- 1-

CUPRINS

T~steabsolvire si licentaN~rsin9 in afectiuni digestive 2N~rsing in afectiuni renale 13

. N~rsing in tulburarile hidro-electroloitice si acido-bazice 20N~rsing in afectiuni cardio-vasculare 24N~rsing in afectiuni respiratorii 32Nyrsing in pediatrie 39Nyrsing in urgente medico-chirurgicale . 46Ndrsing in chirurgie 53Nilirsing in medicinacomunitara 58

IN~rsing in boli endocrine si hematologice 61Nilirsing in afectiuni osteo-musculare 67Pr!incipiifundamentale in nursing 70Nyrsing in afectiuni neuro-psihiatrice 71N~rsing comunitar 83TJste nursingdiverse 89

ITeste pe specialitati medicale

I .

Boli interne si nursing in boli interne 95P~diatrie 104Obstetrica-Ginecologie 110C~irurgie 120TJste licentasdnatate publicasi nursing comunitar 129

IPSiihologienursing 136AHte testeNilirsing in afectiuni oftalmologice 150Nilirsing in afectiuni O.RL 153D4rmatologie 156Di:abetulzaharat 163

-2-NURSING ÎN AFECŢIUNI DIGESTIVE

l) Intervenţii nursing în cazul durerii din ulcerul duodenal sunt:a. administrarea medicamentelor prescrise de medicb. evitarea utilizării de antiinflamatoare nesteroidienec. evitarea fumatuluid. evitarea consumului de cafeae. consum de aspirină.

2) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi tratamentululcemlui duodenal sunt:

a. folosirea unui vocabular pe înţelesul pacientuluib. purtarea de discuţii cu pacientul când este odihnitc. educarea pacientului să consume alimente neiritanted. evaluarea cunoştinţelor pacientuluie. educarea pacientului să mănânce la Ore regulate.

3) Diagnostice nursing posibile în ulcerul gastro-duodenal sunt:a. durere legată de iritarea mucoasei gastriceb. anxietate legată de evoluţia şi consecinţele afecţiuniic. risc crescut de deficit de volum lichidiand. lipsa de cunoştinţe referitoare la prevenirea şi tratamentul boliie. deficit nutriţionallegat de teama de durere la ingestia alimentelor.

4) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe referitoare la intervenţia chirurgicală pestomac şi demlarea perioadei postoperatorii sunt:

a. informarea pacientului asupra naturii operaţieib. informarea pacientului asupra regimului igieno-dietetic până la reluarea

peristaltismplui intestinalc. evaluarea cunoştinţelor pacientului şi a motivaţiei saled. administrarea de antialgicee. informarea pacientului despre necesitatea mobilizării precoce în perioada

postoperatorie.5) Diagnosticenursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:

a. deficit nutriţionallegat de intervenţia chirurgicalăb. risc de infecţie legat de incizia chirurgicalăc. durere legată de prezenţa. plăgii operatoriid. risc crescut de deficit de volum lichidian legat de hemoragiee. incapacitate de efectuare a igienei personale.

6) Intervenţii nursing în cazul reducerii mobilităţii la un pacient operat pentru ulcer gastricsunt:

a. schimbarea poziţiei la 2-3 oreb. utilizarea colacilor de cauciucc. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igieniced. observarea aspectului tegumentului în locurile expuse presiuniie. administrarea de heparină laindicaţia medicului.

7) Intervenţii nursing în caz de greţuri şi vărsături la un pacient operat pentru ulcer duodenalsunt:

a. administrarea de antibiotice la indicaţia mediculuib. aspiraţie nazogastricăc. administrarea de lichide înainte de apariţia zgomotelor intestinaled. administrarea de antiemetice la indicaţia mediculuie. evitarea administrării lichidelor pe cale orală până la reluarea tranzitului intestin al.

8) Intervenţii nursing în caz de hemoragie la ~n pacient operat pentm ulcer duodenal sunt:a. măsurarea puls ului la interval de 30 rmnuteb. observarea plăgii operatoriic. observarea culorii tegumentuluid. administrarea de antiemeticee. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor. '

9) Intervenţii nursing în cazul incapacităţii efectuării igienei personale la un pacient operatpentru ulcer gastric sunt:

a. observare a culorii tegumentuluib. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirile,rc. efectuarea igienei cavităţii bucaled. schimbarea poziţiei la 2-3 oree. încurajarea pacientului să respire adânc.

10) Diagnostice nursing posibile la un pacient operat pentru ulcer gastric sunt:a. incapacitate de efectuare a igienei personaleb. reducerea mobilităţiic. durere legată de prezenţa plăgii operatoriid. risc crescut de deficit de volum lichidiane. deficit nutriţionallegat de intervenţia chirurgicală.

11) Diagnostice nursing posibile în ciroza hepatică sunt:a. alterarea integrităţii tegumentului legată de prezenţa edemelorb. durere şi disconfort legate de hepatomegalie şi prezenţa asciteic. intolerantă la activitate legată de oboseală, slăbiciuned. durere legată de iritarea mucoasei gastricee. durere legată de inflamaţia colecistului.

12) Intervenţii nursing la un pacient cu cÎrOZfl hepatică care prezintă edeme şi alterareaintegrităţii tegumentului sunt:

a. sfătuirea pacientului să stea în repaus în timpul perioadei febrileb. reducerea consumului de sarec. schimbarea periodică a poziţieid. oferirea de alimente în cantităţi micie. suprimarea consumului de alcool.

13) Intervenţii nursing la un pacient cuciroză hepatică în cazul deficitului nutriţionallegat deanorexie şi de tulburările gastrointestinale sunt:

a. administrarea de antibiotice la indicaţi a mediculuib. bilanţ hidricc. oferirea de alimente în cantităţi micid. asigurarea unei atmosfere agreabile în timpul meseie. suprimarea consumului de alcool.

14) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul hipel1ermiei legată deprezenţa procesului inflamator sunt:

a. măsurarea regulată a temperaturiib. bilant hidric zilnicc. admi~istrarea de medicamente pentru combaterea senzaţiei de greaţăd. administrarea de antibiotice la indicaţia mediculuie. reducerea consumului de sare.

15) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul intoleranţei la efort legată deoboseală, slăbiciune sunt:

a. regim alimentar bogat în factori energetici şi proteineb. măsurarea regulată a temperaturii

c. asigurarea unui aport suplimentar de vitamine A, K, Bd. administrarea de diureticee. sfătuirea pacientului să stea în repaus în timpul durerilor abdominale.

16) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul durerii legată de hipertrofiaficatului şi prezenţa ascitei sunt:

a. măsurarea funcţiilor vitale la intervale regulate de timpb. administrarea antispasticelor prescrise de medicc. supravegherea pacientului pentru decelarea manifestări hemoragiced. observarea scaunului (culoare, cantitate, consistenţă)e. admi.nistrarea de antibiotice la indicaţia medicului

17) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroz.ă hepatică în cazul prezenţei edemelor şi asciteisunt:

a. efectuarea zilnică a bilanţului hidric (ingestie-eliminare)b. reducerea aportului de proteine din alimentaţiec. regim hiposodatd. reducerea aportului de lichidee. administrarea diureticelor prescrise de medic.

18) Intervenţii nursing la un pacient cu ciroză hepatică în cazul alterării proceselor cognitivelegat de prezenţa hiperamoniemiei sunt: .

a. supravegherea atentă a pacientuluib. măsurarea reducerea aportului de proteine din alimentaţiec. circumferinţei abdominaleel. instruirea pacientului referitor la necesitatea restricţiei de sodiu şi lichidee. administrarea de diuretice.

19) Intervenţii nursing la n11pacient cu cirozăI hepatică în cazul respiraţid ineficace legată deprezenţa ascitei sunt:

a. pregătirea pacientului pentlU paracentezăb. asigurarea unui aport corespunzător de glucidec. asigurarea poziţiei semişezând sau şezândd. efectuarea zilnică a bilanţului hidrice. administrarea antispasticelor prescrise de medic.

20) Intervenţii nursing pentm prevenirea complicaţiilor la un pacient cu ciroză hepatică sunt:a. observarea scaunului (culoare, cantitate, consistenţă)b. măsurarea semnelor vitale la intervale regul.ate de timpc. supravegherea pacientului în timpul paracentezeid. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelore. observarea pacientului pentru decelarea unor manifestări hemoragice (epistaxis, peteşii,

echimoze).21) Intervenţii nursing la o pacientă cu colecistită acută în cazul prezenţei greţurilor şivărsăturilor sunt:

a. dietă hi.perlipidicăb. administrarea antiemeticelor prescrise de medicc. sondaj nazogastric dacă persistă vărsăturiled. asigurarea repausului la pate. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore.

22) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu colecistită acută sunt:n. în efectuarea îngrijirilor igieniceb. icter greţuri şi vărsăturic. durereel. dificultate

e. respiraţie ineficace.23) Intervenţii nursing la o pacientă. cu colecistită acută în cazul prezenţei complicaţii.1

imobilitătii sunt:a. în~urajarea pacientei să respire adâncb. dietă uşoară nll'ă grăsimic. administrarea analgezicelor conform prescripţiei mediculuid. efectuarea zilnică a bilanţului hidrice. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore.

24) Intervenţii nursing la un pacient cu colecistită acută în cazul dificultăţii în satisfacernevoii de eliminare sunt:

a. măsurarea regulată a temperaturiib .. efectuarea zilnică a bilanţului hidricc. facilitarea eliminărilor (oferirea de ploscă, urinar)d. monitorizarea eliminărilor de urină şi materii fecalee. asigurarea intimităţii în timpul micţiuniiJdefecaţiei.

25) Probleme nursing posibile la un pacient colecistectomizat sunt:a. durereb. potenţial de hemoragiec. incapacitate de a-şi efectua igiena personalăd. potenţial de infecţiee. prurit.

26) Intervenţii nursing la o pacientă colecistectomizată în cazul prezenţei durerii sunt:a. administrarea de analgezice cu regularitateb. supravegherea tuburilor de drenc. administrarea de diureticed. efectuarea zilnică a bilanţului hidrice. schimbarea periodică a poziţiei.

27) Intervenţii nursing la o pacientă colecistectomizată în cazul prezenţei greţurilorvărsăturilor sunt:

a. administrarea de lichide înainte de reluarea peristaltismului intestinalb. încurajarea pacientului să respire adâncc. măsurarea regulată a temperaturiid. evitarea administrării lichidelor pe cale orală până la reluarea peristaltismuluie. administrarea de antiemetice. I

28) Intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat pentru prevenirea complicaţiiimobilizării sunt:

a. ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 oreb. ajutarea pacientului în efectuarea toaletei tegumentelorc. ajutarea pacientului să utilizeze plosca şi urinaruld. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelore. încurajarea pacientului să respire profund.

29) Intervenţii nursing la un pacient colecistectomizat cu potenţial de hemoragie sunt:a. măsurarea regulată aTA, pulsuluib. administrarea de diureticec. observare a plăgii operatorii şi a tuburilor de drend. administrarea antibioticelor prescrise de medice. implicarea pacientului în planificarea îngrijirilor şi luarea deciziilor.

30) Intervenţii nusing la o pacientă recent colecistectomizată pentru prevenirea .infecţiei sua. măsurarea regulată aTA, pulsuluib. respectarea cu stricteţe a măsurilor de asepsie în timpul efectuării tuturor îngrijirilor

Ic. măsurarea regulată il temperaturiid. ajutarea padentei să-şi scltimbe poziţia la intervale reglllate de timpe. ajutarea pacientei în efectuarea igienei cavităţii bucale.

3]) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu pancreatită acută sunt:a. durere legată de inflamaţia pancreasuluib. deficit de volum lichidian legat de vărsăturic. deficit nutriţional legat de aport inadecvatd. respiraţie ineficace legată de dureree. potenţial de hemoragie.

32) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cRcul prezenţei durerii sunt:a. administrarea analgezicelor prescrise de medicb. asigurarea repausului la patc. evaluarea ecltilibrului hidroelectroliticd. evaluarea împreună cu pacientul a efectului terapeutic al analgezicelor administratee. administrarea de diuretice.

33) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul deficitului de volumlicltidian sunt:

a. evaluarea echilibrului hidroelectroliticb. asigurarea permeabilităţii sondei nazogastricec. aspiraţie gastrică continuăd. tratamentul şocului bipovolemic dacă este prezente. stabilirea surselor de dezechilibru hidroelectrolitic (vărsături, diaree).

34) Obiective nursing pentru diminuarea durerii în.cazul pancreatitei acute sunt:a. ameliorarea disconfortului produs de prezenţa sondei nazogastriceb. inhibarea stimulării pancreasuluic. menţinerea echilibrului hidroelectroliticd. ameliorarea respiraţieie. ameliorarea statusului nutriţiona1.

35) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul deficitului nutriţionallegatde aport inadecvat sunt:

a. aprecierea statusului nutriţiona1b. cântărirea zilnică a pacientuluic. măsurarea circumferinţei abdomenuluid. admini~trarea de plasmă sau'sânge la indicaţia mediculuie. măsurarea debitului urinar.

36) Intervenţii nursing la un pacient cu pancreatită acută în cazul respiraţiei ineficace legatăde durere sunt:

a. evaluarea echilibrului hidroelectroliticb. evaluarea funcţiei respiratoriic. sfătuirea pacientului să nu consume alcoold. verificarea glicemieie. încurajarea pacientului să efectueze exerciţii de respiraţii profunde.

37) La un pacient CLI pancreatită acută în cazul respiraţiei ineficace se adoptă poziţiasemiFowler din următoml raţionament:

a. degajă căile respiratoriib. previne atelectaziac. diminuează presiunea diafragmului şi permite expansiunea pulmonarăd. favorizează ventilaţiae. favorizează drenajullobilor pulmonari.

38) Intervenţii nursing pentru reducerea solicitărilor metabolice la un pacient cu pancreatită

•

acută sunt:a. încurajarea pacientului să efectueze exerciţii de respiraţii profundeb. administrarea' de oxigen pe sondă nazalăc. administrarea de antibiotice la indicaţia mediculuid. administrarea de diureticee. educarea pacientului să se mobilizeze frecvent.

39) Diagnostice nursing posibile la un pacient cu stomie intestinală sunt:a. perturbarea conceptului de sine legată de modificarea aspectului corporalb. arudetate legată de pierderea evacuării intestinale voluntmec. risc de deficit nutriţionallegat de refnzul alimentelord. risc de deficit de volum lichidian legat de anorexie sau vărsăturie. durere legată de inflamaţia colecistului.

40) Intervenţii nursing în cazul perturbării conceptului de sine legat de modificarea aspectuluicorporal la un pacient customie intestinală sunt:

a. se oferă informaţii pacientului despre funcţia sa intestinalăb. se încurajează pacientul să-şi exprime sentimentele vis-a·-vis de stomiec. se pune pacientul în legătură cu alţi pacienţi cu stomied. se informează pacientul despre mod'ill de alegere şi schimbare a pungii colectoaree. administrarea de sedative la indicaţia medicului.

41) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul deficitului lichidian legal.deanorexie sau vărsături sunt:

a. administrarea cu regularitate a analgezicel.or prescriseb. efectuarea bilanţului hidric (intrări-ieşiri)c. observarea culorii tegumentelor şi aspectul mucoaselord. educarea pacientului să evite consumul crescut de fructee. administrarea de diuretice.

42) Intervenţii nursing pentru ameliorarea durerii la un pacient cu stomie intestinală sunt:a. administrarea cu regularitate a analgezicelor prescriseb. verificarea natremiei şi natriurieic. efectuarea zilnică a bilanţului hidric (intrări-ieşiri)d. măsurarea regulată a temperaturiie. măsurarea regulată aTA, pulsului.

43) Intervenţii nursing în cazul deficitului nutriţionalla un pacient cu stomie intestinală sunt:a. efectuarea zilnică a bilanţului hidricb. măsurarea regulată a temperaturiic. educarea pacientului să evite alimentele cu conţinut mare de celulozăd. educarea pacientului să evite consumul exagerat de fructee. efectuarea unui bilanţ nutriţional complet

44) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul reducerii mobilităţii sunt:a. observarea aspectului tegumentului în locurile expuse presiuniib. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igienicec. efectuarea igienei cavităţii bucaled. asigurarea tehnicilor aseptice în timpul îngrijirii stomieie. măsurarea regulată a TA, pulsului.

45) Intervenţii nursing pentru prevenirea infecţiei la un pacient cu stomie intestinală sunt:a. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igieniceb. asigurarea tehnicilor aseptice în timpul îngrijirii stomieic. observarea aspectului stomeid. administrarea de antispasticee. măsurarea regulată aTA.

46) Intervenţii nursing la un pacient cu stomie intestinală în cazul incapacităţii de a··şi efectuaîngrUiri1e igienice sunt:

a. utilizarea mijloacelor de reducere a presiunii în locurile expuse apariţiei escarelor(colaci de cauciuc)

b. încurajarea pacientului să respire adilncc. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igieniced. efectuarea toaletei cavităţii bucalee. administrarea de antibiotice la indicaţia medicului.

47) Raţionamentul pentru care se schimbă poziţia la intervale regulate de timp la un pacientcu stomie intestinală este:

a. previne infecţiab. previne apariţia escarelorc. favorizează expansiunea pulmonarăd. previne apariţia trombozei venoase profundee. favorizează drenajullanivelul plăgii operatorii.

48) Intervenţii nursing în cazul lipsei de cunoştinţe despre intervenţia chirurgicală la unpacient cu neoplasm rectalla care urmează să se efectueze stomia intestinală sunt:

a. măsurarea regulată a temperaturiib. se poartă discuţii cu pacieritul şi se notează impresiile pozitive şi negativec. administrarea de sedativeel. efectuarea zilnică a bilanţului hidrice. se informează pacientul despre semnele şi simptomele de iritaţie ale pielii.

49) Mijloace de tratament în ciroza hepatică sunt:a. regim bogat în vitamineb. administrarea de substanţe acidifiantec. evitarea tratamentului cu diureticed. evitarea condimentelore. repaus la pat 14-16 o,e.

50) Obiectivele tratamentului înciroza hepatică sunt:a. prevenire recidivelorb. restabilirea metabolismuluic. îndepăltar·ea agentului etiologicd. menţinerea stării de inactivitate şi compensaree~ prevenirea complicaţiilor, decompensărilor şi tratamentul lor.

51) In ulcerul gastroduodenal regimul igieno-dietetic constă în:a. renunţarea la fumatb. evitarea consumului de alcoolc. consum de aspirinăd. evitar'ea consumului de condimentee. consum de compot de mere.

52) În ulcerul gastroduodenal se recomandă utilizarea aspirinei pentru:a. reducerea dureriib. înlăturarea senzaţiei de arsurăc. nu se recomandă aspirinad. vindecarea ulceruluie. prevenirea recidiveloL

53) Obiectivele avute în vedere în caz de diar'ee sunt:a. menţinerea echilibrului hidroelectroliticb. regim de viaţă care să faciliteze o funCţie intestinală normalăc. ameliorarea iritaţiei peri anale

d. promovarea unei alimentaţii adecvatee. elirninarea manifestărUor clinice.

54) Intervenţiile nursing acordate pacientului cudiaree sunt:a. consum de lichi de reci şi fierbinţib. se evită consumul de lapte, dulciuri, condimente, grăsimi după 4-5 zilec. restlicţie de lichide cu conţinut bogat în sodiu şi potasiud.. dietă hidrică 24-48 de oree. asigurarea igienei regiunii perianale.

55) Obiectivele tratamentului în colecistita acută sunt:a. reducerea simptomelor prezenteb. îndepărtarea cauzei generatoarec. eliminarea procesului inflamator colecisticd. oprirea evoluţieie. refacerea echilibrului acido-bazic.

56) Durerea:a. la nivelul stomacului variază ca intensitateb. în afecţiuni ale intestinului este însoţită de vărsături, diareec. la nivelul faringelui are caracter de constricţied. în afecţiuni ale căilor biliare iradiază retrosternal sau spre hipocondrul stânge. la nivelul abdomenului are caracter de "lovitură de purnnal".

57) Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:a. durerea poate fi spontană sau provocată de ingestia de alimenteb. greaţa precede vărsătura sau este de sine stătătoarec. eructaţia reprezintă senzaţia imperioasă de defecaţied. icterul se manifestă prin coloraţia galbenă a tegumel1telor şi mucoaselore. tenesmele sunt determinate de acumularea unei cantităţi mari de gaze şi de tulburări în

emisia lor.58) Intervenţii nursing în caz de greţuri şi vărsături sunt:

a. administrarea de antiemeticeb. măsurarea funcţiilor vitale: temperatură, puls la 4 orec. dietă uşoară fără gră.simi, încurajarea consumului de lichi de pe cale orală dacă sunt

tolerated. sondaj nazogastric dacă vărsăturile sunt severee. bilanţ hidric şi ajutarea pacientului să-şi schimbe poziţia la 2-4 ore.

59) Vărsătura:a. este întâlnită în majoritatea afecţiunilor digestiveb. apare doar în afecţiuni digestivec. are conţinut bilios, alimentar, sanguinolentd. apare înainte de mesee. are frecvenţă variabilă.

60) Care din următoarele afirmaţii referitoare la vărsătură sunt false:a. nu apare în afecţiuni neurologiceb. reprezintă un simptom în afecţiunile renalec. poate avea cauze de ordin fizic sau emoţionald. nu apare dimineaţae. nu apare în afecţiuni digestive.

61) Greaţa:a. precede întotdeauna vărsăturab. este însoţită elepaloare, bradicardiec. este o tulburare neurovegetativă.

62) Caracterele hematemezei sunt:a. reprezintă eliminarea de vărsătură cu sângeb. reprezintă eliminarea de sânge de la nivelul arborelui tralleo-broIlşicc. are culoare închisă, ca de "zaţ de cafea"d. apare doar în afecţiuni gastrice.

63) Melena:a. reprezintă eliw.inarea de sânge prin scaunb. are culoare roşu aprinsc. apare în afecţiuni renaled. se datorează ingestiei de preparate de fier, spanac, legume.

64) Intervenţii nursing în caz de greaţă sunt:a. ajutarea pacientului în efectuarea îngrijirilor igieniceb. la indicaţia medicului administrarea de antiemeticec. administrarea de heparină la indicaţia mediculuid. încurajarea pacientului să efectueze mişcări ale membrelore. efectuarea toaletei cavităţii bucale.

65) Intervenţii nursing în caz de melenă sunt:a. recoltarea de scaun pentru examen de laboratorb. purtarea de discuţii cu paCientul în vederea reducerii anxietăţiic. aport crescut de lichided. ingestie scăzută de sare (dietă hiposodată).

66) Reducerea durerii rectale se face prin:a. aplicarea unui lubrefiant la nivelul anusuluib. aplicarea de comprese umede la nivelul regiunii analec. administrarea de analgeziced. evitarea constipaţieie. alimentaţie corespunzătoare.

67) Dintre factorii etiologici ai durerii rectale fac parte:a. fisuri analeb. abcese anorectalec. constipaţia sau diareead. hemoroiziie. nici un răspuns nu este corect.

68) Factorii care favorizează alterarea eliminării intestinale - diaree sunt:a. stresb. sedentarism, stresc. alimentaţie inadecvată prin consumul de alimente iritabiled. deshidrataree. efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, laxative, antibiotice, preparate

tiroidiene).69) Nu fac parte dintre factorii etiologici ai alterării eliminării intestinale - diareea:

a. afecţiuni digestive şi sindroame de malabsorbţieb. afecţiuni endocrine şi metabolicec. durere la defecaţied. procese infecţioase (dizenterie, holeră)e. scăderea peristaltismului legat de hipoxie.

70) Măsurile corective în cazul apariţiei durerii la defecaţie sunt:a. creşterea aportului de alimente care conţin fibre vegetaleb. exerciţii fizice zilnicc. scăderea ingestiei de lichi de

d. băi recie. adrninistrarea de antiacide.

71) Factorii cauzali ai constipaţiei sunt:a. spitalizarea prelungităb. sedentarismulc. scaune dured. durere la defecaţiee. abuz de laxative.

72) Abuzul de laxative determină:a. scăderea peristaltismuluib. scăderea tonusului muscularc. alergiid. determină durere la defecaţiee. nici un răspuns nu este corect.

73) În constipaţia severă se administrează:a. nu se administrează laxativeb. supozitoare cu glicerinăc. laxatived. variantele a şi c sunt corectee. antiacide.

74) În cazul fecalomului se efectuează:a. tuşeu rectalb. clismăc. rectosigmoidoscopied. colonoscopiee. nici un răspuns nu este corect.

75) Dintre măsurile corective în cazul eonstipaţiei fac parte:a. stimularea defecaţieib. folosirea bazinetuluic. stabilirea unui orar de eliminared. tehnici de relaxaree. asigurarea intimităţii.

76) Intervenţii nursing în cazul efectuării tomografiei computerizate sunt:a. explicarea telmiciib. se anunţă pacientul să nu mănânce, să nu fumeze în dimineaţa examenuluic. se anunţă pacientul să nu mănânce, sit nu bea după miezul nopţii şi înainte de

efectuarea examinăriid. după prima examinare se administreazăprânzul Boydene. pacientul este rugat să stea relaxat.

77) Caracteristicile constipaţiei sunt:a. eliminarea scaunului în fiecare zib. eliminarea scaunului la 3-4 zilec. scaune moi, apoased. crampe abdominalee. zgomote intestinale mai intense.

78) Care din factorii etiologici corespund constipaţiei:a. cancerb. intervenţii chimrgicale pe intestinc. malnutriţiad. durere la defecaţie

'" procese infectioase.79) Următoarele examinări radiologice se efectuează cu substanţă de contrast:

a. examenul cu sulfat de barinb. colecistografia'o. colangiografiad. radiografia abdomiualăe. ecografia abdominală.

SO)La examenul cu sulfat de bariu pacientul este anunţat să nu mănânce:a. cu 1-2 zile Înaintea examinăriib. cu 1-2 ore zile Înaintea examinăriic. În ziua precedentăd. În dimi.neaţa examenuluie. cu o seară Înaintea examenului.

81) Substanţa de contrast utilizată În colecistografie este:a. sulfat de bariub. razebilc. pobiJand. nu se administrează substanţă de contrast.

(2) CoIangiografia constă în radiografierea căilor biliare (inclusiv colecistul) pline cusubstanţă de contrast administrată:

a. intravenosb. sub formă de tabletec. pe cale oralăd. prin tubaj duodenal.

83) După realizarea biopsiei hepatice pacientul are nevoie de repaus la pat:a. 5..]0 oreb. 1-2 orec. 12-24 ored. 10··12ore.

(4) Pacientul este instruit să nu mănânce şi să nu bea înaintea biopsiei hepatice cu:a. jumătate eleorăb. 2 orec. o orăd. 5 oree. 4 ore.

85) Pentru realizarea esofago-gastroscopiei pacientul este anunţat să nu mănânce şi să nufumeze:

a. În seara precedentăb. cu o oră înainte de examenc. în dimineaţa examenuluid. cu două ore înainte de examen.

86) Pentru realizarea colonoscopiei şi rectosigmoidoscopiei în seara precedentă şi înainteaexaminării cu 2-3 ore se efectuează:

a. o clismă evacuatoareb. 2 clisme evacuatoriic. nici o clismă evacuatoared. 3 clisme evacuatorii.

87) Diareea se caracterizează prin:a. diminuarea tranzitului intestinalb. reducerea volumului şi consistenţei scaunelor

c. creşterea peristaltismului intestinald. rărirea ritmului de eliminarea a scaune-lore. Jnsoţirea de colici intestinale.

88) Caracteristicile constipaţiei sunt:a. acută (în boli infecţioase)b. cronică (în afecţiuni biliare, endocrine, pancreatice)c. se datorează diminuării tranzitului intestinald. secundară (neoplasme rectale sau sigmoieliene, afecţiuni neurologice).

89) Tubajul duodenal constă în:a. recoltarea secreţiei gastrice bazaleb. recoltarea lichidului peritonealc. recaltarea bilei A, B, Cel. măsurarea secreţiei de acid gastric la O oră după administrarea unui stimulent al

acidului gastric.90) Pentru efectuarea reacţiei Adler pacientul este informat:

a. să nu fumeze, să nu mănânce, să nu bea cu 12 ore înainte de testb. să nu consume carne, alimente care conţin sânge, fructe, legume verzi, cacao, ciocolată

timp ele 3 zile anterior .c. să suprime tratamentul cu antiacide, anticolinergiceel. să nu bea cu 4 ore înaintea testului.

91) Intervenţii nursing în cazul efectuării radiografiei renale simple sunt:a. asistenta medicală nu pune accent pe pregătirea psihică a pacientului ci'pe examinarea

radiolagică În sineb. înainte cu 2-3 zile regimul pacientului va cuprinde alimente cu reziduuri multe (fructe,

legume, zarzavaturi)c. asistenta medicală însoţeşte pacientul la radiologie pentm a-i oferi ajutorul necesar

(îmbrăcare, dezbrăcare).92) JIltervenţii nursing în cazul efectuării urografiei intravenoase sunt:

a. pregătire psihică şi fizică a pacientuluib. ingestia unei mari cantităţi de apă şi alimente cu 12 ore înainte de examinarec. nu este obligatorie testarea sensibilităţii la iodd. este obligatorie testarea sensibilităţii la iod.

93) Ecografia renală presupune următoarele intervenţii nursing:a. pacientul este pregătit cu clisme şi administrare de cărbune vegetal pentru o bună

evacuare a gazelorb. cu 2 ore înainte pacientul ingeră 2 1de lichidec. nu se recomandă ingestia de lichide întrucât ecografia renală se face cu vezica urinară

goalăd. pacientul este rugat să mineze înainte de examinare.

94) Cistoscopia presupune următoarele intervenţii nursing:a. intervenţia se face după informarea precisă a pacientului asupra utilităţii, scopului şi

telmiciib. pacientul este aşezat în decubit dorsalc. se efectuează toaleta regiunii perinealed. pacientul este sfătuit să nu mănânce şi să nu urineze.

95) Intervenţii nursing în cazul efectuării biopsiei renale sunt:

B. îuaiutd de efectuarea tehnicii se verit1că probele de laborator (testele de eo~gulare)b. pacientul este informat asupra locului unde se va efectua puneţi ac. locul puncţiei va fi supravegheat şi la apariţia unei hemoragii se informează medicul.

96) Intervenţii nursing în colica renală sunt: 'a. administrarea antispasticelor prescrise de medicb. evitarea expunerii la trepidaţiic. calmarea durer-llor prin repausd. aport crescut de lichi de în prima zi de colicăe. monitorizarea diurezei, TA, pulsului.

97) Intervenţii nursing în tulburări micţionale sunt:a. identificarea factorilor etiologici şi favorizanţib. culegerea datelor subiectivec. pregătirea pacientului pentru examinări de laboratord. educaţia pacientului.

98) Date subiective în tulburăJile micţionale sunt:a. durereb. scăderea forţei jetului urinarc. urină de culoare brun închisd. dureri retrosternale.

99) Strategii nursing după efectuarea transplantului renal sunt:a. evaluarea balanţei hidroelectroliticeb. instituirea continuă a măsurilor de asepsiec. monitorizarea temperaturii.

100) Pentru reuşita transplantului renal este necesar:a. suport psihologicb. discuţii cu pacientul despre tratamentc. informarea pacientului asupra rolului muşchilor diafragmei pelvine după, transplantul

renal.101) Intervenţii nursing în retenţia de urină sunt:

a. evitarea infecţiei prin măsuri de igienă personalăb. administrarea analgezicelor prescrise de medicc. recoltarea urinei pentru proba celor trei pahare.

102) Postoperator în retenţia acută de urină asistenta medicală:a. va încuraja eliminarea prin sondaj vezicalb. va încuraja eliminarea naturalăc. va administra medicaţia prescrisă de medic.

103) Intervenţii nursing în caz de enurezis sunt:a. evaluarea factorilor etioJogicib. promovarea unei bune relaţii copil-părinţi Ic. recomandarea reducerii aportului lichidian înainte de culcare şi micţionarea înainte de

culcare 'd. creşterea aportului de lichide înainte de culcaree. administrarea de substanţe alcaline.

104) Intervenţii nursing în incontinenţa urinară sunt:a. scăderea aportului de cafea, ceai datorită efectului lor diureticb. creşterea aportului de cafea, ceai, succ. monitorizarea diurezeid. administrarea de diuretice.

105) Intervenţii nursing în incontinenţa urinară pentrusunt:

I,creşterea capacităţii ve~icii minare

a. monitorizarea diurezeib. pacientul va fi sfătuit să se abţină cât mai mult posibil de la actul micţionalc. pUltarea de discuţii cu pacientuld. evitarea actelor micţionale obişnuite care nu sunt absolut necesaree. orientarea pacientului spre intervenţie chirurgicală (plastic de vezică).

106) Intervenţii nursing în cazul cistalgiei sunt:a. aplicarea locală de căldurăb. administrarea de antialgicec. mOl)itorizarea TA, puls, temperatură.

107) Inter~enţii nursing în cazul durerii din colica renală sunt:a. adrrj.inistrarea de antialgice şi antispasticeb. monitorizarea efectului tratamentuluic. apli~area locală de comprese recid. instituirea unei diete vegetale.

108) În coiica renală:a. se recoltează urina pe 24 oreb. se recoltează urina pentru urocultură şi antibiogramăc. nu s'e recoltează urină.

109) În colica renală greţurile şi vărsăturile se ameliorează prin:a. adntnistrarea de antiemeticeb. exetcitii fizicec. adrriinistrarea de antibioticed. ing~rarea de lichide.

110) Interyenţii nursing în poliurie sunt:a. măs'urarea aportului de lichideb. mOl}itorizarea pulsului şi TAc. redltcerea aportului lichidiand. , creş,terea aportului lichidian pentru compensarea pierderilor.

111) In oligurie rolul asistentei medicale este de a:a. sup*aveghea apariţia semnelor de şoc hemoragicb. supl,imenta aportul de lichidec. supi'ima aportul de lichided. toate răspunsurile sunt corecte.

112) Inter'{enţii nursing în anurie sunt:a. rnăsprarea şi înregistrarea urinei eliminateb. resttictie de sarec. redJc;rea aportului lichidian corelat cu eliminarea urinarăd. monitorizarea natremiei, potasemieie. toat~ răspunsurile sunt incorecte.

113) Interyenţii nursing în polakiurie sunt:a. accesul facil la toaletăb. evithrea apariţiei complicaţiilor prin educarea pacientului în vederea menţinerii unei

igiene IocaleJ I ~ .c. amc.:ee raspunsurI sunt corecte

d. nicii un răspuns nu este corect.114) În caţul micţiunii imperioase asistenta medicală are rol în:

a. evaluarea factorilor si a cauzelor determinanteb. edutaţia pacientului'c. adnUnistrarea de antispasticed. efe~tuarea de băi călduţe

e. asigurarea, accesului la.toaletă.115) 11tervenţii nursing în disurie sunt:

a. creşterea eonfOltului pacientuluib. creşterea aportului de liehidec. evitarea consumului de iritanţid. evaluarea factorilor şi cauzelor determinantee. toate răspunsurile sunt corecte.

116) Obiectivele îngrijirii unui copil cu enurezis sunt:a. copilul să rămână uscat în timpul nopţiib. copilul să rămână ud în timpul nopţiic. familia să depisteze cauza enurezisuluid. asistenta medicală să depisteze cauzele enurezisului şi îndepărtarea lor.

117) Obiectivele îngrijirii unui pacient cu incontinentă urinară sunt:a. reducerea episoadelor de incontinentăb. eliminarea episoade1or de incontinentăc. eliminarea factorilor favorizanţi dadi este posibil.

118) La un copil cu enurezis care are somn profund se recomandă mmătoarele:a. încurajarea micţiunii înainte de culcareb. aport lichidian redus înainte de culcarec. aport lichidian crescut înainte de culcared. copilul trebuie trezit ca să urineze.

J 19) Examenul complet al urinei cuprinde studiul:a. macroscopicb. microscopicc. citologicd. bacteriologice. fizica-chimic.

120) Pentm a reduce contaminarea urinei în timpul recoltării este necesar:a. recoltarea urinei din jetul mijlociub. spălarea mâinilorc. punctie suprapubianăd. la bărbat dezinfecţia mea tuluie. la femei toaleta vulvei.

121) La examenul macroscopic al urinei se determină:a. cantitateab. aspectulc. osmolaritatea urineid. culoareae. mirosul.

l22) În cazul efectuării clearanceului la creatinină pacientul ingeră la ora 6 dimineaţa ocantitate de lichide de:

a. 100 mIb. 300 mIc. 500 mId. 800 mI.

123) În proba de di1uţie după ce pacientul ingeră 1500 mI apă se colectează urinile din:a. 20 in 20 minute timp de 3 oreb. jumătate în jumătate de oră timp de 4 orec. 60 în 60 minute timp de 8 ored. 80 în 80 minute timp de 6 ore.

124) În proba de concentratie urina se recoltează astfel:a. din 4 în 4 ore ziua şi din 6 în 6 ore noapteab. din 2 în 2 ore ziua şi din 3 în 3 ore noapteac. din 5 în 5 ore ziua şi din 4 în 4.ore noaptead. din oră în oră ziua şi din 2 în 2 ore noaptea.

125) Lipsa de mişcare la pacienţii cu edeme poate duce la apariţia:a. leziunilor cutanateb. trombozelorc. stazei urinared. greţ.urie. abces renal.

126) Tratamentul diuretic utilizat în cazul edemelor poate duce la:a. hipotensiune arterialăb. hiponatremiec. hiperpotasemied. hipeltensiune arterialăe. hipematremie.

127) La pacienţii cu edeme asistenta trebuie să aibă în vedere următoarele:a. măsurarea greutătii zilnicb. monitorizarea funcţiilor vitalec. prevenirea infecţiilor urinared. igiena tegumentelor şi mucoaselore. monitorizarea diurezei.

128) La pacienţii cu HTA asistenta medicală trebuie să monitorizeze următoarele senme şisimptome:

a. cefaleeb. dureri abdominalec. acufened. disuriee. deshidratare.

129) Poziţiile care permit relaxarea sfincterului urinar extern şi a muşchilor perineali sunt:a. pozitia şezând pentru femeib. poziţia semişezând pentru femeic. poziţia stând în picioar'e pentru bărbaţid. poziţia decubit dorsal pentru bărbati.

130) Care din următorii factori inhibă relaxarea sfincterului urinar:a. alimenteleb. stresulc. anxietatead. efortul fizic.

131) Iritantii vezicii urinare sunt:a.. tutunulb. alcoolulc. cafeauael. ceaiul negru.

132) Staza urinară apar'e în:a. litiază renalăb. tumori renalec. compresiuni pe uretered. stenoze ureterale;

133) În fOlmarea ca1culilor la nivel renal intervin:a. infecţiile .b. creşterea volumului urinarc. staza urinarăd. urina acidă.

134) Producerea infecţiilor urinare se datorează:a. traumatismelor uretreib. tratamentului diureticc. manevrelor instrumentale la nivelul tractului urinard. refluxului vezico-ureteral.

135)Concentraţia bacteriană urinară se micşorează prin:a. creşterea fluxului urinm' prin aport lichidian adecvatb. scăderea fluxului urinar prin aport lichidian crescutc. micţionarea la cel puţin 3 ore.

136) Contaminarea bacteriană a zonei perineale se previne prin:a. utilizarea mai frecventă a urinaruluib. evitarea iritanţilor localic. igienă locală după defecaţie din posterior spre anteriord. utilizarea duşului mai frecvente. igienă locală după defecaţie din anterior spre posterior.

137)Sursele infecţiei urinare sunt:a. HTAb. endocardităc. amigdalităd. apendicităe. colecistită.

138) Intervenţii nursing pentru prevenirea recurenţelor în disurie sunt:a. la femei igiena locală după fiecare scaun prin toaleta perineului din anterior spre

posteriorb. la femei igiena locală se realizează prin toaleta perineului din posterior spre anteriorc. efectuarea mai frecventa a duşului pentru preveni invazia bacteriană a uretreid. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 2-3 ore pentru eliminarea

bacteriilore. ingerarea unor mari cantităţi de lichide şi urinarea la 4-6 ore pentru eliminarea

bacteriiloL139) Intervenţii nursing pentru asigurarea confortului pacientului în caz de disurie sunt:

a. băi calde de şezutb. comprese calde perinealec. aplicarea blândă a unui lubrefiant la nivelul meatului urinard. restricţie de lichidee. alimentaţie corespunzătoare.

140)Modificarea jetului urinar în tulburările micţionale sunt:a. scăderea fOlţei jetului urinarb. jet urinar puternicc. jet urinar dedublatd. evacuarea urinei picătură cu picăturăe. nu apare nici o modificare a jetului urinar.

141)Intervepţii nursing în disurie sunt:a. creşterea aportului de lichideb. igienă locală a perineului

c. administrarea de heparinăd. micţionare înai.nte de culcaree. învăţarea pacientului să-şi COI1ll"olezemicţillnea.

142) Menţinerea unei hidratări optime se poate realiza prin:a. aport lichidian de 2-3 I/zih. creşterea apOltului lichicliane. spaţierea consumului de lichide la cel puţin 3 ored. creşterea aportului de cafea, ceai datorită efectulni diuretic.

143) Intervenţii nursing pentru reducerea factorilor detenninanţi ai enurezisului sunt:a. creşterea volumului vezicii urinare prin abţinerea de la Inicţionm'e cât mai rnuIt posibilb. aport lichidian crescut înainte de culcarec. dacă copilul este trezit de către părinţi ca să urineze nu trebuie trezit completd. copilul trebuie învăţat să-şi controleze micţiunea.

144) Pentru a evita pierderile involuntare de urină din cursul zilei copilul trebuie educat să:a. recunoască senzaţia înainte de micţiuneb. nu-şi controleze micţiuneac. consume lichide în cantităţi marid. consume un regim alimentar hiperglucidice. toate răspunsurile sunt corecte.

145) În caz de enmezis promovm'ea unei bune relaţii copil-părinte se poate real.iza prin:a. explicarea naturii enurezisului părinţilorb. evitarea de către părinţi a pedepsirii copiluluic. educarea copilului să-şi controleze micţiunead. toate răspunsurile sunt corecte.

146) Dializa peritoneală este:a. măsură temporară în tratamentul insuficienţei renale acuteb. metodă de epurare a produşilor catabolici din sângec. folosită ca metodă alternativă la hemodiaEză.

147) Complicaţiile acute ale hemodializei sunt:a. hipotensiune arterialăb. pmritc. greţuri, vărsăturid. crampe muscularee. aritmii cardiace.

