CAPITOLUL 1

GENEZA, ESENTA $I EVOLUTIA TERORISMULUI

l.1.Conceptul de terorism: fundamentlri teoretice gi metodologice

La inceputul anilor 1990, politologul american, Samuel P. Huntington26, avertiza cd

,,universalismul occidental este periculos pentru lume, deoarece ar putea sd ducl la un mare

rdzboi intercivilizafional qi este periculos pentru Occident, deoarece ar putea sI duci la o

infrdngere a sa". Potrivit lui Huntinglon, modernizarea economici qi sociall produce

instabilitate politic6, gradul de instabilitate fiind legat de rata de modernizare.

Profe{ia lui Huntington a reintrat in atenlia opiniei publice la nivel mondial odatl cu

atentatele executate de organizalia teroristd islamicd Al Qaida la 11 septembrie 2001 asupra

centrului economic american, World Trade Center din New York, evenimente ce au dus la

reevaluarea poziliei Occidentului fa!5 de terorism, in general, qi falA de fundamentalismul

islamic, in special.

,,Toleranf6 zero fald de teroriqti. Orice concesie este din acest moment exclus6" - a

proclamat cu intransigenld administralia Bush. Firesc este ca, in aceste condilii, sI existe

preocupiri referitoare la ce se va intdmpla in viitor.

Schimbirile de la sfdrqitul secolului trecut gi inceputul secolului actual au

creatlcreeazl o lume plini de tendin,te contradictorii, o lume in profundd schimbare gi

eterogend, multipolarS, marcatd de ambiguit6fi. inceputul secolului al XXI-lea este marcat de

transform[ri profunde ale mediului de securitate, lumea devine tot mai complexi qi

interdependentd, iar fenomenul demoqatizdrii se afirmd tot mai mult ca fiind ireversibil. Se

demonstreazf, continuu cd dezvoltarea umand este puternic influenlatd de interdependenld qi

globalizare. ,,Conceptul de dezvoltare umanl poate fi abordat din multiple perspective

teoretice: filozoficd, economic5, sociologic6, psihologicS, antropologicd. Aceasta reflectd

posibilitdfile de implinire a opfiunilor umane pe plan economic, social, cultural, politic q.a.

Totodatd explicd investi{iile care se fac in capitalul uman din diverse locuri pe glob. "27.

Pentru a in{elege pericolele acestui nou mediu de securitate, in literatura de specialitate

qi av6nd in vedere atAt cadrul legislativ cdt qi unele concluzii ale studiilor recente pe plan

nalional qi interna(ional, se opereazd cu termeni ca amenin!6ri, vulnerabilitdti $i factori de risc.

Amenintdrile la adresa securitilii nalionale se referd la manifestdrile de orice fel ale unei

'uPolitolog american supranumit ,,un Machiavelli al vrernurilor noastre" s-a impus pe plan mondial, in 1993,

c6nd a publical Ciocnirea civili:aliilor Si refacerea ordinii mondiale.

" Otovescu Dumitru. Tratat cle Sociologie Generald, Editura Beladi, 2010, p.587.

28 din 280

capacititi sau la inten{iile de a materializaun pericol de naturi a suprima ori qtirbi oricare dintre

atributele fundamentale sau calitElile existenfiale ale statului,baza economici a societlfii, ordinea

constitu{ionali, drepturile sau libertilile fundamentale ale cet6,tenilor.

Vulnerabilitd\ile la ameninldri sunt definite astizi ca stdri de lucruri, procese sau

fenomene din viafa interni a unui stat care diminueazi capacitatea de reacfie la riscurile

existente ori potenfiale sau eare favoizeazd, aparilia qi dezvoltarea acestora.

Factorii de risc constau in acele elemente, situalii, imprejur[ri sau condilii inteme ori

exteme care potenleazd ameninldrile gi pot favor'za materializarea lor ?n consecinle ce pot

prejudicia sau afecta, prin natura lor, securitateafirii, generdnd efecte contrare sau de atingere a

intereselor nafionale fundamentale.

La nivel mondial pot fi identifica[i ca principali factori destabilizatori de risc:

- dezastrele naturale;

- aprovizionarea cu ap6;

- incdlzirea vremii;

- crtzele economice;

- disputele teritoriale;

- migra{ia est-vest;

- migra{ia sud-nord;

- focarele de con{Iict din Balcani, Orientul Mijlociu, Kashmir, etc.;

- conflictele etnice;

- extremismul religios;

- ultranafionalismul;

- armele de distrugere in mas[;

- crirna organizath;

- corup{ia cu ramificafii intemafionale;

- terorismul.

Tot in categoria factorilor de risc pot fi incadrate gi dezastrele ,,efecte ale acliunilor umane

ce indic[ o serie de factori-consecin{i, factori derivafi integral sau in parte din acf,unile proiectate

qi derulate in mod voluntar gi congtient de cdtre om. De refinut c[ dezastrele efecte ale aefiunilor

umane nu sunt integral identificabile in scopuri, definite ca proiecfii ideale asupra finaliti{ilor.. *28

actlun r lor respectrve"-

Terorismul poate fi complementar cu mu[i factori de risc enumerafi inaintea lui, dar qi mai

" Go.uo Adrian, Dezvoltarea sociald Ei globalizarea, Editura ,,Academica BrAncuqi", T6rgu-Jiu, 2012, p.5.

29 din280

usor apare qi prolifereazi pe fondul impufinlrii resurselor energetice, context in care s-a declanqat

deja b[t6lia pentru hidrocarburi, despre a ciror prezentfl sau lips[ va depinde tot mai mult, in

viitor, securitatea globald. in prezent, aceast6 b5tnlie pentru hidrocarburi se desfbqoard in mai

multe regiuni de pe glob ascuns[ sub diferite tipuri de conflicte sau pretexte.

tn ultimii ani, disocierea net[ dintre evoluliile din mediul intem qi cel interna{ional este tot

mai gteu de ftcut, in contextul acliunii conjugate qi intrepdtrunderii unor procese care pot crea

condilii favorabile pentru apari\ia, previzibili sau imprevizibilS, a unor riscuri la adresa securitStii

unui stat.

Noul mediu de securitate, in perioada ee a urmat Rlzboiului Rece, reclami o analizd

atenti a factorilor de risc la adresa securitilii nafionale" Documentele programatice cu privire la

securitatea qi apSrarea {6rii, precum qi unele studii in domeniu menfioneazb o serie de factori de

risc cum ar fi:

- terorismul internafional;

- proliferarea armelor de distrugere in masi qi a tehnologiilor aferente care se pot

transforma in mijloace teroriste;

- criminalitatea organizati intemalionald;

- evolu,tiile negative in plan subregional in domeniul democratiz[rii, respectdrii drepturilor

omului gi al dezvolt5rii economice;

- ultranafionalismul;

- extremismul religios;

- conflictele etnice;

- fenomenul migraliei clandestine (parte a crimei organizate);

- decalajele intre gradul de securitate qi gradul de stabilitate ale statelor din anumite zone

ale lumii;

- bdtAlia pentru resursele energetice sau materii prime, limitarea accesului statelor la unele

resurse qi oportunitifi regionale importante pentru reahzarea intereselor nafionale, pe fondul crizei

mondiale;

- subdezvoltarea;

- explozia demograficd in unele {5ri cu o economie subdezvoltatE;

- cr'ua alimentarI;

- insuficienla resurselor de api;

- modificdrile climatice;

- dezastrele naturale;

- catastrofele ecologice q.a.

30 din 280

Dintre factorii de risc menfiona{i se analizeazd, pe larg, ca subiect principal, terorismul

in strdnsi legitur6 cu diferite elemente de sprijin ale acestuia, crima organizatd qi corupfia,

ceilalli fiind aborda{i numai in misura in care vin sd aducd unele clarificdri legate de situalia

complexd cu care omenirea se confruntd acum qi, pe o perioad[ de timp nedeterminat[, in

viitor.

Aga cum sublinia gi specialistul american in probleme de securitate gi terorism, Karl

Saeger, ,,terorismul nu reprezintd o problemd nouA"2o. Dacd se analizeazd geneza terorismului

qi se iau in considerare repere istorice. sociale, geografice, religioase ce-l definesc, se poate

concluziona c[ acesta a existat de c6nd a apdrut fiinfa umani qi ci filozofia existenliald a acestui

flagel s-a banrt doar pe teroare.

Originea termenului terorismr0 proving. din lirr-r,ba. ftqncezd gi a fost inspirat de regimul

de teioare impus de Maximilien Robespierre in 1793, ce a urmat Revoluliei franceze.

Robespiere, unul din cei 12 conducitori ai noului stat, a instaurat dictatura pent4t a stabrliza

Franla qi a ordonat ca toli inamicii revoluliei sd fie uciqi, justific6nd ordinul dat prin

necesitatea de a transforma monarhia intr-o democralie liberald.

Analiz6nd regimul de teroare impus dupi Revolu].,ia francezd se poate concluziona cE in

acei ani a fost aplicat terorismul la nivel de stat cu scopul de a obtine o mai bund ordnduire qi. .- ,",,. ,, " l,

cd, tot in aceastl perioadd, au apirut germenii terorismului premodern.

Revenind la geneza acestui flgggl, Jglglismyl 1 repleze-ntat partel lnlunecatd V omenirii

inc6 de la incepptp,lile i.qtoriei.31 Probabil, primlle dov-9zi sgrise refelltoare la folosirea unor

-._1*:::_p_9-1""!.c-q-tq1-d.9r.ate t-eroriste cu*sooBulde a impqne frica extrgmd, fdrd a considera

consemnlrile din Vechiul Testament32 sunt cele gdsite intr-o inscriplie din Nippur33 referitoare

la anul 2271i.H., an in care avem consemnati Bdtdlia din Uruk3a, dintre oastea semiticI a

lui Sargon cel Mare qi armata sumerian[ a lui Lugalzagesi. Aceast[ b[tdlie, consideratd ,,o

piatr[ de hotar pentru ordinea mondia16"35, deschide qirul victoriilor qi cuceririlor de noi

teritorii de cdtre regele Sargon cel Mare in regiunea Orientului Mijlociu de azi. Un alt

exemplu36 il reprezintl tacticile teroriste pe care le-au folosit fanaticii palestinieni impotriva

ocupa{iei romane, inc[ din sec. I d.H.

