1

Teste pentru examenul de licenta Specializarea BIOINGINERIE

Pachet B Circuite electronice fundamentale pentru instrumentatie biomedicala 1. Raspunsul circuitelor RC la impulsuri dreptunghiulare periodice.

1. Raspunsul unui circuit RC la impulsuri dreptunghiulare, după scurgerea unui interval de timp suficient de mare se poate considera că este:

a. reprezentat de componenta periodica de regim permanent b. reprezentat de componenta de regim tranzitoriu c. nulă d. egală cu )(lim tvot

t

2. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-jos se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100 de ori mai mica decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:

a. puternic atenuat b. rămâne neschimbat c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular d. triunghiular

3. Dacă la intrarea unui circuit RC tip trece-sus se aplica un semnal dreptunghiular cu o frecventa de 100 de ori mai mare decât frecventa de tăiere a filtrului semnalul obţinut la ieşire va fi:

a. puternic atenuat b. rămâne neschimbat c. egal cu tensiunea medie a semnalului dreptunghiular d. triunghiular

4. La circuitul RC tip trece sus în momentul comutatiei tensiunii dreptunghiulare aplicate la intrare tensiunea pe condensator

a. rămâne constanta b. tinde spre zero c. este negativă d. descreşte exponenţial spre zero

5. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi: a. 15,9 Hz b. 15,9 kHz c. 1,59 kHz d. 159,2 Hz

6. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi:

a. 15,9 Hz b. 159,2 Hz c. 15,9 kHz d. 1,59 kHz

7. Frecventa de tăiere a circuitului din figură este: a. 7,96 kHz b. 796 Hz c. 7,96 Hz d. 79,6 Hz

2

8. Frecventa de tăiere a circuitului din figură este:

a. 159,2 Hz b. 1592 Hz c. 15,92 kHz d. 159,2 kHz

9. Care este frecventa de tăiere a circuitului din

figura alăturată: a. 200Hz b. 150Hz c. 200 kHz d. 20 kHz

10. Care este frecventa de tăiere a circuitului din figura alăturată:

a. 48,52 Hz b. 482,5 Hz c. 48,25 kHz d. 4,82 kHz

11. Care este frecventa de tăiere a circuitului din figura alăturată:

a. 31,8 Hz b. 381,5 Hz c. 38,15 kHz d. 31,8 kHz

12. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi:

a. 1,1 Hz b. 11,1 Hz c. 1,1 kHz d. 11,1 kHz

13. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi: a. 28,9 Hz b. 2,89 Hz c. 28,9 kHz d. 2,89 kHz

Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi:

e. 15,9 Hz f. 15,9 kHz g. 1,59 kHz

3

h. 159,2 Hz

14. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi: a. 15,9 Hz b. 159,2 Hz c. 15,9 kHz d. 1,59 kHz

15. Frecventa de tăiere a circuitului din figură este: a. 7,96 kHz b. 796 Hz c. 7,96 Hz d. 79,6 Hz

16. Frecventa de tăiere a circuitului din figură este: a. 159,2 Hz b. 1592 Hz c. 15,92 kHz d. 159,2 kHz

17. Care este frecventa de tăiere a circuitului din figura alăturată:

a. 200Hz b. 150Hz c. 200 kHz d. 20 kHz

18. Care este frecventa de tăiere a circuitului din figura alăturată:

a. 48,52 Hz b. 482,5 Hz c. 48,25 kHz d. 4,82 kHz

19. Care este frecventa de tăiere a circuitului din figura alăturată:

a. 31,8 Hz b. 381,5 Hz c. 38,15 kHz d. 31,8 kHz

4

20. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi:

a. 1,1 Hz b. 11,1 Hz c. 1,1 kHz d. 11,1 kHz

21. Pentru circuitul din figură frecventa de tăiere va fi: a. 28,9 Hz b. 2,89 Hz c. 28,9 kHz d. 2,89 kHz

2.AO in configuratie de amplificator neinversor, inversor, diferential.

22. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

a. 2

1

R

RA

b. 1

2

R

RA

c. 2

11R

RA

d. 1

21R

RA

23. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea se va calcula cu expresia:

a. 1

21R

RA

b. 2

11R

RA

c. 2

1

R

RA

d. 1

2

R

RA

24. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este:

a. zero b. infinită c. egală cu rezistenta din bucla de reactie d. egală cu rezistenţă de sarcină

5

25. Pentru un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare câştigul în buclă închisă este: a. mai mare ca zero b. egal cu raportul dintre rezistenta pe care se aplica tensiunea de intrare si rezistenta

de reacţie c. finit, negativ şi stabilit de raportul dintre rezistenţa de reacţie şi rezistenţa pe care se

aplică tensiunea de intrare d. intotdeauna mai mare decât unu

26. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune neinversoare este: a. egală cu rezistenta din bucla de reactie b. infinită c. egală cu rezistenţă de sarcină d. zero

27. Rezistenţa de ieşire într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este: a. egală cu rezistenta din bucla de reactie b. zero c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare d. infinită

28. Rezistenţa de intrare într-un etaj de amplificare cu AO ideal în conexiune inversoare este: a. egală cu rezistenta din bucla de reactie b. zero c. egală cu rezistenţă pe care se aplică tensiunea de intrare d. infinită

29. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Daca este indeplinită conditia de echilibru atunci amplificarea se va calcula cu expresia:

a. 1

31R

RA

b. 2

11R

RA

c. 4

1

R

RA

d. 1

2

R

RA

30. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Amplificarea totala va fi:

a. 12

1 R

RA

b. 1

21R

RA

c.

2

11R

RA

d. 1

21R

RA

31. Un amplificator cu AO ideal in conexiune inversoare la care câştigul în buclă închisă este -1 se numeşte:

a. repetor b. inversor c. integrator d. diferenţiator

6

32. Un amplificator cu AO ideal in conexiune neinversoare la care câştigul în buclă închisă este +1 se numeşte:

a. integrator b. inversor c. repetor d. sumator

33. Un amplificator cu AO ideal in conexiune diferenţială se consideră ca este perfect echilibrat dacă:

a. este alimentat de la o sursa de tensiune diferenţială constanta b. curenţii de polarizare sunt nuli c. este îndeplinită condiţia de echilibru între rezistenţele circuitului d. toate rezistenţele sunt egale

34. Se dă conexiunea de amplificare din figura alăturată. Condiţia de echilibru este:

a. 3

4

1

2

R

R

R

R

b. 2

4

1

3

R

R

R

R

c. 31 RR

d. 4231 RRRR

35. Daca un circuit de amplificare relizat cu AO în conexiune diferenţială nu este perfect echilibrat atunci etajul de amplificare va prezenta câştig de mod comun, ceea ce va conduce la:

a. supraincălzirea etajului final b. apariţia în tensiunea de ieşire a unei componente dependentă de tensiunea de

intrare de mod comun suprapusă peste componenta determinata de tensiunea diferentiala de intrare

c. creşterea amplificatii tensiunii de intrare diferenţiale şi reducerea tensunii de mod comun

d. nici un răspuns nu este corect 4.Amplificatorul de instrumentatie: calculul amplificarii, AI cu izolatie.

36. Amplificatorul de instrumentaţie este: a. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului

este dată faţă de o referinţă care nu este neapărat masa montajului b. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea în contratimp iar ieşirea circuitului

este dată faţă de o referinţă care este neapărat masa montajului c. un amplificator în buclă înschisă care are intrarea diferenţială iar ieşirea circuitului

este folosita pentru un instrument de măsură d. etajul principal al unui instrument de măsura digital

37. În situaţia unui amplificator de instrumentaţie realizat cu 3 AO la care etajul de intrare este perfect simetric expresia CMRR va depinde de:

a. raportul semnal/zgomot al montajului b. doar de parametrii lui AO3 c. tesiunile de offset pentru AO1 şi AO2 d. decalajul tensiunilor de alimentare

38. Rejectia de mod comun este: a. măsura în care etajul de intrare rejectează semnalele de mod comun referite la

masa circuitelor de intrare în timp ce amplifică intrarea diferenţială b. măsura în care etajul de intrare amplifica semnalele de mod comun referite la masa

circuitelor de intrare în timp ce rejectează semnalele de mod comun referite la masa circuitelor de ieşire

c. infinita pentru toate AO

7

d. nici un răspuns corect 39. Un amplificator de instrumentaţie cu izolaţie are rolul:

a. de a izola părţile aflate sub tensiune ale amplificatorului b. de a asigura izolarea ohnică între semnalele şi circuitele de intrare şi cele de ieşire c. de a asigura izolarea ohnică între semnalele şi circuitele de inaltă tensiune şi cele

de joasă tensiune d. de a izola curenţii de scurgere prin carcasă de părţile aparatului care intră în contact

cu pacientul Instrumentatie biomedicala

1. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; Xa=val. adevarată; X = eroarea absoluta, eroarea absolută se poate exprima cu relaţia:

a. aXXX

b. 100

aXXX

c. %100aX

XX

d. %100X

XXX a

2. Se numeşte corecţie, notată C: a. eroarea absolută (X); b. eroarea relativă () luată cu semn schimbat; c. eroarea absolută (X) luată cu semn schimbat; d. raportul dintre eroarea absolută şi cea relativă luat cu semn schimbat.