148) Dintre complicaţiile cronice ale hemodializei fac parte:a. complicaţii cardiovasculareb. tulburări gastrointestinalec. modificări pulmonared. tulburări metabolice şi endocrinee. toate răspunsurile sunt corecte.

149) Intervenţii nursing în sindromul nefrotic sunt:a. dietă hipoproteicăh. măsurarea şi notarea diurezeic. măsurarea zilnică a greutăţiid. monitorizarea TAe. administrarea de diuretice.

150) Intervenţii nursing în insuficienţa renală acută sunt:a. monitorizarea diurezeib. administrarea de antibioticec. dietă hiperproteică

cI. monitorizarea TA, pulsuluie. Îll faza oliguridî restricţie de lichide (500 mI plus eliminările precedente).

158) Atribuţiile asistentei medicale în cazul deficitului de volum lichidian sunt:a. administrarea parenterală de soluţiib. măsurarea funcţiilor vitalec. cântiirirea zilnică a pacientuluid. administrarea de diureticee. igiena tegumentelor şi mucoaselor.

159) La culegerea de date în cazul excesului de volum lichidian se poate obţine:a. edeme perifericeb. mucoase uscatec. limbă saburalăd. creştere accentuată în greutatee. dispnee. I

160) La culegerea de date În cazul deficitului de volum lichidian se poate obţine:a. creştere accentuată în greutateb. ochi înfundaţi în orbităc. mucoase uscated. limbă saburalăe. scădere în greutate.

161) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiponatremie sunt:a. monitorizarea respiraţiilorb. suport psihicc. asigurarea unui mediu de siguranţă pentru pacientd. monitorizarea diurezeie. monitorizarea eliminării intestinale.

162) Hiponatremia apare în caz de:a. vărsăturib. diareec. utilizare excesivă de diureticed. hepatită cronicăe. utilizare excesivă de glucoză.

163) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipernatremie sunt:a. monitorizarea pulsuluib. scăderea ingestiei de sodiuc. administrarea de diuretice care elimină sodiuld. asigurarea unui mediu de siguranţă pentm paciente. monitorizarea tensiunii arteriale.

164) Atrib!ltiile asistentei medicale în caz de hipokalemie sunt:'a. monitorizarea respiraţieib. administrarea intravenoasă de soluţii care conţin potasiuc. monitorizarea pulsuluid. măsurarea ingestiei şi a eliminărilore. monitorizarea tensiunii arteriale.

165) J.,aculegerea de date în cazul hiperkalemiei se poate obţine:a. oboseală muscularăb. bradipneec. diareed. crampe intestinale tranzitoriie. hipeliensiune arterială.

[66) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hiperkalemie sunt:a. monitorizare cardiacă

151) Factorii care influenţează echilibml hidroelectrolitic sunt:a. v.ârstab. sexulc. dezvoltarea psihicăd. taliae. temperatura ambiantă.

152) Culegerea de date în tulburările hidroelectrolitice se referă la:a. greutatea corporalăb. taliec. ingestia de lichided. diurezăe. aspectul mucoaselor.

153) Diagnostice nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt:a. ingestie excesivă de lichide cu exces de volumb. alterarea mucoaselor legată de deficit de lichidc. alterarea respiraţieid. alterarea integrităţii tegumentelore. alterarea stării de conştienţă.

154) Intervenţii nursing în cazul tulburările hidroelectrolitice sunt:a. monitorizarea funcţiilor vitaleb. schimbarea poziţiei la interval de 2 orec. măsurarea ingestiei de lichided. schimbarea 1enjeriei de pat în fiecare zie. măsurarea elirninărilor.

155) Obiectivele planului de îngrijire în tulburările hidroelectroIitice sunt:a. diureză crescută .b. mucoase urnedec. edeme în remisied. tensiune arterială crescutăe. bradipnee.

156) Mijloace de evaluare în tulburările hidroelectrolitice sunt:a. monitorizarea funcţiilor vitaleb. inspecţia tegumentelor şi mucoaselorc. inspecţia toraceluid. inspecţia abdomenuluie. inspecţia cavităţii bucale.

157) Atribuţiile asistentei medicale în cazul excesului de volum lichidian sunt:a. măsurarea greutăţii pacientuluib. evaluarea serrmclor şi simptomelor de edem pulmonarc. administrarea de antispasticed. urmărirea bilanţului hidrice. observarea edemelor periferice.

b. cântărire zilnicăc. asigurarea unui mediu de sigurantăd. administrarea de antialgice 'e. administrarea de antibiotice.

167) La culegerea de date în cazul hipermagnezemiei se poate obţine:a. paralizie tranzitorieb. hiporeflexiec. obosealăd. tahicardiee. bradipnee.

168) La culegerea de date în cazul h:ipomagnezemiei se poate obţine:a. iritabili tateb. tahicardiec. tremurăturid. spasm carpo-pedale. bradicardie.

169) La culegerea de date în cazul hipocalcemiei se poate obţine:a. crampe abdominaleb. bradicardiec. hipotensiune arterialăd. paresteziie. crampe musculare.

170) Atribuţiile asistentei medicale în caz de hipocalcemie sunt:a. administrare de vitamină Db. monitorizarea diurezeic. supravegherea pacientului în caz de convulsiid. administrarea de antialgicee. administrarea de antibiotice.

171) La culegerea de date în cazul hipercalcemiei se poate obţine:a. dureri osoaseb. hiperreflexiec. hiporeflexied. convulsiie. relaxarea musculaturii scheletice.

172) La culegerea de date înca.zul acidozei respiratorii se poate obţine:a. scăderea frecvenţei respiratoriib. cianozăc. hiperventilaţied. bradicardiee. iritabili tate.

173) Intervenţii nursing pentru asigurarea respiraţiei în cazul acidozei respiratorii sunt:a. încurajarea consumului de lichideb. drenaj posturalc. îricurajaTea tuseid. tapotamente. administrarea de sedative.

174) În cazul acidozei respiratorii tratamentul constă în:a. administrarea de soluţii acideb. oxigenoterapiec. ameliorarea respiraţiei

d. administrm'ea de soluţii alcalinee. administrarea de antibiotice.

175) Acidoza metabolică apm'e prin:a. exces de acizi ca urmare a unei hipersecreţii endogeneb. deficit de acizic. scăderea eliminării renale a acizilord. pierderea de baze aproape exclusiv intestinalăe. creşterea eIiminărilor renale a aciziloL

176) La culegerea de date în cazul acidozei metabolice se poate obţine:a. cefaleeb. respiraţie Kussmaulc. dureri abdominaled. bradicardiee. hipertensiune atterială.

177) Intervenţii nursing în cazul acidozei metabolice sunt:a. administrm'eade bicarbonatb. administrare de insulină (în caz de diabet zahm'at)c. monitorizarea diurezeid. administrare dea antibioticee. administrarea de antialgice.

178) La culegerea de date în cazul alcalozei metabolice se poate obţine:a. dezorientareb. greţuric. puls neregulatd. cianozăe. constipaţie.

179) Intervenţii nursing în cazul alcalozei metabolice sunt:a. efectuarea bilanţului hidricb. monitorizarea semnelor vitalec. administrarea de solUţii saline intravenosd. administrarea de antibioticee. administrarea de antialgice.

180) La culegerea de date în cazul alcalozei respiratorii se poate obţine:a. pm'esteziib. convulsiic. tahicardied' bradipneee. hipeneflexie.

181) Intervenţii nursing în cazul alcalozei respiratorii sunt:a. corectarea tulburărilor electrolitice din plasmăb. tratamentul bolii de fondc. administrarea de substanţe acidifianted. administrarea de antialgicee. administrarea de antibiotice.

182) În cazul alcalozei respiratorii evaluarea se referă la:a. bilanţ acido-bazic normalb. ritm respirator normalc. pacientul este oliguricd. pacientul este conştiente. nu sunt prezente aritmii cardiace.

183) În cazul acidozei respiratorii evaluarea se referă la:a. bilanţ acielo-bazic normalb. pacientul este conştientc. nu sunt semne de infecţied. frecvenţa respiratorie este normalăe. , pacientul este inconştient.

184) In cazul acidozei metabolice evaluarea se referă la:a. pacientul este orientat temporo-spaţialb. bilanţ acido-bazic normalc. nu sunt semne de hiperkalcmied. pacientul este oligurice. pacientul este inconstient.

185) În cazul alcalozei metabolice evaluarea se referă la:a. bilanţ acido-bazicnormalb. numălUl respiraţiiloI" este normalc. puls neregulatd. nu sunt semlle de hiponatremiee. nu sunt 3TitUlii.

d. 120-150 rmnHge. l20-1601llinJlg.

191) Valoal"ea normală a tensiunii arteriale diastolice este de:a. 90-110 mmHgb. 65-90 mmHgc. 65-85 mmHgd. 65-100 mmHge. 70-90 mmHg.

192) Condiţii necesare pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale sunt:a. măsurarea TA numai în clinostatismb. măsurarea TA numai în ortostatismc. înainte de determinare pacientul nu trebuie să consume cafea, să fumezed. măsurarea TA se face după 2-3 minute de la prezentarea pacientuluie. pentru diagnostic sunt necesare 3 seturi de detem1Înăli la interval de cel puţin

săptămână.193) Pentru efectuarea electrocardiogramei montarea electrozilor pe membre se face astfel:

a. roşu mâna dreaptăb. negru picior stângc. galben mâna stângăel. verde picior stânge. toate răspunsurile sunt corecte.

194) Contraindicaţiile cateterismului cardiac sunt:a. reumatism articular acutb. infarct miocardic acntc. ciroză hepaticăd. insuficienţă cardlacăe. stări febrile.

195) Complicaţiile cateterismului cardiac sunt:a. febrăb. edem pulmonarc. tulburări de ritmd. infarct miocardice. reumatism mticular acul.

196) Explorări funcţionale ale vaselor sanguine periferice sunt:a. proba mersuluib. clearance la creatininăc. timpul de umplere venoasăd. .oscilometriae. mteriografia.

197) Alimente cu conţinut crescut de sodiu sunt:a. mezelurib. ouăc. cerealed. murăturie. flUcte.

198) Alimente cu conţinut crescut de potasiu sunt:a. bananeb. stafidec. fructed. ouă

186) Jntervenţii nmrsing în caz. eledi;;pnee de cauză cardiacă sunt:2. adoptarea.]xJZiţiei şezând .b. administrarea de bronhodilatatoare'-. .administrarea de diuretieed. oxigenoterapiee. administrarea ele'antibiutice;

187) Inten'enţii nursjngîn.eazul durerii precordiale sunt:Q.. lirnitarea eff),rtului fizicb. menţinerea uoui climat de liniştec. monitorizarea TA, respiraţied. adnunistrarea.de- dirireticee. adn'Linistrarea tratamentului antialgic prescris de medic.

188) La inspecţia generală a unui pacient cardiac se poate evidenţia:a. poziţia adoptată de pacientb. culoarea tegumentelor şi mucoaselorc. aspectul toraceluid. aspectul abdomenuluie. aspectul fauerelor.

189) Tensiunea art~rială variază în funcţie de:a. vârstăb. efortul fizicc. greutatea corporalăd. înălţimee. sex.

190) Valoarea normală a tensiunii arteriale sistolice este de:a. 110-140 mrl1Hgb. 110-130 mmHgc. 120-140 mmHg

e. lapte:199) Intervenţii nursing în caz de edeme sunt:

a. apOlt lichidian crescutb. restricţie de sodiu din dietăc. cântărire zilnică a pacientuluid. administrarea tratamentului cliuretic prescris de medice. oxigenoterapie.

200) Intervenţii nursing în cazul sincopei sunt:a. se adoptă poziţia şezândăb. se măsoară TA, pulsulc. pacientul se pune în decubit dorsald. se monitorizează diurezae. se cântăreşte zilnic pacientul.

201) Intervenţii nursing în cazul ischemiei acute periferice sunt:a. determinarea TA, pulsuluib. urmărirea aspectului tegumentuluic. administrarea de antibioticed. urmărirea altor sângerări (epistaxis, hematurie)e. efectuarea zilnică a bilanţului hidric.

202) Probleme posibile la un pacient cu mteriopatie cronică obliterantă sunt:a. scăderea aportului sanguin în extremităţib. teama de ase mobiliza datorită dureriic. risc de infecţied. risc de hemoragiee. risc de deficit nutriţional.

203) Intervenţii nursing în cazul arteriopatiei cronice oblileranle sunt:a. evitarea ortostatismului prelungitb. încurajarea pacientului să se mobilizezec. administrarea anaJgezicelor prescrise de medicd. creşterea lipidelor din dietăe. reducerea aportului lichidian.

204) Intervenţii nursing în cacul trombozei venoase profunde sunt:a. menţinerea unei poziţii cu picioarele deasupra planului patuluib. utilizarea ciorapilor elastici la indicaţi a mediculuic. administrarea analgezicelor prescrise de medicd. administrarea tratamentului diuretic prescris de medice. aport lichidian crescuL

205) Măsurile generale din cadrul tratamentului anginei pectorale sunt:a. întreruperea fumatuluib. reducerea greutăţii corporale la obezic. exerciţii fizice regulated. dietă hipersodatăe. aport lichidian crescut.

206) Factorii majori de risc cardiovascular sunt:a. vârstab. sexulc. hipercolesterolemiad. fumatule. HTA.

207) Intervenţii nursing pentru reducerea anxietăţii la un pacient cu angină pectorală sunt:

a. purtm'ea de discuţii cu pacientulb. furnizarea de informaţii despre boală, tratament şi corupiicaţiic. administrarea tratamentului antialgic prescris de medicd. evaluarea dureriie. balanţă hiclrică zilnică.

208) Intervenţii nursing în cazul durerii din angina pectorală sunt:a. pacientul va fi sfătuit să poarte nitroglicerina tot timpul J a elb. administrarea tratamentului antialgic prescris de medicc. pUltarea de discuţii cu pacientuld. dacă durerea persistă mai mult de 15 m.inute pacientul va sfătuit să se prezinte la medice. cântărirea zilnică pacientului.

209) Intervenţii nursing în cazul' durerii din infarctul miocardic acut sunt:a. evaluarea durerii şi disconfortuluib. se asigură un climat de liniştec. oxigenoterapie pe sondă nazalăd. cântărirea zilnică a pacientuluie. purtarea de discuţii cu pacientul.

210) Intervenţii nursing pentru prevenirea extinderii zonei de necroză şi apariţiacomplicaţiilor la un pacient cu infarct miocardic: acut sunt:

a. repaus la pat mai ales în primele 24 oreb. se reduce la minim efortul în primele 24-48 orec. administrarea tratamentului trombolitic prescris de medicd. balanţă hidrică zilnicăe. administrarea tratamentului diuretic prescris de medic.

211) Intervenţii nursing în cazul pierderii independenţei la un pacient cu infarct miocardicacut sunt:

a. pacientul va fi încurajat să desfăşoare activităţi curente în limita posibilităţilorb. administrarea tratamentului antialgic prescris de medicc. se asigură intimitatea pacientului în timpul micţiuniid. se furnizează informaţii despre boalăe. se explică ce înseamnă un atac cardiac în termeni accesibili pacientului şi fmniliei.

212) Intervenţii nursing pentru reducerea anxietăţii la un pacient cu infarct miocardic acutsunt:

a. purtarea de discuţii cu pacientulb. se adoptă o atitudine empatică faţă de pacientc. administrarea tratamentului antialgic prescris de medicd. măsurarea TA, pulsului şi numărului de respiraţii la 4 oree. efectuarea zilnică a bilanţului hidric.

213) Mijloace de tratament în HTA sunt:a. regim hipocaloric la persoanele obeze hipertensiveb. restricţia consumului de alcoolc. regim alimentar hipersodatd. renunţarea la fumate. exerciţii fizice zilnice, moderate ca intensitate.

214) Obiectivele tratamentului în HTA sunt:a. reducerea valorilor HTA către' limitele normaleb. creşterea în greutatec. menţinerea echilibrului acido-bazicd. controlul factorilor de risc cardiovascular care pot influenţa evoll1ţia pacientului

hipertensiv

e. prevenirea afectării organelor ţintă.215) Oxigenarea celulară depinde de:

a. schimburile gazoase de la nivelul plămânilorb. capacitatea de transport a sângelui spre periferiec. capacitatea de transport a hematiilord. debitul cardiace. diametrul vaselor sanguine.

216) Principalele manifestări clinice ale insuficienţei cardiace stângi sunt:a. dispnee paroxistică nocturnăb. edemec. tuse neproductivăd. dureri în etajul abdominal superiore. ascită.

217) Principalele manifestări clinice ale insuficienţei cardiace drepte sunt:a. dureri abdominaleb. anorexiec. tulburări de tranzitd. creştere în greutatee. dureri toracice.

218) În hipotensiune a alterială sunt contraindicate:a. băile recib. masajulc. urcatul scărilord. samlae. băile fierbinţi.

219) Stopul cardiac se caracterizează prin:a. pierderea bruscă a stării de conştienţăb. absenţa pulsului carotidianc. anuried. absenţa respiraţiilore. toate răspunsurile sunt corecte.

220) Contraindicaţiile masaj ului cardiac extern sunt:a. embolie gazoasăb. pneumoniec. traumatism craniam deschisd. hemopericarde. leziuni grave ale peretelui toracic cu fracturi costale.

221) Complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii sunt:a. fracturi costaleb. embolie grăsoasăc. hemotoraxd. fractura stemuluie. insuficienţă cardiacă.

222) Principalele medicamente utilizate în stopul cardio-respirator sunt:a. adrenalinab. miofilinc. furosemidd. xilinae. bicarbonatul de sodiu.

223) Semnele sigure de moarte sunt:

v. ab:s';\Ji;a dcctrice a inimii pe o perioadă ele60 minuted. apariţia ciano7ci şi lividităţilore. toate răspunsurile sunt corecte.

-224) În cazul. în C:JTC rei'uiicitarea carclio·rcspiratorie este efectuată de o singură persoani\ se[;le:

a. 2.rcspiraţii la 10 compresiuni toraciceb. l. respiraţie la 5 compresiuni toracicec. 2 respiraţii la IS compresiuni toraciced. la 15 compresiuni toracicec. " 7. respiratii ia 5 compresiuni toracice.

:Y:'')i fn:8'w! 11.'.can.' rei'uscitarea cardio-respiratorie este efectuată de două persoane se fac:fL'):m:.siumitoracice

b. 1 respiraţie]a 15 compresiuni toracicec. 7. respiraţii ]a l5 compresiuni toraciced. 1. respir:Iţic la 5 compresiuni toracicee. nici un rilspuns nu este corect.

;',26\ Pr.i:ncipi.\l.eiemanifestări clinice ale edemului pulmonar acut sunt:a. dispneeb. extremităţi reci şi transpiratec. anxietated. oliguriec. bepata 19ii.

/li) iVhjloacele de tratament în insuficienţa cardiacă sunt:a. repaus la patb. regim alimentar hiposodatc. aport lichidian crescutd. dietă hiperglucidicăe. tratament cu cardiotonice, diuretice si nitrati.

2.28) Intervenţii nmsing în cazul alterărU pe~zici tisulare datorată deficitului de volumcirculant sunt:

a. evalumea parametrilor hemodinamicib.. monitorizarea debitului urinarc. monitorizarea continuă a TA, AVel. reecbilil.>rareacido-bazicăe. administrare de soluţii coloide şi cristaloide.

229) Interventii nursing în cazul alterării perfuziei tisulare datorată ocluziei arterei femuralsunt:

a. evaluarea prezenţei durerii toraciceb. monitorizarea puls ului periferice. evaluarea bilanţului lichidiand. evaluarea semnelor unei eventuale hemoragiie. toate răspunsurile sunt corecte.

230) Obiectivele îngrijirii în cazul alterării perfuziei tisulare datorată deficitului de volul1circulant sunt:

a. TA sistoiică peste 90 mmHgb. puls periferic palpabil, bine bătutc. tegumente recieL debit urinar peste 0,5 ml/kglh

e. toate răspunsurile sunt corecte.231) 1îtervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac secundar di.minuării întoarceriivenoase sunt:

a. monitorizarea funcţiilor vitaleb. administrarea de agenţi inotropi pozitivic. schimbarea periodică a poziţiei pacientuluid. utilizarea mijloacelor de prevenire a escarelore. asignrarea unei ventilaţii corespunzătoare la pacienţii cu tulburări respiratorii.

232) Intervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac datorită aritmiilor sunt:a. monitorizarea funcţiilor vitaleb. evaluarea parametrilor hemodinarnicic. monitorizare ECGd. administrarea de diureticee. administrarea de antiaritmice.

233) Obiectivele îngrijirii în cazul scăderii debitului cardiac datorită aritmiilor sunt:a. stare de conştienţă prezentăb. absenţa aritmiilor cardiacec. paC02 între 35-45 rrunHgd. debit cardiac între 4-8 l/min.e. toate răspunsurile sunt corecte.

234) Efectele manevrei Vals alva sunt:a. creşterea presiunii intratoraciceb. scăderea postsarciniic. tahicardied. bradicardiee. scăderea presiunii intratoracice.

235) Intervenţii nursing în cazul scăderii debitului cardiac datorită insuficienţei ventricul arestângi sunt:

a. evaluarea dispneiib. monitorizarea p31'ametrilor hemodinamicic. oxigenoterapied. bilanţ hidrice. toate răspunsurile sunt corecte.

236) Intervenţii nursing în caz'ul hiperhidratării datorită retenţiei de sodiu şi apă prinhipoperfuzie renală sunt:

a. cântărirea zilnică a pacientuluib. creşterea ingestiei de lichidec. regim hipersodatd. bilanţ hidric zilnice. nici un răspuns nll este corect.

237) Obiectivele îngrijirii în cazul hiperhidratării datorită retenţiei de sodiu şi apă prinhipoperfuzie renală sunt:

a. lipsa ralurilor la auscultaţia plămânilorb. debit cardiac între 4-6 l/min.c. debit urinar peste 0,5 ml!kg/hd. TA sistolică peste 90 mmHge. nici un răspuns nu este corect.

238) Intervenţii nursing în cazul al1erării schimburilor gazoase secundar atelectaziei sunt:a. monitorizarea paC02 şi a saturaţiei în O2b. monitorizarea funcţiilor vitale

c. administrarea de antiaritmiced. schimb31'ea periodică a poziţiei pacientuluie. administr31'ea eleheparină la indicaţia medicului.

239) Intervenţii nursing în cazul alterării schimburilor gazoase datorată edemulul pulmonaJinterstiţial sunt:

a. monitorizarea funcţiilor vitaleb. drenaj pleuralc. menţinerea căilor respiratorii libereel. monitorizarea nivelului gazelor sanguine respiratoriie. monitorizarea parametrilor hemoelinamici.

240) Obiective nursing în cazul alterării schimburilor gazoase elatorată edemului pulmonarinterstiţial sunt:

a. absenţa ralurilorb. paC02 între 35-45 rrunHgc. pa02 peste 60 mrnHgd. pH între 7,35-7,40e. nici un răspuns nu este corect.

241) Intervenţii nursing în cazul hipoxiei datorată insuficienţei respiratorii acute sunt:a. ajutarea pacientului în activităţile în care consumul de O2 este crescutb, monitorizarea respiraţiilorc. administrarea de medicamente deprimante ale respiraţieid. schimbarea periodică a poziţieie. efectuarea unei clisme evacuatorii.

242) Intervenţii nursing în hipoxia datorată hiperventilaţiei din alcaloza respiratorie sunt:a. corectarea tulburărilor metaboliceb. evaluarea frecvenţei respiraţiilorc. monitorizarea pa02el. bilanţ hidric zilnice. cântărirea zilnică a pacientului.

243) Intervenţii nursing în hipoxia datorată hipoventilaţiei elin acidoza respiratorie sunt:a. administrarea de heparină la indicaţia mediculuib. urmărirea simptomelor hipercapnieic. schimbarea periodică a poziţiei pacientuluid. efectuarea de clisme evacuatoriie. drenaj postural.

244) Intervenţii nursing în cazul aritmiilor secundare ischemiei miocardice sunt:a. monitorizare ECGb. administrare de lidocaină în aritmiile ventricul arec. efectuarea zilnică a bilanţului lichidiand. monitorizarea temperaturiie. toate răspunsurile sunt corecte.

245) Diagnostice nursing posibile la pacienţii cu afecţiuni c31'dio-vasculare sunta. alterarea perfuziei tisulare datorată deficitului de volum circulantb. scăderea debitului cardiac datorită aritmiilorc. hiperhidratare datorită retenţiei de sodiu şi apă prin hipoperfuzie renalăd. alterarea schimburilor gazoase secundar atelectazieie. toate răspunsurile sunt corecte.

246) Principalele semne şi simptome întâlnite în afecţiunilerespiratorii sunt:a, tuseab. durerea epigastricăc. hemoptiziad. cianozae. vărsăturile.

247) Intervenţii nursing în caz de tuse productivă sunt:a. educaţia pacientului privind evitarea fumatuluib. schimbarea periodică a poziţiei pacientuluic. administrarea antialgicelor prescrise de medicd. colectarea sputei pentru aprecierea cantităţii şi aspectuluie. administrarea de heparină la indicaţia medicului.

248) Tusea productivă apare în:a. primele faze ale tuberculozei pulmonareb. pneumoniec. supuraţii pulmonared. rinităe. pleurezie.

249) Atribuţiile asistentei medicale în cazul prezenţei la un pacient cu pneumonie a tuseiproductive sunt:

a. asigurarea unor condiţii igienice de colectare a sputeib. notarea caracteristicilor sputeic. anunţarea medicului clacă apar modificări semnificative ale cantităţii sau aspectuluid. administrarea de bronhodilatoaree. monitorizarea nurniimlui respiraţiilor.

250) Sputa mginie apare în:a. astm bronşicb. pneumoniec. neoplasm bronhopulmon31'd. tubercnloză pulmonarăe. abces pulmonar.

251) Intervenţii nursing în cazul prezenţei hemoptiziei sunt:a. repaus la patb. repaus vocalc. administrarea de bronhodilatatoared. calmarea pacientuluie. drenaj posturaL

252) Hemoptizia este un semn important în:a. pneumonieb. supuraţiile pulmonarec. tuberculoză pulmonară ulcerativăd. astm bronşice. chist hidatic pulmon31·.

253) Dispneea expiratorie apare în:a. edem al gloteib. pneumoniec. emfizem pulmonard. astm bronşic

e. pleurezie.254) Dispneea paroxistic~, apme în:

a. pneumotoraxb. insuficienţă cardiacăc. astm bronşic în crizăd. pleureziee. edem pulmonar.

255) Intervenţii nursing în cazul prezenţei dispneei sunta. combaterea anxietăţiib. asigurarea poziţiei de decubit dorsalc. aprecierea caracteristicilor dispneeid. administrarea medicaţiei recomandată de medice. nu necesită nici o intervenţie nursing.

256) Intervenţii nursing în cazul prezenţei cianozei sunt:a. identificarea cauzei cianozeib. oxigenoterapiec. supravegherea funcţiilor vitaled. administrarea de diureticee. .aspiraţie nazogastrică.

257) Intervenţii nursing în cazul prezenţei durerii toracice sunt:a. aprecierea caracteristicilor dureriib. administrarea medicaţiei antialgice prescrisă elemedicc. oxigenoterapied. monitorizarea la 2 ore a temperaturiie. administrarea de bronhodilatatoare la il1dicaţia medicului.

258) Explorări morfologice ale aparatului respirator sunt:a. test Astmpb. spirogramac. radio grafia toracicăd. exudat faringiane. urocultura.

259) Explorări funcţionale ale aparatului respirator sunt:a. bronhoscopiab. IDRlaPPDc. racliografia toracicăd. test Astmpe. spirograma.

260) Explorări etiopatogenetice ale aparatului respirator sunt:a. IDR laPPDb. test Astmpc. spirogramad. bronhoscopiae. examen bacteriologic din aspiratullaringotraheal.

261) Prin examenul sputei se poate identifica:a. flora patogenă responsabilă de infecţia aparatului respiratorb. celulele malignec. corpii străini laringienid. flora patogenă responsabilă de infecţia tractului urinare. toate răspunsurile sunt corecte.

262) Condiţiile pentru recoItarea sputei sunt:

a. se recoltează în recipiente sterileb. se recoltează sputa din cursul zileic. se colectează sputa din 24 ored. se recoltează sputa de dimineaţăe. se recoltează sputa 3 zile la rând în cazul examenului citologic.

263) Rolul asistentei medicale în cazul efectuării radiografiei toracice este:a. pregătirea psihică a pacientuluib. ajutarea pacientului să adopte poziţia indicată de medicc. anunţarea pacientului să nu mănânce cu 24 ore înainte de ex.aminared.. efectuarea de c1isme în dimineaţa examinăriie. testarea sensibilităţii la iod.

264) Rolul asistentei medicale în cazul efectuării bronhografiei este:a. va explica pacientului necesitatea investigaţieib. se anunţă pacientul să nu mănânce în dimineaţa examenuluic. se efectuează 2.c1isme în dimineaţa examenuluid. se administrează cu o oră înainte de examinare bronhodilatatoaree. se pregătesc materialele necesare. .

265) Hipoxemia este definită când saturaţia hemoglobinei în oxigen este:a. sub 90 %b. sub 80%c. subl95%d. peste 95%e. peste 80%.

266) În astmul bronşic eficienţa tratamentului se poate aprecia pe baza:a. volum inspirator de rezervăb. volum curentc. capacitate vitalăd. volum expirator maxim pe secundăe. volum rezidual.

267) Rolul asistentei medicale în cazul efectuălii bronhoscopiei este:a. se va explica pacientului necesitatea investigaţieib. se anunţă pacientul "ă nu mănânce cu 12 ore înainte de investigaţiec. se administrează sedative după investigaţied. se testează sensibilitate a la iode. se supraveghează pacientul în timpul examinării.

268) Intervenţii nursing în cazul efectuării puncţiei pleurale sunt:a. se explică pacientului necesitatea tehniciib. pacientul se aşează în decubit dorsalc. în timpul tehnicii se supraveghează pacientuld. se măsoară cantitate a de lichid extrasăe. după tehnică se administrează bronho-dilatatoare.

269) Lichidul pleural hemoragie apare în:a. tuberculoză pulmonarăb. supuraţii pulmonarec. pneumoniid. neoplasm bronhopulmonare.

270) În cazul efectuării testului IDR la PPD rezultatul se citeşte la:a. 48 oreb. 72 ore

c. 24 ored. 3 zilee. 12 ore.

271) Testul IDR la PPD este pozitiv dacă diametJul zonei de induraţie este:a. mai mic de 5 mmb. mai mare de 10 cmc. mai mic de 5 cmd. mai mare de 10 rnme. între 5-10 mm.

272) Efectele tardive ale fumatului asupra aparatului respirator sunt:a. scăderea numărului de macrofageb. scăderea producţiei de mucusc. creşterea activităţii cililor din căile respiratoriid. deficit de apărare antiinfecţioasăe. creşterea numărului de neutrofile

273) Efectele imediateale fumatului asupra sistemului cardio-vascular sunt:a. vasodilataţieb. creşterea TAc. bradicardied. risc de infarct miocardice. vasoconstricţie.

274) La debut hipoxia se manifestă prin:a. cefaleeb. comăc. convulsiid. agitaţiee. confuzie.

275) Consumul de oxigen creşte În.a. timpul somnuluib. stări febrilec. condiţii de stresd. cazul prezenţei dureriie. comă.

276) Efectele hipoxiei cronice asupra aparatului digestiv sunt:a. constipaţieb. greţuric. anorexied. dureri abdominale difuzee. diaree.

277) Efectele"hipoxiei cronice asupra sistemului respirator sunt:a. intoleranţă la efmtb. cianozăc. utilizarea muşchilor respiratori accesorid. edemee. cardiomegalie.

278) Intubaţia traheală este indicată în:a. pneumonieb. poliomielităc. boli ale sistemului nervos care determină depresie respiratoried. paralizia muşchilor laringelui

e, pleurezie.279) Posibilităţi terapeutice în afecţiunile respiratorii sunt:

a. antibioterapieb. oxigenoterapiec. intubaţie trahealăd. diureticee. c1renajpostura!.

280) Condiţiile unei oxigenoterapii optime sunt:a. concentraţia oxigenului să fie între 40-60%b. administrare intermitentă sau continuăc. supravegherea funcţiilor vitaled. monitorizarea saturaţiei arteriale în C02e. toate răspunsurile sunt corecte.

281) Obiectivele drenajului pleural sunt.a. evacuarea colecţiilor endotoraciceb. refacerea echiliblului hidroelectroliticc. reexpansionarea prn:enchimului pulmonar colabatd. refacerea echilibrului acido-bazice. refacerea volemiei.

282) Drenajul pleural se menţine maxim:a, 24 oreb. 3 zileG. 7-8 ziled. 48 oree. 5 zile.

283) Rolul asistentei medicale în efectuarea drenajului pleural este:a. pregătirea fizică a pacientuluib. respectarea măsurilor de asepsie şi antisepsiec. pregătirea materialelor necesared. administrarea cu 24 ore înainte de tehnică a sedativelor prescrise de medice. urmărirea pacientului în timpul tehnicii.

284) Factorii favorizanţi ai afecţiunilor respiratorii sunt:a. umiditate extremăb. obstmcţie mecanicăc. scăderea concentraţiei C02 în aerd. scăderea elasticităţii ţesutului pulmonare. tulburări neuromusculare.

285) Caracteristicile respiraţiei sunt:a. rată/minutb. ritmc. profunzimed. tipul de respiraţiee. toate răspunsurile sunt corecte.

286) Semne şi simptome definitorii în tulburarea clearaceului căilor respiratorii sunt:

a. tuse ineficientăb. mişcări respiratorii asimetricec. iritabili tated. s(',~dcrcfl capacitiiţii vitale totale,',. 1IIIllll\ulii 1Il<:: Cill':let,'l'i~iticil(1r rc.opira\ki.

),f\ 1) (lilicI',live, IlIlt'Sillfl, 1111'11'{,\\lllilhllr~rii dClIl'llt:l~lIilli cnilnr rcspil'Htorii sunt:

a. ameliorarea ventilaţiei pulmonareb. prevenirea ateleetazieic. prevenirea aspiraţiei traheo-bronşiced. menţinerea echilibrului acido-bazice. menţinerea echilibrului hidroelectrolitic.

288) Intervenţii nursing în caz de tuse ineficienta: sunt:a. adoptarea poziţiei de decubit dorsalb. efectuarea de respiraţii profunde şi rare în ortostatismc. administrarea de mucoliticed. administrarea de antitusivee. aspiraţie nazogastrică.

289) Intervenţii nursing în caz de tuse cronică sunt:a. reducerea substanţelor iritante din aerb. aspiraţie nazogastricăc. drenaj pleurald. umidiflerea aemluie. aerosoloterapie.290) Intervenţii nursing în cazul prezenţei expectoraţiei vâscoase, abundente sunt:

a. hidratare adecvată'b. refacerea echilibrului acido-bazicc.. gargară cu ser fiziologicd. umidifierea aemlui inspirate. efectuarea de exerciţii de respiraţie profundă.

291) Intervenţii nursing în cazul unui pacient cunoscut cu alergie la polen sunt:

a. utilizarea aemlui condiţionatb. evitarea expunerii lavântc. evitarea automedicaţieid. refacerea echilibmlui acido-bazice. toate răspunsurile sunt corecte.

292) Intervenţii nursing în cazul unui pacient cunoscut cu alergie la praf sunt:

a. spălarea frecventă a lenjerieib. utilizarea aerului condiţionatc. purtarea de mască în timpul curăţenieid. evitarea păturilor pufoasee. toate răspunsurile sunt corecte.

293) Intervenţii nursing în infecţii ale aparatului respirator sunt:a. recoltarea sputei pentru examen bacteriologic

b. hidratare corespunzătoarec. aspiraţie nazogastricăd. încurajarea tuseie. toate răspunsurile sunt corecte.

294) în caz de dispnce se adoptă poziţia şezândă sau semişezândă din următoml raţionament:

a. permite expansiunea toraceluib. reduce presiune a organelor abdominale pe diafragmc. creşte spasmul br,onhiolelord. reduce capacitatea vitalăe. permite utilizarea muşchilor respiratori accesari.

295) Intervenţii nursing în caz de febră sunt:a. administrarea antitermicelor prescrise de medicb. monitorizarea periodică a temperaturii

c. monitorizarea efcctului antitermicelord. hidratare corespunzătoaree. asigurarea poziţiei semişezând.

296) Probleme nursing posibile în infecţiile respiratorii sunt:a. febrăb. dispneec. potenţial de confuzie datorat hipoxieid. anxietatee. toate răspunsurile sunt corecte.

297) Probleme nursing posibile la un pacient cu astm bronşic sunt:a. anxietateb. dispneec. dificultate în a expectorad. potenţial de a dezvolta complicaţiie. toate răspunsurile sunt corecte.

298) Inte~enţii nursing în cazul anxietăţii la un pacient cu astm bronşic sunt:a. se încurajează pacientul să pună întrebărib. se vor pmta discuţii cu pacientulc. se înlătură sursele de praf şi polen din camerăd. se asigură poziţia şezândăe. se administrează bronhodilatatoarele prescrise de medic.

299) Probleme nursing posibile la un pacient operat pentru neoplasm bronhopulmonar sunt:a. risc de hemoragieb. risc de infecţiec. risc de hipoxied. risc de stază urinarăe. toate răspunsurile ;sunt corecte.

300) Intervenţii nursing posibile la un pacient cu neoplasm bronhopulmonar care urmează a fisupus intervenţiei chirurgicale sunt:

a. explicarea intervenţiei chimrgicale într-un limbaj accesibil pacientuluib. monitorizarea funcţiilor vitalec. administrarea de antibiotice pentru infecţia urinarăd. reechilibrare hidroelectrolitică si acido-bazicăe. bilanţ hidric zilnic. . .

301) Intervenţii nursing pentm prevenirea trombozei venoase profunde la un pacient operatpentru neoplasm bronhopulmonar sunt:

a. efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioareb. administrarea de heparină la indicaţia mediculuic. bilanţ hidric zilnicd. monitorizarea funcţiilor vitalee. toate răspunsurile sunt corecte.

302) Recomandările la extemare în cazul unui pacient operat pentru neoplasmbronhopulmonar sunt:

a. control medical periodicb. evitarea fumatuluic. reluarea progresivă a efortului fizicd. dietă hipolipidicăe. evitarea expunerii la curenţi de aer.

303) Avantajele administrării medicaţiei pe cale inhalatorie în astmul bronşic sunt:a. medicamentele acţionează direct la nivelul căilor respiratorii

b. necesită o cantitate mai mică de medicarnentc. efectele sistemice apar mai frecventd. sunt necesare doze mai mari şi mai raree. toate răspunsurile sunt corecte.

304) Intervenţii nursing la un pacient cu alergie la mucegai su.nt:a. menţinerea pereţilor casei uscaţib. evitarea produselor alterate sau marinatec. evitarea expunerii la vântd. evitarea mirosuri lor puternicee. evitarea locuinţelor insalubre.

305) Intervenţii nursing în caz de înţepătură de insectă la un pacient alergic sunt:a. calmarea pacientuluib. îndepărtarea aculuic. aplicarea de gheaţă pe locul înţepatd. administrarea imediată de produse cOltizonice şi antihistaminicee. toate răspunsurile sunt corecte.

306) Fumatul la gravide afectează sănătatea nou-născutului prin:a. întârzierea creşterii fetaleb. creşte procentul deceselor intrapartum si a morţii neonatalec. generează malformaţii ale scheletului nou··născutuluid. afectează dezvoltarea psihologică a nou-niiscutului, copii nervoşi, agitaţie. afectează legătura afectiva mama-copil după naştere.

307) Situaţiile în care apare o atitudine de protecţie exagerată a părinţilor faţă de copii, sunt:a. părinţi având vârste cuprinse intre 23-35 anib. apariţia unui copil prematur sau handicapatc. familiile cu mai mult de trei copiid. copii surveniţi la bătrâneţee. apariţia unui copil sănătos după o serie de avorturi spontane.

308) Stabiliţi legătura corectă între stres şi boala··stresul produce:a. creşterea hormonilor steroizi şi a anticorpi lor- creşterea riscului de boalăb. scăderea honnonilor steroizi şi a riscului de boală- creşterea riscului de boalăc. scăderea hormonilor steroizi şi creşterea anticorpilor- creşterea riscului de boalăd. dezvoltă în mod obligatoriu o afecţiune fizicae. creşterea hormonilor steroizi şi scăderea anticorpilor- creşterea riscului de boala.

309) În familiile cu mulţi copii:a. creşte nivelul de îngrijireb. creşte riscul de accidentec. creşte riscul delicvenţeid. creşte neglijenţa maternăe. creşte nivelul material, datorită ajutorului social.

310) Concepţia copiilor despre boală implică următoarele aspecte:a. preşcolarii 1. sunt preocupaţi în special de

consecinţele boliib. şcolarii 2. interpretează limbajul cuvânt

cu cuvântc. adolescenţii 3. vor să fie trati'\ţica nişte

adulţi.311) Un şcolar înţelege boala astfel:

a. nu conştientizează boalab. suferă de senzaţia de frustrare prin lipsa activităţilor cu care era obişnuitc. percepe boala ca o lipsa de control asupra propriului corpd. cu cât ştiu mai multe despre boala, vor coopera mai binee.. în situaţii extreme se pot izola.

312) În funcţie de vârstă, copiii percep boala astfel:a. copiii conştientizează boala înainte de vârsta preşcolarăb. şcolaruJ suferă senzaţia de fmstrare faţă de activităţile cu care era obişnuitc. adolescenţii vor să fie trataţi ca nişte adulţid' cu cât ştiu mai multe despre boală, copiii vor coopera mai puţin.

313) Adaptarea graduală a familiei legată de copilu( cu boală cronică parcurge următoarele

faze:a. adaptarea prin apropiereb. adaptarea prin evitarec. faza de confmntare directăcI. faza de suferinţăe. adaptarea pe termen lung.

314) În cadrul adaptării graduale a familiei legată de copilul cu boală cronică se observă:a. în faza de prediagnosticare apar sentimente de vină, disperareb. în faza de confmntare directă părinţii acceptă tratamentul şi regimul impusc. în faza de adaptare pe termen lung apare problema responsabilităţii părinţilor.

315) Care este ordinea corectă a fazelor anxietăţii de separaţie copil-părinţi?a. protest, regresie, detaşare, disperareb. protest, disperare, detaşare, regresiec. regresie, detaşare, protest, disperared. detaşare, regresie, disperare, protest.

