597–606. [CrossRef]
Herghiligiu, I.V. Fractal design: A new path to improve EMS organizational integration assessment
process. Mircea cel Batran Nav. Acad. Sci. Bull. 2017, 21, 25–30. Available online:
https://www.anmb.ro/buletinstiintific/buletine/2017_Issue2/25-30.pdf (accessed on 25 April
2019).
Herghiligiu, I.V. Researches Regarding Environmental Management System as a Complex Process
at the Organizational Level. Ph.D. Thesis, University of Angers, Angers, France, 2013.
Available online: http://laris.univ-angers.fr/_resources/logo/TheseHerghiligiuIonut.pdf
(accessed on 13 April 2019).
Holmstrom, B. (1979), ”Moral Hazard and Observability”, The Bell Journal of Economics, 10 (1),
pp. 74-91
Hopwood, B.; Mellor, M.; O’Brien, G. Sustainable development: Mapping different approaches.
Sustain. Dev. 2005, 13, 38–52. [CrossRef]
Horomnea, E. (2008), Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concepte. Lexicon, Ed.
Tipo Moldova, Iași
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
87
Horrigan, M., Phipps, P., Fricher, S. (2014), ” Development of a Quality Framework and Quality
Indicators at the Bureau of Labor Statistics”, JSM – Government Statistics Section, pp. 325-
338, disponibil la https://www.bls.gov/osmr/abstract/st/st140050.htm, accesat în data de
12.04.2018
Hsiao, C. (1999), Analysis of panel data, Cambridge University Press, Cambridge
http://essnet.admindata.eu/WikiEntity?objectId=5820, accesat în data de 01.07.2014
Hu, X.; Yin, X.; Jin, Z.; Li, J. How Do International M&As Affect Rival Firm’s Sustainable
Performance? Empirical Evidence from an Emerging Market. Sustainability 2020, 12, 1318.
Hutchins, M.; Sutherland, J. An exploration of measures of social sustainability and their application
to
IASB (2015), International Financial Reporting Standards (IFRS) Official regulations issued from
January 1, 2015, CECCAR ,Bucureşti
IMF. Real GDP Growth. 2020. Available online:
https://www.imf.org/external/datamapper/NGDP_RPCH@
WEO/OEMDC/ADVEC/WEOWORLD (accessed on 20 August 2020).
indsey, J. (1997), Applying generalized linear models, Springer-Verlag, New York
International Organization for Standardization—ISO. ISO 14001 Key Benefits. 2015. Available
online:
https://www.iso.org/files/live/sites/isoorg/files/standards/docs/en/iso_14001_key_benefits.pdf
(accessed on 3 June 2019).
International Organization for Standardization—ISO. ISO Survey: Survey Data—ISO 14001. 2017.
Available online: http://www.iso.org/iso/iso-survey (accessed on 5 October 2019).
Isaic-Maniu, A., Mitruț, C., Voineagu, V. (2004), Statistică, ediția a 2-a, Editura Universitară,
București
Isaic-Maniu, A., Vodă, V. (1998), Manualul calității, Ed. Economică, București
Istrate, C. (2009), Contabilitatea nu-i doar pentru contabili!, Ed. Universul Juridic, Bucureşti
Istrate, C. (2011), ”Evolutions in the Accounting–Taxation (Dis) connection in Romania, After
1990”, Review of Economic & Business Studies, 4(2), pp. 43-61
Ittonen, K. (2012), ”Market reactions to qualified audit reports: research approaches”, Accounting
Research Journal, 25(1), pp. 8-24
Jaba, E. (1982), Statistica. Statistica economiei naţionale, Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza” din Iaşi, Iași
Jaba, E. (2002), Statistica, ed. a 3-a, Ed. Economică, București
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
88
Jaba, E., Balan, C.B., Roman, M., Roman, M. (2010)” Statistical evaluation of spatial concentration
of unemployment by gender”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and
Research, 44(3), pp. 79-91
Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.a), “Eşantionarea statistică în auditul financiar pentru
estimarea denaturărilor contabile”, Revista Audit Financiar, 04/2014; 12(112):19-27
Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.b), “Creşterea preciziei estimaţiilor denaturărilor contabile pe
baza folosirii sondajului stratificat”, Revista Audit Financiar, 05/2014; 12(113):18-29
Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014.c), “Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor contabile
pe baza folosirii sondajului de clustere”, Revista Audit Financiar, 06/2014; 12(114):21-30
Jaba, E., Șerban, D., Jemna, D. (2001), “Estimation of frequency of the commercial advertisement
optimum moments”, Applied Stochastic Models and Data Analysis 2001 10-th International
Symposium, Université de Technologie de Compiegne , France, Vol. 2
Jaba, E., Șerban, D., Jemna, D. (2001), “Estimation of frequency of the commercial advertisement
optimum moments”, ASMDA 2001 10-th International Symposium, Université de Technologie
de Compiegne , France
Javorsek, M. (2016), ”Asymmetries in International Merchandise Trade Statistics: A case study of
selected countries in Asia-Pacific”, The Working Papers Series of ESCAP Statistics Division,
(02/April), pp. 1-19
Jawabreh, O., Alrabei A. (2012), “The Impact of Accounting Information System in Planning,
Controlling and Decision-Making Processes in Jodhpur Hotels”, Asian Journal of Finance &
Accounting, 4(1), pp. 173-188
Jawabreh, O., Alrabei A. (2012), “The Impact of Accounting Information System in Planning,
Controlling and Decision-Making Processes in Jodhpur Hotels”, Asian Journal of Finance &
Accounting, 4(1), pp. 173-188
Jensen, M., Meckling, W. (1976), “Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency Costs and
Ownership Structure”, Journal of Financial Economics, 3, pp. 305-360
Jones, J. (1991), “Earnings Management During Import Relief Investigation”, Journal of Accounting
Research, Autumn, 29, pp. 193-223
Kaminski, K.A., Wetzel, T.S., Guan, L. (2004), “Can financial ratios detect fraudulent financial
reporting”, Managerial Auditing Journal, 19(1), pp. 15-28
Kant, I. (2014), Prolegomene la orice metafizica viitoare, Ed. Humanitas, București
Kant, I. (2015), Critica raţiunii pure – prezentare de Claudiu Baciu, Ed. Paideia, București
Kaplan, R. S., Norton, D.P. (1992), ”The Balanced Scorecard: Measures that Drive Performance”,
Harvard Business Review, (January-February), pp. 71-79
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
89
Khanna, T.; Palepu, K.G. Winning in Emerging Markets: A Road Map for Strategy and Execution;
Harvard Business Press: Boston, MA, USA, 2010; Volume 11.
Kingma, B. R. (2001), The economics of information: A guide to economic and cost-benefit analysis
for information professionals (2nd ed.), Libraries Unlimited, Englewood
Kolmogorov, A.N. (1958), “New Metric Invariant of Transitive Dynamical Systems and
Endomorphisms of Lebesgue Spaces”, Doklady of Russian Academy of Sciences, 119, N5, pp.
861-864
Kordana, S.; Pochwat, K.; Sły´s, D.; Starzec, M. Opportunities and Threats of Implementing Drain
Water Heat Recovery Units in Poland. Resources 2019, 8, 88. [CrossRef]
Kothari, S.P., Zimmerman, J.L. (1995), ”Price and return models”, Journal of Accounting and
Economics, 20 (2), pp. 155-192
Kouki, A. (2018), ”IFRS and value relevance: A comparison approach before and after IFRS
conversion in the European Countries”, Journal of Applied Accounting Research, 19(1), pp. 60-
80
Lang, M., Stice-Lawrence, L. (2014), ”Textual Analysis and International Financial Reporting:Large
Sample Evidence”, disponibil la:
https://pdfs.semanticscholar.org/e1f5/a44f88c8cef7e6d70281b03789e334636a7b.pdf accesat
la data de 23.03.2018
Lebart, L.; Piron, M.; Morineau, A. Statistique Exploratoire Multidimensionnelle. Visualisation et
Inférences en Fouille de Données, 4th ed.; Dunod: Paris, France, 2006.