3. Dacă se fac notaţiile: X=val. măsurată; Xa=val. adevarată; = eroarea relativă, eroarea relativă se poate exprima cu relaţia:

a. aXX

b. 100

aXX

c. %100aX

X

d. %100a

a

X

XX

4. Erorile maximale numite şi erori limită sunt erorile care conţin: a. o componentă sistematică; b. o componentă aleatoare; c. o componenta sistematică care se poate elimina prin corecţie; d. o componentă sistematică şi una aleatoare.

5. Fidelitatea este un parametru care indică: a. gradul de abatere al aparatului faţă de el însuşi b. gradul de abatere al aparatului faţă de un etalon c. gradul de abatere al aparatului faţă de standardul de clasa d. diferenta dintre eroarea absoluta si indicele de clasa

6. Justeţea este un parametru care indică: a. gradul de abatere al unui aparat faţă de un altul luat drept referinţă b. nivelul erorii de bază c. variaţia mărimilor asupra aparatului d. ansamblul erorilor de măsură datorate mijloacelor tehnice

8

7. Mărimile fundamentale reprezintă: a. un set de mărimi admise ca fiind independente între ele b. mărimi definite în funcţie de mărimile derivate c. ansamblul unităţilor de măsură definite pentru un sistem dat de mărimi fizice d. expresia mărimii sub formă de valoare numerică

8. Prin mărime se înţelege

a. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebită calitativ şi determinată cantitativ

b. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai deosebită cantitativ

c. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi numai determinată cantitativ

d. o proprietate a obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care nu poate fi deosebită calitativ

9. Metoda diferenţială se bazează pe măsurarea: a. unei diferenţe dintre metoda substituţiei şi metoda de maxim b. unei mici diferenţe dintre mărimea de măsurat şi o mărime etalon c. comportării electrice a diverselor ţesuturi d. unei marimi etalon

10. Obiectul măsurării reprezintă: a. mărimea supusă măsurării; b. principiul fizico- chimic de măsurare; c. modalitatea de exprimare a rezultatelor; d. aparatura utilizată în măsurare.

11. Metoda de măsurare reprezintă: a. bioinstrumentatia utilizata in masurare; b. modul de exprimare a rezultatelor de masurare; c. fenomenul supus procesului de masurare; d. principiul fizico- chimic de masurare.

12. Prin operatia de măsurare se realizează: a. trasarea unui grafic; b. evaluarea cantitativă a unui fenomen biologic; c. analiza primară a unui semnal biologic; d. afişarea unui semnal.

13. Valoarea măsurată a unei mărimi reprezintă: a. valoarea exactă, fără erori; b. valoarea medie a determinărilor; c. valoarea indicată de aparatul de măsură; d. nici una dintre ele.

14. Lanţul bioelectrometric are drept componente esentiale: a. electrozi, stimulator, osciloscop b. mijloace de captare, amplificatorul (prelucrare primară), mijloace de vizualizare c. electrozi traductor, osciloscop d. traductor, filtru, stimulator

15. Traductoarele sînt utilizate pentru: a. redarea grafică a semnalului biologic; b. filtrarea semnalului biologic; c. captarea unui semnal electric; d. nici una dintre ele

16. Traductoarele pentru măsuarea directă a presiunilor conţin: a. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se

efectuează măsurarea şi dispozitivul traductor propriu-zis; b. o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor

propriu-zis;

9

c. o cameră de compresie conectată cu compartimentul de presiune asupra căruia se efectuează măsurarea, o membrană elastică solidară cu elementul traductor şi dispozitivul traductor propriu-zis.

d. elementul traductor, sistemul de amplificare şi sistemul de redare a semnalului.

17. Caracteristicile unui traductor sunt următoarele: a. să minimizeze energia extrasă de la senzor; b. să fie optimizat în ceea ce priveşte proprietăţile invazive; c. consum de enregie mic; d. toate răspunsurile sunt corecte.

18. Traductoarele sunt dispozitive care: a. transformă mărimea de măsurat de intrare într-o mărime de ieşire ce poate fi

observată sau prelucrată mai uşor b. măsoară dependenţa mărimii de intrare de cea de ieşire c. transforma curentul in tensiune d. nici un răspuns corect

19. Traductoarele parametrice sunt: a. traductoare în care sub influenţa mărimii de inrare se modifică după o lege bine

determinată unul din parametrii electrici ai circuitului traductorului b. de dimensiuni mici c. dispozitive în care mărimea de intrare este nulă d. toate rspunsurile corecte

20. Traductoarele generatoare sunt a. adaptate specificului zgomotelor de captat b. dispozitive în care mărimea de intrare este transformată într-o tensiune

electromotoare c. cu gabarit mare d. proiectate special pentru masurarea parametrilor electrici

21. Traductoare reostatice sunt: a. Traductoare la care variaţia rezistenţei R se realizează prin modificarea lungimii

rezistorului b. Destinate măsurării unor eforturi sau deformaţii c. Din una sau mai multe bobine cu miez d. Traductoare cu intrefier variabil

22. Măsurările de suprafaţă folosesc electrozi constituiţi din: a. Pb|PbCl; b. Zn|ZnSO4; c. Ag|AgCl; d. aliaje de Sn şi Pb;

23. La interfaţa electrod electrolit au loc a. Descarcari electrice b. Reacţii de oxido-reducere c. Interferenţe electromagnetice d. Variaţii ale biocâmpurilor

24. Electrozii de suprafaţă capacitivi sunt : a. Electrozii separaţi de ţesut sau piele de un strat izolator b. Formaţi din doua condensatoare electrolitice c. Folosiţi pentru reducerea inductanţei din circuitul echivalent d. De culoare galbenă

25. Pastele electroconductive au rolul: a. De a curaţa pielea b. De a reduce impedanţa electrode ţesut c. De a marca locul in ce se aplica electrodul d. De a amplifica semnalul

26. Electrozii ireversibili sunt a. electrozii care pot fi utilizaţi doar o singura data b. electrozii la care la interfata cu electrolitul au lor reacţii ireversibile

10

c. electrozii care pot fi montaţi pe o singură faţă d. nici un raspuns corect

27. Electrozii reversibili sunt:

a. electrozii la care aplicând o tensiune exterioara care compenseaza forta electromotoare rezultata din potenţialele electrochimice ale electrozilor nu are loc nici o reacţie chimică

b. electrozii care pot fi montaţi pe ambele feţe c. electrozii polarizabili d. toate raspunsurile corecte

28. Factorul de rejecţie de mod comun reprezintă a. raportul dintre semnalul util si cel perturbator b. raportul dintre semnalul de iesire si zgomot c. raportul dintre amplificarea pe mod diferenţial şi cea de mod comun d. nici unul dintre acestea

29. Alegerea unui amplificator biologic se face in special in functie de : a. pretul de cost; b. tipul de electrozi utilizati; c. domeniul de aplicare fiziologica; d. nici una dintre ele.

30. Filtrarea are ca scop: a. extinderea benzii de frecventa a semnalului ; b. selectarea semnalului util; c. generarea unui semnal de etalonare; d. modificarea semnalului util.

31. Impedanţa de intrare a unui amplificator de uz medical trebuie să fie: a. mică b. zero c. foarte mare d. minimă

32. Filtrarea trece sus realizeaza: a. amplificarea frecventelor inalte ale semnalului util; b. eliminarea semnalului perturbator situat peste o anumita frecventa; c. eliminarea semnalului perturbator situat sub o anumita frecventa; d. amplificarea frecventelor joase ale semnalului util.

33. Stimulii electrici prezintă următoarele caracteristici cu excepţia: a. nu lezează ţesuturile; b. pot fi aplicaţi în mod repetat; c. acţionează după timp de latenţă lung şi direct; d. pot fi măsuraţi cu precizie şi pot fi aplicaţi oricât de localizat se doreşte.

34. Fotostimulatoarele au în componenţa lor următoarele elemente: a. oscilator, amplificator, circuit de putere, lampă; b. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, lampă; c. oscilator cuplat un bloc de comandă, amplificator, circuit de putere, lampă; d. oscilator, amplificator, lampă de putere.

35. Dispozitivele destinate să producă stimuli luminoşi de durate, intensităţi şi frecvenţe reglabile se numesc:

a. Fotodiode b. Fotostimulatoare c. Fototranzistori d. Fotomultiplicator

36. Dispozitivele destinate să producă stimuli acustici de nivel şi frecvenţă reglabile se numesc a. Fonostimulatoare b. Audiometre c. Sonografe d. Sonare

11

37. Schema bloc a unui fonostimulator cuprinde: a. Traductor, amplificator, osciloscop b. Oscilator, amplificator, difuzoare(căşti) c. Oscilator, aplificator, circuit de putere, lampă d. Oscilator, circuit de putere, electrozi

38. Stimularea are ca scop: a. generarea unui semnal de etalonare; b. culegerea unui semnal biologic spontan; c. culegerea unui semnal caracteristic starii de provocare a sistemului biologic; d. nici una dintre ele.

39. Aparatele de stimulare electrica sint generatoare de: a. curent sau tensiune constantă; b. frecventa constanta; c. impedanţă constantă; d. monoalternanta.

40. Stimulatorul permite: a. influentarea starii sistemului; b. adaptare parametrica (automata); c. inregistrarea biosemnalelor; d. nici unul dintre acestea.