316) Realizaţi o corelaţie a diferitelor manifestări de protest cu vârsta copilului:a. preşcolar 1. refuză alimentaţia şi

somnul2. furie, lipsa de cooperare3. plânge, îşi strigă părinţii

cu voce tare.317) Care din urmă.toarele măsuri reduc anxietate?

a. internarea copilului mai mic de 4 ani singurb. explicarea investigaţiilorc. permiterea internării unui membm al familieid. interzicerea contactului părinţi-copil pentm evitarea stresului.

318) Metodele reducerii anxietăţii de separaţie sunt:a. să i se impună copilului un anumit comportamentb. să i se creeze un mediu cât mai familiarc. să se colaboreze cu părinţiid. să tie separat de ceilalţi copii.

319) Semnele evidente în faza de disperare sunt:a. interesul pentnl joacăb. apatiac. pofta de mâncared. veseliae. IipSll 11[1 interes.

b. adolescentc. copil mic

320) Fazele anxietă.ţii de separaţie sunt:a. faza de protestb. rcgresiac. faza de dezvoltared. faza de detaşaJee. faza de disperare.

321) Caracteristicile fracturilor non-accidentale sunt:a. numeroaseb. frecvente la copilul mic şi sugaJc. frecvent la nivelul epifizelor.

322) Echimozele non-accidentale se caracterizează prin:a. sunt uşor explicabile în zonele expuseb. au forme caracteristice.;.. apar în zone neobişnuite: urechi, gât, regiunea dorsală, fese.

323) Arsurile non-accidentale:a. sunt necaracteristiceb. au delimitare clară, precisăc. nu apar asociate cu alte leziuni.

324) Care din următoarele leziuni sunt caracteristice unui abuz?a. arsuri necaracteristiceb. excoriaţii adânci, paralelec. echimoze în zone expuse: fmnte, bărbie.

325) Care sunt complicaţiile imobilizării în aparat gipsat?a. demineralizarea osoasăb. scăderea mobilităţii articularec. hiperlordoza.

326) Menţionaţi indicaţiile extensiei:a. reducerea spasmuluib. menţinerea poziţiei după operaţiec. asigurarea alinierii oaselor după fracturi.

327) Semnele de boală ale aparatului locomotor sunt:a. funcţionalitate normalăb. durere agravată de mişcarec. durere diminuată de mişcared. tumefacţie dată de edem.

328) Care din următoarele fracturi este ceamai gravă?a. deschisăb. închisăc. fără deplasare.

329) Care din următoarele intervenţii nursing ameliorează edemele membrelor inferioare?

a. regim hipersodatb. regim hiposodatc. poziţie Trendelenburgci. ortostatism.

330) Care este prima manevra care se impune în efectuarea oxigenoterapieî?a. măsurarea lungimii sondeib. introducerea sondeic. dezobstmarea căilor respiratoriid. conectarea sondei la o sursă de oxigen.

331) Care sunt măsurile de reducere a dispneei la copil?

a. reducerea activităţii fiziceb. aspirarea secreţiilorc. oxigenoterapied. poziţie în deeubit dorsale. poziţie semişezândă.

332) Cum se efectuează resuscitarea cardiacă la nou-născut şi sugar?a. cu policele şi indexulb. cu inelarul şi degetul micc. cu indexul şi mediusuld. cu policele şi mediusul.

333) Alegeţi răspunsurile corecte care definesc simptomele bolilor hematologice:a. astenie, paloare, letargie, scăderea greutăţii, piuria, hematuria, dureri abdominaleb. astenie, paloare, RT.A., echimoze, palpitaţiic. astenie, paloare, febra ,tromboflebita, dureri articular'ed. astenie, paloare, febra, peteşii, echimoze, cefalee, dureri abdominale, dureri articulare.

334) Care este rapOltul respiraţie-compresiuni în efectuarea masajului cardiac la copil?a. 2:15b. 4:15c. 3:15d. 1:15.

335) Elementele de evaluare clinică în sindromul de deshic1ratare acută (extracelulară) sunt:a. oligurieb. ochi încercănaţic. seted. mucoase uscatee. pliu cutanat persistent.

336)La sugar anemia carenţială apare datorită următoarelor greşeli alimentare:a. diversificarea alimentelorb. alimentaţia exclusiv cu lactatec. excesul de făinoase.

337) Care dintre următoarele recomandări vi se par utile unui copil cu anemie carenţială?a. hidratareb. prevenirea traumatismelorc. combaterea infecţiilord. aport crescut de alimente cu conţinut ridicat de fiere. aport crescut de alimente bogate in vitamina C

338)Următoarele semne sunt sugestive pentru insuficienţa cardiacă:a. HTAb. puls slabc. transpiraţiid. extremităţi reci.

339) Intervenţii nursing la pacienţii cu insuficienţă cardiacă:a. creşterea efortului fizicb. psihoterapiac. monitorizarea respiraţiilord. administrarea medicamentelor.

340)Care sunt complicaţiile imobilizării îndelungate?a. hipermobilitate articularăb. creşterea activităţiic. demineralizări osoase.

341) Intervenţii nursing la pacienţii imobilizaţi sunt:a. repaus absolutb. încurajaxea mişcărilorc. stimularea psihologoca prin jocurid. reducerea administrarii de lichide (b,c)

342) Indicatorii de srmătate reflectă:a. convingerile şi conceptele despre sănătateb. factorii ce influenţează sănătateac. modalităţile de promovare a sănătăţiid. intervenţiile asistentei medicale în promovar'ea sănătăţiie. nivelul sănătăţii într-un segment de populaţie.

343) Crearea mediului adecvat pentru spitalizarea copilului implică:a. saloane cu paturi potriviteb. efectuarea tratamentului la ore fixe, indiferent de starea pacientuluic. sală de joacăd. condiţii de igienăe. alimentarea în sala de mese, indiferent de starea bolnavului.

344) Relaţia între stadiul de dezvoltare a gândirii copilului şi vârsta la care apare este:a. senzorio-motor 1. 7 - 12 anib. preoperaţional 2. 0-2 arlic. operaţiilor concrete 3. peste 12 anid. operaţiilor formale 4. 2 - 7 ani

345) Stadiile morelităţii sunt:a. stadiul postconvenţionalb. stadiul convenţionalc. stadiul preconvenţionald. stadiul falic.

346) Educaţia în familie respectă câteva reguli, între care:a. disciplinarea se face cu afecţiune şi responsabilitateb. disciplina trebuie să fie impusă de ambii pi'irinţic. regula impusă trebuie observată mai mult timp.

347) Arătaţi relaţia dintre stadiile de dezvoltare psihosocială şi vârsta la care apar':1. a-l an a. alege persoana de care se

ataşează2. 2-5 ani b. se ataşează de persoana

care îl îngrijeşte3. 6 ani-pubertate c. se orientează către găsirea

perechii potrivite4. adolescent d. îşi însuşeşte normele de

bază din societate.348) Precizaţi semnele deshidratării extracelulare,:

a. febrab. tahicardiac. mucoase uscate.

349) Care din următoarele tulburări pot detennina deshidratare?a. hemoragieb. diaree apoasăc. vărsaturi incoercibile.

350) În educaţia pentru sănătate contează:a. sfatul paramedical

b. prcvenireaÎcducm'ea în comunitate:, în societatec. rolul nursei şcolare.

351) Care din urInătorii factori inhibă promovarea sănătătii?a. munca în echipă .b. ierarhia tradiţională din spitalc. conducerea autonomăd. îmbunătăţirea cunoştinţelorc. deficit de cunoştinţe.

352) Prevenirea primară a bolilor se realizează prin:a. adaus de fier în apăb. dietă echilibratăc. controale repetate pentru verificarea creşterii şi dezvoltării copilului.

353) Detectarea precoce a bolilor şi tratamentul adecvat al bolii face pmte din:a. prevenirea primarăb. prevenirea ,secundarăc. prevenirea terţi ară.

354) Corelaţi stadiile dezvoltării morale ale copilului cu caracteristicile acestora:a. preconvenţional l.atins de puţini oameni care

respectă principiile mai multdecât regulile şi convenien-tele

b. convenţional 2. copilul se teme de pedeap-să, nu ţine seama de reguli

c. postconvenţional 3. copilul respectă regulilejudecăţile morale, suntlegate de ceea ce oameniigândesc.

355) Factorii ce pot precipita criza hemolitică sunt:a. infecţiileb. deshidratareac. hipotermiad. stresule. tulburările echilibrului acido-bazicf. durerile lombare.

356) Intervenţiile nursing necesm'e în criza hemolitică sunt:a. oxigenoterapiab. repaus la patc. antibiotice În caz de infecţiid. caJmarea dureriie. hidra taref. suport psihologic.

357) Factorii predispozanţi pentru abuzul asupra copilului sunt:a. indiferenta părinţilor faţă de copilb. intoleranţac. prezenţa unor probleme socio-economice.

358) Efectele mainutriţiei sunt:a. deficit de creştereb. hipertrofie muscularăc. accelerarea tranzitului intestinald. scăderea rezistenţei la infecţii

e. tulburari de comportament359) Aportul inadecvat de alimente se datorează:

a. anorexieib. refluxului gastro-intestinalc. malformaţiilor orofaciale.

360) Comunicarea ca aspect al evaluării copilului si fan1iliei:a. se va utiliza terminologie medicalăb. comunicarea non-verbală este importantăc. implică ascultare pasivăd. implică ascultate activă.

361) Balanţa hidrică - aspecte particulare la copil:a. procentual, organismul copilului conţine cea mai mică cantitate de apăb. suprafaţa corporală a copilului este marec. balanţa hidrică este uşor de urmărit la copilul micd. suprafaţa corporală a copilului este mică.

362) Transfuzia de sânge - îngrijirea ulterioară a copilului:a. se aşează comod şi se acoperăb. poate să efectueze plimbări scurte imediat după transfuziec. temperatura camerei va fi mai crescută cu l-2oCd. dacă este pen:nis se oferă pacientului lichide caldee. se alimentează imediat după transfuzie.

363) În transfuzia de sânge se recomandă:a. încălzirea sângelui în apa fierbinte/deasupra surselor de căldurăb. agitarea flaconuluic. operaţiunile de montare a perfuziei să fie efectuate în condiţii de perfectă asepsieel. umplerea picurătorului cu sânge.

364) În cursul evaluării parametrilor fizici ai nnui copil interesează:a. greutateab. igienac. Înălţimead. circumferinţelee. alimentaţia.

365) Recomandările necesare la externarea unui copil includ:a. restricţii cu privire la alimentaţieb. respectarea igieneic. prezentarea la controale opţionald. durata tratamentului la domiciliue. urmărirea apariţiei semnelor de boală.

366) În cursul pregătirii copilului pentru internare se ţine seama de:a. vârstab.. personalitatec. inteligenţăd. reacţia părinţilor.

367) Factorii care influenţează creşterea şi dezvoltarea includ:a. factori geneticib. relaţii intrafamilialec. factori de mediu.

368) Complianţa reprezintă:a. reacţie pozitivă faţă de boalăb. stabilirea unor scopuri realiste

b. relaxare sfîncteriană, paliditate, cianoză, pierderea conştienţeic. hipotensiune arterială, tahicardie.

379) Manevrele necesare pentru resuscitarea carc1io-respiratorie sunt În ordine (notati cu cifrealături de litere): .

a. luxaţia mandibuleib. hiperextensia capuluic. pensarea nasuluid. eliberarea căilor respiratoriie. efectuarea masaj ului cardiac extern.

380) Intubaţia oro-traheală se poate efectua:a. pe bolnavul constientb. pe bolnavul cu anestezie localăc. pe bolnavul adonnit şi curarizatd. pe bolnavul comatos.

381) Prima manevră necesară pentru efectuarea respiraţiei artificiale constă în:a. introducerea pipei Gueddelb. hiperextensia capuluic. eliberarea căilor respiratorii.

382) Pentru masajul cardiac extern pacientul este aşezat:a. în decubit lateral stângb. în decubit dorsal pe un plan durc. în poziţie Trendelenburg.

383) Compresiunea stern ului cu podul palmei pentru masajul cardiac extern se face:a. în 1/3 medie a sternuluib. în 1/3 superioară a sternuluic. în 1/3 inferioară a sternului.

384) În stopul respirator respiraţia artificială gură la gură se face într-un ritm de:a. 60-80 respiraţii/minutb. 14-16 respiraţii/minutc. 20-25 respiraţii/minuL

385) Indicaţi ordinea corectă a timpilor de tratare a unei plăgi recente (notaţi cu cifre alăturide litere): .

a. dezinfecţia plăgiib. dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgiic. calmarea dureriid. acoperirea plăgiie. fixarea pansamentuluif. spălarea tegumentelor din jurul plăgii.

386) Un bun pansament este acela care:a. este executat în condiţii de asepsieb. foloseşte pentru tratarea plăgii soluţii de antibiotice

'c. protejează plaga de agenţi termici, mecanici, microbieni.387) Pentru aseptizarea unei plăgi se pot folosi ca soluţii antiseptice:

a. H202, Rivanol 1%0b. Tinctură de iod, alcool 700

c. Cloramină l-2g%.388) Care din următoarele manevre nu se execută în acordarea primului ajutor în cazulplăgilor:

a. explorarea plăgilorb. aşezarea regiunii interesate în repaus

369) Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:a. culoarea sângelui şi presiunea de scurgere a acestuiab. cantitatea de sânge pierdutc. starea generală a pacientului.

370) Compresiunea ca metodă de hemostază provizorie se face:a. prin compresiune la distanţă manuală sau digitalăb. direct pe plagă prin pansament compresivc. cu garoul pe traiectul vasuluid. prin ligatura vasului.

371) Manifestările de dependenţă prezentate de pacientul cu hemoragie internă sunt:a. stare de lipotimie,b. tahicardie, tegumente reci, palide, hipotensiune arterialăc. hipertensiune arterială, bradicardie.

372) Melemi reprezintă hemoragia internă exteriorizată prin:a. scaun acoperit cu sânge roşu,b. scaun negru lucios ca păcura,c. prin vărsătură.

373) Faceţi corespondenţa datelor între prima şi a doua coloană:a. melenă 1. vărsăturăb. hematemeză 2. sputăc. hemoptizie 3. urinăd. hematurie 4. scaun

374) Aşezaţi semnele următoare pe două coloane (semne de certitudine şi semne deprobabilitate ale fracturii):

a. mobilitate anormalăb. crepitaţii osoase

1. defonnarea regiunii2. întreruperea conti-

nuitătii osuluic. impotenţă funcţională 3. durer~d. netransmisibilitatea mişcării 4. tumefacţia

regiunii375) Tratamentul de urgenţă în cazul unei fracturi de coastă vizează:

a. imobilizarea cât mai solidă a fracturiib. transportul accidentatului în poziţie şezând care să-i favorizeze respiraţiac. calmarea durerii._

376) În fracturi le costale cu volet costal se intervine astfel:a. pansament strâns în jurul toracelui,b. aşezarea pacientului în decubit lateral pe partea bolnavă,c. nu se face imobilizare, se aşează pacientul în semişezând.

377) Transportulllnui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:a. pe targă rigidă în decubit dorsal,b, în decubit venlral pe o targă obişnuită,c. semişezând cu spatele sprijinit.

378) Manifestările de dependenţă ce caracterizeaza stopul cardiorespirator sunt urmatoarele,cu excepţia:

a. midriază, oprirea respiraţiei şi circulaţieiI

c. scoaterea corpilor străini din plagiJd. vaccinarea antitetanică.

389) Toaleta chirurgicală primariJ.a arsurii are drept scop:a. îndepăl1area zonelor arse şi a corpilor străinib. aplicarea soluţiilor antibioticec. prevenirea infecţiilor.

390) Parametrii de apreciere a gravităţii unei arsuri sunt:a. suprafaţa arsă, cauza arsuriib. gradul de alterare a funcţiilor vitalec. suprafaţa arsă şi profunzimea arsurii.

391) Pentm profila."ia degerăturilor e necesar:a. menţinerea căldurii corpuluib. menţinerea mişcăriic. ambele.

392) Pacientului care a ingerat sodă caustică în urmă cu trei ore i se acordă primul ajutor careconstă în:

a. spă1ătură gastrică cu apă acidulatăb. provocare de vărsăturăc: administrare de analgezice.

393) Pentru epurm'ea toxicului ingerat voluntar sau accidental se procedează astfel;a. se provoacă vărsăturab. se administrează alltidoturi specificec. se efectuează spăIătură gastrică în primele ored. se administrează antidoturi generale.

394) Pacientul cu bemoragie acută se transportă în poziţie:a. şezând, cu spatele sprijinitb. decubit lateralc. Trendelenburg.

395) Faceţi asocieri între prima si a doua coloană privind traumatismul şi poziţiaaccidentatului pe targă:

a. traumatism cranianb. traumatism toracic

b. sol. Ringerc. NaCl58%d. sol. Glucoză 5%.

399) Simptomatologia deshidratării celulare este;a. seteb. agitaţiec. oligurie.

400) Care sunt valorile TA la care există o perfuzie suficientă la nivelul organelor vitale:a. 40-50mmHgb. 50-60mml-Igc. 60-70mmHg.

401) Care din combinaţiile următoare oferă condiţii optime tehnicii de resuscitare cardio-respiratorie:

a. puls 48bătăi/min. şi 12 resp.lmin.b. puls 60bătăi/min. şi 14 resp.lmin.c. puls 80bătăi/min. şi 16resp.lmin.

402) Şocul reprezintă;a. stare gravă în care se produc tulburări la nivel celular ca anoxie si acumularea

produşilor de catabolismb. tulburarea conştienţeic. un dezechilibru între capacitatea vaselor şi masa de sânge circulant.

403) Pacientul cu tulburări de conştienţă care nu comunică verbal reacţionează la:a. mângâiere afectivăb. stimuli dureroşic. ambele.

404) Explorările paraclinice preoperatorii efectuate sistematic în cazul intervenţiilor deurgenţă sunt:

a. glicemia, VSH, hemoleucogramă, ureeb. timp de sângerare, timp de coagulare, gmp sanguin, Rhc. reacţie Tymol, uree, Timp Howel, hemoleucogramă.

405) Observare a semn:;lor de durere include:a.mişcările pacientului, faciesulb. puls, frecvenţa respiratorie, TAc. agitaţie psiho-motorie, hipotermie, TA, puls.

406) În preziua intervenţiei chirurgicale pe tubul digestiv alimentaţia trebuie să fie:a. vegetarianăb. -hidricăc. hiposodată.

407) Funcţia normală de absorbţie a intestinului este afectată când pacientul prezintă:a. hipovolemie, hiponatremieb. hipocloremie, acidoză, hipovolemiec. hipovolemie, hiponatremie, hipocloremie, acidoză.

408) Pregătirea unui pacient în diillineaţa intervenţiei chirurgicale cuprinde;a. îndepărtarea protezei, bijuterii, lacului de pe unghiib. golirea vezicii urinare, clismăc. administrarea medicaţiei preanestezice.

409) Pregătirea preoperatorie se face în funcţie de;a. felul intervenţiei şi timpul disponibilb. starea fiziologică a pacientuluic. bolile însoţitoare.

1. şezând, spate sprijinit2. decubit dorsal, capul

într-o partec. traumatism al 3. decubit dorsal pe

coloanei vertebrale plan durd. traumatism al 4. şezând cu capul

feţei aplecat în faţăe. traumatism 5. Decubit dorsal cu

abdominal genunchii flectaţi396) Care sunt funcţiile vitale principale care se urmăresc în urgenţe;

a. funcţia hepaticăb. funcţia cardio-circulatoriec. funcţia respiratOIied. funcţia renală.

397) Care sunt senmele insuficienţei respiratorii;a. paloare, transpiraţii, pierderea conştienteib. cianoză, tahipnee, încărcare traheo-bronşicăc. senzaţia lipsei de aer, agitaţie motorie.

398) Care din următoarele soluţii sunt considerate izotone:a. NaCIO,9%

410) Pregătirea prcoperatorie constă în:a. pregătirea generalăb, pregătirea localăc. ambele.

411) Pregătirea generală din preziua intervenţiei chirurgicale aTe ce scop realizareaurmătolli'elor obiective, cu excepţia:

a. asigurării repausului şi a alimentaţiei neceSlli'eb, asigurarea igienei corporale şi evacuarea intestinalăc. pregătirea câmpului operator.

412) Pregătirea locală din preziua intervenţiei chirurgicale constă în:a. pregătirea cârnpului operator prin spălarea tegumentelorb. raderea pilozităţii, degresarea şi dezinfectarea tegumentelorc. acoperirea câmpului operator.

413) În dimineaţa intervenţiei chirurgicale, se are în vedere:a. întremperea alimentaţiei cu cel puţin 12 ore înainteb. îndepărtarea protezelor, bijuteriilor şi a lacului de unghiic. golirea vezicii urinare şi administrarea medicamentelor preanestezice.

414) Pacientul cu stenoză pilorică pentm intervenţia chirurgicală, pe lângă pregătir!1e generaleoperatorii, necesită:

a. spăIătură gastrică cu 1-2 zile înaintea intervenţieib. reechilibrare hidroelectroliticăc. dezinfecţia căilor respiratorii.

415) Pregătirea specifică pentru intervenţiile chirurgicale pe intestin are drept scop:a. dezinfecţia intestinului prin chimioterapie şi antibioterapieb. prevenirea complicaţiilorc. golirea intestinului prin dietă hidrică şi clismă înaltă.

416) Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcţie de:a. natura intervenţieib. complicaţiile survenite intraoperatorc. felul anesteziei şi starea generală a pacientului.

417) Îngrijirile postoperatorii au drept scop:a. restabilirea funcţiilor organismuluib. asigurarea cicatrizării normale a plăgiic. prevenirea complicaţiilor.

418) În vederea instalării pacientului la pat, asistenta pregăteşte:a. salonul şi patulb. materiale pentm reanimarea postoperatorie şi supravegherea pacientuluic. nu sunt necesare pregătiri speciale.

419) Pacientul operat cu anestezie generală se aşează la pat până la trezire în poziţia:a. decubit dorsal, cu capul întors într-o parteb. decubit lateralc. semişezând.

420) Îngrijirile imediate constau în:a. supravegherea faciesului şi a comportamen- tuluib. supravegherea funcţiilor vitalec. supravegherea pansamentului, evacuarea vezicii.

421) Îngrijirile acordate în primele două zile după intervenţia chirurgicală constau în:a. supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative pentru prevenirea complicaţiilor (şoc,

hemoragii)b. asigurarea igienei şi alimentaţiei

c. urmărirea reluării tranzitului intestinal (eventual clisma evacuatorie).422) După reluarea tranzitului intestinal, în ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:

a. piureuri, iaurtb. carne, legume, pâinec. alimentele preferate.

423) Firele de sutură se scot în funcţie de locul intervenţiei. După apendicectom.ie se 'scot în:a. ziua a treiab. ziua a şaseac. ziua a şaptea.

424) Pacientul operat prin rahianestezie cu soluţii izotone va fi instalat la pat în poziţie:a. decubit dorsal, fără pernăb. decubit lateralc. proclivă.

425) După rahianestezie pulsul poate fi:a. uşor bradiclli'dicb. tahicardicc. în limite normale.

426) Revenirea sensibilităţii după rahianestezie la membrele inferiolli'e se face:a. de la haluce spre rădăcina coapseib. de la rădăcina coapsei spre halucec. nu are un traiect anume.

427) La extemarea din spital pacientul care prezintă colostomie va fi educat pentru a seautoîngriji:

a. să-şi schimbe aplli'atul colectorb. să-şi protejeze tegumentele din jurul stomeic. să-şi menţină igiena generală.

428) Regimul alimentar al pacientului cu colostomă este:a. bogat în proteine şi grăsimib. bogat în hidraţi de carbon şi proteinec. sărac în lipide şi celuloză.

429) Alimentaţia pe cale naturală în perioada postoperatorie se reia în f).lncţie de naturaintervenţiei cu cantităţi mici de lichide astfel:

a. în intervenţiile pe esofag, la două zile dupEioperaţieb. în intervenţiile pe stomac, din ziua a treia după operaţiec. în intervenţiile pe intestinul gros, în prima săptămână după operaţie dietă hidrică.

430) Tranzitul intestinal se reia în prima ziua postoperator. În caz de meteorism abdominal seintervine:

a. introducerea tubului de gazeb. administrarea soluţiei de clorură de potasiuc. ambele.

431) Pacientul cu colecistectornie prezintă tuburi de dren, rolul asistentei medicale este de asupraveghea:

a. cantitatea zilnică de secreţieb. ca drenul să nu se cudezec. aspectul secreţiilor.

432) Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:a. administrarea antivomitivelorb. nu se combat, sunt normale postoperatorc. introducerea sondei nazo-gastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spăIătură

gastrică.

433) Efectuarea clismelor în scop evacuator se face pentru:a. evacuarea conţinutului intestinului grosb. pregătirea pentru intervenţii chirurgicale asupra rectuluic. pregătirea pacientului pentru alimentare sau hidratare.

a. oligurie, polakiurieb. polakiuriec. poliurie, polakiurie.

443) La nivelul glandei mamare în timpul sarcinii se produc:a. creşteri de volum ale sânilorb. apare secreţi a lactatăc. apare secreţia de colostru.

444) Sarcina fiziologidi cuprinde intervalul dintre fecundaţie şi naştere având calendaristic:

a. 270 zileb. 40-42 săptămânic. 9luni.

445) Produsul de concepţie se numeşte făt începând cu:a. luna a-IX-ab. 6 lunic. 3luni.

446) în timpul unei sarcini normale gravida câştigă în greutate:a. 8-10 legb. 10-12 legc. 12-14 leg.

447) Timpii principali ai naşterii sunt:a. angajarea, flexia, rotaţiab. 'angajarea, coborârea, degajareac. flexia, rotaţia, degajarea.

448) Contracţiile uterine dureroase însoţite de modificări ale colului uterin arată:a. progresiunea fătuluib. modul cum va decurge naştereac. începutul naşterii.

449) Cerclageul reprezintă o metodă de:a. investigare a capacităţii uteruluib. tratament al inflamaţiei colului uterinc. tratament al beantei de col uterin în sarcină.

450) Consultaţi a prenat~la monitorizează următoarele functii vitale:a. TA 'b. AVc. respiraţia.

434) În timpul sarcinii apar modificări morfofuncţionale pe care asistenta medicală trebuie să

le cunoască:a. modificări genera1e ale organismuluib. modificări locale la nivelul aparatului genital femininc. ambele.

435) Semnele subiective din timpul sarcinii sunt:a. data ultimei menstruaţii, amenore:ea la femeile sănătoase cu ciclul regulatb. tulburări digestive: greţuri, vărsături, balonare, constipaţiec. abdomen mărit de volum cu linia albă pigmentatăd. creşterea sâniloL

436) Semnele obiective din sarcină sunt:a. abdomen mărit de volumb. pigmentaţie bumăc. greţuri, vărsături, inapetenţăd. la palpare se evidenţiază creşterea utemlui.

437) Prima consultaţie prenatală cuprinde numai:a. verificarea diagnosticului de sarcină şi a stării aparatului genitalb. stabilirea biJanţului de sănătatec. cunoaşterea condiţiilor de peristază: sarcină dorită, condiţii economico-socialed. toate răspunsurile de mai sus

438) Analize obligatorii în sarcină sunt:a. hemoleucogramă, Hb, Ht, grup sanguin, Rh inclusiv al soţului, VDRL, examen de

urină, examen stomatologicb. grup sanguin şi Rh al mamei, examen de urinăc. hemoleucogramă, VDRL, examen de urină.

439) Examenul radiologic:a. nu este indicat în timpul sarciniib. nu creşte riscul de mutaţii genetice, deci nu e periculosc. oferă informaţii asupra fătului şi bazinului osos al mamei.

440) Metabolismul se modifică în timpul sarcinii astfel:a. creşteb. scadec. se menţine constant.

441) Modifidirile de la nivelul aparatului cardiovascular din timpul sarcinii sunt:a. creşte ritmul cardiacb. scade volumul sanguinc. creşte prcsiunea venoasă în membrele inferioare, creşte coagulabilitatea sângelui,

predispunând la tromboză.442) La nivelul aparatului excretor apar următoarele modificări în sarcină:

451) Intervenţia chirurgicală poate fi amânată de:a. febrăb. infecţii ale pieliic. infecţii ORL şi pulmonare.

4-52)Cheia unei bune comunicări între asistenta medicală şi pacient constă în:a. conţinut şi înţelegereb. expresia verbalăc. comunicare non-verbală.

453) În cazul traumatismului cranio-cerebral deschis la locul accidentului este interzis să se:a. îndepărteze eschilele osoase care nu sunt libereb. mobilizeze victimac. facă pansament de protectie.

454) Transportul unei persoane cu suspiciunea de traumatism la nivelul coloanei cervicale seface în:

a. decubit dorsal pe un plan dur [v<-atcu benzi transversaleb. decubit dorsal pe plan durc. decubit dorsal pe plan dur fixat pe brancardă cu extremitatea cefalică în hiperextensie

şi tracţiune continuă.455) Scara Glasgow se foloseşte pentm:

a. evaluarea reacţiilor oculareb. examinarea răspunsului verbalc. A aprecierea stării de conştienţă.

456) Ingrijirile pacientului după puncţie rahidiană constau în:a. decubit dorsal 24 ore, Îară pernă; alimentaţie după 6 ore, supravegherea semnelor vitaleb. repausul regiunii şi pansament compresivc. decubit dorsal cu supravegherea semnelor vitale.

457) Apa totală din organism reprezintă.a. 15% din greutatea corporalăb. 40% din greutatea corporalăc. 60% din greutatea corporală.

458) Sodiul este elementlJl principal al spaţiului:a. intracelularb. extracelularc. intra- şi extracelular.

459) Cantitatea de apă necesară în 24 ore este de:a. 1500 mlb. 2000 mlc. 2500 ml.

460) Eliminarea apei din organism se face pe cale:a. cutanatăb. pulmonarăc. renală.

461) Pierderileinsensibile de apă sunt de:a. 500 mIb. 1000 mlc. 300 ml.

462) Care este durata de timp pe parcursul căreia se efectuează manevrele de resuscitare încazul stopului cardiac:

a. cel puţin 2 oreb. cel puţin 45 minutec. cel puţin 20 minute.

463) Care sunt semnele de eficienţă ale masajul cardiac extern:a. apariţia pulsului la arterele marib. reducerea midriazeic. colorarea şi încălzirea tegumentelord. apariţia stării de conştienţă la bolnavul care nu se află sub anestezie generală.

464) Laringoscopul se ţine:a. în mâna dreaptăb. cu amândouă mâinilec. cu mâna stângă.

465) Reflexele vitale ale bolnavilor comatoşi sunt.a. normale

b. diminuate sau abolitec. exagerate.

466) Un bolnav comatos se aşează în poziţie:a. şezândb. în decubit dOl'salc. în decllbit ventrald. în decubit lateral.

467) Schimbarea poziţiei unui pacient comatos se face:a. zilnicb. la 12 orec. din oră în oră.

468) Care sunt soluţiile cu administrare intravenoasă:a. soluţii pentm refacerea echilibmilli hidroelectrol.iticb. soluţii pentru refacere volemicăc. soluţii pentru alimentaţia parenteralăd. sânge integral şi diferite preparate de sânge.

469) Procentul de apă la un organism de vârstă şi greutate medie este de:a. 40-50%b. 60-75%c. 60··80%.

470) Care din următorii electroliti sunt considerati cationi:L N~ , .b. K+c. crd. bicarbonaţiie. acizii.

471) Care este atitudinea în cazul administrării paravenoase a unei soluţii cunoscute ca fiindnecrozantă:

a. sistarea administrării soluţiei respective ş:i administrarea de xilină 1%b. sistarea administrării soluţiei respective şi administrarea de NaCI 0,9%c. nu necesită nici o intervenţie.

472) Care este înălţimea până la care trebuie umplut picurătorul tTUseide perfuzie:a. 1/2b. 1/3c. 2/3.

473) Intervalul de timp maxim în care trebuie administrate soluţiile din flacoane1e înţcpateeste de:

a. 5-6 oreb. 3-4 orec. 1-2 ore.

474) Arsurile necesită un tratament:a. local activ şi eficientb. simptomaticc. chimrgical.

475) În funcţie de agentul traumatic, arsurile se clasifică în:a. termiceb. chimicec. electriced. degerături.

476) După profunzimea arsurii arsurile pot fi:

a. grad 1 şi grad IIb. grad I-II·mc. grad I-II-II şi IV.

477) Flictena "roşie" cu conţinut sangvinolent este prezentă în arsurile de grad:a. IIb. IIIc. rv.

478) Flictena "albă." este prezentă în arsurile de grad:a. 1b. nc. m.

479) Conţinutul flictenei "albe" este:a. Serocitrin, limpede, transparentb. Sangvinolent, tulburec. Serocitrin, tulbure.

480) Eritemul, edemul, hipertermia şi usturimea sunt semne specifice pentru arsurile de grad:a. 1b. IIc. m.

481) În arsurile de grad rv apare:a. Hictena "albă"b. f1ictena "roşie"c. escară demucă totală cu epidenn şi derm distruse în totalitate.

482) Procedeul de calcul a suprafeţei arse allni A.B. Wallace este:a. regula lui 2b. regula lui 6c. regula lui 9.

483) Ce procent reprezintă fiecare membru superior în procedeul de calcul a suprafeţei arse allui A.B.Wallace:

a. 1%b. 9%c. 18%.

484) Ce procent reprezintă palma în procedeul de calcul a suprafeţei arse al lui A.B.Wallace:a. 9%b. ]%c. 2%.

485) Ce procent reprezintă fiecare membru inferior în procedeul de calcul a suprafeţei arse allui A.B.Wallace:

a. 9%b. 18%c. 36%.

486) Ce procent reprezintă trunchiul în procedeul de calcul a suprafeţei arse al luiA.B.Wallace:

a. 95b. 18%c. 36%.

487) arsurile sunt generatoare de şoc dacă depăşesc:a. 15%b. 20%c. 35%.

488) Perioada şocului combustional este de:a. 3 zileb. 10 zilec. 21 zile.

489) Indexul prognostic se calculează în funcţie de:a. suprafaţa arsăb. localizarec. gradul de profunzime.

490) Când se apreciază gravitate a unei arsuri se ţine seama se:a. întinderea arsuriib. gradul de profunzime a acesteiac. starea generală a pacientului.

491) Etapele vindecării unei plăgi arse sunt.a. Inflamaţiab. Granulaţiac. Epitelizaread. Maturarea.

492) Principiile de tratament în plaga arsă sunt.a. tratament conservatorb. tratament chirurgicalc. tratament mixtd. tratament simptomatic.

493) Durerea se combate prin administrarea de:a. antipireticeb. analgezicec. antiinflamatorii.

494) Pentru menţinerea unei căi aeriene adecvate în cazul pacientului cu arsuri este necesară:a. administrarea de oxigen umidificatb. observarea respiraţieic. dezobstruarea căilor nazo-faringiene.

495) Toaleta plăgii arse se face cu:a. ser fiziologic .b. apă oxigenaUic. rivanol.

496) Ca soluţie cicatrizantă se foloseşte:a. mercurocrom 2%b. betadinec. rivanol.

497) Dezinfecţia plăgii arse se face cu:a. alcool 70-90%b. tine tură de iodc. rivanol 1%.

498) După efectuarea toaletei plăgii arse pentru prevenirea infeeţiilor se aplică:a. unguent antibaeterianb. pansament sterile. tratament injectabil cu antibiotice.

499) în arsurile faciale se preferă:a. tratamentul deschis cu reaplicarea unguentului ori de câte ori este nevoieb. bandaj area regiunii lezatec. tratament alternativ 2-3 zile cu pansament şi 2-3 zile fâră pansament.

IIII

500) Scrimbarea pansamentelor se face:a. zilnicb. Ia 2-3 zilec. o dată pe săptămână.

501) Tegumentul poate tolera temperaturi de:a. 40°b. >40°c. <40°'

502) Grefarea definitivă se face cu:a. autogrefăb. homo grefăc. xerogrefe.

503) În aisurile chimice irigare a masivă a plăgii cu apă se face:a. 10 minuteb. 20-30 minutec. 35-40 minute.

a. starea funcţiilor psihologice, starea psihologică, preocupările spiritualeb. securitatea mediului, starea locuinţei, situaţia financiarăc. ancheta medico-socială.

512) Funcţiile standardelor i'n evaluarea muncii sunt:a. eficienţa, performanţa, echitabilitateb. criterii obiective şi subiectivec. criterii cantitative şi calitati ve.

513) Principiile de colaborare în grup sunt:a. recunoaşterea expertizei diferite şi a altor abordărib. toate informaţiile să fie împărtăşite cu toţi membrii echipeic. libertatea de exprimare a opiniilor diferit.

514) Grila completă de stabilire a dependenţei cuprinde date evaluative (1,2,3) despreurmătoarele dimensiuni:

a. sarcini domestice, spălatul, comunicareab. frecvenţa utilizărilor mijloacelor de transportc. sarcini domestice, funcţiile mentale, mobilitate, comunicare,. activităţile vieţii

cotidiene.515) Evaluarea iniţială presupune culegerea de date despre:

a. situaţia complexă familială a beneficiaruluib. beneficiar despre cel ce face solicitarea, despre persoanele care pot fi contactate În

legătură cu cazul, tipul de solicitate, diagnostic, provenienta solicităriic. ancheta medico-socială.

516) Sistemul de sănătate de tip Bismark se caracterizează prin:a. asigurări publice obligatoriib. asigurări private voluntarec. finanţat de la bugetul de stat şi controlat de stat.

517) Serviciile de îngrijire la domiciliu pot fi furnizate de:a. rude, prieteni, vecini (reţea informală)b. îngrijitori la domiciliu angajaţi ai unei organizaţii (reţea formală)c. medici din spitale, laboranţi, alţi specialişti.

518) Beneficiarii serviciilor de îngrijire la domiciliu pot fi:a. toate categoriile (copii, adulţi, bătrâni) de.persoane dependenteb. persoanele cu o situaţie materială precarăc. familiile cu mai mulţi copii.

519) A face un plan de îngrijiri înseamnă:a. a identifica cele mai bune căi penzttru a. atinge obiectivele stabilite în urma evaluării

nevoilor şi definirea serviciilor necesare pentru rezolvarea acestor nevoib. aprecierea (evaluare iniţială) a stării de silnătatec. informarea populaţiei despre gama de servicii, în cât timp se poate primi serviciul şi

care este procedeul prin acre se poate obţine.520) Care din următoarele puncte prezentate mai jos sunt considerate îngrijiri de bază:

a. prevenirea şi îngrijirea escarelorb. mobilizarea activă şi pasivăc. gillll1astica recuperatoried. menţinerea tonusului psihice. consultaţii şi administrarea tratamentului prescris de medic.

521) Etapele principale ale procesului de îngrijire sunt:a. aprecierea (evaluarea iniţială)b. planificareac. implementarea

504) Care sunt principiile fundamentale specifice:a. al realizării, al dellll1ităţii umaneb. al independenţei, al stimei, al calităţii experienţeic. al universalităţii, al solidarităţii sociale, al subsidialităţii.

505) Ce reprezintă echitatea:a. egalitatea în faţa legii (lipsa de discriminare de orice fel)b. egalitate a din punct de vedere al drepturilor şi în mod special al drepturilor

fundamentalec. egalitatea din punct de vedere al asigurărilor unor condiţii de viaţă elementare.

506) Care sunt drepturile beneficiarilor de servicii:a. de a rămâne în propria casă şi de a-şi păstra propriul stil de viaţăb. de a fi bine informat şi de a fi activ în procesul de îngrijirec. de a primi îngrijiri adecvate propriilor nevoi.

507) Care din exemplele enumerate mai jos rep,rezintă nevoile fiziologice:a. nevoia de hrană, aer, apă, îmbrăcăminte, de odihnăb. nevoia de securitate emoţională, de securitate contra pericolelorc. nevoia de apartenenţă, de adeziune, de a fi membrul unei familii.

508) Ce reprezintă o plângere:a. actul adresat unei autorităţi prin care se exprimă o nemulţumireb. actul care cuprinde date despre situaţia socio-economică a clientuluic. o petiţie prin care se cere ceva sau se aduce anumite învinuiri cuiva.

509) Echipa interdisciplinară reprezintă:a. echipa formată din mai mulţi specialişti din mai multe domenii care desfăşoară

activităţi cu obiective comuneb. echipa formată numai din asistenţi sociali care acordă consiliere familiarăc. echipa de persoane care acordă ajutor dar care nu sunt specialişti.

510) În cadrul comunicării în echipă găsim următorii "jucători conform teoriei jocului":a. maximizatori (interesaţi de avantajele lor)b. cooperanţi (interesaţi pentru avantajele proprii dar şi pentru parteneri)c. retraşi (cei dezinterţ,Sa.ţi).

511) Indicatorii ce defij1esc'calitatea vieţii:

d. evaluareae. stabilirea problemeif. discuţii în cadrul echipei.

522) Cine face evaluarea nevoilor şi. formulează planul de îngrijire:a. îngrijitorul la domiciliub. coordonatorul de cazc. kinetoterapeutuld. medicul.

523) Monitorizarea se face prin:a. implementarea planului de îngrijireb. oferirea serviciilor de îngrijire de o manieră prin care să se ofere un suport minim

necesar pentru a asigura clienţilor un grad cât mai redus de dependenţăc. vizite la domiciliud. telefoane/scrisorie. consultaţii între agenţii/organizaţii.

524) Cea mai completă formulare a diagnosticului de nursing trebuie să cuprindă:a. cauza şi manifestărileb. problema şi manifestărilec. problema, acuza, semne şi simptomed. probleme şi antecedentele pacientului.

525) Cauza (sursa de dificultate) poate fi legată de:a. factori de ordin fizicb. factori de ordin psihologicc. factori sociali şi spiritualid. insuficienta cunoaştere.

526) Problema conexă este o problemă reală sau potenţială de sănătate a pacientului care opoate rezolva:

a. medicul şi pacientulb. asistenta şi pacientulc. pacientuld. asistenta împreună cu medicul şi pacientul.

527) Intervenţiile asistentei medicale pentru rezolvarea problemelor pacientului trebuie sătină seama de:. a. dorinţele pacientului

b. de gradul de dependenţă al pacientuluic. de echipament

528) Intervenţiile asistentei medicale pot fi:a. tehnice, propriu-ziseb. de supraveghere şi aplicarec. relaţionale, comportamentaled. de comunicare.

