M UZEUL

Dr.

in cotaborare cu

DE ISTORIE NATURALA OIN LONDRAText de

R.F. SYMES si dr. R.R. HARDING

Recipient dindumortierit n&

6ianate stefuite

ffimrurmar.ine ;iiiiniie

O EDITIE LITEFIA

Cupri nsCe este un cristaL?

0 Lume de crista[e

Frumusele natura[5

La suprafatd

I nterioru I crista[e[or

Cu loa re

ld e ntif ica re

Cregtere natura[5

Aspecte bune

Extraclie

Crista[e sintetice

Cristate [a Iucru

Vibratii pozitive

Cuart

Diamant

Corindon

BeriI

0paL

ALte pietre prelioase

6

8

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

30

32

34

36

38

40

42

Piese de colec]ie

Pietre de scuLptat

M eta Le p relioase

Nestemate organice

C6t vatoreaz5?

TEierea gemelor

Adev5r si legend5

AcasE

Stiai c5?

ldentificarea geme[or

Afl.5 mai multe

Glosar

lnd ice

48

50

52

54

55

58

60

62

64

66

68

70

72

Ce este un cristal,?Asociate cu perfectiunea, transparenla si claritatea, cristaletesunt material.e soLide, cu atomi dispusi in structuri regul.ateIpp 1 l-lS). Mutte substan!e ,,cristaLizeazS" sau cresc in forme

geometrice specifice, cu suprafete plane, netede, ,,Crista[" vinedin grecescul kryos,,,de gheatS" - in vechime

se credea despre crista[eLe de rocEcE sunt inghelate at6t de tare inc6t

nu se topesc niciodatS.

Falete famitiareAceste crista[e, formatedin amestecuri fierbintiaftate in ad6ncuri[e Terrei,prezintd faf ete [suprafetepLane) caracteristice.

Cristal de turmalind

Crista[ de cuari

Cristat minoritar , "

Majoritatea cristateLor sunt formate i.'.

din materiaLe naturaLe, sotide 9i !ianorganice, numite minerate. Dar 9i uniicompusi anorganici formeazE cristaLe;

acest sutfat de potasiu 9i magneziue un cristaL obtinut artificiat.

Stiri atemateriei0 substant5, de piLdE

apa, poate exista instare sol.id5, LichidE

sau gazoasS, in func-tie de temperaturS.ln vaporii sau aburiide ap5, molecutetese miscl rapid;in apaLichidd, eLe se misc5maiincet;in gheaiS,formeaz5 o ordineregu[at5, ca un soLid

crista Ll n.

s.;P s$

.fftri*' ir*:l:j

Minera[ masivCristatete pot cregtemari 9i perfectein condilii adecvate.Majoritatea crescneregulat (numite

,,masive"J, ca acestexemptar de

scapotit cu cristatemici, stab formate.

Casi de stictlPatatuI de CristaI din Londra Iconstruit in 1 851 ) avea clrca300 000 de panouri de stic[S - nu crista[e -, formSndacoperigu[ 9i pere!ii exteriori

cristatine

.'. l

'f.J.

Dendritede piroluzit

Hetiodor .,,{1 I *

rooi'I1$ry#Gemi deMajoritatea pietretor'::pre!ioase [geme] suntcristate naturate, atesepentru frumusetea,durabititatea si raritatea[or. De obicei, sunt tEiatesi stefuite Ipp. 58-591.

Cristatete pot fi crescute

9i artif icial. lpp. 26-271

9i t5iate apoi ca geme.

Ip''21];

Cea maineregulatS

Unele dintreobiectete pe care [e

numim ,,crista[e" suntdin stictS. Sticta are o

structurE simpti,c5ci se r5ceste prea

repede pentru ca atomiisE formeze o ordineregu[at5 - se spune

!{[i95, numite dendritein crEp5turile din roc5,

par sE fie o ptantS, dar sunt excrescenlecrista[ine ate piroluzitutui.

