Terorismul – Fenomen Al Contemporaneităţii

7/23/2019 Terorismul – Fenomen Al Contemporaneităţii

http://slidepdf.com/reader/full/terorismul-fenomen-al-contemporaneitatii 1/7

Terorismul – Fenomen al Contemporaneităţii

Capitolul 1 Aspecte generale privind conceptul de terorism

1.1 No iuni Introductiveț

Începutul secolului al XXI-lea se caracterizează prin exacerbarea unuia dintre cele mai sângeroase şi

mai barbare tipuri de violenţă, terorismul, care tinde să îndrepte omenirea către o nouă eră a agresivităţii.

pectrul ameninţărilor asimetrice şi atipice a devenit extrem de variat şi se a!lă în continuă diversi!icare şi

internaţionalizare, unele dintre acestea !iind de importanţă ma"oră #crima organizată, proli!erarea armelor de distrugere în masă, tra!icul de droguri, corupţia, acţiunile teroriste şi activităţile ilegale de !inanţare a

terorismului$. În marea lor ma"oritate, acestea se întrepătrund sau se relaţionează deoarece urmăresc

impunerea prin violenţă a unor revendicări de natură diversă aparţinând unor grupuri cu interese

minoritare. %inamica !enomenului terorist internaţional evidenţiază sc&imbările ma"ore intervenite în

natura ameninţărilor la adresa securităţii statelor în perioada post-'ăzboi 'ece, motivaţiile violenţei sau

agresiunii de orice natură devenind !oarte diverse( de la cele politice şi religioase la cele economice,

in!ormatice, cibernetice, sau de orice altă natură şi în strânsă legătură cu crizele ma"ore, interesele crimei

organizate, interesele etnice şi religioase, războaiele in!ormaţionale etc. )erorismul trans!rontalier este

un !enomen în dezvoltare continuă, devenind un pericol social din ce în ce mai letal la adresa securităţii

naţionale, regionale şi mondiale în condiţiile modi!icării continue a motivaţiilor, tacticilor, modalităţilor

de acţiune şi a ţintelor vizate şi a creşterii spri"inului logistic, nivelului de susţinere unei părţi a opiniei

1



publice şi specializării pregătirii teroriştilor *. %imensiunile actuale ale violenţei terorismului contemporan

sunt de natură să zdruncine stabilitatea relaţiilor normale de convieţuire paşnică, să a!ecteze legăturile

politice, culturale, economice şi de altă natură dintre ţări şi popoare în con!ormitate cu normele morale şi

principiile dreptului internaţional.

1.2 Conceptul de terorism. Definiţie. Trăsături

%e!iniţiile date terorismului sunt numeroase şi !oarte diversi!icate. +nele consideră acest

!enomen ca !iind normal, ca reacţie la virusarea sistemelor societale şi la bulversarea sistemelor de

valori, altele îl plasează în !ormele extreme de mani!estare a violenţei umane, iar cele mai multe îl

consideră un !enomen de patologie socială, adică o reacţie anormală, asimetrică, c&iar atipică şi, în

general, cu totul disproporţionată la progres, la tendinţele evolutive ale societăţilor. %esigur, aceste

de!iniţii îşi au importanţa lor, întrucât analizează, din varii puncte de vedere, un !enomen !enomenulterorismului şi îl plasează într-o ontologie socială şi ea !oarte diversi!icată şi !oarte complexă. )ermenul

de terorism vine din limba latină, de la cuvintele terror-terroris, şi are conotaţie militară. )erorismul era

!olosit de legiunile romane pentru a impune legea lor, înspăimântând populaţia şi obligând-o ast!el la

supunere. /itler avea şi el o atitudine extrem de !avorabilă !aţă de terorism. +nul din principiile după care

se g&ida şi pe care-l enunţă în 0ein 1amp! era acela potrivit căruia singurul mi"loc de a câştiga cu

uşurinţă împotriva raţiunii îl reprezintă teroarea şi !orţa. 2rimele încercări de de!inire a terorismului din

punct de vedere "uridic au apărut în timpul 3on!erinţelor Internaţionale pentru +ni!icarea 4egii 2enale5,

prin intermediul lui 6uintilliano aladana, care a introdus, în *789, în cadrul :cademiei de la /aga,conceptul de crimă internaţională5 #ce includea în s!era sa de de!inire crimele împotriva drepturilor

omului şi crimele comise împotriva şe!ilor statelor străine sau a reprezentanţilor diplomatici ai acestora$ 8.

