Terorismul de stat

- Rolul militarilor in pol – militarii isi asigura rolul de a transforma soc- Doctrina de securitate nat – ideologie comuna: un razb intern a fost declansat, adoptand tehnici

de gherila. Doctrina spunea ca soc tb sa se dezv in accord cu valorile crestin-dem, catolice… idealurile sec nat punea accentul pe pericolul Marxist asupra soc crestin-occidentale. Tb inlaturat din soc printr-un razb intern.

- Alianta intre serv secrete ale acestor reg pt a reprima cetatenii sip e teritoriul statelor vecine (Operatiunea Condor)

- Tranzitia spre dem. – trasatura comuna: durata lunga a reg militare.

Dictaturi militare:

1. Chile 1973 – 19892. Uruguay 1973 – 19853. Argentina 1976 – 19834. Brazilia 1964 – 19855. Paraguay 1954 – 19896. Bolivia 1964 – 1982 (in mod special `71-`78)7. Peru 1975 – 19808. Ecuador 1971 – 1979

Anii `70 au fost apogeul dictaturilor militare in Amer Lat (contextual cum se ajunge la put este post `59 Rev din Cuba ca model). Exista si experiente comuniste: Peru – Juan Velasco Alverado – guv militara ce a luat masuri tipice unei guv socialiste. Motivul interventiei mil din Peru: de a pune capat guv de stanga; Chile – Salvador Aliente, pres din `70 – interventie militara in guv socialista a lui Aliente (exista pericolul de a vedea o repetare a scenariului Cuba – o teama constanta pt SUA); Arg si Uruguay – pretext: extrema violent a gherilei; Br si Ecuador – motiv pt interventia mil in `64: nu exista o gherila marxista sau com, ci 2 decenii de populism; Bolivia – motiv interventie in forta a armatei ce tocmai s-a reorganizat; Peru – in urma unei guv de st.; Paraguay – Stroessner – cea mai lunga dictatura din Amer Lat pt ca s-a declarat anticom.

Factorul extern: SUA – interesata sa previna un alt scenario ca cel din Cuba; antrenarea militarilor: Scoala Am din Panama. – se dorea reformarea soc si eradicarea st. si transf radicala a cetatenilor.

Aceste dictaturi apar in reformele de st din unele tari. Sunt exceptionale prin amploarea pe care au declansat-o si pt ca s-a int in tari despre care s-a crezut ca sunt ferrite de interventie militara (Chile, Uruguay). Interventia din Cuba a ramas in memoria mondiala prin violent extrema cu care s-a acaparat puterea.

Brazilia – dictatura militara timp de 21 de ani. Armata br a fost cea care a dus cel mai departe logica securitatii nat. Lovitura a fost mai mult o reactie a crizei econ, influentata de nr mare de pres populisti. Armata era privita ca ultimul actor care putea readuce ordinea la nivel normal. (exista aici o alianta civil-militara!)

- Exista dupa instalarea dictaturii, dorinta unei fatade dem -> Const din `67 -> reg „parlamentar”. Este mentinut congresul pt alegerea (confirmarea) pres. Isi da un sis bipartid: Arena (Alianta pt Reinnoirea Nationala) si MDB (Miscarea Democratica Braziliana - opozitia). S-a instaurat starea de asediu iar cetatenilor li s-au retras dr.

- Represiunea br este acaparata de miracolul ec brazilian: trans Br intr-o put ec mondiala sub conducerea militarilor

- Se foloseste de „propaganda” – utilizarea fotbalului (ca si cazul Arg) pt a exalta nationalismul brazilian. Dupa ce propaganda fotbalului nu a mai avut efect, s-a chemat la razb.

Paraguay – durata lunga a reg: stabilitatea reg Stroessner. In `89, in mom revolutiei, 75% din pop a crescut sub acest reg. Put lui Stroessner – lunga pt ca a stiut sa alieze put armata, dar si part colorado. Dominatia part a fost totala – era obligatoriu sa fii membru daca doreai sa fii in adm. Este un partid – stat. Reg este cel mai comparabil cu cel ceausist.

