BOLI INFECTIOASE1. Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru rujeola:A. Incubatia 15-21 de zileB. Semnul Koplik prezentC. Calea de transmitere digestivaD. Tratament etiologic cu penicilinaE. Nu exista vaccinRaspuns corect: B2. Urmatorul antibiotic este de electie in profilaxia si terapia etiologica din infectiile cu streptococbeta-hemolitic:A. CloramfenicolB. GentamicinaC. TetraciclinaD. Penicilina GE. CiproblaxacinaRaspuns correct: D3. Semnul Grozovici se intalneste in urmatoarele boli infectioase:A. VaricelaB. DizenterieC. LeptospirozaD. ScarlatinaE. Tifosul exantematicRaspuns corect: D4. Lichidul cefalorahidian in meningita tuberculoasa este de aspect:A. PurulentB. HemoragicC. NormalD. OpalescentE. Intermediar intre a, b, c, dRaspuns corect: C5. Hepatita virala de tip A debuteaza in principiu cu simptomatologia:A. Febra, frisoaneB. Redoarea cefeiC. Angina pultaceeD. Inapetenta, greata, varsaturiE. Hemoragie digestivaRaspuns corect: D6. Tratamentul etiologic in erizipel se efectueaza cu:A. GentamicinaB. FlorochinoloneC. CloramfenicolD. DoxaciclinaE. Penicilina GRaspuns corect: E7. Tratamentul in holera se efectueaza in principal cu:

A. Medicatie antialergicaB. Solutii pentru rehidratareC. Vitamine din grupul BD. Calmante de tuseE. AntitermiceRaspuns corect: B8. Tratamentul etiologic de electie in infectia cu Leptospira se efectueaza cu:A. CotrimoxazolB. NitrofuraniC. FlorochinoloneD. StreptomicinaE. PenicilinaRaspuns corect: E9. Insuficienta hepatica acuta este determinata in principal de virusul:A. Hepatitei AB. Hepatitei BC. Hepatitei CD. Hepatitei DE. Hepatitei ERaspuns corect: B10. Reactia adversa cea mai severa la administrarea parenterala a penicilinei:A. Febra, frisoaneB. Greata, varsaturiC. CefaleeD. DiareeE. Soc anafilacticRaspuns corect: E11. In perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infecŃioase reprezintă o sursă de infecŃie pentru:A. membrii familieiB. personalul de grijireC. bolnavii din spitalD. toate de mai sus;E. nici o varianta corecta.Raspuns corect : D12. Aceeasi ploscă trebuie folosită de către:A. un bolnavB. doi bolnaviC. patru bolnaviD. toate de mai susE. nici o varianta corectaRaspuns corect : A13. Bolnavul cu dizenterie bacteriană poate fi externat numai cand:A. lipsesc scaunele diareiceB. nu prezintă colici abdominaleC. coprocultura este negativă

D. toate de mai susE. nici o varianta corectaRaspuns corect : D14. In perioada prodromală a hepatitei acute virale A, gradul de infecŃiozitate este:A. redusB. ridicatC. absentD. hepatita virala A nu are perioada prodromalaE. pacientii cu hepatita virala A nu sunt infectiosiRaspuns corect : B15. In perioada de convalescenŃă a hepatitei acute A gradul de infecŃiozitate este:A. maximB. scăzutC. crescutD. hepatita virala A nu are perioada prodromalaE. pacientii cu hepatita virala A nu sunt infectiosiRaspuns corect: B16. Ingrijirea bolnavilor cu boli infecŃioase se face:A. concordanŃă cu fazele evolutive ale boliiB. la fel pentru toate afecŃiunileC. la fel toate stadiile boliiD. bolnavii infectiosi nu trebuie spitalizatiE. nici o varianta de mai susRaspuns corect : A17. Pe langă efectuarea tratamentului asistenta va urmări:A. apariŃia unor simptomeB. apariŃia complicaŃiilorC. igiena corporală a bolnavilorD. toate de mai susE. nici o varianta corectaRaspuns corect : D18. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbată:A. săptămanalB. la 3 zileC. ori de cate ori este nevoieD. nu se schimba pe perioada internariiE. nici o varianta de mai susRaspuns corect : C19. Nerespectarea grijirii mucoaselor la pacienŃii cu boli infecŃioase poate produce:A. otite secundareB. stomatiteC. conjunctivite purulenteD. toate de mai susE. nici o varianta corectaRaspuns corect : D20. La pacienŃii trataŃi cu antibiotice, mucoasa bucală si limba se poate bandijona cu:

A. glicerină boraxată + o substanŃă antifungicăB. neopreolC. hidrocortizonD. solutie de penicilinaE. apa oxigenataRaspuns corect : A21. Pentru prevenirea unor reacŃii alergice grave se recomandă:A. aplicarea antibioticelor pe mucoaseB. aplicarea sulfamidelor pe mucoaseC. evitarea aplicării de antibiotice si sulfamide pe mucoaseD. administrarea concomitenta cu hidrocortizonE. nici o varianta corectaRaspuns corect : C22. Dizenteria bacteriană se transmite pe cale:A. respiratorieB. digestivăC. sexualăD. intravenosE. nici o varianta corectaRaspuns corect : B23. Scarlatina se transmite pe cale:A. digestivăB. sexualăC. respiratorieD. intravenosE. nici o varianta corectaRaspuns corect : A24. Gripa se transmite pe cale:A. digestivăB. cutanatăC. respiratorieD. intravenosE. nici o varianta corectaRaspuns corect : C25. Pentru prevenirea infecŃiilor stafilococice se recomandă:A. reutilizarea lenjeriei de pat fara sterilizare neaparataB. reutilizarea saltelelor fara sterilizare neaparataC. sterilizarea instrumentelor medicaleD. ozonizarea aerului din saloaneE. nici o varianta corectaRaspuns corect : C26. Pe cale digestivă se transmite:A. meningita meningococicăB. hepatita virală A si BC. dizenteriaD. tuberculoza

E. nici una din variantele de mai sus.Raspuns corect : C27. Prevenirea infecŃiilor intraspitalicesti nu se poate realiza prin:A. procedee umede de curăŃenieB. folosirea substanŃelor si soluŃiilor antisepticeC. izolarea bolnavilor saloane separateD. internarea pacientilor infectiosiE. nici o varinata corectaRaspuns corect : D28. Sindromul icteric nu poate fi prezent la pacienŃii cu:A. hepatite acuteB. ciroze hepaticeC. icter mecanicD. dizenterieE. nici o varianta corectaRaspuns corect : D29. Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienŃii cu:A. menigită bacterianăB. meningită viralăC. meningită TBCD. toate de mai susE. nici o varianta corectaRaspuns corect : DBOLI INFECŢIOASE Autor: Şef lucr. Dr. Valentina Ionescu

1. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la febră sunt reale:a. febra însoţeşte toate bolile infecţioaseb. febra apare ca o dereglare a centrului termoreglăriic. febra constituie o reacţie de apărare a organismuluid. febra este sinonimă cu boala infecţioasăe. inducţia febrei este realizată de substanţe pirogene exo- şi endogene

R: b, c, e2. Boala infecţioasă acută ciclică are o evoluţie stadială care cuprinde:

a. numai incubaţia b. numai invaziac. numai perioada de stared. numai perioada de decline. incubaţie + invazie + perioada de stare + perioada de declin +

convalescenţăR: e

3. Apariţia constantă într-un teritoriu a unui număr redus, dar constant, de îmbolnăviri, fără legătură evidentă între ele, caracterizează:

a. periodicitateab. endemicitateac. sporadicitatea

d. epidemiae. pandemia

R: b4. În faţa unui pacient cu boală infecţioasă, nursa trebuie să ştie:

a. dacă pacientul necesită izolare obligatorie în spitalb. modul de transmitere a infecţieic. ce măsuri specifice se iau faţă de contacţid. numărul de internări din anul precedente. ce măsuri de igienă personală se iau