%atorită inabilităţii statelor de a cădea de acord asupra de!inirii crimei politice5 sau a determinării exacte

a ceea ce constituie un act terorist, patru con!erinţe internaţionale au eşuat în încercarea de a de!ini

terorismul. În cadrul con!erinţei de la 3open&aga din anul *7;9 se a"unge la de!inirea "uridică a

terorismului ca act voluntar comis împotriva vieţii, integrităţii !izice, sănătăţii sau libertăţii o!icialităţilor<

orice act care prime"duieşte o comunitate, creează o stare de teroare în vederea sc&imbării autorităţi

publice sau împiedicarea acţiunilor acesteia, sau care urmăreşte deran"area relaţiilor internaţionale 5.

1 0irela :tanasiu şi 4ucian tăncilă Terorismul ― răul din umbră al începutului de secol =ditura +niversităţii >aţionale de :părare 3arol I5 ?ucureşti 8@*A

2 3entrul de tudii trategice de ecuritate Terorismul - dimensiune eopolitică !i eostrateică. ră"boiul terorist.

ră"boiul împotriva terorismului ?ucureşti, 8@@8

2



2rima 3on!erinţă a 4igii >aţiunilor pentru prevenirea şi pedepsirea terorismului5 a avut loc între anii

*7;9-*7;B, în cadrul acesteia adoptându-se de!inirea actelor teroriste ca actele criminale îndreptate

împotriva unui stat, ast!el gândite şi concepute să creeze teroare în minţile persoanelor particulare, a

grupurilor sociale sau a opiniei publice 5. În *7C8, administraţia americană a înaintat, în cadrul celei de-a

şasea :dunări Denerale a E>+, memoriul 2ropunerea +: privind legi!erarea convenţiei pentru

prevenirea şi pedepsirea anumitor acte de terorism internaţional5, !inalizată cu decizia E>+ de a stabili

un 3omitet :d /oc pentru terorismul internaţional5. 4a 7 decembrie *7F9, E>+ a adoptat pentru prima

dată o rezoluţie de condamnare a actelor teroriste, de!inindu-le ca acte criminale5. )erorismul este o

problemă a oamenilor care plon"ează într-o logică a urii !ără limite, pentru care toate valorile ce

!undamentează societatea noastră occidentală şi mai ales respectul !aţă de viaţa umană nu mai au curs ;.

)erorismul are o pla"ă !oarte largă de scopuri, obiective şi nu poate !i redus la ceea ce s-ar numi patologie

socială. %ar el este un produs al societăţii omeneşti, vine din interiorul civilizaţiilor şi se prezintă ca o

trecere la limită, ca un summum al acumulărilor negative. +neori este vorba de grupuri teroriste locale

care caută pur şi simplu să utilizeze terorismul pentru a-şi procura resursele necesare ducerii războiului

lor de guerilă. Grontiera între banditism şi terorism este !lexibilă. =ste ceea ce, într-un anume sens, s-a

observat în :sia 3entrală unde s-a procedat la sec&estrarea occidentalilor #în vederea răscumpărării lor$ şi

în Hemen. ?ătălia pentru resurse, mondializarea in!ormaţiei şi a economiei - atât cea pozitivă, necesară

şi !olositoare oamenilor, naţiunilor şi statelor, cât şi cea negativă, pro!itabilă doar pentru lumea

interlopă, pentru criminalitate, tra!ic de droguri etc., adică pentru partea socială distructivă - produce

e!ecte dintre cele mai ciudate. )erorismul se prezintă ca un !enomen social extrem de complex, constând

din mani!estarea spectaculoasă a violenţei, cu scopul de a atrage atenţia, a înspăimânta, a c&inui şi a

impune un anumit tip de comportament, uneori, pur şi simplu pentru a teroriza, printr-o gamă !oarte

diversi!icată de acţiuni-limită, în care omul este deopotrivă armă şi victimă, călău şi condamnat.