'n Seger Karl, The Antiterorism Handbook, www.ists.dorthmouth.edu,01.03.2009.30 http://terrorism.about.com/od/whatisterroris 1/p/Tenorism.htm, 04.02.2009.31 Martin Gus, Understanding terrorism, Sage publication, 2006, p.3.32

se amintegte despre ,,nefilimi", cuv6nt tradus in ebraicS,.cei care ii fac pe allii s6 cadi" .

" Oraq situat in Mesopotamia. azi localizat in sud-estul Irakului in apropiere de Ad Diwaniyah.ra http:i/www.britannica.com/EBchecked/topic/3 50905/Lugalzagesi. 06.02.2009.15 Frattasio A., Epistemologia teorii,11,1v1,,,.geocities.com, 06.02.2009.r6 http://www.britannica.com/search?query:ancient+palestinians*terrorist, 06.02.2009.

31 din 280

De asemenea, membrii grupului evreu denumit ,,Sicarii"37, care au activat in primul

secol al erei noastre, ucideau inamicii qi colaboratorii acestora. Numele lor vine de la sica, pumnal

cu care iqi asasinau adversarii, iar lintele acestora au fost grecii qi romanii care stipdneau Iudeea.

in Persia, intre secolele XI qi XIII a aclionat o sectS secret[ islamicd denumitl

Hashhashin3s - mdncf,torii de haqiq, de unde a provenit qi cuv6ntul asasirl care iqi executau

oponenlii. Tot aici existau qi fanaticii musulmani (mullahi) folosili pentru apdrarea drepturilor

musulmanilor qiifi, prin intimidarea oponenfilor. Aceste grupiri, care ac{ionau sub influenfa

haqiqului, erau folosite de conducdtorii 1or spirituali pentru a rdspdndi teroarea in r6ndul

,,necredincioqilor" gi rdspAndirea islamismului in Orientul Apropiat qi Mijlociu. AnalizAnd modul

lor de organizare qi de acliune, se poate afirma ci secta asasinilor a fost, probabil, prima

grupare care a folosit executarea de atentate ca armd politic[.

in India, cultul religios organizat qi ca grupare teroristd alcituitd din asasini profesioniqti

denumitl ,,Thuggi"3e a activatcdteva secole, p6nd in jurul anilor 1830. Primele menliuni referitoare

la aceasti grupare teroristi dateazi din anul 1356, h lucrarea Istoria lui Firuz Shah. Termenul

folosit pentru denumirea sectei provine din limba hindi qi inseamnl ho!. Membrii cultului se

al5h-rrau cllitorilor, le cdqtigau increderea dupl care ii strangulau folosind o eqarfb neagr6.

Cadavrele erau torturare qi jefuite. Asasinatele, desftqurate dupd un ritual strict, erau inchinate

zeilei Kali. Potrivit urro, su.seoo, acestei grupari i-au cazut victime peste doud milioane de oameni.

O alt[ perioadl reprezentativi in studiul terorismului qi al violenfei organizate incepe cu

secolul XIV, cdnd iqi face debutul epoca colonialist[, epocl in care, in numele religiei qi al

politicii, statele puternice ale vremii qi-au creat adevdrate imperii coloniale cu prelul a sute de

mii de morli. Pentru {irile occidentale precum Portugalia, Spania qi Olanda, mai apoi Franfa qi

Anglia, aceastl perioadi a insemnat c6gtigarea de imense bogdtii naturale prin jefuirea

teritoriilor cucerite qi lichidarea celor care se impotriveau. Prin folosirea violenlei gi terorii

toate aceste !5ri qi-au creat imperiile coloniale. Tot in aceastb perioadi are loc revolu{ia

industriald, se dezvoltd comerlul mondial, iar lupta pentru implrlirea lumii in zone de

influen{[ se amplificd. in perioada colonial[ terorismul este ridicat la nivel de stat gi este

alimentat de interesul politic.

Maitdrziu, in Rusiafu.R.S.S. precum qi in unele state comuniste, musulmane sau de alte

religii (din AmericaLatind gi/sau din America de Sud) se vor manifesta cele mai crunte forme

de terorism statal.

37 http:llterrorism.about.com/od/whatisterroris I /p/Terrorism.htm, 07 "02.2009 "t'Id"',.re http://wlvw.unexplainedstuff.com/Secret-societies/The-Thuggee.html,07 .02.2009.40,,loem.

32 din280

O recrudescen!f, deosebitd capdt6 terorismul in zona Orientului Mijlociu, intre anii

l9-!?."19a.7^.,..,.319_:,:g'1-rizalitle teroriste israeliene Haganaar (Apdr3rea), Ei [rgyna2, condusd de

viitorul premigq al Israelului - Menahem Begin, executd acliunf d9 upirare considerate de arabi

drept acte teroriste impotriva populafiei arabe civile. Din 1945 ambele organizalii incep lupta

impotriva ocupaliei britanice, culminAnd cu atacul din 22 iulie 1946 revendicat de Irgun, cu o

bombd artizanald, impotriva cartierului general al armatei engleze situat in hotelul .,Regele

David", din Ierusalim. Acest atac terorist, soldat cu moaftea a 91 de persoane, a dus la

retragerea armatei engleze din zond la 14 ianuarie 1947. La acea datd ocupa{ia englezd

reprezenta ultima piedicd in calea infiinlirii statului lsrael. Ulterior, Irgun se transformd in

partid politic iar Hagana in Fo(ele Armate Israeliene. in mai pufin de o jumdtate de o16, Israelul

a fost recunoscut ca stat de c[tre SUA.

Odat[ cu aparilia corporatiilor industriale, comerciale qi turistice, precursoare ale

1e999lo!alilmy.lq! sonr:-3:lur,jn colonii avea sd apard 9i s5 se dezvolte o rezilten{i tot mai

activd a celor asuprili gi sd se afirme tot mai puternic miqcdrile de eliberare na{ionald qi social6.

Marile imperii au recurs tot mai frecvent, pentru stdpAnirea situafiei, la pLactici violente-gi

teroriste pentru replimarea migcdrilor de eliberare ,.

Considerat, in trecut, un obiectiv strategic al securitdfii exteme, !.eprismgl devine asltyzi utlit 9

nfgbJgrya i_{"-Ir?..p",1r!Iy !-".get.. !t?}.in pprtg, cat qi r,rna exi-ei#.in*tna"rea acestui flagel in

plan intema[ional se face cunoscutd din ce in ce mai mult.

fgtgti:1llt esl.e,"p rgaliffi"?.,Vjlelor r-r,o-astre. DacS este si considerdm definilia faptului

social datd de sociologul francez Emile Durkheim, ,,.ri. iupt social orice fel de a face, fixat

lau nu, capabil s[ exercite asupra individului, o conEtr6ngere exterioarA"a3, putem considera

terorismul un fapt social.' .#..-

re1o11m.yl1. d;v_g,nlt .!y?*l:"1.p-"Qlir- ft:.1 al stdrii de siguranli a statelor lumii. Atentatele

din 11 septembrie 2001 din SUA, cele din 11 martie 2004 din Spania, septembrie 2004 de la

Beslan (Rusia), 18 iulie 2005 din Londra qi recent cel din 18 iulie 2012 din Burgas (Bulgaria), ori

acfiunile teroriste din alte puncte ale lumii, Moscova, Nairobi, Israel, Palestina, Pakistan, Irak,

Afganistan, Indonezia, Filipine, Turcia etc., care au loc qi in prezent, au demonstrat c6t de

devastatoare pot fi consecin{ele acestui fenomen. Prin posibila utilizare a unor arme de distrugere

in masd (chimice, radiologice, biologice sau nucleare), terorismul reprezintS cel mai periculos

fenomen pentru securitatea naliunilor qi un flagel al lumii contemporane.

a1 Fondatd in Palestina in 1920, http://u'ww.thefreedictionary.com/Hagana.o' Idem, migcare desprins[ din Hagana in 1930.a3 Durkheim Emile, Regulile metodei sociologice, Editura gtiinfificd, BucureEti, 1974, p. 67.

j1

i1j

l

d

33 din 280

In prezent organiza\iile teroriste dispun de numeroase resurse umane, de suport militar,

material qi financiar considerabil, ceea ce face ca terorismul s[ reprezinte cea mai periculoasd

crimd prevdzutd de legea penalS.

in tabelul nr.1 se prezintd cdteva criterii de comparare a manifestirilor umane violente.

Tabel cu criteriile de comparare a manifestirilor umane violenteaa

Forme de

manifestare

Numlrul de

participan{iDurata luptei

Gradul de

violenti

Amenin{area

la adresa

regimului

Spontaneitatea

Loviturd de stat pu(ini scurta varraza mare nu

Revolutie Leninistd mul!i scurtd mare mare nu

Luptd de gherilS mediu lung6 mare va(ta7.a nu

Revolta mediu scurta scazul mlca da

Terorism pu(inilungi, cu ac{iuni

scurtemare mare nu

Rezisten{d nonvioienti mulli lungI nu vartaza nu

Pe baza insuqirii informaliilor din manualele sau instrucliunile privind fabricarea

bombelor care pot fi g[site gi pe intemet, teroriqtii amatori pot fi la fel de periculoqi qi chiar mai

dificil de identificat decdt teroriqtii de profesie. Aceqtia iqi pot coordona sau conjuga uneori

acliunile la motiva{ia qi indeplinirea obiectivelor teroriste ale unei relele profesioniste, fiind

astfel mult mai periculoqi. De altfel, in zilele noastre, de la terorismul amator la neoterorism

(intdlnit qi sub denumirea de superterorism, megaterorism sau hiperterorism) nu este dec6t un

pas, gralie cuceririlor gtiin,tei, tehnologiei, globalizirii qi chiar democrafiei.