- Represiunea din celelalte tari nu e verificabila in reg lui Stroessner tp ca nu mai era necesara, era mai mult preventiva: exista deja implementata teama. Ec Par a fost sustinuta si de SUA, care a privilegiat „reg. stabile” ce protejau interesele financiare.

- Cei care se opuneau reg difera. Opozitia s-a articulat in jurul Bisericii si taranilor (care nu au beneficiat de reforma agrara). Opozitia se creeaza in lumea sindicala de asem. Desi exista opozitie in Par, ea nu acapareaza put la sf reg Stroessner si nici dupa lovitura de stat, ci socrul lui Stroessner, Andres Rodriguez.

- In feb `89, cand Stroessner este batran si cu o san precara, se formeaza o factiune din P Colorado + o parte din armata impotriva acestuia. Dupa ce Stroessner e inlaturat, reg dem ramane in atentia militara iar armata nu dispare din soc. Nu exista tranzitie, ci lovitura de stat.

Argentina – 1976 – vede ultima sa dictatura prin faptul ca dictatura lui Jorge Rafael Videla. 1976 – 1983 – extrema violenta provocata de dictatura mil (exceptie intre `73-`76: Peron: se vorbeste despre dem tarii..). Biserica a fost aliata armatei. Nu putem vb despre o institutionalizare ca cea Br sau Chile, ci de o incercare a militarilor de a se mentine la putere si o incercare de a aplica anumite reforme.

- Are loc o diversiune – atragerea atentiei asupra a altceva decat asupra prob interne. Putem vb de o tranzitie similara la dem cu cea din Br sau Chile, pt ca exista un pact intre elite, dar motivul real este esecul militar.

Chile – exceptional reg prin guv socialista a lui Salvador Aliente, ales in `70, care este artizanul unor reforme imp: ref agrara, nationalizarea companiilor miniere. Aceste ref au afectat o parte a soc si este vizibila o mobilizare impotriva soc, pana atunci a fost un ex de stabilitate. Initial Biserica a fost aliata armatei, dar ulterior a fost anti-militara, fiind „arhivista terorii”. Dupa Const din `25, modelul chilian (negociere, consens) era un ex international; dupa alegerea lui Aliente, soc s-a impartit in pro sau contra Aliente -> polarizare si imposibilitate de consens.

- Mobilizarea impotriva lui Aliente a fost sustinuta de SUA, dar explicata de repetarea rel intre actorii pol.- Interventia mil din `73 este una dintre cele mai violente (bombardarea casei prezidentiale) dar va fi

sustinuta de cetateni. Masurile luate de Aliente au afectat o parte din soc. Interventia mil a capatat

forme dif: s-a creat o „junta”. De asem are loc o institutionalizare a imaginii lui Pinochet -> pres in `74 – institutionalizeaza toata put. Invalideaza logica apropierii intre cetateni.

- Augusto Pinochet – preia put si o „pastreaza” -> impune un nou reg autoritar in `80 in urma Const si, ulterior, are loc un referendum pt continuarea lui Pinochet, iar rasp este NU – militarii accepta acest lucru si va incepe tranzitia spre dem.

Uruguay – lovitura mil in `73. Pres in frunte participa la dictatura mil impusa de interventia mil. Masuri: dizolvarea Congresului, se incearca un nou reg pol si o noua Const supusa referendumului in `80. Militarii aduc sis colegial (Cons National de Securitate – 1973 – includea si o serie de civili). Atipic: birocratizarea, gradul de represiune nu se traduce prin cifre impresionante; o mare parte din cetateni sunt prizonieri pol.

- Tranzitia la dem e provocata de acceptarea de catre militari a rasp negativ al referendumului; are loc atunci cand exista un acord acceptabil intre militari si opozanti.