Li, B.; Liu, X.; Liu, Y.; Liu, M. Green M&A, Business Model Innovation and Sustainability of Heavy
Lionte, C., Sorodoc, V., Jaba, E., Botezat, A. (2017), ”Development and validation of a riskprediction
nomogram for in-hospital mortality in adults poisoned with drugs and nonpharmaceutical
Agents. An observational study”, Medicine, 96(12), pp. 1-10
Lu, H.; Jiang, S.; Song, W.; Ming, X. A rough multi-criteria decision-making approach for sustainable
supplier selection under vague environment. Sustainability 2018, 10, 2622
Luhn, G. (2012), “The Causal-Compositional Concept of Information-Part II: Information through
Fairness: How Does the Relationship between Information, Fairness and Language Evolve,
Stimulate the Development of (New) Computing Devices and Help to Move towards the
Information Society”, Information, 3, pp. 504-545
Malek, S.; Hui, C.; Aziida, N.; Cheen, S.; Toh, S.; Milow, P. Ecosystem Monitoring Through
Predictive Modeling. In Encyclopedia of Bioinformatics and Computational Biology; Elsevier:
Amsterdam, The Netherlands, 2019; Volume 3.
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
90
Mansi, S.A., Maxwell, W.F., Miller, D.P. (2004), ”Does Auditor Quality and Tenure Matter to
Investors? Evidence from the Bond Market”, Journal of Accounting Research, 42(4), pp. 755-
793
Marcus, S. (2015), Nevoia de oameni (1), Ed. Spandugino, București
Martinet, A.C. coord. (1990), Epistemologies et science de gestion, Ed. Economica, Paris
Mautz, R.K., Sharaf, H.A. (1961), The Philosophy of Auditing, American Accounting Association,
Florida
Maxwell, J.C. (1868), “On governors”, Proceedingd of the Royal Society, 100, pp. 1-12
Merchant, K., Van der Stede, W. (2007), Management Control Systems: Performance Measurement,
Evaluation and Incentitives, 2nd edition, Pearson Education, London
Mest, D., Plummer, E. (1999), ”Transitory and persistent earnings components as reflected in
analysts' short-term and long-term earnings forecasts: Evidence from a nonlinear model”,
International Journal of Forecasting, 15, pp. 291-308
Mishkin, F. (1983), A Rational Expectations Approach to Macroeconometrics: Testing Policy
Effectiveness and Efficient Markets Models, University of Chicago Press for the National
Bureau of Economic Research, Chicago, IL
Missonier-Piera, F., Dick, F. (2010), Financial reporting under IFRS: a topic based approach, John
Wiley & Sons, West Sussex
Moitra, A., Barnett, B., Crapo, A., Dil, S. (2010), “Using Data Provenance to Measure Information
Assurance Attributes”, Volume 6378, pp. 111-119 published in McGuinness, D., Michaelis, J.,
Moreau, L. (2010), Provenance and Annotation of Data and Processes. Lecture Notes in
Computer Science, Springer Berlin Heidelberg
Morgenstern, O. (1972), L’illusion statistique: précision et incertitude des données économiques,
Dunod, Paris
Morin, E. (2014), Metoda. Tomul I. Natura naturii, Ed. Apollonia, Iași
Mukherjee, A.; Vijayan, G.; Kamarulzaman, N.H.; Vaiappuri, S.K.N. Sustainability: A
Comprehensive Literature. In Handbook of Research on Global Supply Chain Management;
Christiansen, B., Ed.; IGI Global, PryMarke, LLC: Hershey, PA, USA; Battle Creek, MI, USA,
2016; pp. 248–268.
Nain, A.; Wang, Y. The Product Market Impact of Minority Stake Acquisitions. Manag. Sci. 2018,
64, 825–844.
National Standardization Body. Standardizare 2020. Available online:
https://www.asro.ro/standardizarea/(accessed on 10 August 2020).
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
91
Nenu, E.; Vintilă, G.; Gherghina, ¸S. The Impact of Capital Structure on Risk and Firm Performance:
Empirical Evidence for the Bucharest Stock Exchange Listed Companies. Int. J. Financ. Stud.
2018, 6, 41.
Neumann, J., Morgenstern, O. (1953), Theory of Games and Economic Behavior, NJ. Princeton
University Press, Princeton
New
Newman, E. (2013), “Development of Quality Indicators for Business Statistics Involving
Administrative Data”,
Newton, I. (2015), Filosofia naturală (texte alese), Ed. Herald, București
Nobes, C., Parker, R. (2010), Comparative International Accounting, 7th edition, Prentice Hall, Essex
Nobes, C.W., Stadler, C. (2013), ”How arbitrary are international accounting classifications?