)erorismul are cauze şi e!ecte. =l se prezintă ca un aisberg, care ameninţă nu numai cu ceea ce se vede, ci

mai ales cu ceea ce nu se vede. 2oate avea explicaţii, nu însă şi "usti!icări sau raţiuni su!iciente.

)erorismul !rizează iraţionalul. =l nu este în!runtare sau con!runtare, ci anormalitate, ură, patologie

socială, inteligenţă criminală, mârşăvie. )erorismul militar nu este altceva decât un terorism practicat prin

mi"loace militare de către structuri militare. unt bine cunoscute !ormele de terorism militar din

regimurile dictatoriale, ca şi cele care se practică îndeosebi în :merica 4atină. )erorismul militar are

câteva caracteristici care-l di!erenţiază de celelalte !orme de terorism(

• este un terorism organizat, ce-şi !ixează scopuri şi obiective precise*F pe care le duce

la îndeplinire pe etape, în mod plani!icat<

3 #a uerre contre le terrorisme 3&ristian %elang&e, general #r$ de corp de armată, *[email protected]@@*, ?ucure tiș

3



• este instrument de presiune care, de cele mai multe ori, se prezintă doar ca o expresie

militară #o componentă militară$ a terorismului de stat<• este o !ormă de mani!estare a terorismului politic<• deşi există impresia că, uneori, terorismul militar este independent de cel politic, el nu

poare !i altceva #atunci când nu vine din partea vreunui grup de dezaxaţi$ decât o expresie

militară a unui extremism politic #spre exemplu, teroarea legionară din anii A*$<• poate !i exercitat uneori de !oşti militari #în cea mai mare parte dezaxaţi sau trecuţi în

lumea crimei organizate$ care urmăresc anumite obiective şi, în acest scop, se grupează în

organizaţii teroriste .

Capitolul 2 Terorismul – fenomen al contemporaneităţii

2.1 $ericole !i ameninţări teroriste în conte%tul internaţional actual

În contextul !enomenului de globalizare şi în paralel cu procesele realizate în planul cooperării

internaţionale se mani!estă tot mai accentuat procese perturbatoare la adresa securităţii statelor între care

!enomenul terorist ocupă un loc central. %e alt!el, în trategia de securitate naţională a 'omâniei se arată

că principalele riscuri şi ameninţări ma"ore la adresa securităţii naţionale sunt9@( terorismul internaţional

structurat< proli!erarea armelor de distrugere în masă< con!lictele regionale< criminalitatea trans!rontalieră.

:tacurile teroriste ce au a!ectat importante regiuni ale lumii, începând cu +:, acţiunile similare

executate la 0adrid, 4ondra, Istanbul, precum şi cele care au avut loc în Erientul :propiat, 3aucaz, :sia

3entrală şi de ud-=st dovedesc că terorismul, şi îndeosebi cel de sorginte extremist-religioasă, structurat

în reţele trans!rontaliere, reprezintă ameninţarea strategică cea mai gravă la adresa democraţiei şi

libertăţii, a vieţii şi proprietăţii. 'eţelele teroriste internaţionale actuale bene!iciază de te&nologie,

trans!eruri bancare şi mi"loace de comunicaţii moderne, de in!rastructura o!erită de unele organizaţii

etnico-religioase, precum şi de spri"inul regimurilor corupte sau incapabile să guverneze democratic.