MĂSURĂRI FIZIOLOGICE 1. Presiunea venoasă centrală se poate determina: a. prin măsurarea presiunii cu ajutorul unui cardiotahometru plasat în vena cavă; b. prin măsurarea presiunii cu un sistem format dintr-un electromanometru şi un cateter umplut cu lichid plasat în vena cavă sau atriul drept; c. indirect prin măsurarea debitului cardiac şi presiunii arteriale sistemice; d. indirect prin masurarea rezistenţei venoase la flux şi a volumului sanguin venos. 2. Pentru înregistrarea derivaţiilor unipolare ale membrelor, borna negativă a celor 3 amplificatoare este conectată la: a. electrodul de masă plasat pe piciorul drept; b. borna Wilson; c. borna Goldberger; d. borna Einthoven. 3. Pentru ca la ieşirea amplificatorului de instrumentaţie semnalul ECG să aibă o amplitudine medie de 1 V, câştigul trebuie să fie: a. 10; b. 100; c. 1000; d. 10000. 4. In electrocardiografia standard se utilizează: a. 6 derivaţii ale membrelor şi 12 derivaţii precordiale; b. 3 derivaţii ale membrelor şi 6 derivaţii precordiale; c. 12 derivaţii în plan frontal şi 12 derivaţii în plan transversal; d. 6 derivaţii în plan frontal şi 6 derivaţii în plan transversal. 5. Banda de frecvenţă a semnalului electrocardiografic are valoarea: a. peste 1000 Hz; b. 0.05-100 Hz; c. sub 200 Hz; d. sub 1 Hz.

12

6. Prin metoda palpatorie Riva Rocci de măsurare a presiunii arteriale se pot determina: a. presiunea sistolică; b. presiunea diastolică; c. presiunea sistolică şi diastolică. d. presiunea sistolică, diastolică şi presiunea medie. 7. Raportul optim între lăţimea manşetei şi circumferinţa membrului (superior sau inferior) la care se face măsurarea presiunii arteriale trebuie să fie aproximativ de: a. 0.1; b. 0.4; c. 1.2; d. 3. 8. Frecvenţa naturală neamortizată a unui electromanometru trebuie să fie: a. de cel puţin două ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional; b. de cel puţin cinci ori mai mare decât frecvenţa semnalului presional; c. de cel puţin două ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional; d. de cel puţin cinci ori mai mică decât frecvenţa semnalului presional. 9. Pentru a testa răspunsul în frecvenţă a unui electromanometru la modificarea în treaptă a presiunii, se va înregistra: a. presiunea în cateter; b. tensiunea la intrarea traductorului; c. compleanţa membranei traductorului; d. oscilaţiile amortizate ale traductorului. 10. Pentru determinarea debitului maxim instantaneu vârf la vârf vor fi înregistrate simultan: a. presiunea şi volumul; b. debitul şi volumul; c. debitul şi presiunea; d. debitul şi timpul; 11. Electrodul de referinţă în montajele referenţiale se poate aplica: a. în borna Wilson; b. în borna Goldberger; c. pe mastoidă sau lobul urechii; d. la masa sistemului de măsurare. 12. In sistemul internaţional, punctele de amplasarea a electrozilor pentru electroencefalografie se determină: a. împărţind distanţa dintre inion şi nazion în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %; b. împărţind distanţa dintre mastoide în procente de 10, 20, 20, 20, 20, 10 %; c. la intersecţia liniilor rezultate la punctele a şi b; d. există specificaţii exacte de amplasare având ca punct de reper vertexul. 13. Semnalul etalon pentru calibrare în electroencefalografie are amplitudinea de: a. 25 μV; b. 50 μV; c. 150 μV; d. 500 μV; 14. In spectrul de putere, frecvenţa unui semnal EEG cules la un adult normal în stare de veghe are valoarea: a. 1 – 3 Hz; b. 3 – 5 Hz; c. 8 – 13 Hz; d. 13 – 30 Hz;

13

15. Frecvenţa de eşantionare optimă pentru conversia analog digitală a semnalului EEG trebuie să fie: a. de cel putin 3 ori mai mare decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal; b. de cel putin 3 ori mai mică decât componenta cu frecvenţa cea mai mare din semnal; c. egală cu frecvenţa maximă a semnalului; d. mai mica sau egala cu frecventa semnalului. 16. Banda de frecvenţă a amplificatoarelor utilizate în electromiografie trebuie să fie de: a. 0.1 Hz – 10 Hz; b. 10 Hz – 100 kHz; c. 0.1 Hz – 20 kHz; d. 20 kHz – 100 kHz. 17. Sistemul de amplificare utilizat în măsurarea semnalului EMG are o rejecţie de mod comun: a. 80 db; b. 1000 dB; c. 50 db; d. > 100 dB. 18. Dacă măsurarea distanţei se face cu o precizie de 0,5 m/s, eroarea la o viteză de conducere de 50 m/s şi o distanţă de 30 cm va fi de: a. mai mica de 0,1 m/s; b. 1-2 m/s; c. 2,5 m/s; d. 10 m/s. 19. Metoda medierii coerente pentru extragerea potenţialelor evocate din zgomot se bazează pe urmatoarea caracteristică: a. potenţialele evocate apar sistematic cu aceeaşi latenţă după stimulare; b. potenţialele evocate au amplitudinea mai mare decât undele electroencefalografice; c. potenţialele evocate apar aleator în raport cu undele alfa; d. potenţialele evocate apar aleator în raport cu stimulii aplicaţi. 20. Pentru determinarea vitezei de conducere motorii poate fi utilizată una din metodele: a. ortodromică (în sensul de conducere fiziologică, în care fibrele nervoase senzitive sunt stimulate distal şi culegerea se face proximal pe trunchiul nervos); b. antidromică (în sens contrar conducerii fiziologice, în care stimularea se face la nivelul trunchiului nervos, iar culegerea de la nivelul fibrelor senzitive terminale); c. pe baza reflexului H sau a potenţialelor evocate somatosenzoriale; d. nici un raspuns corect. 21. Raportul dintre durata inspiraţiei şi a expiraţiei este de: a. 1:1; b. 1:3; c. 1:2; d.1:0.5. 22. Capacitatea inspiratorie (CI) se calculează astfel: a. CI = VC – VIR; b. CI = CRF – VER; c. CI = CV + VR; d. CI = CPT – CRF.

14

23. Determinarea capacităţii pulmonare totale (CPT) se poate face prin: a. prin calcul: CPT = CV + VR; b. prin calcul CPT = CI + CRF; c. prin metoda dilutiei He prin respiraţie unică în circuit deschis; d. toate răspunsurile sunt corecte. 24. Pe expirograma forţată se determină urmatorii parametrii: a. volumul expirator maxim pe secundă; b. debit expirator maxim pe fracţiuni ale CV; c. indicii temporali ai expiraţiei; d. toate răspunsurile sunt corecte. 25. Pe bucla flux-volum a expiraţiei forţate se pot măsura următorii parametri cu exceptia: a. debitului expirator maxim la vârf; b. MEF50; c. FEF50-75; d. debit expirator maxim instantaneu la 60 %. 26. Pe curba volum-presiune dinamică se poate determina: a. complianţa pulmonară dinamică; b. rezistenţa pulmonară la flux; c. rezistenţa la flux în căile aeriene; d. toate răspunsurile sunt corecte. 27. In stabilirea valorilor respiratorii se ia în considerare: a. media valorilor măsurate; b. modulul valorilor masurate; c. valoarea maximă obţinută prin măsurare; d. valoarea minimă obţinută prin măsurare. 28. Randament respirator este definit astfel: a. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus; b. raportul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi rezistenţa pulmonară; c. produsul dintre oxigenul reţinut în plămâni în timp de un minut şi debitul respirator de repaus; d. raportul dintre rezerva respiratorie şi debitul respirator maxim. 29. Bodypletismografia este o metodă neinvazivă care permite măsurarea volumului gazos toracic (VGT): a. VGT = -Pi *ΔV *ΔP; b. VGT = -(Pi * ΔV) /ΔP; c. VGT = ΔV *(ΔP/Pi); d. VGT = - ΔV/ ΔP (Pi-ΔP). 30. Acuitatea vizuala este considerată normal fiziologică atunci când este egală cu:

a. 1

1 la fiecare ochi;

b. 1:1 la fiecare ochi;

c. 2

1 la fiecare ochi;

d.5

5la fiecare ochi.

15

31. Refracţa oculară reprezintă capacitatea de refringenţă totală a ochiului, considerat ca un sistem optic, evaluat la un număr de dioptrii de: a. 33; b. 66; c. 44; d. 64. 32. Modificăi ale electroretinografiei sunt asociate cu: a. afecţuni vasculare ischemice; b. afecţuni oculare de naturămedicamentoasă; c. detaşă de retină; d. toate răspunsurile sunt corecte. 33. Urechea umană percepe sunetele cuprinse între: a. 10 -100000 cicli pe secundă; b. 20-2000 cicli pe secundă; c. 16-20000 cicli pe secundă; d. 6-16000 cicli pe secundă. 34. Traseul ERG la o persoană sănătoasă este format din: a. trei unde: a, b, b1; b. două unde: a şi b; c. o singură undă P100; d. numărul de unde diferă de la un pacient la altul. 35. Măsurarea debitului sanguin prin metoda electromagnetică se face după formula: a. Q = S / v;

b. Q =Bl

eS

/

/;

c. Q =B

lS *;

d. Q =Bl

eS

*

*.