529) Stresul, durerea, doliul se pot interpreta ca pe:a. o problemă de dependenţăb, sursă de dificultatec. nici un răspuns nu este corect.

530) Diagnosticele de îngrijire pot fi:a. diagnostic actualb. diagnostic potenţialc. diagnostic posibil.

531) Obiectivul de îngrijire poate fi elaborat:

a. pe termen scurtb. pe tennen mediuc. pe termen lungd. nu este obligatoriu de specificat timpul.

532) Care sunt sursele secundare de informaţie pe care' le consultă asistenta medicală înculegerea datelor:

a. familia şi anturajul pacientuluib. pacientnlc. membrii echipei de îngrijired. dosarul actual, anterior, scheme de referinţă.

533) Forma primară a bolii Addison:a. poate avea etiologie autoimună, infecţii fungice ale glandelor suprarenale, TBC,

metastaze, hemoragii, etc.b. apare în cazul afecţiunilor glandei hipofizec. are nivelul ACTH-ului în limite normaled. necesită tratament cu hormoni steroidieni toată viaţa.

534) Probleme nursing posibile în boala Addison sunt:a. alterarea nutriţieib. deficit de volum lichidianc. alterarea imaginii corporaleel. alterarea activităţii cardiace prin scăderea randamentului cardiac.

535) Ţntervenţii nursing în alterarea nutriţiei prin deficit în boala Addison pot fi:a. monitorizarea greutăţii corp oraleb. Ulmărirea toleranţei alimentarec:. administrarea alimentelor bogate în proteine de calitate superioară, carbohidraţi şi

hiposodateel. informarea privind necesitatea repausului postalimentar.

536) Factorii care pot contribui la alterarea nutriţiei în boala Addison pot fi următorii, cuexcepţia: .

a. intoleranţă la alimentaţie orală datorită scăderii enzimelor digestiveb. scăderea acidităţii gastricec:. greaţa şi vărsăturiled. constipaţia.

537) Intervenţiile terapeutice în cazul deficitului lichidian din boala Addison constau în:a. încurajarea administrării orale a lichidelor dacă pacientul tolereazăb. evitarea mediului supraîncălzit şi cu umiditate crescutăc. administrarea parenterală a fluidelor în toate cazuriled. administrarea parenterală a fluidelor doar în criza addisoniană.

538) Intervenţiile terapeutice în cazul scăderii randamentului cardiac în boala Addisonconstau în:

a. reducerea situaţiilor stresanteb. administrarea rapidă pe cale intravcnoasă a fluidelor în cazul hipotensiunii arteriale

severec. monitorizarea semnelor vitaled. creşterea activităţii fizice zilnice.

539) Sindromul Cushing reprezintă:a. excesul de corticosteroizi, în special mineralocorticoizi

b. excesul de corticosteroizi, în special glucocorticorticoizic. deficitul de hormoni corticosteroizid. insuficienţa cronică a glandelor suprarenale.

540) Problemele nursing în sindromul Cushing sunt următoarele, mai puţin unul:a. deficit de cunoştinţeb. alterarea imaginii corporalec. exces de volum lichidiand. alterarea mobilităţii fizice.

541) Intervenţiile nursing în deficitul de cunoştinţe din sindromul Cushing inciud:a. informarea cauzelor bolii, tratamentului şi efectelor aşteptateb. recunoaşterea de către pacient a semnelor şi simptomelor unei eventuale infecţii şi

informarea promptă a asistentei mediaclec. necesitatea modificării dietei (hipercalorică, hipoproteică, săracă în calciu)d. informarea privind măsuri de autoprotecţia la domiciliu.

542) în alterarea imaginii corporale din sindromul Cushing intervin:a. tendinţa la creştere în greutate, cu distribuţie anormală a grăsimiib. apariţia hirsutismuluic. diminuarea maselor musculare ("topirea musculară")d. apariţia acneei.

543) Intervenţii nursing în alterarea imaginii corporale în sindromul Cushing sunt:a. susţinerea metodelor de încurajare a pacientului (ex. folosirea îmbrăcăminţii

adecvate)b. urmărirea schimbărilor survenite în aspectul pacientuluic. asistarea pacientului în discuţiile cu ceilalţid. crearea unei atmosfere de acceptare a noii situaţii.

544) Riscul de exces lichidian în sindromul Cushing necesită intervenţii precum:a. monitorizarea ritmului cardiac, TA, respiraţieib. urmărirea apariţiei semnelor de deshidratarec. cântărirea pacientuluid. administrarea dietei hipercalorice şi hipersodate.

545) în diabetul insipid pot apare următoarele manifestări:a. poliurie'b. creştere bruscă în greutatec. polidipsied. densitatea urinară peste 1005.

546) Probleme nursing posibile în diabetul insipid sunt:a. deficitul de volum lichidianb. alterarea integrităţii tegumentelorc. alterarea imaginii corporaled. constipaţie.

547) Evitarea alterării integrităţii tegumentelor la pacienţii cu diabetul insipid necesită:a. asigurarea accesibilităţii la toaletăb. utilizarea materialelor protectoare pentru tegumentc. menţinerea lenjeriei de pat curată, uscată, bine întinsăd. toate răspunsurile sunt corecte.

548) Diabetul zaharat de tip 1:a. se întâlneşte la aproximativ 90% din populaţieb. este insulino-dependentc. cel mai frecvent debutul bolii este insidiosd. afectează în special tinerii.

5'19) Diabetul zaharat de tip2:a. apare la aproximativ 10% din populaţieb. este insulino-independentc. afectează adesea persoanele peste 40 anid. apare mai frecvent la persoane obeze

5.50) Probleme nursing posibile în diabetul zahamt pot fi:a. alterarea nutritieib. ineficienţa tratamentuluic. deficit de cunoştinţed. insomnie.

551) Principalele semne şi simptome în diabetul zaharat de tip1sunt:a. oligurieb. polifagiec:. poliuried. polidipsie.

552) Insulina:a. este o enzimă digestivăb. este un hormon secretat de celulele ~ pancreaticec. are rol catabolicd. favorizează sinteza şi depozitarea de glicogen, grăsimi şi proteine.

553) Intervenţii nursing în alterarea nutriţiei în diabetul zaharat sunt:a. urmărirea greutăţii corporale actuale şi anterioareb. monitorizarea lipidelor sericec. monitorizarea glicemiei şi glicozurieid. pregătirea pacientului pentru examinarea radiologică a tubului digestiv.

554) Injectarea subcutanată a insulinei se face în următoarele regiunii:a. abdomen (subombilical şi puţin lateral)b. partea infero-intemă a coapselorc. cadranul infero-extem fesierd. părţile exteme ale braţelor.

555) Alimentaţia pacienţilor cu diabet zaharat tip:a. va fi iodividualizată în funcţie de vârstă, sex, activitate fizicăb. se evită zahărul şi alimentele care conţin zahărc. mesele vor fi mai dese (3 mese principale şi 3 gustări)d. nu se corelează cu schema de insulinoterapie.

556) În tratamentul diabetului zaharat rolul asistentei medicale este să:a. instruiască pacientul privind necesitatea schimbării locului de injectare a insuJineib. instruiască pacientul plivind folosirea unei diete hipercalorice în diabetul zaharat de

tip 2 şi hipocalorice în diabetul zaharat de tip 1c. instruiască pacientul privind notarea în fişa de evidenţă a fiecărei injecţii efectuate,

dozelor corespunzătoare şi nivelul glicemiei (glicotest), la domiciliud. includă exerciţiile fizice în activităţile zilnice.

557) Ineficienţa regimului terapeutic la un diabetic poate avea cauze:a. lipsa resurselorb. percepţia mai redusă a boliic. inabilitatea cunoaşterii responsabilităţilo!' necesare menţinerii stării de sănătated. sexul pacientului.

558) Hipoglicemia se poate manifesta prin:a. foame intensăb. transpiraţii

Co polidipsieeL parestezii.

559) Manifestările hiperglicemiei includ următoarele, mai puţin:a. polifagieb. trcmurături şi paresteziic. poliuried. transpiraţii profuze.

560) Coma cetoacidotică:a. este o fOl'măacută, gravă a diabetului zaharatb. este mai puţin frecventă în diabetul zaharat de tip lc. necesită administrarea antidiabeticelor oraled. necesită administrarea intravenoasă a insulinei.

561) Probleme nursing posibile în coma ceto-acidotică pot fi:a. deficit de volum lichidianb. alterarea integrităţii tegumente10rc. alterarea nutriţieid. ineficienţa tratamentului.

562) Factorii implicaţi în producerea cetoacidozei:a. vărsăturile masiveb. respiraţia Cheyne·-Stockese. constipaţiad. apariţia corpilor eetonici în sânge şi urină.

563) Semnele clinice ale cetoacidozei pot fi:a. polidipsieb. poliuriec. anorexied. letargie.

564) Intervenţii nursing în cetoacidoză sunt:a. monitorizarea semnelor vitaleb. bilanţul ingesta-excreta pe 24 orec. urmărirea stării cliniced. efectuarea testelor de laborator specifice, la indicaţia medicului.

565) Intervenţii terapeutice în cetoacidoza severă includ:a. administrarea fluidelor hipertoneb. neadministrarea soluţiilor de potasiuc. administrarea medicaţiei prescrise pentru calmarea durerilor abdominale şi reducerea

vărsăturilord. administrarea insulinei subcutanat de la începutul tratamentului.

566) Sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH) constă în:a. secreţia şi eliberarea continuă a ADH-uluib. deshidratare prin eliminare masivă de apă şi sodiuc. retenţie hidrosalinăd. scădere bruscă în greutate.

567) Probleme nursing posibile în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic(ADH) pot fi:

a. alterarea mobilităţiib. anxietatec. exces de volum lichidianel. alterarea stării de conştienţă.

568) Excesul de volum lichidian în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic

(,'\DH) se manifestă prin:iL creştere bruscă în greutateb. edcmc p''Oriferice"0 hipenatr<clni,e« 130mEq/l)d. hipoosmolaritate urinară.

569) Intervenţii!.e nursing în excesul de volum lichidian în sindromul secreţiei inadecvate dehormon antidiuretic (ADH) includ:

a. mă~,lll'areazilnică a greutăţii corporaleb. urmărirea apariţiei semnelor hiponatremiei (confuzie, greaţă, vărsături, anorexie,

crampe musculare, etc.)e. monitorizarea bilanţului ingesta-excretad. monitorizarea nivelului sodiului serie, urinar şi a osmolarităţii serice şi urinare.

;i"7()) Intervenţii terapeutice în sindromul secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADI-I)

a. restriCţia ingestiei hidrice (800-1000mJJzi)b. administrarea diureticelor,. administraI'l~asoluţiilor hipotone de sodiuel. schimbarea periodică a poziţiei pacientului.

571) Alterarea stării de conştienţă în sindromul' secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic(ADH) se datorează:

a. hipopotasemiei severeb. traumatismelor cerebralec. hiponatrocmiei severed. hipematremiei severe.

572) Probleme nursing posibile la o pacicntă tiroidectomizată sunt:a.. alterarea respiraţieib. hipercalcemiac. alterarea stării de confort (durere)el. deficit de cunoştinţe.

573) Durerea postoperatolie la o pacientă tiroidectomizată se poate datora:a. hematomului localb. suprainfecţieic. poziţiei inadecvate a gâtuluid. paraliziei corzilor vocale.

574) Intervenţii nursing în cazul respiraţiei ineficiente posttiroidectomienu includ decât:a. monitolizarea temperaturiib. urmărirea stării de hidratarec. oxigenoterapie la nevoied. examinarea cavităţii bucale.

575) Intervenţii nursing în cazul hipocalcemiei posttiroidectomie sunt:a. monitorizarea calcemieib. urmărirea prezenţei paresteziilor periorale şi periferice, a tremurăturilorc. administrarea calciului gluconic chiar la valori normale ale calcemieid. administrarea unei diete hipercalorice.

576) Semnele şi simptomele unei paciente cu hipertiroidism includ:a. palpita ţiib. creştere în greutatec. transpiraţii abundented. insomnie.

577) Probleme nursing posibile în hipertiroidism sunt:

a. alterarea stării de nutriţieb. alterarea eliminării intestinalec. anxietated. alterarea capacităţii de comunicru:e.

578) Intervenţii nursing în hipertiroidie includ şi:a. monitorizarea greutăţii corporaleb. monitorizarea ritmului cardiacc. administrarea medicaţiei prescrised. asigurarea unui climat de linişte şi odihn5..

579) Probleme nursing posibile în hipotiroidism sunt:a. alterarea nutriţieib. alterarea temperaturii corporalec. alterarea imaginii corporaled. alterarea mobilităţii.

580) Semnele şi simptomele unei paciente cu hipotiroidie includ:a. tegumente infiltrate şi împăstateb. vocea îngroşatăc. diareed. tahicardie.

581) Priorităţile nursing în înlăturarea anxietăţii la un pacient cu hipertiroidism ce va fi operatsunt:

a. asigurarea unui climat liniştitb. monitorizarea funcţiilor vitalec. măsurarea temperaturii corporaled. efectuarea bilanţului ingesta-excreta.

582) Priorităţile nursing la un pacient cu hipotiroidism sunt:a. asigurarea că pacientul a înţeles motivele tratamentului şi regularitatea controlului

medicalb. verificarea respectării tratamentuluic. repetarea examenului de urinăd. înlăturarea factorilor stresanţL

583) Probleme nursing posibile în anemie sunt:a. alterarea capacităţii de odihnăb. dificultăţi în respiraţiec. alterarea integrităţii tegumentelord. alterarea capacităţii de comunicare.

584) Priorităţile nursing în anemia severă datorată deficienţei de fier sunt:a. transfuzia sanguinăb. educarea pacientului în înţelegerea naturii afecţiunii salec. informaţii asupra necesităţii alimentaţiei sărace în fierd. informarea privind necesitatea controalelor medicale periodice.

585) Rolurile asistentei medicale în pregătirea pacientului pentm puncţia stemală sunt:a. informarea pacientului privind necesităţii efectuării tehniciib. reducerea anxietăţiic. asigurarea poziţiei corespunzătoared. mobilizarea pacientului imediat după puncţie.

586) Probleme nursing în hemofilie sunt:a. deficit de cunoştinţeb. risc de alterare a mobilităţii fizicec. durere

d. alterarea eliminrlrii intestinale.58'7) Strategii nursing la pacientul cu hemofilie sunt:

a. prevenirea traumatismelorb. educaţia pacientului privind recunoaşterea consecinţelor unui traumatism sau

intervenţii stomatologicec. necesitatea controalelor periodiced. pregătirea pacientului pentm puncţia stemală.

588) Tratamentul substitutiv specific în hemofilie constă în administrBxea intravenoasă de:a. factor Xb. factor Villşi 11{c. factor IId. sânge integral.

589) Strategiile nursing la pacientul ce va fi transfuzat sunt:a. verificarea aspectului sângeluib. măsurarea l'A la interval de 30 minute în prima orăc. măsurarea temperaturii corporaled. verificarea ritmului transfuziei.

590) Fieml se administrează în anemia feriprivă:a. numai oral .b. mumai injectabil (Lm)c. poate fi administrată i.m şi i.vd. nu este necesară.

591) Intervenţii nursing în cazul existenţei rezistenţei scăzute la infecţii în anemie sunt:a. folosirea teJmicilor asepticeb. igiena oralăe. dietă bogată în fibred. controlul periodic al hemoglobinei, hematocritului, numărului de hematii.

592) Probleme nursing la un pacient cu leucemie sunt:a. anxietateb. risc de infecţiec. alterarea capacităţii de eliminared. insomnie.

593) Printre semnele cIinice din leucemie există şi:a. anemiab. scădere ponderalăc. hipotermied. tendinţă la fracturi osoase.

594) Intervenţiile nursing la pacientul cu leucemie care prezintă greţuri şi vărsături sunt:a. administrarea antiemeticelorb. administrarea analgezieelorc. recunoaşterea semnelor de deshidratared. servicii de consiliere pentru pacient şi familie.

595) Problemele pacientului cu afecţiune osteo-musculară sunt:a. durereb. deficit de autoîngrijirec. perturbarea imaginii de sined. perturbarea imaginii corporale

e. toate răspunsurile sunt corecte.596) Intervenţii nursing în cazul unui pz!cient care a suferit un traumatism sunt:

a. asigurarea unui mediu de siguranţăb. efectuarea unui bilanţ lezionalc. suport psihologic al pacientului şi familieid. schimbarea periodică a poziţiei pacientuluie. toate răspunsurile sunt corecte.

597) Intervenţii nursing la un pacient imobilizat în aparat gipsat sunt:a. urmărirea mişcărilor segmentelor distaleb. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsatc. monitorizarea funcţiilor vitaled. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentalee. toate răspunsurile sunt corecte.

598) Intervenţii nursing la un pacient CUt aparat de extensie sunt:a. verificarea frecventă a dispozitivului de tractiuneb. verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiunec. urmărirea culorii şi temperaturii membrului afectatd. monitorizarea TAe. administrarea de antibiotice.

599) Intervenţii nursing la un pacient cu amputaţie sunt:a. suport psihic al pacientuluib. încurajarea pacientului să-şi privească bontul de amputaţiec. administrarea de antibiotice la indicatia mediculuid. administrarea de heparină la indicaţi~ mediculuie. toate răspunsurile sunt corecte.

600) Intervenţii nursing la un pacient cu ruptură musculară sunt:a. imobilizarea regiunii în poziţie relaxantăb. schimbarea periodică a poziţiei pacientuluic. monitorizarea numărului de respiraţiid. administrarea de heparină la indicaţia mediculuie. adrninistrarea tratamentului simptomatic prescris de medic.

601) Intervenţii nursing la o pacientă cu osteoporoză sunt:a. educaţia pacientei să consume alimente bogate în calciub. administrarea tratamentului medicamentos prescris de medicc. monitorizarea TAd. nici un răspuns nu este corecte. toate răspunsurile sunt corecte.

602) Intervenţii nursing la un pacient cu tuberculoză osteoarticulară sunt:a. efectuarea de mişcări pasiveb. poziţionarea corectă în patc. aplicarea măsurilor de prevenire: a efectelor imobilizăriid. administrarea de antibiotice la indicati a mediculuie. nici un răspuns nu este corect. .

603) Intervenţii nursing la un pacient cu tendinită sunt:a. repausul membrului afectatb. administrarea tratamentului simptomatic prescris de medicc. educarea pacientului să evite aCilivităţile care exacerbează procesul inJualml.'torel. sclLimbarea periodică a membrului afectate. toate răspuns mile sunt corecte.

00(1) '1nlervenlii nursingla un pack:nl cu ostcopatie deformantă sunt:

,1. .' ...a. mqunlJ,U'eapacientului să efectueze exerclţfl pentru prevenirea atrofiilor musculareb. adt;runistrarea tratamentului simptomatic presclis de medicc. ef~ctuarea de clisme evacuatoriid. mqnitorizarea TAe. m9nitoriz3l'ea numărului de respiraţii.

605) Efect,ele imobilităţii sunt:a. atr6fii musculareb. de{oID1ăriarticulare

• 1. .c. coyStlpaţled. tromboze venoase profunde

I v '1e. tOate raspunsun e sunt corecte.606) Inte~enţii nursing pentru prevenirea efectelor imobilităţii sunt:

a. efeftuarea de mişcări pasiveb. pozitionarea corectă a membrului afectatc. m~ntinerea membmlui afectat într-o pozitie functionalăd. cr~şterea conţinutului de fibre vegetale din alime~taţiee. toate răspunsurile sunt corecte.

607) Prob~eme posibile la un pacient cu fractură de femur cu deplasare sunt:a. durere .b. sdderea mobilitătiic. risb de complicatii ale tractiuniid. aJ.ietate . .

. !. ve. 1ll0lun raspuns nu este corect.(08) Pro8leme posibile la un pacient cu amputaţie sunt:

a alt~rarea integrităţii tegumentareb. modificarea imaginii corporalec. sdderea mobilitătiid. dmlere '

I v '1e. toate raspunsun e sunt corecte.609) lnte~enţii nursing în cazul durerii la un pacient cu amputaţie sunt:

a. administrarea alltialgicelor prescrise de medicb. evtuuarea caracteristicilor dureriic. mqllitorizarea numărului de respiraţiid. informarea pacientului asupra "membrului fantomă"e. în9urajarea pacientului să participe la procesul de îngrijire.

610) Probleme posibile la un pacient cu artrită reumatoidă sunt:a. deficit de cunostinteb. duteri articular~ ,c. sdderea mobilitătiid. nidi un răspuns n~ este corect

, e. to~~erăspunsurile sunt corecte.611) Probleme posibile la un pacient cu osteoartrită sunt:

a. dUjereb. scaderea mobilitătiic. riSf de deficit de ~olum lichidiand. risc de hemoragiee. toa~e răspuns urile sunt corecte.

612) Probleme posibile la un pacient cu osteomielită sunt:a. durereb. ris~ de alterare a perfuziei tisulare

I

c. infeqiad. scăderea mobilităţiie. toate răspunsurile sunt corecte.

613) Intervenţii nursing la un pacient cu proteză de sold sunt:a. administrarea tratamentului antialgic prescri~ de medicb. evaluarea caracteristicilor dureriic. evaluarea semnelor unei eventuale dislocări a protezeid. evitarea poziţiei picior peste piciore. toate răspunsurile sunt corecte.

614) Intervenţii nursing la un pacient cu proteză de umăr sunt:a. schimbarea poziţiei pacientului în pat la fiecare 2 oreb. monitorizarea semnelor care arată alterarea perfuziei tisularec. administrarea de heparină la indicaţia mediculuid. efectuarea de exerciţii active şi pasive de flexie-extensiee. nici un răspuns nu este corect.

b. nevoia de recunoaştere socială, ele realizare, nevoi fiziologice, de securitate, deapartenenţă

c. nevoi fiziologice, de realizare, de recunoaştere, ele securitate, de apartenentăd. nevoi fiziologice, de securitate, nevoia de apartenenţă, de recunoaştere ~ociaI3.si de

realizare. .621) Enumeraţi în ordine cele cinci etape ale procesului de îngrijire:

a. analiza şi interpretarea datelor, culegerea de date, realizarea intervenţiei, evaluareab. culegerea de date, analiza şi interpretarea lor, planificarea îngrijirilor, realizarea

intervenţiilor, evaluarea rezultatelorc. culegerea de date, planificarea îngrijirilor, realizarea intervenţiei, evaluarea

rezultatelor.622) Ce este diagnosticul de nursing:

a. este o formă simplă şi precisă care descrie răspunsul persoanei la o problemă desănătate

b. relevă rolul autonom al asistenteic. este un enunţ concis, actual sau potenţial al manifestărilor de dependenţă ale persoanei

îngrijited. o problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele pe baza pregătirii şi

experienţei lor sunt capabile să acorde îngrijiri.623) Ce înţelegeţi prin obiective de îngrijire:

a. descrierea unui comportament pe care îl aşteptăm de la pacientb. un rezultat pe care dorim să-I obţinem în urma intervenţiilorc. obiectivul d.eîngrijire vizează atitudinea, comportamentul sau acţiunea pacientului.

615) Care din următoarele definiţii date nursei este cea mai completă:a. persoana care a parcurs un program de formare complet şi a trecut cu succes

examenele stabilite de consiliul asistenţilor medicalib. persoana care este autorizată să îngrijească persoana sănătoasă sau bolnavăc. persoana care a Ulmat un program de bază, de formare în general în nursing şi care e

autorizată să practice această profesiune în ţara sad. este persoana de competenţă psiho-socio-antropologică (rezultată din instrucţie,

exerciţiu şi ex.perienţă) aptă să găsească măsura şi calea spre un om care are nevoie dealtul evitând formaţionalismul şi indiscreţi a, crearea dependenţei

616) Care este pregătirea unei nurse generaliste:a. o pregătire pluridisciplinară-socială, tehnică, practicăb. să aibe cunoştinţe de psihologiec. să aibe preocuparea de a înţelege ceea ce simt ceilalţi (empatie)d. să aibe cunoştinţe de specialitate, management şi farmacologie.

617) Ce este pregătită şi autorizată să facă nursa:a. să desfăşoare educaţie pentru sănătate, să participe ca membru al echipei de îngrijire,

să formeze asistente medicale, să fie implicată în cercetareb. să îngrijească persoane bolnave şi sănătoasec. să supravegheze şi să formeze asistente medicale şi cadre auxiliare.

618) Care este cea mai completă definiţie a nursingului:a. nursingul face parte din sistemul de sănătate şi presupune îngrijirea bolnavilorb. nursingul face parte din sistemul de sănătate şi cuprinde promovarea sănătăţii,'

prevenirea bolii şi îngrijirea persoanelor bolnave fizic, psihic şi cu handicapc. nursingul presupune îngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental, psihic şi cu handicap

în toate formele de asistenţă socială.619) FunCţiile nursei sunt de natură:

a. independentăb. dependentăc. interdependentă, independentă şi dependentă.

620) Cary sunt În ordine cele cinci categorii de nevoi umane, ierarllizate în ordineapriorităţilor de către Abraham Maslow:

a. nevoia de realizare, de recunoaştere, de apartenenţă, de securitate, nevoi fiziologice

624) Diagnosticele nursing corelate cu tulburările: de compottament sunt:a. alterarea mobilităţii fizice prin incapacitatea de a rezolva conflicteleb. alterarea comunicării verbale datorate incapacităţii de exprimare a sentimentelorc. tulburarea stimei de sine datorate sentimentului de ură împotriva autoritătilor si le"iid. izolare socială cauzată de incapacitatea de a menţine şi dezvolta relaţii d~ prieteni~e. izolare socială cauzată de egocentrism. . .

625) Alterarea proceselor familiare la pacienţii cu tulburări de comportament pot fi corelatecu:

a. eşecul de a respecta legileb. comportament manipulativc. eşec şcolard. comportament sexual precoce.

626) Obiectivele de îngrijire la pacienţii cu tulburări de comportament sunt:a. menţinerea unei nutriţii adecvateb. să discute de,spre realitatea prezentăc. realizarea unui mediu securizantd. să elimine comportamentul agresive. să participe la programul de tratament.

627) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburările de comportament se referă la:a. eliminarea compOltamentului suicidalb. îmbunătăţirea autocontrolului comportamentalc. promovarea abilităţii de a face decizii acceptabiled. facilitarea unor relaţii de prietenie corespunzătoaree. eliminarea balucinaţiilor.

628) facilitarea adapt5.rii pacientului cu tulburări de comportament la un mediu mai puţinrestrictiv se poate realiza prin:

a. determinarea etiologiei simptomelorb. prin rezolvarea conflictelor cu C3:rese confruntă pacientulc. promovarea hidratării şi eliminării adecvated. includerea părinţilor pacientului în discuţiile despre sentimente, comportamente si

progres ori de câte ori e posibile. educarea pacientului în legătură cu prevenirea transmiterii infecţiei HIV.

629) Includerea părinţilor sau a cdora care îngrijesc pacientul cu tulburări de comportamentîn planul nursing are următorul raţionament:

a. orice persoană din mediul ambiant al pacientului este afectată de comportamentul săub. progresul comportamentului pacientului nu pot fi menţinute dacă circumstanţele

familiare rămân neschimbatec. relaţiile de prietenie se îmbunătilţesc când pacientul devine capabil să interacţioneze cu

alte persoaned. pacienţii trebuie să cunoască modalităţi de transmitere HIV.

630) Diagnosticile în nursing corelate cu tulburările de adaptare ale adolescenţilor sunt:a. tulburarea stimei de sine determinată de sentimente de suspiciuneb. tulburarea stimei de sine determinată de imaginea de sine negativăc. tulburarea stimei de sine determinată de inacceptarea de către grupul de prietenid. tulburarea stimei de sine determinată de comportamentul agresiv.

631) Alterarea relaţiilor sociale la adolescentul cu tulburări de adaptare se datorează:a. lipsa aptitudinilor socialeb. imaginea de sine negativăc. dificultăţi cu autorităţile localed. abuz de droguri.

632) Obiectivele de îngrijire a adolescenţilor cu tulburări comportamentale sunt:a. identificarea pierderilorb. identificarea consecinţelor comportamentului maladaptativc. identificarea sentimentelor de suspiciune şi nesiguranţăd. scăderea riscului de autolezare şi alezării altora.

633) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburări de adaptare sunt:a. scăderea anxietăţiib. promovarea exprimării sentimentelorc. eliminarea comportamentului suicidald. creşterea bagaj ului de cunoştinţe a pacienţilor

634) Intervenţiile nursing la pacienţii cu tulburările de adaptare sunt:a. facilitarea comunicării inter-familiare şi a independenţei pacienţilorb. promovarea aptitudinilor de comunicare y.idezvoltarea relaţiilor de prieteniec. promovarea stimei de sined. exprimarea sentimentului de frustrare.

635) Facilitarea comunicării inter-familiare la pacientul cu tulburări de adaptare se poaterealiza prin:

a. organizarea unor întâlniri familiare în care să se discute sentimente îngrijorări şi planurib. asistarea pacientului pentru a face corelaţia dintre medicaţie şi simptomele psihiatrice;". oferirea unui feed-back pozitiv la mărturisiri sincered. discută cu pacientul modalităţile în care el se poate confrunta cu modificările care apar

în viitor.636) Diagnosticele uursillg la pacientul cu halucinaţii pot fi:

a. alterări senzoriale sau de percepţie (vizuale, auditive, olfactive, gustative sau tactik)cauzate de dezechilibrul electrolitic·

b. alteriiri senzoriale sau de percepţie (vizuale, auditive,' olfactive, gustative sau tactik)cauzate de abuz de alcool şi droguri

c. alterarea procesului gândirii corelată cu schizofrenied. tulburăJi de somn asociate cu sentimente de insecuritate.

637) Culegerea de date la pacientul cu halucinaţii poate obţine următoarele:a. fricăb. deficit de atenţiec. sentimente de vinovăţied. refuz de a mânca.

638) Culegerea de date la pacientul cu halucinaţii poate obţine următoarele:a. agresiune faţă de alţiib. comportament autodistructivc. lipsă de încredere sau suspiciuned. dificultate de alimentaţie.

639) Intervenţiile nursing la pacientul cu halucinaţii sunt:a. încuraj area contactului pacientului cu oameni reali în cadrul unei activitătib. prevenirea autolezării sau a lezării altora 'c. întreruperea cauzelor halucinaţilord. scăderea anxietăţii şi agitaţiei.

640) Ajutorul acordat pacientului cu halucinaţii de a-şi exprima anxietatea şi alte sentimentese poate realiza prin:

a. promovarea homeostazieib. încurajarea pacientului de a identifica şi practica modalităţi de a se elibera de anxietatec. ajutarea pacientului de a se pregătii pentru externared. ajutarea pacientului de a trăii cu sentimentul de vinovăţie.

641) Diagnosticile de nursing corelate cu psihoze sunt:a. deficit de autoîngrijil'e determinat de efectele substantelor toxiceb. comportament bizar anxietate şi agitaţie determinat~ de incapacitatea de discriminare

între sine şi mediul externc. tulburări de identitate personală datorate halucinaţiilord. pericol potenţial de traumatisme datorat halucinaţiilor.

642) Diagnosticile de nursing corelate cu psihoze sunt:a. lipsa de complianţă la tratament datorată friciib. tulburări de somn corelate cu agitaţiec. alterarea senzorială datorată efectelor medicatieid. tulburarea stimei de sine datorate lipsei de igi~nă personaiă.

643) Intervenţiile nursing aplicate pacientului cu psihoze sunt:a. asigură un mediu securizant pentru pacient şi pentru alţiib. promovarea echilibmlui între odihnă somn şi activitatec. promovarea unei hidratări, nutriţii şi eliminări adecvated. obţine informaţii despre medicamente.

644) Culegerea de date la bolnavii cu demenţă obţine:a. deficit de atenţieb. dezorientarec.. incapacitate de concentrared. comportament social necorespunzător.

645) Culegerea de date la bolnavii cu demenţă obţine:a. tulburări de memorie mai ales la evenimentelor recente

b. sentimente de lipsă de speranţăc. incapacitatea de a înţelege gândirea abstractăd. dezinteres pentru mediul înconjurător.

646) Diagnosticele de nursing la pacienţii cu demenţă pot fi formulate astfel:a. alterarea stării de sănătate prin ingestie inadecvată de alimente şi lichideb. tulburări de somn datorate confuziei nocturne accentuatec. risc de violenţă prin suspiciuned. tl1lburări de autoîngrijire datorită deficitelor senzoriale si motorii.

647) Intervenţii nursing aplicate pacienţilor cu demenţă sunt: .a. menţinerea homeostaziei prin încurajarea pacientului de a ingera cantităţi mici de

alimenteb. menţinerea homeostaziei prin realizarea unui mediu lipsit de stimuli în timpul orelor de

masăc. implicarea pacientului în propria îngrijired. obţinerea acceptului pentru îngrijire din partea pacientului.

648) Scăderea agitaţiei şi halucinaţiilor la pacienţii cu demenţă se realizează prin:a. izolarea pacientuluib. interzicerea vizitelorc. interzicerea obiectelor personale 'în salonul pacientuluid. aceleaşi nurse vor îngriji pacientul ori de câte mi este posibil.

649) Creşterea capacităţii de concentrare şi scăderea sentimentului de lipsă de speranţă lapacientul cu demenţă se pot realiza prin:

a. abordarea pacientului cu atitudine calmă şi pozitivăb. începe cu activităţi mici pe termen scurtc. încurajează activităţile în grupuri micid. introduce activităţi în timpul zilei când pacientul pare să fie capabil de a se concentra şi

participa.650) Culegerea de date la pacienţii cu delir obţine:

a. vorbire incoerentăb. activitate psihomotorie crescută sau scăzutăc. tulburări de percepţied. tulburări cognitive.

651) Culegerea de date la pacienţii cu sindrom afectiv organic obţine:a. lipsa controlului personalb. recunoaşterea pierderii unor capacităţic. dispoziţie labilăd. anxietate.

652) Diagnosticele nursing la pacienţii cu sindroame mentale organice pot fi formulate astfel:a. afectarea interacţiunilor sociale corelate cu deficit de atenţie şi vorbire incoerenti:i.b. alterarea nutriţiei prin ingestie redusă datorată vărsăturilorc. alterarea nutriţiei prin ingestie crescută datorată bulimiei nervoased. scăderea stimei de sine prin sentimente de inutilitate.

653) Diagnosticele nursing la pacienţii cu sindroame mentale orgimice pot fi formulate astfel:a. izolare socială datorată deficitelor de memorieb. izolare socială datorată apatieic. izolare socială datorată iritabilităţiid. izolare socială datorată comportamentul bizar.

654) Intervenţiile nursing aplicate pacientului cu sindrom mental organic sunt:a. stabilirea unei relaţii de încredere şi realizarea unui mediu securizant pentru pacient

b. îr~b~n.~tăţirea memoriei pacientului şi promovarea stimei de sine a independenţei si aablhtaţn de a trăii cu simptomele bolii

c. reducerea comportamentului ostil al pacientuluid. pregătirea pacientului pentru externare.

65.5)Facilitarea explimării sentimentelor la pacientul cu sindrom mental organic se realizeazăpun: '

a. învaţă pe pacient aptitudinile sociale utilizând tehnicile co~portamentaJeb. fumizează pacientului un feed-back pozitiv ori de câte ori el este capabil să identifice

domeniile care sunt dificilec. solicită pacientului să clarifice orice sentimente pe care el le exprimă vagd. încurajează pacientul să fie specific în exprimare.

656) Culegerea de date la pacienţii cu bolile neurologice obţine:a. depresieb. labilitate emoţionalec. ostilitated. compOitament agresiv sau combativ.

657) Diagnosticele nursing corelate cu traumatismele craniene pot fi formulate astfel:a. alterarea exercitării rolului determinată de limitarea fizicăb. alterarea proceselor familiare datorată modificării de roluri în familiec. lipsa de complianţă la tratament datorată lipsei de control personald. scăderea stimei de sine datorată lipsei de aptitudini sociale.

658) Intervenţiile nursing aplicate pacienţilor cu traumatisme craniene sunt:a. alterarea proceselor de gândire datorate discordantei afectiveb. perturbarea stimei de sine datorate lipsei de succe; în domeniile majore ale vieţiic. reducerea comportamentului social necorespunzătord. îmbunătăţirea memoriei pacientului.

659) Intervenţiile nursing aplicate pacienţilor cu traumatisme craniene sunt:a. promovarea interesului pacientului pentru evenimentele externeb. reducerea negativizmuluic. reducerea manipulăriid. creşterea eficienţei terapiei. .

660) Promovarea exprimării sentimentelor de către pacientul cu traumatism cranio-cerebral serealizează prin:

a. încurajează exprimarea de către pacient a mâniei şi a resentimentelorb. asigură suport specific pacientului care a suferit o pierderec. încurajează pacientul să-şi exprime sentimentele în mod deschisd. furnizează informaţii de educaţie pentru s~inătate.

661) Culegerea de date la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderiimportante obţine următoarele:"

a. dificultatea de a accepta pierdereab. negarea pierderiic. negarea sentimentelord. incapacitatea de a exprima sentimentele.

662) Culegerea de date la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderiimportante obţine următoarele:

a. comportament depresivb. pierderea. interesului pentru activităţile zilnicec. agitaţied. sonmolenţă.

663) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderiimportante pot fi formulate astfel:

a. mâhnire anticipativă datorată unei boli terminaleb. tulburări de comunicare verbală cauzate de sentimente de vinovătiec. răspuns post-traumatic datorat unei experienţe traumatizante .d. lipsa de complianţă la tratament cauzată de afectarea personalităţii.

664) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă o mâhnire adâncă datorită unei pierderiimportante pot fi formulate astfel:

a. alterarea stării de sănătate prin lipsa apetituluib. tulburări ale interacţiunilor sociale datorate lipsei de interes pentru activităţile socialec. tulburări ale odihnei prin insomnied. tulburarea relaţiilor sociale cauzate de sentimente de vinovătie.

665) Încurajarea identificării pierderii la pacientul care prezintă' o mâhnire adâncă datorităunei pierderi importante se poate realiza prin:

a. încurajarea exprimării sentimentului prin modalităţi care sunt la îndemâna pacientuluiscriind

b. acceptarea sentimentelor pacientuluic. încurajează pacientul să identifice orice problemă particulară sau situaţie în viaţă care

precipită spitalizare .d. ajută pacientul să recunoască când se simte plictisit şi să identifice activităţile care

diminuează acest sentiment.666) O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatică când:

a. este externă şi evidentăb. afectează faţa organele genitale sau sânulc. este dureroasăd. este neprevăzută.

667) O modificare a imaginii corporale este mult mai traumatică când:a. este vizibilăb. este necontrolatăc. este nedorităd. este neprevăzută.

668) Culegerea de date la persoanele cu alterarea imaginii corporale obţine:a. resentimentb. vinovăţiec. confuzied. sentiment depresiv.

669) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă alterarea imaginii corporale pot fiformulate astfel:

a. alterarea imaginii corporale datorită unei operaţii chirurgicaleb. alterarea comunicării verbale prin scăderea sentimentelorc. izolare socială cauzată de scăderea stimei fată de sined. lipsa de speranţă datorită pierderii. '

670) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă alterarea imaginii corporale pot fiformulate astfel:

a. amietate datorată reducerii abilităţilor de autoîngrijireb. disfuncţie sexuală datorită sentimentului de ruşinec. afectarea interacţiunilor sociale datorată ideilor bizared. potenţial risc de violenţă determinat de sentimente de trădare

671) Persoana care experimentează alterarea imaginii corporale poate prezenta următoarele

sentimente:

J. llcajutorareb. ncpulsie faţă de sine

;,:inovăţieel. invidie faţă de persoanele sănătoase.

672) La pacienţii cu alterarea imaginii corporale, promovarea stimei de sine si identificareaproprii se pot realiza prin: ' ,

d, promovaxea unei nutriţii adecvateb. promovarea unui echilibru adecvat între odihnă somn si activitatec-, cJerirea unui feedback pozitiv şi încurajarea pacient~lui când acesta 1si demonstrează

capacităţile 'd. 8jutarea pacientului în identificarea acelor abilităţi care nu sunt afectate de modificările

fizice.(; 711 Fdl1c;\rea pacientului cu alterarea imaginii corporale în legătură cu schimbarea şi

:Wdtll',iiil\ ~:erealizează astfel:8. informează pacientul despre modificările fizice survenite'b., info.nncază pacientul în legătură cu aptitudinile necesare pentnl autoîngrijire1

::iutoac!ministrarea de mcdicamente etc.c. p,;rrnite şi încurajează pacientul să practice noile aptitudini şi să le îkpărtăşească şi

:;:~·:)ri1d. promovează o hidratare adecvată.

(74) Rce1Llcerea hiperreactivităţii şi agitaţiei la pacienţii cu comportament maniac se,",al';?ează prin:

el, realizarea unor relaţii de încredereb. încurajarea uuei diete nutritionalec. tlJrniz~lreaunui suport emoţionalil n:ducerca stimulilor din mediu ori de câte ori este posibil.

675) Rcacţi.i1eadverse ale terapiei cu litiu includ:,;. gu~;trnetalicb. tremur intermitent al mâiniic. setc, ingestie crescută de Jichided. f~U.tii':; dG V'l).lH8, intcnnitentă.

()76) Sernnele care indică nn nivel toxic :sanguin al litiului include:a, diaree consistentăb. hipeIGontractilitate muscularăc. agitaţier1 v'lt'sălW'" l'en';st~ntă

67'/; O;J1lPC(t~J;~;;;~1~epr~siv poate apărea în următoarele situatii:a. depresie postpartum 'b, sindrom pre(ucnsi:rualc. m0.hnire adâncă ca urmare a unei pierderi importanted. discordanţă afectivă.

(78) Diagnosticele IJllIsing corelate cu comportamentul depresiv sunt:a. alterarea comunicării verbale datorită reducerii capacitaţii de exprimare a sentimentelorb. alterarea stării de sănătate cauzată de sentimente de autodistruoerec. constipaţie datorată imobiJităţii fizice '"d. răspuns postraumatic datorat unui istoric de viol sau incest.

111terventiilenuuing aplicate persoanelor cu simbol depresiv sunt:a. promovarea unei nutritii hidratări si eliminări adecvateb. "reducerea dezorientării .c. promovarea sentimentului de Încredere proprie

d. promovarea tratamentului pentru probleme asociate depresiei.680) Riscul de suicid este crescut dnd:

a. este formulat un planb. există antecedente de tentative suicidalec. tentativele suicidale devin mai dureroase şi mai violented. pacientul locuieşte cu familia.