Lesson from centuries of classifying in many disciplines and experiments with IFRS data”,
Accounting, Organizations and Society, 38, pp. 573-595
Ohlson, J. A. (1995), “Earnings, Book Values, and Dividends in Equity Valuation”, Contemporary
Accounting Research, v. 11, p. 661-687
Okoli, M.N. (2012), “The Use of Accounting Information as an Aid to Management in Decision
Making”, British Journal of Science, 5(1), pp. 52-62
Olaru, M., Isaic-Maniu, A., Lefter, V., Pop, N., Popescu, S., Drăgulănescu, N., Roncea, L., Roncea,
C. (2000), Tehnici şi instrumente utilizate în managementul calităţii, Ed. Economică, București
Ong, T.S.; The, B.H.; Ng, S.H.; Soh, W.N. Environmental Management System and Financial
Performance. Inst. Econ. 2016, 8, 26–52.
Onicescu, O., Botez, M.C. (1985), Incertitudine și modelare economică. Econometrie
informațională, Editura Didactică și Pedagogică, București
online: https://research.ftserussell.com/products/downloads/FTSEFAQDocumentRomania.pdf
(accessed on 10 July 2020).
Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD (2007), Glossary of statistical
terms, Paris
Palașcă, S., Enea, S.-F., Jaba, E. Roman, M. D. (2014), ”Measuring globalization by means of
business cycles synchronization. A fuzzy cluster framework”, Economic Computation and
Economic Cybernetics Studies and Research, 48 (3), pp. 39-56
Pascal, B. (2013), Cugetări, Ed. Antet, București
Pârvu, I. (1998), Introducere în epistemologie, Ed. Polirom, Iași
Penman, S.H.(2007), Financial Statement Analysis and Security Valuation, 3rd edition, McGraw Hill,
New York
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
92
Phlips, L. (1988), The economics of imperfect information, Cambridge [Cambridgeshire]; New York:
Cambridge University Press
Pinelli, M.; Cappa, F.; Peruffo, E.; Oriani, R. Acquisitions of non-controlling equity stakes: Agency
conflicts and profitability. Strateg. Organ. 2020
Pislaru, M.; Herghiligiu, I.V.; Robu, I.B. Corporate sustainable performance assessment based on
fuzzy logic. J. Clean. Prod. 2019, 223, 998–1013.
Platon (2010), Dialoguri, Ed. Antet, București
Pohoață, I. (2011), Epistemologie și metodologie în știința economică, Ed. Economică, București
Poliaková, A. (2015), ” CSI Index Of Customer's Satisfaction Applied In The Area Of Public
Transport”, Research Papers Faculty of Materials Science and Technology Slovak University
of Technology, 23(36), pp. 141-150
Polluters: Evidence from the China’s “Environmental Protection Storm”. 2020. Available online:
http: //dx.doi.org/10.2139/ssrn.3597310 (accessed on 10 August 2020).
Popper, K. (1981), Logica cercetării, Ed. Științifică și eciclopedică, București
Popper, K. (2017), Societatea deschisă și dușmanii ei, Ed. Humanitas, București
Raffegeau, J., Dubois, F. (1978), Audit: methodes statistiques, Ed. Publi-Union, Paris
Raffournier, B. (2012), Les Normes Comptables Internationales (IFRS), 5ème édition, Economica,
Paris
Responsibility, EU15 vs. EU-NMS13. Sustainability 2019, 11, 6397.