FemeieindianlimpodobitEcu bijuteriiIpictur5 dinsecotut XVllll

Cartof i.,,,.rrrl::l

S U f p f i 25,,':,r.':,:iiiilii

l -istalel.e pot::rttr::lrl

: c 5 rea in [66t] l"ir' i:]ll:l:

-:cbisnuite: pe oiir [Ah$tiei au fost g5site

;iCru cristaLe sctipitoare.

'4,"s4"

: etre-cartof" -

cE este amorfS.

Straturide cristaIPdm6ntuL are treistraturi - nucleut,mantaua 9i scoarfa -,alc5tuite mai ates dinminera[e solide, ce

formeazd roci. Uneleroci conlin un singurmineraL, dar majori-tatea au douE saumai multe.

0 Lume de cristaleCristalele se af[5 pretutindeni. Roci[e care formeaz5PEm6ntu[, Luna, meteori!ii Iroci cEzute prin spa]iu)

sunt f5cute din minerate, majoritatea compuse din cristaLe.MineraLe[e sunt soIide cristaLine formate din atomi de diferiteelemente chimice. Cete mai importante suntoxigenut, siLiciut 9i gase etemente meta[ice,inclusiv fier 9i cal.ciu. Folosim cris-tatete acas5 lpp. 62-53J, [a [ucru[pp. 28-291 9i in tehnotogie.

tiidiriles intA tn it5 in6iierior aI scoartei

;'atcdtuit mai ates din,,,fetdspat 9i mic5. Aici potfi observate cristate mari

de mineral de fel.dspatnumit ortoctaz

Ectogit:,,, Mantaua superioarE' a PSmSntutui e formati,probabil., mai ates din peridotit,

11r dar 9i din ecLogit. Aceast5 rocS

're eclogit cu piroxen verdesi mici granate.

l:Gfaniteste roca

r::"\ Cristalde granat

:erat',rprobabit o co m pozitie

simitarb cu aaest meteorit de fier. Et a fost tratatpentru a-9i reteva structura cristaLinS.

lava se rEceste,minera[ete se cristaLi-

Roci tichidA :: rr::l

Lava topit6 erupedin vutcani, precumKi[auea din Hawaii,in imagine. C6nd

Pietre[e de con-struclie din ctEdirisunt preponderentcristatine, iar forla

cimentutui depindede mErimea

cristatetor.zeaz5, form6nd roci sotide.

Praf si pulberePietrisu[, nisipuLsi o parte din sol

sunt roci erodate. Si vor continuasd se erodeze pAnS vor deveni

puLbere (p.32J. Toateaceste Iucruri sunt

formate din cristate

Pietrisde cuartit

Crista [eE[emente[e din majoritatea

minera [e[or generatoarede roci sunt importante 9rpentru via!5. De exemptu,minerate precum catcrtuL

9i apatituI cristatizeazEin ptante si anima[e.

Aceastl diatomee microscopicE,Cyctotella pseudostel.Ligera, e o aLgE.

Peretii sIi cetutarr sunt formatidin minuscuLe cristaLe de siIiciu.

Acest ca[cuI din vezica unei vaci are aceeagicompozitie cristatind ca 9i struvituL,un mineraLformat in mod naturaL.

HormonuIstresuluilmag in e

mI ritEa adrenaliner,hormon pro-dus de orga-nism, caredenotl cE

aceasta estecri sta [i n 5.

Apatit umanOasele, precum acest humerus(os aL bratuIui], contin cristaLe

,i minuscuLe din mineraLuLnumit apatit.

vt!

l:: iat'

---::i

' '' t*t

" r"1:..1,

i li.,ri:,i .i1,

ia

Pietrisde bazatt

CristaLde feLdspat

d

hlrI;t'

Granu[ede nisipde cuart

Pesteri de cristatStaLactite si staLagmite fineformeaz5 cadruL spectacuLosaL acestor grote din Liban.

Pic5turi cu pic;turEFormate mai a[es din cristaLede catcit, aceste statagmite cresc

rntr-o minl veche,pe mEsurE ce

apa, bogat5in carbonatde ca[ciu, se

1 scurge pe ete

',t

i li',',lr'rrl. .,:

t

I rT'- *1r .,f!uln!;

\.fi,ir,riiiil il ,;

MineraI animal

./.,r#