681) Protejarea pacientului cu comportament suicidal cu tendinţe autodistructive se realizeazăprin:

a. salonul pacientului trebuie situat centralb. evaluează potenţialul suicidar al pacientuluic. reducerea sentimentelor de depresied. încurajarea comunicării.

682) Diagnosticele nursing la pacienţii care prezintă refuz de a se alimenta pot fi formulateastfel:

a. alterarea nutriţiei: ingestie scăzută datorită anorexiei nervoaseb. tulburarea deglutiţiei datorită reacţiilor adverse medicamentoasec. deficit de autoalimentaţie prin psihoză acutăd. constipaţie datorită scăderii activităţii fizice.

683) La pacientul internat pentru dezalcolizare se aplică următoarele intervenţii nursing:a. ajută pacientul să stabilească relaţii suportive cu alte persoaneb. încurajarea exprimării sentimentelor personalec. promovarea homeostaziei şi reducerea simptomelor de abstinenţăd. furnizează un mediu securizant.

1. a,b,c,d 49. a,d,c 97. a,b.,d2. a,b,c 50. c,d,e 98.a3. a,b,d,e 51. a,b,d 99. a,b,c4. a,b,e 52.c 100. a,b5. a,b,c,d,c 53. a,c,e 101. a,b6. a,b,d,c 54. b,d,e 102. b,c7. b,d,e 55. b,c,d 103. a,b,c8. a,b,c 56. a,c,e 104. a,c9. b,c 57. a,b,d 105. b,d,c10. a,b,c,d,e 58. a,c,d 106. a,b11. a,b,c 59. a,c,e 107. a,b12. b,c 60. a,d 108. a,b13. c,d,e 61. c 109. a14. a,d 62. a,c 110. a,b,d15. a,c 63. a 111. a,b16. b 64. b,e 112. a,b,c,d17. a,c,d,e 65. a,b 113. C

18. a,b 66. a,c 114. a,c,d,e19. a,c 67. a,b,d 115. e20. a,b,d,e 68. a,c,e 116. a,c,d21. b,c,d 69. c,e 117. a,b,c22. a,b,c,d 70. a,b 118. a,b,d23. a,e 71. a,b,e 119. a,b,d,e24. c,d,e n.a,b 120. b,d,e25. a,b,c,d 73. b,c 121. a,b,d,e26. a,b 74. a,b 122. c27. d,e 75. a,b,c,e 123. b28. a,d,e 76. a,c,e 124. a29. a,c 77.b 125. b30. b,c 78. c,d 126. a,b31. a,b,c,d 79. a,b,c 127. a,d,e32. a,b,d 80.d 128. a,c33. a,d,e 81. b 129. a,c34. a,b 82. a 130. b,c35.a 83.c 131. b,c,d36. b,e 84.e 132. a,b,d37.c 85. a,c 133. a,c38. b,c 86. b 134. a,c39. a,b,c,d 87. c,e 135. a,c40. b,c 88.c 136. b,d,e41. b,c 89.c 137. b,c,d,e

42. a 90. b 138. a,c,d43. c,d,e 91. c 139. a,b,e44. a 92. a,d 140. a,c,d

45. a,b 93. a,b 141. R,b

46. c,d 94. a,c 142. a,c

47. b 95. a,c 143. a,d

48.b 96. a,b,c,e 144. a

-79 -- 80-

145. a,b 195. a,h,c 245. c

146. a,h,c 196. a,c,d,e 246. a,c,d

147. a,b,d,c 197. a,d 247. a,d295. a,h,c 345. a,b,c 395. a2,b 1,c3,d4,c5

148. e 198. a,b 248. b,c296. e 346. a,b,c .396. b,c

149. b,c,el 199. b,c,el 249. a,b,c297. c 347. l-b,2-a,3-d,4-c 397. c

150. a,d,c 200. b,c 250. b298. a,b 348. b 398. a,b

151. a,d,c 201. a,b,el 251. a,b,d299. c 349. h,c 399. a,b,c

152. a,c,d,c 202. a,b 252. c300. a,b 350. a,b,c 400. c

153. a,b,c 203. a,b,c 253. c,d301. a,b 351. b,c 401. c

154. a,c,e 204. a,b,c 254. c,c302. a,b,c 352. a,b 402. a

155. b,c 205. a,b,c 255. a,c,d303. a,b 353. b 403. c

156. a,b,c 206. c,d 256. a,b,c304. a,b,c 354. a-2,b-3,c-1 404. b

157. a,b,d,c 207. a,b 257. a,b305. c 355. a,b,c,d,c 405. a,b

158. a,b,c,c 208. a,b,d 258. c306. a,b,d 356. a,b,c,d,e,f 406. b

159. a,d,c 209. a,b,c 259. d,e307. b,d,c 357. a,b,c 407. c

160. b,c,d,e 210. a,b,c 260. a,e308. e 358. a,d,e 408. a,b,c

161. b,c 211. a,c 261. a,b309. b,c,d 359. a,b,c 409. a,b,c

162. a,b,c 212. a,b 262. a,d,e 310. a-2,b-l,c-3 360. b,d 410. c

163. b,c,d 213. a,b,d,c 263. a,b311. b,d 361. b 411. c

164. b,c,el 214. a,d,c 264. a,b,c 312. b,c 362. a,c,d 412. a,b,c

165. a,c,d 215. a,b,c 265. c313. c,d,e 363. c 413. a,b,c

166. a,c 216. a,b,c 266. d314. a,c 364. a,c,d 414. a,b

167. a,b,c 217. a,b,c,d 267. a,b,e 315. 'b 365. a,b,d,c 415. a,b,c

168. a,c,d 218. d,c 268. a,c,d 316. 1-c,3-a,2-b 366. a,b,c,d 416. a,b,c

169. a,d,c 219. a,b,d 269. a,d,c 317. b,c 367. a,b,c 417. a,b,c

170. a,c 220. a,d,c 270. b,d 318. b,c 368. c 418. a,b

171. a,c 221. a,c,d 271. d 319. b,e 369. a 419. a,b

172. b,c,c 222. a,d,e 272. a,b,d 320. a,b,d,c 370. a,b,c 420. a,b,c

173. b,c,d 223. b,c,d 273. b,e321. a,c 371. a,b 421. a,b,c

174. b,c,el 224. c 274. a,d,c 322. b,c 372- b 422. a

175. a,c,d 225. d 275. b,c,el 323. b 373. a4,bl,c2,d3 423. b,c

176. a,b,c 226. a,b,c 276. a,b,c 324. b 374. I-abdf, II-cegh 424. a

177 .. a,b,c 227. a,b,e 277. a,c 325. a,b 375. b,c 425. a

178. a,b,c,el 228. a,b,c,e 278. b,c,el 326. a,b,c 376. c· 426. b

179. a,b,c 229. b,c 279. a,b,c,c 327. b,d 377. a,b 427. a,b,c

180. a,b,c 230. a,b,d 280. a,b 328. a 378. c 428. c

181. a,b,c 231. a,b,c 281. a,c 329. b,c 379. lb,2d,3a,4c,5c 429. b,c

182. a,b,d,e 232. a,b,c,e 282. c 330. c 380. b,c,d 430. c

183. a,c,d 233. c 283. a,b,c,e 331. a,b,c,e 381. b 431. a,b,c

184. a,b,c 234. a 284. a,b 332. c 382. b 432. c

185. a,b,d,c 235. a,b,c 285. c 333. d 383. c 433. a,b,c

186. a,d 236. a,d 286. a,b,c 334. c 384. b 434. c

187. a,b,c,e 237. a,c,d 287. a,b,c 335. a,b,e 385. 1f,2b,3a,4d,5e,6c 435. a,b

188. a,b,d 238. a,b 288. b 336. b,c 386. c 436. a,b,d

189. a,b,c,c 239. a,c,d,e 289. a,d 337. d,e 387. a,c 437. d

190. b 240. a,b,c,d 290. a,d 338. b,c,d 388. a,c 438. a

19l. c 241. a,b 291. a,b,c 339. b,c,d 389. c 439. a,c

192. d,e 242. a,b,c 292. e 340. c 390. c 440. a

193. a,c,d 243. b 293. a,b,d 341. b,c 391. c 441. a,c

194. a,b,d,c 244. a,b 294. a,b 342. e 392. c 442. c

343. a,c,d 393. a,c 443. a,c

344. a-2,b-4,c-l,d-3 394. c 444. a,b,c

-• - 81 -

- 82··445. c 495. a 545. a,c446. b 496. a 546. a,b

- 447. b 497. a 547. a,b,c,d 595. e 625. a,b,c,d 655. b,c,d

448. c 498. a,b 548. b,d 596. a,b,c 626. c,d,e 656. a,b)c)d

449. c 499. a 549. b,c,d 597. a,b,d 627. a,b,c,c1 657. a,b~c

450. a 500. b 550. a,b,c 598. a,b,c 628. cl,e 658. c,d

1451. a,b,c SOL a 551. a,c,cl 599. a,b 629. a,b 659. a,b

452. a,b,c 502. a 552. b,d 600. a,e 630. a,b,c,d 660. a,b,c

453. a 503. b 553. a,b,c601. a,b 63l. a,b,c 661. a,b,c,d

454. c 504. a,b 554. a,d 602. a,b,c 632. b,c,d 662. a,b,c

~

455. c 505. a 555. a,b,c 603. a,b,c 633. a,b,c,c! 663. a,b,c

456. a 506. a,b,c 556. a,c,d 604. a,b 634. a,b,c 664. a,b,c,d

457. c 507. a 557. a,b,c 605. e 635. a,b,c 665, a,b

458. b 508. a,c 558. a,b,cl 606. e 636. a,b,c,d 666. a,b

• 459. a 509, a 559. b 607. a,b,c,d 637. a,b,c,d 667. a,b,c,d

460. a,b,c 510. a,b 560. a,d 608. e 638. a,b,c 668. a,b,c,d

461. bl 51l. a,b 56l. a,c,d 609. a,b 639. a,b,c,d 669, a,c,d

462. b 512. a,b,c 562. a,d 610. e 640. b 670. a,b, 463. a,b,c,d 513. b,c 563. a,b,c,d 61l. a,b 64l. a,b,c,d 671. b,c,el

464. c 514. c 564. a,b,c,d 612. e 642. a,b,c 672. c,d

465. b 515. b 565. c 613. e 643. a,b,c 673, a,b,c

466. b 516, a 566. a,c 614. a,b,d 644. a,b,c,d 674. el

467. c 517. a,b 567. b,c,d 615. c,d 645. a,b,c,d 675, a,b,c,d

468. a,b,c 518. a 568. a,b,c 616. a,b,c,d 646. a,b,c,d 676. a,d

469. b 519. a 569. a,b,c,d 617. a 647. a,b 677. a,b

470. b 520. a,b,d 570. a,b 618. b 648. d 678, a,b,c,d

471. a 521. a,b,c,d 571. c 619. c 649. a,b,c,d 679. a,b,c,d

472. b 522. b,c,cl 572, a,c,d 620. d 650. a,b,c 680, a,b,c

473. b 523. c,d,e 573. a,b,c 621. b 651. a,b,c,d 681. a,b

474. a 524. c 574. c 622. a,b,c,d 652. a 682. a,b,c,d

475. a,b,c 525. a,b,c,d 575. a,b 623. c 653. a,b,c,d 683. c,d

476. c 526. d 576. a,c,d 624. c,d 654. a,b

477. b 527. a,b,c 577. a,b,c478. b 528. a,b,c,d 578. a,b,c,d479. a 529. a,b 579. a,b,c480. a 530. a,b,c 580. a,b481. c 531. a,b,c 581. a,b482. c 532. a,c,d 582. a,b483. b 533. a 583, a,b,c,d484, b 534. a,b,d 584. a,b,d "485. b 535. a,b,d 585. a,b,c486. c 536. d 586. a,b,c487. a 537. a,b,d 587. a,b,c488. a 538. a,b,c 588. b489. a 539, b 589. a,d490. a,b 540. d 590. c491. b 541. a,b,d 591. a,b492. a,b,c 542. a,b,c,d 592. a,b,c493. b 543. a,b,c,d 593. a,b494. c 544. a,c 594. a,c

d) complicaţia cea mai frecventă a radio- şi chimioterapiei.7.HipogIicemia me următoarele manifestări clinice :a) tremurăturib) foamec) poliuried) transpiraţiie) polidipsie.

8.Diabetul zahmat tip II :a) apareîn copilărieb) nu necesită neapărat insulinăc) apme după 40 de ani la obezid) necesită obligatoriu regim alimentare) răspunsurile b, c, d sunt corecte.

9.În coma diabetică se administrează:a)' insulină rapidă Nb) insulină rapidă SCc) serfiziologicd) lichide per osîn prima orăe) insulină semilentă în primele minute.

10.Plincipalele gmpe de nutrienţi includ:a) lipideleb) hidraţii de carbonc) antibioticeled) apae) vitamineJe.

1I.Caracteristicile statusului nutriţional la persoanele peste 75 de ani sunt:a) sunt necesare alimente cu valoare nutritională crescutăb) scade metabolismul bazal .c) cresc nevoile energeticed) sunt necesare alimente cu valoare energetică scăzutăe) trebuie crescut aportul de apă şi sare.

12.Printre afecţiunile care se asociază cu obezitatea sunt:a) diabetul zaharatb) HTAc) osteomtri ted) cancemle) gingivita.

l3.Nutriţia enterală la pacienţii care nu se pot alimenta normal per os se face prin:a) cateter venos centralb) sondă nazo-gast11căc) gastrostomăd) sondă vezicalăe) jejunostomă.

14.Cauzele apariţiei incontinenţei vezicale sunt:a) vezica atonăb) factori psihologiei

1.Zonele "cheie"în care nursingul comunitar îşi poate dovedi eficacitatea sunt:a) cancemlb) afecţiunile cardiace şi AVCc) bpocd) accidentelee) bolile infecţioase2.În funcţie de situaţiile particulare ale fiecămi pacient, stabiliţi soluţiile care se impun:a) nu pune probleme de îngrijire 1) prevenire secundarăb) probleme la care face faţă singur 2) prevenire terţiarăc) probleme de îngrijire de durată, 3) reevaluarecomplicaţiid) posibile problemeSn prezenţa 4) reevaluare, acordarea suportului

unor factori de Iiscf) pacientul nu se descurcă singur şi 5) prevenirea pIimară

necesită intervenţii de îngIijire.3. Stabiliţi corespondenţa corectă între problemele deîngrijire identificate si vârsta lacare apar: .a) imunizări, accidente,nevoi speciaJe, mediul, familia 1) 15-24 anib) accidente, creşterea copiilor, autonomie economică, 2) >75 anisănătate mentală, condiţii socio-economicec) morbiditate complexă, demenţă, pierderea independenţei, 3) 1-4 aniizolare

d) obiceiuri nocive, toxîce(alcool,cafea, droguri), activitate 4) <lansexuală, planning familial, condiţii economicee) mediul extern, mediul familial, imunizările, supravegherea 5) 24-44 anidezvoltării fizice şi psihomotorii, obiceiuri famiJiale.

4.Instilarea soluţiilor oftalmice se face respectând următoarela reguli:a) pacientul se poziţioneazăîn şezând, cu spatele şi capul fixeb) secreţiile se şterg cu tampoane sterileSmbibateîn cJoraminăc) instilarea se faceîn jumătatea externă a sacului conjunctivald) pacientul trebuie .săpriveascăîn sus pentru instilareaîn sacul conjunctival inferiore) pleoapa superioară se curăţă cu pacientul privind în sus.

5.Evaluarea igienei cavităţii bucale a pacienţilor, include:a) statusul nuttiţionalb) medicaţiac) evaluarea funcţiilor vitaled) abilitatea pacientului de a-şi efectua igiena cavităţii bucalee) starea psihică.

6. Caracteristicile gingivitei sunt:a) dinţii se mişcăb) periajul frecvent nu este suportatc) cauza apariţiei reprezentată de placa dentară

a. febrab. infecţiile urinarec. poziţia ortostatică prelungită.

15.Intervenţii pentru restabilirea continenţei urinare:a) reeducarea planşeului pelvinb) tratamentul constipaţieic) hidratarea corectăd) sondajul vezi cal permanente) toate răspunsurile anterioare sunt corecte.

16.Vindecarea plăgilor se realizează trecând prin unnătoarele faze:a) lezionalăb) inflamatoriec) eKudativăd) proliferativăe) maturare şi remodelare.

17.În îngrijirea plăgilor se urmăresc următoarele obiective:a) îndepărtarea exudatului fără a usca excesiv plagab) nu se îndepărtează ţesuturile necroticec) menţinerea temperaturii la nivelul plăgiid) managementul eficient al dureriie) se aplică obligatoriu pansamente umede.

18.Complicaţiile pli:lgilorinclud:a) dehiscenţab) infecţiac) fistuleled) exudatulel. inflamaţia.

19.5tadiile vindecării ulcerului de gambă sunt:a) faza exudativăb) faza de granulaţiec) faza de proliferared) faza de remodelaree) toate răspunsurile sunt corecte.

20.Caracteristicile durerii cronice sunt:a) este continuă, cu intensificărib) are o semnificaţie precisăc) semnele de disconfort se reduc, deşi durerea persistăd) nu eînsoţită de reacţii vegetativee) are evoluţie favorabilă în timp.

2LManagementul durerii respectă următoarele principii:a) doza de medicament se stabileste individualb) administrarea se face la nevoie'c) la domiciliu se utilizează preferenţial amestecuri de analgeziced) reducerea durerii depinde de doză şi de ritmicitatea administrăriie) pacienţii care auînceput tratamentul cu opioide necesită administrarea de laxative.

22.Variaţii1e debitului expirator maxim -peack flow- sunt utile în evaluarea evolutiei astmuluibronşic astfel: .

a) scăderea valOlii PF reflectă un control insuficient al AB,în absenta semnelor clinici' .b) variaţii ale PF pe parcursul zilei reflectă un tratament incorect sa~ deteriorarea stiî.rii

pacientuluic) raportarea PF se face cel mai corect la valorile standard, măsurate la sportivid) scăderea PF la 75% din valorile propJii maximale, reprezintă un semn de alarmăe) reducerea valorii PF la un pacient sub tratament, semnifică evoluţie favorabilă.

23.Tuberculoza poate fi suspicionată clinic pe baza următoarelor simptome:a) dispneeb) subfebrilităţi, febrăc) hemoptiziid) hemoragii conjunctiv alee) deficit ponderal sub 10%.

24.În etiologia BPOC sunt implicaţi:a) fumatulb) poluareac) infecţiiled) climae) obezitatea.

25.HTA secundară poate apărea în contextul mwătoarelor afectiuni:a) coarctaţia de aortă .b) constipaţiac) afecţiuni renaled) BPOCe) tumori craniene.

26.Măsurarea corectă a TA presupune:a) condiţii de confort fizic şi termicb) braţul se poziţionează orizontal la nivelul spaţiului IV ic. stângc) măsurarea se face la ambele mâini, diferenţele peste20mmHg se noteazăd) manşeta se umflă la o presiune ce depăşeşte cu 20mmHg TA sistolicăe) toate răspunsurile sunt corecte.

27.Intervenţii nefarmacologice pentru reducerea TA:a) reducerea stresuluib) reducerea alimentelor bogate în glucide şi vitaminec) reducerea greutăţiid) reducerea exerciţiului fizice) reducerea sodiului din alimentaţie.

28.Pacienţii vârstnici se confruntă cu următoarele probleme de sănătate:a) I din 3 vârstnici prezintă deficienţe de auzb) osteoporoza este mai frecventă la bărbaţic) alterarea statusului nutriţional e asociat cu afecţiuni fizice, alterare mentală şi nu cu vârsta

În sined) reducerea funcţiei cognitive debutează după 50 de anie) demenţa apare la 1 din 5 vârstnici peste 85 de ani.

29.La pacienţii cu disfagie trebuiesc respectate următoarele reguli de alimentare:

a) pacientul se poziţionează în şezut, cu trunchiul şi capul susţinuteb) pacientul se poziţionează în decubit darsal imediat după alimentarec) se administrează cantităţi mici la o ţnghiţiturăd) se administrează orice fel de alimente, tăiate în bucăţi micie) la sfârşit se controlează cavitatea bucală pentru eliminarea resturilor de alimente.

30.Echipa multidisciplinară de îngrijire a pacienţilor cu AVC include:a) preotb) nursec) logopedel) fizioterapeuţie) stomatolog.

ll.Căile de transmitere a vimsului HIV sunt:a) sexualăb) perinatalăc) aelianăd) inseminare artificialăe) contact cu vesela contaminată.

32.Progresia infecţiei HIV până la AIDS trece plin următoarele faze:a) perioada asimptomaticăb) perioada stabilăc) sindrom de imunodeficienţă - iniţiald) sindrom de imunodeficienţă - compensate) AIDS.

33.În abordarea practică a pacienţilor cu Hrv' trebuie să cunoaştem:a) prevenirea plimară presupune identificarea persoanelor cu lisc şi educaţia privind

reducerea riscului de contaminareb) activitatea sexuală protejată - cu prezervativ - nu prezintă risc de contaminaree) prevenirea secundară se referă la mel1ţinereastălii fizice şi psihice la pacienţii

contaminaţid) oferirea de informaţii privind căile de a preveni transmiterea virusului, laun pacient

purtător, reprezintă prevenire secundarăe) prevenirea terţi ară se referă la îngrijirea pacienţilor cu infecţii asociate infecţiei HIV.

34.Simptomele iniţiale ale infecţiei HIV includ:a) adenopatie generalizatăb) febră, subfebrilităţic) tuse persistentăd) transpiraţii lloctumee) diaree prelungită, caşexie secundară

5.a,b,d6.a,e,e7.a,b,d8.e9.a,e1O.a,b,d,el1.a,b,d12.a,b,c13.b,e,e14.a,b,d15.a,b,c16.b,d,e17.a,c,d18.a,b,c19.e20.a,c,d21.a,d,e22.a,b,d23.a,b,c24.a,b,c2S.a,c,e26.e27.a,c,e28.a,c,e29.a,c,e30.b,c,d31.a,b,d32.a,c,e33.a,c,e34.a,b,d

Răspunsuri :l.a,b,c2.a-3, b-l, c-4, d-5, e-23. a-3 , b-5, c-2, d-I, e-44.a,c,d

l.Activitatea asistentului medical se poate desfasura in urmatoarele conditii:a) absolut independentb) individual conform inmdicatiilor mediculuic) in cadrul unei echipe medicale in functie de natura activitatii

2.Independenta in satisfacerea nevoilor fundamentale e reprezentata de:a) satisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni propriib) satisfacerea nevoii fundamentale cu ajutorul altei persoanec) satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale prin actiuni proprii in

functie de gradul de crestere si dezvoltare al persoanei3.Problema de dependenta este definita ca:

a) semn observabi! defavorabil in starea pacientuluib) schimbare defavorabila de ordin biopsihosocial in satisfacerea unei nevoi

fundamentale care se manifesta prin semne observabilec) nesatisfacerea unei nevoi fundamentale prin actiuni proprii.

4.Manifestarea de dependenta consta in:a) semn observabi! care permite identificarea starii de dependentab) incapacitatea persoanei de a-si satisface una din nevoile fundamentalec) lipsa de cunostinte a persoanei asupra modului in care sa-si satisfaca nevoile

fundamentale5.Diagnosticul de ingrijire cuprinde:

a) descrierea procesului patologicb) enuntul problemei de dependenta, a sursei de dificultate si a manifestarii de

dependentac) enuntul manifestarii de dependenta

6.0biectivul de ingrijire poate fi definit astfel:a) descrierea comportamentului pe care il asteptam de la pacientb) activitatea pe care asistenta isi propune sa o indeplineascac) ambele .

7.Procesul de ingrijire reprezinta:a) metoda care permite acordarea de ingrijirib) un mod stiintific de rezolvare a problemelor pacientului pentru a raspunde

nevoilor sale psihice, fizice si socialed) un mod de asigurare in serie a ingrijirilor acordate pacientului

8.Acordarea ingrijirilor holistice presupune recunoasterea ca :a) fiinta umana este un tot unitar, alcatuit din corp, minte, sufletb) omul nu poate fi separat de mediul sauc) indiferent de individ, boala are aceeasi manifestari

9. Nursingul, ca parte integranta a sistemelor de sanatate cuprinde:

a) promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilorb) ingrijirea persoanelor bolnave si sanatoasec) promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, ingrijirea persoanelor bolnave

fjzic si psihic

10. Dupa definiţia OMS ce este starea de sănătate:a) absenţa oricărei bolib) bunăstarea fizică,psihică şi socialăc) funcţionarea corectă a tuturor aparatelor şi sistemelor

II.Persoana care isi satisface nevoia de comunicare prezinta:a) debit verbal lentb) percepere inadecvata de sinec) capacitate de a angaja si mentine o relatie stabila cu semenii

12.Manifestarile de independenta privind comunicarea pacientului sunt:a) vorbire incoerentab) functionarea normala a organelor de simtc) reactiile afective in exces

13.Urmatoarele manifestari de dependenta reprezinta tulburari de emisie urinara, cuexceptia:a) polakiuriab) oliguriac) anuria

14.Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:a) departarea obiectelor de ochi pentru a le vedeab) apropierea obiectelor de ochi pentru a le vedeac) tinerea obiectelor la 30 cm de ochi ptr. a le vedea

15.1n afectiunile urechii externe (eorpi straini) pacientul prezinta urmatoarele manifestaride dependenta cu exceptia:a) hipoacuzie, ameteli, disconfort auricularb) secretii purulentec) tulburari de echilibru

16.Manifestarile de dependenta ale imobilitatii sunt:a) anchiloza, crampa, atrofia muscularab) miscari necoordonatec) tremuraturi

17.Luarea deciziei in alegerea vestimentatiei adecvate poate avea ca sursa de dificultate,cu exceptia:a) fractura la nivelul membrului superiorb) tulburari de gandire, durereac) pierderea imaginii de sine, tulburarea de gandire

18.Culpabilitatea reprezinta un sentiment dureros, prin care pacientul isi manifesta:a) pierderea imaginii si a respectului de sineb) impacarea cu gandul ca boala reprezinta o pedeapsa divinac) ansamblul de credinte si rugaciuni care reflecta dorinte si meditatii

19.Monitorizarea clinica reprezinta:a) supravegherea unor constante clinice: functii vitale, culoarea tegumentelor,

durere, dupa un orar stabilitb) recoltarea unor produse pentru examene de laborator dupa un orar stabilite) supravegherea mobilizarii pacientului.

20.Pentru masurarea corecta a tensiunii arteriale, asistenta medicala are in vedere:

a) pregatirea psihica a pacientuluib) linistirea pacientului, folosirea aceluiasi aparate) infom1area pacientului, plasarea manometrului la nivelul arterei la care se face

masurarea, folosirea aceluiasi aparat21.Pentru calcularea nevoilor calorice ale organismului asistenta medicala ia in

consideratie:a) varsta pacientuluib) greutatea corporalac) activitatea desfasurata de individ, varsta si greutatea corporala

22.Evaluarea riscului de producere a escarei se face la internarea pacientului in spital,evaluindu-se uffimtoarele criterii:a) starea generala, de nutritie, psihica, a pacientuluib) mobilizarea, continenta, starea pieliic) ambele

23.Circuitele functionale in unitatile sanitare respecta urmatoarele elemente:a) circuitul aseptic indica sensul de circulatie pentru protectia impottiva infectiilorb) circuitul septic asigura conditii de protectie impotriva infectiilorc) intre circuitul septic si cel aseptic functioneaza principiul neseparatii circuitelor

24.Pentru mIDmirea bilantului Iichidian asistenta masoara zilnic:a) eliminarile prin urina, scaun, varsaturi, drenajeb) temperatura corporalac) ambele

25.Echilibrul dintre termogeneza si termoliza - homeotermia se realizeaza prinmecanisme fizice:a) evaporarea, radiatia, conductia, convectiab) vasodilatatia, vasoconstrictiac) reducerea proceselor metabolice din organism

26.Aecidentele injectiei intravenoasa sunt urmatoarele cu exceptia:a) f1ebalgie, datorita injectarii prea rapide a unor substante iritanteb) hematomul prin strapungerea veneic) paralizie prin lezarea nervului sciatic

27. Pe b·azaepicrizei se întocmeşte:

a) foaia zilnică de mişcare a bolnavilorb) regimul alimentarc) biletul de ieşire al bolnavului din spital

28. Ce înseamnă scăderea în Iiză a temperaturii:

a) scădere lentă progresivăb) scădere bruscăc) scădere uşoară urmată de ascensiune şi în final scădere definitivă a temperaturii

29. Care trebuie să fie criteriile de amplasare a unui bolnav în salon:

a) locurile libere existente în sectieb) bolnavii neoperaţi să fie amplasaţi în saloane cu bolnavi operaţi în vederea

ajutării acestora din urmăc) bolnavii din aceeaşi categorie, cu evoluţie normală,cu preocupări asemănătoare

30. Care sunt factorii predispozanţi I'n apariţia escarei:

a) tegumentele situate direct pe un plan osos durb) starea bună de nutriţie şi circulaţiec) infirmităţiIe care permit mobilizarea,însă mai greoaie

31. Ce Ieziuni evolutive premerg producerea unei escare:a) edem şi roşeaţa regiuniib) constituirea escareic) faza de cicatrizare

32. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice,cum va fi aşezat bolnavul în pat:a) în decubit dorsal,cu capul ridicat pe perneb) în poziţie Trendelenburgc) în decubit dorsal,fără pernă,cu capul f1ectat spre dreapta,cu tăviţa renală alătmi şi

interzicerea ridicării capului33. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte:

a) preîntâmpinarea stazei venoase şi producerea bolii tromboemboliceb) combaterea dureriic) combaterea tulburărilor hidroelectroli tice

34. Care este mijlocul cel mai simplu pentru favorizarea micţiunii spontane,reluareatranzitului şi înlăturarea factorilor predispozanţi la aparaţia tulburărilor neurotrofice:

a) sedarea dureriib) corectarea cât mai bună a pierderilor hidroelectroliticec) mobilizarea precoce a bolnavului

35. La ce se întrebuinţează acele cu bizou tăiat scurt:a) injecţii intramusculareb) injecţii subcutanatec) injecţii intradennice

36. În ce situaţii poate apărea f1ebita după folosirea venelor pentru introducerea desubstanţe terapeutice:

a) după injectarea de soluţii macromoleculareb) după cateterizare îndelungată a venei cu tub de polietilenăc) după administrarea de ser fiziologic ..

37. Care elinelementele de mai jos fac parte din anamneză:a) examenul general al bolnavuluib) examenul obiectiv pe aparatec) antecedentele personale şi hereelo-eolaterale

38. Ce efecte poate avea oxigenoterapia în concentraţie mar·e la bolnavii cu insuficienţărespiratorie cronică:

a) creşterea ritmului respiratorb) îmbunătăţirea circulaţiei sanguinec) stop respirator din cauza scăderii C02 sanguin

39. Cu cât timp înaintea operaţiei se rad regiunile păroase:a) în sear"adinaintea operaţieib) eu 1-2 ore înaintea operaţieie) pe masa de operaţie

40. Anticoagulantul utilizat la recoltarea VSH-ului este:a) tlorura de sodiub) oxalatul de potasiu

41. Locul cel mai frecvent folosit pentru efectuarea puncţiei osoase este:a) stemulb) tibiac) calc an eul

42. Nu sunt accidente ale puncţiei vezicii urinare:a) hemoragia intravezicalăb) puncţiapozitivăc) astuparea acului

43. Recoltarea materiilor fecale pentru examenul parazitologic permite descoperirea:a) tulburărilor în secreţi a fermenţilor digestivib) ouălor de paraziţic) prezenţei microscopice a sângelui

44. Locurile de elecţie ale injecţiei subcutanate sunt:a) plica cotuluib) faţa exterioară a braţuluic) faţa interioară a antebraţului

45. Locurile de elecţie ale injecţiei intramusculare sunt:a) regiunea subclavicularăb) regiunea supraspinoasă a omoplatuluic) regiunea deItoidiană

46. Nu pot fi accidente ale injecţiei intramusculare:a) f1ebalgiab) paralizia prin lezarea nervului sciaticc) embolia uleioasă

47. La ce bolnavi trebuie să fim atenţi pentm a evita hiperhidratarea:a) tineri şi copii

I b) hipertensivi,cardiacic) bolnavi cu diabet insipid48. Ce accidente se pot produce când evacuăm rapid cantităţi mari de lichid prinpuncţie: "a) hemoragie'ex vacuob) greţuri şi vărsăturic) hipertensiune arterială

49. Pentm desprinderea din plagă a compreselor,atunci când acestea sunt foarteaderente,folosim:

a) neofalinăb) etere) apă oxigenată

50. Punctele fixe ale înfăşării,ca şi modul prin care se termină faşa se vor plasa:a) la distanţă de plagă şi nu în zona declivăb) la nivelul plăgiie) nu există o legătură privind modul lor de plasare

1. c

2. c3. b4. a5. b6. a7. b8. a9. c10.b11. c12. b13. a14. b15. b16. a17. a18.a19. a20. a21. c22. c23. a24. c25.b

26.c27.c28.a29.c30.a31.a32.c33.a34.c35.c36.b37.c38.c39.b40.c41.a42.b43.b44.b45.c46.a47.b48.a49.c50.a

a. cambaterea durerii;b. deficit de autoingrijire - intoleranta la efort;e. combaterea anxietatii.

Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:a. alterarea perfuziei tisulare - prezenta zonelar de necroza;b. limitarea extinderii necrozei;

re'cuperarea sacio-profesionala.Obiective nursing la un pacient cu D\1A:

a. durerea anginaasa intensa;b. recuperarea sacia-profesionala;

transportul pacientului la spital.Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic forma acuta, sunt:

a. limitarea extinderii necrozei;b. recuperarea sacia-profesionala;

transportul pacientului la spital.Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

a. prevenirea aritmiilor ventricul are si a complicatiilor;b. alterarea perfuziei tisulare - prezenta zonelor de necroza;c. potential de complicatii.

17. Interventii nursing la un pacient cu infarct miocardk acut sunt:a. recuperarea socio- profesionala;b. oxigenoterapie si monitorizarea functiilor vitale;c. tratamentul balnear.

In infarctul miocardic acut, imobilizarea:a. este facultativa, in functie de extinderea necrozei;b. ne este necesara, daca pacientul are o toleranta buna la efort;

este obligatorie in primele zile de boala.In infarctul miocardic acut, valorile transaminazelor sunt:

a. crescute peste valorile normale;b. cu valori normale;

scazute sub valorile normale.In infarctul miocardic, mobilizarea pacientulu\:

a. nu este necesara;b. se va face progresiv conform indicatiilor medicale;

se va face conform nevoilor si dorintei pacientului.Complicatiile endocarditei infectioase sunt:

a. embolii septice;b. hipomagnezemie;

febra.Probleme nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

a. potential de complicatii - migrarea vegetatiilor;b. combaterea infectiei;c. administrarea tratamentului antibiotic.

Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa:a. alterarea starii de nutri tie;b. prevenire complicatiilor;

administrarea tratamentului antibiotic prescris.Analize de laborator specifice recoltate la un pacient cu endocardita infectioasa sunt:

a. TGO, TGP;b. hemoculturi;

sideremie.Obiective nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

1.8..

b.c.

2.a.b.c.

3.a.b.

c.4.

a.b.c.

5.a.b.c.

6.a.b.c.

7.a.b.c.

8.a.b.c.

9.a.b.c.

!O.a.b.c.

Il.a.b.c.

12.

Hemoeultura reprezinta:decelarea prezentei anticorpilor in seml pacientului;insamantarea sangelui pe un mediu de cultura pentru examinarea bacteriologica;recoItarea sangelui in scopul stabilirii grupului sanguin.Recoltarea hemoculturii se face in scop:terapeutic;evacuator;explorator.Insamantarea pe un mediu de cultura a sangelui recoltat se face:in primele 24 de ore;in primele 2 ore;imediat dupa recoItare.Punctia pericardica reprezinta:toracocentaza;paracenteza;patmnderea cu un ac in cavitatea pericardica.Punetia pericardica se efectueaza in:cardiomiopatii dilatative;infarcte miocardiee subendocardice;pericardite.Pozitia pacientului in puneti a pericardica:decubit ventral;decubit lateral;decubit dorsal.Infaretul miocardic se caracterizeaza prin:leziuni valvulare;malformaţii coronariene congenitale;necroza miocardica determinata de obstmctie coronariana.Factori de risc in afectiunile cardiovasculare sunt:dislipidemiile;traumatismele toracice;pneumoniile atipice.Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:prevenirea complicatiilor imediate si tardive;disconfort si anxietate create de durere;limitarea extinderii necrozei.Obiective nursing la un pacient cu IMA:prevenirea complicatiilor imediate: si tardive;disconfort si anxietate create de durere;tratamentul complicatiilor.Obiective nl1l'sing la un pacient cu D\1A:sedarea;tratamentul aritmiilOl' ventriculaJe;limitarea extinderii necrozei.Probleme nursing la un pacient cu infarct miocardic acut sunt:

c.14.

c.15.

c.16.

c.19.

c.20.

c.21.

c.22.

c.24.

c.25.

deficit de autoingrijire;combaterea infectiei - febrci si frisonului;educarea pacientului privind profilaxia recidivelor .Interventii nursing la pacient cu endocardita infectioasa:

a. deficit de autoingrijire;b. combaterea infectiei - febrei si frisonului;c. educarea pacientului privind profilaxia recidiveloL

27. Tabloul clinic al endocâI'ditei infectioase se caracterizeaza prin prezenta:a. dispnee la eforturi medii, precordialgii de repaus;b. tuse uscata, sughit. durere retrostemala nelegata de efort;c. febra, frison, astenie marcata, scadere ponderala, splenomegalie, paloare.

28. Intre cauzele pericarditei acute se numara:a. edem pulmonar acut in antecedente;b. infectii si boli reumatismale;c. afectiuni litiazice.

29. Obiective nursing la un pacient cu pericardita:a. combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor;b. asistflIea medicului la efectuarea punctiei pericardice;c. pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice.

30. Interventii nursing la un pacient cu pericardita:a. combaterea infectiei si prevenirea complicatiilor;b. asistarea medicului la efectuarea punctiei peticardice;c. alterarea volumului lichidian.

31. Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a. potential de complicatii - accident vascular cerebral;b. scaderea valorilor TA;c. combaterea factorilor de risc.

32. Probleme nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a. durere retrostemala nelegata de efort;b. diminuarea tolerantei la efort;c. monitorizarea valorilor T.A.

33. Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a. asistarea medicului la efectuarea punctiei pericardice;b. administrarea tratamentului pentru scaderea valorilor TA pana in limite normale si

prevenirea complicatiilor;c. imobilizare la pat.

34. Interventii nursing la un pacient cu hipertensiune arteriala:a. regim hipoproteic;b. educarea pacientului pentlll combaterea factorilor de risc;c. monitorizarea respiratiei.

35. Valorile normale ale TA sistolice sunt intre:a. 80 - 140 mmHg;b. 90 - 160 mmHg;c. 100 -139 mmHg.

36. Valorile normale ale TA diastolice sunt:a. 60 - 89 mmHg;b. 50 - 100mmHg;c. 40 - 80 mmHg.

37. Probleme nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a. potential de accident - tulburari de vedere;b. alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic;c. dispnee de efort.

a.b.c.

26.

38. Probleme nursing la un pacient cu mteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a. potential de complicatii - migrarea trombului;b. combaterea stazei venoase;c. intoleranta la mers - claudicatie.

39. Obiective nllrsing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare:a. imbunatatirea circulatiei arteriale periftlrice;b. tratament precoce al infectiilor si micozelor;c. educarea pacientului - suprimarea fumatului si evitm-ea leziunilor tegumentare la nivelul

piciorului. .. .40. Interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor mfenoare:

a. imbunatatirea circulatiei arteriale periferice;b. combaterea stazei venoase;c. educarea pacientului - suprimarea fumatului si evitarea leziunHor tegumentare la nivelulpiciollllui. . .

41. Interventii nursing la un pacient cu arteriopatie obliteranta a membrelor mfenoare:a. administrarea tratamentului vasodilatator indicat;b .. alterarea perfuziei tisulare la nivel perifetic;c. regim hipoproteic.

42. Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:a. alterarea perfuziei tisulare la nivel periferic - iilflamarea peretilor venosi;b. imobilizare prelungita in aparat gipsat;c. combaterea stazei venoase.

43. Probleme nursing la un pacient cu tromboflebita femuro-poplitee:a. educarea pacientului - suprimarea fumatului;b. potential de complicatii - migrarea trombului;c. corectarea tulburarilor biologice favorizante.

44. Obiective nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a. administrarea tratamentului vasodilatator indicat;b. imobilizare prelungita in aparat gipsat;c. combaterea stazei venoase.

45. Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a. imbunatatirea circulatiei arteriale periferice;

. 1" 1 b t .. stazel' venoase - purtarea de ciorap elastic,b. educarea pacIentu Ul 111 scopu corn a ernmasajul membrului inferior afectat;c. tratament precoce al infectiilor si micozelor.

46. Interventii nursing la un pacient cu tromboflebita a membrelor inferioare:a. potential de complicatii - migrarea trombului;;b. imobilizare prelungita la pat;c. observarea precoce a complicatiilor - semne renale = hematuria, embolia pulmanara.

47. Interventii nursing la un pacient cu insuficienta circulatorie venoa.sa: .a. educarea pacientului pentru veitarea ortostatismului prelungit 51 altemarea penoadelor deactivitate cu perioade de repaus cu membrele inferioare ridicate;b. imobilizarea pacientului la pat;c. ajutarea pacientului sa-si satisfaca nevoile fundamentate.

48. Oscilometria reprezinta:a. masurarea presiunii venoase cu ajutaml oscilometrului;b. masurarea pulsului la nivelul membrelor inferioare;c. masurarea presiunii arteriale cu ajutorul oscilometrului.

49. Durerea cardiaca:a. poate fi localizata precordial si retrostemal;b. are caracter de intepatura;

le; m("\~;f1r'~ 1ntp.n~lt!ltp:;l b.~{"himh~rilp rlt='. nraitip.

50. Durerea cardiaca:a. se accentueaza la ln.iscarile respiratorii;b. este legata strict de efolt;c. se di.minueaza sau dispare la administrare de .Nitroglicerina sublingual.

5 L EKG de efort consta in:a. efectuarea EKG-ului in timpul efectuarii de catre pacient a unui efort standardizat;b. efectuarea EKG-ului unui pacient dupa administrarea de medicamentcvasoconstrictoare;e. efectuarea EKG-ului unui pacient care a efectuat timp de o luna un antrenament sustinutpentru recuperare fizica.