Richard, J., Bensandon, D., Collette, C. (2014), Compatbilité financière: IFRS versus norms
françaises, 10éme édition, Dunod, Paris
Rodriguez Garcia, J.M. (2001), “Scientia potestas est – Knowledge is power: Francis Bacon to Michel
Foucalt”, Neohelicon, January, 28(1), pp. 109-121
Rose, F. (1999), The economics, concept, and design of information intermediaries: A theoretic
approach, New York: Physica-Verlag
Rose, F. (1999), The economics, concept, and design of information intermediaries: A theoretic
approach. New York: Physica-Verlag
Rosenblueth, A., Wiener, N., Bigelow, J. (1943), “Behavior, Purpose and Teleology”, Philosophy of
Science, 10 (1), pp. 18-24
Rossetti, S., Verona, R., (2017), ”International Differences in IFRS Policy Choice and the Persistence
of Accounting Classification: The Case of China”, International Journal of Business and
Management, 12(2), pp. 27-46
Rousseau, J-J. (2016), Despre contractul social sau principiile dreptului politic, Ed. Cartex, București
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
93
Ruch, G., Taylor, G. (2015), ”Accounting conservatism: A review of the literature”, Journal of
Accounting Literature, 35, pp. 17-38
Rusu, D. (1972), Contabilitate generală, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Salvi, A.; Petruzzella, F.; Giakoumelou, A. Green M&A Deals and Bidders’ Value Creation: The
Role of Sustainability in Post-Acquisition Performance, International Business Research. Can.
Cent. Sci. Educ. 2018, 11, 96–105.
Sampler, J. L. (1998). Redefining industry structure for the information age. Strategic Management
Journal, Vol. 19 (No. 4, Special Issue: Editor's Choice), 343-355
Sarabia, M.; Crecente, F.; Castaño, R. Why Do Sustainable Mergers Fail to Manage
Entrepreneurship? Sustainability 2019, 11, 525.
Schopenhauer, A. (2010), Arta de a avea întotdeauna dreptate, Ed. Muzeul literaturii române,
București
Sebhatu, S.P.; Enquist, B. ISO 14001 as a driving force for sustainable development and value
creation. TQM Mag. 2007, 19, 468–482.
Selijak, R., Zalatel, M. (2014), “Measurement of data quality in the case of short term statistics”,
Working paper, pp.1-12
Seth, A.; Song, K.P.; Pettit, R. Synergy, Managerialism or Hubris? An Empirical Examination of
Motives for Foreign Acquisitions of U.S. Firms. J. Int. Bus. Stud. 2000, 31, 387–405.
Shannon, C.E. (1948), “A Mathematical Theory of Communication”, The Bell System Technical
Journal, 27 (Iulie și Octombrie), pp. 379-423 și pp. 623-656
Shannon, C.E., Weaver, W. (1949), “A Mathematical Theory of Communication”, Urbana Univ
Illinois Press, vi + pp. 1-117
Sloan, R. (1996), ”Do stock prices fully reflect information in accruals and cash flows about future
earnings?”, The Accounting Review, 71, pp. 289-315
Smith, M. (2015), Research methods in accounting, 3rd ed., Sage, London
Spinoza, B. (2017), Etica – traducere de S. Kats, Ed. Seneca, București
Stan, A. (2016), Tratat de metodologie a cercetării în psihologie, Editura Universității „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași, Iași
Steinmueller, W. E. (1992). The economics of production and distribution of user-specific
information via digital networks. In C. Antonelli (Ed.), The economics of information networks
(pp. 173-194). Amsterdam; New York: North-Holland.
Stigler, G.J. (1971), ”The economics of information”, în Lamberton D.M. (Ed.), Economics of
information and knowledge (pp. 61-82). Harmondsworth, Eng: Penguin Books.
supply chain decisions. J. Clean. Prod. 2008, 16, 1688–1698. [CrossRef]
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
94
Swigon, M. (2011), “Information limits: definition, typology and types”, Aslib Proceedings, 63(4),
pp. 364-379
Szilard, L. (1929), “Uber die Entropieverminderung in einem thermodynamischen System bei
Eingriffen intelligenter Wesen”, Zeits. Physik, 53, 840-856, tradus în limba engleză “On the
Decrease of Entropy in a Thermodynamic System by the Intervention of Intelligent Beings”,
Behavioral Science, 9, 301-310 (1964), republicate în Bernard T. Feld, B.T. și Szilard, G.W.
editori (1972), The Collected Works of Leo Szilard: Scientific Papers, MIT Press, Cambridge,
MA
Tari, J.J.; Molina-Azorin, J.F.; Heras, I. Benefits of the ISO 9001 and ISO 14001 standards: A
literature review. J. Ind. Eng. Manag. 2012, 5, 297–322.
