Teste_20grila_20Farmacognozi e_20-_202010-2011,_20sem._20I_ 20-_20Baza_20de_20date_20cu_2 ...

8/17/2019 Teste_20grila_20Farmacognozi e_20-_202010-2011,_20sem._20I_ 20-_20Baza_20de_20date_20cu_2 0raspuns_20si_…

1/86PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

http://www.pdffactory.com/http://www.pdffactory.com/http://www.pdffactory.com/


2/86

1

TEMA 1. DEFINIIA, OBIECTUL !I RAMURILE FARMACOGNOZIEI;INTERDEPENDENA CU ALTE DISCIPLINE. PRODUSE VEGETALE !I ANIMALE:

OBINERE, CONSERVARE, SURSE DE PRODUSE VEGETALE !I ANIMALE.ANALIZA FARMACOGNOSTIC$. PRINCIPII ACTIVE. CRITERII DE CLASIFICARE

A PRODUSELOR VEGETALE

TESTE COMPLEMENT SIMPLU

1. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la produsul vegetal este fals(?A. este un exudat al plantei

B. este un organ al p lanteiC. este o parte din plant D. este o clas de compu#i chimiciE. este o secre&ie a planteiR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 9-10

2. Semin'ele se recolteaz(:A. imatureB. primvaraC. la deplina maturitate

D. iarna

E. doar de la fructele dehiscenteR (spuns: C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 25

3. Principiul activ este: A. un compus chimic sintetizat de organismul vegetal sau animalB. un organ al planteiC. un compus chimic de semisintez

D. un compus chimic de sintez E. inactiv farmacologic

R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 11; ISTUDOR, pag. 15

4. Care din exemplele urm(toare, legate de denumirea produsului vegetal, este corect? A. sugereaz particularit&i legate de aspect - OpiumB. indic specia productoare – Lini semenC. indic genul din care face parte specia productoare - Cynosbati fructusD. arat modul de prelucrare Liquiritiae radix bismundataE. nu sugereaz specia productoare – Belladonae foliumR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

5. Farmacognozia:

A. este o disciplin fundamental B. reprezint o metodologie de cercetareC. se ocup cu studiul compu#ilor chimici de sintez D. folose#te doar no&iunile legate de morfologia #i anatomia plantelorE. este o disciplin cu profil farmaceuticR (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

6. Denumirea produsului vegetal Opium :A. nu sugereaz numele speciei productoareB. arat culoarea produsuluiC. indic particularit&i de aspectD. precizeaz numele savantului care a denumit plantaE. arat particularit&i de prelucrare

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com



3/86

2

R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

7. Care din regulile de uscare a produselor vegetale nu este corect(?

A. organele subterane se pot expune la soareB. frunzele se usuc la umbr C. plantele puternic mirositoare se usuc în compartimente separateD. plantele cu substan&e puternic active se usuc separat de cele cu principii active anodineE. florile colorate se usuc la soareR (spuns: E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 27

8. Care din regulile de depozitare a produselor vegetale *i animale nu este corect(?A. pentru între&inerea cur &eniei în depozite nu se folosesc substan&e cu miros persistentB. pentru combaterea duntorilor nu se folosesc substan&e care eman vapori cu miros dezagreabilC. nu se depoziteaz în acela#i loc produsele lipsite de miros cu cele puternic mirositoareD. camerele de depozitare trebuie s aib iluminare direct E. nu se depoziteaz în acela#i loc produsele anodine cu cele toxice sau puternic activeR (spuns: D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 29

9. Care din factorii enumera'i nu favorizeaz( degradarea produselor vegetale *i animale?A. luminaB. zgomotul

C. umiditatea

D. temperatura

E. aerulR (spuns: B; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 29

10. Analiza farmacognostic(: A. are 3 ramuri: farmacobotanica, fitochimia, fitoterapiaB. este o #tiin& cu caracter aplicativC. se folose#te doar în scop didactic

D. este o metodologie de cercetare care urmre#te stabilirea identit&ii, purit&ii #i calit&ii produsului vegetalE. se aplic doar materiilor prime vegetale cunoscuteR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 5

11. Care dintre criteriile de clasificare utilizate în descrierea produselor vegetale este avantajos subaspectul aplica'iei terapeutice?

A. alfabetic

B. chimicC. biosintetic

D. farmacologic

E. taxonomicR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 11

12.

Fitochimia furnizeaz( date despre:A. structura chimic a compu#ilor activiB. sursele productoare de produse vegetaleC. afec&iunile care se pot trata cu produse vegetaleD. administrarea preparatelor farmaceutice

E. caracterele macro- #i microscopice ale produselor vegetaleR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

13. Ramura farmacognoziei care se ocup( cu tratarea unor boli cu preparate de origine vegetal( este:

A. fitochimia

B. fitoterapia

C. farmacobotanica




4/86

3

D. farmacoterapia

E. fitobotanicaR (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

14. Ramura farmacognoziei care furnizeaz( cuno*tin'e despre sursele produc(toare de produsevegetale este:

A. fitochimia

B. fitoterapia

C. farmacobotanica

D. farmacoterapiaE. fitobotanica

R (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

15. Ramura farmacognoziei care însumeaz( cuno*tin'e despre structura chimic(, biosinteza *ipropriet('ile fizico-chimice ale principiilor active este:

A. fitochimia

B. fitoterapiaC. farmacobotanicaD. farmacoterapia

E. fitobotanica


16. Fermentarea:A. este procesul prin care se elibereaz principiul activ prin degradri hidrolitice sau enzimaticeB. este procesul de inactivare a enzimelor

C. o întâlnim la produsele vegetale cu heterozide cardiotonice

D. se face prin men&inerea produselor în atmosfer de vapori de alcoolE. nu schimb culoarea sau mirosul produsului vegetalR (spuns: A; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 26

17.

Stabilizarea:A. este procesul prin care se elibereaz principiul activ prin degradri hidrolitice sau enzimaticeB. este procesul de inactivare a enzimelor

C. o întâlnim la produsul vegetal Vanillae fructus

D. se face prin men&inerea produselor la soareE. este procedeul prin care produsul vegetal î#i schimb culoarea sau mirosulR (spuns: B; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 25-26

18. Denumirea produsului vegetal Li quiritiae radix bismundata sugereaz(:A. ca produs vegetal este decorticat de dou oriB. ca produs vegetal este decorticatC. numele savantului care a denumit plantaD. o nomenclatur binar

E. o prelucrare prin stabilizareR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

19. Denumirea produsului vegetal Althaeae fol ium sugereaz(:A. particularit&i legate de aspectB. particularit&i legate de culoareC. particularit&i legate de modul de prelucrareD. numele speciei productoareE. numele genului din care face parte specia productoareR (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

20. Denumirea produsului vegetal Belladonnae foli um sugereaz(:A. particularit&i legate de aspect




5/86

4

B. particularit&i legate de culoareC. particularit&i legate de modul de prelucrareD. numele speciei productoare

E. numele genului din care face parte specia productoareR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

21. Denumirea produsului vegetal I pecacuanhae inelate majori s radix sugereaz(:A. particularit&i legate de aspectB. particularit&i legate de culoareC. particularit&i legate de modul de prelucrareD. numele savantului care a descris specia

E. numele genului din care face parte specia productoareR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

22. Denumirea produsului vegetal Saponar iae rubrae radix sugereaz(:A. particularit&i legate de aspectB. particularit&i legate de culoareC. particularit&i legate de modul de prelucrareD. numele speciei productoareE. numele savantului care a descris specia

R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

23. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale cuprinde numele întreg al specieiproduc(toare?

A. Saponariae rubrae radix

B. Ipecacuanhae radix inelate majoris

C. Liquiritiae radix bismundata

D. Belladonnae folium E. Digitalis purpureae folium

R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

24. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale cuprinde particularit('i legate de aspect?A. Saponariae rubrae radix


C. Liquiritiae radix bismundata D. Belladonnae folium

E. Digitalis purpureae folium


25. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale cuprinde particularit('i legate de culoare?A. Saponariae albe radix B. Ipecacuanhae radix inelate majoris C. Liquiritiae radix bismundata

D. Belladonnae folium E. Digitalis purpureae folium


26. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale cuprinde particularit('i legate de modul deprelucrare?



C. Liquiritiae radix mundata D. Belladonnae folium E. Digitalis lanatae folium





6/86

5

27. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale nu sugereaz( numele genului sau specieiproduc(toare?


B. Ipecacuanhae radix inelate majoris C. Liquiritiae radix bismundata

D. Cynosbati fructus E. Digitalis purpureae folium

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

28. Care din urm(toarele produse vegetale nu reprezint( un organ al plantei? A. Carvi fructus

B. Menthae aetheroleum

C. Lini semen D. Ginseng radix

E. Tiliae flores


29.