Realitatea dur[ a zilelor noastre, c6nd intreaga societate este maftori a exacerblrii

actelor teroriste, indeamnl la reconsiderarea acestui fenomen, care constituie un important

factor de risc gi o ameninlare la adresa mediului intema{ional de securitate $i care, foarte rapid

se poate transforma in agresiune. Aceastd percepfie a stat, probabil, la baza unei aprecieri,

devenitl azi de mare actualitate, frcuti de fostul secretar de stat american, Madeline

Albrightas, care afirma in urml cu cetiva ani cA,,rdzboiul impotriva terorismului este r[zboiul

viitorului".

Terorismul cunoa$te o proliferare majori la inceputul acestui secol,tE'#elalqt@rFffi@tr,*@a?-i' .ffry

iar ca acliune sociaH a

oo Fulga Vasile, Fulga Elena, Pe urmele terorii, Editura Diana, PiteEti, 2011, p. 200.a5 Atbright Madeleine K., (n. 15 mai 1937, Praga sub numele de Marie Jana Korbelov6) a fost prima femeie carea definut tunc{ia de ministru de externe al SUA.

34 din 280

unul II

l"l

,e^9*Hrek_-urgt-"p&*aj*g.: -_*fo**g*ll-""1a-&n*isw,*e_::"g 9:3"J9*n*13:*,insPHlitate,

psihoze de grup, Oer-q.S"Hg3l"9__i"Llt_e#gl_o"Lsociet6tii. Terorismul are atit scopuri revendicative 5i

p"nitfi "at

gi obfinerea unor concesii economice sau politice qi este ad6nc inrdd[cinat in istorie,

fenomenul actual c[pdtdnd un pronunfat caracter religios, dar tn egalf, mlsurd qi unul de naturd

politica sau economico-financiar[.

r-"*:::TP.I,-",:ry'"::ii1"':-T.:'*1*i-9li*:(*:i9::,*l *Ilt"*9ll)*gYsi**'Y:" cu Ar-

lih?j (lihadul Itlg-lf_Igigt,Tl}iXu*9*{g--b.-a.z."e--de*antrenament

in sqds[A-s-iei, 'Asiei*de""$ud-

Est-gi.-ilf-O*ILgl,Lyt.Y:.1""-qf}.-Este deja cunoscut faptul cI se manifestd deosebit de activ prin

celule dispersate qi in spaliul european, un exemplu concludent fiind Al QaidaAlb6 (teroriqtii

cu tenul atb) formati, potrivit unor surse, din c0teva sute de mujahedini bosniaci, autohtoni

din Bosnia-Herfegovina. Scopul acesteia este extinderea Al Qaida in Europa qi formarea

Califatului pan-islamic in intreaga lume.

Din punct o. "Ptlr"-p'ii,[G}, t"Iglp--1ll--",;P-lg3,g?-,-3:]*9*]**k*;g*ff-itt]sse-f,c"td

p.e-p1-y-li-::,-*::*-:::-".*::::3"".T-P*j*1', ftcuta "'T""9: -11.:::::1m::,tg?*'

gtili 4l*"t1"',t .$ psihopali dar nu::::ll:_:::1-3..1,*T?i n:-ri""-v};i. cei T:j 11-1:l::g::::-.:lj*."pregdtire si o intelige"ta.p-$"1p*m.""dle: *..P1ty.11-q?."19-

p".-e"Illltl"1919,Sj3"{"93".c91g:l13i h'ne (inte,

alegerea unor strategii menite s[ le asigure succesul, concomitent cu identificarea celor mai

rapide qi mai eficiente surse de finanlare. Indiferent de clasificare se poate afirma ci terorigtii

sunt diabolici, criminali qi distructivi, arma terorismului fiind fiinfa umanl (teroristul

(

a

insuqi), iarmijloaceleluinelimitate. lTffiF,.lffinmg*Din analiza atacurilor teroriste s-a observat cd majoriffiEiil6ffiar[ dupd &celeagi

tipare qi ci pdn[ la punerea in practicd a atacului sunt parcurse, in general, aceleaqi etape.

Preg[tirea executdrii unui atac terorist incepe cu selectarea qi identificarea unei {inte dintr-o

list6 frcutd anterior, apoi lintele sunt prioritipate. in unele cazuri, executantul a hotir6t deja

metoda de atac terorist pe care o va folosi qi doreqte s5 glseasc[ o lint6 care este vulnerabilS la

acest tip de atac. IJrmeazl planificarea qi preg[tirea atacului, etape ce pot dura in timp in

funcfie de complexitatea atacului, de la cdteva zile pi,,nb la luni sau ani cum a fost cazul

atacului terorist 9/1 1.

Adeseori, in pregitirea atacului, teroriqtii vor supraveghea finta potenfial[ pentru a

constata dacd poate fi desfrgurat un atac de succes sau este o !int[ prea dificilb. Dac[ linta este

dificil a fi lovitl qi implici riscuri prea mari, este aleasi urmitoarea fintb de pe listd qi

supravegheat[ pentru a obline detalii imporlante, riscuri de a fi atacatd, posibile rezultate gi

pierderi.

35 din 280

Pe timpul planificlrii atacului, executanfii sunt alegi qi antrenali in tehnici specifice

pentru a asigura succesul misiunii. Uneori, pentru a nu descuraja atacatorul, linta finald este

ascunsi acestuia pAnd aproape de execu{ie. Dupd terminarea etapei de pregdtire a atacatorului

sau, in cazul unor obiective dificile qi importante, a unor echipe de atacatori, executanlii vor fi

desfbqurafi in apropierea lintei gata pentru acfiune. Dupd executarea atacului, atacatorii vor

incerca sI fugd de la locul producerii atentatului terorist, cu excep{ia atacatorilor sinucigaqi

sau a celor ca teroristul norvegian Anders Behring Breivik, care s-a l6sat arestat ca parle a

planului s6u de amediatiza incident{l.

Etapele executdrii unui atac terorista6

Supravegherea !intei

*Aea.99,..a'

De foarte multe ori potenfialele atacuri teroriste pot fi descoperite cAnd sunt executate

etapa de supraveghere a lintei sau etapa de pregitire logisticd qi, in acest fel, pot fi prevenite qi

contracarate.

tn 2010, liderul.iihadist Al Qaida din Peninsula ArabicS, Nasir al-Wahayshi, a incurajat

executarea de atacuri asupra unor linte c6t mai uqor de lovit qi cu riscuri minime pentru

atacator.

Dacd se analizeazd zonele cu poten{ial terorist ridicat, se observd cdt de afectatd este

str.y9_!q1p.p--o_qipJBtii"qi cdt de de7.o-lganiz;q[[.pgale deveni. in urma unor studii sociologice s-a

conllaJ11--6,r.,su-bdeTvgltarea cronicl a unorzone geografice sau state ale lumii gi fenomenul

a6http://wu,w.stratfor.com/sampleiimage/defining-tenorist-attack-cycle, 11.11.2012.

36 din 280

sdriciei ce caracterizeazd,populalii numeroqse"4T pot reprezenta factori generatori de terorism,

exem-ple ggnc]udentg in acgst caz fiindAfganistq4, Somalia gi Yemen. Acest fapt este susfinut

qi de economistul Alan Krueger care sustine cd slricia gi lipsa de educalie pot fi un factor

generator de terorism ..Acest fanatic nu pune intrebari gi are numai rdspunsuri. Educatia

reprezintd o cale de eliminare a terorismului. Premierul turc, Recep , T.dSg**,regele

Abdullah al lordaniei, exper{i in terorism ca Jesica Stern qi multi allii sus{in .dggm. $oate

fiun factor generator de terorism"48..li i IJn caz tipic de fanatism religios l-au constituit talibanii in Afganistan, care sub

pretextul respectirii religiei islamice au desfEqurat ac{iuni teroriste impotriva oricui nu era de

acord sau condamna acliunile acestora.

Se poate observa cd organizaliile teroriste,.prin ac{iunile lor, urmdresc sI genereze

haos, panicd, dezorganizare, situalii incontrolabile, ca apoi, dupd ce autoritatea guvernului

este subminatd qi chiar anulati sd se substitue autorit6filor. De altfel, in Afganistan, teroriqtii

au devenit mult mai selectivi in alegerea lintelor, executdnd atentate teroriste punctuale care

sd nu afecteze populalia localS, care altfel ar deveni un adversar de temut. Mullgr: leqimyltaliban gi alte organrza[li terorjste plezenle in Afganigtan oferd bani qi alte mijloace de

subzistenli populafiei pentru a cdgiga limnatia..acesteia,

Prin adogtarea acestui comportament

populafia afgand a inceput sd perceapS militarii NATO ca fiind trupe de ocupa{ie...',.....,,,..

/ ,:_.!rn alt cazril constituie acfiunile organiza\iei paramilitare palestiniene lsl4mi-qfd Hqmas".,.. ---*''w"L

in Palestina care lupti pentru cucerirea teritoriilor aflate in prezent in cadrul statului Israel,

folosind atacuri teroriste. UE, SUA. Cqnada qi i91aet conslde1a Halp,as ,n ,i4 terons! ce

atacd frrd discriminare civili qi militari israelieni. in urma revoltei impotriva autoritatilor

palestiniene in decembri e 2006, F69ia Gaza a in!1at pgb .gqptlolu! aggstgi grganiza!1i teroriste.

Marea probleml a. zileli,r noastre priyind lupta impotriva. .tg1g-liqmUlpi .q . gpnstituie

multit+4iH de definilii.qi clasificSri ale terqd,smului, imposibilitalea de a ge ajunge la un consens.{€e#

privind o definilie unicl a acestuia, ymatl de mdsuri concentrate qi concertate ?ntreprinse de

ema[ional5. [a nivel global, menite sd-l distruga qi sa-l lichideze.

kffigglhle terorismului sunt vehiculate. in prezel!,- la nivel global. cele

maimulte fiind formulate in fungfl.g,.d..e ir{.g1qsg poli!i9e,..g99.i1le,99o1gmi9e 1a.y.de.alla nul-":,1_

Ac_e1s!3 facg ga, d9 multg orr, terorismul sI fie cosmetizat ptnd,la ascunderea esenlei acestuia,

fEcAnd imposibili idenlificaref.sitratarea acestuia de cdtre toate statele ca inamic comun.

o'Otovescu Dumitru, Tratat de Sociologie Generald, Editura Beladi, 2010. p. 9.ot Krueger Alan B. What makes a terrorist, Economics and the roots of tu;roristn, Princenton University Press,2007, p13.

