Termopanul Tamplaria Pvc

7/24/2019 Termopanul Tamplaria Pvc

1/15

TERMOPANUL Tamplaria PVC - consideratii generale Baza ale elementelor de tamplarie, c

denmirile speci!ice precm si c principalele caracteristici ale pro!ilelor, geamli termoizolant si

!eroneriei" Un paragra! special este destinat di#erselor accesorii ce se pot realiza in atelierl de

tamplarie PVC Notini de $aza Elementele ni ansam$l de tamplarie Tipri de !erestre %n aceasta

sectine #or !i descrise principalele tipri de desc&idere o!erite de toate modelele de tamplarie

indi!erent de natra pro!illi !olosit" Oc&irile de geam !i'e contin doar rama si geam, !ara !eronerie si

snt reprezentate in !ell rmator( Oc&iri mo$ile( -Cea mai cnoscta desc&idere este cea in plan

orizontal care in practica arata ast!el( %n teremeni speci!ici !irmelor de tamplarie termopan, aceasta

desc&idere mai este nmita si desc&idere normala )simpla* sa $atanta si se reprezinta gra!ic asa(

+esc&iderea in plan #ertical este cnoascta s$ nmele de oscilanta sa !oar!eca si poate a#ea

$alamalele in partea in!erioara sa sperioara in !nctie de necesitatile speci!ice" Reprezenarea

gra!ica a acestei desc&ideri este( O #arianta care castiga din ce in ce mai mlt ca poplaritate este

desc&iderea oscilo$atanta nmita si d$la desc&idere, !iind o #arianta ce com$ina atat desc&iderea

$atanta cat si cea oscilanta intr-n singr oc&i de !ereastra" %n !nctia de solicitarile de aerisire, n oc&i

c d$la desc&idere poate !i desc&is normal sa in !oar!eca" i in mod gra!ic reprezentarea este o

com$inatie a celor doa tipri de desc&idere" Te&nologia !a$ricarii elementelor de tamplarie PVC

Masrarea Masrarea golrilor sa a !erestrelor si silor ce tre$iesc inlocite este cea mai

importanta operatine din procesl de !a$ricatie" O greseala la acest ni#el poate compromite

ire#ersi$il intreaga lcrare" C&iar si in cazl in care tamplaria noa se monteaza in golri pregatite

anterior, este necesara e!ectarea de masratori la !ata locli deoarece pot apare di!erente intre

proiect si realitate" +imensinile care se ia in considerare la masrare snt inaltimea si latimea

golli" +easemenea se masoara si grosimea pereteli pentr a sta$ili dimensinile gla!rilor si a

per#azelor e'terioare" %n !igra rmatoare am reprezentat goll din perete si dimensinile cele mai

importante" La masrare se a in #edere rmatoarele( intotdeana se masoara am$ele inaltimi si

am$ele latimi si se ia in considerare cea mai mica dintre ele intotdeana se masoara diagonalele

golrilor pentr a #eri!ica daca coltrile snt in ng&i de . de grade, in cazl in care diagonalele

di!era, inseamna ca goll n este dreptng&ilar lcr de care se tine cont la sta$ilirea dimensinilor

tamplariei +imensinile masrate se noteaza pe o sc&ita intocmita imprena c clientl" E#entalele

adaosri te&nologice sa dimensinea pro!ilelor de legatra se ia in considerare in rmatoareaetapa, la proiectare" Tot acm se sta$ilesc, imprena c clientl, nmarl si tipl desc&iderilor pe care

le #a a#ea tamplaria, elementele de !eronerie ce rmeaza sa !ie !olosite, precm si tipl de geam

termoizolant !olosit" Clientli i-se #or prezenta in aceasta etapa si e#entalele o!erte de gla!ri, plase

impotri#a insectelor, /alzele, rlori," E'ista elemente speci!ice care deose$esc masratorile pentr

!erestre de masratorile pentr si( 0ERETRE La e!ectarea masratorilor pentr !erestre se pot

intalni doa sitatii( +aca !erestrele )sa sile* se monteaza in golri pregatite anterior si tencite, se

masoara latimea si inaltimea golli si se scad 1.mm pe !iecare dimensine" Aceasta distanta este

necesara pentr a da posi$ilitatea montatorli sa impaneze !ereastra inainte de a o ancora, si pentr

a aplica n strat de spma poliretanica" +aca !erestrele se monteaza in locl altor !erestre #ec&i, se

demonteaza per#azele e'terioare )daca este posi$il* si se masoara goll pe spra!ata e'terioara a

zidli e'terior, apoi dimensionam !ereastra in !nctie de goll din tenciala e'terioara )adicadimensionam !ereastra dpa spaletl e'terior* in asa !el incat tocl !erestrei sa n se ingroape s$

tenciala mai mlt de 2. mm" +eci, la dimensinile golli e'terior tre$iesc adagati cate 1. de mm

atat pe inaltime cat si pe latime" %n acest !el, daca demontarea se e!ecteaza c gri/a, dpa montarea