Gustul astringent al produselor vegetale sugereaz( prezen'a:A. heterozidelor cardiotonice

B. ozelorC. substan&elor edulcoranteD. taninurilor

E. principiilor amare

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

30. Mirosul aromat al produselor vegetale sugereaz( prezen'a:A. uleiurilor volatile

B. antracenozidelorC. flavonoidelorD. taninurilor

E. substan&elor edulcoranteR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

31. Culoarea galben( a produselor vegetale sugereaz( prezen'a:A. antocianozidelorB. antracenozidelor

C. proantocianozidelor

D. taninurilorE. flavonozidelor

R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

32. Culoarea ro*ie a produselor vegetale sugereaz( prezen'a:A. antocianozidelor

B. antracenozidelorC. proantocianozidelor

D. taninurilorE. flavonozidelor

R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

33. Care asociere de denumire de produs vegetal – organ vegetativ al plantei este incorect(?A. mugure - turiones

B. fruct - fructusC. lemn - stipitesD. r dcin - radixE. parte supraterestr - herbaR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 8




7/86

6

34. Care asociere de denumire de produs vegetal – organ vegetativ al plantei este incorect(?A. smân& - semen

B. parte aerian - herbaC. scoar & - lignumD. r dcin - radixE. mugure - gemmae


TESTE COMPLEMENT MULTIPLU

35. Produsul vegetal este reprezentat de: A. un organ din plant B. un metabolit (substan&e grase) al planteiC. o parte dintr-un organ animal

D. o secre&ie (uleiuri volatil) a planteiE. un exudat (gume, rezine) al p lantei

R (spuns: A, B, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 9-10

36. Principiul activ este considerat:A. un organ din plant B. o substan& chimic C. o parte din plant D. o clas de substan&e chimice cu aceea#i structur de baz E. o plant medicinal R (spuns: B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 11

37. Denumirea produsului vegetal cuprinde:A. numele speciei productoareB. modalit&i de extrac&ie a principiului activ

C. particulari&&i legate de aspectD. numele sistematicianului care a descris planta

E. denumirea clasei de principii active

R (spuns: A, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

38. În denumirea produsului vegetal pot intra termeni care indic(:A. genul sau specia productoareB. organul recoltat de la specia productoareC. clasa de principii active majoritar în produsD. particualrit&i legate de culoareE. modul de prelucrare al produsuluiR (spuns: A, B, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

39.

Farmacognozia:A. este disciplin cu profil farmaceuticB. studiaz doar materii prime vegetaleC. etimologic deriv de la cuvântul pharmacon = plant medicinal D. este o #tiin& cu caracter fundamentalE. este un domeniu de cunoa#tere interdisciplinarR (spuns: A, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

40. Ramurile farmacognozie sunt:A. farmacobotanicaB. chimia vegetal C. fitoterapia

D. farmacoterapia




8/86

7

E. farmacologia

R (spuns: A, B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

41.

Ramurile farmacognozie sunt:A. farmacognozia descriptiv B. fitocenologiaC. fitochimia

D. farmacoterapia

E. fitoterapia

R (spuns: A, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

42. Farmacobotanica furnizeaz( date despre:A. caracterele microscopice ale produselor vegetaleB. preparatele farmaceutice de origine vegetal C. pozi&ia taxonomic a surselor productoareD. structura chimic a principiilor activeE. metodele de determinare a calit&ii produselor vegetale

R (spuns: A, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

43. Fitochimia furnizeaz( date despre:A. ac&iunile terapeutice ale produselor vegetaleB. biosinteza principiilor active

C. caracterele morfologice #i anatomice ale produselor vegetaleD. ob&inerea produselor vegetaleE. procedeele de extrac&ie, identificare #i determinare cantitativ a principiilor activeR (spuns: B, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

44. Fitoterapia furnizeaz( date despre:A. cultura plantelor medicinaleB. afec&iunile care se pot trata cu produse vegetale #i animale

C. preparatele farmaceutice de origine vegetal D. conservarea produselor vegetale

E. sursele de produse vegetale #i animaleR (spuns: B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 9

45. Tipurile de produse vegetale sunt:A. gume

B. frunzeC. flori

D. muguri

E. hormoniR (spuns: A, B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

46.

Sursele de produse vegetale sunt:A. aromaterapia

B. plantele medicinaleC. culturile de celule

D. culturile de &esuturiE. fitoterapiaR (spuns: B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 16

47. Avantajele recolt(rii produselor vegetale din culturi sunt:A. este facilitat recoltarea mecanizat B. se evit pericolul exploatrii ira&ionaleC. se pot recolta tot timpul anului

D. se pot aclimatiza plante din zona în care se face cultura




9/86

8

E. se pot crea condi&ii pentru ameliorarea plantelorR (spuns: A, B, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 16

48.

Impurific(ri ale produselor vegetale care conduc la accidente grave sunt:A. r dcina de Althaea officinalis cu r dcina de Atropa belladonna B. inflorescen&ele de Matricaria chamomilla cu inflorescen&ele de Matricaria inodora C. fructele de Pimpinella anisum cu fructele de Conium maculatum

D. frunzele de Plantago lanceolata cu frunzele de Digitalis lanata

E. inflorescen&ele de Matricaria chamomilla cu inflorescen&ele de Anthemis arvensis R (spuns: A, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 23

49. Care din afirma'iile urm(toare, referitoare la recoltarea produselor vegetale, sunt corecte?A. se nume#te colectare atunci când se face din flora cultivat B. se nume#te recoltare când se face din flora spontan C. se face când con&inutul în principii active este maximD. se face doar de ctre specialist din flora spontan E. nu depinde de tipul de organ

R (spuns: C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 23

50. Organele subterane se recolteaz(:A. vara

B. toamna, la sfâr #itul perioadei de vegeta&ieC. primvara, înainte de apari&ia primelor frunzeD. la sfâr #itul primului an de vegeta&ie pentru plantele bienaleE. iarna

R (spuns: B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 23

51. Mugurii se recolteaz(:A. varaB. prin scuturare, de pe ramurile tiate #i uscate

C. primvara, înainte de deschidereD. manual, de pe ramuri

E. toamna

R (spuns: B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 24

52. Scoar'ele se recolteaz(:A. de pe ramurile nou apruteB. primvaraC. de pe trunchiul arborilor

D. toamna

E. de pe r dciniR (spuns: B, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 24

53.

Frunzele se recolteaz(:A. din rozeta bazal dezvoltat în primul an de vegeta&ie, pentru plantele bienaleB. înainte, în timpul sau dup înflorireC. diminea&a, pe rou D. prin cosirea pr &ii aeriene #i separarea frunzelor de pe tulpin dup uscareE. toamna târziuR (spuns: A, B, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 24

54. Produsul vegetal de tip flores se ob'ine prin recoltarea:A. florilor sau inflorescen&elor doar în stadiu de bobocB. inflorescen&elor când 50% din flori s-au deschisC. unor piese florale

D. manual sau mecanizat a florilor sau inflorescen&elor




10/86

9

E. florilor sau inflorescen&elor iarnaR (spuns: B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 24

55.

Fructele se recolteaz(:A. imatureB. înainte de coacereC. la deplina maturitate

D. primvaraE. manual sau mecanizat

R (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 24-25

56. Clasificarea produselor vegetale dup( criteriul farmacologic: A. grupeaz produsele vegetale dup ac&iunea farmacologic a constituentului dominantB. are avantajul repetrii unor produse vegetale cu mai multe ac&iuniC. este adoptat de pu&ine lucr ri în domeniuD. este dezavantajoas sub aspectul aplica&iei terapeuticeE. grupeaz produsele vegetale dup întrebuin&area lor în terapeutic

R (spuns: A, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 42

57. Decorticarea:A. const în îndeprtarea lemnului de pe ramuriB. se mai nume#te mundareC. se poate efectua la organele subterane

D. se mai nume#te condi&ionareE. se poate efectua la scoar &eR (spuns: B, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 25

58. Stabilizarea:A. este un procedeu de prelucrare a produselor vegetaleB. se aplic produselor vegetale cu principii active degradabile prin hidroliz enzimatic

C. se realizeaz prin pstrarea produsului 1 an de zile pân la utilizareD. const în inactivarea enzimelor din produsul vegetalE. se realizeaz prin trecerea unui curent de vapori de alcool timp de 10-15 minute peste produsul vegetalR (spuns: A, B, D, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 25-26

59. Fermentarea:A. conduce la modificarea mirosului produsului vegetal

B. este procedeul de eliberarea principiului activ prin procese de degradareC. se aplic tuturor produselor vegetaleD. conduce la modificarea culorii produsului vegetal

E. se aplic produselor vegetale dup uscareR (spuns: A, B, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 26-27

60.

Uscarea:A. se realizeaz prin procedee naturaleB. reprezint mijlocul de oprire a proceselor fermentativeC. se aplic dup sortare pentru toate produsele vegetaleD. nu este o etap obligatorie în ob&inerea produselor vegetaleE. se realizeaz prin procedee artificialeR (spuns: A, B, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 27

61. Uscarea:A. natural dureaz multB. artificial se realizeaz în spa&ii deschiseC. plantelor mirositoare #i toxice se face la un loc cu cele inodore #i anodineD. este procesul de îndeprtare a apei din produsele proaspt recoltate




11/86

10

E. produselor vegetale colorate se face la soare

R (spuns: A, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 27

62.