R: a, b, c, e 5. Prelevarea exudatului intranazal se face pentru:

a. diagnosticul bolilor cu transmitere aerogenăb. stabilirea stării de purtător sănătos de germenc. diagnosticul hepatitei acute virale tip Bd. diagnosticul difterieie. diagnosticul trichinelozei

R: a, b, d6. Erori frecvente în practica antibioterapiei pot fi considerate:

a. antibioprofilaxia la tineri cu infecţii virale pentru prevenirea suprainfecţiei bacteriene

b. administrarea de oxacilină la un pacient cu S.aureus în exudatul faringianc. utilizarea antibioticelor la pacienţi febrili cu granulocitopenied. utilizarea de rutină a antibioticelor la un pacient febrile. schimbarea antibioticului după 3 zile dacă nu se obţine îmbunătăţirea

simptomatologieiR: a, b, d, e7. La un tânăr cu angină streptococică i se va prescrie de primă intenţie:

a. penicilina G sau eritromicină daca este alergic la beta-lactamineb. cefalosporine gen.IIc. oxacilinăd. tetraciclinăe. ciprofloxacină

R: a8. Infecţia nosocomială este:

a. infecţia dobândită în primele 24 ore de la externarea din spitalb. infecţia dobândită în afara unei unităţi spitaliceştic. infecţia dobândită numai de copiid. infecţia dobândită prin muşcătură de animal necunoscute. infecţia dobândită în spital sau orice unitate de asistenţă medicală,

indiferent de profilul medical sau chirurgical.R: e9. Care din măsurile următoare sunt utile în profilaxia infecţiilor nosocomiale:

a. profilaxie cu antibiotice cu spectru larg la pacienţii din grupele de riscb. izolarea corespunzătoare a pacienţilorc. supraveghere şi control permanentd. curăţenie, dezinfecţie şi sterilizare corect efectuate

e. evitarea spitalizărilor inutileR: b, c, d, e10. Prevenirea infecţiilor urinare nosocomiale implică:

a. folosirea sondelor urinareb. evitarea utilizării sondelor urinarec. respectarea asepsiei în timpul montării sondeid. sondă urinară închisăe. administrarea profilactică de nitrofurantoin

R: b, c, d11. Exantemul din scarlatină are următoarele caracteristici:

a. respectă palmele, planteleb. este accentuat la nivelul plicilor de flexiunec. este însoţit de semnul Koplikd. apare iniţial la nivelul feţeie. este urmat de descuamaţie

R: a, b, e12. Tratamentul de elecţie în scarlatină se face cu:

a. ampicilinăb. penicilinăc. clormafenicold. cefalosporinee. tetraciclină

R: b13. Elementele clinice sugestive pentru rujeolă sunt:

a. erupţie polimorfăb. catar oculo-nazal şi traheo-bronşicc. semnul Pastiad. semnul Koplike. ciclul lingual

R: b, d14. Semnul caracteristic în rubeolă este reprezentat de:

a. angina roşie „în flacără”b. erupţia maculo-eritematoasă, confluentă, intens pruriginoasăc. adenopatiile retroauriculare, occipitale, latero-cervicaled. semnul Koplike. faciesul plâns

R: c15. Erupţia din varicelă are următoarele caracteristici:

a. este universalăb. este de tip polimorfc. apare în mai multe puseed. lasă întotdeauna cicatricie. este de tip maculo-eritematos

R: a, b, c16. Virusul varicelo-zosterian se transmite prin:

a. saliva bolnavilor, cu 1-2 zile înainte de apariţia erupţiei

b. prin urinăc. prin fecaled. contact direct cu conţinutul veziculelore. numai prin cruste

R: a, d17. Angina difterică se caracterizează prin:

a. debut brusc, cu febră mareb. disfagie intensăc. exudat opalescent, cu formarea de false membrane, alb-sidefiid. exudat pultaceue. este însoţită de semne de toxemie

R: c, e18. Difteria se poate transmite:

a. de la persoana bolnavă, prin picăturile de salivăb. de la animalul bolnav, prin urinăc. de la bolnav, prin sânged. prin contact cu obiecte contaminatee. de la purtători sănătoşi