Tîrnoveanu, G. Corporate Social Responsibility in Romania. Mandatory? 2018. Available online:
https://www.lexology.com/library/detail.aspx?g=ef2a15d9-eaef-4ee9-9deb-b5625aabf8e2
(accessed on 12 August 2020).
Todosia, M. (1992), Doctrine Economice, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Iași
Tourais, P.; Videira, N. Why, How and What do Organizations Achieve with the Implementation of
Usunier, J.C., Easterby-Smith, M., Thorpe, R. (1993), Introduction a la recherche en gestion, Ed.
Economica, Paris
Valdone, D.; Frigerio, M.; Clo, S. Contemporary development financial institutions in Europe. In The
Routledge Handbook of State-Owned Enterprises; Bernier, L., Florio, M., Bance, P., Eds.;
Routledge: London, UK, 2020; pp. 390–412.
Valier, J. (2009), Scurtă istorie a gândirii economice de la Aristotel până astăzi, Ed. Compania,
București
Van der Aalst, W.M.P. (2007), “Trends in business process analysis: from verification to process
mining”, Proceedings of the 9th international conference on enterprise information systems
(ICEIS 9) 12-16 June 2007, Funchal, Madeira, Portugal / Ed. J. Cardoso, J. Cordeiro, J. Filipe.
- S.l.: INSTICC, 2007. pp. 12-22
Varshney, P.N. (1999), “Information Theory”, in Webster, J. (1999), Wiley Encyclopedia of
Electrical and Electronics Engineering, John Wiley & Sons
Vaute-Samanni, L.; Grevêche, M.P. Au cœur de l’ISO 14001:2015: Le Système de Management
Environnemental au Centre de la Stratégie; AFNOR: Paris, France, 2015.
Von Bayer, H.C. (2004), Information: The New Language of Science, Harvard University Press
Weirich, T., Pearson, T., Churik, N. (2014), Accounting and auditing research. Tools and strategies,
8th ed., Wiley, Illinois
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
95
Wiener, N. (1948), Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine, MIT
Press, Cambridge
Wijesooriya, C.; Xu, D.; Green, P. The Role of EMS in Environmental and Organizational
Performance. In Proceedings of the National EMS Conference, Geelong, Australia, 11–13
October 2010.
Williamson, O. E. (1985), The economic institutions of capitalism: Firms, markets, relational
contracting, Free Press, New York
Yoon, S., Miller, G., Jiraporn, P., (2006), “Cash from Operations and Earnings Management in
Korea”, Journal of International Financial Management and Accounting, pp. 85-109
Zang, A.Y. (2012), ”Evidence on the trade-off between real activities manipulation and accrual based
earnings management”, The Accounting Review, 87 (2), pp. 675-703
Zhang, G. (2014), Accounting Information and Equity Valuation: Theory, Evidence, and
Applications, Springer, London
*** Accruals earnings management in emerging markets under the transition to IFRS: The case of
Romanian listed companies, disponibil la:
https://www.researchgate.net/publication/290820080_Accruals_earnings_management_in_em
erging_markets_under_the_transition_to_IFRS_The_case_of_Romanian_listed_companies
[accessed Mar 23 2018]
*** National Statistics (2007), Guidelines for measuring statistical quality, Office for National
Statistics, London
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
96
Cărți de unic autor
1. Robu, I.B. (2014), Riscul de fraudă în auditul financiar, Ed. Economică, București
Capitole de cărți publicate în calitate de coautor în edituri recunoscute la nivel internațional
1. Robu, M.A., Robu, I.B. (2016), ”The Value Relevance of Audit Report Under IFRS in the Case
of Romanian Listed Companies”, pp. 2-15, în volumul ENTREPRENEURSHIP, BUSINESS
AND ECONOMICS, VOL 2, editori: Bilgin, M.H., Danis, H, Can. U., Springer
Articole de autor sau în calitate de coautor
Articole științifice publicate în jurnale cotate ISI cu factor de impact și scor absolut de influență
1. Bostan, I., Istrate, C., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B. (2016), ”Evolutions on
the Labour Market in the European Chemical Sector”, Revista de Chimie, 67(6), pp. 1200-