36. Variaţia în timp în cazul măsurării debitelor a inducţiei magnetice poate fi: a. sinusoidală; b. dreptunghiulară; c. trapezoidală; d. toate răspunsurile sunt corecte. 37. La trecerea unui curent electric sinusoidal printr-un ţesut, valoarea impedanţei: a. scade; b. creşte; c. nu se modifică; d. nici un răspuns corect. 38. Utilizarea curentului de înaltă frecvenţă în pletismografia de impedanţă electrică duce la o valoare a lui Z egala cu: a. Z => 0;

b. ; c. Z2 = 1 / R2; d. Z ≈ R.

16

39. Electromiografia elementară se realizează cu ajutorul: a. electrozilor tip ac introduşi în tegument; b. electrozilor cutanaţi aplicaţi pe tegument; c. electrozilor tip ac introduşi în masa musculară; d. toate răspunsurile sunt corecte. 40. Traseul EMG de repaus are următorul aspect: a. linie izoelectrică; b. potenţiale derivate dintr-o singură unitate motorie; c. potenţiale derivate din unităţi motorii învecinate; d. potenţiale derivate din toate unităţile motorii. 41. Electromiografia se utilizează în: a. medicina muncii; b. medicină sportivă; c. recuperare şi fizioterapie; d. toate afirmaţiile sunt corecte. 42. Amplitudinea biopotenţialelor electrice musculare depinde de: a. mărimea unităţii motorii; b. suprafaţa de culegere; c. sincronizarea contracţiei fibrelor musculare; d. variantele a şi b sunt corecte. 43. Frecvenţa biopotenţialelor electrice musculare creşte proporţional cu: a. mărimea unităţii motorii; b. gradul de sincronizare al fibrelor musculare; c. importanţa contracţiei musculare; d. nici o afirmaţie nu este corectă. 44. Creşterea forţei de contracţie musculară: a. poate avea loc prin sumarea spaţiala a unităţilor motorii; b. poate avea loc prin sumarea temporală a unităţilor motorii; c. determină creşterea frecvenţei şi amplitudinii traseului EMG; d. toate afirmaţiile sunt corecte. 45. Intervalul de valori normale ale vitezei de conducere nervoasă senzitivă este de: a. 40-70 m/s; b. 35-50 m/s; c. 25-35 m/s; d. 10 m/s. 46. Viteza de conducere nervoasă motorie se calculează cunoscând: a. durata conducerii excitaţiei şi distanţa dintre două puncte de culegere; b. timpul de latenţă şi distanţa dintre două puncte de culegere; c. amplitudinea potenţialului muscular generat prin stimularea nervului în două puncte distincte; d. nici o afirmaţie nu este corectă. 47. Valoarea sarcinii electrice implicată în procesul contracţiei musculare se obţine prin: a. electromiografie de repaos; b. electromiografie prin stimulare electrică; c. integrarea în timp a semnalului electromiografic; d. nu se poate determina prin electromiografie. 48. Stimularea electrică în electromiografie se realizează cu impulsuri electrice având următoare caracteristici: a. rectangulare monofazice; b. impulsuri cu amplitudinea 0–500 mV; c. impulsuri cu frecvenţa de repetiţie 1–100 Hz; d. toate răspunsurile sunt corecte.

17

49. Valoarea măsurată a vitezei de conducere nervoasă motorie este puternic influentata de: a. temperatura centrală a pacientului; b. umiditatea mediului ambiental; c. temperatura cutanată a pacientului; d. nici unul dintre acesti parametri. 50. Prin electromiografie pe o singură fibră se pot măsura: a. potenţiale de fibră individuală; b. densitatea fibrelor; c. distribuţia spaţială a fibrelor în unitatea motorie; d. toate răspunsurile sunt corecte. ELECTRONICA MEDICALA

1. Electroterapia numită faradizare foloseşte: a. semnale sinusoidale de joasă / medie frecvenţă. b. semnal sinusoidal modulat în amplitudine. c. impulsuri dreptunghiulare cu frecvenţa de 50 Hz d. impulsuri dreptunghiulare modulate în frecvenţă. 2. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare: a. analiza spectrală a semnalului de la traductor. b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic. c. metoda fotocolorimetrică. d. metoda cromatografică. 3. Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K): a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă. b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi de măsură în care intră şi două fotodetectoare. c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe. d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,

respectiv aerului ambiant. 4. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează: a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA. b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine. c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă. d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec. 5. Un reflexometru ahilean contine: a. o unitate centrală, un bloc traductor si o interfată grafică utilizator. b. o unitate centrală, un bloc de alimentare si un afisor. c. o unitate de calcul ”master-slave”, un bloc de achizitie/conversie si un bloc de interfată. d. un bloc traductor, un calculator tip PC si o interfată grafică utilizator. 6. Un stetoscop electronic contine: a. un microfon cu condensator si un amplificator de radiofrecventă. b. un microfon cu cărbune si amplificatoare de audiofrecventă. c. un microfon cu galenă si un amplificator de radiofrecventă. d. un microfon cu electret si amplificatoare de audiofrecventă. 7. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă: a. 25 kHz … 250 kHz. b. 250 kHz … 4 MHz. c. 5 MHz … 10 MHz. d. 25 kHz … 4 MHz.

18

8. Spirometrele electronice pot contine ca traductori: a. termistori cu autoîncălzire. b. traductori diferentiali de volum. c. traductori piezorezistivi cu titanat de bariu. d. condensatoare cu ambele armaturi mobile. 9. Determinarea electronică a glicemiei are la bază: a. măsurarea intensităţii fluxului luminos care a traversat o probă de sânge. b. efecte colorimetrice datorate reflexiei luminii pe o suprafaţă colorată. c. analiza spectrală a semnalului de la traductorul specific. d. calculul corelaţiei între semnalul curent şi cel de referinţă, pentru acelaşi traductor folosit. 10. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte: a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz. b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal. c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms. d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două

semnale sinusoidale. 11. Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K): a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă. b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare. c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe. d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză,

respectiv aerului ambiant. 12. Terapia electrică în curent continuu a. se numeşte galvanizare iar aparatul specific se numeşte pantostat. b. se numeşte faradizare iar aparatul specific se numeşte generator de semnal dreptunghiular. c. foloseşte curenţi de max. 1,2 A iar aparatul specific se numeşte galvanostat. d. foloseşte densităţi de curent de 300...3000 mA/cm2 iar aparatul specific se numeşte redresor. 13. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile: a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul. b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal. c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal. d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal. 14. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează: a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA. b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine. c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă. d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec. 15. Preamplificatorul unui electroencefalograf trebuie să fie: a. cuplat în curent alternativ cu restul aparatului, inclusiv cu cablurile de pacient. b. cuplat în curent continuu cu restul aparatului. c. flotant faţă de cablurile de pacient. d. flotant faţă de restul aparatului. 16. Un electromiograf se bazează pe a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator. b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere. c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim. d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator.

19

17. Pe reflexogramă: a. se defineste timpul de reflexie ca durata între aplicarea excitatiei si momentul scăderii amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă. b. se defineste timpul de latentă ca durata între aplicarea excitatiei si momentul aparitiei undei de reflex. c. se defineste timpul de demirelaxare ca durata între aplicarea excitatiei si momentul scăderii amplitudinii reflexului la 50% din valoarea maximă. d. se defineste timpul de reflex măsurat între momentele scăderii amplitudinii reflexului de la 100% la 50% din valoarea maximă. 18. Terapia prin electrosoc foloseşte semnale: a. de formă sinusoidală, modulate în amplitudine şi frecvenţă. b. de formă dreptunghiulară şi amplitudine constantă. c. de formă în sfert de undă sinusoidală şi amplitudine reglabilă într-un domeniu de curent. d. de formă în dinte de ferăstrău şi amplitudine constantă. 19. Numărătoarele de celule sanguine (metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare: a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor. b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral şi

secţiunile unui potenţiometru. c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din

cuarţ. d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini. 20. Aparatele de electrochirurgie pot fi, ca putere în radiofrecvenţă: a. de putere mică ( 10 W) sau mare (50...100 W). b. de putere mică ( 50 W), medie (50...150 W) sau mare (150...400 W). c. de putere mică ( 250 W), medie (250...700 W) sau mare (600...1800 W). d. de putere mică ( 500 W) sau mare (500...1000 W). 21. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de: a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină. b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină. c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină. d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină. 22. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile: a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul. b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal. c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal. d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal. 23. Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt: a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte redus (1 Vrms) b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare redus (1 mVrms) c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus (100 Vrms) d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5 mVrms) 24. Principalii parametri folosiţi în analiza ventilaţiei pulmonare sunt: a. rezistenţa, complianţa şi elastanţa pulmonară. b. variaţia presiunii între plămân şi gură, precum şi debitul de aer. c. rezistenţa şi complianţa pulmonară. d. capacitatea pulmonară vitală şi volumele pulmonare.