R: a, e19. Bolnavul cu difterie este tratat:

a. numai în spitalb. cu ser antidifteric + antibiotic + anatoxină + simptomaticec. numai cu antibioticd. numai cu ser antidifterice. la domiciliu

R: a, b20. Tabloul clinic în gripă cuprinde:

a. stare de curbaturăb. secreţie nazală muco-purulentăc. hipertensiune arterialăd. febră înaltă, frisoanee. vărsături în jet

R: a, d21. Tratamentul în gripă presupune:

a. antibioterapie în toate cazurileb. combaterea febrei cu aspirină la copiic. corticoterapie în formele toxiced. hidratare largă pentru tusea productivăe. aciclovir

R: c, d22. În stadiul cataral, sugestive pentru tusea convulsivă sunt:

a. tusea tenace, emetizantă, rezistentă la terapia uzualăb. rinoreea seroasăc. tusea productivăd. vărsăturilee. cefaleea

R: a23. Tratamentul etiologic în tusea convulsivă se face cu:

a. penicilinăb. eritromicinăc. gentamicinăd. fluorochinolonee. cloramfenicol

R: b, d24. În deshidratările de 5%, reechilibrarea hidroelectrolitică se face prin:

a. administrare de săruri per osb. administrare de electroliţi parenteral c. administrare de sânged. administrare de imunoglobulinee. administrare de plasmă

R: a25. În perioada de stare a dizenteriei bacteriene scaunele au aspect:

a. aposb. muco-pio-sanguinolentc. galben-verzuid. riziforme. muco-grunjos

R: b26. Tabloul clinic în febra tifoidă este caracterizat prin:

a. debut brusc în toate cazurileb. prezenţa rozeolelor tificec. puls bradicardic, discordant cu febrad. angina Duguete. hipertensiune arterială

R: b, c, d27. Tabloul clinic al holerei cuprinde:

a. scaune diareice apoase, afecaloide, riziformeb. scaune diareice muco-pio-sanguinolentec. sindrom de deshidratare, de diverse graded. hipertermie pe toată perioada boliie. tenesme

R: a, c28. Cea mai frecventă determinare în infecţia cu virusul urlian este la nivelul:

a. pancreasuluib. meningeluic. glandei parotide d. encefaluluie. ovarului

R: c29. Hepatitele acute virale (HAV) cu transmitere fecal-orală sunt:

a. HAV tip Ab. HAV tip B

c. HAV tip Cd. HAV tip De. HAV tip E

R: a, e30. În perioada prodromală a HAV se pot întâlni:

a. greţurib. icter pruriginosc. vărsăturid. febră înaltăe. inapetenţă

R: a, c, e31. HAV tip B se transmite:

a. prin sânge şi derivate de sânge contaminatb. sexualc. fecal-orald. prin instrumentar medical şi nemedical contaminate. vertical, de la mamă la făt

R: a, b, d, e32. Semnele de alarmă pentru nursă în supravegherea unui pacient cu HVA:

a. somnolenţă diurnă, scăderea capacităţii de concentrareb. prezenţa sindromului de colestazăc. urinile hipercromed. apariţia manifestărilor hemoragiparee. apariţia scaunelor diareice

R: a, d33. Care din următoarele modificări ale LCR pledează pentru o meningită bacteriană:

a. glicorahie mult crescutăb. elemente celulare cu miilec. predominenţa mononuclearelord. proteinorahie mult crescutăe. glicorahie normală

R: b, d34. Care este obiectivul principal al tratamentului în meningitele bacteriene:

a. combaterea hipertensiunii intracranieneb. combaterea convulsiilorc. sterlizarea rapidă a LCRd. combaterea vărsăturilore. controlul strict al aportului de lichide

R: c35. Pentru diagnosticul meningitei, indispensabilă este:

a. hemoculturab. tomografia cerebralăc. puncţia lombarăd. hemoleucogramae. radiografia craniană

R: c

36. Care este cea mai frecventă formă clinică de infecţie cu virusurile poliomietice:a. poliomielita paraliticăb. poliomielita neparaliticăc. infecţia inaparentăd. boala minorăe. boala minoră şi meningita cu LCR clar

