Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.

Terorismul poate fi:

un fenomen caracteristic conflictului asimetric, fiind purtat de pe poziții inferioare de forță (militară, politică sau economică),

sau purtat de state, grupe de state, organizații statale, organizații extraparlamentare, sau interstatale, ca o formă de război nedeclarat, neconvențional, care face abstracție de la regulile impuse de Convențiile de la Geneva.

În multe cazuri terorismul este în mod greșit asimilat cu insurgența, fanatismul, războiul psihologic, crimele de război și atrocitățile comise de forțe armate regulate sau cu operațiuni clandestine. Câteodată această confuzie este întreținută în mod intenționat din rațiuni de propagandă.

Dificultatea definirii terorismului este o problemă de percepție culturală, politică și socială a actului de violență și a scopului politic urmărit prin teroare.

Deși țintele pot fi diferite:

cucerirea opiniei publice prin manipulare mediatică (poziția mediei, care se bazează, în marea majoritate a cazurilor, pe o comunitate de interese, terorismul crescând rating-ul, manipulată și manipulatoare, devine centrală în triunghiul conflictual teroriști-populație-conducere);

acțiuni de „pedepsire” și răzbunare pentru nedreptăți reale sau imaginare;

atingerea unor obiective politice: schimbarea conducerii, schimbarea sistemului de guvernare, impunerea unor alte linii de conduită, religioasă, politică, morală, economică, cuceriri teritoriale, etc.

Metoda va fi violentă și spectaculară aplicată asupra unei populații civile, neangajate direct în conflict, dar cu potanțial de a influența conducera-țintă.

Într-un studiu al terorismului, Alex Schmid, analizează conținutul pentru 109 definiții ale terorismului găsind următoarea frecvență a conceptelor folosite:

Violență și forță (apar în 83.5% dintre definiții) Motivații politice (65%) Frică, accent pe teroare (51%) Amenințare (47%) Efecte psihologice și reacții anticipate (41.5%) Discrepanță între obiective și victime (37.5%) Acțiuni intenționate, planificate, organizate și sistematice (32%) Metodă de luptă, strategie și tactică (30.5%)