Teste grila BAC electricitate_ T38

FIZICA

CAPITOLUL: ELECTRICITATE – CURENT CONTINUU

1. Curent electric

2. Tensiune electromotoare

3. Intensitatea curentului electric

4. Rezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit

4.1. Dependenţa rezistivităţii de temperatură

5. Legea lui Ohm pentru un circuit simplu

5.1. Reostate; divizor de tensiune

6. Legile lui Kirchhoff

6.1. Reţele electrice; elemente constitutive;

6.2. Prima lege a lui Kirchhoff;

6.3. A doua lege a lui Kirchhoff;

6.4. Gruparea rezistoarelor; rezistenţe echivalente;

6.5. Şuntul şi rezistenţa adiţională.

7. Energia şi puterea electrică

7.1. Legea lui Joule

7.2. Puterea electrică

7.3. Transferul optim de putere.

Copyright © DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII 2007

FIZICA

CAPITOLUL: ELECTRICITATE – CURENT CONTINUU

ENUNŢURI

1. Unitatea de măsură pentru intensitatea curentului electric, în S.I., este:

a. C s⋅ b. A V m⋅ ⋅ c. d. V A

2. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică, în S.I., este:

a. C s⋅ b. A V m⋅ ⋅ c. A d. V

Ω

3. Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică, în S.I., este:

a. mΩ⋅ b. c. A V⋅ d. Cs

4. Alegeţi unitatea de măsură care corespunde mărimii fizice rezistivitate electrică, în S.I.:

b. 2V mA⋅ c. A m

V⋅ d. A V m⋅ ⋅a. mΩ⋅

5. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice

descrise de relaţia 2RI t este:

a. W b. kW c. J d. kWh

6. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică, în S.I., unitatea de măsură a mărimii fizice

descrise de relaţia 2RI este:

a. W b. kW c. J d. kWh

7. Unitatea de măsură pentru mărimea fizică energie electrică, în S.I., este:

a. W b. kW c. J d. J s⋅

8. Unitatea de măsură, în S.I., pentru coeficientul termic al rezistivităţii este:

a. mΩ⋅ b. K c. 1K− d. 1 1m− −Ω ⋅


9. În conductoarele metalice, purtătorii de sarcină mobili care asigură trecerea curentului

electric sunt:

a. protonii; b. electronii; c. cationii; d. anionii.

10. Un generator electric de curent continuu se caracterizează prin tensiunea

electromotoare (t.e.m.) E şi rezistenţa internă r. Cu notaţiile uzuale din manualele de fizică,

se poate scrie relaţia

a. E=U+u b. 2 2E RI rI= + c. U=E-u d. u=E-U

în care E = t.e.m. a generatorului, U = căderea de tensiune pe circuitul exterior, egală cu

tensiunea la bornele sursei şi u = căderea de tensiune în interiorul sursei.

11. Dependenţa I=f(U) (aşa numita caracteristica curent - tensiune) pentru un conductor

metalic menţinut la temperatură constantă este reprezentată în graficul din:

a. Fig. 1 b. Fig. 2 c. Fig. 3 d. Fig. 4

12. Rezistenţa electrică a unui fir metalic omogen, de lungime l şi arie a secţiunii

transversale S este:

a. proporţională cu aria secţiunii;

b. invers proporţională cu lungimea l;

c. depinde de natura materialului;

d. depinde de tensiunea aplicată la bornele conductorului.

13. Alegeţi răspunsul pe care îl consideraţi corect, încercuind litera corespunzătoare. La

gruparea rezistenţelor în serie,

a. tensiunea este aceeaşi la bornele fiecărei rezistenţe;

b. rezistenţa echivalentă este egală cu suma rezistenţelor rezistorilor conectaţi;


c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele

rezistorilor conectaţi;

d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură.

14. La gruparea rezistorilor în paralel

a. intensitatea curentului ce trece prin fiecare rezistor este aceeaşi;

b. rezistenţa echivalentă este mai mare decât cea mai mare dintre rezistenţele


c. rezistenţa echivalentă este mai mică decât cea mai mică dintre rezistenţele


d. rezistenţa echivalentă nu variază cu temperatură.

15. Ampermetrul

a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit;

b. măsoară intensitatea curentului electric numai intr-un circuit simplu

(neramificat);

c. se conectează în paralel la bornele generatorului;

d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie.

16. Voltmetrul

a. măsoară tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit;

b. măsoară tensiunea numai intr-un circuit simplu (neramificat);

c. se conectează în serie cu generatorul;

d. indicaţia sa nu depinde de poziţia pe care o are într-un circuit serie.