Edemul apare in:a. infarctul miocardic acut;b. stenoza congenital a eoronariana;c. insuficienta cardiaea.

53. In functie de cauza determinanta, HTA se clasifica:a. HTA medie - inalta;b. HTA esentiala sau secundara;c. HTA benigna.

54. In stadiul al ill-lea, HTA se caracterizeaza prin:a. complicatii vasculare;b. complicatii pulmonare;e. complicatii abdominale.

55. Cardiopatia ischemica reprezinta:a. boala de nod sinusal;b. boala arterelor coronare;c. sindromul ischemie.

56. Cardiopatia ischemica este cunoscuta si sub forma:a. endocardita bacteriana;b. ischemie periferica;c. ischemie miocardica.

57. Clasificarea cardiopatiei isehemice recomandate de OMS este:a. forma. dureroasa si nedureroasa;b. forma ischemica si neischemica;c. forma acuta.si cronica.

58. Formele nedureroase de cardipatie ischemica reprezinta:a. modificari EKG;b. manifestari simptomatice;c. crize de angina pectorala.

59. Forma dureroasa de angina pectorala cuprinde:a. insuficienta cardiaca stanga;b. angina pectorala de efort;c. sindrom de ischemie acuta periferica.

60. Cardipatia ischemica are ca substrat lezional si alte cauze in afara aterosclerozei:a. anginele pectorale si dislipidemiile;b. infarctul miocardic;c. coronaritele, emboliile si anomaliile congenitale ale arterelor coronare.

61. Cardiopatia ischemie a afecteaza mult mai frecvent barbatii decat femeile, cu maxim deincidenta intre:

a. 45 - 50 ani;b. 50 - 55 ani;c. 45 - 55 ani.

62. Manifestarile clinice ale cardiopatiei ischemice apar si in cazul unor coronare normale prin:

a. scaderea TA;b. scaderea debitului cardiac;c. scaderea AV.

63. Infarctul miocardic este provocat de:a. necroza ischemica a unei portiuni. din micard, prin obstruarea brusca a unei artere coronare;b. necroza iscbemica a unei portiuni din micard, prin obstruarea brusca a unei vene coronare;c. di.slipidcmie cu hipercolesterolemie.

64. Principala cauza a infarctului miocardic este:a. hipercolesterolemia;b. AVC ischemie;d. ateroscleroza.

65.Angorul pectoral apare pe fondul unei insuficiente coronariene conice datorita:a. valvulopatiilor;b. coronarelor stenoza1.e;c. edemelor pulmonare repetate.

66. In spital se vor elucida problemele de diagnostic diferential si diagnostic etiologic in cazulangorului pectoral prin: .

a. EKO si transaminaze, glicemie, leucocite, VSH;b. EKO si radiografie pulmonara;c. EKG si ecocardiografie.

67. Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza:a. cantitatea de aer primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilororganismului;b. intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilororganismului, in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare;c. intreaga cantitate de sange primita si de a mentine un debit sanguin corespunzator nevoilororganismului, in conditiile unei umpleri arteriale satisfacatoare.

68. Scaderea debitului cardiac in insuficient a cardiaca duce la:a. lipsa sangelui in organe si tesuturi;b. existenta in exces a sangelui in organe si tesuturi;c. lipsa oxigenului in tesuturi si organe.

69. Clasificarea insuficientei cardiace dupa localizare este:a. insuficeienta cardiaca stanga, dreapta si globala;b. insuficienta cardiaca globala si unilaterala;c. insuficienta cardiaca bilaterala si globala.

70. Insuficenta cardiaca are:a. III stadii;b. IV stadii;c. V stadii.

71. Factorii precipitanti in insuficienta cardiaca sunt:a. aportul mare de lichide;b. repaus prelungit in exces;c. aportul mare de sodiu si efortul fizic.

72. Principala consecinta a scaderii fortei de contractie in insuficienta cardiaca este:a. scaderea debitului cardiac;b. scaderea volemiei;c. scadcrea debitului de umplere venoasa.

73. Insuficienta cardiaca este decompensata cand semnele ciini ce apar:a. la efort;b. in timpul unui efolt de intensitate mica;c. la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

74. Insuficienta ca.rdiaca este compensata cand:

a. inima nu este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite;b. inima este capabila sa faca fata solicitarilor obisnuite;c. inima este capabila sa faca fata la eforturi mari.

75. simptomele functionale in insuficienta cardiaca stanga sunt:a. dispnee si tuse; .b. durere si transpiratii;c. oligurie. .

76. In cazul unui stop respirator fara oprirea inimii, reanimarea respiratorie poate avea succes inurmatorul interval de timp:

a. 1 - 5 minute;b. 2 - 7 minute;c. 3 - 10 minute.

77. Etapele stopului cardio - respirator au urmatoarea succesiune:a. stopul respirator este inevitabil urmat de stopul cardiac in urmatoarele 20 - 30 de secunde;b. stopul cardiac este inevitabil urmat de stopul respirator in urmatoarele 20 - 30 de secunde;c. stopul respirator si stopul cardiac apar in acelasi timp.

78. Moartea biologica se caracterizeaza prin:a. oprirea reversibila a respiratiei;b. Ieziuni ireversibile la nivelul creierului si in alte organe;c. oprirea reversibila acordului.

79. Urmatoarele semne clinice nu se intalnesc in stpul cardio - respirator:a. oprirea miscarilor respiratorii toracice si abdominale;b. Incetarea batailor inimii, absenta pulsului periferic;c. mioza cu globi oculari mobili.

80. Eliberarea cailor aeriene este suficienta pentru ca victima sa-si reia respiratia:a. uneori;b. intotdeauna;c. niciodata.

81. Urmatoarele semne clinice nu sunt semne ale obstruarii cailor aeriene:a. absenta miscarilor respiratorii normale, dispnee zgomotoasa;b. torace si abdomen imobile;c. lipsa curentului de aer la nas sau gura.

82. In cadrul manevrelor de resuscitare a stopului cardio - respirator pipele orofaringiene cat sicele nazofaringiene se pot introduce:

a. numai la bolnavii constienti;b. numai la bolnavii inconstienti;c. indiferent de starea de constienta a bolnavului.

83. Introducerea pipelor oro- si nazofaringiene pot declansa la bolnavii constienti:a. reflexe periculoase de tuse, varsaturi;b. dispnee;c. balans intre torace si abdomen.

84. Compresiunea in masaju1 cardiac extern se face:a. pe 1/3 inferioara a stern ului;b. spre apendicele xifoid;c. pe coaste in stanga sternului.

85. Frecventa compresiunilor in masajul cardiac extern este de:a. 60 - 70 lminut;b. 80 - 90 lminut;e. 40 - 60 IminuL

86. Eficienta respirati ei aIiificiale si a masajului cardiac extern este apreciata prin:a. disparitia miozei;

c. apnritia pulsului la vasele mari si disparitia rnidriazei.87. Care din afeetiunile de mai jos nu reprezinta contraindicatii ale masajului cardiac e;ztem:

a. leziuni grave ale peretelui toracic cu embolie gazoasa;b. malformatii ale oaselor cutiei toracice;c. hemoragie masiva intraperieardica si tamponada cardiaca.

88. Edemul pulmonar acut apare prin inundarea brutala a alveolelor:a. de transudat sanguinolent necoagulabil prin presiunii alveolocapilare;b. datorata ruperii capilarelor pulmonare;c. datorata ruperii alveolei pulmonare.

89. El"A se clasifica dupa etiologie:a. de natura anafilaetica;b. de natura emboligena;c. de natura cardiogena.

90. EPA este declansat de:a. insuficienta ventriculara stanga;b. preinfarctul miocardic;c. aterosceloroza coronariana.

91. Care din semnele cli~ice de mai jos nu se incadreaza in tabloul clinic al edemului pulmonar:a. dispnee intensa severa, brusca;b. expir greu zgomotos; .c. respiratie polipneica zgomotoasa.

92. Conduita de urgenta a EPA cuprinde:a. eliberarea cailor respiratorii si administrare de oxigen;b. administrarea de perfuzii in scop de hidratare;c. oxigenoterapie intermitenta pe sonda endotraheala.

93. In tratamentul EPA cu valori TA crescute este contraindicata administrarea de:a. digitalice;b. diuretice;c. dopamina.

94. Tratamentul EP A la inecati cu apa de mare consta in administrare de:a. sangerare 300 - 500 ml;b. dextran 70 si oxigenoterapie;c. antibiotice si tonicaI·diace.

95. Tratamentul EPA neurologic consta in:a. sangerare 300 - 500 ml;b. antibiotice si tonicardiace;c. dextran 70 si oxigenoterapie.

96. Tratamentul EPA de etiologie infectioasa consta in:a. sangerare 300 - 500 ml;b. antibiotice si tonicardiace;c. dextran 70 si oxigenoterapie.

97. EPA de etiologie infectioasa apare in:a. gripa si infectii pulmonare;b. SIDA;c. meningite.

98. Precizati care din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:a. oxigenoterapia in EPA este contraindicata deoarece creste presiunea in alveole;b. oxigenoterapia in EPA se poate practica pe respiratie asistata;c. oxigenoterapia in El"A se administreaza numai dupa umidificare.

99. El"A de etiologie toxic a este provocat de:a. intoxicatiile cu alcool etilic;b. intoxlcatiile cu plumb:

C. intoxicatiile cu organofosforice si CO.100. In tratamentul EPA cu valori TA scazute este indicata administrarea de:

a. morfina;b. dopamina;c. hipotensoare.

Răspunsuri corecte:L B 30.B 59. B 88.A

2.C 31. A 60.C 89. C

3.C 32. B 61.C 90.A

4.C 33. B 62.B 91. B

S.C 34.B 63.A n.A6. C 35. C 64.C 93.C

7. C 36. A 65.B 94.B

8. A 37. B 66. A 95.A

9. B 38. C 67. C 96. B10. A 39.A 68.C 97.A11. C 40.C 69.A 98.A

12. B 4LA 70.B 99.C

13. A 42. A 71.C 100. B

14. B 43.B 72. A

15. C 44.C 73. C16. A 45.B 74.B17. B 46.C 75.A18. C 47. A 76.C19. A 48. C 77.A20.B 49. A 78.B21. A 50. C 79. C22. A 5LA 80.Anc 52. C 81.B

24. B 53. B 82. B25. b 54.A 83.A26. C 55. B 84.Anc 56. C 85.A28. B 57. A 86.C29. A 58. A 87.B

L lJllegatura cu necesarul in principii nutritive la sugar, urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:A. Necesarul de proteine este de 1,5 g/kgc/24 oreB. Necesarul de proteine este mai mare in alimentatia artificialaC. Necesarul de glucide este de 6 g/kgcl24 oreD. Necesarul de lipide este de 6 g/kgc/24 oreE. Aportul de acizi grasi saturati este preponderent.

2. Contraindicatiile absolute ale alaptarii sunt:A. Tireotoxicoza maternaB. FenilcetonuriaC. PalatoschizisD. Icterul prin inhibitoriE. Ragadele mamelonare.

3. Compozitia laptelui de mama difera de laptele de vaca prin:A. Continut mai mare de glucideB. Continut mai mic de glucideC. Continut mai mare de proteineD. Continut mai mic de proteineE. Continut asemenator de lipide.

4. Referitor la aportul de glucide, urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia:A. Glucoza se absoarbe pasiv, dependent de pompa de sociuB. Aportul este exogen, in exclusivitateC. Lactoza este un dizaharid fOlmat din doua molecule de glucozaD. Este principala sursa de energieE. Necesarul minim este de 3 g!kgc/24 ore.

S. Necesarul zilnic de vitamina D este de:A. SOOuiB. 1000uiC. Crescut daca expunerea la soare este crescutaD. Scazut daca expunerea la soare este scazutaE. Scazut daca expunerea la soare este crescuta.

6. Aspectele fiziopatologice legate de detresa respiratorie idiopatica se refera la:A. Hipoperfuzie pulmonaraB. Tulburari de ventilatieC. Deficit de surfactantD. Complianta pulmonara crescutaE. Zone intinse de emfizem pulmonar.

7. In asfixia alba etapele de tratament include:A. Aspiratia faringelui/stomaculuiB. Masaj cardiac externC. Intubatie oro-trahealaD. Bicarbonat de Na 4,2 % pe vena ombilical aE. Totul se rezuma la stimularea nou-nascutului si administrarea de oxigen.

8. Pneumonia cu Pneumocystis carinii se caracterizeaza prin:A Frecventa crescuta la sugarii mici1.>.Este rara la distrofici

C. Aspect radiologic de "geam mat"D. Tratament cu Biseptol, 7 - S mg/kgc/24 oreE. Tratament cu BiseptoJ, 20 mg/kgc124 ore.

9. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste bronsiolita acuta:A. Este o infectie viralaB. Este o infectiebacterianaC. Vimsul sincitial respirator este cel mai frecvent implicatD. Frecventa la copilul mare.

10. Criteriile de internare pentru bronsiolita acuta sunt:A. Raspuns mediocm la bronhodilatatoareB. Sa02<95 %C. Rata respiratorie > 70/minD. Varsta < 3 luniE. SaOz este obiectivul predictiv unic util pentm internare.

Il. Datel~ clinice in pneumonia la copilul mic sunt urmatoarele:A. Prezenta varsaturilorB. Prezenta diareeiC. Tusea in reprizeD. Junghiul toracicE. Durerile abdominale.

12. Opacitatile nodulare radiologice pot fi intalnite in:A. Pneumonia stafilococicaB. Pneumonia cu MycoplasmaC. Pneumonia cu PiocianicD. Pneumonia cu KlebsiellaE. Pneumonia cu Pneumocystis carinii.

13. Criteriile de internare pentm pneumonia acuta sunt urmatoarele:A. VarstaB. Distrofiac. FebraD. Greturileli. Tusea.

14. Forma severa de amigdalita acuta corespunde:A. EpiglotiteiB. Anginei de etiologie viralaC. Abcesului periamigdalianD. Abcesului retrofarinfianE. Anginei streptococice.

15. Otita supurata manifesta este caracterizata de:A. Simptomatologie zgomotoasaB. Febra prelungitaC. Frecventa crescuta la distroficiD. Prezenta varsaturilor si a scaunelor diareiceE. Fenomene toxice generale.

16. Enterocolitele virale sunt caracterizate prin, cu exceptia:A. Debut brusc, febra, scaune apoaseB. Perioada de stare de 4 - 6 zileC. Gravitate usoaTa pana la gravaD. Semne clinice de impregnare viralaE. Nu afecteaza activitatea dizaharidazica.

17. Referitor la Sindromul acut de deshidratare din Boala diareica acuta sunt adevarate urmatoarele,

A. Pliu1 cutanat este lenes/persistentB. Uscaciunea mucoaselor survine mai ales in Sindromul acut de deshidratareC. Diureza este neafectataD. Tensiunea arteriala este scazutaE. Fontanela anterioara este deprimata.

18. Dieta hidrica in Boala diareica acuta include:A. Aport de Na, K, CIB. Aport de NaHC03C. Aport precoce de glucozaD. O durata de 12 - 24 oreE. Posologie pana la 200 rn1!kgcI24 ore

19. Dieta de tranzitie se poate face cu urmatoarele, exceptand:A. Supa de morcov 5 %B. Supa de morcov 3 %C. Decoct de orez 3 si 5 %D. Mucilagiu de orez 3 si 5 %E. Ceratonia, arobon.

20. Factorii favorizanti generali ai Infectiei de tract urinar sunt urmatorii, cu exceptia:A. Refluxul vezico-ureteralB. Anomalia de implantare vezicala a uretemluiC. Deficitele imunologice congenitaleD. Deficitele imuno1ogice dobanditeE. Diabetu1 zaharat.

21. Principiile tratamentului etiologic in infectia de tract urinar sunt urmatoarele, cu exceptia:A. Diagnostic corect de Infectie de tract urimu'B. Identificarea germenului si testarea sensibilitatii luiC. Antibioticul ales sa realizeze concentratie sanguina inaltaD. Antibioticul ales sa realizeze concentratie renala inaltaE. Antibioticul ales sa se elimine preponderent prin bila pentru a nu afecta rinichiul bolnav.

22. Cu privire la patogenia Infectiei de tract urinar sunt implicate urmatoarele, cu exceptia:A. Punctul de plecare al infectiei este de obicei periuretralB. Calea de propagare este de obicei ascendentaC. Punct de plecare posibil focar septic extrarenalD. Calea de propagare a infectiei descendenta, hematogena, este cea mai. frecventaE. Propagarea ascendenta a infectiei depinde decisiv si de factorii locali.

23. Diagnosticul Infectiei de tract urinar necesita parcurgere a urmatoarelor etape:A. Motivarea diagnostic ului de infectie urinaraB. Relevarea diagnosticului etiologic, bacteriurie semnificativaC. Precizarea sediului infectieiD. Precizarea factorilor favorizanti locali si generaliE. Aprecierea functionalitatii renale.

24. Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica nu este definita de:A. Sindroamele edematos, urinar, retentie azotataB. Sindromul hipertensiv si de supraincarcare cardio-vascularaC. Titml ASLO crescutD. Complement seric normalE. Glomerulita difuza endo si extracapilara.

25. Referitor la tabloul clinic din Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica in perioada destare sunt adevarate urmatoarele:

A. Edemele sunt albe, moi, pufoaseB. Urina are aspect de "spalatura de carne"C. Diureza este redusa, oligurie

D. Proteinuria este intre 2,5-3 g124 oreE. Densitatea urinara este normala sau usor scazuta.

26. Monitorizarea clinica si de laborator a bolnavului cu Sindrom nefrotic presupune:A. Ingesta, diureza zilnicB. Greutate, TA zilnicC. Examen complet de urina bisaptamanalD. Proteinurie calitativa lunarE. VSH, Glicemie saptamanal.

27. Sindroamele llefrotice primare sunt definite de urmatoarele, cu exceptia:A. Retentia azotata este neobligatorie si tranzitorieB. Complementul serie este scazutC. 95 % din nefrozele lipoide sunt corticosensibileD. Raspunsul la corticoterapie este nesatisfacatorE. Leziunile glomerulare sunt minime, de scleroza glomerulara foc ala.

28. Referitor la feroterapie sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:A. Absorbtia fierului administrat oral este de 10 - 30 %B. Sugarul nu tolereaza mai mult de 50 mglkgc/doza de fier elementalC. Administrarea p.o. a preparatelor de fier se face intr-o singura doza zilnicD. Feroterapia trebuie sa vizeze si saturarea depozitelorE. Feroterapia injectabila la sugar este de 50 mg/legc/24 ore.

29. Profilaxia anemiei feriprive se realizeaza prin:A. Administrarea de fier la gravideB. Ligaturarea precoce a cordollului ombilicalC. Promovarea alimentatiei naturaleD. Suplimentarea aportului de fier la sugarul normal cu 4,5-6 mglkgc/ziE. La sugarulllormal suplimentarea se face de la varsta de 2 luni.

30. Circumstantele fiziologice ale anemiei feriprive sunt:A. Aport inadecvat necesaruluiB. Crestere rapidaC. Alimentatie predominent lactataD. Cantitatea totala de fier la nou-nascutE. Necesarul crescut la varsta de 6 luni.

31. Diagnosticul de anenue hipocroma hiposideremica se sprijina pe urmatoarele:A. Paloare cutaneo-mucoasaB. VEM<70-80~L3C. HipocromieD. HEM> 27 Ilg si CHEM> 30 %E. Sideremie < 80 'Y%.

32. Referitor la tratamentul convulsiilor, precizati care din optiunile urmatoare sunt corecte la unsugar cu G == 10 leg:

A. In criza, diazepam 0,25-0,30 mg/kgc/doza, intravenousB. In criza, diazepam 0,5-0,6 mI din fiola/doza, intravenousC. In profilaxia crizelor, fenobarbital 3-5 mg/kgc/zi, intramuscular sau p.o.D. In profilaxia crizelor, fenobarbital 10 % 0,5 ml/zi, intramuscularE. In profilaxia crizelor, fenobarbital 0,015 g, 3 tabletelzi, p.o.

33. Definitia convulsiilor febrile la sugar si copilul mic cuprinde urmatoarele aspecte, cu exceptia:A. Frecventa la grupa de varsta 3 luni - 5 aniB. Durata crizei peste 15 minuteC. Durata crizei sub 15 minuteD. Criza se poate repeta in 24 oreE. Criza nerepetitivel in 24 ore.

A. Absenta febrei in timpul crizeiB. A.bsenta recurentelor afebrileC. Prezenta recurentdor afebriJeD. Absenta senmelor de infectie a sistemului nervos centralE. Absenta infectiei virale la debutul crizei.

35. Policutrita din Reumatismul alticular acut este definite de urmatoal"ele, cu exceptia:A. Intereseaza preferential articulatiile mariB. Preferate sunt soldul si umarulC. Simetlica, migratorie si autolimitataD. Asimetrica, migratorie si autolimitataE. Vindecabila cu sechele.

36. Selectati din datele de mai jos pe cele necesare pentm sustinerea diagnosticului de Reumatismalticular acut:

A. Articulatiile genunchi drept si cot stang tumefiate, calde si dureroaseB. FebraC. VSH, fibrinogen intens modificateD. ASLO 333 uE. Artralgii la nivelul aceloral1 articulatii.

37. Actrita cronica juvenila forma sistemica se manifesta prin:A. Febra de tip septicemic in pusee zilnice minimum 2 saptamaniB. Asocierea febrei cu rash macularC. Rash-ul include 1eziuni Jineare sau circulareD. Hepato-spleno-adenomegalieE. Serozita.

38. Referitor la tratamentul Altritei comice juvenile sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:A Terapia se initiaza cu cel mai putin toxic medicamentB. Se continua cu hidroxiclorochina, apoi metotrexatC. Ulterior, se pot incerca imunosupresivele si apoi medicatia experimentalaD. Sarurile de aur sunt frecvent utilizate 'E. Corticoterapia este rezervata pentru boala sis temi ca.

39. Efectele toxice ale oxigenoterapiei sunt urmatoarele:A. AstenieB. Edem pulmonmC. Fibroplazie retrolentalaD. VarsaturiE. Diaree.

40. In insuficienta cardiaca, ca si tratament fiziopatologic in pneumonii, se iau urmatoarele masuriterapeutice:

A. Administrarea de tonicardiacB. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta Vz din doza totala de digitalizal'eC. Doza de intretinere pentru tonicardiac reprezinta 1/3 din doza totala de digitalizareD. Administrare de diureticE. Administrare de fllrosemid.

1. ce2. ab3. ad4. ae,.

aeJ.6. abc7. abcd8. ace

9. ac10. a b c ci e11.abce12. a b c13.ab14.c15. ad16.e17.bce18. a b c d e19. a b20. a b21. e22.d23. a b c de24. de25. a b c26. a b c e27. b de28. b c e29. ac30. a b c ci e31. a b c32. a b c ci e33. b d34. b d35. b c e36. a b c ci37. abccie38.d39. a b c d40. ac d e

1. Semnele prezumtive de diagnostic al sarcinij sunt:a. hipennenoreeab. amenoreeac. modificările s9.l1ilor:creştere în volum, hipcl1)igmentarea mamelollului, reţeaua

venoasă Haller,d. apariţia mişcărilor fetalee. tulburările neurovegetative: greţuri, vărsături, sialoree.

2. Semnele clinice de probabilitate pentru sarcină sunt:a. modificările de formă, consistenţă, mărime a utemluib. tulburările neurovegetative: greţuri, vărsături, sialoreec. modificările colului uterin: coloraţie violacee, reducerea consistenţei, colul moale şi

catifelat,d. perceperea de către gravidă a mişcărilor fetalee. amenoreea.

3. Semnele clinice de certitudine pentm sarcină sunt:a. modificările de formă, consistenţă, mărime a uteruluib. palparea elementelor fetale caracteristicec. modificările calului uterin: coloraţie violacee, reducerea consistenţei, colul moale şi

catifelat,d. perceperea de către gravidă a mişcărilor fetalee. perceperea de către examinator a mişcărilor active fetale.

4. Reacţiile biologice de sarcină au ca principiu:a. urmărirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupra

organelor genitale ale unor animale de experienţăb. urmărirea efectelor biologice ale estrogenilor din urina femeii gravide asupr~

organelor genitale ale unor animale de experienţăc. urmărirea efectelor biologice ale progesteronului din urina femeii gravide asupra

organelor genitale ale unor animale de experienţăd. urmărirea efectelor biologice ale gonadotrofinei corionice din urina femeii gravide

asupra organelor genitale ale unor animale de experienţăe. urmărirea efectelor biologice ale somatotropinei cori onice din urina femeii gravide

asupra organelor genitale ale unor animale de experienţă.5. Ecografia bidimensională poate evidenţia prezenţa sacului ovul ar după:

a. 2 săptămâni de amenoreeb. 5 săptămâni de amenoreec. 3 săptămâni de la fecundaţied. 1 săptămână de la fecundaţiee. 1 lună de la fecundaţie.

6. În timpul sarcinii creşterea ponderală trebuie să fie de cel puţin:a. 1kgb. 2kgc. 3 legd. 4lege. 5 leg.

7. Dintre investigaţiile de laborator minime care se fac la gravidă în primul trimestru desarcină fac parte:a. determinarea gmpului de sânge şi Rh.b. dozarea fibrinogenului

c. VDRL şi testare HIVd. hemoglobil1a, hematocritc. probe hepatice.

8. Măsurarea mecanică sau electrică a contracţiilor uterine se numeşte:a. ecografie .b. dinamometriec. tocometried. eIectromiografiee. nici una din cele de mai sus.

9. Parametrii activităţii contractile uterine sunt:a. amplitudine a complexelor QRSb. intensitatea contracţieic. amplitudinea undelor ad. tonusul bazale. frecvenţa şi ritnlÎcitatea.

10. Timpii biomecanici ai naşterii sunt:a. angajareab. penetrareac. coborâreael. detaşareae. degajarea.

11. Travaliul se defineşte ca declanşat dacă:a. dacă există contracţii uterineb. dacă contractilitatea uterină este ritmică şi intensă şi are gradient crescător de

frecvenţă durată şi intensitatec. dacă s-a eliminat glera cervicalăd. dacă calul este şters şi dilatat cel puţin 2 cm.e. dacă membranele sunt mpte.

12. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia craniană occipitalăeste:a. fmnteab. nasulc. rnentonul·d. occiputule. creasta sacrată.

13. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţi a facială este:a. fmnteab. nasulc. rnentonuld. occiputule. creasta sacrată.

14. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia frontală este:a. fruntea

b. nasulc. rnentonuld. occiputule. creasta sacrată.

15. Punctul de reper pentru stabilirea varietăţii de pozitie în prezentaţi a bregmatică este:a. frunteab. nasulc. mentonul

e. creasta sacraLă.16. Punctul de reper pcntnl stabilirea varietăţii de poziţie în prezentaţia pelviană este:

a. fnmteab. nasulc. mentonuld. occiputule. creasta sacratil.

17. Fenomenul angajării constă în:a.. planul de angajare al prezentaţiei traversează strâmtoarea superioarăb. planul de angajare al prezentaţiei parcurge bazinul obstetrical de la strâmtoarea

superioară la cea inferioarăc. planul de angajare al prezentaţiei traversează strâmtoarea mijlocied. planul de angajare al prezentaţi ei traversează strâmtoarea inferioarăe. flexiunea capului la strâmtoarea superioară.

18. Pentru dirijarea famacodinamică a travaliului se pot utiliza:a. antibioticeb. spasmoliticec. medicaţia dinamicii uterined. cumarinicee. anticumarinice.

19. Medicaţia dinamicii uterine constă în:a. ocitocice în perfuzieb. ocitocice pe cale oralăc. antiprostag1andiniced. prostaglanclinee. betasimpatomimetice.

20. Dintre metodele obstetricale de dirijare a travaliu1ui fac parte:a. spasmoliticeleb. ruperea artificială a membranelorc. instilaţii de soluţii salined. decolarea polului inferiore. amniocenteza.

21. Dirijarea chirurgicală a travaliului se referă la:a. inciziile perineuluib. aplicaţia de forcepsc. versiunea internă cu mare extracţied. operaţia cezarianăe. incizia membranelor.

22. Următoarele afirmaţii cu privire la prezentaţi a pelviană sunt adevărate:a. este o prezentaţie longitudinalăb. partea fetală în contact cu strâmtoarea superioară este pelvisul fetalc. partea fetală în contact cu strârntoarea superioară este craniul fetald. este o prezentaţie transversalăe. frecvenţa este de 10%.

23. Factorii etiologici ai prezentaţiei pelviene sunt:a. hipertensiunea arterială indusă de sarcinăb. iminenţa de avortc. hidrocefaliad. polihidramniosule. oligoamniosul. . . .

24. Explorările paraclinice utilizate pentru diagnosticul diferenţial al prezentaţlel pelvlenesunt:

a. tomografia computerizatăb. ecografiac. radio grafia sarciniid. termografiae. examenul Doppler.

25. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia pelviană. sunt:a. prezentaţia pelviană este indicaţie absolută de operaţie cezarianăb. viciaţiile de bazinc. greutate fetală estimată peste 3000 gramed. greutate fetală estimată peste 4000 gramee. greutate fetală estimată peste 2500 grame.

26. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia pelviană sunt:a. prezentaţia pelviană este indicaţie absolută de operaţie cezarianăb. uterul cicatricialc. greutate fetală estimată peste 3000 gramed. sarcina după tratament pentru sterilitatee. greutate fetală estimată peste 2500 grame.

il.Prezentaţia transversală este o prezentaţie distocică. În prezentaţia transversală naştereanu se poate desfăşura pe cale naturală decât în mod excepţional.

a ambele propoziţii sunt adevărate şi se află în relaţie cauză-efectb. ambele propoziţii sunt adevărate dar nu sunt în relaţie cauză-efect.c. prima propoziţie este adevărată şi a doua falsăd. prima propoziţie este falsă şi a doua adevărată.e. ambele propoziţii sunt false.

28. Factorii etioldgici ai prezentaţiei transversale sunt:a. multiparitateab. malformaţiile uterinec. hipertensiunea arterială indusă de sarcinăd. pelvimetriae. macrosomia fetală.

29. în prezentaţia transversală, în timpul sarcinii, la palparea segmentului inferior sedescoperă:a. pel visul fetalb. craniul fetalc. spatele fetald. nu se palpează prezentaţiee. nici un răspuns nu este corect.

30. Indicaţiile operaţiei cezariene în prezentaţia transversală sunt:a. prezentaţia transversală este indicaţie de operaţie cezarianăb. uterul cicatricialc. greutate fetală estimată peste 3000 gramed. sarcina după tratament pentru sterilitatee. greutate fetală estimată peste 2500 grame.

31. Următoarele afirmaţii cu privire la sarcina gemelară sunt adevărate:a. este o excepţie la specia umanăb. este o sarcină cu risc obstetrical crescutc. incidenţa este cea mai ridieată în Extremul Orientd. incidenta este ce mai ridicată în Africae. utilizar~a inductorilor de ovulaţie a redus mult incidenţa sarcinii gemelare.

32. Următoarele afirmaţii cu privire la sarcina gemelară sunt adevărate, cu excepţia:a. este o excepţie la specia umană

c. incidenta este cea mai ridicată în Extremul Orientd. incidenta este ce mai ridicată în Africae. utilizar~a inductorilor de ovulaţie a redus mult incidenţa sarcinii gemelare.

33. Pentm prevenirea naşterii premature la sarcina gemelară se pot folosi:a. repausul la pat între 30 şi 36 săptămânib. administrarea de calciu şi ocitocice minorec. administrarea de tocoliticed. cerclajul calului uterin.

e. concediu prenatal începând cu 35 de săptămil.ni gestaţionale34. Lăuzia durează:

a. 4-5 săptămâni postpartllmb. 5-6 săptărriâni postpaItumc. 6-7 săptămâni postpartumd. 6-8 săptămâni postpartume. 8~9 săptămâni postpartum.

35. Parametrii urmăriţi în evoluţia clinică a lăuziei sunt următorii, cu excepţia:a. cantitate a de sânge pierdutăb. involUţia uterinăc. cantitatea şi aspectul lohiilord. involuţia sânilore. temperatura.

36. În mod nonnal mirosul lohiilor este:a. acidb. fetidc. alcalind. fade. înţepător.

37. Administrarea imunoglobulinei anticD se face:a. în primele 4 zileb. în primele 5 zilec. înainte de debutul travaliuluid. în timpul travaliuluie. în primele 72 de ore după naştere.

38. Următoarele afirmaţii cu privire la disgravidia precoce sunt adevărate:a. este o boală proprie gestaţiei, indusă de aceasta.b. este o boală care apare în diferite situaţii patologice, nefiind o boală proprie gestaţieic. cel mai frecvent greţurile apar dimineaţa, dar pot persista pe parcursul zileid. cel mai frecvent greţurile apar seara dar ][lotfi prezente şi pe parcursul zileie. se mai numeşte şi disgravidie de ultim trimestru.

39. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii avortul poate fi definit ca întrerupereaintempestivă a cursului sarcinii pentru feţi Cll greutate mai mică de:a. 900 grameb. 600 gramec. 500 gramed. 1000 gramee. 550 grame.

40. Procentul de sarcini diagnosticate care se so:ldează cu avort spontan este:a. 10%b. 15-20%c. 25-30%d. 35-40%e. 80%.

41. Cauzele ovulare, embriofetale şi anexiale de avort spontan sunt:a. stările toxice matemeb. sinechiile uterinec. infecţiile virale materned. placenta jos inseratăe. anomaliile embrionare.

42. Cauzele materne generale de avart spontan sunt:a. stările toxice matemeb. sinechiile uterinec. infecţiile virale matemed. placenta jos inseratăc. anomaliile embrionare.

43. Cauzele materne locale de avort spontan sunt:a. stările toxice materneb. sinechiile uterinec. infecţiile virale matemed. placenta jos inseratăe. anomaliile embrionare.

44. Avorturile endocrine prin insuficienţa corpului galben se produc:a. în plimul trimestru de sarcinăb. în al doilea trimestru de sarcinăc. în al treilea trimestru de sarcinăd. pe toată durata sarciniie. insuficienţa corpului galben de sarcină nu este cauză de avort spontan.

45. Avortul menstrual se produce:a. În trimestrul II de sarcinăb. Ia clata presupusă a menstmaţieic. în primele 3-5 săptămâni de sarcinăd. în primcl" 14 săptămâni de sarcinăe. după 14 săptămâni de sarcină.

46. AvortuJovular se produce:a. în trimestmlll de sarcinăb. la data presupusă a menstruaţieic. în primele 3-5 săptămâni de sarcinăd. în primele 14 săptămâni de sarcinăe. după 14 săptămâni de sarcină.

47. Avortu1 embrionar se produce:a. în trimestml II de sarcinăb. la data presupusă a menstruaţieic. în primele 3-5 săptămâni de sarcinăd. în primele 14 săptămâni de sarcinăe. după 14 săptămâni de sarcină.

48. Avortul tardiv se produce:a. în trimestmlll de sarcinăb. la data presupusă a menstruaţieic. în primele 3-5 săptămâni de sarcinăd. în primele 14 săptămâni de sarcinăe. după 14 săptămâni de san:ină.

49. Următoarele simptoame pot fi caracteristice pentru avortul spontan:a. cefaleab. valorile mari ale tensiunii arterHc

d. metraragia abundentăe. leu coreea abundentă.

50. În iminenta de avort şi în ameninţarea de avort pot fi întâlnite următoarele posibilităţievolutive:a. sarcina evoluează întotdeauna spre avortb. sarcina evoluează întotdeauna spre naşterec. contractilitatea uterină şi sângerarea poate sista cu evoluţia în continuare a sarciniiel. contraclilitatea uterină şi sfu1gerarea se poate accentua cu evoluţia spre avorte. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă ..

51. Principalele mijloace terapeutice folosite în ameninţarea de aVOlt sunt:a. antialgicele majoreb. tratamentul hormonal cu progesteronc. antispasticeled. repausulla pate. prostaglandinele.

52. Principalele mijloace terapeutice folosite în ameninţarea de avort sunt:a. antiprostaglandinicele şi antiocitocice1eb. tratamentul hormonal cu progesteronc. antispasticeled. tocoliticelee. prostaglandinele.

53. Complicaţiile septice ale avortului provocat pot fi loealizate, generalizate, până la şoctoxico-septic. Complicaţiile septice sunt cele mai freevente şi mai grave complicaţii aleavortului provocat.

a ambele DroDozitii sunt adevărate si se află în relatie cauză-efectb·. ambele propoziţii sunt adevărate dar nu sunt în r~laţie cauză··efect.c. prima propoziţie este adevărată şi a doua falsăd. prima propoziţie este falsă şi a doua adevărată.e. ambele propoziţii sunt false.

54. În etiologia avortului infectat pot fi implicaţi:a. germeni gram negativib. virusul herpeticc. virusul papilomad. germeni gram pozitivie. germeni anaerobi şi aerobi.

55. Naşterea spontană prematură se defineşte ca întreruperea intempestivă a cursului sarciniiIa o vârstă gestaţională cuprinsă între:a. 26 şi 40 de săptămânib. 29 şi 38 de săptămânic. 29 şi 36 de săptămânid. 30 şi 36 de săptămânie. 26 şi 42 de săptămâni.

56. La examenul clinic obstetrical în sindromul de premptură uterină se constată:a. uter hiperton, retractat pe fătb. ligamentele rotunde se palpează în tensiunec. modificări plastice marcate ale prezentaţiei (bose voluminoase)d. sângerare vaginală redusăe. sângerare vaginală abundentă.

57. Diagnosticul mpturii uterine se face:a. prin examen radiologieb. prin examen ecografie . .c. prin tuşeu vaginal C"Ic evidenţiazll extinderea unei 1eziuni cervicale

d. prin control manual al cavităţii uterinee. prin tomografie computerizată.

58. Tratamentul rupturii uterine constă în:a. masaj energic al uterului şi administrarea de stipticeb. pungă de gheaţă pe abdomen şi administrare de stipticec. tratament chirurgical după stabilizarea hemodinamică a bolnaveid. tratarnent chirurgical de urgenţă fără a se mai aştepta stabilizarea hemodinamicăe. pe cât posibil tratament medical şi dacă sângerarea nu se opreşte tratament

chirurgical.59. Tratamentul rupturilor perineale constă în:

a. tratament medical cu antialgice şi simptomaticeb. tratament local cu antiseptice şi pansament sterilc. sutura chirurgicală a leziunilord. antibiotice în doză mare datorită zonei cu potenţial septice. nici una din cele de mai sus.

60. Infecţiile puerperale se definesc ca:a. totalitatea stărilor infecţioase cu poartă de intrare genitală'b. totalitatea stărilor infecţioase ce apar în Iăuziec. totalitatea stărilor patologice ce apar în lăuzied. totalitatea stărilor infecţioase cu poartă de intrare genitală, apărute înlăuziee. niciuna din cek de mai sus.

61. Incidenţa medie a infecţiilor puerperale este de:a. 1%b. 2%c. 10%d. 25%e. 30%.

62. Căile de propagare ale infecţiei în infecţiile puerperale pot fi:a. calea directă prin msămânţarea germenilor în căile genitaleb. calea canaliculară ascendentăc. calea limfaticăd. calea sanghinăe. nici una din cele de mai sus.

63. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţiile perineale sunt adevărate cu excepţia:a. se manifestă prin fenomene inflamatorii localeb. se manifestă prin semne generale, febră, stare generală alterată, etc.c. tratamentul este în general locald. tratamentul este general cu antibiotice în doze mari, administrat parenterale. netratată, afecţiunea poate evolua spre propagare locoregională. .

64. Următoarele simptoame şi semne sunt sugestive pentru endometrita puerperală:a. febrab. starea generală alterată în raport cu gravitatea infecţieic. sângerarea vaginală abundentăd. paloarea marcată a tegumente10re. uterul sub-involuat.

65. Galactocelul constă în:a. apariţia fenomenelor inflamatorii la nivelul sânului pe traseul unui canal limfaticb. formaţiuni tumorale solide la nivelul sânului secundare lactaţieic. apariţia secreţiei lactate pe un sân cu mastoză chisticăd. apariţia unor cavităţi chistice la nivelul sânului prin obstruarea căilor excretorii şi

acumularea laptelui în canalele galactoforel' .

66. Limfallgita sânului în lactaţie se tratează prin:a. suprimarea alăptfuii din sânul bolnavb. evacuarea artificială a lapteluic. incizia chirurgicală a Iezi uniiel. ablactaree. antjinf1amatoare.

67. Mastita acută nesupurată se tratează prin:a. suprimarea alăptăriib. antibioticec. incizia chimrgicală a leziuniiel. puncţie biopsie în leziunee. antiint1amatoare.

68. Sindromul premenstrual se defineşte ca:a. criză dureroasă pelviană, însoţită adeseori de o mică metroragie, şi care apare la

jumătatea ciclului menstrualb. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şi

dispar odată cu terminarea ei.c. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţieiel. absenta menstruatieie. sânge~ări anormaie ale endometmlui ca o consecinţă a dereglării mecanismului

fiziologic al ciclului menstmal.69. Sindromul intermenstrual se defineşte ca:

a. criză dureroasă pelviană, însoţită adeseOli de o mică metroragie, şi care apare lajumătatea ciclului menstrual

b. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şidispar odată cu terminarea ei.

c. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţieid. absenta menstruatieie. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului

fiziologic al ciclului menstrual.70. Dismenoreea se defineşte ca:

a. criză dureroasă pelviană, însoţită adeseori de o mică metroragie, şi care apare lajumătatea ciclului menstrual . . . . .

b. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţlel la unele femel ŞI

dispar odată cu terminarea ei. ., .c. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţleld. absenta menstruatieie. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului

fiziologic al ciclului menstrua1.71. Amenoreea se defineşte ca:

a. criză dureroasă pelviană, însoţită adeseori de o mică metroragie, şi care apare lajumătatea ciclului menstrual

b. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unelec. un ansamblu de dureri pelviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei sau

însoţesc menstruaţiad. absenta menstruatieie. sânge~ări anormaie ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului

fiziologic al ciclului menstrua1.72. Hemoragiile uterine disfuncţionale se definesc ca: . ~ .' . 1

a. criză dureroasă pelviană, însoţită adeseori de o ffilca metroragle, ŞI care apare lajumătatea ciclului menstrual

b. ansamblul tulburărilor funcţionale care apar înaintea menstruaţiei la unele femei şidispar odată cu terminarea ei.

c. un ansamblu de dureri pclviene şi lombare care apar în timpul menstruaţiei sauînsoţesc menstruaţia

d. absenţa menstruaţieie. sângerări anormale ale endometrului ca o consecinţă a dereglării mecanismului

fiziologic al ciclului menstmal.