Ambalarea:A. se realizeaz în scopul depozitriiB. se face în pungi de hârtie cu capacitatea de 50-100 g pentru industria farmaceutic C. se realizeaz în scopul uscriiD. se face în saci de 50-100 kg pentru distribu&ia în farmaciiE. se realizeaz în scopul livr riiR (spuns: A, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 28

63. Depozitarea:A. produselor mirositoare nu se face în acelea#i înc peri cu cele lipsite de mirosB. impune condi&ii de conservare stricte pentru asigurarea calit&ii produselor vegetaleC. produselor toxice sau puternic active nu se face în acelea#i înc peri cu cele anodineD. este o etap a procesului de ob&inere a produselor vegetaleE. produselor vegetale se face în poduri deschise

R (spuns: A, B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 29

64. Factorii determinan'i ai degrad(rii sunt:A. umiditatea

B. aerul

C. lumina

D. zgomotulE. temperatura

R (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 29-30

65. Analiza farmacognostic( urm(re*te stabilirea:A. ac&iunilor terapeutice ale produselor vegetaleB. identit&ii produselor vegetale

C. utilizrilor produselor vegetaleD. purit&ii produselor vegetaleE. calit&ii produselor vegetaleR (spuns: B, D, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 34

66. Produsul animal:A. provine de la animale slbaticeB. este reprezentat de hormoni, vitamineC. provine de la animale domestice

D. este reprezentat de extracte farmacodinamic active

E. provine de la algeR (spuns: A, B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 34

67.

Criteriul chimic de clasificare:A. este folosit de cea mai mare parte a tratatelor moderne de farmacognozie

B. are în vedere natura chimic a principiilor active care imprim ac&iunea terapeutic C. prezint avantajul corelrii structurii chimice a principiului activ cu ac&iunea farmacodinamic D. are la baz precursorii biosintetici ai principiilor activeE. se îmbin de obicei cu criteriul biosintetic de clasificareR (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 42

68. Care din urm(toarele denumiri de produse vegetale nu sugereaz( numele speciei produc(toare?A. Saponariae rubrae radix B. Ipecacuanhae radix inelate majoris

C. Liquiritiae radix bismundata

D. Cynosbati fructus




12/86

11

E. Opium

R (spuns: D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

69.

Care din urm(toarele produse vegetale nu reprezint( un organ al plantei? A. Secalae cornutum B. Menthae aetheroleum C. Lini semen

D. Gummi arabicum

E. Tiliae flores

R (spuns: A, B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

70. Alege'i sursele de produse animale: A. Cocus cactiB. Apis melifica

C. Claviceps purpurea

D. Ovis aries

E. Olea europea

R (spuns: A, B, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 34

71. Care din exemplele urm(toare, legate de denumirea produsului vegetal, sunt corecte? A. arat modul de prelucrare – Saponariae albae radixB. indic specia productoare – Digitalis lanatae foliumC. indic genul din care face parte specia productoare – Cynosbati fructusD. sugereaz particularit&i legate de aspect – Ipecacuanhae inelate minoris radixE. nu sugereaz genul din care provine specia productoare – Lini semenR (spuns: B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 10

72. Gustul amar al produselor vegetale sugereaz( prezen'a:A. heterozidelor cardiotoniceB. unor alcaloizi

C. substan&elor edulcoranteD. taninurilor

E. principiilor amare

R (spuns: A, B, E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

73. Prezen'a antocianozidelor în produsele vegetale este sugerat( de culoarea:A. ro#ieB. galben C. portocalie

D. albastr E. violet R (spuns: A, D, E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

74.

Culoarea galben( a unor organe ale plantei sugereaz( prezen'a:A. auronelor

B. antracenozidelorC. calconelor

D. flavonozidelor

E. clorofileiR (spuns: A, C, D; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, SAVA, JIANU, VAME'U, pag. 11

75. Alege'i asocierile corecte între produsul vegetal *i specia produc(toare:A. Saponariae rubrae radix – Gypsophila paniculata L.B. Opium – Papaver somniferum L.

C. Saponariae albae radix – Saponaria officinalis L.

D. Cynosbati fructus – Rosa canina L.




13/86

12

E. Menthae aetherolea – Mentha x piperita L.

R (spuns:B, D, E; Bibliografie: subiect de sintez

76.

Care sunt afirma&iile corecte referitoare la apa de constitu&ie?A. reprezint cantitatea de ap r mas în produsele vegetale #i animale dup uscareB. se exprim în ppm (pr &i per milion)C. are de obicei valori peste 50%

D. cantitatea admis depinde de tipul de produs vegetal #i animalE. valoarea ei influen&eaz stabilitatea principiilor activeR (spuns: A, D, E; Bibliografie: prezentare curs

TEMA 2. OZE GENERALIT$I. OZE SIMPLE !I POLIOLI. PRODUSE VEGETALE!I ANIMALE CONINÂND OZE SIMPLE !I POLIOLI. OZIDE. PRODUSE

VEGETALE CU OZIDE


77. Mierea:A. se folose#te ca produs terapeutic sub denumirea de Mel B. con&ine enzimeC. se utilizeaz în diarei acuteD. se extrage prin înclzirea la fierbere a fagurilorE. are ac&iune purgativ drastic R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 191-192

78. Principiul activ majoritar din produsul Mel depuratum este reprezentat de: A. enzime

B. vitamine

C. zahr invertitD. ulei volatil

E. substan&e mineraleR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

79. Constipa'ia cronic( se poate trata prin administrarea urm(torului produs vegetal:A. Quercus cortexB. Mel depuratum

C. Frangulae cortexD. Cacao oleumE. Sophorae flores

R (spuns: B; Bibliografie: subiect de sintez

80.

Care dintre afirma'iile despre produsulMel depuratum

este fals(?A. con&ine enzimeB. este energizant

C. se utilizeaz în stri de denutri&ieD. este un produs vegetal

E. este un produs purificat prin prelucrare la temperaturi de maxim 400C

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 192-192

81. Glucosum :A. este un lichid vâscos cu gust dulce

B. se ob&ine prin hidroliza enzimatic a amidonuluiC. este o ozid D. nu declan#eaz secre&ia de insulin




14/86

13

E. se administreaz doar sub form injectabil R (spuns: B; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 53, prezentare curs

82.

Fructosum :A. se gse#te în natur liber sau legat sub form de inulin B. se ob&ine prin hidrogenarea catalitic a glucozeiC. este mai pu&in dulce decât zaharozaD. declan#eaz secre&ia de insulin E. este un polimer specific familiei Asteraceae

R (spuns: A; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 53-54, prezentare curs

83. Sorbitolum : A. se ob&ine prin hidroliza inulineiB. este un poliholozid omogen al g lucozei

C. este un poliol

D. are ac&iune diuretic-osmotic E. este înlocuitor de plasm

R (spuns: C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 56, prezentare curs

84. Manitolum : A. se administeaz parenteral pentru efectul laxativB. este întrebuin&at în oligurie #i anurieC. este polimerul corespunztor manozeiD. se gse#te în exudatul unor plante din familia AsteraceaeE. se recomand în strile de deshidratare R (spuns: B; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 57, prezentare curs

85. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la ozele este fals(? Ozele sunt:A. metaboli&i secundari ai plantelorB. de obicei substan&e ternare

C. compu#i cu structur chimic pu&in diversificat D. reprezentate atât de monomeri cât #i de produ#ii lor de condensareE. universal r spândite în organismele vegetale #i animaleR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

86. Care din urm(toarele produse vegetale con'ine zah(r invertit?A. Sorbitolum

B. Mel depuratum C. Mannitolum

D. Fructosum

E. Glucosum R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

87.

Zaharoza:A. este un polizaharid al )-glucozeiB. în solu&ie apoas 64% inhib dezvoltarea microorganismelorC. se ob&ine din miereD. se administreaz parenteralE. are monografie în FR X intitulat GlucosumR (spuns:B; Bibliografie: prezentare curs

88. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la zaharoz( este fals(?A. sursele principale în ob&inerea zaharozei sunt sfecla de zahr #i trestia de zahrB. este un dizaharid reductorC. este alctuit dintr-o molecul de glucoz #i una de fructoz D. se întrebuin&eaz la ob&inerea zahrului invertit




15/86

14

E. reprezint principala form de transport #i de rezerv temporar de energie în regnul vegetalR (spuns: B; Bibliografie: prezentare curs

89.