$&

*

37 din280

,,Inclusiv in 2002Ia o conferin!6, miniqtrii de externe din 50 de state islamice au fost de

acord sd condamne terorismul dar nu au putut ajunge la un acord in privinla unei definilii a

l._*",".4"'"-''-

*-**,,-oobiective politice sau ideologice"50.1..I -/ r I fU lhefineqte terorismul ca fiind ..folosir.ea/ -""

persoanelor sau bunurilor, cu.scopul de a intimida

sau orice alti structuri de conducere a unui stat, ?n

. ilegal[ a for{ei sau violenlei impotriva

sau qonstrfnge, guvernul, populalia civit[

s go pul prornovdri i. .unor''o.b i e ctive soc iale"

sasPgllssj-l- "-',.I US Code of Federal Regulations p9fineqte terorismul ca fiind..,,folosi1ea ilegalS a

violenlei sau amenin{area cu violen{a impotriva persoppelor. sau bunurilor, utm[rind obiective

politice sau sociale. De obicei, urmdrege si intimideze sau si constrAngd un guvern, persoane

*.*,*- Fau grupuri pentru a le modifica linia politicS sau compoftamentul"52.i , ' l----- "i 4 .l I OTrirt pentru Proteclia Constituliei din Germanla'iJefineqte terorismul drept ,,lupta de

lungd duratd pentru atingerea unor obiective politice..... pri4 atacuri impotlv3 v_ielii qi

proprietilii altor persoane, mai ales prin delicte extrem de grave"53.

i 5- iPotrivit u"eifiie-fiffi.br1taniq9ldin,,9,,9_tul.20_Q0 leferitor 11,.-t"e1qris-ml- terorismll

,,reprezintl utilizarea violenlei in scopuri politfcg pi cuprinde toa!.e. jipurilg d9 v!91eq!1 93re

urmaresc inducerea sentimentului de fricd in rAndul populafiei sa11 ql unei p54i din. --<4populale'" . r- -.

u' '-.-"*- ''' :

| 5i I O clasificare simpl[ dar riguroasl a terorismului este avansatd de fostul director Dentru". ! --:""" '..

Europa .11 .l5tilutrlri,..$:fti:*l.p.glJ*. fl-q$f"tgL cqlfli:P-t".:f intr-o expunere, in fafa

Senatului SUA, incd de la 14 mai 197 5. Potrivit ac-eglgja !.grorismul este:

- dlr:::!:.y,i1!" - urmareste publlcitale, !9bandila de prestigiu, discreditarea qi

demoralizarea unei autoritAti, provocarea acestora in a lua mdsuri de represiune excesiv[, care

4e Ibidem, p.14.so Bares L. R., Conceptul de terorism pentru comondamentul militar, Vol.14, 1995, pag. 287-299, www.fbi. gov,

06.01.2009.5r www.fbi.gov/stats-serr ices/publications/terrorism-2002-2005. 06.01 .200s.s2 http:llterrorism.about.com/od/whatisterrorisl/ss/DefineTemorism_5.htm, U.S. Code Title 22, Ch.38, Para.

2656f(d),06.01.200e.tt Col. Howard Russel D. (US Army) & Mr.Reid L.Sawyer (US Army) - ,,Deieating Terrorism - Shaping the

New Security Environment", apud Rapoport C. David, The Four Waves of Terrorism, p.46.

" ldem.ss http://worldwildewar.3x.ro/Terorism.htm, 06.0 1.2009.

38 din 280

ar avea carezultat instr[inarea populafiei, accelerarea cheltuielilor de inarmare qi ar genera, in

cele din urrna, un volum mare de nemulfumire in rdndul opiniei publice;

-lcoercitiv L vizeazL demoralizarea populafiei civile, slSbirea increderii acesteia in

auto ri t[ti- q i i n-*ay-i"ql,g-,? y_ly-i s g pJim ent de te ams.

Acelaqi institut imparte oryanizatille teroriste in:

q. - grupuri etnice, religioase, nafionaliste;

b , - g*puri autointitulate revolufionare;

f. - grupuri anarhiste, cu ideologii confuze, eterogene;J

d - grupuri patologice sau individuale care nu revendici scopuri definite, motiva{ia lorI

const6nd in lipsa de acomodare intr-un anumit mediu social, organizalional sau familial;

f " - grupiri neofasciste de extreml dreapta (Ordinele Nero, Nucleele Armate

Revolulionare, Escadroanele Morlii );

-{, - organizatiile de extremi stAnga care in ultimul timp s-au dovedit a fi mult mai

sAngeroase decAt cele de extremd dreapta (Brigdzile Roqii italiene, RAF-ul german, Armata

Roqie japonezi);

Q . - grupitrile de mercenari ideologici, care se int6lnesc cel mai frecvent in organiza[iile cu

regdsit qi sub urm6toarele forme de manifestare:

l)". - trrorism organizalional materializat prin grupuri mici, omogene politic, insltw "#

incapabile si dezvolte simpatia qi sprijinul popular in favoarea poziliilor lor radicale, fiind

nevoite sI apeleze la acte violente pentru a-qi cdqtiga influen,ta, acestea putAnd fi nalionale

(IRA - Marea Britanie, 17 Noiembrie - Grecia, ETA * Spania, RAF - Germania, Celulele

Combatante - Belgia etc.) sau transnalionale (Abu Nidal - Palestina, Al Qaida qi Armata

Roqie Japonez6);I0 . - terorismul ilt:?r!gnt, practicat de separatiqtii etnici, de rebelii politici etc., ac{iunile

acestora t* * *,urd paramilitard sau de gherilS, deseori, prin actele lor, erodAnd putemic

credibilitatea grupului, legitimitatea qi sprijinul acestuia (Armata Populard - aripa comunisti

din Filipine, Forfele Armate Revolulionare Columbiene (FARC), Cecenia);

C , - terorismul sponsorizql implicd sprijinirea grupdrilor qi a activitililor acestora de

cltre state suverane, cum ar fi*eZglggg4lii*t_gfo3:1"e_ tlgr]d1:g.iup[rile sponsorizate de state

precum Iran, Libia, Siria, Pakistan, Arabia Saudit6, Sudan sau alte state ,ca-re fac. acest tuqlu

mascat, in fynclig ae iiitelesele proliiii, ipcinsoiiiaiea de stat put6nd atinge mai multe grade de

implicare: direct6, incurajare asistat6 logistic qi material, dotare qi acoperire ideologicb,

r\rlUQ 6 f*,P &Tt r

39 din 280

cu urrnitoarele clasificart:

( - rcrorism patopolitic, reprezentat de grup[ri na{ionaliste care ,,apdrd" interesele unein_. _*etnii sau rase qi acfioneazd ira{ional, violenfa fiind singura qi cea mai uzitatd' form[ de

exprimare (organiza\ia teroristl Partidul Muncitorilor din Kurdista1-*-- 155 ac{ioneazl pe

teritoriul Turciei, organizalia separatist[ ETA din Spani4 Hezbollah in Liban etc);

dezorgarur;z.at:: "9: "llliyizi

cu rygbleme

d9 1{aptabilitate social[, obilnyif,. 11t 99"_"131:

personalit6lile politice (cazul norvegianului Andres Behring lreivik care in 2011 a-@

persoane);

.4 - turorism ,,autorizat", in care caracteristica principal[ este abaterea de la reguli,\-/ , _ .- * ,.-*cutume sau in{elegeri internafionale (folosirea armelor atomice la sf6rqitul celui de-al Doilea

Rdzboi Mondiar asupra "f",:tgli:::1":l:":":j"t:I:Sl1 ll::::jnate poritice in America

Latin[ sau alte zone ale lumii etc.);

+ - terorism criminal sau pirateria, prin care teroriqtii fofieazd oblinerea unet

sub protecfia ostaticilor lua{i (cazul pira{ilor cerecompense importante, dupd care se retrag

opereazLrtl]*f gU"l_-c,"_qn:!gf or$g.tltaliei);

J , - krorism en!^e_y(;aracterizat prin anarhie, masacre inter-tribale (cazul din Ruanda

unde cele doui triburi hutu qi tutsi au procedat la epur[ri etnice reciproce soldate cu peste

800.000 de victime56, in perioada aprilie-iunie 1994);/,6 " - turorism ly:g*.#:jgllgli:;aprobat tacit de citre un regim politic amenin{at Ei

exercitat asupra dizidenlilor (cazul Iranului unde persoanele,,!n-9_9-.mode" regimului sunt

inliturate folosind militanlii apa(indnd fo4elor paramilitare B as i);5

+ , - terorism gfg_gtmfugml practicat de organizalii revolufionare sau de tip Mafia, fa{d" "w

de care statul de drept foloseqte mdsuri drastice pentru a putea men{ine liniqtea socialI

(Brigizile Roqii in Italia, PKK in Turcia);oX - terorism pragmatic, unde folosirea violenfei are ca scop oblinerea sprijinului

p"p,hiffi"}:f.::..:",T.",.to."*"a"ionauii,a""iinqi."di-oi-[iive,rapirisau uciderea unor persoane (" ltg[g3g-39t9*g.gZ*.tl-L19:*Si

care, datoritl acfiunilor caritabile qi luptei duse impotriva Israelului a oblinut sprijinul

popula{iei libaneze);

56 http://www.bbc.co"uk/news/world-africa -1343 1486, 06.0 1.2009.

familii

si atace

ucis 77

40 din 280

Q - rcrorism func{ional prin c3le*g.qgg*zglie - fol,ollind.ylq.lg{?"- poate obline avantaje"d . "___:-_*

strategigg intlg."*1y9f!.4..-z-9(I9.';l$cturi sau domeniu (cazul t:!_._|91'tSfqfl91.--A-J,9,aidu in

Maghrebul Islamic care aclioneazdin regiunea Africii de Nord);