3aracterul desc&is al societăţilor democratice moderne ca şi cerinţele globalizării determină ca, atât

comunitatea internaţională în ansamblu, cât şi !iecare stat în parte să rămână vulnerabile în !aţa

terorismului, aceasta reprezentând de !apt una din caracteristicile mediului de securitate internaţional. În

acest mediu se construiesc şi dezvoltă ingenios şi per!id strategii şi organizaţii de distrugere a unor

sisteme de valori, !ie pentru a demonstra că există !orţe distructive ce nu pot !i contracarate, !ie pentru a

înlocui aceste sisteme de valori cu opusul lor. În general, aceste acţiuni vin nu doar din tabăra

nemulţumiţilor, a opozanţilor la democraţie, a psi&opaţilor şi degradaţilor sociali, ci şi din cea a unor

ideologii exclusiviste şi intolerante, a in!lexibilităţii, absurdului şi cultului violenţei.

2.2 &pecte psi'oloice ale strateiei terorismului contemporan

4



pre deosebire de vremurile trecute, urmare şi a redimensionării !enomenului terorist, teroristul

este identi!icat, de cele mai multe ori, ca o persoană cu educaţie aleasă şi cu studii !inalizate la universităţi

prestigioase. 2si&ologia lor este însă complexă. Gorţele ce se a!lă în spatele teroristului includ aserţiunea

masculinităţii #sau a !eminităţii$, nevoia de depersonalizare, !uga de propria personalitate, izolarea şi

încrederea în magia sângelui5. #:ntipa, 8@@A$. >esiguranţa, căutarea pericolului, asociate cu tendinţe de

suicid, sunt elemente de interes ce de!inesc !elul de a !i al unui posibil candidat la terorism. :tentatele

plănuite de organizaţiile teroriste sunt, de cele mai multe ori, răspunsul unor !rustrări acumulate în lupta

pentru putere sau pentru înlăturarea unor stări de lucruri neconvenabile. )rans!ormarea cauzei lor într-un

război este deosebit de importantă pentru terorişti, aceştia căutând să-şi veri!ice credinţa prin

con!runtările militare. 3unoscând psi&ologia teroristului, structurile specializate pot să întreprindă

măsurile de combatere a terorismului. >u trebuie negli"at adevărul că interesul pentru pro!ilul luptătorului

antiterorist este mani!estat şi de către grupările teroriste, !ie că acestea sunt cunoscute sau nu. 2ornind de

la cele precizate, se poate aprecia că organizaţiile criminale şi cele teroriste converg caracteristici multiple

ce permit o strânsă cooperare, ast!el încât acestea permit o înaltă ierar&izare structurală, cu paliere

decizionale, cu sarcini şi competenţe bine de!inite. )otodată, în des!ăşurarea activităţilor speci!ice, acestea

uzitează de acoperiri o!iciale, !iind vizate activităţi ilicite de mare amploare, violenţa !iind principala

regulă de acţiune. 3u intenţia de a susţine o mai bună cunoaştere a !enomenelor terorismului şi crimei

organizate transnaţionale, apreciem mani!estarile tip JamiJaze reprezintă c&intesenţa acestor actiuniA.

4ogica martiriului din ** septembrie 8@@*, con!irma şi acest lucru printr-o serie de date desprinse din

surse desc&ise. +n studiu realizat de un grup de specialişti ai Institutului de 2olitici Internaţionale pentru

4uptă Împotriva )erorismului #International 2olicK Institute !or 3ounter )errorism$ apreciază că acest

comportament autodistructiv al teroriştilor palestinieni ar !i o rezultantă a celor două tipuri de suicid(

altruism şi !atalism. Houng #*7C8$ a!irma că aceste două categorii ar trebui tratate ca surori gemene,

di!erenţa dintre ele poate !i văzută doar prin înţelesul subiectiv al acţiunii sinucigaşe. %acă o persoană se

sinucide pentru a-şi îndeplini datoria, statusul său psi&ologic poate !i ori o convingere senină #altruism$,

ori !rică şi disperare extreme #!atalism$ . În cazul atacurilor de la ** septembrie nu se poate vorbi de

tineri palestinieni lipsiţi de perspective. %impotrivă, este vorba despre tineri musulmani mai degrabă

educaţi şi aparent integraţi în modul de viaţă european şi nord-american. 0o&amed :tta, 0arLan al