Saccharum lactis :A. este zaharozaB. se extrage din sfecla de zahrC. este diluant pentru ob&inerea pulberilor titrateD. este un dizaharid nereductorE. este alctuit dintr-o molecul de glucoz #i una de fructoz R (spuns: C; Bibliografie: prezentare curs

90. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la lactoz( este fals(?A. are monografie în FR X intitulat Saccharum lactisB. este un dizaharid reductorC. este alctuit dintr-o molecul de glucoz #i una de galactoz D. se extrage din lapte

E. are ac&iune diuretic osmotic

R (spuns: E; Bibliografie: prezentare curs


91. Glucosum : A. este oficinal în FR XB. se ob&ine prin hidroliza enzimatic a celulozeiC. are propriet&i edulcoranteD. se administreaz sub form de transfuziiE. are ac&iune energizant R (spuns: A, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 53, prezentare curs

92. Ozele sunt:A. metaboli&i secundari ai plantelorB. de obicei substan&e ternareC. compu#i cu structur chimic pu&in diversificat D. reprezentate doar de monomeri

E. r spândite doar în organismele vegetaleR (spuns: B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

93. Clasele *i subclasele de ozide sunt:A. poliholozide

B. holozide

C. polioliD. oligozideE. heterozide

R (spuns: A, B, D, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 47, prezentare curs

94. Fructosum : A. se ob&ine prin hidroliza amidonuluiB. nu declan#eaz secre&ia de insulin C. se gse#te în natur legat sub form de inulin D. este contraindicat diabeticilorE. nu este oficinal în FR XR (spuns: B, C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 53-54, prezentare curs

95. Mel depuratum : A. este un produs de origine vegetal B. reprezint mierea comercial




16/86

15

C. se ob&ine din nectarul florilorD. se ob&ine din nectarul polenE. se ob&ine din exudatul unor frunze

R (spuns: C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 191

96. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la ob'inerea produsului Mel depuratum suntadev(rate?

A. se ob&ine prin scurgerea mierii din faguri dup înclzire la 600CB. se separ prin centrifugareC. se purific prin îndeprtarea polenuluiD.se purific prin îndeprtarea ceriiE. se ob&ine prin scurgere liber din faguriR (spuns: B, C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 191

97. Mierea are urm(toarele ac'iuni terapeutice: A. antibacterian B. antidiareic C. sedativ D. expectorant E. imunomodulatoare

R (spuns: A, C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

98. Compozi'ia chimic( a produsului Mel depuratum cuprinde: A. enzimeB. vitamine

C. zahr invertitD. flavonozide

E. substan&e mineraleR (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

99.

Indica'iile produsului Mel depuratum sunt: A. diaree

B. r ni atrofice #i purulenteC. stri de convalescen& D. constipa&ii acuteE. sinuzite

R (spuns: B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

100. Mannitolum : A. este diuretic-osmotic

B. se utilizeaz ca înlocuitor de plasm C. este poliolul corespunztor manozeiD. se ob&ine prin reducerea catalitic a manozei

E. se folose#te în hrana diabeticilorR (spuns: A, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 111

101. Sorbitolum : A. se utilizeaz ca edulcorant pentru diabeticiB. se ob&ine prin hidrogenarea catalitic a glucozeiC. are ac&iune colagog D. este poliolul corespunztor fructozeiE. este materie prim pentru ob&inerea unor emulgatori (span, tween) folosi&i în tehnologia farmaceutic R (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 56, prezentare curs

102. Care din urm(toarele produse vegetale sunt polioli?A. Sorbitolum




17/86

16

B. Mel depuratum

C. Mannitolum D. Fructosum

E. Glucosum R (spuns: A, C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 47, prezentare curs

103. Care din urm(toarele produse vegetale sunt sau con'in oze simple?A. Sorbitolum

B. Mel depuratum

C. Mannitolum D. Fructosum

E. Glucosum

R (spuns: B, D, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 47, prezentare curs

104. Care sunt formele farmaceutice care pot con'ine Mel depuratum ?A. solu&ii perfuzabileB. comprimateC. solu&ii injectabileD. colutorii

E. aerosoli

R (spuns: B, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 192

105. Separarea produsului Mel depuratum din faguri se realizeaz( prin:A. scurgere liber B. presare

C. centrifugare

D. u#oar înclzireE. fierbere

R (spuns: A, B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 191

106.

Saccharum lactis :A. se nume#te lactoz B. este un dizaharid nereductorC. este alctuit dintr-o molecul de glucoz #i una de galactoz D. se extrage din lapteE. se utilizeaz ca înlocuitor de plasm R (spuns: A, C, D; Bibliografie: prezentare curs

107. Saccharum :A. are ca surse de ob&inere fructele unui palmier #i sucul unei specii de ar &arB. este un dizaharid reductorC. este un polimer al glucozeiD. este oficinal în FR X

E. reprezint principala form de transport #i de rezerv temporar de energie în regnul animalR (spuns: A, D; Bibliografie: prezentare curs

TEMA 3. POLIHOLOZIDE OMOGENE !I MIXTE. PRODUSE VEGETALE CUPOLIHOLOZIDE


108. Produsul Dextranum :A. se ob&ine prin fermentarea amidonuluiB. este înlocuitor de plasm în pierderi masive de sângeC. se administreaz oralD. este hemostatic




18/86

17

E. se ob&ine în prezen&a microorganismului Saccharomyces cerevisiaeR (spuns: B; Bibliografie: ISTUROR, pag. 71, prezentare curs

109.

Care din afirma'iile de mai jos referitoare la produsele vegetale cu mucilagii este fals(?A. produsul vegetal Lini semen con&ine mucilagii, ulei gras #i linamarozid B. impurificarea r dcinii de nalb cu r dcin de mtr gun se recunoa#te prin prezen&a celulelor cu druze

de oxalat de calciu

C. produsul vegetal Tiliae flores con&ine mucilagii, ulei volatil #i taninuriD. aucubozida din produsul Verbasci flores condi&ionat necorespunztor se descompune prin hidroliz

brunificând produsulE. produsul vegetal Plantaginis folium este un drog colectiv

R (spuns: B; Bibliografie: subiect de sintez

110. Care din afirma'iile referitoare la produsul vegetal Farfarae folium este fals(?A. este antitusiv #i stimulator al centrului tusei prin mucilagiiB. con&ine cantit&i reduse (ppm) de alcaloizi pirolizidinici cu poten&ial hepatotoxicC. se utilizeaz în afec&iuni respiratorii înso&ite de tuseD. este demulcentE. con&ine inulin R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 80

111. Produsul vegetal Al thaeae radix :A. are constituent majoritar grupul de principii active lipide

B. reprezint materia prim pentru extrac&ia rutozideiC. poate fi substituit accidental cu Belladonnae radix

D. este contraindicat în insuficien&a circulatorie cerebral #i periferic E. se utilizeaz neprelucratR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 78-79

112. Aucubozida:A. se gse#te în produsul vegetal Tiliae floresB. este demulcent C. influen&eaz aspectul produsului vegetal conservat necorespunztor, brunificându-lD. se gse#te în produsul vegetal Plantaginis herbaE. se gse#te în produsul vegetal Verbasci fructusR (spuns: C; Bibliografie: subiect de sintez

113. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la produsul vegetal Amylum este fals(? A. se utilizeaz ca indicator în iodometrieB. este materia prim pentru ob&inerea industrial a glucozeiC. este un aliment dieteticD. are ac&iune cicatrizant E. este o substan& de rezerv

R (spuns: D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 68-70, prezentare curs

114. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la produsul vegetal Plantaginis foli um este fals(? A. este hemostaticB. con&ine vitaminele A, C #i KC. con&ine enzime proteoliticeD. se aplic pe r ni deschiseE. se utilizeaz în constipa&ie cronice R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 80

115. Gossypium depuratum mix tum : A. con&ine doar perii f r impurit&i ai semin&elor diferitelor specii de GossypiumB. este un produs de calitate daca la testul de hidrofilie înregistreaz cel mult 10 minute




19/86

18

C. con&ine amidonD. se întrebin&eaz ca material absorbantE. are numeroase ac&iuni terapeutice

R (spuns: D; Bibliografie: FR X, pag. 450-453; ISTUDOR, pag. 67-68

116. Care din produsele vegetale nu con'ine polimeri ai glucozei? A. Tela hydrophila

B. Amylum

C. Gossypium depuratum mixtum

D. Gossypium depuratum E. Gummi arabicum

R (spuns: E; Bibliografie: subiect de sintez

117. Produsul vegetal L in i semen nu con'ine:A. heterozide cianogene

B. mucilagii

C. ulei gras D. substan&e mineraleE. glucosinolate


118. Produsul vegetal Plantagin is ovatae semen :A. este un drog colectiv

B. se utilizeaz în tuse seac C. se recolteaz înainte de înflorire D. este laxativ de volum

E. se ob&ine prin fermentareR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 134-135

119. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la Gummi arabicum este fals(?A. con&ine amidonB. se utilizeaz în tehnologia farmaceutic C. con&in poliholozide D. se folose#te Gummi arabicum desenzymatum pentru a evita interac&iunile cu substan&ele medicamentoaseE. este exudat natural sau artificialR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 205

120. Gossypium depuratum : A. este reprezentat de semin&ele diferitelor specii de GossypiumB. este vata hidrofil C. reprezint un amestec de vat hidrofil #i celofibr hidrofil D. con&ine peri glandulariE. nu este oficinal în FR X

R (spuns: B; Bibliografie: FR X, pag. 448-450

121. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la Tragacantha este fals(?A. con&ine amidonB. este agent de stabilizare la prepararea suspensiilor

C. con&in poliholozide D. are ac&iune antidiareic E. este oficinal în FR X

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 205, FR X, pag. 942-943

122. Care din urm(toarele produse vegetale cu poliholozide nu este oficinal în FR X?A. Althaeae folium

B. Tiliae flores




20/86

19

C. Lini semen

D. Tela hydrophylaE. Plantagini folium

R (spuns: E; Bibliografie: subiect de sintez

123. Celuloza:A. este alctuit din unit&i de fructoz B. este un dimer

C. reprezint materiea prim pentru ob&inerea glucozei D. are deriva&i de semisintez utiliza&i în Tehnologia farmaceutic E. se folose#te ca mediu de cultur în microbiologie R (spuns: D; Bibliografie: subiect de sintez