20

25. Electromiograful contine: a. un amplificator de biosemnal, un redresor total si un integrator. b. un amplificator de curent continuu, un redresor de curent alternativ si un derivator. c. un amplificator de radiofrecventă, un redresor total si un integrator. d. un amplificator de instrumentatie, un redresor de putere si un derivator. 26. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de: a. caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de măsurat. b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat. c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de măsurat. d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de măsurat. 27. Principiul de măsurare al unui flamfotometru este: a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă. b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive. c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază. d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare. 28. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare. b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate. c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate. d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat. 29. Electromiograma: a. este reprezentarea grafică a activitătii neurologice. b. poate fi activă, neutră sau pasivă.

c. permite punerea în evidentă a unor patologii endocrine si metabolice.

d. provine din măsurări bipolare efectuate prin implantarea de electrozi în muschi. 30. Numărătoarele de celule sanguine (metoda Coulter) au ca principiu de funcţionare: a. măsurarea creşterii rezistivităţii electrice a unei aperturi la trecerea prin ea a celulelor. b. măsurarea dezechilibrului unei punţi rezistive formată din rezistenţele unui vas bicameral şi

secţiunile unui potenţiometru. c. numărarea impulsurilor laser reflectate de celule, la trecerea lor secvenţială printr-un capilar din

cuarţ. d. achiziţia imaginii acestora şi folosirea metodelor specifice prelucrărilor de imagini. 31. Concentraţia de hemoglobină determinată de un hemoglobinometru depinde de a. densitatea specifică, gradul de absorbţie şi aria stratului soluţiei de hemoglobină. b. densitatea benzilor de absorbţie, admitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină. c. gradul de absorbţie, susceptanţa şi aria stratului soluţiei de hemoglobină. d. absorbitivitatea specifică, transmitanţa şi grosimea stratului soluţiei de hemoglobină. 32. Un stetoscop electronic are structura de bază: a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă. b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă. c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă. d. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă.

21

33. Chirurgul doreşte să aibă informaţia vizuală maximă despre cord. Ce tip de explorare ultrasonică şi reprezentare vizuală îl sfătuim să aleagă ? a. modul M, folosind un traductor sectorial multielement. b. modul A şi un traductor sectorial cu scanare în timp real. c. modul T-M, utilizând un traductor electronic multielement. d. modul B şi un traductor multielement liniar. 34. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în: a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG. b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG. c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG. d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG. 35. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină a. măsurând puterea US aplicată capului sonic. b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic. c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2. d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului. 36. Într-o clinică de neurochirurgie se doreşte explorarea ultrasonoră a encefalului, pentru detectarea eventuală a unei tumori. Ştiind că ultrasunetele au coeficientul de atenuare în os cel mai mare (530 m-1), este posibilă respectiva explorare folosind fascicul ultrasonor? a. Nu, deoarece ultrasunetele sunt reflectate aproape total de cutia craniană. b. Da, folosind modul T-M şi obţinând o imagine binară 2D a encefalului (metoda ecografiei

Doppler). c. Da, cu vizualizare în modul A şi baleierea circulară a cutiei craniene. d. Nu, deoarece ecourile recepţionate sunt prea slabe, înecate în zgomot şi nu permit

corespondenţa precisă cu locul tumorii. 37. În terapia prin curenţi interferenţiali, câmpul interferenţial dinamic se obţine prin: a. variaţia intensităţii a doi curenţi în sensuri contrarii şi modulaţia lor în amplitudine. b. modulaţia în frecvenţă a doi curenţi cu impulsuri de foarte joasă frecvenţă. c. modulaţia în fază a doi curenţi de joasă frecvenţă. c. variaţia intensităţii a doi curenţi în acelaşi sens şi modulaţia lor în impulsuri. 38. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare. b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului. c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului. d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit. 39. Câmpul interferential dinamic în cazul terapiei prin curenti Nemec: a. ia nastere prin modulatia în amplitudine a unui semnal sinusoidal cu alt semnal sinusoidal de

frecventă 4000 Hz. b. implică variatia celor doi curenti componenti în sens contrar. c. presupune modulatia în frecventă a unui semnal sinusoidal cu două semnale de frecvense

apropiate. d. poate consta si din modulatia totală de amplitudine (100%) a unui semnal cu alt semnal. 40. Numărătoarele de celule sanguine a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini. b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice. c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital. d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital.

22

41. La un hemoglobinometru electronic, concentraţia de hemoglobină a. depinde invers proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat. b. este direct proporţională cu transmitanţa detectorului. c. depinde direct proporţional de densitatea optică produsă de sângele analizat. d. este invers proporţională cu sensibilitatea detectorului. 42. Semnalul dat de traductorul unui glucometru electronic a. depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase folosite, caracteristica spectrală a probei de măsurat şi sensibilitatea fotodetectorului. b. este proporţional cu puterea sursei luminoase şi depinde de caracteristica spectrală a fotodetectorului şi a amplificatorului acestui semnal. c. nu depinde de caracteristica spectrală a sursei luminoase, de amplificarea fotodetectorului şi de aria probei de măsurat. d. depinde de alura funcţiei culoare - concentraţie, de sensibilitatea sursei de lumină şi de caracteristica spectrală a probei de măsurat. 43. În schema-bloc a unui flamfotometru se găsesc: a. un modulator în amplitudine a semnalului util, un amplificator in curent continuu şi un demodulator. b. un amplificator de curent alternativ, o punte rezistivă şi un afişor. c. o flacără de referinţă, filtre optice, o punte de măsurare Wheatstone. d. filtre optice, lentile, un amplificator de curent alternativ. 44. Coeficientul de absorbţie a ultrasunetelor în lichide a. este invers proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu frecvenţa acestora. b. este direct proporţional cu vâscozitatea lichidului şi cu pătratul frecvenţei acestora. c. este direct proporţional cu viteza ultrasunetelor. d. este invers proporţional cu frecvenţa acestora. 45. Metoda eco-impuls, baza ecografiei, implică folosirea: a. unui generator de tact, a unui modulator şi a unui demodulator în amplitudine. b. unui emiţător de ultrasunete, a unui traductor piezoelectric şi a unui banc de filtre digitale. c. unui emiţător şi receptor de ultrasunete, precum şi a unui amplificator de curent continuu. d. unui traductor ultrasonor, a unui amplificator de curent alternativ şi a unui procesor de imagini. 46. Ecografia în impulsuri foloseşte impulsuri a. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 MHz. b. de durată 0,5-1 msec., cu frecvenţa de 15 kHz-150 kHz. c. de durată 0,2-2 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz. d. de durată 0,5-1 sec., cu frecvenţa de 0,5-15 kHz. 47. Electroencefalograful este un dispozitiv medical care: a. detectează automat ritmurile specifice din traseele electroencefalografice si complexele G. b. contine un selector de derivatii, un amplificator de bandă largă si un inscriptor grafic. c. contine un preamplificator de tensiune, filtre anti-artefacte si un sistem de calcul. d. contine o impedantă foarte mare de intrare, un amplificator de bandă medie si un inscriptor

grafic. 48. Aparatele de terapie cu ultrasunete a. folosesc generatoare de audiofrecvenţă, în domeniul 8-20 kHz. b. folosesc efectul piezoelectric direct. c. folosesc efectul piezoelectric invers şi generatoare de audiofrecvenţă în domeniul 800 Hz-1000

Hz. d. folosesc generatoare de înaltă frecvenţă, în domeniul 800-1000 kHz.

23

49. Pneumograful de impedanţă funcţionează pe baza a. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, în timpul respiraţiei. b. modificării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, sub acţiunea unui semnal sinusoidal şi a respiraţiei. c. monitorizării respiraţiei şi semnalizării apneei, folosind ca traductor un senzor pneumotahometric. d. măsurării impedanţei între doi electrozi plasaţi pe piept, folosind o punte Wheatstone. 50. Un canal de electroencefalograf trebuie să conţină minimum: a. selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, amplificator de curent alternativ, înscriptor grafic. b. cablu de pacient, selector de derivaţii, amplificator de curent alternativ sau continuu. c. cablu de pacient, selector de derivaţii, preamplificator de curent continuu, modulator-demodulator. d. selector de derivaţii, preamplificator flotant, amplificator de curent alternativ 51. În terapia cu US, cuplajul corect între traductor şi pielea pacientului se determină a. măsurând puterea US aplicată capului sonic. b. măsurând defazajul dintre tensiunea şi curentul aplicate capului sonic. c. măsurând intensitatea medie generată de capului sonic pe pielea pacientului, în W/cm2. d. măsurând puterea US recepţionată de pielea pacientului. 52. Semnalul dat de traductorul unui glucometru depinde de: a. caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de măsurat. b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat. c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de măsurat. d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de măsurat. 53. Principiul de măsurare al unui flamfotometru este: a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă. b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive. c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază. d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare. 54. Pneumograful de impedanţă: a. indică existenţa şi ritmul respiraţiei. b. măsoară rezistenţa şi complianţa pulmonară. c. măsoară principalele volume pulmonare. d. măsoară toţi cei 62 de parametri specifici sistemului respirator. 55. Achizitia semnalului EEG se face: a. cu un convertor analog-digital având rezolutie de maximum 8 biti. b. cu o frecventă de esantionare între 40 – 128 Hz. c. folosind metode eficiente de filtrare digitală si filtre pe frecventa retelei de alimentare. d. cu amplificatoare de semnal având raportul semnal-zgomot la intrare de maximum 20 dB. 56. Următoarele traductoare pot fi folosite în explorări respiratorii: a. traductor de debit, pneumotahograf, varistor. b. spirometru, punte RLC, debitmetru electronic. c. piezorezistiv cu mărci tensiometrice, condensator plan cu armătură mobilă, termistor. d. bobină cu reluctanţă variabilă, potenţiometru, optocuplor.