,d* - turorism iv, care creeazd unele situafii de negociere prin mijloace specifice,s@'Ml@;F,Fnr-ilq'

folosindu-se de mass-media prpentru manipularea sentime_gfe1or,.de* simpatie ale opiniei publice

(cazul organiza[iei,:19T_gg%!*m.3319"+"JLq.sJ capabild sd contracareze acliunile armatei

israeliene);

lg - krorislll s:kuh&lk in care yigl.ll"*-,ff*1"f*yje diltrusl reprezinti u4.q.imb-o-.1.d-e-p-S'9."bitf '

"ffiAl#@

pentru partea adversl qi prin a clrei eliminare se incearc[ oblinerea de avantaje etnice,

politice, economice sau de alti naturi (cazul atacului din SUA asupra centrulg! comercial

WorldTra{9.,--C--e-g$.9).'8 '*r-*"---"'-

4OO*Ofy Clasificarea acfiunilor teroriste se face, in general, in funcfie de anumili factori, printre'ffffirlrgrc'

care amintim:

(, - scoPul revendicativ;

$ - implicarea/neimplicarea statului;

L, - mijloacele folosite;I

Q. - spa{iul de desfhqurare;

, ? -- procedeele de executare gi structura acliunilor.

m' in ru,r.1i" 6;;l;;"",'dilD existi urmato^1yJg*!;yg.-ae-t*ssglq-if,--c.?Ji"Y-a;l. -t{.J , J rcroiiimul iriminal i:/rllizat pentru intimidare (caztil pirateriei sau al atacurilor cu

oirpo,itiGfffi vizate- DEI executate de -Blibani in3llHgg-istan);

? , T;/;;5ffi;ffi$-fiilizat pentru aqa-zisa apilrare a credin.tei ei a locurilor sfinte

(atacurile desfrgurate de organizalia teroristd Al Qaida);

,{ -! rcro,rismul politic, se manifestl prin actiuni violente impotriva ,,celor care nu vor

binele poporului" (cazul,,revolu{iei culturale" lansate de liderul chinez Mao Zedong in 1966

pentru oblinerea controlului Partidului Comunist in care milioane de chinezi au fost uciqi);"- 1

/t " -l rcrorismul manipulativ'! utllizeazl metode de negociere qi oblinere a unor solufii|

-_.

- _'-- -iconvenabile (cazul organiza\ieiteroriste Hezbollah in r6zboiul din iulie 2006 culsraelul);

, - -- - --*--.'" -

{j. j rcrorismul simb*ohcf gre rol d9_.$egpitare, victima fiind un simbol al adversarului

(cazul asasindrii premierului italian Aldo Moro de cdtre organiza\ia teroristl Brigizile }:lii_.la 9 maij9J8)"

ffi nciie ffimp lffi;e#;1," pil; .lut, r ri).* i'ta,

d- - tqrrrttry.at dr dwM Gazut organizaligi !3l9ltl" :":3:r: denumita

Al Shabaab sau Organizalia Tinerilor Mujahedini, aripa radicali a Consiliului Somalez al

4l din 280

eur{!!_[pJamice);

2 - terorismul sprijinit de stat - organizalii cubazain afara statului care le patroneazl qi#@@

coordoneazi, avAnd suportul logistic asigurat de cltre acesta (cazul Iranului care deline,

controleazd qi finanleazd, organizalii teroriste in Afganistan qi Irak).. ---f,--j ffi#,

I J4 I in fyn"q.?a. f Utp.u*t* &t ty'se identificd:

l--il - terorismul chimic care utilize azd, agen[i chimici, cu efecte distructive mari, prindfr@d@

sabotaje, catastrofe, deteriordri de mediu sau risp6ndirea acestora prin diferite mijloace in

spalii dens populate (cel mai cunoscut caz este cel al grupdrii teroriste japoneze Aum

Shinrilqto care, in 1995, a executat un atac cu gaz toxic sarin asupra a patru trenuri de metrou

in Tokio; atacul s-a soldat cu 13 persoane ucise qi alte 54 rdnite grav);

) - terorismul biologic care utllizeazd agen[i biologici cu efect destabilizator, de nimicire,4*?

panicl (metodele de atac folosite in cadrul rdzboiului dintre Irak gi Iran dintre anii 1980-1988,

atacurile teroriste cu antrax din SUA ce au urmat evenimentului WTC, folosind scrisori

contaminate; in urma acestor atacwi teroriste 5 persoane au murit qi l7 au fost grav infestate);

e - krorismul radiologic Si nuclear care utilizeazdmateriale/degeuri radioactive proveniter#

din industrie pentru fabricarea de arme nucleare de putere mic6, cu efect distructiv mare, in

zone de interes

economic, politic, social, cultural sau religios;

2 - lyetiyruteril,l "i:.*g****,tqt"lif-:1*:,:.:i:*::* pentru asigurarea

unei ordini interne qi apirarea unor interese specifice;

8 : krorismul international, constituit din organizafii interna]ionale multiplu ramificate,

, psihologice majore.t--'---'1I a- I in lunctie de structurd, au apdrut:g-,#l*

J,:M/-ac{iuni individuale cu rol revendicativ sau punitiv din sfera

social-politicS;

2,-Mac!iunianarhiceoriextremiste,religioasesaupolitice;)" , - terorismul de stat - actiuni subversive sau actiunile directe de subjugare sau deU\*_

exterminare.

42 din280

Procedeele fiilizate in actiunile teroriste sunt:

- explozii gi distrugeri de propo(ii diferite;

- distrugeri de bunuri publice qi particulare;

- incendierea unor elemente de infrastructurl ori obiective economice;

- acte de piraterie aeriand sau navali;

- contamindri chimice, biologice sau nucleare;

- omucideri, r6niri grave, rdpiri, luare de ostatici;

- provocarea de acte de sabotaj asupra sistemelor informatice, deteriorarea sau

distrugerea acestora;

- atacuri armate impotriva unor obiective publice;

- deteriorarea, distrugerea sau provocare de catastrofe in sistemele de comunicafii

nalionale gi intemafionale; acte de barbarie.etc- I 916FLrd a nega conlinutul qtiinlific al clasificlrilom-fiercEisnru

specialiqti in domeniu precum Carley Kathleen, Martha Crenshaw, Bruce Hoffman, Krueger

Alan, Walter Laqueur, etc. se propune spre studiu/analizd gi o alt[ clasificare a terorismului5T,

dupl cum urmeazb'.

-!_ - krorismul politic (de dreapta - fascismul; de st6nga - comunismul gi socialismul);

- terorismul de stat (statul terorizeazd propria populalie aga cum s-a int0mplat in fosta

U.R.S.S" qi in statele musulmane);

3 --terorismul na{ionalist $i separatist

aclioneazd, in Turcia, organizalllle teroriste din Palestina, Armata de Eliberare din Kosovo,

ETA in Spania, IRA in Irlanda de Nord, etc.);

+ - terorismul etnic (tercizarea etniilor qi rasismul);

T - l::::::yl":frf*4respingerea oricdrei forme de conducere sau dominare);

(, - rcrorismul deviant - practicat de persoanele cu probleme psihice;\u.J - ,r*rtr*rlt*"t (tizeazdpolilia antidrog $i autoritdtile; exemplu fdrile producitoare

/= .- ,,bn.",..",,,,',ry

de droguri precum Afganistan);;lgl - ecoterorismul (distrugerea ecosistemelor; exemplu - incendiile din Grecia din 2007

qi 2008);

L- uwxsxv,-secta AUM din Japonia);

unor mijloace chimice, biologice sau nucleare (exemplu

(Partidul Muncitorilor din Kurdistan - PKK ce.---.--"***'.,..'..'@

folosirea

4fi=ruMs7 Lloyd Andrew qi Mathews Peter, Bioterorismul - flagelul mileniului III,Editura Hiparion, Cluj Napoca 2002,

p.32.

#!{'

43 din280

7

lx/iL - terctrismul religios (cazul cre$tindrii odatd cu exterminarea unor largi populatii din

a-.ri.JZIffi? o. Sud de crtre conchistadorii spanioli;

islg$g,gg4^e;alizalJa**cgras"l.-q-9*l*)

Conform aceloraqi autoriss criterii[-d"gg@nIHean:rtslqfis*-y.1._y,i"l.:rJ"1*-:**n analiza

statisticd a c--r"l"o-l"p__"":lg_q*ut?*.*e_definiqii existente.in lume sunt (_p"f-o*,gnlllJ_Jgprezintd cat de des

sunt folosili, individualfiecare din termenii de mai jos raportat la numdrul total de definilii):

a-., - violenfa (acest criteriu fiind conlinut in 83,502 din definilii);

f - obiectivele politice (65%);

C_ -teama, teroarea (51%);

6f - ameninfarea @7%),

f .- efectele psihologice (41j%);| - conflictut dintre atacatori qi victime (37,5%);t

3 - acliunile bine organizate, pregltite in prealabil (32%);

{ - aplicarea diferitelor metode, strategii qi tactici (30,5%).tt

ConsiderAndu-se aceastd statistici qi in urma celor de mai sus, se poate concluziona cd

esenla terorismului o reprezintd violen{a.

Cred cd una dintre cele mai cuprinzltoare definilii ale terorismului o reprezintd cea

cuprinsl irJ=:ljli g-::3994: ter3ri,smul r-enylinrd ansamblul de ac{iuni gi/sau ameninldri

care prezintd pericol public {a afecteazd securitalea. na{ionald, avdnd urmdtoarele

caracler istic i'.

- sunt sdvdrSite premeditat de entititli teroriste, motivate de conceplii Si atiludini

extremiste, ostile fa{d de alte entitdli, impotriva cdrora aclioneazd prin rnodalitd\i violente

Si/sau distructive;

0t$$g* {Aq'itlr" ca scop realizarea unor obiective specifice, de naturd politicd;

#.' t-" - vizeazd factori umani Si/sau fctctori materiali din cadrul autoritd{ilor Si institu{iilor',i-:.--*I_-

?#,e**-. ' publice, populaliei civile sau al oricdrui alt segment aparlindnd acestora,'

I 1A{ l; n*1, - produc un impact psihologic puternic asupra popula{iei menit sd atragd atenlia*,4-1"- s'":-

-" "-** ---'[****asupra scopuriIor urmdrite.