!erestrelor noi, n mai este ne#oie sa se re!aca tenciala e'terioara" U% La e!ectarea masratorilor

pentr si se disting doa sitatii( -+aca sa se e'ecta c prag din pro!il PVC atnci se recomanda

ingroparea acestia in pardoseala si se tine cont de aceasta la masrare" %n mod o$isnit tocl se

ingroapa apro'imati# 2. mm" Pragl din pro!il PVC este recomanda$il doar in sitatiile cand n se

circla mlt pe sa respecti#a si cand se doreste o izolare termica si etansare sperioara" )e'( si de

$alcon* -+aca sa se e'ecta c prag din almini atnci se tine cont de !aptl ca pragl se !i'eaza la

ni#ell pardoselii" %ntotdeana tre$ie sa #a in!ormati de la constrctor sa $ene!iciar aspra

e#entalelor pardoseli )parc&et, podele, gresie, etc"* care #or !i montate lterior )grosimea lor, modl

de montare*, pentr a n impiedica !nctionarea silor" %n am$ele sitatii tre$ie lasat spati s!icient

pentr penele de monta/" +pa e!ectarea masratorilor, sc&itele c dimensini se trec la proiectarea


2/15

pe calclator in #ederea o$tinerii desenli de e'ectie si a o!ertei de pret" +esenl de e'ectie

imprena c de#izl si o!erta de pret se spn apro$arii se!li de atelier )director te&nic* si apoi se

prezinta clientli" Cel care !ace masratorile isi asma responsa$ilitatea pentr e'actitatea acestora"

Te&nologia con!ectionarii tamplariei PVC in atelierl de prodctie Toti !rnizorii de sisteme de pro!ile

P"V"C", in mod o$isnit, pn la dispozitia clientilor cataloage te&nice precm si manale speci!ice

!iecari sistem care descri in amannt elementele componente ale sitemli de pro!ile, materialele

a'iliare precm si te&nologia de !a$ricatie" Aceasta $rosra prezinta cate#a aspecte importante din

procesl de !a$ricatie al !erestrelor si silor din pro!ile de P"V"C", comne ma/oritatii sistemelor de

pro!ile P"V"C" Printr-n atelier c dotare minima se intelege n atelier care are( -Masina de de$itat

pro!ile( c ng&i regla$il, c diametrl discli de taiere de cel ptin 3.. mm )recomanda$il 34. mm

sa mai mlt*, ec&ipata c n con#eior de masrare si c n sistem mecanic sa pnematic de

prindere a pro!illi -Masina de sdat pro!ile la n cap, semiatomata, c ng&iri regla$ile, c

actionare electropnematica -Masina de !rezat montanti, pentr !rezarea capetelor montantilor, c

ng&il meng&inei regla$il si c actionare manala sa pnematica -+ispoziti# de de$a#rat,

pnematic sa manal -Masina de de$itat armatra sa polizor ng&ilar )!le'* c sport -Masina de

garit #erticala -0reza de tamplarie porta$ila )o$er!reza*, electrica sa pnematica -Masina de garit,

electrica sa pnematica -r$elnita electrica sa pnematica -0reza $ia', electrica sa pnematica

-cle de mana o$isnite, sr$elnite, dalti, c&ei &e'agonale, cttere, rlete, etc" Primele patr pozitii

reprezinta tila/e si dispoziti#e speci!ice prelcrarii pro!ilelor din P"V"C" care se pot procra de la

!rnizori specializati, restl !iind tila/e si scle comne care pot inloci o serie de tila/e speci!ice si se

gasesc la !rnizorii de scle si nelte generale" Con!ectionarea !erestrelor si silor din pro!ile PVC

a#and la indemana n atelier c dotare minima se !ace in mai mlte etape( 2" +EB%TAREA %