1202
2. Bostan, I., Popescu, C., Istrate, C., Robu, I.B., Hurjui, I. (2017), ”The Impact of Taxation of the
Domestic Economic Transactions on the Vat Collection Through Electronic Fiscal Devices”,
Amfiteatru Economic, 19(45), pp. 581-594
3. Dascălu, E.D., Bostan, I., Popescu, C., Robu, I.B., Mihai, C., Fîrțescu, N.B., Istrate, C. (2016),
”The Influence of Business Cycles on the European Chemical Industry”, Revista de Chimie,
67(1), pp. 195-1202
4. Istrate, C., Georgescu, I.E., Carp, M., Robu, I.B., Păvăloaia, L. (2015), ” Accruals earnings
management in emerging markets under the transition to IFRS: The case of Romanian listed
companies”, Transformations in Business and Economics, 14(2A), pp. 393-411
5. Istrate, C., Robu, I.B., Păvăloaia, L., Herghiligiu, I. (2017),”Analysis of companies sustainability
under the influence of environmental information disclosure”, Environmental engineering and
management journal, 14(4), pp. 957-967
6. Jaba, E., Mironiuc, M., Roman, M., Robu, I.B., Robu, M.A. (2013), ”The statistical assessment
of an emerging capital market using the panel data analysis of the financial information”,
Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, 47(2), pp. 21-36
7. Jaba, E., Robu, I.B., Istrate, C., Balan, C.B., Roman, M. (2016), ”Statistical Assessment of the
Value Relevance of Financial Information Reported by Romanian Listed Companies”,
Romanian Journal of Economic Forecasting, 19(2), pp. 27-42
8. Jaba, E.,Chirianu, I.A., Balan, C., Robu, I.B., Roman, M.D. (2016), ”The Analysis of the Effect
of Women's Participation in the Labor Market on Fertility in European Union Countries Using
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
97
Welfare State Models”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and
Research, 50(1), pp. 69-84
9. Popescu, C., Bostan, I., Robu, I.B., Maxim, A., Diaconu, L. (2016), ”An Analysis of the
Determinants of Entrepreneurial Intentions among Students: A Romanian Case Study”,
Sustainability, 8(8), pp. 771-793
10. Robu, I.B., Carp, M., Popescu, C., Păvăloaia, L., Istrate, C., Georgescu, I.E. (2016), ”The
country risk influence on accounting quality in the case of romanian listed companies”,
Transformations in Business and Economics, 15(3c), pp. 597-616
Articole științifice publicate în jurnale sau periodice indexate ISI web of Science fără factor de
impact
1. Jaba, E., Robu, I.B., Balan, C.B. (2017), ”Panel data analysis applied in financial performance
assessment”, Revista Română de Statistică, 2, pp. 3-20
2. Balan, C.B., Robu, I.B., Jaba, E. (2015), ”The statistical assessment of financial distress risk in
the case of metallurgical companies”, Metalurgija, 54(3), pp. 575-578
3. Robu, I.B., Istrate, C., (2015), ”The Analysis of the Principal Components of the Financial
Reporting in the Case of Romanian Listed Companies”, Procedia Economics and Finance,
20, pp. 553-561
4. Robu, I.B., Istrate, C., Jaba, E. (2015), ”Statistical estimation of the information influence
regarding employees on the Romanian firms market capitalization”, Procedia Economics
and Finance, 32, pp. 208-215
5. Toma, C., Carp, M., Robu, I.B. (2015), ”Harnessing Financial Information in Investors
Decissions: Accrual Accounting versus Cash Accounting”, Procedia Economics and
Finance, 26, pp. 1044-1051
6. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2014), ”The relationship between life expectancy at birth and
health expenditures estimated by a cross-country and time-series analysis”, Procedia
Economics and Finance, 15, pp. 108-114
7. Robu, M.A., Jaba, E., Mironiuc, M., Robu, I.B. (2014), ”Estimating the influence of the financial
and nonfinancial factors on the capital gains yield in the case of the Romanian stock market”,
Procedia Social and Behavioral Sciences, 109, pp. 1298-1302
8. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”The Influence of the Principal Dimensions of Accounting