Din cauzd cd adoptarea unei defini{ii comune, la nivel mondial, nu a fost frcutd gi, de

asemenea, acfiunea unitard gi hotdr6td impotriva acestui flagel int0rzie, terorismul este intr-o

continud metamorfozl qi iqi modernizeazd mijloacele, metodele, mecanismele, procedeele qi

modul de ac{iune. De foarte multe ori fenomenul terorist se transform[ qi se adapteazd mai

tt Iclem.

44 din 280

repede decdt c6ile qi metodele folosite pentru combaterea fenomenului terorist.

Dupd pdrerea mea, terorismul este astdzi poten{ial accesibil oricirei persoane care are o

nemullumire, un plan, un scop sau o combinafie a tuturor acestor motivafii gi nu mai este doar

apanajul organizafiilor/grupurilor teroriste organizate. Paradoxal este c5, la inceputul secolului

XX[, esenla terorismului rdmAne tot violenla, crima qi ceea ce ingrozeqte qi mai mult

omenirea, este cd inci se comit crime teroriste in numele celui ce este permanent implorat sd

aducd binele pe plmdnt - Allah.

Actul terorist a avut intotdeauna un scop similar descuraj[rii generale, victima de

moment, linta direct6, fiind mai pulin importantl decit efectul general ce se obline asupra

entitilii cdreia ii este adresat acesta, finta indirectd, rcald. Degi produce victime individuale

sau un numdr limitat, dar simultan de victime (cazul l1 septembrie 2001), terorismul este

indreptat impotriva unor entitS{i colective (partide, grupuri de interese, clase sociale, etnii, ldri

etc.) teroarea instalAndu-se in mod natural, ca rezultat al actelor teroriste.

De-a lungul istoriei, terorismul a devenit atractiv pentru unele grupdri sau categorii

sociale datoritd cheltuielilor mici pe care le necesiti in atingerea unor scopuri importante ca

semnificafie pentru acestea in detrimentul pirlii adverse. in afara spaimei qi terorii pe care o

genereazd, in funclie de amploarea lui, terorismul poate afec& grav qi pe termen lung atdt

societatea qi structura social5, cat qi individul ca atare, care prin indoctrinare qi manipulare

percepe realitatea distorsionat[, intr-un stil propriu, efectele resimflndu-se in dezorg anizarea

societdfii qi actiunile individului.

1.2. Multidimensionarea qi multiplicarea terorismului

Analiza fenomenului terorist din punct de vedere dimensional presupune luarea in

considerare a mai multor aspecte, ceea ce permite vizualizarea fenomenului in ansamblul s6u.

Astfel, dimensiunile majore ale fenomenului terorist sunt: actorii, lintele, modul de

organizare"

Dacd se analizeazd perioada atentatelor anarhiste din secolul al XIX-lea, cdnd se

urm[rea eliminarea unei singure persoane considerat6 ca frc6nd parte din categoria celor

,,vinovali de starea mizerabil[ a celor mul1i", fErd a produce victime colaterale, se constatd cd

terorismul actual este complet diferit din toate punctele de vedere: actori, acfiuni, consecinfe.

Autorii atentatelor teroriste inten{ioneazd si provoace cdt mai multe victime in rAndul

popula{iei urmirind, astfel, terorizarea mullimilor qi oblinerea de reclami maximd in plan

mediatic.

45 din 280

Pentru atingerea scopurilor propuse, declarate sau nu, terorismul folosegte orice

mijloace, de la cele mai rudimentare pAnS la cele mai sofisticate, de la nivel local, regional qi

p6ni la nivel strategic qi poate tocmai de aceea este at6t de greu de contracarat. Teroristul nu

actioneazd, dupd tipare bine cunoscute, este imprevizibil, se poate adapta uqor qi uneori este

decis sd-qi atingd scopul chiar cu sacrificiul suprem.

Tocmai din aceste considerente societatea modern6, prin organisme specializate

studiazd terorismul ca un fenomen multidimensional, considerAndu-l un adevdrat flagel al

lumii contemporane impotriva cdruia lupt6 pe toate fronturile pentru combatere.

Fen-o..mpn-"s.8ejq|,-dSrr!1_Crt+,1*..d"q,p..p.,p.hrla", terorismul a cdpdtat, la acest inceput de secol qi

mileniu, prin amploarea 9i diversitatea formelor sale de manifestare:.,!1,11.9_4_l*,_c1"9;p*q,"mp-t9;, extins la*f#e*ii.l4siirer?:r:rwa;:di,*,,

':::.1*i.Xnl**t*jl+ t. -

Analizdnd evolutia terolg{li_!:*L""..{.r"3_-g*:Td, se poate considera cd aceasta este

caracterizatii prin patiu mari ,,valuri" cu originea localizatd,undeva tn Rusia anilor 1880, odatd

cu asasinarea {arului Alexandru al Il-lea qi inceputul clderii monarhiei ruse ;i aparilia

industrializdrii impreund cu primele semne ale ideologiei comuniste, primul val risp6ndindu-

se treptat spre Europa Occidentald, Balcani qi Asia.

Cele patru valuri ale terorismului modem60 gi ciclurile lor aproximative de la inceputuri S X- -'-' Y'spre prezent sunt:

- terorismul anarhist - perioada 1880-i920;

i"roiit-rf anti colonial - a inceput in anii 1920 qi a {inut aproximativ 40 de ani;

- terorismul noii st6ngi -a apf,rut ?n anii 1950 qi a inceput sd se diminueze spre sf6rgitul

secolului, lSsAnd in urm6 cdteva grupiri active in Nepal, Spania, Marea Britanie, Peru,

Filipine qi Columbia;

- terorismul religios - a inceput s[ se manifeste in anii 1979, iar dac[ se tine cont de

durata celorlalte valuri se poate estima cd acest val iqi va diminua forla incepind cu 2020.

Denumirea fiecirui val sugereazd felul gi caracteristica principald, a acestuia, iar

caracteristica comuni a celor patru valuri este reprezentatd de dimensiunea organizaliilor

na{ionaliste, care au fost modelate diferit in funcfie de tiparul energetic al fieclrui val. Valul

anarhist a oferit organiza\lilor nalionaliste un profil tactic qi adeseori de antrenament. Toate

grup[rile din al doilea val au avut aspiralii nafionaliste, acest val fiind numit anticolonial

datorit[ faptului c5 statele oponente erau puteri care au devenit ambivalente prin eforturile de

se http://web.ubbcluj.ro/ro/pr-acad,hezumate/2010/fi1osofie/MIRON_ALEXANDRU_RO.pdt p.l 1. 08.01.2009.uo Col.Russel D.Howard (US Army) & Mr.Reid L.Sawyer (US Army) - ,,Defeating Terroiism Shaping theNew Security Enyironment", apud Rapoport C. David, The Four Waves of Terrorism, p.46.

46 din280

mentinere a stdrii coloniale, respectiv de eliberare. Ambivalenla explici de ce al doilea val a

produs primele succese ale fenomenului terorist. Nalionaliqtii promotori ai celui de-al treilea

val au afiqat profunde aspiralii de stdnga, iar nalionaliqtii celui de-al patrulea val s-au axat pe

profilul religios al acestuia. Datoritd absenfei ambivalen{ei sau a prezenfei intr-o formd redusi

a acesteia, lupta na(ionalisti din celelalte trei valuri nu a putut inregistra succese.

Pe de alti parte, tehnologia qi doctrina sunt doi factori care au contribuit la naqterea,

modelarea qi succesiunea valurilor. De asemenea, un alt factor modelator important au fost

religia gi rdspAndirea ideilor democratice, care au dat o noud formd terorismului, prin aparilia

contrastantl cu na{ionalismul qi separatismu[, Eqecul unui program de reformd democraticd a

inspirat primul val, iar principala temd din al doilea val a fost autodeterminarea nalionalI.

Dominant6, dar oarecum confvzd-_A_-f"csllema""eelu!1$-_q-_4;ll-rgilg"1:*J*:l.e a scos ?n

eviden!6 cf, sistemele de guvemare existente nu erau cu adevlrat democratice. Spiritul celui

de-al patrulea val este explicit antidemocratic deoarece ideea de democra{ie este de

neconceput fErd o amprentd semnificativi a laicului. Un exemplu concludent este cel al

Iranului unde totul este subordonat religiei qi hotdrdrilor luate de clerul islamic, libertatea de

exprimare qi libertatea presei nu exist[, represiunea partidelor politice fiind un adevSr.

Evenimentele celui de-a patrulea val au demonstrat cd armele de distrugere in mas6 vor

fi utilizate mai devreme sau mai tdrziu, un precedent fiind creat prin ttilizarea gazului

neurotoxic in metroul din Tokyo de cdtre organiza{ia extremist religioasi ,,Aum Shinrikyo",

iar arma ,,conven!iona16" cea mai atractivi, ieftind, distructivd qi des utilizatl este sinucigaqul.

P",ry{":"lyi"_{g:il Latple"l y.ai1J:::::_Tg_1_*il:":-d.1_!_,-:_Tiyl: :l*tegicfi slgp?^$ doi

factolin--99T9*:r:3-:y_;.y99g-:-,"1.g-c.,e-s-ty!.-{g-qgmen fi11{ p.eten{ia-1u[ de {es-gyrajare ;i cel de

anticipare sau prevenire. l)escurajarea funclioneazd cel mai bine impotriva statelor care sunt

considerate cI sprijind terorismul qi pot constitui o lint5 focalizatoare de forle antiteroriste.

Prevenirea este eficient[ qi reprezintl cea mai eficientd armd tn cazul organiza(iilor

teroriste transnalionale, care sunt invizibile, nu au vulnerabilitatea stateler, doyqd.indgls.e

totodatd a fi un element/factor universal valabil incd de la inceputul primului val. Potenlialul

de prevenire s-a rafinat de-a lungul timpului qi depinde in mod direct de capacitatea de

informare, de utilizarea unor structuri specializate in prevenirea sau anticiparea aparent-

imprevizibilului, evitarea surprinderii qi lupta impotriva organizaliilor teroriste.