17. Expresia legii lui Ohm pentru un circuit simplu este:

a. ext

EIr R

=+

b. EIR

= c. ext

UIR

= d. UIR

=

18. Expresia legii lui Ohm pentru o porţiune de circuit care nu conţine generatoare

electrice este:

a. ext

EIr R

=+

b. EIR

= c. ext

UIR

= d. UIR

=



19. Un generator cu parametrii E şi r debitează pe un rezistor cu rezistenţa R puterea:

a. REPR r

=+

b. 2

2( )REP

R r=

+ c.

2 2R EPR r

=+

d. 2R EP

R r=+

20. Un generator având E şi r debitează puterea maximă într-un circuit exterior atunci când

rezistenţa electrică a acelui circuit este

a. mai mică decât rezistenţa internă r a generatorului (R < r);

b. egală cu rezistenţa internă r a generatorului (R = r);

c. mai mare decât rezistenţa internă r a generatorului (R > r);

d. independentă de parametrii E şi r ai generatorului.

21.Într-un circuit alimentat de un generator (E , r) şi care conţine un consumator (R),

bilanţul puterilor se exprimă prin:

a. 2EI UI rI= + b. 2EI RI rI= + c. 2UI EI rI= + d. ( )EI R r= + I

22. Expresia randamentului energetic al unui generator (E , r) care alimentează un

consumator (R ) este:

a. rIE

η= b. UIE

η= c. RIE

η= d. rR r

η=+

23. Prima lege a lui Kirchhoff:

a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea;

b. afirmă că suma sarcinilor electrice care intră într-un ochi de reţea într-un anumit

interval de timp este egală cu suma sarcinilor electrice care ies din ochi în acelaşi

interval de timp;

c. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un nod de

reţea este egală cu zero:

1

0n

kk

I=

=∑d. Suma algebrică a intensităţilor curenţilor electrici care se întâlnesc într-un ochi

de reţea este egală cu zero:

1

0n

kk

I=

=∑


24. A doua lege a lui Kirchhoff

a. exprimă conservarea sarcinii electrice într-un ochi de reţea;

b. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de

reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acelui ochi

1 1

m n

k j jk j

E I R= =

= ⋅∑ ∑

c. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un nod de

reţea este egală cu suma algebrică a căderilor de tensiune de pe laturile acel nod

d. afirmă că suma algebrică a tensiunilor electromotoare ale surselor într-un ochi de

reţea este egală cu zero

1

0n

kk

E=

=∑ .

Prin convenţie, se atribuie semnul „+” pentru o t.e.m. dacă sensul de parcurs ales străbate

sursa respectivă în sens direct, de la borna negativă către cea pozitivă (în interiorul sursei).

Produsului (IR) i se atribuie semnul „+” sau „-”, după cum sensul ales pentru curentul prin

acea latură coincide sau nu cu sensul ales pentru parcurgerea ochiului de reţea.

25. Prin secţiunea transversală a unui conductor, în intervalul de timp , trece

sarcina electrică . Intensitatea curentului electric stabilit prin conductor este:

1mintΔ =

300q= C

a. 0,5 A b. 2 A c. 5 A d. 10 A

26. Două fire conductoare, unul din aluminiu şi celălalt din cupru, au aceeaşi arie a

secţiunii transversale. Ştiind că cele două conductoare au aceeaşi rezistenta electrica ,

raportul lungimilor este:

a. Al Al

Cu Cu

ll

ρρ

= b. Al Cu

Cu Al

ll

ρρ

= c. 1Al

Cu

ll= d. Al

Al CuCu

ll

ρ ρ= ⋅


27. În figura alăturată, este reprezentată

variaţia tensiunii în funcţie de intensitatea

curentului pentru 3 rezistori de rezistenţe

electrice diferite 1 2 3R R R≠ ≠ . Reprezentarea

grafică pentru rezistorul cu rezistenţa cea mai

mare dintre cei trei rezistori corespunde:

a. dreptei 1 b. dreptei 2 c. dreptei 3 d. nu se poate stabili pe baza acestor

grafice.