R: c37. Caracteristicile paraliziei poliomielitice sunt:

a. paralizii simetrice, cu hipertonieb. paralizii asimetrice, flasce, cu hipotonie şi tulburări ale sensibilităţii

obiectivec. paralizii asimetrice, flasce, cu reflexe osteotendinoase diminuate sau

abolited. paralizii asimetrice, cu hipertoniee. sunt urmate de atrofii şi sechele

R: c, e38. Atitudinea în faţa unei plăgi rabigene:.

a. toaleta plăgiib. administrare de ATPA + vaccinc. administrare de ser antirabic numai la indicaţiile absolute, după testared. administrare de ser + vaccin la toate plăgilee. administrare obligatoriu de antibiotice

R: a, b, c39. Referitor la tetanos, sunt adevărate următoarele:

a. este o boală contagioasă severăb. este determinat de un bacil Gram negativc. este produs de toxina unui bacil Gram pozitiv, anaerobd. boala lasă imunitate durabilăe. rezervorul natural este uman

R: c40. Tetanosul generalizat se caracterizează prin:

a. trismusb. alterarea senzoriuluic. contractură tonică permanentă, cu crize de contractură paroxisticăd. febră prezentă în toate cazurilee. evoluţie cu atât mai severă cu cât incubaţia e mai scurtă

R: a, c, e41. Profilaxia toxoplasmozei implică:

a. consumare de carne pregătită termicb. evitarea contactului cu dejectele pisiciic. spălarea fructelor, zarzavaturilor, înainte de consumd. tratarea tuturor contacţilor bolnavilor cu toxoplasmozăe. consumul de lapte crud

R: a, b, c42. Tabloul clinic: mialgii + febră + edeme palpebrale + greţuri + dureri abdominale - vă sugerează:

a. trichinelozăb. chist hidaticc. toxoplasmozad. oxiurazae. rubeolă

R: a43. Tratamentul în trichineloză se poate face cu:

a. albendazolb. mebendazolc. metronidazold. cotrimoxazole. clorochină

R: a, b44. Leptospiroza se poate trata etiologic cu:

a. aciclovirb. vancomicinăc. penicilinăGd. ampicilinăe. kanamicină

R: c, d45. Profilaxia în leptospiroză presupune:

a. chimioprofilaxia contacţilorb. internarea obligatorie a contacţilorc. deratizared. clorinarea bazinelor de înote. vaccinarea animalelor domestice

R: a, c, d, e46. Care din condiţiile următoare se consideră a fi patognomonică pentru mononucleoza infecţioasă:

a. febra înaltăb. hepatosplenomegaliac. diareed. adenopatii latero-cervicalee. limfocitoză şi prezenţa de limfocite atipice

R: e

47. Dintre lichidele biologice implicate în transmiterea infecţiei cu HIV fac parte:a. sângeleb. spermac. urinad. secreţiile vaginalee. lapte matern

R: a, b, d, e48. Cele mai frecvente infecţii oportuniste întâlnite la pacienţii HIV+ sunt:

a. pneumonia cu Pn. Jiroveciib. tuberculoza pulmonară

c. candidoza diseminatăd. histoplasmozae. citomegalviroza

R: a, b49. Diagnosticul de infecţie cu HIV la un nou-născut din mamă HIV+ se pune pe baza

următoarelor teste biologice:

a. test ELISA- ac anti HIV1, 2b. test Western blotc. 2 teste ELISA+W. Blotd. determinarea încărcăturii virale (PCR- ARN-HIV)e. determinarea numărului ly CD4

R: d

50. Care din următoarele boli digestive intră în discuţie pentru diagnostic diferenţial în cazul unui pacient întors recent dintr-o ţară din zona tropicală, regiune caracterizată prin nivel redus desanitaţie şi lipsa controlului apei potabile?

a. hepatită acută virală tip Bb. holerăc. dizenterie amoebianăd. diareea călătorilore. febră tifoidă

R: b, c, d, e