Information on the Capital Gains Yield in the Case of Romanian Listed Companies”,
Procedia Social and Behavioral Sciences, 143, pp. 985-989
Candidat: Conf. univ. dr. Ioan-Bogdan ROBU - Teză de abilitare - Domeniul de specialitate: Contabilitate
98
9. Georgescu, I.E., Păvăloaia, L., Robu, I.B. (2014), ”Fair Value Accounting and Market Reaction:
Evidence from Romanian Listed Companies”, Procedia Social and Behavioral Sciences,
143, pp. 827-831
10. Jaba, E., Balan, C., Robu, I.B. (2013), ”The Assessment of Health Care System Performance
based on the Variation of Life Expectancy”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 81,
pp. 162-166
11. Mironiuc, M., Chersan, I.C., Robu, I.B. (2013), ”Ethics in Providing Non-Audit Services to
Ensure Transparency in Financial Reporting”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 81,
pp. 474-478
12. Robu, I.B., Balan, C.B., Jaba, E. (2012), ”The estimation of the going concern ability of quoted
companies, using duration models”, Procedia Social and Behavioral Sciences, 62, pp. 876-
880
13. Jaba, E., Balan, C.B., Robu, I.B. (2012), ”Life expectancy variation by geographic region and
income group”, Excellence Challenges during the Economic Crisis, 1, pp. 254-259
Articole științifice indexate în cel puțin trei baze de date internaționale recunoscute
1. Robu, I.B., Grosu, M., Istrate, C. (2016), ”Efectul rotatiei auditorilor asupra calității
informațiilor raportate de către firmele românești cotate la bursă în condițiile trecerii la
IFRS”, Revista Audit Financiar, 14(1), pp. 3-14
2. Robu, I.B., Carp, M., Istrate, C., Popescu, C., Robu, MA. (2016), ”The Value Relevance of
Financial Information Under the Influence of Country Risks. The Case of the Indian Listed
Companies”, Review of Economics and Business Studies, 9(2), pp. 77-93
3. Grosu, M., Robu, I.B., Istrate, C. (2015), ”Studiu explorator privind impactul IFRS asupra
opiniei de audit în cazul firmelor românești cotate”, Revista Audit Financiar, 13(7), pp. 3-
15
4. Robu, I.B., Robu, M.A. (2015), ”Analiza statistică a influenței opiniei de audit asupra relevanței
informațiilor financiare raportate de catre firmele românești cotate la bursă”, Revista Audit
Financiar, 13(11), pp. 3-11
5. Jaba, E., Robu I.B., Balan, C.B. (2015), ”Fundamentarea statistică a deciziei de alegere a
auditorilor financiari”, Revista Audit Financiar, 13(4), pp. 3-14
6. Istrate, C., Robu, I.B., Carp, M. (2015), ”Impact of the transition to IFRS for the Romanian listed
companies in financial distress”, Review of Economics and Business Studies, 8(2), pp. 83-
102
Cercetări privind calitatea informației financiare, calitatea auditului financiar și studiul domeniului auditometriei
99
7. Robu, M.A., Robu, I.B. (2014), ”Percepția investitorilor privind informațiile raportate de firmele
românești cotate la bursă, înainte și după aplicarea IFRS”, Revista Audit Financiar, 12(11),
pp. 37-42
8. Toma, C., Robu, I.B. (2014), ”Studiu privind rolul auditului financiar în asigurarea utilizării
prudenței în raportarea financiară”, Revista Audit Financiar, 12(9), pp. 3-16
9. Robu, I.b., Robu, M.A., Mironiuc, M., Bălu, F.O. (2014), ”The value relevance of financial
distress risk in the case of RASDAQ companies”, Journal of Accounting and Management
Information Systems, 13(4), pp. 623-642
10. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Reducerea costurilor de estimare a denaturărilor
contabile pe baza folosirii sondajului de clustere”, Revista Audit Financiar, 12(6), pp. 21-30
11. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.A. (2014), ”Creșterea preciziei estimării denaturărilor contabile
pe baza folosirii sondajului stratificat”, Revista Audit Financiar, 12(5), pp. 18-29
12. Jaba, E., Robu, I.B., Robu, M.-A. (2014), ”Eșantionarea statistică în auditul financiar pentru
estimarea denaturărilor contabile”, Revista Audit Financiar, 12(4), pp. 19-27