124. Gramninis rhizoma :A. se utilizeaz în tratamentul afec&iunilor renale B. provine de la o specie din familia Asteraceae

C. reprezint rizomul de grâu D. con&ine glucani E. are ac&iune sedativ R (spuns: A; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 72, prezentare curs

125. Care din afirma'iile referitoare la produsul vegetal Agar este fals(?A. se prezeint sub form de fâ#ii semitransparente de culoare alb-cafenieB. con&ine un galactan complex numit agaroz C. este reprezentat de talul unor alge

D. nu se absoarbe

E. se întrebuin&eaz în constipa&ii cronice asociate cu atonie intestinal R (spuns: C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 79-80, prezentare curs

126. Pectinele:A. exud prin cr pturi sau incizii practicate în scoar &a arborilorB. sunt polimeri ai acidului galacturonic

C. au ac&iune laxativ D. prezint gust astringent E. se diger u#orR (spuns: B; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 74-76, prezentare curs


127. Dextranum 40 :A. este un polimer al D-glucopiranozei

B. are masa de aproximativ 70.000C. nu are miros

D. este efervescentE. este oficinal în FR X

R (spuns: A, C, E; Bibliografie: FR X, pag. 346-347

128. Dextranum 70 : A. are ac&iune antitrombotic B. se întrebuin&eaz în oligurie #i anurie de diferite etiologiiC. se ob&ine prin fermentarea zaharozei în prezen&a microorganismului Saccharomices cerevisiaeD. se administreaz în perfuziiE. este un poliholozid mixtR (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 156-157

129. Care din afirma'ile urm(toare referitoare la ob'inerea dextranilor sunt adev(rate?




21/86

20

A. sub ac&iunea ciupercii, solu&iile de zaharoz se transform într-o mas gelatinoas B. dup hidroliza zaharozei fructoza polimerizeaz formând dextranii bru&iC. se ob&in prin fermentarea zaharozei în prezen&a microorganismului Leuconostoc mesenteroides

D. masa molecular a dextranilor se msoar în daltoniE. glucoza r mas dup hidroliza zaharozei este hran pentru microorganismR (spuns: C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 156-157

130. Sunt oficinale în FR X urm(toarele sorturi comerciale ale produsului vegetal Amylum : A. Amylum Tritici

B. Amylum Maydis C. Amylum Oryzae

D. Amylum Solani

E. Amylum Secalae

R (spuns: A, B, D; Bibliografie: FR X, pag. 132

131. Amidonul se utilizeaz( ca: A. înlocuitor de plasm B. aliment dieteticC. absorbant în dermatologie

D. excipient în tehnica farmaceutic E. ca titrant în iodometrie

R (spuns: B, C, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 69-70, prezentare curs

132. Gossypium depuratum : A. este vata mixt B. are monografie în FR X

C. sunt perii tectori recolta&i de pe semin&ele diferitelor specii de Gossypium sp. L.D. este produsul brut, nepurificatE. are numeroase ac&iuni terapeuticeR (spuns: B, C; Bibliografie: FR X, pag. 448-453

133. Compozi'ia chimic( a produsului vegetal Lin i semen cuprinde: A. heterozide cianogene

B. flavonozide

C. ulei grasD. taninuri

E. mucilagii

R (spuns: A, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 134

134. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la produsul vegetal Lin i semen sunt adev(rate? A. se întrebuin&eaz în constipa&ii acuteB. are ac&iune emolient C. produsul poate deveni toxic datorit acidului cianhidric eliberat

D. pulberea degresat poate fi falsificat cu amidonE. factorul de îmbibare trebuie s fie minim 25%R (spuns: B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 134

135. Specia Al thaea off icina lis L.: A. se nume#te popular podbalB. face parte din familia Malvaceae

C. este surs de 3 produse vegetale ( Althaeae radix, Althaeae folium #i Althaeae flores)D. este anual E. con&ine mucilagiiR (spuns: B, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 78




22/86

21

136. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la produsele vegetale ob'inute de la specia Althaeaofficinalis L. sunt adev(rate?

A. r dcinile se prelucreaz prin decorticare

B. con&inutul minim în substan&e solubile este de 25% pentru frunzeC. factorul de îmbibare este minim 10 pentru ambele produse vegetale

D. doar frunzele reprezint produs vegetal oficinal în FR X E. r dcinile se recolteaz în toamna primului an de vegeta&ieR (spuns: A, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 78; FR X, pag. 104-106

137. Impurificarea produsului vegetal Althaeae radix cu produsul vegetal Belladonnae radix : A. nu conduce la accidente

B. se determin microscopic prin semnalarea celulelor cu druze de oxalat de calciuC. se determin chimic prin reac&ie pozitiv pentru mucilagiiD. se determin chimic prin reac&ie pozitiv pentru alcaloiziE. este men&ionat în FR XR (spuns: D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 79, FR X, pag. 106

138.

Tili ae fl ores con'ine: A. mucilagii

B. ulei volatilC. flavonozide

D. alcaloizi

E. substan&e graseR (spuns: A, B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 79

139. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la produsul vegetal Tili ae flores sunt adev(rate? A. are ac&iune imunostimulatoareB. se recomand ca excitant SNCC. se recolteaz doar f r bracteeD. se administreaz sub form de infuzie

E. se recolteaz în stadiul de bobocR (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 79

140. Farfarae folium : A. con&ine alcaloizi puternic hepatotoxiciB. este imunostimulator prin tusilagon C. ac&iunea demulcent este imprimat de inulin D. este oficinal în FR XE. intr în compozi&ia ceaiului antiasmaticR (spuns: A, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 80

141. Plantaginis fol ium : A. reprezint un drog colectiv

B. con&ine alantoin care prin hidroliz se descompune brunificând produsulC. are ac&iune antiulceroas #i cicatrizant prin enzimele proteoliticeD. este hemostatic prin con&inutul în vitamina K #i taninE. ca extract fluid, intr în compozi&ia preparatului farmaceutic CALMOGENR (spuns: A, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 80

142. Urm(toarele produse vegetale provin de la specii din genul Plantago :A. Plantago ovatae semen

B. Plantaginis foliumC. Psyllii semen D. Passiflorae herba

E. Pini turiones

R (spuns: A, B, C; Bibliografie: BUCUR, subiect de sintez




23/86

22

143. Verbasci f lores : A. este drog colectiv

B. con&ine iridoideC. se recomand în afec&iuni gastriceD. reprezint corolele unor specii din genul Verbascum E. are ac&iune antidiareic R (spuns: A, B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 81

144. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la gumele oficinale în FR X sunt adev(rate: A. guma arabic se utilizeaz doar dup inactivarea enzimelor prin înclzire la 600CB. guma tragacanta se ob&ine de la specii din genul AcaciaC. sunt exudate naturale sau patologiceD. guma arabic desenzimat se prezint sub form de fragmente neregulate, alb-glbuiE. se utilizeaz în tehnologia farmaceutic R (spuns: A, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 205; FR X, pag. 460-463, 942-943

145.

Care din produsele vegetale urm(toare con'in poliholozide omogene?A. Tiliae flores

B. Gossypium depuratumC. Tela hydrophyla

D. Amylum

E. Plantaginis folium

R (spuns: B, C, D; Bibliografie: subiect de sintez

146. Care din urm(toarele produse vegetale con'in poliholozide mixte?A. Lini semen

B. Verbasci floresC. DextranumD. Agar

E. Althaeae foliumR (spuns: A, B, D, E; Bibliografie: subiect de sintez

147. Care din urm(toarele produse vegetale reprezint( un drog colectiv?A. Verbasci floresB. Tiliae flores

C. Lini semen

D. Althaeae radixE. Plantaginis folium

R (spuns: A, B, E; Bibliografie: subiect de sintez

148. Care din urm(toarele produse vegetale prezint( mai multe sorturi comerciale?A. Tiliae flores

B. AmylumC. Lini semen

D. Althaeae radixE. Gummi tragacantha

R (spuns: A, B; Bibliografie: subiect de sintez

149. Celuloza:A. este alctuit din unit&i de D-glucopiranoz B. este un poliholozid omogen C. se gse#te în perii tectori ai unor specii de GossypiumD. se folose#te ca atare în Tehnologia farmaceutic E. se folose#te ca adsorbant în dermatologie R (spuns: A, B, C; Bibliografie: prezentare curs




24/86

23

150. Gramninis rhizoma :A. se recolteaz de la Triticum aestivum L. denumit popular pir

B. se utilizeaz ca purgativ drastic C. determin formarea calculilor renali D. are ac&iune antimicrobian prin agropiren E. con&ine fructani (inulina #i triticina) R (spuns: D, E; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 72, prezentare curs

151. Produsul vegetal Agar :A. reprezint mucilagul gelificat #i uscat, ob&inut prin fierbere cu ap acidulat a talului unor alge marineB. se absoarbe din intestin

C. nu este toxicD. fermenteaz la nivelul intestinului E. are ac&iune laxativ prin mrirea #i fluidificarea bolului fecal datorit re&inerii calciuluiR (spuns: A, C; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 79-80, prezentare curs

152.