28. Rezistenţa unui fir conductor cilindric de rază r, lungime l şi confecţionat dintr-un

material cu rezistivitatea ρ se calculează cu formula:

a. 2

lRrρπ

= b. 2(2 )lRdρ

π= c. 2

4 lRdρ

π= d. 24

lRdρπ

=

29. Patru fire conductoare sunt caracterizate prin lungimi şi raze diferite ca şi prin

rezistivităţi electrice diferite, astfel: conductorul 1 ( ); conductorul 2

(

0 0 0, , l rρ

0 0 0, 2 , 2l rρ ); conductorul 3 ( 0 0 02, 2, 2l rρ ); conductorul 4 ( 0 0 0, 2, 2l rρ ). În

aceste condiţii, trei dintre conductori au rezistenţe egale. Conductorul cu rezistenţa diferită

de a celorlalţi trei este:

a. conductorul 1 b. conductorul 2 c. conductorul 3 d. conductorul 4

30. La trecerea unui curent electric continuu printr-un rezistor de rezistenţă electrică

constantă, energia electrică degajată în timpul t are expresia:

a. Rit b. 2UI t c. 2U

Rt d. 2RI t

772 10 J⋅

31. Energia de 200kWh este echivalentă cu:

a. 200kJ b. 200J c. 772 10 kJ⋅ d.


Problemele 32 – 36 se referă la textul următor:

În circuitul din figura alăturată, rezistorii 1 2, şi 3R R R au

rezistenţe egale cu valoarea 1R= Ω , sursa cu tensiunea

electromotoare având rezistenţa internă neglijabilă. Ştiind că

prin rezistorul 2R intensitatea curentului este 2 1I A= , atunci:

32. Intensitatea curentului prin rezistorul 3R este:

a. 0 A b. 0,5 A c. 1 A d. 2 A

33. Intensitatea curentului prin rezistorul 1R este: a. 0 A b. 0,5 A c. 1 A d. 2 A

34. Rezistenta echivalenta a circuitului este:

a. 1 Ω b. 1,5Ω c. 2Ω d. 3 Ω

35. Tensiunea electrică la bornele rezistorului 3R este:

a. 0 V b. 0,5 V c. 1 V d. 2 V

36. T^ensiunea electromotoare a sursei este:

a. 1 V b. 2 V c. 3 V d. 4 V

37. În circuitul din figura următoare, sursa de alimentare are tensiunea electromotoare

E = 6V şi rezistenţa internă neglijabilă, rezistorii 1R = 2R = R = ; întrerupătorul K

poate fi închis sau deschis.

2 Ω

a. Calculaţi intensităţile curentului prin rezistorul 2R

pentru K închis şi respectiv, K deschis.

b. Determinaţi căldura degajată în rezistorul 1R , într-

un interval de timp de 6 minute, întrerupătorul K

fiind închis.


38. Un conductor cu rezistenţa este parcurs de sarcina electrică în timpul t = 1 minut. Tensiunea U la bornele conductorului este:

5 R= Ω 300 q C=

a. 6 V b. 25 V c. 1500 V d. 30 V

39. Un fir metalic are rezistenţa 0R la temperatura de 0 . Coeficientul de temperatură al

rezistivităţii metalului din care este confecţionat firul este , la 0 .

Temperatura t la care rezistenţa firului creşte cu 28% faţă de valoarea

C

34 10 grdα −= ⋅ 1− C

0R este:

a. 10 0 C b. 70 C c. 280 C d. 2800 C

40. Un rezistor având rezistenţa este confecţionat din două materiale

conductoare dispuse în serie. Prima parte este confecţionată dintr-un material cu

coeficientul de temperatură , iar cea de-a doua, dintr-un material cu

. Determinaţi valorile rezistenţelor

600 R= Ω

11 0,01grdα −=−

12 0,002grdα −= 01R şi 02R la ale celor două părţi

rezistive, astfel încât rezistenţa R să nu varieze cu temperatura.

0 C

41. Dublând tensiunea la bornele unui rezistor menţinut la temperatură constantă:

a. intensitatea curentului prin acesta creşte de 2 ori;

b. intensitatea curentului prin acesta scade de 2 ori;

c. rezistenţa creşte de 2 ori;

d. intensitatea rămâne neschimbată.

42. Pentru circuitul reprezentat în figura

alăturată se cunosc valorile

. Determinaţi:

1 6 , E V=

1 1 ; r = Ω 2 9 ,E V= 2 2 ;r = Ω

1 22 ; R = Ω 2 33R = Ω

a. rezistenţa electrică echivalentă a

circuitului exterior;

b. rezistenţa electrică totală a circuitului;

c. intensitatea curentului electric care străbate sursele de tensiune;

d. diferenţa de potenţial între punctele M şi N ale circuitului.

43. Un circuit format din „n” beculeţe identice, legate în paralel, fiecare beculeţ având

rezistenţa electrică este alimentat la o sursă de tensiune electromotoare E = 24 V

şi rezistenţă internă . determinaţi:

30 R= Ω

2 r = Ω

a. numărul maxim de „n” beculeţe care pot fi legate în paralel ştiind că sursa nu suportă un

curent mai mare de 7 A;

b. căldura degajată de beculeţe în timp de o oră, în condiţiile descrise la punctul a;

c. puterea maximă pe care sursa ar putea să o degajeze într-un circuit exterior.

