TEST DE EVALUARE

Citește următorul text, apoi răspunde cerințelor de mai jos:Radu fusese şcolar bun. Clasele primare le făcuse cu învățătorul Ghervescu, în sat la el. Văzându-l aşa cuminte şi

cu dragoste de carte, învățătorului i s-a făcut milă. El avea un frate, popă la Bucuresti, la care i-a scris o scrisoare lungă, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de-acolo din sat şi, cum băiatul e sărac şi ar vrea să înveţe mai departe, ar fi bine să-l ia pe lângă dânsul şi să-l dea acolo la gimnaziu. Mai târziu - cine ştie ce va putea ieşi din această binefacere... Fratele domnului Ghervescu i-a răspuns şi el, printr-o scrisoare lungă, că-l primeşte bucuros.

Aşa că lucrurile s-au pus iute la cale. Biata Ilinca văduva i-a pregătit băiatului în grabă ce-a putut, a mai împrumutat câte o bucăţică de material de prin sat, de i-a făcut şi ea ce s-a priceput, ca o mamă - şi pe la coptul strugurilor s-a despărţit, cu lacrămile pe obraz, de singurul copil al casei şi singura ei mângâiere.

- Radule, mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo.Și s-a obișnuit Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus şi răbdător. Câteva zile, la început, îl cam zăpăcise

oraşul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât uşa, zgomotul trăsurilor, învălmăşeala lumii, casele mari cu câte patru rânduri îi aţâţau curiozitatea lui de copil neobişnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleau încap val-vârtej şi-i târau gândurile şi mirarea ca într-un şuvoi năprasnic.

Vara, la vacanţ a   cea mare, îndată după împărţirea   premiilor, îşi strângea lucruşoarele, săruta frumos mâna părintelui şi mamei preotese, îşi lua legătura la subţioara şi pleca pe jos acasă, cu inima plin ă de dor, de bucurie şi de nerăbdare.

Iar mama Ilinca, în toţi anii, la ziua aceea, curăța mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale mâncării.Și cât îi ea de trecută, de slabă şi bătută de necazuri, dar fața îi întinereşte când vede pe Radu venind, se repede

în cale-i şi într-un suflet e la poarta livezii. (Alexandru Vlahuță, Din durerile lumii )

1. (8p) Transcrie, din textul dat, un cuvânt/grup de cuvinte care arată timpul și un cuvânt /grup de cuvinte care indică spațiul în care se desfășoară acțiunea.

2. (8p) Numește modul predominant de expunere din textul de mai sus.3. (8p) Precizați ce tip de narator relatează întâmplările din textul dat.4. (20p) Alcătuiește o compunere, de aproximativ 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Radu, personajul din

textul de mai sus.

Subiectul al II-lea

1. (10p) Completaţi spaţiile punctate cu verbele din paranteze, respectând indicaţiile date: ....................................... (a pleca – modul indicativ, timpul perfect-compus, pers. I, nr. sg.)........................................ (a povesti – modul indicativ, timpul imperfect, pers. a II-a, nr. pl)....................................... (a șterge – modul condiţional-optativ, timpul perfect, pers. I, nr. sg)........................................ (a scrie – modul conjunctiv, timpul prezent, pers. a III-a nr. sg)..........................................(a merge – modul indicativ, timpul viitor, persoana I, nr. pl)

2. (12p) Corectează greşelile din enunțurile de mai jos: Mie frică să numi uit caietul acasă. Dacă tear auzi profesorul tău, ar spune să fi mai atent. Văzândule în parc, am știut că nu v-or veni la noi.

3. (20p) Precizați modul și timpul verbelor din enunțurile de mai jos. Am uitat să-mi fac proiectul la chimie. Toți colegii ar pleca într-o excursie, dar nu este posibil acum. Vecinii mei se făcuseră actori la teatru.

4. (4p) Alcătuiți un enunț în care verbul a însemna să aibă valoare predicativă și un alt enunț în care acest verb să aibă valoare copulativă.