Pectinele:A. se utilizeaz în constipa&ie cronic B. formeaz un film protector pentru mucoas intestinal C. sunt polimeri ai glucozei

D. creeaz un pH nefavorabil dezvoltrii florei parazite implicat în dereglarea tranzitului intestinalE. se extrag din pulpa fructelor crnoase de la specii din familia Apiaceae R (spuns: B, D; Bibliografie: ISTUDOR, pag. 74-76, prezentare curs

TEMA 4. HETEROZIDE. GENERALIT$I !I CLASIFICARE. HETEROZIDEFENOLICE DE TIP C6 !I C6-C1. PRODUSE VEGETALE CU HETEROZIDE

FENOLICE DE TIP C6 !I C6-C1


153. Glucosinolatele sunt: A. O-heterozide

B. C-heterozide

C. S-heterozideD. N-heterozide

E. heterozide mixte


154. Heterozidele:A. sunt compu#i rezulta&i printr-o reac&ie de esterificareB. con&in o parte glucidic numit agliconC. con&in o parte neglucidic numit gliconD. au rol fiziologic de detoxifiere

E. sunt întotdeauna solubile în solven&i apolariR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

155. Salicis cor tex este contraindicat( în:A. stri febrileB. dureri

C. inflama&iiD. constipa&iiE. insomniiR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 65




25/86

24

156. Vit is idaeae foli um :A. con&ine heterozide ale saligenolului

B. are toleran& gastric mai bun decât Uvae ursi foliumC. are ac&iune antipiretic D. se utilizeaz în reumatism E. numele produsului vegetal nu sugereaz numele speciei productoare R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 113

157. Uvae ur si fol ium :A. ac&ioneaz prin hidrochinon B. se colecteaz din flora spontan C. are ac&iune mai intens prin acidifierea uriniiD. are ac&iune laxativ E. se poate administra #i la femeile însrcinateR (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 112

158.

Care din denumirile heterozidelor sugereaz( numele speciei produc(toare?A. rutozida

B. frangulozidaC. hesperidozida

D. kaempferozida

E. monotropitozid R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

159. Care din denumirile heterozidelor sugereaz( numele cercet(torului care a izolat-o?A. rutozida

B. mirtilozidaC. hesperidozidaD. kaempferozida

E. monotropitozid R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

160. Care din denumirile heterozidelor sugereaz( numele organului din care a fost izolat(?A. rutozidaB. mirtilozida

C. hesperidozida

D. kaempferozidaE. monotropitozid R (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

161. Care din denumirile heterozidelor sugereaz( numele genului din care face parte speciaproduc(toare?

A. salicozid B. mirtilozida

C. hesperidozidaD. kaempferozida

E. monotropitozid R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

162. Alcalinizarea urinii cre*te efectul terapeutic al:A. rutozideiB. cinarineiC. arbutozidei

D. coniferozidei

E. esculetozidei




26/86

25


163. Produsul vegetal Sal icis cortex :

A. con&ine antracenozideB. are ac&iune antiinflamatoare prin inhibarea COX1 C. con&ine heterozide de tip C6-C3 D. este contraindicat în constipa&iiE. con&ine salicozid care are structura chimic alturat R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 65

O

COOCH3

- glucozil-xilozil

164. Coniferozida:A. se gse#te în produsul vegetal Tiliae floresB. este demulcent C. influen&eaz aspectul produsului vegetal conservat necorespunztor, brunificându-lD. are miros neplcut E. se gse#te în produsul vegetal Vanillae fructusR (

spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 200-201

165. Ac'iunea terapeutic( principal( a arbutozidei este:A. antiseptic urinar B. antiagregant plachetar C. antiinflamatoareD. demulcent E. cardiotonic R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 112-113

166. Preparatele farmaceutice pe baz( de Sali cis cortex sunt indicate în:A. contipa&iiB. stri febrileC. insuficien& cardiac

D. fragilitate capilar E. retinopatie


167. Ac'iunea terapeutic( principal( a salicozidei este:A. antipiretic B. antitusiv C. coleretic-colagog D. rol de vitamin PE. cardiotonic R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 65

168. Produsul vegetal Sal icis cotex con'ine heterozide de tip:

A. C6 B. C6-C1 derivate de la saligenolC. C6-C3

D. C6-C3-C6

E. C6-C1 derivate de la vanilal


169. Salicozida este:A. principiul activ din Sophorae flores

B. o heterozid de tip C6-C1 C. o cumarin D. utilizat parenteral E. laxativ




27/86

26


170. Produsul vegetal care con'ine heterozide de tip C6 este:

A. Salicis cortex B. Vanillae fructus

C. Quercus cortex D. Uvae-ursi folium

E. Angelicae radix


171. Produsul vegetal ce con'ine heterozide de tip C6-C1 este:A. Populi gemmae

B. Vitis idaeae foliumC. Myrtilli foliun

D. Cynarae folium

E. Rhei rhizoma


172. Myrtill i folium :A. con&ine în denumirea sa numele genului din care provine specia productoare B. se ob&ine prin fermentare C. con&ine sruri de crom cu efect antidiareic D. este singurul produs vegetal recoltat de la specia productoare E. se utilizeaz în diabet noninsulinodependent R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 161

173. Myrtili i folium are ac'iune antidiabetic( prin:A. antocianozideB. taninuriC. heterozide ale hidrochinonei

D. arbutozid E. srurile de crom

R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 160-161

174. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la produsul vegetal Populi gemmae este fals(?A. con&ine rezineB. are ac&iune cicatrizant C. compusul majoritar, salicozida, are structura alturat D. se utilizeaz în leziuni dermiceE. con&ine populozid R (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 66

OH

COOCH3

175. Arbutozida se determin( cantitativ prin metod(:A. biologic B. colorimetric C. volumetric indirect D. volumetric direct E. poten&iometric R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 29

176. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la determinarea cantitativ( a arbutozidei esteadev(rat(?

A. titrantul este amidonul

B. indicatorul este iodul

C. produsul de reac&ie este hidrochinonaD. arbutozida nu trebuie hidrolizat




28/86

27

E. acidul iodhidric rezultat trebuie înlturat din reac&ieR (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 29

177.

Solidagini s herba : A. con&ine cumarineB. se recolteaz de la o specie din familia ApiaceaeC. con&ine heterozide ale vanilaluluiD. se utilizeaz în litiaz renal E. se recolteaz primvaraR (spuns: D; Bibliografie: prezentare curs


178. Heterozidele rezult( prin eterificarea oxidrilului glicozidic al unei oze cu:A. un alcool

B. un fenolC. un tiolD. un acid

E. o baz azotat R (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

179. Care din enun'urile urm(toare referitoare la heterozide sunt corecte?A. partea neglucidic se nume#te gliconB. partea glucidic se nume#te agliconC. prin hidroliz pun în libertate agliconul #i una sau mai multe ozeD. se ob&in prin reac&ia de esterificareE. au structur acetalic R (spuns: C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

180.

Hesperidozida: A. este un aglicon

B. este o heterozid C. are o denumire care sugereaz numele cercettorului care a descoperit-oD. are o denumire care sugereaz organul din care a fost izolat E. are o denumire care sugereaz numele speciei din care a fost extras R (spuns: B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

181. Din categoria heterozidelor fenolice fac parte: A. flavonozidele

B. deriva&ii acidului cafeicC. antracenozideleD. glucosinolatele

E. lignaniiR (spuns: A, B, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

182. Arbutozida: A. este o heterozid de tip C6-C1 B. are structura alturat C. este antiseptic urinar

D. se gse#te în produsul vegetal Vitis ideae foliumE. se utilizeaz în adenomul de prostat R (spuns: B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 13, 113

OC6H

11O

5

OH

183. Vit is ideae foli um : A. are ac&iune diuretic mai puternic la pH = 8-8,5




29/86

28

B. provine de la specia Arbutus uva ursi L.

C. se întrebuin&eaz în cistiteD. conservat în condi&ii necorespunztoare se brunific

E. provine de la o specie din familia Rosaceae R (spuns: C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 113

184. Principiile active cu ac'iune antiseptic urinar(: A. administrate oral se elimin pe cale digestiv B. au efect bacteriostatic la locul de eliminare

C. au efect bactericid la locul de eliminareD. sunt mai eficiente la administrare concomitent cu bicarbonat de sodiuE. sunt indicate în infec&ii urinareR (spuns: B, C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 111-112

185. Alcalinizarea urinii: A. favorizeaz hidroliza glucuronoconjuga&ilor la hidrochinon B. se realizeaz prin diet bogat în gr simiC. se realizeaz prin administrare de carbonat de sodiuD. imprim un efect antiseptic urinar mai puternic arbutozideiE. determin eliberarea hidrochinonei din arbutozid R (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 112

186. Uvae ur si fol ium : A. are ac&iune tocolitic B. este contraindicat în sarcin C. este iritant pentru mucoasa gastric la doze mariD. nu se colecteaz din flora spontan E. provine de la specia Vaccinium vitis ideae L.R (spuns: B, C, D; Bibliografie: , pag. 112

187.