24

57. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare. b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică. c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică. d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare. 58. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare. b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului. c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului. d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit. 59. Cromatograful este un dispozitiv medical complex care a. determină componentele de culoare ale substanţelor gazoase sau lichide. b. determină elementele chimice ale substanţelor lichide, solide sau gazoase. c. determină elementele chimice organice ale substanţelor lichide sau gazoase. d. determină elementele chimice ale substanţelor lichide sau gazoase. 60. Numărătoarele de celule sanguine a. folosesc un senzor Coulter, o cameră video şi un bloc de achiziţie de imagini. b. transformă dezechilibrul unei punţi rezistive în impulsuri electrice. c. utilizează un senzor Coulter, un detector de prag şi un numărător digital. d. utilizează un senzor de impedanţă, un demodulator de prag şi un numărător digital. 61. Hemoglobinometrul electronic are ca principiu de măsurare: a. analiza spectrală a semnalului de la traductor. b. difracţia printr-o reţea de tip filtru optic. c. metoda fotocolorimetrică. d. metoda cromatografică. 62. Flamfotometrul determină concentraţia unei substanţe care arde (de ex. Na sau K): a. prin calculul absorbţiei luminii într-un lichid, pentru diferite lungimi de undă. b. prin măsurarea dezechilibrului unei punţi în care intră şi două fotodetectoare. c. prin calcularea transmitanţei şi absorbanţei specifice a acelei substanţe. d. prin măsurarea diferenţei între semnalele fotodetectoarelor aferente substanţei în cauză, respectiv aerului ambiant 63. Electroterapia prin curenţi diadinamici utilizează: a. impulsuri dreptunghiulare de 50 Hz şi amplitudine maximă 20 mA. b. semnale dreptunghiulare de medie frecvenţă modulate în amplitudine. c. semnal sinusoidal de 50 Hz redresat mono / dublă alternanţă. d. semnal sinusoidal modulat în frecvenţă, având durata de 1 sec. 64. Cu câţi dB trebuie să se modifice amplificarea amplificatorului-receptor al unui ecograf pentru a obţine de la adâncimea x=1/ acelaşi semnal ca la nivelul pielii ? este coeficientul de atenuare a ultrasunetelor în ţesut, presupus omogen. Se ştie că log10e = 0,43 (e = baza logaritmului natural). a. 4,3 dB b. 6,6 dB c. 8,6 dB d. 12,9 dB 65. Semnalul dat de traductorul unui aparat pentru determinarea glicemiei depinde de: a. caracteristica spectrală a sursei luminoase, sensibilitatea fotodetectorului, caracteristica probei de măsurat. b. puterea sursei luminoase, caracteristica spectrală a fotodetectorului, grosimea probei de măsurat.

25

c. caracteristica spectrală de reflexie a sursei luminoase, amplificarea fotodetectorului, aria probei de măsurat. d. alura funcţiei culoare - concentraţie, zgomotul fotodetectorului, caracteristica spectrală a probei de măsurat. 66. Principiul de măsurare al unui flamfotometru este: a. modularea în amplitudine a semnalului util, apoi demodularea sincronă. b. amplificarea semnalului de dezechilibru al unei punţi rezistive. c. modularea în frecvenţă a semnalului util şi demodularea de fază. d. amplificarea şi modularea în amplitudine a semnalului specific, urmate de demodulare. 67. Dezavantajul major al modului de scanare Doppler continuu din ecografie este a. invazivitate mai accentuată deoarece se foloseşte o putere US mai mare. b. rezoluţie scăzută a reprezentării 3D a structurii analizate. c. necorelarea precisă a spectrului Doppler cu poziţia spaţială a structurii analizate. d. necesitatea unui operator antrenat pentru analiza spectrului Doppler generat. 68. Banda de frecvenţă a unui amplificator EEG trebuie să fie de cca. a. 0 Hz ... 250 Hz. b. 0,05 Hz ... 100 Hz. c. 0,1 Hz ... 300 Hz. d. 1 Hz ... 1000 Hz. 69. Electroterapia prin curenţi interferenţiali foloseşte: a. un semnal sinusoidal de 4000 Hz modulat în frecvenţă cu f = 100 Hz. b. impulsuri dreptunghiulare de 4000 Hz modulate în amplitudine cu semnal sinusoidal. c. impulsuri dreptunghiulare cu perioada de 20 ms şi durata de 1 ms. d. un semnal sinusoidal modulat în amplitudine, produs ca urmare a "bătăilor" dintre două semnale sinusoidale. 70. Un stetoscop electronic are structura de bază: a. oscilator de JF, preamplificator, filtru trece-sus, amplificator de audiofrecvenţă. b. microfon, preamplificator, modulator, amplificator de audiofrecvenţă. c. microfon, preamplificator, filtru trece-jos, amplificator de audiofrecvenţă. oscilator de JF, microfon, modulator, amplificator de audiofrecvenţă. 71. Terapia prin curenti galvanici foloseste: a. curent alternativ cu frecventa de 50 Hz. b. curent in impulsuri dreptunghiulare. c. curent sinusoidal modulat în amplitudine. d. curent continuu. 72. Un electromiograf se bazează pe a. un amplificator, un osciloscop cu memorie şi un derivator. b. un filtru trece-bandă, un integrator şi un amplificator de putere. c. un filtru rejector, un amplificator audio şi un detector de maxim. d. un amplificator de bioinstrumentaţie, un redresor de precizie şi un integrator. 73. Receptorul de ecouri dintr-un ecograf conţine blocurile: a. amplificator de radiofrecvenţă (ARF), un pulser şi circuite de cuplare cu traductorul. b. ARF, circuite de cuplare cu traductorul, prelucrări numerice de semnal. c. ARF, detector sincron, prelucrări analogice de semnal. d. ARF, convertor D / A, prelucrări analogice şi numerice de semnal. 74. Spectrofotometrul: a. determina componenta unei substante lichide si concentratiile unor compusi din ea.

26

b. determina componenta unei substante gazoase. c. determină componenta unei substante solide si concentratiile unor elemente chimice din ea. d. determină componenta unei substante lichide sau gazoase. 75. Parametrii electrici principali ai unui electroencefalograf sunt: a. amplificare de min. 1000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare foarte redus (1 Vrms) b. amplificare de min. 10000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 10 M, zgomot la intrare redus (1 mVrms) c. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 100 dB, Zin > 2 M, zgomot la intrare redus (100 Vrms) d. amplificare de min. 5000, rejecţie de mod comun min. 80 dB, Zin > 5 M, zgomot la intrare redus (5 mVrms) 76. Prelucrarea electromiogramei constă de obicei în: a. analiza spectrală şi calculul integralei Fourier a semnalului EMG. b. analiza morfologică şi calculul densităţii spectrale a semnalului EMG. c. analiza temporală şi calculul integralei electromiografice a semnalului EMG. d. analiza spectrală şi calculul funcţiei de autocorelaţie a semnalului EMG. 77. Preamplificatorul unui canal EEG trebuie să aibă a. impedanţa de intrare foarte mică şi cea de ieşire foarte mare. b. impedanţa de intrare mică şi cea de ieşire mică. c. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mică. d. impedanţa de intrare foarte mare şi cea de ieşire foarte mare. 78. Bisturiul electronic utilizează curenţi din domeniul de frecvenţă: a. 25 kHz … 250 kHz. b. 250 kHz … 4 MHz. c. 5 MHz … 10 MHz. d. 25 kHz … 4 MHz. 79. Pentru un flow-citometru optic, numărul de celule determinat a. este invers proporţional cu secţiunea camerei de măsurare. b. depinde direct proporţional de viteza de curgere a fluidului. c. depinde invers proporţional de debitul curgerii fluidului. d. este direct proporţional cu sensibilitatea fotodetectorului folosit. 80. Un spectrofotometru contine: a. o retea de difractie, o sursă de lumină albă si un amplificator de curent continuu. b. o sursă de lumină coerentă, un monocromator si un amplificator de curent alternativ. c. o retea de difractie, un fotodetector si un amplificator de joasă frecventă. d. un monocromator cu oglindă, un LED în infrarosu si un amplificator de joasă frecventă. Prelucrarea semnalelor biomedicale

1. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

1 212 , 24F Hz F Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu

avea aliasuri este:

a) min 24SF Hz :

b) min 48SF Hz :

c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare.

27

d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă de eşantionare şi banda semnalului analogic.

2. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 80x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental

obţinute în urma eşantionării sunt:

a) 1 2

2 4;

5 5f f ;

b) 1 2

4 8;

5 5f f ;

c) 1 2

2 1;

5 5f f ;

d) 1 2

2 2;

5 5f f .

3. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă 1

3f . Ştiind că semnalul discret a

provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare

138SF Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?

a) 69Hz; b) 46Hz; c) 414Hz; d) 276Hz.

4. Fie semnalul analogic periodic x t . Seria Fourier complexă este definită ca

0jn tn

n

x t c e

, unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1T

jn tn

T

c x t e dtT

.