1. : b, c, e.2. : <1., c, d.3. : b, e.4. : d.5. : b, c.6. : e.7. : <1.,C, d.8. : c.9. : b, d, e.10.:a,c,e.11. : b, d.12. : d.13. : c.14. : b.15. : a.16. : e.17. : a.18. : b, c.19. : <1., b, d, c.20. : b, d.21. : d.22. : a, b.23. : c, d, e.24. : b, c.25. : b, d.26. : b, d.27. : a.28. : a, b.29. : d.30. : b, d.31. : a, b, d.32. : c, e.33. : a, c, d.34. : d.35. : d.36. : d.

37. : e.38. : a, c,39. : d.40. : b.41. : d, c.42. : a, c.43. : b.44. : a.45. : b.46. : c.47. : d.48. : e.49. : c, d.50. : c, d.51. : b, c, d.52. : a, b, c, d.53. : a.54. : a, d, e.55. : c.56. : a, b, c, d.57. : c, d.58. :d.59. : e.60. : d.61. : b.62. : a, b, c, d.63. : b, d.64. : a, b, e.65. : d.66. : a, b, e.67. : a, b, e.68. : b.69. : a.70. : c.71. : d.72. : c.

I.Supravegherea primară implică:a) evaluarea funcţiilor vitaleb) identificarea problemelor ameninţătoare de viaţăc) evaluarea sistematică a pacientuluid) iniţierea simultană a măsurilor de resuscitaree) identificarea tuturor problemelor de îngrijire

2.În cadrul supravegherE primare urmărim: .a) diurezab) circulaţia şi controlul hemoragiilorc) statusul psihologicd) menţinerea liberă a căilor respiratoriie) expunerea pacientului

3.Cauze ale obstmcţiei căilor respiratorii:a) pacienţi comatoşi cu reflexe diminuate sau aboliteb) traumatisme toraco-abdominalec) spânzuraread) edem Quinckee) pneumotoracele

4.0bstrucţia completă a că-ilor respiratorii se manifestă prin:a) bradipneeb) retracţia musculaturii intercostalec) cianozăd) tuse productivăe) stridor

5.Intervenţii de reducere a obstrucţiei căilor respiratorii:a) poziţionarea pacientului în decubit lateralb) luxaţia anterioară a mandibuleic) aspiratiad) oxigenoterapiae) plasarea unei sonde orofaringiene

6.Pneumotoraceleîn tensiune se caracterizează prin:a) este potenţialletalb) aerul pătmnele în inspir în spaţiul pleural şi nu se poate evacua în expirc) se însoţeşte obligatoriu de o plagă penetrantă toracicăel) se poate vindeca spontan, de aceea nu se iniţiază imediat intervenţiile terapeuticee) dispnee, tahicardie, devierea traheei, estomparea zgomotelor cardiace, jugulare

turgeşcente, etc.7.Intervenţii de îngrijire la pacienţii cu volet cost al :

a) plasarea pacientului în decubit ventralb) asigurarea oxigenării adecvatee) reducerea anxietăţiid) plasarea pacientului pe partea afectatăe) efectuarea de exerciţii respiratorii

8.Tamponadacardiacă e sugerată de următoarele semne clinice:a) elistensia jugularelorb) creştereaTAe) accentuarea zgornotelor cardiaceel) cianoză

e) reducerea TA9.Exmninarea neurologică primară urmăreşte:

a) starea de conştienţăb) reflexele osteo-tendinoasec) dimensiunea pupilelord) tonusulmuscularc) reacti vitatea la stimuli

lO.Supravegherea secundară se caracterizează prin:a) include măsuri de resuscitsl"eb) examinarea completă a pacientuluic) include culegerea datelord) începe după stabilizarea leziunilor ameninţătoare de viaţăe) începe odată cu măsurile de resuscitare

l1.După modul de producere, plăgile se clasifică astfel:a) tăiateb) I profundec) recented) înţepatee) contuze

12.Boala generală a arşi lor include următoarele stadii:a) şocul combustional, perioada postagresionalăb) perioada metaagresională dismetabolicăc) perioada chirurgicală, catabolic-anabolicăd) perioada de şoc traumatice) perioada subclinică

13.Clasificarea arsurilor în funcţie de profunzime se face astfel:a) gradul 1- epidermul parţialb) gradul II - epiderm şi dermc) gradul III - flictenă hemoragicăd) gradul IV - toată grosimea tegumentului, cu escare de grad IVe) toate răspunsurile anterioare sunt corecte

l4.Efectuarea corectă a unui pansament trebuie să respecte următoarele principii:a) să asigure absorbţia secreţiilorb) să asigure otemperatură de minim 38°C la nivelul plăgiic) să se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzătoare stadiului ei de evoluţied) să se lucreze în condiţii de asepsie perfectăe) să se asigure mobilizarea regiunii lezate, pentru grăbirea vindecării

15.Factorii-cheie implicaţi în accelerarea vindecării sunt:a) reducerea aportului de lichideb) suportul nutriţionalc) prevenirea şi tratarea infecţieid) hipoxiae) suportul psihologic

16.În evaluarea şi descrierea unei plăgi trebuiesc precizate:a) ora ultimei schimbări a pansamentuluib) persoana care a schimbat ultima dată pansamentulc) descrierea zonei dinjurul plăgiid) aspectullichidului drenat din plagăe) diureza

l7.Motivele pentru a "deranja" o plagă sunt:a) pentru a urmări evoluţia pe termen scurt

c) pentm a 'indepărtatesutul necrozatd) pentru a îndep31ia tuburile de dren sau suturilee) pentm a o lăsa deschisă, favorizând oxigenarea

18.Pregătirea preoperatorie are ca scop:a) prevenirea infecţii lor postoperatoriib) amânare a intervenţiei chirurgicalec) prelungirea perioadei de spitalizared) prevenirea complicaţiilor intraoperatoriie) neutralizarea surselor de infecţie cu originea la nivelul tegumentului

19.Bilanţul clinic general urmăreşte:a) înălţimea şi greutateab) vârsta aparentă şi realăc) starea psihicăd) antecedentele familialee) diureza

20.Examinările de laborator de rutină includ:a) HLGb) uroculturac) glicemiad) ureeae) VSH

21.Tntervenţii pentru reducerea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor în perioada postoperatorie:a) administrarea de ceaiuri şi citriceb) administrarea medicaţiei parenteralc) sondaj nazogastricd) evitarea antiemeticelore) poziţionarea pacienţilor în decubit lateral

22.Intervenţii pentru profilaxia ileusului şi reluarea alimentaţiei postoperator:a) imobilizarea pacientuluib) în perioada de atonie gastrointestinală, pacientul nu va primi alimente pe gurăc) montarea unui tub de gaze la pacienţii meteorizaţid) administrarea de laxative la indicaţia medicului .e) se vor evita clismele la pacienţii cu intervenţii pe tubul digestiv superior

23.Profilaxia tromboemboliilor se realizează prin: .a) masaj pentru stimularea circulaţieib) imobilizarea extremităţilorc) folosirea ciorapilor şi a faşelor elasticed) administrarea de heparină la pacienţii cu risce) pozişionarea pacientului 'in decubit lateral stâng

24.Simptomatologia locală a fracturilor constă în:a) deformare a regiuniib) escoriaţii şi plăgi în zona fracturiic) crepitaţii osoased) echimoze, hematome) stări lipotimice, datorate durerii

25.Principiile unei imobilizări corecte a fracturilor sunt:a) asigurarea funcţiilor vitale are prioritate dacă imobilizarea unei fracturi nu perrnite

efectuarea măsurilor de resuscitareb) să fie adaptată reliefului anatomic al regiunii accidentatec) să cuprindă obligatoriu articulaţiile situate deasupra focan~lui ~eofracturăd) să fie realizată în aşa fel încât îndepărtarea ei să fie cât maI faclla .e) să nu exercite compresiune asupra circulaţiei sanguine a membrulUI

2. Căldura uscată sterilizantă este reprezentată de:a. flmnbareb. fierul de călcatc. etuvă cu aer cald pupinel

3. Flambarca vizează:a. sterilizarea obişnuită în chimrgieb. slerilizarea de urgenţăc. sterilizarea uzuală în bacteriologie

4. Temperatura şi durata expunerii la pupinel (etuvă):a. 1800

- 40 minb. 1800

- 30 minc. 180o-80min

5. Intervalul de timp cât instrumentele pupinelizate sunt considerate steriJe:a. 48 hb. 24 hc. 10 h

6. Căldura umedă sterilizantă presupune:a. apă caldăb. apă fierbintec. fierbered. expunere la vaporie. vapori sub presiune

7. Antiseptice cu degajare de 02 sunt:a. perhidrolb. apă oxigenatăc. oxicianură de mercur

8. Materialul cauciucat se sterilizează în:a. pupinelb. autoclavc. baie alcoolică

9. Autoclavarea presupune:a. expunere la vaporib. utilizarea de vapori sub presiune

'c. utilizarea de vapori de etilenoxid10. Complicaţiile ulcerului sunt:

a. hemoragiab. perforaţiac. stenozad. penetraţi ae. malignizarea

Il. Vagotomia presupune:a. extirparea nervului vagb. secţionarea nervului vagc. sutura nervului vag

12. Sindromul de ansă aferentă este caracteristic:a. gastrodl.lodcnoanastomozeib. gastrojejunoanastomozeic. piloroplastiei

13. Colecistectomia semnifică:a. incizia colecistuluib. extragerea calculilorc, extirparea colecistului

26.lndicaţiile sondajului vezical sunt:a) efectuarea exarnenului sumar de urinăb) monitorizarea debitului urinat'c) intraoperator în intervenţii de lungă duratăd) controlul incontinenţei de urinăe) examinarea prostatei

27.Următoarele afirmaţii sunt adevărate:a) creşterea TA favorizează creşterea diurezeib) corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice se începe imediat, prin administrarea

de lichi de per osc) se evită forţarea diurezei prin administrarea excesivă de Iichided) nu se administrează diuretice înainte de corectarea vo1emieie) diureza nu se poate monitoriza prin cateterism vezical

llăspunsuri :La bel2.b el e3.ac el4.b ce5.b ce6.a b e7.b c d8.ad e9.ac e1O.b c ell1.a el e12.3 b c13.a c el14.3 cel15.3 c e16.a c el17.b c el18.a el e19.a b c20.a c d21.b c e22.b c d23.a c d24.3 C d25.a b e26.b c d27.3 C el

1. Pentru pregătirea instrumentarului chirurgical se utilizează:a, mijloace mecaniceb, mijloace termicer' rnÎlln::lrp. rh1mirp.

14. Hemoragie internă înseamnă:a. hemoperitoneub. hemopericardc. hemotorax

15. Plagă penetrantă semnifică:a. plagă abdominalăb. plagă parietală cu interesarea peritoneuluic. plagă pancreatică

16. Sindromul de strivire reprezintă:a. patologie nervoasăb. patologie musculară şi circulatoriec. insuficienţă renală cronică

17. Arsurile se clasifică în:a. trei grad,eb. două gradec. patru grade

18. Indicele prognostic se referă la:a. operaţiile anterioare ale bolnavuluib. produsul - suprafaţa arsă X profunzimeac. localizarea arsurii

19. Regula lui Wallace reprezintă:a. multiplu de 1b. multiplu de 9c. multiplu de 3

20. Suprafaţa palmei bolnavului reprezintă:a. 2%b. 3 %c. 1%

21. Prelucrarea primară în arsuri reprezintă:a. decapareb. evacuarec. tratament chirurgical local, epilare, profilaxia AT

22. Şocul postcomlJustional apare la:a. ip <40b. ip = 40-100c. ip> 160

23. Degerătura reprezintă:a. hipotermie generalăb. congelare localăc. gangrenă la arteritici

24. Degerătura prezintă:a. trei stadiib. două stadiic. patru stadii

25. Piciorul de tranşee semnifică:a. gangrenăb. edem cu tulburări trofice şi vasomotoriic. micoza antepicior

26. Tratamentul degerăturii presupune:a. reîncălzire rapidăb. re"încălzire treptată

27. Pentru peritonită este caracteristic:a. sellmul valuluib, contractura musculară abdominalăc. semnul Rowsing

28. Peritonita chimică este caracteristică:a. perforaţiei gastriceb. perforaţiei duoden alec. perforaţiei apendiculare

29. Perforaţia colecistului determină:a. coleperitoneub. peritonită biliarăc. peritonită stercorală

30. Peritonita apendiculară poate fi:a. generalizatăb. localizatăc. în doi timpi

31. Peritonita poate apare:a. în perforaţie de organ digestiv luminalb. postoperatorc. prin perforaţie diastatică

32. Reacţia peritoneală este definită de semnele:a. rezonatomlui (Mandel)b. dec:ompresiunii bruşte Blumbergc. apEirarea musculară

33. Peritonita poate fi diagnosticată prin:a. leucocÎtozăb.· puncţie abdominalăc. pneumoperitoneu

34. Abdomenul acut chirurgical include:a. colica biliarăb. peritonita acută generalizatăc:. pancreratită acutăd. hemoperitoneue. infarct intestinal

35. În ocluzie se practică:a. examenul baritat gastrointestinalb. clisma baritatăc. clisma evacuatorie

36. În suspiciune de ulcer perforat se interzice:a. exarnenul badtat gastricb. puncţia abdominalăc. clisma terapeutică

37. În stadiul cronic al empiemelor pleurale apar următoarele modificări:a. pungi pleurale delimitate de simfize;b. îngroşiiri pleurale;c. calcifieri pleurale;d. fistule bronho-pleuro-cutanatee. colecţie serocitrină , tulbure, abundentă în maTea cavitate pleurală.

38.0biectivele tratamentului local în pleureziile purulente sunt:a. evacuarea puroiultli;b. dezinfecţia pleureic. apariţia pahipleuritei

a. prevenirea constituirii cloazonărilorb. prevenirea pahipleuritei.

39.Care din următoarele condiţii patologice pot cauza un sindrom de ischemie acută prinembolie:

a. fibrilaţia atrială;b. mixomul atrial stâng;c. endocarditele;d. anevrismele arteriale;e. tromboflebita superficială.

40.Forma tipică a sindromului de ischemie acută se caracterizează prin următoareasimptomatologie cu excepţia:

a. durere;b. edem al membmlui;c. paloarea extremităţii;el. absenţa pulsului;e. parestezie.

41.Datorită căreia dintre proprietăţile seroasei peri tone ale organismul reuşeşte să localizezeprocesele supurative intraperitoneale:

a. secretorieb. rezorbtivăc. plasticăd. imunologicăe. secretorie şi imunologică.

42,Care din următoarele afirmaţii este cunoscută sub denumirea de legea lui Stokes:a. orice seroasă iritată produce paralizia musculaturii netede subiacente;b. orice seroasă iritată determ.ină apariţia unui exudat;c. orice seroasă inflamată determină apariţia unui transudat;d. ileusul dinamic duce la inflamaţia seroasei supraiacente;e. iritaţia seroasei peritoneale nu determină neapărat paralizia musculaturii netede

subiacente:43.Care din următoarele semne sunt senme de iritaţie peritoneală:

a. semnul Blumberg;b. semnul clopoţelului;c. apărarea musculară;d. contractura musculară;e. clapotaju1.

44.Care din următoarele afirmaţii legate de pneumoperitoneu sunt false:a. este un semn ecografieb. e caracteristic ocluziilor intestinalec. se evidenţiază prin decompresiunea bruscă a peretelui abdominal;d. este semn radiologic caracteristic perforaţiilor jejuno-ileale;e. este senm radiologic care poate :fi pus în evidenţă În perforaţiile gastrice, duodenale,

coli ee, reetale şi ale esofagului abdominal.45.Următoarele condiţii patologice determină ocluzie intestinaJ.ă prin obstmcţie de cauzăendolumenaIă, cu excepţia:

a. trihobezoar;b. bride;c. fitobezoar;d. ghem de ascarizj;e. calcul biliar.

46.Care din următoarele semne radiologice este patognomonic pentru ocluzia intestinală:R nnfcllm()nf~ritone1l1

a. aeraeuteriab. nivelele hidroaericec. pneumobiliad. abdomennl opac.

47.Care din următoarele serrme şi simptome nu fac parte din te trada diagnostică a ocluziilorintestinale:

a. durerea abdominalăb. vărsăturilec. apărarea musculm'ăd. meteorismule.. suprimarea tranzitului intestina1.

48.Noţiunea de ilens dinamic este sinonimă cu:a. ocluzia mecarlicăb. peri tonita generalizatăc. ocluzia prin strangulared. ocluzia intestinală funcţionalăe. ocluzia prin obstmcţie.

49.Caracterul de colică intermitentă al durerii abdominale este caracteristic pentru:a. peritonită acntă generalizatăb. infarctul enteromezentericc. volvulnsul intestinald. ocluzia mecanică prin obstmcţiee. ocluzia mecanică prin strangulare

1. abc2. ilb c3. b c4. a b5. b6. ce7. a b8. b9. b10. a b c d e11. b12. b13. c14.a15. bl6.b17. b18.c19. b20. c21. c22. b23. b24.c25. b

26. b27.b28. a b29. a b30. ilb c31.abc32. a b c33. a b c34. b c d e35.c36.a37.abcd38. ilb d e39. a b c d40. b41. c42. a43. a b c d44. a b c d45. b46. c47.c48.d49.d

1. Cum sunt defini te serviciile de sănătatea. un sistem de instituţii care sunt recunoscute oficial şi care sunt organizate pe întreg teritoriul

unui stat,b. un sistem de institutii care au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesitilti si

cerinţe de sănătate aie populaţiei acelui stat, . .c. un sistem de instituţii care sunt recunoscute oficial, sunt organizate pe întreg teritoriul unui

stat, şi au ca obiectiv de activitate satisfacerea diverselor necesităţi şi cerinţe de sănătate alepopulaţiei acelui stat.

2. Serviciile de sănătate asigură îngrijiri de sănătatea. indivizilor şi familiilor,b. familiilor şi comunităţilor,c. indivizilor, familiilor şi comunităţilor.

3. Serviciile de sănătate de bază constau din:a. o reţea de instituţii administrate de guvern, ca parte a sistemului administrativ naţional care

furnizează un anumit nivel de asistenţă de urgenţă şi servicii preventive,b. o reţea de instituţii administrate de comunitate, ca parte a sistemului administrativ local care

furnizează un anumit nivel de asistenţă de urgenţă şi servicii preventi ve,c. o reţea de instituţii ale cărei servicii sunt asigurate de personal de specialitate şi auxi1iare

care este selecţionat cu consultarea prealabilă a comunităţii.4. Serviciile de sănătate de bază sunt asigurate de:

a. personal de specialitate şi auxiliar selecţionat cu o consultare prealabilă a comunit2iţii pecare o deserveşte,

b. personal de specialitate şi auxiliar selecţionat fără o consultare prealabilă a comunităţii pecare o deserveste,

c. pr6fesionişti d~ sănătate preocupaţi de aspectele socio-economice ale sănătăţii.5. Serviciile de sănătate de bază sunt asigurate:

a. fără o implicare obligatorie a comunităţii în acţiunile menite ridicării standardu1ui ei desănătate,

b. cu o implicare obligatorie a comunităţii în acţiunile menite ridicării standardu1ui ci desănătate,

c. nici unul din răspunsuri nu este corect.6. De obicei serviciile de sănătate de bază acţionează

a. de la centru spre periferie,b. de la periferie spre centru,c. ambele răspunsuri sunt corecte ..

7. Serviciile de sănătate de bazăa. încearcă să identifice şi să utilizeze o tehnologie medicală adecvată,b. nu încearcă în mod necesar să identifice şi să utilizeze o tehnologie medicală adecvată,c. sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănătăţii sau de activităţile

interdisciplinare.

8. Serviciile de sănătate de bază:a. nu sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănăJăţii sau de activitătile

iI1terdisciplinare,b. sunt preocupate de aspectele socio-economice ale sănătăţii,c. sunt preocupate de activităţile interdisciplinare.

9. Cei trei factori principali implicaţi în serviciile de sănătate sunt:a. consumatorii de servicii de sănătate, profesioniştii de sănătate şi casele de asigurări de

sanătate,b. furnizorii de servicii de sănătate, consumatorii de servicii de sănătate şi administraţia de

sănătate,c. furnizorii de servicii de sănătate, comunitate a şi direcţiile de sănătate publică.

10. Cele trei niveluri ale îngrijirilor sunt:a. îngrijirile primare de sănătate, îngrijirile curative şi recuperarea,b. îngrijirile primare de sănătate, îngrijirile secundare de sănătate şi îngrijirile ter\iare de

sănătate,c. îngrijirile preventive, educaţia pentru sănătate şi recuperarea.

Il. Îngrijirile primare de sănătate. .a. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul spitalului de către profesionişti

care lucrează în echipă colaborând între ei,b. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul în instituţii specializate în

recuperarea persoanelor, de către profesionişti care lucrează în echipă colaborând între ei,c. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comunitar în cadml asistenţei

medicale primare şi a nursingului comunitar de către profesionişti care lucrează în echipăcolaborând între ei, cu membrii comunităţii şi cu alte categorii de profesionişti comuni tari.

l2,jngrijirile primare de sănătate:a. sunt centrate pe familie, comunitate şi membrii acesteia,b. sunt centrate pe individ,c. ambele răspunsuri sunt corecte.

13. Lucrătorii de săn1itate din comunitate (furnizorii de servicii de sănătate) sunt acei profesinişticare:a. îşi desfăşoară. activitatea într-un spital, colaborează cu membrii comunităţii şi lucrează

împreună cu alţi membri într-o echipă,b. trăiesc în cadrul comunităţii şi lucrează împreună cu alţi membri într-o echipă,c. trăiesc în cadrul comunităţii şi lucrează independent de alţi profesionişti de sănătate.

14. Tipul lucrătorilor de sănătate din comunitate:a. variază între tări şi comunităţi în funcţie de necesităţi şi de resursele disponibile pentru

satisfacerea nevoilor lor,b. nu variază între tări şi comunităţi în funcţie de necesităţi şi de resursele disponibile pentru

satisfacerea nevoilor lor,c. variază între tăIi şi comunităţi dar nu depind de resursele disponibi1e.

15. Membrii echipei ele sănătate din comunitate:a. asi o-ură de obicei al doilea contact între individ si sistemul de sănătate,b. asi~ră de obicei primul contact între individ şi sistemul de sănătate, adică asigură punctul

de intrare în sistemc. nu asigură contactul Între individ şi sistemul de sănătate.

16. Îngrijirile secundare de sănătate:a. sunt acele îno-rijiri acordate la nivel de spital de către personal specializatb. sunt acele î~grijiri esenţiale de sănătate acordate la nivelul în instituţii ~pecializate în

recuperarea persoanelor, de către profesionişti care lucrează în echipă co1aborand 111tr~el, .c. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comll~litar în cadru! :slste~ţe:

medicale primare şi a nursingu1ui comunitar de către profesiomştl car~ I~creaza 111echIpacolaborând intre ei. cu membrii comunitătii si cu alte categorii ele profeslOlllştl comumtan.

17. Îngrijirile secundare de sănătate:8. sunt centrate pe individ (pacient/client),b. sunt centrate pe familie,c. sunt centrate pe comunitate şi membrii acesteia.

18. Îngrijirire terţi are de sănătate sunt:a. ,mnt acele îngrijiri acordate la nivel de spita! de către personal specializatb. sunt acele îngrijiri esenţiale de sănătate acordate la nivel comunitar în sadrul asistenţei

medicale primare şi a nursingului comunitar de către profesionişti care lucrează în echipăcolaborând între ei, cu membrii comunităţii şi cu alte categorii de profesioniş;ti comuni tari.

c. sunt acele îngrijiri de sa.nătate, acordate în instituţii specializate în recuperarea persoanelorcu infirmităţi sau cu handicap.

19. Sistemele de sănătate din Europa au metode de finanţare şi de operare diferite de la ţară la ţarădar sunt puse să facă faţă aceloraşi cerinţe care sunt în conflict: 'a. presiunea politică constantă de a asigura persoanelor cu venituri mari acc~sul la cele mai

bune îngrijiri de sănătate cerinţa imperativă de a creşte preţul de cost al îngrijirlJor desănătate, :

b. presiunea politică constantă de a asigura fiecălUi cetăţean accesullacele mai bune îngrijiride sănătate şi cerinţa imperativă de a scădea preţul de cost al acestor îngrijiri,'

c. presiunea politică constantă de a asigura persoanelor cu venituri mari accesul la cele maibune îngrijiri de sănătate cerinţa imperativă de a scădea preţul de cost al acestor îngrijiri.

20. Tendinţa în serviciile de sănătate este:a. de a asigura servicii din ce în ce mai specializate care, cu costuri mari, ,să concentreze

tehnici tot mai elaborate pentlU diagnosticarea bolii,b. de a introduce echipamente foarte scumpe care, utilizând cele mai ava~sate tehnologii

medicale, să fie folosite pentlU a prelungi viaţa nou-născuţilor sau a perso~nelor în vârstăcare în tJ;ecut nu ar fi supravieţuit,

c. de a acorda o atenţie deosebită, din nou, modelului de îngrijire a sănătăţii bapt pe îngrijirilecomunitare

21. Metoda de fumizare a îngrijirilor de sănătate care a fost descrisă ca "modelul ba?:at pe îngrijireabolii", "modelul bazat pe îngrijirea de spital" sau "modelul bazat pe îngrijirea medicală",

• v I

aSIgura:a. cel mai înalt "bine" la cel mai ridicat preţ de cost şi pentlU o foarte mică part~ din populaţie,b. cel mai înalt "bine" la cel mai scăzut preţ de cost şi pentru o foarte mică parte din populaţie,c. cel mai înalt "bine" la cel mai ridicat preţ de cost şi pentlU o mare parte din populaţie.

22. Conform conceptului O.M.S., îngrijirile primare de sănătate sunt acele îngrijiri p~in care:a. se poate atinge cel mai scăzut standard de sănătate cu cel mai scăzut preţ de cost şi pentru

cel mai mare număr de oameni,b. se poate atinge cel mai ridicat standard de sănătate cu cel mai scăzut preţ d!ocost şi pentru

cel mai mare număr de oameni,c. se poate atinge cel mai ridicat standard de sănătate cu cel mai ridicat preţ dp costşi pentru

cel mai mare număr de oameni.23. Unu! din elementele cheie sugerate de către conceptul O.M.S.privind îngrijifile primare de

sănătate este: I

a. promovarea îngrijirilor paliative,b. promovarea unei nutriţii sănătoase şi asigurarea consumului de apă potabilă, :c. promovarea modelului bazat pe îngrijirea bolii. '

24. Unul din elementele cheie sugerate de către conceptul O.M.S.privind îngrijir:ile primare de

sănătate este:a. promovarea îngrijirilor de recuperare,b. măsuri pentru o igienă de bază,

25. Unul din ,elementele cheie sugerate de către conceptll1 O.M.S.privilld îngrijirile primare de

sănătate este:a. îngrijirea mamei şi copilului, inclusiv planificare farnilialăb. promovarea îngrijirilor paliative,c. îngrijirea în spital.

26. Unul din :elementele cheie sugerate de către conceptul O.M.S.privind îngrijirile primare de

sănătate este:a. promq.varea îngrijirilor paliative,b. promovarea modelului bazat pe Îngrijirca bolii,c. imuni~area împotriva majorităţii bolilor infecto-contagioase.

27. Unul din 'elementele cheie sugerate de către conceptul O,M.S.privind îngrijirile primare de

sănătate eSte:a. prevq:lirea şi controlul îmbolnăvirilor endemice locale,b. promovarea îngrijirilor de recuperare,c. promQvarea modelului bazat pe îngrijirea bolii.

28. Unul din ielementele cheie sugerate de către conceptul O.M.S.privind îngrijirile primare de

sănătate este:a. promovarea îngrijirilor de recuperare,b. educaţie privind recunoaşterea problemelor de sănătate şi cunoaşterea metodelor de a lc

preveni şi controla,c. promovarea modelului bazat pe îngrijirea bolii.

29. Unul din I elementele cheie sugerate de către conceptul O.M.S.privind îngrijirile primare de

sănătate este:a. promovarea îngrijirilor paliative,b. tratament adecvat pentru îmbolnăvirile comune şi vătămări,c. promovarea modelului bazat pe îngrijirea medicală.

30. Standardul este:a. o exprimare a unui nivel nedefinit de calitate sau de competenţă care este aşteptat în anumite

conditii date.b. o exphmare a unui nivel definit de calitate sau de competenţă care este aşteptat în anumite

conditii date.c. o ex6rimare a unui nivel definit de calitate sau de competenţă care nu este aşteptat în

anu~te conditii date.31. În domeniul nursi~gului, standardele

a. identifică si definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciului denursi~g şi in fiecare caz spun care sunt aşteptările,

b. identifică şi definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciuluimedical şi în fiecare caz spun care sunt aşteptările,

c. identifică şi definesc criteriile care influienţează calitatea sau competenţa serviciului denursirlg dar nu spun care sunt aşteptările.

32. Standard~le pot fi grupate în trei categorii principale:a. aprecIerea, procesul, rezultatul,b. stlUctura, procesul, rezultatul,c. stlUctţua, evaluarea, implementarea.

33. Standardele practicii de nursing reprezintă:a. nivel~l dezirabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală efectivă,b. niveh\l dezirabil şi realizabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală

efecti;vă,c. nivehil realizabil de performanţă în raport cu care se compară practica actuală efectivă.

34. Standardele nursingului comunitar ţintesc mai degrabă:

a. practica astfel încât profesionistul are cunoştinte sistematice în practica nursing în ariaaprecierii, planificării, implementării şi evaluării,

b. teoria astfel încât profesionistul are cunoştinţe sistematice în practica nursillg în ariaaprecierii, planificării, implementării şi evaluării,

c. nici un răspuns nu este corect.35. O definiţie a filozofiei din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementull.li în

nursing este:a. filozofia este declararea valorilor ce îndrumă comportamentul în aşa fel încât să ducă la ţelul

dorit,b. filozofia articulează o viziune şi dezvoltă un scop al credinţelor şi al valorilor ce îndrumă

fiecare profesionist în practica sa,c. filozofia trebuie scrisă şi verificată pentru că, de multe ori, poate fi depăşită.

36. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing:a. nu trebuie scrisă şi verificată pentru că nu poate fi depăşită,b. trebuie scrisă şi verificată pentru că, de multe ori, poate fi depăşită,c. nici unul din răspunsuri nu este corect.

37. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing:a. este cuprinsă în standardele de calitate ale fiecărui proces de nursing,b. nu este cuprinsă în standardele de calitate procesului de nursing,c. nici unul din răspunsuri nu este corect.

38. Filozofia din punctul de vedere al teoreticienilor din domeniul managementului în nursing:a. nu este în relaţie de interdependenţă cu scopurile şi obiectivele nursingului,b. este în relaţie de interdependenţă cu scopurile şi obiectivele nursingului,c. este în relaţie de dependenţă cu ţelurile nursingului.

39. Scopul este:a. un final pe care o persoană se străduieşte să-I obţină: ţintă, obiectiv,b. o evaluare a stării de sănătate,c. o propunere de aplicare a planului de îngrijire.

40. Scopurile trebuie să fie:a. suficient de importante şi atractive pentm a reprezenta o provocare pentm indivizi sau

organizaţii,b. deosebit de importante încât să devină intangibile pentru indivizi,c. foarte îndrăzneţe încât să intimideze organizaţiile.

41. Scopurile nursingului:a. sunt metode de apreciere a stării de sănătate,b. sunt metode de aplicare a planului de îngrijire,c. sunt programe de dezvoltare continuă a calităţii actului de nursing ca rezultat al devoltării

tehnologiilor.42. Obiectivul este:

a. o evaluare a stării de sănătate,b. rezultatul final pe care un program încearcă să-I obţină,c. o propunere de aplicare a planului de îngrijire.

43. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:a. obiectivele nursingului sunt părţi ale scopurilor,b. scopurile nursingului sunt părţi ale obiectivelor,c. obiectivele şi scopurile nursingului sunt independente de filozofia nursingului.

44. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:a. scopurile şi obiectivele acţionează sinergic în sensul propus de filozofie pentm îndeplinirea

ţelurilor,b. scopurile şi obiectivele aCţionează independent pentm îndeplinirea ţelurilor,c. obiectivele acţionează sinergic În sensul propus de scopuri.

45. Preceplul 1 al nursingului comunitar:a. nursingul comunitar nu este o activitate stabilită pe baza recunoaşterLi nevoilor ci

funcţionează conform planului general de sănătate,b. nursingul comunitar este o activitate stabi.lită pe baza recunoaşterii nevoilor şi funcţionează

conform planului general de sănătate,c. nursingul comunitar este o activitate stabilită pe baza recunoaşterii nevoilor şi funcţionează

. independent de planul general de sănătate.46. Perceptul 3 al nursingului comunitar scoate în relief faptul că:

a. aşa cum nursa trebuie să lucreze pentm client şi familie mai curând decât cu ei,b. nursingul comunitar va trebui să planifice programele de sănătate cu membrii comunităţii

mai degrabă decât pentru aceştia,c. nursingul comunitar va trebui să planifice programele cle sănătate pentru membrii

comunităţii mai degrabă decât cu aceştia.47. Perceptul 13 al nursingului comunitar susţine că:

a. nursa comunitară nu trebuie să furnizeze ajutor material ci trebuie să dirijeze clientul şifamilia către resursele comuni tare disponibile pentru asistenţa financiară şi socială,

b. nursa comunitară trebuie să furnizeze ajutor material şi să dirijeze clientul şi familia cătreresursele comunitare disponibile pent1U asistenţa financiară şi socială,

c. nursa comunitară trebuie să furnizeze ajutor material şi nu să dirijeze clientul şi familia cătreresursele comuni tare disponibile pentru asistenţa financiară şi socială.

48. Perceptul 16 al nursingului comunitar susţine că:a. nursa comunitară nu are nevoie să-şi dezvolte calităţile sale profesionale şi cunoştinţele

generale,b. autoritătile locale au responsabilitatea de a planifica obiective pe termen scurt pentru

dezvolt~ea calităţilor profesionale şi a cunoştinţelor generale ale nurselor comunitare,c. nursa comunitară are responsabilitatea de a-şi planifica obiective pe termen scurt şi pe

termen lung pentru dezvoltarea calităţilor sale profesionale şi a cunoştinţelor generale.49. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă:

a. bătrâneţea este o boală şi nu se tratează,b. îngrijirile geriatrice au ca scop vindecarea de bătrâneţe,c. îngrijitile geriatrice au ca scop creşterea calităţii vieţii şi atingerea independenţei în

satisfacerea nevoilor.50. Care din următoarele demersuri este cel mai uman:

a. abandonul muribundului în spital care este similar cu "eutanasiâ pasivă";b. înverşunarea terapeuticăcare înseamnă "a face totul până în ultima clipă",c. demersul paliativ.

lc2c3a4bSa7b8a9blObllc12a13bl4a

28b29b30b31a32b33b34a35a36b37a38b39a40a

41c42b43a44a45b46b47a4Sc49cSOc

1. Personalitatea se defineşte ca fiind: 1a. Stare emoţională plăcută sau pozitivă rezultată din experienţa munciib. Stare emoţională necesară pentru a face faţă unui viitor apropiat pe bazaimei atitudini creatoare plurivalente.c. Ansamblu de trăsături morale şi intelectuale, de însuşiri şi aptitudini saudefecte care caracterizează modul propriu de a fi al unei persoane, individualitateaei comparativ cu alte persoane.

2. Caracteristicile fundamentale ale personalităţii sunt:2

a. Interes şi cointeresare, grad de permanenţă, structură, dinamică, predispoziţiiereditare. .b. Convingeri şi valori, structură, grad de permanenţă, aspect afectiv, predispoziţii

ereditare.c. Dinamică, structură, grad de permanenţă, aspect afectiv, predispoziţii ereditare.3. Temperamentul ca substructură a personalităţii reprezintă:3

a. Dinamica generală a individului, dată de mobilitatea, tenacitatea şi echilibrulproceselor de excitaţie şi inhibiţie la nivelul SNC.b. Firea omului legată de constituţia corporală sau de particularităţi anatomo-fiziologice.c. Dinamica generală a individului dată de SNC, care asigură coordonarea integralăa tuturor proceselor organice şi mediază comportamentul în virtute a activităţilorneuropsihice ale creierului.4. Componenta de realizare efectivă a personalităţii este reprezentată de: 4

a. Interese, preferinţe, aspiraţii.b. Totalitatea capacităţi lor, aptitudinilor şi acţiunilor realizate.c. Totalitatea capacităţilor care asigură lucrul în echipă conducând la realizareascopurilor individului.5. Sheldon (1940), folosind o nomenclatllră embriologică, consideră că există treitipuri tempcramentale, astfel:5

a. Tipul endomorf (visceroton), tipul mezoforf (somatoton), tipul ectomorf(cerebroton)b. Tipullongilin (leptosom, astenie), tipul endomorph (visceroton), tipul picnic.c. Tipul picnic, tipullongilin, tipul athletic.6. Clasificarea celor patru tipuri temperamentale date de proporţia anumitor "umori"în organismul uman a fost realizată de:6

a. Maslowb. Hipocratec. Kretschemer

1 C _ pag. 12 C _ pag 13 a- pag 24 b _ pag 25 a _ pag 36b_pag2

7. H.J. Eysenck a stabilit o tipologie a personalităţii, utilizând două vaIiabile debazea. variabila stenic-astenie, vaIiabila hipertimic-hipotimicb. variabila încordat-relaxat, variabila stabilitate-instabilitate psihologicăc. variabila introversiune-extraversiune, vaIiabila stabilitate-instabilitate psihologică8. Există trei mari cicluri ale vieţii:8a. ciclul prenatal (primele 9 luni), ciclul adult (20-65 a.ni), ciclul de regresie (peste65 ani)b. copilăIia (1-14 ani), tinereţea. (15-50 ani), bătrâneţea (50-90 ani)c. ciclul de creştere şi dezvoltare (primi 20 de ani), ciclul de adult (20-65 ani), ciclulde regresie (peste 65 ani)9. Ciclul adult cuprinde:9

a. adolescenţă prelungită (20-24 ani)tinereţe (24-34 ani)vârsta adultă mijlocie (34-55 ani)vârsta adultă tardivă (55-65 ani)

b. tinereţea (25-34 ani)vârsta adultă precoce (35-44 ani)vârsta adultă mijlocie (45-55 ani)vârsta adultă tardivă (55-65 ani)

c. adolescenţă prelungită (20-24 ani)tinereţe tardivă (25-35 ani)vârsta adultă (35c55 ani)vârsta adultă tardivă (55-65 ani)

10. Adolescenţa se caracterizează prin:10

a. conflictul dependenţă-autonomie care poate genera tulburăIi comportamentale dediverse grade şi chiar nevrozeb. apariţia frecventă a sentimentului de singurătatec. stare de irascibilitate 'ŞihipersenzitivitateIl.Caracteml este: Il

a. reprezentat ca sistem operaţional eficient ce investeşte în activitate şi se apreciazădupă rezultatele obţinutebl' reprezentat ca o fizionomie spirituală individuală în care poate exista odiscordanţă j'ntre sensurile şi nivelurile atitudinale şi aptitudinale 'c. reprezentat prin relaţiile persoanei, atitudinile sale constante faţă de ceilalţi, faţăde sine, faţă de normele sociale şi de valorile morale ale societăţii12. La hipertensivi există:l2

a. stare de tensiune psihologică cronică şi o agresivitate inhibată neexteriorizată

7 c- pag 38 c- pag 59 b- pag 510 a -pag 6II C -pag 212a_pag7

b. un conflict între nevoile de dependenţ1i, interese nesatisfăcute şi nevoia eleindependenţăc. stare de iritabili tate ce duce la stări depresive şi uneori la frustrare13. Trăsăturile anxioase de personalitate predispun la: 13

a. tulburare amnesticăb. sindrom depresiv acutc. afectiuni coronariene14. Pers~nalitatea pacientului poate influenţa: 14

a. adaptarea la locul de muncă al personalului medicalb. atât evoluţia bolii cât şi apariţia altor boli, datorită unor. predispoziţii psiho-afectivec. starea de spirit a bolnavilor din salonul în I~areeste internat pacientul15. Asistentul medical preocupat de perfecţionare reuşeşte: 15

a. să comunice mai bine cu pacienţiisă fie mai buni confidenţi pentru pacienţisă fie mai bine integraţi la locul de muncă

b. să se adapteze la cerir.ţele pacienţilorsă dovedească abilitate în comunicarea cu personalul de serviciusă comunice mai bine cu pacienţii

c. să aibă idei creatoare plurivalentesă educe cu rezultate bune aparţinătoriisă fie mai bine integraţi la locul de muncă.