Myrtill i folium : A. sunt frunzele speciei Myrtillus officinalis L.

B. are ac&iune hipoglicemiant datorit con&inutului în sruri de cromC. se poate administra în cure prelungite

D. este indicat în tratamentului diabetului insulinodependentE. se folose#te în diarei acute datorit con&inutului în taninuriR (spuns: B, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 161

188. Saligenolul: A. ac&ioneaz dup ce este oxidat la acid salicilicB. face parte din clasa agliconilor fenoliciC. are structura alturat D. este un aglicon de tip C6

E. rezult în urma hidrolizei salicozideiR (spuns: A, B, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 13

OH

COOH

189. Salicis cor tex : A. se recolteaz de la mai multe specii din genul Salix, de pe ramurile care apar anual B. con&ine salicilpopulozid C. produce constipa&ie datorit taninurilorD. con&ine monotropitozid E. are ac&iune antiinflamatoare de tip inhibitoare COX2 R (spuns: B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 65

190. Acidul salicilic are urm(toarele ac'iuni terapeutice: A. analgezic




30/86

29

B. anestezic C. antiinflamatoareD. antiagregant plachetar

E. antipiretic R (spuns: A, C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 65

191. Popul i gemmae : A. este cicatrizant prin rezine

B. se folose#te în tratarea hemoroizilorC. este astringent-antiseptic prin taninuriD. se recolteaz primvara de la specii din genul Pyramidalis E. con&ine coniferozid R (spuns: A, B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 66

192. Monotropitozida: A. este heterozida salicilatului de metil

B. hidrolizeaz enzimatic la salicozid C. intr în compozi&ia chimic a produsului Vanillae fructus D. are ac&iune analgezic E. are structura alturat R (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 66-67

CH2OH

O glucoza

193. Coniferozida: A. are ca produ#i de fermenta&ie glucovanilalul #i vanilalulB. intr în compozi&ia chimic a produsului vegetal Vanilla fragransC. are miros plcut aromatD. este un aglicon de tip C6

E. are structura alturat R (spuns: A, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 201 O

OMe

CH2OH

-glucoza

194.

Produsul vegetal Vanill ae fru ctus : A. se recolteaz în stadiu imaturB. se prelucreaz prin stabilizareC. devine aromat prin prelucrareD. con&ine vanilalE. se întrebuin&eaz ca edulcorantR (spuns: A, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 200-201

195. Produsele vegetale cu heterozide de tip C6 care se utilizeaz( pentru efectul antiseptic urinar sunt:A. Vitis ideae folium

B. Ulmariae herbaC. Salicis cortx

D. Uvae ursi folium

E. Populi gemmaeR (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 111-112

196. Produsele vegetale cu heterozide de tip C6-C1 care se utilizeaz( pentru efectul analgezic-antipiretic sunt:

A. Vitis ideae folium

B. Ulmariae herba

C. Salicis cortx

D. Uvae ursi foliumE. Populi gemmaeR (spuns: B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 65

197. Care din urm(toarele heterozide fenolice sunt de tip C6-C1?




31/86

30

A. arbutozida

B. metilarbutozidaC. salicozida

D. populozidaE. monotropitozida

R (spuns: C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 65-67

198. Care din denumirile heterozidelor sugereaz( numele agliconului din structura lor?A. digoxozida

B. salicozidaC. rutozida

D. frangulozida

E. prunazozida

R (spuns: A, B; Bibliografie: BUCUR, pag. 12

199. Solidagini s herba : A. con&ine leiocarpozid B. se recolteaz de la o specie din familia AsteraceaeC. se recolteaz toamna târziuD. se utilizeaz în diabetE. con&ine heterozide ale acidului salicilicR (spuns: A, B; Bibliografie: prezentare curs

TEMA 5. HETEROZIDE DE TIP C6-C3. COMPU!I ORTO-DIHIDROXI FENOLICI(ODP-URI) - GENERALIT$I. PRODUSE VEGETALE CU ODP-URI. CUMARINE -GENERALIT$I. PRODUSE VEGETALE CU CUMARINE. FURANOCROMONE -

GENERALIT$I. PRODUSE VEGETALE CU FURANOCROMONE. LIGNANI -GENERALIT$I. PRODUSE VEGETALE CU LIGNANI.


200. Care din urm(torii compu*i nu este ODP: A. acidul clorogenic

B. cinarinaC. acidul rozmarinic

D. acid carminic

E. acidul cichoricR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 14

201. Structura al(turat( este: A. o cumarin simpl B. un dimer

C. o piranocumarin D. o furanocumarin E. o furanocromon R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 17

O OO

202. Produsele vegetale cu ac'iune de stimulare a sintezei de melanin( se utilizeaz( în:A.constipa&iiB. stri febrileC. vitiligoD. fragilitate capilar E. insomnii





32/86

31

203. Care din afirma'iile de mai jos referitoare la ODP-uri este adev(rat(?A. sunt deriva&i orto-dihidro-fenoliciB. sunt hepatoprotectori prin captarea #i degradarea

RLO (radicali liberi de oxigen)C. au structur eteric D. sunt prezente în produsul vegetal Cynarae flores E. compusul alturat este acidul clorogenicR (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 141

OH

O

OOH

OH

OH

COOH

204. Structura chimic( al(turat(:A. este o furanocumarin B. intr în compozi&ia chimic a produsului

vegetal Ammi majoris fructus

C. are efect fotosensibilizant

D. este antispastic E. este indicat în insuficien& cardiac

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 141 OO CH2O

OOCH3

C6H

11O

5

205. Din categoria heterozidelor de tip C6-C3 face parte:A. antracenozidele

B. taninurile

C. cumarinele

D. flavonozideleE. antocianozidele


206. Cinarina este:A. principiul activ din Crategi folium cum floresB. o heterozid de tip C6-C3-C6

C. o cumarin D. principiul activ din Populi gemmae

E. coleretic-colagog R (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 141

207. Produsele vegetale cu furanocumarine sunt indicate în:A. stri de denutri&ieB. diabetC. fragilitate capilar D. stri febrileE. vitiligoR (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 193

208.

Ac'iunea terapeutic( principal( a cinarinei este:A. antiseptic urinar B. coleretic-colagog C. antiinflamatoare

D. demulcent E. cardiotonic R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, pag. 141

209. Furanocromonele:A. au ac&iune antispastic B. sunt heterozide de tip C6-C3-C6

C. sunt fotosensibilizatoare

D. reprezint principiul activ din Populi gemmae




33/86

32

E. se utilizeaz în insuficien& cardiac R (spuns: A; Bibliografie: BUCUR, pag. 99-100

210.

Cumarinele simple reprezint( grupul de principii active majoritar în:A. Podophyli rhizoma B. Ammi visnagae fructus C. Salicis cortex

D. Angelicae radix

E. Lithospermi herba


211. Furanocromonele reprezint( grupul de principii active majoritar în:A. Echinaceae radix et herba B. Ammi visnagae fructus

C. Hippocastani cortex

D. Tiliae flores

E. Ulmarie herba


212. ODP-urile reprezint( grupul de principii active majoritar în:A. Podophyllinum

B. Sophorae flores

C. Verbasci flores

D. Angelicae radix E. Lithospermi herba


213. ODP-urile reprezint( grupul de principii active majoritar în:A. Salicis cortex B. Cynarae folium

C. Angelicae radixD. Anserinae herba

E. Vanillae fructus


214. Produsele vegetale cu ac'iune de stimulare a sintezei de melanin( se utilizeaz( în:A. afec&iuni hepato-biliareB. febr C. insomnie

D. PUVA -terapie

E. balonriR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 193

215.

Produsele vegetale cu ac'iune coleretic colagog( se utilizeaz( în:A. infarct

B. edemeC. afec&iuni hepato-biliareD. psoriazis

E. diareeR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 140

216. Cumarinele se clasific( în:A. cumarine simple #i dimeri, furanocromone #i piranocumarineB. cumarine simple, furanocumarine #i piranocromoneC. cumarine simple #i dimeri, furanocumarine #i piranocromoneD. cumarine simple #i dimeri, furanocumarine #i piranocumarine




34/86

33

E. furanocumarine #i piranocumarineR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 15-17

217.

Produsul vegetal care con'ine peltatine este:A. Vitis idaeae foliumB. Podophyllinum C. Myrtilli folium

D. Juglandis folium et pericarpium

E. Hederae folium


218. Produsul vegetal cu lignani este:A. Ammi majoris fructusB. Angelicae radix

C. Hippocastani cortex

D. Belladonnae radix

E. Podophyli rhizoma


219. Acidul cichoric:A. are ac&iune analgezic B. face parte din categoria flavonozidelor

C. intr în compozi&ia chimic a produsului Ulmariae herba D. este acidul dicafeoil tartricE. este un eter

R (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 14, 176

220. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la produsul vegetal Podophyllinum este fals(?A. este o rezin B. con&ine un compus toxic, de aceea are utilizri l imitate

C. se utilizeaz în tratarea diferitelor afec&iuni cardiaceD. reprezint materia prim pentru extrac&ia podofilotoxineiE. se ob&ine prin extrac&ie cu alcool din Podophylli rhizomaR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 178

221. ODP-urile se determin( cantitativ prin metod(:A. biologic B. colorimetric C. volumetric indirect D. volumetric direct E. poten&iometric R (spuns: B; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 43

222.