&e&&i, /ani /an"our sau Miad Narra& con!irmă acest lucru, !iind doar câţiva dintre cei care au iniţiat

atentatele de la Oorld )rade 3enter, din ** septembrie 8@@*. 3aracteristica generală pentru toţi este dată

de lupta comună împotriva regimuilor despotice. Eprindu-ne numai şi asupra vârstelor celor *7 terorişti

sinucigaşi din ** septembrie 8@@*, avem indicii că tăria mentală este o trăsătură de bază a pro!ilului

4 (rani"aţiile teroriste - Conceptuali"area terorii vs securitatea europeană :ng&el :>%'==3+, >icolae':%+, ?ucureşti, 8@@F

5



psi&ologic, alături de sănătate, disciplină, sacri!iciu şi răbdare. Giecare membru trebuie să !ie capabil să

suporte vărsarea de sânge, omorul, arestările şi înc&isoarea. =l trebuie să !ie capabil, dacă va !i necesar, să

omoare unul sau mai mulţi tovarăţi ai săi. =l trebuie să !ie capabil să suporte privaţiunile şi tratamentul

în"ositor la care ar putea să !ie expus de către inamic. =l nu trebuie să se vândă inamicului, nici să-şi

sacri!ice religia de dragul libertăţii59.

Concluzii finale

ecolul XXI a adus, odată cu desc&iderea de noi orizonturi ştiinţi!ice, te&nice şi in!ormaţionale, o

mulţime de probleme cărora comunitatea internaţională va trebui să le găsească neîntârziat un răspuns.

Începutul de veac va !i considerat pentru multă vreme un punct de re!erinţă în evoluţia !ără precedent a

!enomenului terorist, dar şi un moment crucial în care comunitatea internaţională a demonstrat &otărârea

şi determinarea de a eradica acest !lagel care se perpetuează de la un an la altul. 2e de altă parte, este tot

mai evident !aptul că numărul vulnerabilităţilor oricărui stat în !aţa acţiunilor teroriste a crescut

considerabil. Emenirea se a!lă în prezent în !aţa unei mari cotituri, iar !aptul că vom trăi într-o lume

multiculturală şi multietnică este inevitabil. :meninţările teroriste sunt şi rămân deocamdată de mare

actualitate şi se apreciază că în următorul deceniu ele nu vor dispărea ci, dimpotrivă, este posibil să se

diversi!ice şi c&iar să se ampli!ice5. :tacurile teroriste sunt şi vor !i în continuare atipice, lipsite de orice

moralitate şi în a!ara oricăror reguli ale păcii şi războiului. =le vor viza tot ce este vulnerabil state,

guverne, instituţii publice, organizaţii internaţionale, aglomerări urbane şi locuri publice, in!rastructuri,

reţele de comunicaţii şi mai ales oameni #bătrâni, !emei şi copii$ întrucât unul dintre obiectivele cele

mai importante ale terorismului este să creeze oroare, indignare, dezgust, panică, nesiguranţă şi !rică.

5 0anualul teoriştilor, 8@@8

6



Bibliografie

*. 0irela :tanasiu şi 4ucian tăncilă Terorismul ― răul din umbră al începutului de secol =ditura

+niversităţii >aţionale de :părare 3arol I5 ?ucureşti 8@*A8. 3entrul de tudii trategice de ecuritate Terorismul - dimensiune eopolitică !i eostrateică. ră"boiul

terorist. ră"boiul împotriva terorismului ?ucureşti, 8@@8

;. #a uerre contre le terrorisme 3&ristian %elang&e, general în rezervă de armată, *[email protected]@@*, ?ucure tiș

A. (rani"aţiile teroriste - Conceptuali"area terorii vs securitatea europeană :ng&el :ndreescu, >icolae

'adu, ?ucureşti, 8@@F5. 0anualul teoriştilor, 8@@8

7

Terorismul – Fenomen Al Contemporaneităţii

Documents

Transcript of Terorismul – Fenomen Al Contemporaneităţii