16. Persoanele agresive, iIitabile, usor frustrabile, pot dezvolta in general: 16

a. neoplasmeb. boli coronarienec. astm bronsic17. Personalitatea individului: 17

a. poate influenta evolutia boliib. influenteaza adaptarea la locul de muncac. nu poate influenta aparitia unor boli18. Asistentii medicali care se instruiesc continuu: 18a. prezinta nivele crescute ale "burnout" -ului, datorita efOliului in plus pe care il

depunb. reusesc sa comunice mai bine cu pacientiic. se integreaza mai bine la locul de munca19. Pentru a profesa ca asistent medical:19

a. este importanta cunoasterea propriei personalitatib. sunt suficiente calitatile intelectualec. sunt mai importante calitatile morale

13c_pag714 b _ pag 915 a - pag 816 b-pag7

,17 a, b-pag 918 b, c- pag 8.919 a, c-pag 8,9

20. Persoanele cu calitati intelectuale deosebite, dar cu abilitati de comunicare maiscazutc:20

a. nu pot profesa ca asistenti medicalib. pot profesa ca asistenti medicali, dar este necesara dezvoltarea abilitatilor de

comunicarec. pot profesa ca asistenti medicali, fara sa-si mai dezvolte aceste abilitati, fiindu-le

suficiente capacitatile intelectuale21. Cele mai importante calitati ale asistentului medical sunt?!a. capacitati intelectuale deosebiteb. o buna abilitate de adaptare la cerintele pacientuluic. o buna abilitate de comunicare22. Sinele prezentat, ca si componenta a conceptului de sine, se refera la:22

a. modul in care ar vrea persoana sa se vada pe ea insasib. modul in care persoana isi percepe imaginea corporalac. modul in care persoana crede ca este vazuta ( perceputa) de ceilalti23. Conceptul desine:23

a. se dezvolta incepand din copilarieb. se poate schimba rapid la aparitia unui eveniment negativ, indiferent deintensitatea acestuiac. se caracterizeaza printr-o relativa stabilitate24. Daca conceptul de sine este amenintat sau chiar scindat:24

a. comportamentul persoanei este anxios, defensiv, aparand chiar retragerea socialab. nu apar modificari in comportamentul individuluic. evaluarea atenta poate fi o conditie esentiala in rezolvarea unor probleme pe carepersoana le are25. Activarea sistemului nervos vegetativ simpatic, in cadrul raspunsului la stres,poate fi sesizata prin:25

a. masurarea pulsului, tensiunii arteriale, respiratieib. efectuarea unui test de inteligentac. nu poate fi sesizata26. Indicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:26

a. ezitarea cererii de ajutorb. pesimismulc. optimismul27. Indicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine sunt:27

a. neagr'eerea celor care sunt intr-o stare (fizica/psihica) bunab. efectuarea multor confidente altei persone sau intr-un grupc. exprimarea unui sentiment de supraevaluare asupra propriei persoane

20 b _ pag 8,921 b,c-pag 922 C _ pag 1023a,c_pag 11,1224 a, c - pag 1325 a-pag 1526 a, b - pag 1727 a - pag 17

28. Sunt inclicatori ai unui nivel scazut al stimei de sine pentru un individ care:28

a. simte ca ar trebui laudatb. nu ezita sa ceara ajutorc. se simte nefolositor .' 29

29. Indicatori ai unui nivel al stime! de sme scazut sunt:a. exprimarea a avea putine inzestrari / realizarib. individul se simte superior; se compara rar cu altiic. individul se simte ineficient30. Indicatori ai unui nivel al stimei de sine scazut sunt:

30

a. se simte importantb. se simte incompetentc. este incapabil sa stabileasca obiective31. Relatiile sociale se produc atunci când doi sau mai multi oameni comunica.

. Aceste relatii se pot clasifica în:31

a. relatii verticale (parinti - copii)b. relatii oblicec. relati'i orizontale (sot - sotie; prieteni)32. Relatiile pot fi infuentate de cultura societatii in care se formeaza, astfel suntcorecte urmatoarele afirmatii :32a. intre sot şi sotie exista relatii verticale în anumite societatib. relatia parinte copil trebui sa ramana orizontalac. relatia parinte copil poate evolua de la o relatie verticala la una orizontala33. Teoria "economica" a relationarii sustine ca:33

a. oamenii vad relatiile în termenii "contractului social" - al costului şi beneficiuluib. rasplata pe care o vom obtine de la celalalt sa fie pe masura .investitiei pe care amfacut-o în aceasta relatiec. acest mod de a vedea lucrurile sunt considerate a fi cele mai stabile pe termenIUDO"34. Teoria echitatii sustine ca relatiile trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui petermen lung. Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoareleafirmatii:3'!

a. oamenii trebuie sa incerce sa minimizeze rasplata şi sa maximizeze experienteleneplacute într-o relatie .b. rasplata (recompensa) poate fi impartita în diferite moduri în functie de propriulsistem al grupului sau al cupluluic. relatie inechitabila produce stress celui aflat în pierdere35. Teoria echitatii sustine ca relatiile trebuie sa fie echilibrate pentru a supravietui petermen lung. Intre principiile care sustin aceasta teorie fac parte urmatoareleafirmatii :35

28 C - pag 1729 a, c - pag 1730 b, c .- pag 1731 a, c-pag 1832 a, c - pag 1833 a, b-pag 1834 b, c - pag 1835 a, b - pag 18

a. rasplata (recompensa) poate fi impartita în diferite moduri în functie de propriulsistem al grupului sau la cupluluib. relatie inechitabila produce stres celui aflat în pierderec. dacă o persoana aflata într-o relatie inechitabila incearca sa repuna relatia intr-ostare de echilibru efortul ei va fi cu atat mai mare cu cat gradul inechitatii este maimare36. Procesul patologic implică:36

a. tulburarea unitatii fortelor din organismb. tulburarea dintre organism şi mediuc. tulburarea unitatii fortelor din organism şi a organismului cu mediul37. Tulbunuile de conduita apar frecvent:37

a. Ia pubertateb. Ia adolescentac. Ia maturitate38. Tipurile de personalitate cu predispozitie la stress psihic sunt:38

a. indivizii cu tipul A sunt mai reactivi decât cei cu tipul Bb. indivizii cu tipul B sunt mai reactivi decât cei cu tipul Ac. atat indivizii cu tip A cat şi cei cu tip B39. Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:39

a. anxietateab. depresiec. optimism40. Prevalenta schizofreniei şi a altor boli psihice precum şi a tulburariloranxioase creste în:4o

a. clasele sociale cu statut sodo-economic scazutb. clasele sociale cu statut socio-economic ridicatac. nu are implicatie statutul socio-economic41. Dupa Wunn atentia se clasifica în trei categorii cu exceptia:41

a. atentia involuntarab. atentia voluntarac. atentia distributiva42. Stimulii care sunt capabili sa determine atentia se numesc:42

a: stimuli prosexigenib. stimuli vizualic. stimuli olfactivi43. Caracteristicile stimulilor prosexigeni sunt:43

a. mobilitatea, variatiab. mobilitatea, repetitiac. mobilitatea, variatia şi repetitia

1 .ţ • • • 4444. Comportamentul psihotic apare în unnatoaree aiectlUnl CI.! exceptia:a. tulburarilor afective bipolareb. schizofrenieic. depresiei45. Consecintele comportamentului de tip A sunt urmatoarele cu exceptia:45

a. frustrareb. lipsa de liniste sufleteascac. reactivitate minima Ia stres46. Influentele culturale sunt vizibile in:46

a. stilul de viata;b. lipsa de interpretare a simptomelor;c. felul in care este interpretata durerea.

47. Majoritatea bolilor somatice sau psihice sunt:47

a. fenomene biologice;b. fenomene psihocomportamentale;c. fenomene economico-financiare.

48. Observati a este:48

a. un proces activ de concentrare a atentiei asupra stimulilor;b. un proces empatie de a colecta date despre starea clinica a pacientului;c. principala metoda de a colecta date despre starea clinica a pacientului.

49. Atentia este:49

a. un proces de selectare psihica activa;b. o conditie necesara reflectarii optime a realitatii;c. un proces de selectare fcsihica si fizica activ-participativ.

50. Atentia se clasifica in: oa. atentia involuntara;b. atentia voluntara;c. atentia post'voluntara.

51. Stimulii capabili sa trezeasca atentia sunt:5!a. stimuli prosexigeni;b. stimuli psihogeni;c. stimuli exogeni.

52. Atentia poate scadea datorita:52

a. existentei unor stimuli monotoni;b. existentei atentiei distributive;c. lipsei de interes din partea subiectului.

36 C - pag 2137 a, b - pag 2338 a _ pau 23J9 c _ pa; 2440 a _ pag 2641 c _ pag 2742 a - pag 2743 c _ pag 27

44 C _ pag 2345 c _ pag 2446 a, C - pag 2547 a,b,c - pag 2648 a,c _ pag 2749 a,b - pag 2750 a,b,c _ pag 2751 a _ pag 2752 a,c - pag 28

53. Caracteristicile atentiei sunt:53

a. volumul;b. campul;c. inflexibilitatea.

54. Atitudinea anticipativa reprezinta:54

a. pregatirea fizica de a vedea;b. pregatirea psihica de a percepe;c. pregatirea psihica de a reactiona.

55. Starea de vigilenta nu scade datOlita:55

a. oboselii;b. neglijentei;c. atentiei.

56. Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:56

a. motivatia ulterioara;b. experienta anterioara a celui ce observa;c. buna functionare a analizatorului vizual.

57. Spiritul de observatie este diminuat de:57

a. rutina;b. experienta;c. pasivitate.

58. Caracteristicile unei bune observ ari in nursing sunt:58

a. observatia este imediata;b. observatia este utila;c. observatia este obiectiva.

59. Factorii de care depinde spiritul de observatie sunt:59

a. atitudine a participativa a asistentei medicale;b. motivatia ulterioara;c. perceptia empatica a starii psihice a pacientului.

60. Interviul nursing este:60

a. o interactiune verbala intentionata intre asistenta medicala si pacient;b. o interactiune non verbala intre asistenta medicala si pacient;c. o interactiune non verbala intre asistenta medicala si apartinatori.

61. Obiectivele interviului nursing:61

a. confirmarea starii de boala;b. confirmarea starii de sanatate;c. promovarea unor comportamente sanatoase.

62. Fazele interviului nursing sunt:62

a. faza premergatoare;b. faza introductiva;G. faza de lucru.

63. Obiectivele fazei introductive sunt:63

a. stabilirea raportului asistent medical-apartinatori;b. stabilirea raportului asistent medical-pacient;c. asigurarea unui cadru confortabil.

64. Respectul mutual asistent medical-pacient poate fi exprimat atunci cand:64

a. asistentul medical sta fata in fata cu pacientul;b. asistentul medical sta in picioare in fata pacientului;c. asistentul medical sta la un nivel mai inalt decat pacientul.

65. Interviul trebuie sa se desfasoare:65

a. intr-un loc izolat;b. intr-un loc ferit de lumina puternica;c. intr-un loc lipsit de caldura excesiva.

66. Interviul are rol primordial in:66

a. stabilirea planului de ingrijire;b. stabilirea regimului alimentar;c. stabilirea conduitei terapeutice.

67. Comunicarea terapeutică impIică:67

a. comunicarea verbalăb. comunicarea non-verbalăc. relatia cu membrii familiei68. Factorii care influenţează procesul comunicării sunt:68

a. tipul relaţiei existente între persoaneb. orientarea tempora-spaţialăc. calitatea mesajelor69. Stresul înseamnă:69

a. încordare,tensiune, constrângereb. tensiune, apatiec. efort, mânie'70. Obiectivele fazei "de lucru" sunt:70

a. colectarea de date biografice, semnificative pentru starea pacientului, identificândnevoile lui

b. colectarea de date care exprimă gânduri le pacientuluic. identificarea nevoilor de lucru71. În faza finală a comunicării asistenta realizează:7!a. un rezumat al interviului cu pacientul

53 a b - paa 2854 b:c - pa~ 2855 c _ pag 2856 b -pag 3157 a,e - pag 31"b, c- pag 3159 c _ pag 3160 a-pag3261 a,b,c - f'ag 3262 b,c - pag 32

63 b,c - pag 3264 a - pag 3365 a- pag 3366 a _ pag 3367 a,b _ pag 4063 a,c _ pag 3969 a-pag4170 a - pag 3471 a - pag 35

b. analiza stiirii de sănătatec. trierea mesajelor72. Tehnicile utilizate în comunicarea terapeutică:72

a. variază de la medic la pacientb. variază de la o persoan1J,la altac. depinde de abilităţile intervievatorului73. Ascultarea activă este:73

a. un mod de informareb. o tehnică de comunicare terapeuticăc. o metodă interactivă74. Pot fi bariere în comunicarea terapeutică:74

a. tăcereab. minimalizarea sentimentelor pacientuluic. oferirea unei indicaţii Rersonale75. Un mesaj non-verbal: 5

a. poate trece neobservat dacă e transmis concomitent cu mesajul verbalb. poate schi'mba relaţia cu sistemulc. poate fi influenţată socio-cultural _76. În cadrul cori:mnicării asistenta trebuie să evite: 76

a. schimbarea abruptă a subiectuluib. confruntarea contradicţiilorc. repetarea cuvintelor pacientului77. Stresori psihologici:77

a. emotii negativeb. procese infectioasec. lipsa motivatiei78. Stresori fiziologici:78

a. interventii chirurgicaleb. obosealac. poluarea79J Stresori de mediu:79

a. urbanizareab. schimbarea locuinteic. oboseala80. Ce este coping-ul? 80

a. capacitatea organismului de raspuns imun adecvatb. capacitatea persoanei de a face fata la stresOlic. capacitatea de adaptare la efort

81. Coping-ul, ca proces de scadere a distresului, poate conduce la:81

a. scaderea tensiuniib. rezolvarea problemeic. stres cronic82. Metode negative de distragere a atentiei de la stresori:82

a. supraalimentatieb. psihoterapiec. consumul excesiv de alcool83. Eficienta mecanismelor de coping poate fi influentata de urmatorii factori:83

a. numarul stresorilor cu care se confnmta persoanab. durata de actiune a stresoruluic. personali tate84. Raspunsurile fiziologice la stres la nivelul diferitelor aparate si sisteme suntreprezentate de:84

a. copingul comportamentalb. copingul cognitivc. copingul neuro-biologic85. Mecanisme de coping in functie de orientare:85

a. coping cognitivb. coping orientat spre confruntarec. coping orintat spre evitare86. Reactii psihologice la boala:86

a. negareab. proiectiac. rationalizaread. depresia87. Sunt factori stresori prin schimbare de viaţă conform scalei de stres a lui l:lolmes

si Rahe:87

a. divorţul, decesul unui membIll apropiat al Familieib. sarcina, pierderea serviciuluic vindecarea, reusita în afaceri8'8. Stimulii fizici c~e pot iniţia răspunsul la stres:88

a. spitalizareab. căldura sau frigul excesivec. oboseala, insomnia89. Răspunsuri fiziologice la stres, la nivelul aparatului respirator:89

a. tahicardie

81 a,b - pag 4382 a,c _ pag 4483 a,b,c - pag 4484 C _ pag 4585 b,c _ pag 4586 a,b,c,d _ pag 4687 a,b - pag 5188 c _ pag 5189 b - pag 53

72 b,c _ pag 35n b-pag 3774 b _ pag 3875 a,c _ pag 3976 a - pag 36,3877 a c - pa" 42n a:b-pa; 4279 a,b - pag 4280 b - pag 43

b. tahipneec. palpitaţii90. Răspunsurile comportamentale şi afective la stres sunt:90

a. creşterea tonusului muscularb. anxietateac. frustrarea91. Cel mai mare risc suicidar îl au uffilătoarele grupe:9!a. alcooliciib. adolescenţiic. copiii92. Sunt tehnici de evaluare a potenţialului suicidar:92

a. psihoterapiab. interviul persoaneic. ascultarea persoanei93. Următoarele afirmaţii atrag atenţia asupra riscului suicidar:93

a. "sunt o povară pentru ceilalţi"b. "îmi rezolv singur probleme'le"c. "nu merit să mai trăiesc"94. Următoarea manifestare de dependenţă poate fi legată de toleranţa la stres:94

a. anorexiab. anxietateac. anoxia95. Pentru o persoană supusă stresului, se stabilesc ul1nătoarele obiective în

evaluare: 95a. identificarea cauzelor stresuluib. determinarea percepţiei persoanei asupra stresuluic. ascultarea persoanei96. Pe parcursul spitalizării sunt predominanţi următorii stresori:96

a. psihologi cib. socio-culturalic. fiziologiei97. Sunt consideraţi stresori la pacienţii hemodializaţi:97

a. vii toml incertb. restricţia alimentarăc. purtarea unei canule intracardiace98. Leziunea miocardică şi gradul ei de extindere se încadrează la stresorii;98a. socio-culturalib. psihologiei

90 b,c _ pag 5491 a,b - pag 5492 b,c _ pag 5493 fl,C - pag 5594 b _ pag 5595 a,b - pag 5696 c - pag S897 a,b _ pag 599R C - pag 57

c. fiziologici99. Persoanele vâl'stnice se simt ameninţate de:99

a. teamă de handicapb. teamă de moartec. mentinerea relatiilor sociale .IDO. . Mecani;mele de "coping" şi de toleranţă la Sl:esse focalizează asupra: 100a. problemelor cu care se confluntă persoana evaluatăb. percepţia persoanei asupra stresoruluic. răspunsul persoanei la acţiunea stresorului101. Asistentul medical poate să reducă stresul psihic la locul de muncă prin:101

a. luarea deciziilor pe plan individualb. colaborare în cadml echipei de îngrijirec. comunicare autoritară102. Relaţia asistent medical- pacient este: 102a. o condiţie a profesiei de asistent medicalb. o relaţie interpersonalăc. o relaţie non-terapeutică103. Menţine regresia afectiv - compoliamentală a pacientului conştient de

prognosticul rezervat:103

a. siguranţa în luarea deciziilor terapeuticeb. restrângerea orizontului preocupărilorc. starea de conflictualitate intrapsihică104. Complianţa terapeutică se defineşte ca: 104a. o adeziune a pacientului la indicaţiile medicaleb. o alianţă terapeuticăc. o automedicatie105. Facto;ii implicaţi în non-complianţă sunt: 105a. factori legaţi de tipul tratamentului prescrisb. factori legaţi de anturajul pacientuluic. factori socio-culturali106. Complianţa scade în următoarele situaţii: 106a. tratament de lungă duratăb. numărul mic şi frecvenţa redusă a medicamentelorc. prezenţa unor efecte adverse107. Sunt trăsături definitorii ale unui asistent medical: 107a. empatiab.. promptitudine a şi curajul în intervenţiile salec. neintegrarea în echipa medicală

99 a,b - pag 59100 a,b,c _ pag 60tol b- pag 62102 a,b - pag 6210J b,c _ pag 6210<1 a _ pag 63105 a,b - pag 63106 a,c _ pag 6310'1 a,b _ pag 64

108. Psihoterapia este aplicată de către: 108

a. asistenţi medicalib. medicic. psihoterapeuţi calificaţi109. Psihoterapia suportivă constă în: 109

a. utilizarea unor sugestii negativeb. corectarea atitudinilor pozitive ilIe pacientuluic. încurajarea pacientului110. Asistentul medical în psihiatrie trebuie să evite: IlO

a. tendinţa de a nu lua în serios pacientulb. tendinţa de a "raţionaliza" simptomelec. tendinţa de a considera pacientul ca pe o persoană cu inteligenţă diminuată111. Asistentul medical trebuie să-şi dezvolte următoarele atitudini psihoterapeuticefaţă de pacient: 111

a. abordarea unor "dulcegării" necesare în comunicareb înteleuerea nevoilor reale ale pacientuluic: c~noa~terea propriilor probleme psihologice112. La noi în ţară dezvăluirea prognosticului grav pacientului este comunicat decătre: 112

a. medicb. asistentă medicalăc. medic, în faza iniţială a bolii113. Conform lui Kastenbaum şi Morris, factorii capabili să diminueze suferinţamuribundului sunt: I 13

a. sentimentele religioase ale aparţinătorilorb. prezenţa prietenilorc. centrare asupra realizărilor din timpul vieţii114. Asistenta medicală are următoarele obligaţii faţă de persoana îngrijită: 114

a. respectarea fiinţei umane ca entitate bio-psiho-sociaIăb. acordarea de îngrijiri în limitele competenţei salec. acordarea de îngrijiri indiferent de calificarea sa

f" . 115115. Respectarea lInţe! umane presupune:a. acordarea de îngrijiri individualizateb. insistarea aplicării tratamentului chiar dacă pacientul refuză terapiac. abuz asupra slăbiciunilor pacientului116. Pentru reuşita actului medical este necesară: 1 16

a. menţinerea unei relaţii non-terapeutice între asistent şi pacient

108 a,b,c _ pag 67109 C _ pag 68llO a,b,c _ pag 69,70III b,c _ pag 70,71112 a-pag 71113 b,c _ pag 72114 a,b _ pag 72115 a- pag 73116 b,C _ pag 73

b. interacţiunea profesională şi afectivă a asistentei medicale cu pacientul săuc. respectarea normelor impuse de codul de etică profesională

1. Care dintre urmatoarele masuri de prevenire nu fac parte din profilaxia primara abolilor oculare:

a. educarea pacientilor cu defectiuni de vedere sa nu desfasoare activitati care sasuprasolicite vederea;

b. spalarea cu apa curata zilnic si frecvent;c. recomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A, C, B.

2. Masurile de profilaxie secundara a bolilor oculare sunt:a. educarea pacientului care necesita corectarea vederii cu ochelali, sa-i poarte

conform prescriptiei;b. spalarea cu apa curata zilnic si frecvent;c. recomandarea unui regim alimentar bogat in proteine si vitaminele A, C, B.

3. Masurile de profilaxie tertiara a bolilor oculare sunt:a. reintegrarea sociala si profesionala a ambliopilor prin indmmarea catre profesii

adecvate (ex. maseur);b. folosirea obiectelor individuale de toaleta a fetei;c. persoanele care lucreaza Ia sudura vor purta ochelari de protectie;

4. Determinarea acuitatii vizuale consta in:a. evidentierea corpilor straini intraoculari;b. examinarea in camera obscura;c. examinarea vederii centrale cu ajutoml optotipului;

5. Determinarea campului vizual consta in:a. evidentierea corpilor straini intraoculari;b. examinarea vederii periferice cu ajutoml perimetrului Fărstek;c. masurarea tensiunii intraoculare.

6. Problemele nursing la pacientii cu afectiuni ale ochiului prin vicii de refractiesunt:

a.b.c.

7.a.b.c.

8.a.

comunicare ineficienta Ia nivel senzorial si vizual;disconfort creat de durere;scurgere de secretii oculare pumlente;Probleme nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului suntprezenta secreti ei oculare;inapetenta - prezenta greturilor;strabism.Oiective nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiului sunt:pacientul' sa-si imbunatateasca acuitatea vizuala prin corectarea viciu lui derefractie;

b. descoperirea precoce a strabismului.c. pacientul sa afirme stare de bine fizic.

9. Interventii nursing la pacientii cu afectiuni inflamatorii si infectii ale ochiuluisunt:

a. cresterea acuitatii vizuale.b. pregatirea instrumentarului si asistarea medicului pentru efectuarea incizie!

drenajului.c. pregatirea instrumentarului in scopul extragerii corpilor straini intraoculari.

10. Probleme nursing la pacientii cu glaucom acut sunt:a. prezenta durerii cu caracter acut ocular si peri ocular.b. secretie oculara purulenta.

regim alimentar hiposodat.Interventii nursing la pacientii cu glaucom acut sunt:

a. asistenta medicala participa la examinarea pacientului si pregateste instl1lmentarulnecesar masurarii tensiunii intraoculare.

b. comunicare ineficienta la nivel senzorial.c. pregatirea instrumentarului pentl1l efectuarea inciziei -drenajului.

12. Interventii nursing la pacientii cu glaucom cronic sunt:a. educarea pacientului sa urmeze la domiciliu tratamentul indicat de catre medic.b. educarea pacientului pentru respectarea regimului alimentar de crutare.

pacientul sa afirme stare de bine fizic.Probleme nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:

a. pacientul sa afirme stare de bine fizic.b. prezenta durerii cu caracter acut.

efectuarea pansamentului protector.Obiective nursing la pacienitii cu traumatisme ale ochiului sunt:

a. vindecarea leziunilor existente.b. prezenta durerii cu caracter acut.

risc de complicatii - infectii locale.Interventii nursing la pacientii cu traumatisme ale ochiului sunt:

a. educarea pacientului pentru respectarea regimului dietetic;b. efectuarea pansamentului protector la ochiul lezat;c. administrarea tratamentului con stand in instilatii cu pilocarpina, diuretice si

laxative.Interventii nursing la pacientii cu arsuri chimice oculare sunt:

a. pacientul sa afirme stare de bine fizic;b. vindecarea leziunilor existente

administrarea de antialgice pentru calmarea durerii;Interventii nursing la pacientii cu arsuri fizice oculare sunt:

a. scoaterea victimei de sub actiunea agentului agresor;b. pacientul sa afirme stare de bine fizic;c. educarea pacientului pentm respectarea regimului dietetic.

18. Infectiile oftalmologice care necesita ex. bacteriologie al secretiei oculare sunt:a. blefaritele;b. otitele;c. rinitele alergi ce.

c.Il.

c.13.

c.14.

c.15.

c.17.

Spalatura ocuJara reprezinta:a. recoltarea secretiei oculare din sacul conjunctival;b. introducerea unui jet de lichid in sacul conjunctival;

administrarea de solutii medicamentoase pe mucoasa corUl.lnctivala.Instilatia reprezinta:

a. spalatura unei mucoase sau a unui organ cavitar;b. recoltarea de probe biologice de pe o mucoasa sau organ cavitar;

administrarea de solutii medicamentoase pe o mucoasa sau un organ cavitar.Interventii nursing in instilatie:

a. schimbarea periodica a compresei;b. punerea in evidenta a cavitatii in care urmeaza sa se efectueze instilatia;c. acoperirea reginii cu comprese mari de tifon.

c.20.

c.21.

Răspunsuri corecte:La2.a3.a4.c5. b6.a7.a8.c9. b10.a11. a12. a13. b14.a15. b16. c17. a18.a19. b20. c21. b

a. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbareapansametului, pana la vindecare;

b. disconfort datorat durerii sau senzatiilor allclitive violente (in cazul corpiJor strainianimati in conductul auditiv);;

c. cicatrizarea leziunilor fara complicatii;10. Probleme nursing la pacientii cu otita:

a. durere;b. monitorizarea temperaturii si plllsului;c. asigurarea repausului la pat.

Il. Obiective nursing la pacientii cu otita:a. monitorizarea temperaturii si pulsului; ..b. asigurarea repausului la pat;c. vindecarea fara complicatii.

12. Interventii nursing la pacientii cu otita:a. vindecarea fara complicatii;b. administrarea tratamentului antibiotic si simptomatic prescris;c. pacientul se afirme starea de bine fizic.

13. Probleme nursing la pacientii cu sindrom Meniere:a. deficit de mentinere in ortostatism si de deplasare;b. vindecarea fara complicatii;c. monitorizarea temperaturii si pulsului.

14. Probleme nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:a. risc de complicatii - cronicizare;b. comunicare verbala facila;c. asigurarea repausului vocal.

15. Interventii nursing la pacientii cu infectii O.R.L.:a. vindecarea fara complicatii;b. educarea pacientului pentru evitarea substantelor iritante (fumat, ateool, vaporiiritanti);c. risc crescut de complicatii.

16. Interventii nursing la pacientii cu amigdalita:a. administrarea tratamentului simptomatic si antibiotic prescris;b. risc de complicatii - cronicizare;c. vindecarea fara complicatii.

17. Interventii nursing in pregatirea pacientului pentru amigdalectomie:a. asigurarea repausului vocal;b. vindecarea fara complicatii;c. recoltarea analizelor de laborator - TS, Te, hemoleucograma,etc.

18. Interventii nursing in ingrijirea postoperatorie a pacientilor cu amigdalectomie:a. risc crescut de complicatii;

. b. recoltarea analizelor de laborator- TS, Te, hemoleucograma,etc;c. supravegherea permanenta a pac.ientului in primele 7 - 8 ore.

19. Ce reprezinta exudatul faringian:a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian;b. lichid rezultat in urma unei varsaturi;c. lichid rezultat in urma unei expectoratii muco-pumlente.

1. Masuri de pofilaxie primara in afectiuni O.R.L. sunt:a. protezarea pacientului cu surditate;b. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante (16 - 18

grade C);c. examen periodic pentru aprecierea evolutiei surditatii si a schimbarii protezei.

2. Masuri de pofilaxie secundara in afectiuni O.R.L. sunt:a. protezarea pacientului cu surditate;b. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi constante (16 - 18

grade C);c. depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentm

evitarea cronicizarii si infirmitatilor.a. Masuri de pofilaxie secundara in afectiuni O.R.L. sunt:

a. protezarea pacientului cu surditate;b. umectarea aerului din incaperi si mentinerea unor temperaturi const'lnte (16 - 18

grade C);c. depistarea la timp a imbolnavirilor acute si tratarea corecta a acestora pentru

evitarea cronicizarii si infirmi tatilor.4. Otoscopia consta in:

a. examinarea audiometrica;b. examinarea pavilionului urechii si a conductului auditiv extern;c. examinarea narinelor si a cavitatilor nazale.

5. Examinari de laborator care se efectueaza in scoul evaluarii morfofunctionale aorganelor O.R.L. sunt:

a. laringoscopia;b. secreti a otica - ex. bacteriologic;c. ex. L.C.R.

6. Epistaxisul reprezinta:a. hemoragie la nivelul foselor nazale;b. hemoragie la nivelul conductului auditiv extern;c. infectie rino-sinuzala.

7. Probleme nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:a. disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor straini

animati in conductul auditiv);b. cicatrizare a leziunilor fara complicatii;c. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentru schimbarea

pansametului, pana la vindecare.8. Obiective nursing la pacientii cu afectiuni ale urechii externe:

a. disconfort datorat durerii sau senzatiilor auditive violente (in cazul corpilor strainianimati in conductul. auaitiv);

b. cicatrizarea I~ziunilor fara complicatii;c. educarea pacientului sa se prezinte in serviciul de specialitate pentm schimbarea

pansametului, pana la vindecare.

20. Recoltarea exudatului faringian se face in scop:a. terapeutic;b. evacuator;c. explorator.

21. Reeoltarea exudatului faringian se face:a. postprandial;b. pacientul efectueaza inainte gargara cu solutie antiseptica; . . ..c. dimineata, pacientul nu are voie sa manance, sa bea, sau sa efectueze mstllatnnazale cu solutii dezinfectante.

22. In cazI recotarii exudatuiluii faringian se va evita:a. purtarea mastii de protectie de catre asistenta medicala care efectueazainterventia;b. dezlipirea falselor membrane de pe faringe si amigdale;c. imbibarea tamponului cu saliva.

23. Reeo1tarea seeretiei otice se face:a. in scop evacuator;b. din conductul auditiv extern, cu tampon steril, sub control vizual;c. cu tampon imbibat in solutii antiseptice.

RĂSPUNSURI CORECTE:1.b2.c3.a4. b5. b6.a7.a8. b9.a10.aIL c12. b13.a14.a15. b16. a17.c18.c19. a20.c21. c22. e23. b

1. Dermatomicozele sunt produse de:a. microbib. virusie. fungi

2. Agentul incriminat in producerea erizipelului este:a. stafilocoeulb. pneumoeoculc streptococ grupul A

3 . Papiloamele virale sunt localizate mai ales la nivelula abdomenuluib membrelor superioarec gitului

4. Interventii nursing in cazul prezentei flictenelorla un pacient cu erizipel:

a. golirea continutului leziunilor buloaseb. oxigenoterapiac. imobilizarea regiunii afectated. monitorizare TAe. tratamentul cicatrizant al ulceratiilor

postbuloase5. Probleme nursing la pacienti cu boli dermatologice

a. dispneeb. alterarea integritatit pieliic. anxietated. potential de suprainfectie aeruptieie. risc de hipoxia

6. Interventii nursing la urÎ pacient cu boala varicoasa:a. evitarea ortostatismului si a pozitiei picior peste piciorb. evitarea expuneri la vinte. purtarea de cirapi elasticid. hidratare corespunzatoaree. refacerea ecgilibrului acido -bazic

7. Factori predispozanti ai boli varicoase:a. sexul apare mai fregvent la barbatib. sarcina'C. virsta mai ales la tinerid. ocupatia la cei cu ortostatism prelungite. reactivitate crescuta la alerge ni

8. Prioritati nursing la un pacient cu scabie:a. alterarea integritati tegumentuluib. prurit intens nocturnc. elemente eruptive de tip bulos

d. leziuni la nivelul feteie. durere

9. Interventi nurzing la un pacient cu scabie:a. aplicati de soluti scabicide O data pe zi 3 zile la rindb. dieta bogta in fibrec. dezinfectia prin fierbere a lenjeriei de corpd. monotorizarea temperaturie. evitarea expuneri la soare

10. Gonoreea la femei -simptomatologea. disurieb. leucoreec. durered. urina inchisa la culoaree. eritem local

11. Sancru sifilitic:a. apare la 21 zile de la infectieb. este durerosc. apare la 6 luni de la infectie

12. Adenopatia luetica are urmatoarele caracteristici:a. este dureroasab. are consistenta durac. imobila pe planurile profunded. dispusa in grup ganglionar sub forma de: closca cu puie. adenopatie retroperitoneala

13. Testul screening pentru depistarea sifilisului este:a VSHb VDRLc. ELISA

14. Tratamentul de electie in sifilis este:a. Penicilina G sau Moldaminb. Ampicilinac. Oxacilina

15. In sifilisul secundar apar urmatoarele manifestari:a. leziuni veziculose intens pruriginoaseb. macule eritematose roz pal ca florea de piersicc. micropoliadenopatie generalizatad HTAe. ganglioni durerosi

16. Manifestari ale socului alergic la Penicilina:a. angioedem, edem laringianb. febrac.macule hiperpigmentare

17. Interventii nursing in cazul socului la Penicilina:a. administrarea de antialgiceb. administrarea de plasmac. administrarea de Adrenalina

18. Probleme nursing la un pacient cu ulcer varicos:a. aparitia suprainfectiei la nivelul plagib. respiratie ineficace legata de durerec. deficit nutritionallegat de aport inadecvat

19. Pentru indepartarea secretiilor purulente la nivelululcerului varios se folosesc soluiile:

a. Betadineb. alcool iodatc Rivanold. ser fiziologice. violet Gentiana

20. Furunculul este determinat de:a. streptococb pneumococc. stafilococ

21. Poarta de intrare a gennenilor ce produc erizipelul este:a. micoza plantarab. zone de contuziec. excoriatii

22. Tabloul elinc in erizipel este;a debut brusc ,frisoaneb febra neregulatac HTAd brabicardiee placard inflamator intens eritematos

23. Micoza plantara este localizata mai ales:a fata plantara a picioruluib spatiile interdigitalec fata dorsala a piciorului

24. Pitiririazisul verzicolor este localizat mai ales:a torace anterior si posteriorb membre inferioarec abdomen

25. Criteriile de diagnostic pentru scabie sunt:a Ieziuni de tip bul osb pustule palmoplantare la adultic prurit generalizat severd prurit exacerbat nocturne eruptie faciala

26. Tratamentul in scabie se face cu:a Scobutilb Scabexc Clotrimazol

27. Manifestarile vulvovaginitei candidozice:a poliurie

32. Acneea vulgara se caracterizeaza clinic:a eruptie veziculoasab papule si pustulec cruste

33. Leziunile de acnee sunt localizate in special:a membre superioareb zona toracica superioarac abdomend la nivelul fruntii si obraji lore membre inferiore

34. Melanomul malign se loealizeaza mai frecventa toraceb abdomenc fata

b excizia formatiuni cu margineele sigmanta

. c aplicatii de solutii caustice36. Tablou clinic in lupus eritematos:

a emptie la nivelul fetei aspect da flutureb scuama subtirec eruptie veziculoasa

37. Tratamentul in lupusul elitematos:a expunere la radiatia solarab fotoprotectie externa plin creme

cu factor de protectie marec unguente cu antibiotice local

38. Vemcile vulgare sunt localizate maifrecvent la nivelul:a toraceluib miinilorc fetei

39. In tratamentul vemcilor vulgare seaplicatii de:

a unguente antiinflamatoareb substante caustice chimicec unguente cu antibiotice

40. Carcinomul spinocelular se localizeazamai frecvent:

a la nivelul buzei inferioareb la nivelul palmelorc la nivelul fruntii

41. Factori favonzanti in aparitia carcinoamelorspinocelulare:

a mai frecvent la tinerib expunere prelu'ngita la radiatii solarec fumatulel tratamente cu antibioticee mai ales la rasa neagra

42. Carcinomul bazocelular epitelial secaracterizeaza:a nu metastazeaza niciodatab se localizeaza la nivelul mucoaselorc invadare rapida a planurilor subiacente

43. Psoriazis semne clinice:a eruptie veziculoasab scuama abundenta alb-sidefiec eritem difuz

b leueoree abundenta gmrljoasac singerare vaginala

28. Probleme nursing posibile la un pacientcu zona zoster:

a potential de complicati cutanate,ulceratiib pruritc durere pe traiectul unui nervd febrae alterarea nutritiei

29. Interventii nursing la un paciet cu zona zoster:a efectuarea zilnica a bilantului hidricb toaleta leziunilor cutanate in conditii

de asepsiec regim alimentar bogat in vitamined monitorizarea temperaturiie regim hipoproteic

30. Herpesul se caracterizeaza clinic plin:a scuame pmriginoaseb eruptie veziculoasa pruriginoasac eritem

31. Interventii nursing in cazul flebedemuluila un pacient cu ulcer varicos:a tratament cu diuretice la indicatia

mediculuib monitorizarea diurezeic dieta hipercaloricad monitorizarea zilnica a greutatiie contentie elastica

35. Tratamentul melanonului malign:a elctrocoagulare

44. Psoriazisul pustulos se localizeaza maifrecventla nivelul:

a feteib palmo-'plantarc coatelor

45. Eczema dishidrotica palmo-plantara secaracterizeaza prin:a vezicule insotite de pruritb apare mai frecvent iarnac scuame fine

46. Interventi nursing la un pacient cu psoriazis:a educatia privind efectuarea tratamentului

local cu unguente keratoliticeb administrarea de antialgicec monitorizarea TA

47. Dermatita atopica a sugarului e localizatain special la mvelul:a abdomenuluib obrajilorc palmelor

48. Tratamentul local in dermatita atopica:a unguent cu antibiot:iceb unguent antimicoticc unguent cu dermatocrticoizi

49. Interventii nursing la un pacient cu lupuseritematos cu ulceratii bucale:a alimentatie bogata in fibre vegetaleb gargara cu solutii antisepticec administrarea de antibiotice

50. Probleme posibile la un pacient cupsoriazis artropatic:a scaderea mobilitatib dureri articularec alterarea nutritieid alterarea respirati eie insomnie

loc2-c3-c4-a,e5-b,c6-a,c7-b,d8-a,b

9-a,c10-a,bll-a12-b,d13-b14-a15-b,c16-a

l7-cl8-a19-c,d20-c21-a22-a,e23-b24-a25-c,d26-b27-b28-a,c29-b,c30-b31-a,e32-b33b,d

34-a35-b36··a37-b38-b39-b40-a41-b,c42-a43-b44-b45-a46-a47-b48-c49-b50-a,b

a tratamentului cu insulinac consum de alcool

10. Semne majore in coma diabetica:a respiratie Kussmaul,deshidratare globalab agitatie psihomotoriec cefalee

Il, Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarelesimptome:a astenie somnolenta,comab convulsii tonico-clonicec pierderea monoculara a vederii

12. Primul gest terapeutic atunci cind diferentierea dintrecoma diabetlca coma hipoglicemica este greu deconsta in:a administrarea de 20-30ml glucoza hipertonab recoItarea probelor de laboratorc administrarea iv a 20 ui insulina rapida

13. Factori implicati in producerea cetoacidozei:a varsaturi repetateb respiratie Cheyne-Stockesc constipatied aparitia corpilor cetonici in urinae alterarea integritatii tegumentelor

14. Hjpoglicemia se poate manifesta prin:a foame intensab transpiratiic polifagied polidipsiee parestezii

15. Interventii nursing in alterarea nutritieiin diabetul zaharat:a monitorizarea glicemiei si glicozurieib monitorizarea TAc urmarirea starii de hidratare

16. Tratementul de electie in diabetul zaharat este:a interferonb insulinac glucoza

1. Diabetul zaharat de tip 2 caracteristici:a este insulino-dependentb afecteaza persoanele peste 40 anic debut insidiosd greutatea corpului subnormalae anorexie

2. Diabetul zaharat de tip l caracteristici:a apare la persoane obezeb debut brusc al boliic este insulino-independent

3. Semne si simptome in diabetul zaharat tip la scadere in greutateb anorexiec HTAd constipatiee prezenta corpi lor cetonici in urina

4. Interventii nursing la un pacient cu cetoacidoza:a monitoriz31'ea semnelor vitaleb dieta hiperproteicac administrarea de antibiotice la indicatied administrarea de heparinae efectuarea testelor de laborator specifice

5. Cauzele hipoglicemiei:a cosum crescut de glucideb doza prea m31'edeinsulinac eforturi fizice reduse

6. Rehidratarea pacientilor in coma diabetica vaincepe cu administrarea de:a Manitol 20%in perfuzie lentab ser fiziologic lOOOmlperfuzie rapidac ser glucozat 5%

7. Insulina trebuie pastrata 1:a la temperatura camereib la frigider la+2 gradec ambele variante

8. Mijloacele de tratament in diabetul zaharat sunt:a tratament medicamentosb dietac educatie

9. Coma diabetica poate fi declansata de:a efort fizic prelungitb oprirea sau diminuarea nejustificata

17, Care este intervalul ce timp intre o injectie deinsulina intermediara si masa:

a 5 minuteb 45 minutec 2 ore

18. Probleme nursig in diabetul zaharat :a alterarea mobilitatii

c cartofi28. Alimente ce trebuiesc cintarite de catre un

diabetic sunt:a conopidab fasole boabec halvaua29. Alimente ce trebuiesc cintari te de catre un

diabetic sunt:a piinea grahamb cascavalulc inghetata

30. Alimente ce trebuiesc cintarite de catre un diabetic sunt:a carne de vitelb lapte proaspatc mamaliga

b durerec alterarea nutritieid alterarea eliminarii intestinalee deficit de cunostinte

19. Alimentatia pacientilor cu diabet zaharat va fi :a se coreleaza cu schema de insulinoterapieb va contine dulcimlc numarul meselor este mai mare 5-6/ zid hiperlipidicae hiperprateica

20. Rolul asistentilor in tratamentul diabetul zaharat :a educatia pacientului pentru efectuarea corecta

a injectiilor de insulinab incurajarea pacientului sa consume alcoolc instruirea pacientului pentru folosirea unei

diete hipercalorice la diabetul zaharat tip 221. La un diabetic alimentele interzise sunt:

a 'iaurtulb dulceatac caisele

22 La un diabetic alimentele interzise sunt:a ciocolatab mamaligac ciuperci

23. La un diabetic alimentele interzise sunt:a orez fiertb cozonaculc sunca

24. La un diabetic alimentele interzise sunt:a margarinab struguric siropuri

25. La un diabetic alimente ce pot fi consumatefara restrictie sunt:

a rosiib capsunic alune26. Alimente ce pot fi consumate fara restrictie

de un diabetic sunt:a biscuitib sfeclac peste

27. Aalimente ce pot fi consumate fara restrictiede un diabetic sunt:a brinza telemeab nuci

l-b,c2-b3-a,e4-a5-b6-b7-b8-a,b,c9-b10-aIl-a12-a13-a,d14-a,b15-a

16-b17-b18-c,e19-a,c20·a21-b22-a23-b24-c25··a26-c27-a28-b29-a30-b,c