Melil oti herba :A. se prelucreaz prin fermentareB. provine de la specia productoare Melilotus alba L.C. con&ine melilotozid, cu miros plcut aromatD. poate fi administrat concomitent cu anticoagulante #i aspirin E. are florile albeR (spuns: A; Bibliografie: prezentare curs





35/86

34

223. Cinarina: A. are structura alturat B. se extrage din r dcinile speciei Cynara scolimus L.

C. este o depsid a acidului cafeic cu acidul chinicD. este derivat diesterificat

E. are ac&iune coleretic-colagog R (spuns: C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 14-15, 141

OH

OH

O

OH

OOH

OH

COOH

224. ODP-urile: A. sunt deriva&i orto-dihidroxi-fenoliciB. sunt depside ale acidului cafeic

C. au structur de tip C6-C3 D. intr în comozi&ia chimic a produsului vegetal Cadruui mariani fructus E. sunt eteri ai acidului cafeic

R (spuns: A, B, C; Bibliografie: BUCUR, pag. 14-15

225.

Care din urm(torii compu*i sunt ODP-uri: A. rutozidaB. cinarina

C. acidul rozmarinicD. sambunigrozida

E. acidul cichoric

R (spuns: B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 14

226. Produsul vegetal Cynarae fol ium : A. are con&inutul în polifenoli exprimat în cinarin B. con&ine o enzim numit labfermentC. reprezint frunzele de rostopasc D. are con&inutul în flavonoide exprimat în rutozid E. este contraindicat în afec&iunile hepato-biliare

R (spuns: A, B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 141, FR X, pag. 334

227. În compozi'ia chimic( a produsului vegetal Cynarae folium intr(: A. deriva&i orto-dihidro-fenoliciB. principii amare azulenogene

C. enzime

D. flavonozideE. ulei grasR (spuns: B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 141

228. Produsul vegetal Cynarae fol ium are urm(toarele ac'iuni terapeutice: A. hipolipemiant B. hepatoprotectoare prin generarea de RLO

C. bacteriostatic D. emolient E. antialergic R (spuns: A, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 141

229. Speciile de Echinacea : A. furnizeaz dou tipuri de produse vegetale: flores #i semen B. fac parte din familia Asteraceae

C. con&in deriva&i poliiniciD. se utilizeaz în infec&ii recidivanteE. au ac&iune imunosupresiv R (spuns: B, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 176




36/86

35

230. Se încadreaz( în categoria ODP-urilor urm(torii compu*i: A. acid cichoricB. acid clorogenic

C. acid rozmarinicD. acid salicilic

E. acid litospermicR (spuns: A, B, C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 14

231. L ithospermi herba : A. are ac&iune anovulatorieB. con&ine acid litospermicC. are ca grup majoritar de principii active taninurile

D. este contraceptiv la tratament de lung durat E. are efect doar în stare proaspt R (spuns: A, B, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 168

232. Din clasa cumarinelor fac parte: A. cumarinele simpleB. furanocromonele

C. cumarinele dimeriD. piranocumarinele

E. furanocumarinele

R (spuns: A, C, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 15-16

233. Angelicae radix : A. are ac&iune fotosensibilizant B. con&ine lignaniC. provine de la o speciei din familia AsteraceaeD. se utilizeaz în anorexiiE. este stupefiant la doze mari

R (spuns: A, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 118-119

234. Structura al(turat(: A. este dicumarolul

B. are ac&iune anticoagulant C. se utilizeaz în angin pectoral D. apare în urma fermenta&iei trifoiuluiE. are structur cromonic R (spuns: C, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 99-100

OO

O

OOCH3

CH3

CH3

235. Ammi majoris fructus : A. se utilizeaz în vitiligo #i psoriazisB. are ac&iune antispastic C. con&ine furanocumarineD. se folose#te în PUVA-terapieE. provine de la o specie din familai Asteraceae

R (spuns: A, C, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 193

236. H ippocastani cortex : A. con&ine lipideB. con&ine saponozide (escine)C. se utilizeaz în insuficien&a circulatorie cerebral D. con&ine cumarine (esculozida)E. are ac&iune venotonic R (spuns: B, D, E; Bibliografie: BUCUR, pag. 105-106




37/86

36

237. Podophyllinum : A. este materie prim pentru extrac&ia podofilotoxinei

B. este rezina purificat extras din frunzele speciei Podophyllum peltatum L.C. nu prezint toxicitateD. con&ine peltatineE. are ac&iune antiagregant-plachetar R (spuns: A, D; Bibliografie: BUCUR, pag. 178-179

238. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la determinarea cantitativ( a ODP-urilor suntadev(rate?

A. intensitatea colora&iei albastre este direct propor &ional cu concentra&ia de ODP-uriB. acidul azotos apare în timpul determinrii prin reac&ia dintre reactivul Arnow #i mediul alcalinC. substan&a de referin& este acidul cafeicD. produsul de reac&ie final este o oxim solubil în mediu alcalinE. polifenolii au proprietatea de a forma cu acidul azotos nitrozoderiva&iR (spuns: C, D, E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 43

239. Care din afirma'iile urm(toare referitoare la determinarea cantitativ( a ODP-urilor suntadev(rate?

A. acidul clorhidric asigur eliberarea acidului azotos din reactivul ArnowB. oxima formeaz în mediu alcalin un compus de culoare ro#ieC. este o metod volumetric D. intensitatea colora&iei ro#ii este invers propor &ional cu concentra&ia ODP-urilorE. indicatorul este amidonul

R (spuns: A, B; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 43

240. Melil oti herba :A. este inodor în stare proaspt B. se recolteaz înainte de înflorire

C. prin fermentare conduce la ob&inerea cumarinei, plcut aromat D. este hemostatic E. are florile galbene

R (spuns: A, C, E; Bibliografie: prezentare curs

241. Dicumarolul:A. are structura alturat B. legtura dintre cele dou nuclee cumarinice serealizeaz printr-o punte metilenic C. este o cumarin simpl D. este anticoagulant prin blocarea vitaminei KE. se ob&ine prin stabilizarea diverselor specii deTrifolium sp.

R (spuns: B, D; Bibliografie: prezentare curs

O O

O O O

OH

MeO

242. Cumarinele:A. sunt lactone sterolice nesaturate cu o anumit configura&ie steric B. se ob&in din ODP-uriC. sunt deriva&i de tip C6 D. prezint fluorescen& în UV albastr , verzuie sau violet E. fluorescen&a este mai intens în mediu alcalinR (spuns: D, E; Bibliografie: BUCUR, ISTUDOR, POPESCU, pag. 50-51; prezentare curs




38/86

37

TEMA 6. HETEROZIDE CU AGLICONI DE TIP C6-C3-C6 (FLAVONOIDE).STRUCTURA CHIMIC$ !I CLASIFICAREA. FLAVONOZIDE - GENERALIT$I.

PRODUSE VEGETALE CU FLAVONOZIDE. IZOFLAVONE. PRODUSE VEGETALECU IZOFLAVONE. PRODUSE VEGETALE CU PIRONE


243. Structura al(turat( reprezint( nucleul de baz( al: A. flavonoidelor

B. antocianozidelorC. catecholilor

D. flavonozidelor

E. proantocianozideR (spuns: D; Bibliografie: BUCUR, pag. 18

O

O

244. Urm(torul produs vegetal nu este oficinal în FR X:A. Cynarae foliumB. Crataegi folium cum flores

C. Lini semen

D. Sophorae floresE. Tiliae flores

R (spuns: D; Bibliografie: FR X, subiect de sintez

245. Structura chimic( al(turat( este nucleul de baz( al:A. proantocianozidelor

B. flavonozidelor

C. flavonoidelor

D. catecholilorE. antocianozidelor


O

OH

246. Care din afirma'iile urm(toare, referitoare la produsul vegetal Crataegi fol ium cum flores , estefals(?

A. efectele farmacologice se datoreaz fitocomplexuluiB. este oficinal în FR XC. con&ine proantociani care imprim ac&iunea cardiotonic minor D. se utilizeaz în insuficien&a cardiac incipient E. vitexina este o flavonozid din categoria O-heterozidelorR (spuns: E; Bibliografie: BUCUR, pag. 97

247. Structura chimic( al(turat( este nucleul de baz( al:A. flavonoidelor

B. flavonozidelorC. proantocianozidelor

D. catecholilor

E. antocianozidelorR (spuns: C; Bibliografie: BUCUR, pag. 18

O

OH

OH

248. Structura chimic( al(turat( este nucleul de baz( al:A. catecholilorB. proantocianozidelor

C. flavonoidelor

D

Teste_20grila_20Farmacognozi e_20-_202010-2011,_20sem._20I_ 20-_20Baza_20de_20date_20cu_2 ...

Documents

Transcript of Teste_20grila_20Farmacognozi e_20-_202010-2011,_20sem._20I_ 20-_20Baza_20de_20date_20cu_2 ...