Anual, ?n,Slatele Unite, se intocmeqte'un rapoft privind terorismul, raport apreciat de

47 din280

-

specialigti ca fiind una dintre cele mai bune analize ale activiti{ii teroriste la nivel mondial.6l

i"Japq{UlIffpectiv se apreciazdcL !9-4-{in!ele actuale de evolufie ?*L-q-L9d9,g]ulg-i-..s-unt:.faparilia.---*----*---" .--.

gggllry!i""_*_tg_g-celulelor teroriste de dimensiuni1gdp., denumite micro-actori, complexitatea

u"ti:Alg_:t"_19_1f,_"-:j 3-ygrupun-ere1 1e"!9fe1or teror"iste oq,.cele.ale clim]nalitatii internafionale.

g_gl_Ul_.-k tqloqqte de mici dimensiuni, reprezinld u1 fenomen nou, apirut in urma

izolirii qi lichiddrii de c[tre forfele antiteroriste a mai multor membri din conducerea

centralizatd a organiza[iei teroriste Al Qaida, reduc6nd astfe] capabilitdlile de comandi gi

control centralizate in cazul organizaliilor teroriste de mari dimensiuni. Din acest considerent

A1 Qaida qi-a asumat, mai degrabi, un rol ideologic qi de propagandd, dec6t un rol

operafional. Cornponenta opera(ionali a miqcirfi este asumald, din c-9 in ce mai mult, de celule

mici autonome gi de citre indivizi, de multe ori cresculi in lara respectiv[ sau care, emigrali in

lIrile occidentale, au avut leg[turi puternice anterioare cu ceilalli membrii ai celulei in fara de

provenien!5, precum cazul atentatorilor impotriva WTC din i 1 septembrie 2001. .

Pentru ci celulele teroriste constituie o apa1iflg npua. in.pgisajul.tpro.rist, a-c-tiunile lor

descentralizate sunt extrem de dificil de detectat gi contracarat. Un rezultat logic la o astfel de

dezvoltare este, probabil, un numdr tot mai mare de micro-actori in viitoarele atacuri teroriste,

in special, cele care implici bombe convenfionale.

Complexitatea acfiunilor teroriste gi folosirea de personal specializat qi instruit

reprezintd o alt6 dimensiune a evolu{iei terorismului modem. Celule operative utrlizeazd

tehnologii de vArf qi, din ce in ce mai mult, teroriqtii exploateazd schimbul global de

informafii, finanfe gi de idei in beneficiul 1or. Teroriqtii iqi imbunltdlesc tehnologiile de ultimi

generalie pe care le utilizeazd pentru planificarea opera{ionald, comunica{ii, alegerea lintelor

qi pentru propagandi. Orchestrarea efectivi, la nivel mondial, a unei campanii impotriva

publicdrii de cdtre unziar danez de desene animate considerate jignitoare la adresa profetului

Mohamed este un exemplu ?n acest sens. Un alt exemplu este acelaqi caz al atentatelor din 1 1

septembrie 2011, atentate de mare complexitate care au implicat personal special antrenat in

pilotarea avioanelor de transport pasageri, organizare minulioasd qi sincronizare a ac{iunilor

teroriste.

Suprapunerea relelelor teroriste cu criminalitatea interna(ional5 reprezinti o tendin!5, in

mf,sura in care teroriqtii folosesc intr-adevir aceleaqi relele utilizate de grupurile criminale,

care creeazd o vulnerabilitate majorS.

u' Kumar Chanchal: Challenges of Global Terrorism- Strategies, Dimensions and Response: In Search of aPerspecti,ve,lnternational Affairs and Global Strategy ISSN 2224-574X (Paper) ISSN 2224-8951 (Online), Vol3, 2012, www.i iste.org, 08.12.20 12.

L

jiiIl

s

48 din 280

Astfel, potrivit raportului, tendinla ar putea insemna ci viitorul imediat va aduce ,,un

num6r mai mare de atacuri de micl amploare, locale qi mai pufin elaborate tn comparalie cu

cele transnafionale ".

.biylw,Sf"Wfiifflomen complex multidimensional, terorismul este intr-o continud adaptare la

dociet[fii. Printre dimensiunile terorismului se num5r5:62

4 /.IOi.ensiunea politica-|Obiectivele terorismului politic se inscriu in urmitoarele

-fftcategorii: cucerirea puterii politice prin violen[d, opozi\ia la imperialism qi oligarhie, lupta

pentru reforme sociale, lupta pentru putere qi influen![, lupta pentru imagine, lupta pentru

identitate, crearea qi intre{inerea stdrii de haos;tFt#1I A !o/Dimensiunggjlrlg[nglr,o[affAceast6 dimensiune se referi la selectarea lintelor dinl"'Jdomeniul informafiei, avdnd ca scop:

ds--som-u-nisatij. indeosebi a refelelor,

nodurilor qi centrelor complexe de transmisiuni ale statelor-fintI, ale unor institulii

internafionale care promoveazl sau suslin rlzboiul antiterorist, ale altor structuri qi organisme

care asiguri ordinea qi stabilitatea in !6ri qi tn lume;

J .- r:rrxrq" "_q*p*grgt"r ti rea-rsdelelor qi a bazelor de date, indeosebi din

domeniile economic, financiar qi militar;

C - prylr":."*il:g1l1rp{i1-gir"a]!s:.Ll3, a *unor sisteme de comandl-control qi provocarea

unor conflicte grave gi chiar a unor catastrofe inimaginabile;I

d , - 9fg?!gqg+gJ*sgll.cl-ql1-_Qi_t9.tgle" sp"spiataoilerteSriste care sd opereze in spafiul

informa{ional;

P-"9**tp""**tsg1g{g*"11i:i-qi-intexjeaS?"p.i.*"-q,e-'"'-*[eglare;

oblinerii 4g-,fgrgll,l.^n_e-9.9gare $9g,!4SU"r"ani.aqfi,qrul-_o: Astfel de activitIli sunt opera{iunile de

spllare a banilor, traficul de droguri, de arme qi prostitulia etc. Dimensiunea economici a

devenit o componenti a relafiilor internafionale. Sumele ob[inute din astfel de activitili

,,economice" au fost evaluate la 800 - 1500 miliarde dolari, adici mai mare dec6t produsul

intern brut al Spaniei. Dispun6nd de astfel de sume, terorismul poate destabiliza cu uqurinlS

politicile nafionale sau regionale, dac[ se doreqte acest lucru. Tot in cadrul terorismului

financiar se inscrie qi procurarea de fonduri prin luarea de ostatici, prin ameninflri, gantaje,

u' V6duva Gheorghe (coord.): Terorismul dimensiune geopoliticd Si geostrategicd. Rdzboiul terorist. Rdzboiul

impotriva terorismului, Editura Universitdlii Na{ionale de Apdrare, Bucureqti, 2002, pp. l8-58.

49 din 280

7

spargeri de bdnci, atacarea unor mijloace care transporti bani sau valori etc.

Existi ins6 qi altele, mult mai profitabile: oameni foarte bogali, cercuri de interese

interne sau internalionale din tot spectrul activit6lilor umane, de la cele economice, la cele ale

lumii interlope, organizalii qi chiar state, precum Iranul sau Arabia Saudit[, state bSnuite cI

sponsorizeazd terorismul.1*-1 rF

{ A ) { Dimensiunea culturald./terorismul cultural nu este un mijloc de confruntare, ci unul\**;de d i ltyger-e,_1:j9j:*:lgt .9"e_

y"?lgn Terori smu l cu ltural c on std in :

- invadarea mijloacelor de comunicare cu imagini cu caracter obscen qi alte produse

care agreseazi qi deformeazduniversul etic qi estetic al populaliei qisistemele de valori;

- agresarea naliunilor cu subproduse culturale (filme, imagini video, reviste etc.) care

cultivS violenla, individualismul, egoismul, lipsa de respect fa!6 de valorile proprii;

- agresarea qi chiar distrugerea simbolurilor.

{ -f I o lDimensiunea identitar[. ;Aceastd dimensiune se referl la afirmarea violentd a\- \**-**-"*-*-****'.**d

identitAlii. Ea nu rezlltd neapirat dintr-o crizd de identitate, deqi se manifest[ cu pregnan{E

sub aceasti motiva{ie. Are conota}ii dintre cele mai diverse, dar conlinutul ei este acelaqi:

impunerea unui anumit tip de identitate, mai exact pedepsirea tuturor celor care nu recunosc

aceastd identitate. Ea se asociazi cu diferite alte forme, dar nu trebuie conf"undat cu acestea.-rri\ ** I o Dimensiunea patologici. Unele acte teroriste sunt slv6rgite de psihopali. oameni\*--'

care p19gd q"_o.511-Ag!ul cu realitatea, pierd controlul sensurilor, aclioneazd incongienl.

Comportare" ryy3*i#.1j..pt _-._Ag*rS:,-"sdrdcia, alcoolismul, drogurile, violenla urban[,

pierderea reperelor, boala, dificultalile vie{ii, neimplinirile afective sau sexuale, refularea,

inactivitatea, qomajul, inadaptabilitatea sociald, provenienfa dintr-o familie dezorganizatd.