44. În figura alăturată, este prezentată schema

unui divizor de curent. Ştiind că raportul valorilor

rezistenţelor 1R şi 2R ale rezistorilor respectivi

este 1

2

32

RR= , indicaţia ampermetrului reprezintă o fracţiune din indicaţia ampermetrului

A egală cu:

1A

a. 20% b. 40% c. 60% d. 80%

45. În figura alăturată, este prezentată schema

unui divizor de tensiune (potenţiometru).

Rezistorul de rezistenţă totală R, format prin

înfăşurarea unui fir metalic pe un suport izolator,

este conectat la bornele 1 şi 2 ale sursei de

acccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccsasasas

tensiune U. Prin deplasarea cursorului metalic C între capetele A şi B ale rezistorului R, se

obţine o tensiune variabilă între borna A şi C. În felul acesta, tensiunea U la bornele sursei

poate fi „divizată” conform necesităţilor de utilizare între bornele 3 şi 4. Cunoscând că

firul metalic de lungime l din care este confecţionat rezistorul R este omogen (deci are

rezistenţa uniform distribuită pe toată lungimea sa), pentru 3lx= raportul valorilor

tensiunilor 1UU

este:

a. 1 23

UU= b. 1 1

3UU= c. 1 3U

U= d. 1 3

2UU=



46. Un ampermetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă AR şi poate măsura curenţii

de intensităţi admisI I . Legând în paralel la bornele ampermetrului un rezistor numit şunt,

de rezistenţă sR , ampermetrul poate măsura curenţi de intensităţi aI nI . Valoarea

rezistenţei şuntului reprezintă o fracţiune din rezistenţa ampermetrului AR egală cu:

a. 1n

b. 11n−

c. 1

nn+

d. 1nn a−+

47. Un voltmetru, prin construcţie, are o rezistenţă internă VR şi poate măsura o tensiune

maximă . Legând în serie un rezistor de rezistenţă VU aR (rezistenţă adiţională), voltmetrul

poate măsura tensiuni . Valoarea rezistenţei adiţionale este egală cu: VU kU

a. a VR kR= b. 1a VR R

k= c. ( 1)a VR k R= − d. 1

1a VR Rk

=−

48. Pentru montajul din figură se cunosc valorile

şi puterea nominală a becului . Calculaţi:

1 12 ,E V= 1 1 ,r = Ω 1 1,5 ,R = Ω

2 5 ,R = Ω 22 , 1 bR r= Ω = Ω 18 P= W

a. valoarea intensităţii curentului care trece prin bec;

b. valoarea tensiunii electromotoare ; 2E

c. valoarea tensiunii electrice între punctele M şi N ale

circuitului.

49. Randamentul transferului optim de putere are valoarea: a. 100% b. 98% c. 50% d. depinde de consumator

50. În figura alăturată este prezentată schema unui circuit electric care conţine o sursă cu t.e.m. E şi rezistenţa internă neglijabilă şi rezistorii , . Cunoscând valoarea intensităţii curentului prin sursa E ca fiind

1 20R = Ω 2 3 60R R= = Ω2I A= , să se calculeze:

a. rezistenţa electrică echivalentă a circuitului extern; b. valoarea diferenţei de potenţial între bornele rezistorului 2R (punctele A şi B); c. puterea electrică disipată în rezistorul cu rezistenţa 1R .

≥

≥

≥

BIBLIOGRAFIE

1. A. Hristev, D. Borşan, L. Georgescu, N. Gherbanovschi, Probleme de Fizică pentru

clasele IX – X, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983;

2. M. Ivan, M. Logofătu, R. Constantinescu, Manual de fizică pentru clasa a X-a, Ed.

Aramis, Bucureşti, 2000;

3. R. Ionescu-Andrei, C. Onea, I. Toma, Bacalaureat 2003. Teste grilă de fizică.

4. Simulare Bacalaureat 2003, site MEC;

5. Bacalaureat 2007, Proba scrisă la Fizică, Ministerul Educaţiei şi Cercetării – Serviciul

Naţional de Evaluare şi Examinare;

6. C. Mantea, Fizică – manual pentru clasa a X-a, F1, Ed. All Educational, Bucureşti,

2000;

7. M. Logofătu, Electricitate şi bazele electrotehnicii, Universitatea din Bucureşti, 200


Teste grila BAC electricitate_ T38

Documents

Transcript of Teste grila BAC electricitate_ T38