Spectrul de putere al semnalului x t este:

a) reprezentarea nc în funcţie de n ;

b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;

c) reprezentarea nc în funcţie de n .

d) reprezentarea 2

nc în funcţie de n ;

5. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 100Hz.

Care este frecvenţa minimă de eşantionare?

a) min 50SF Hz ;

b) min 100SF Hz ;

c) min 200SF Hz ;

d) min 1000SF Hz .

28

6. Se consideră un semnal analogic: cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t care

este eşantionat cu frecvenţa 10SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental

obţinute în urma eşantionării sunt:

a) 1 2 3

1

10f f f ;

b) 1 2 3

1 9 19; ;

10 10 10f f f ;

c) 1 2 3

1 9 19; ;

5 5 5f f f ;

d) 1 2 3

1 9;

10 10f f f .

7. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare min 240SF Hz .

Care este frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul

discret obţinut în urma eşationării cu minSF ?

a) max 120F Hz ;

b) max 240F Hz ;

c) max 480F Hz ;

d) oricare.

8. Fie semnalul analogic periodic x t . Seria Fourier complexă este definită ca

0jn tn

n

x t c e

; unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1T

jn tn

T

c x t e dtT

.

Spectrul de amplitudine al semnalului x t este:

a) reprezentarea 2

nc în funcţie de n ;

b) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;

c) reprezentarea nc în funcţie de n ;

d) reprezentarea nc în funcţie de n ;

9. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare

240SF Hz . Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa

de eşantionare specificată este corect aleasă? a) nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului; b) da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz; c) nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz; d) da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz.

10. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 80x t t t . Frecvenţa

minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a) min 320SF Hz ;

b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;

29

c) min 40SF Hz ;

d) min 160SF Hz .

11. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 160SF Hz . Frecvenţele discrete din domeniul fundamental

obţinute în urma eşantionării sunt:

a) 1 2

1 1;

4 2f f ;

b) 1 2

1; 1

2f f ;

c) 1 2

1 1;

4 4f f ;

d) 1 2

1 1;

2 2f f .

12. Se consideră un semnal analogic:

cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t . Frecvenţa minimă de eşantionare ce

trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a) min 19SF Hz ;

b) min 19SF Hz ;

c) min 38SF Hz ;

d) min 18SF Hz .

13. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare 100SF Hz .

Spectrul semnalului conţine şi componenta cu frecvenţa 75F Hz . Este această componentă eşantionată corect cu frecvenţa de eşantionare menţionată?

a) da, pentru că SF F ;

b) nu, pentru că frecvenţa minimă de eşantionare nu este 200Hz; c) nu, pentru că nu este respectată teorema eşantionării; d) nu se poate da un răspuns, deoarece nu există legătură între frecvenţa de eşantionare

şi spectrul de frecvenţă al semnalului electrocardiografic.

14. Se consideră următorul semnal analogic 3cos 100 2sin 250ax t t t . Prin

eşantionere se obţine semnalul discret x n . Perioada de eşantionare folosită este

5T ms . Semnalul discret x n este:

a) 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n ;

b) 3cos / 5 2sin / 2x n n n ;

c) 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n ;

d) 3cos / 2 2sin 5 / 4x n n n .

30

15. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare

240SF Hz . Apoi este filtrat cu un filtru trece jos ce are frecvenţa de tăiere de 60Hz. Se

poate subeşationa semnalul astfel filtrat cu 1

120SF Hz ?

a) Nu; b) Da, deoarece noua bandă de frecvenţă a semnalului este cuprinsă între 0 si 60Hz; c) Da, dar numai dacă este eşantionare neuniformă;

d) Da, deoarece 1 2

SS

FF .

16. Un semnal analogic are în componenţa sa două semnale ce au frecvenţele

1 233 , 66F Hz F Hz . Frecvenţa minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu

avea aliasuri este.

a) min 132SF Hz :

b) min 66SF Hz ;

c) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare; d) oricare, deoarece teorema eşantionării nu stabileşte o legătură dintre frecvenţa minimă

de eşantionare şi banda semnalului analogic.

17. Se consideră un semnal analogic: 2cos 2 40 4cos 2 60x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării

sunt:

a) 1 2

2 3;

5 5f f ;

b) 1 2

2;

5f f

c) 1 2

2 1;

5 5f f ;

d) 1 2

2 4;

5 5f f .

18. Se consideră un semnal discret cu frecvenţa discretă 1

4f . Ştiind că semnalul discret a

provenit dintr-un semnal analogic ce a fost eşantionat cu frecvenţa de eşantionare

100SF Hz , care este frecvenţa F a semnalului analogic?

a) 200Hz; b) 50Hz; c) 400Hz; d) 25Hz.

19. Se consideră semnalul discret: , obtinut în urma esantionării cu o frecventă de etantionare de 100Hz. Frecventele semnalului analogic obtinut în urma reconstructiei, cu ajutorul unui filtru trece jos ideal, a semnalului discret x(n) sunt:

a) nu se pot determina; b) 45 Hz, 32,5 Hz si 40 Hz; c) 60 Hz si 40 Hz; d) 40 Hz si 45 Hz.

31

20. Ce se înţelege prin eşantionare ideală?:

a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp; b) Durata de prelevare a eşantioanelor poate fi aproximată ca fiind zero; c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori; d) Durata de prelevare a eşantioanelor nu este zero;

21. Fie semnalul analogic periodic x t . Seria Fourier complexă este definită ca

0jn tn

n

x t c e

, unde nc sunt coeficienţii seriei Fourier: 0

2

2

1T

jn tn

T

c x t e dtT

.

Spectrul de fază al semnalului x t este:

a) reprezentarea nc în funcţie de n ;

b) reprezentarea 2

nc în funcţie de n ;

c) reprezentarea fazei coeficienţilor seriei Fourier în funcţie de n ;

d) reprezentarea nc în funcţie de n .

22. Următorul semnal discret: este obtinut în urma esantionării cu o frecventă de esantionare de:

a) 100 Hz; b) 20 Hz; c) 10 Hz; d) nu se poate spune, deoarece nu se cunosc frecventele semnalului analogic din care

provine.

23. Un semnal electrocardiografic are în componenţa sa semnale cu frecvenţe până la 80Hz. Care este frecvenţa minimă de eşantionare?

a) min 40SF Hz ;

b) min 80SF Hz ;

c) Nu se poate stabili;

d) min 160SF Hz .

24. Se consideră un semnal analogic: cos 2 4cos 2 9 cos 2 19x t t t t care

este eşantionat cu frecvenţa 20SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma

eşantionării sunt:

a) 1 2 3

1

20f f f ;

b) 1 2 3

1 9 19; ;

20 20 20f f f ;

c) 1 3 2

1 9; ;

20 20f f f

d) 1 2 3

1 9 19; ;

10 10 10f f f .

32

25. Un semnal biomedical este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare min 256SF Hz .

Care este frecvenţa maximă din spectru ce poate fi reconstruită în mod unic din semnalul

discret obţinut în urma eşationării cu minSF ?

a) max 128F Hz ;

b) max 256F Hz ;

c) max 512F Hz ;

d) Nu se poate stabili deoarece nu se cunoaste frecventa semnalului discret.

26. Ce se înţelege prin eşantionare uniformă?: a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp; b) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp; c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori; d) Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic.

27. Un semnal electrocardiografic este eşantionat cu o frecvenţă de eşantionare

1000SF Hz . Ştiind faptul că banda semnalului este cuprinsă între 0 şi 100Hz, frecvenţa

de eşantionare specificată este corect aleasă? a) nu, pentru că nu este dublul frecvenţei maxime din spectrul semnalului; b) nu, pentru că frecvenţa de eşantionare ar trebui să fie de 100Hz; c) da, pentru că frecvenţa de eşantionare este mai mare decât 100Hz; d) da, pentru că este mai mare decât dublul frecvenţei de 100Hz.

28. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t Frecvenţa

minimă de eşantionare ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a) min 320SF Hz ;

b) oricare, deoarece fenomenul de alias nu depinde de frecvenţa de eşantionare;

c) min 40SF Hz ;

d) min 160SF Hz .

29. Se consideră un semnal analogic: 2cos 80 4cos 160x t t t care este

eşantionat cu frecvenţa 100SF Hz . Frecvenţele discrete obţinute în urma eşantionării

sunt:

a) 1 2

2 1;

5 5f f ;

b) 1 2

2 4;

5 5f f ;

c) 1 2

4 8;

5 5f f ;

d) 1 2

2 3;

5 5f f .

30. Ce se înţelege prin eşantionare neuniformă?:

a) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale egale de timp; b) Prelevarea de eşantioane dintr-un semnal analogic la intervale inegale de timp; c) Atribuirea fiecărui eşantion a unei valori dintr-o mulţime finită de valori;

33

d) Atribuirea unei secvenţe binare semnalului analogic.

31. Se consideră un semnal analogic:

cos 60 4cos 18 cos 38x t t t t . Frecvenţa minimă de eşantionare

ce trebuie aleasă pentru a nu avea aliasuri este:

a) min 120SF Hz ;

b) min 120SF Hz ;

c) min 60SF Hz ;

d) min 76SF Hz .