Astfel de asasini, de regu16 ai unor qefi de state, ai unor personalitili marcante, artiqti

sau simpli cetSfeni, atribuie o coloraturd politici gestului 1or, aduc motivalii dintre cele mai

qocante: pretextul de a se crede justifiari, modificatori de destine, pacificatori, conducdtori,

,*-cp_q14pdan[i strilucili. De fapt, ei ascund fobii diverse, boli cronice, panici qi angoase difuze.,;r { r'i (7 ,i rl Dimensiunea religioasi.lFundamentalismul nu este numai o miqcare extremist[. El

eg[q o: _fi-l-o-,s.o,fic,.g'g1qd-inf[ qi se bazeazd pe- un sislem selecliv d9 valg_1i Selectarea acestora

este insi o trecere la limitd gi se realizeazd nu doar prin ,,decuparea" unor valori dintre alte

valori, ci prin afirmarea exclusivl gi agresivl a celor selectate qi negarea violentS a celor

neselectate. E,l are ca expresie directd terorismul islamic qi este menit sI aduci islamismul,

prin orice mijloace, la conducerea planetei, deoarece numai aceastd religie - se crede - este

adevdratd, qi important[, numai ea are o misiune mesianicS. . -F"\1rizeazd

lumea intreagS, dar mai

ales civllizafia occidental[, cu leagdnul ei euro.pean qi configurali1 ei actual5 de.influenld

50 din 280

Dinamica fenomenului terorist duce la aparilia de noi drmcnsisnt^nin:r/-n---Tldime4siuniateterorisl nllt{Ls#.unstuil** I Uo) d iMETIfi'hnti/<,ffi-'al-t

J./Cr.rr"" 4g rgt"l@Teroriqtii membrii ai Al Qaida au demonstrat

existenla unei relele la nivel mondial prin lansarea operafiunilor teroriste impotriva Statelor

?PEqcana.

W @rismur de-lip--eture-sr*qgpal*Lsllr {Id, in parte, r6d6cinle

in marile tulburdri istorice suportate de Europa secolului al XX-lea: sfdrqitul marilor imperii,

revolu{ia rus6, doud rdzboaie mondiale, constructia europeanS, finele marxismului.

Unite gi a alia{ilor sAi in t6ri ca Indonezia, Filipine, Yemen, Kenya, Tanzania, Turcia, Spania,

Marea Britanie etc., rdspdndite in aproape toate continentele. in fiecare dintre aceste [Irilocalnici indoctrina{i aufurnizat informafii de sprijin, precum qi accesul la finanlare, arme qi

recruli.

Terorismul religios actual func{ioneazi pe mai multe dimensiuni, folosind afaceri

legitime ca o acoperire pentru tranzacfiile financiare in vederea strAngerii fondurilor necesare

pentru operafiunile teroriste. Metode complexe de transfer au fost concepute pentru a schimba

sume mari sub acoperire. Relelele criminale locale, bande de traficanfi de narcotice, refelele

de traficanli de arme aclioneazd, in sprijinul operafiunile teroriste la diferite niveluri.

ll . Orientarea cdtre tehnologie: teroristul--Eodern este cunoscdtor al tehnologiilor deJ - - .... *.

-I.

--spa-*"*;ff;,;;lu - --

v6rf. Telefonul mobil este noua unealtd in aceast[ epocl a terorismului, fiind folosit nu numai

pentru a comunica, dar qi pentru a declanga explozii. Internetul este modul teroristului de

comunicare rapid6, modul de a fi instruit gi a primi noi misiuni. Teroristul foloseqte

explozibili moderni, de mare putere qi nu ezitl s[ improvizeze atunci cdnd este necesar.

Crearea ile re{ele interna{ionale ii oferl acces la solufii tehnologice la problemele de

planificare qi execufie. Este foarte greu de anticipat c6t de departe au ajuns sau vor ajunge

teroriqtii in privinta accesului la tehnologie.L.

I fl o Rizboi propagandistic global:*foametea in lume, subdezvolta rea, ,prezentarea*;;.i_ilJ,Ji?.aaprg*f:J3"!-1!i1*.k_?g,e_.gg1jn..dilggtdp.qtir! pg_ I9!.elg!-e-.9_e-"I-elg,y*!Uipne, Ia nivel mondial, au oferit

un prilej favorabil teroristului pentru a-qi propaga cauza gi a face reclaml exagerat[ ac{iunilor

salg ,,incununite de iuccei'i. in acelaqi timp, organizaf1l\e teroriste au, de asemenea,%4*_.%

capacitatea de a purta rdzboi psihologic impotriva forlelor de securitate prin denigrarea

acestora prin qtiri bine ,,plantate" in mass-media. Asffel, uciderea unui terorist in cadrul unui

incident este adesea etichetat6 ca qi crim6. Adesea, politicienii locali, pentru interesul lor

egoist qi pentru a cdqtiga popularitate in rdndul populafiei sprijin[ aceste ,,cattze". Oryanizafii

teroriste precum Hezbollah sau Al Qaida au departamente speciale de media cu personal

5l din 280

special antrenat in propagandl qi manipularea presei audio-vizuale.

7$ o Gdndire creativd. Teroriqtii moderni pot fi destul de bine educa{i qi pe deplin--!;

car"-q-"19*_i14_qp!_'"$sssip,L9i":Si*i:q**_*slggiilorcu

dou[ decenii in urmi. Ei au demonstrat o gdndire creativf, in selectarea obiectivelor, alegerea

firilor ce vor fi victime ale ac]iunilor lor qi metoda de operare. Deci, este greqit sI fie incluqi

in gruplrile teroriste tradifionale, cu o pregdtire rudimentarI, g6ndire inapoiat6,

semianalfabefi, fanatici religioqi. Subestimarea teroriqtilor modemi privind capabilitSlile

acestora poate impiedica organismele specializate in lupta antiterorist[ sau statele sI ac{ioneze

adecvat pentru contracararea acestui flagel reprezentat de terorism.

Teroriqtii moderni folosesc accesul la informafiile de interes public disponibile in

societilile democratice, iar libertatea religioas[ gi libertatea de exprimare predominante in

acest tip de societate sunt pe deplin exploatate de teroriqti pentru a-qi propaga ideologia lor

prin intermediul qcolilor religioase qi al licagelor de cult. Nemul.tumirile locale sunt, de

asemenea, exploatate de teroriqti, un exemplu fiind rlpirea jurnaliqtilor francezi in Irak pentru

a fofia guvernul francez sI modifice legislalia referitoare la interzicerea portului vllului de

c[tre femeile musulmane in qcoli franceze.

Atacurile teroriste din I 1 septembrie 2001 au dat naqtere la o categorie nou[ de

teroriqti care cred in folosirea iredinlei religioase ca un vehicul pentru a urzurpa procesul

politic prin mijloace violente. Aceastd categorie de teroriqti, simbolizatd prin varietatea

jihadului gi cruzime, cunoaqte tehnologiile de ultiml generafie, iar aceqtia sunt bine

interconectali qi pot obline arrne, resurse financiare, informa{ii qi personal din mai multe pri

ale lumii. Teroriqtii exploateazd pe deplin mijloacele moderne de comunicare pentru succesul

operaliuhile lor, precum qi propaganda.

Terorismul a dobdn{it dimen.siujri glgklgii a devenit o*g3gm*mg|5g"tn$teaga

parte, qi pacea qi securitateg_*_q!_kl*p_*,*g._#L{g.g.*ffig,-,".ftganizafiile teroriste sunt finan{ate de:4$l4e4*M@rMss&@ejljwn1@@4@6i'4sStr{*

iulg inles*tlqr#tn general, folosirea terorismului ca tacticd este din ce in ce mai frecventl gi mai

rdsp6nditl din punct de vedere geografic. Terorismul este din ce in ce mai nediscriminatoriu

in alegerea victimelor. Victimele includ nu numai combatanli, dar qi femei qi copii,

occidentali qi non-musulmani. Spre exemplu, organizalia terorist[ islamic[ Hezbollah

lanseazd rachete asupra teritoriului israelian lard a avea finte militare precise qi doar pentru a

produce distrugeri gi victime in r6ndul populaliei civile.

lume. Obiectivul teroristului es

comunicatii in incercarea de a para

52 din280

Aceastd tendinld va creqte pe mdsurd ce musulmanii se vor opune musulmanilor.

Conflictul se va extinde gi asupra Europei. Terorismul este din ce in ce mai mult axat pe

obiective economice qi pe provocarea de pagube materiale. Infrastructura energeticd va deveni

tot mai mult o lintd ca qi sistemul financiar. in cazul in care sistemul economic din ldrile

democrate nu poate oferi beneficii concrete maselor, num[rul nemullumililor va creqte, iar

terorigtii vor continua s[ deturneze nemullumirile in folosul cauzelor lor qi va spori baza de

recrutare pentru noi adep{i, care pot fi qi non-musulmani, femei gi tineri. Terorismul

reprezintd o realitatea la nivel global.

1.3. Resorturile terorismului in epoca modernl

Acum, la inceputul secolului XXI, odatd cu progresele qtiinfifice qi tehnologice menite

sd contribuie la rezolvarea problemelor umanit[lii, a apdrut o noui problemd de securitate -terorismul.

in lumea actuald este foarte important de analuat cauzele ce declanqeazd qi produc

incidente teroriste qi ce determind o persoand s[ execute, singurd sau in grup, un atentat

terorist. Specialigtii in analiza terorismului au ?ncercat sI rlspundd la irtrebarea ce face

posib i ld apafilia terorismului?

Un rlspuns mai cuprinzdtor ar fr acutizarea la nivel global a contradicliilor politice,

sociale, interetnice qi religioase, a corup{iei, imixiunii din exterior in treburile unor state mai

slabe, a conflictelor locale qi a celor regionale. Toate acestea au contribuit qi contribuie

constant la motivarea organizaliilor teroriste.

De asemenea subdezvoltarea a numeroase societdli umane, din care derivd starea de

subalimentalie, diminuarea extreml a resurselor de apd potabild, sdrdcia, analfabetismul,

subcultura, lipsa de acces la educafie, explozia demografici in statele sirace etc., rdzboaiele

subversive, ,,conflictele zonale dintre valorile religioase gi culturale delimitate fie teritorial, fie

la nivelul unor categorii de populalii pot reprezenta resofiurile terorismului regional ce poate

cdpdta valenfele terorismului mondial63.

Fiind o form[ extremd de exprimare a radicalismului qi a extremismului social, etnic qi

religios sau de altd natur6. terorismul cunoaqte o expansiune frr[ precedent la scarl

internafiona16.

,,Contextul geostrategic actual, procesul de globalizare care ridicl orice competifie la

- ,. ,-..64scarl mondialS""-, noul cadru economic qi ideologic al securit[1ii statelor central qi est

u' Gorun Adrian, De:voltarea sociald Si globali:area, Editura ,,Academica BrdncuEi", TArgu-Jiu, 2012, p. 5-6.6a Ibidem , p.31.

53 din 280