32. Se consideră următorul semnal discret 3cos / 2 2sin 3 / 4x n n n , obţinut

prin eşantionarea unui semnal analogic ax t . Perioada de eşantionare folosită a fost

4T ms . Semnalul analogic obţinut ax t prin reconstrucţie (cu un filtru trece jos ideal

dat de formula de interpolare a teoremei eşantionării) este:

a) 3cos 62,5 2sin 93,75ax t t t ;

b) 3cos 125 2sin 187,5ax t t t ;

c) 3cos 125 2sin 187,5ax t t t ;

d) 3cos 100 2sin 250ax t t t .

33. Spectrul de energie al unui semnal discret este:

a) Răspunsul în frecvenţă al semnalului b) Pătratul modulului răspunsului în frecvenţă c) Modulul răspunsului în frecvenţă d) Faza răspunsului în frecvenţă

34. Spectrul de energie al unui semnal discret este:

a) Răspunsul în frecvenţă al semnalului b) Modulul răspunsului în frecvenţă c) Faza răspunsului în frecvenţă d) Transformata Fourier a funcţiei de autocorelaţie a semnalului discret

35. Ce se poate spune despre faza unui semnal discret periodic al cărui spectru de putere se

stie că este pătratul coeficientilor seriei Fourier? a) este 180; b) este 90; c) este 0; d) nu se poate spune nimic deoarece nu contine informatii despre faza semnalului.

36. Domeniul pulsatiilor transformatei Fourier pentru semnalele discrete aperiodice este:

a) multimea numerelor reale; b) ; c) multimea numerelor complexe; d) ;

37. Transformata Fourier a semnalelor discrete aperiodice este o functie:

a) periodică; b) impară;

34

c) pară; d) neperiodică.

38. Transformata Fourier pentru semnalele discrete aperiodice reale este suficient să fie

determinată pentru pulsatii din: a) multimea numerelor reale; b) ; c) multimea numerelor complexe; d) .

INGINERIE CLINICA

1. Mentenanta reprezinta ansamblul activitatilor care sa permita : a) Prestabilirea periodicitatii interventiilor b) Calitatea documentatiei tehnice c) Urmarirea produsului la utilizator d) Mentinerea sau restabilirea unui produs intr-o stare specificata 2. Care dintre activitatile mentenantei au o dominanta tehnica? a) Gestiunea informatiilor si documentatiilor b) Studii si metode de lucru c) Alocarea bugetelor d) Gestiunea parcului de echipamente,a pieselor de schimb,a consumabilelor 3. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea intermitenta? a) Dupa cauze b) Dupa caracterul remedierii c) Dupa modul de manifestare d) D.p.d.v. al securitatii 4. Carui criteriu de clasificare apartine defectarea progresiva? a) Dupa cauze b) Dupa caracterul remedierii c) Dupa modul de manifestare d) D.p.d.v. al securitatii 5. Care dintre urmatoarele defectari este cel mai dificil de detectat? a) Completa b) Brusca c) Datorata proiectarii si/sau fabricarii d) Intermitenta 6. Care tip de mentenanta poate fi paleativa? a) Mentenanta preventiva sistematica b) Mentenanta preventiva conditionata c) Mentenanta ordinara programata d) Mentenanta corectiva 7. Care dintre urmatoarele proprietati este caracteristica pentru mentenanta preventiva? a) Gest.Ment.Asist.Calculator(GMAC) eficienta,aproape indispensabila b) Cost indirect important c) Eficienta bazata numai pe competenta personalului d) Genereaza conflicte cu personalul medical

35

8. Care dintre urmatoarele proprietati este caracteristica pentru mentenanta corectiva? a) Activitatile se desfasoara dupa producerea defectarii b) Cost indirect redus c) Eficienta bazata pe organizare si planificare d) Cooperare armonioasa cu personalul medical 9. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda indisponibilitatea? a) 0 b) 0,5 c) 1 d) 2 10. Care este valoarea spre care trebuie sa tinda disponibilitatea? a) 0 b) 0,5 c) 1 d) 2 11. Care este valoarea timpului de cadere util in cazul mentenantei corective? a) Timp verificare b) Timp verificare + Timp inlocuire c) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp depistare defect d) Timp verificare + Timp inlocuire + Timp depistare defect + Timp rezerva 12. Care este ordinea corecta a urmatorilor timpi logistici? a) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp pregatire + Timp deplasare b) Timp prioritate + Timp anuntare + Timp pregatire + Timp deplasare c) Timp anuntare + Timp prioritate + Timp deplasare + Timp pregatire d) Timp pregatire + Timp prioritate + Timp anuntare + Timp deplasare 13. Care dintre urmatorii timpi logistici poate avea uneori valori mai mari decit toti ceilalti sumati? a) Timp anuntare b) Timp pregatire c) Timp deplasare d) Timp asteptare 14. Care tip de mentenanta are timpii de cadere cei mai mari? a) Preventiva cu inlocuire b) Preventiva prin inspectii periodice c) Ordinara programata d) Corectiva 15. Pentru ce nivel de mentenanta corespund: inlocuiri standard,operatii minore preventive, inlocuiri consumabile? a) Niv.1 b) Niv.2 c) Niv.3 d) Niv.4 16. Pentru ce nivel de mentenanta corespund: activitatile importante de mentenanta preventiva sau corectiva,coordonate de ingineri,dar excluzindu-se renovarea si instalarea? a) Niv.2 b) Niv.3 c) Niv.4 d) Niv.5 17. Pentru ce prioritate corespund activitatile de mentenanta preventive care suporta aminari de maxim 2 saptamini(cca 60% activitati)? a) I b) II c) III d) IV 18. Pentru ce prioritate corespund lucrarile intirziate aferente parcului propriu de echipamente masura,control,testare,si care vor fi finalizate in maxim 8 saptamini? a) I b) II c) III d) IV 19. Care dintre urmatoarele scheme nu sint continute in manualul de utilizare? a) Schema de montare-demontare b) Schema functionala c) Schema de cablare d) Schema de principiu simplificata

36

20. In cite submodule este divizat modulul “Gestiunea activitatilor” din cadrul Gestiun.Menten. Asist.Calculator(GMAC)? a) Unu b) Doua c) Trei d) Patru 21. In care subcapitol al manualului de service se recomanda a fi prezentati arborii de defectari si/sau arborii de mentenanta?

a) Repartitia pe nivele si operatii de mentenanta b) Diagnosticarea defectarilor c) Operatii de mentenanta preventiva d) Teste si verificari

22. Care dintre urmatoarele documente nu se includ in “ Registrul de echipament” ? a) Documentatia tehnica livrata de producator b) Fisele de montare-demontare c) Inregistrarile mentenantei d) Datele de inventar 23. Care lista de echipamente se actualizeaza annual? a) A echipamentelor noi b) A echipamentelor cu virsta mai mare de 5 ani. c) A echipamentelor cu virsta mai mare de 10 ani d) A echipamentelor propuse spre casare 24. Pentru care echipamente se intocmeste programul de mentenanta preventiva defalcat pe 52 saptamini?

a) Cele aflate in mentenanta interna b) Cele alate in mentenanta externa c) Cele aflate in mentenanta mixta d) Cele noi

25. Care dintre criteriile urmatoare este de importanta redusa pentru alegerea unui subcontractant al mentenantei externalizate?

a) Localizare geografica b) Performante anterioare c) Maniera de comunicare d) Pretul

26. Care dintre criteriile urmatoare este de importanta medie pentru alegerea unui subcontractant al mentenantei externalizate?

a) Relatiile reciproce b) Capacitatea operationala c) Performantele anterioare d) Pretul

27. Care dintre criteriile urmatoare contribuie la alegerea tipului de mentenanta: interna sau externa?

a) Localizarea geografica b) Reglementarile legale c) Relatiile reciproce d) Garantiile oferite

28. Pentru care tip de contract de externalizare a mentenantei costul maxim al prestatiilor este necunoscut?

a) Mentenanta forfetara b) Mentenanta cu cheltuieli controlate plafonate c) Mentenanta cu forfetare partiala

37

d) Mentenanta forfetara partiala plafonata 29. Aratati care dintre urmatoarele situatii reprezinta un dezavantaj al mentenantei externalizate?

a) Costurile mari b) Competenta limitata a personalului c) Inlocuirea prematura a unor subansamble d) Lipsa echipamentelor masura control testare

30. Aratati care dintre urmatoarele situatii reprezinta un avantaj al mentenantei proprii? a) Competenta personalului b) Dotarea in echipamente masura control testare c) Mentenanta aparatelor vechi,dar necesare d) Relatiile umane reciproce 31. Care dintre urmatoarele aspecte nu sint vizate prin implementarea Gest.Ment.Asist.Calculator? a) Tehnice b) Ierarhice c) Bugetare d) Organizatorice 32. In cadrul modelului pragului de reaprovizionare ruperea stocului poate avea loc: a) Pe durata timpului de livrare b) Dupa intrarea articolului in stoc c) Inainte de momentul lansarii comenzii d) Oricind 33. Cum este stocul de siguranta pentru modelul perioadei constante intre comenzi fata de modelul pragului de reaprovizionare? a) Mai mic b) Mai mare c) Egal d) Indiferent 34. In cadrul modelului perioadei constante intre comenzi abaterea standard a cererii se refera la: a) Perioada constanta intre comenzi b) Timpul de livrare c) Suma lor d) Diferenta lor 35. Cum este cantitatea reaprovizionata in cadrul modelului perioadei constante intre comenzi: a) Constanta b) Medie c) Se modifica la fiecare comanda d) Se modifica periodic