ARMAREA TOCUR%LOR 1" L%P%REA TOCUR%LOR 3" +EBAVURAREA 5" E6ECUTAREA

MONTANT%LOR 4" +EB%TAREA % ARMAREA CERCEVELELOR 7" L%P%REA % +EBAVURAREA

CERCEVELELOR 8" MONTAREA 9ARN%TUR%LOR :" 0RE;AREA OR%0%C%%LOR +E CUR9ERE "

+EB%TAREA BA9


3/15

li speci!ica, e'ista insa si sisteme mai simple de pro!ile P"V"C" care !olosesc acelasi tip de armatra

pentr mai mlte tipri de pro!il" Armatra consta dintr-n pro!il de otel zincat de grosime minima de

2,4 mm si de !orma speci!ica, care se introdce in camera pentr armatra si se !i'eaza c sr$ri

ato!orante" Aceasta are rol de rigidizare a pro!illi" Armatra se de$iteaza la dimensini mai mici

decat pro!ill, armatra poate !i c pana la 5. de mm mai scrta decat camera armatrii pro!illi

de$itat la ng&i" lngimea armatrii ? lngimea camerei armatrii - 5. mm +e$itarea armatrii se !ace

c masina de de$itat armatra sa c o masina de de$itat c disc a$razi#" Masina de de$itat armatra

se #eri!ica inainte de !olosire" +iscl a$razi# n tre$ie sa ai$a !isri si sa !ie de dimensinea

prescrisa" +iscrile !israte, rpte, sa de dimensini prea mici se inlociesc" La de$itarea armatrilor

!olositi intotdeana oc&elari de protectie si castile anti!onice" %n timpl taierii, pro!ill metalic se !i'eaza

pe masa masinii de de$itat armatra c meng&ina mecanica" La de$itarea c disc a$razi# se prodc

scantei care pot pata spra!ata pro!illi de PVC, de aceea tre$ie pozitionata masina de de$itat

armatra in atelier, in asa !el incat sa e#itati acest lcr" Armarea pro!ilelor se !ace prin !i'are c

sr$ri ato!orante 3, 27 care se insr$eaza c sr$elnita pnematica sa electrica la distante

de 14.-3.. mm nl de altl" Unele pro!ile prezinta pe !ata pe care se monteaza sr$rile de armare

n mic canal pentr g&idare, care indica pozitia optima a sr$rilor" Prinderea armatrii c sr$ri

pe pro!ill L se !ace con!orm desenli( Prinderea armatrii c sr$ri pe pro!ill ; se !ace con!orm

desenli( Prinderea armatrii c sr$ri pe pro!ill T se !ace con!orm desenli, c mentinea

pozitionarea montantli in rama se !ace ast!el incat sr$rile sa !ie pe parte oc&ili !i', pe care se

monteaza sticla, )in sitatiile cand aceasta este posi$il*" Pro!ilele de$itate si armate se pn in rastell

mo$il si se trec la lipire" %n cazl in care dispnem de !reza c pantogra!, dispoziti# de garit c trei

$rg&ie, etc"""> inainte de lipire se !ac toate !rezarile necesare" L%P%REA TOCUR%LOR Lipirea pro!ilelor

se !ace pe masina de lipit respectand indicatiile de timp si temperatra ale masinii" Pentr pro!ilele

timpl de incalzire este de apro'" 24 - 1. secnde timpl de presare este de apro'" 1. - 3. secnde

iar temperatra de lipire este de 11. - 14. grade C" Pentr pro!ilele de sa se recomanda !olosirea

ni timp de incalzire c 3-4 secnde mai mare" +easemenea daca temperatra medili este

scazta, timpl de incalzire se #a mari in mod corespnzator" La lipire tre$iesc rmarite rmatoarele

etape( -e #eri!ica temperatra si presinea de aer din masina" La intrare presinea tre$ie sa !ie

minim 7 $ari iar la manometrl mesei mo$ile minim 5 $ari" +i!erenta dintre presinea la intrarea inmasina si presinea din pistonl mesei mo$ile tr$ie sa !ie in permanenta de doi $ari" La masinile de

lipit temperatra poate creste peste limita prescrisa, imediat dpa pornire, de aceea se recomanda sa

asteptati 4-: minte pentr ca temperatra sa se sta$ilizeze" Timpii si temperatra prescrise tre$ie sa

!ie cei din manall prodcatorli de pro!ile" -e #eri!ica ng&ili masinii" -Pro!ilele se pn in modl

in care rmeaza sa !ie lipite ast!el pe masa de lcr" Pro!ill L se !i'eaza in masina c partea mai lata

/os, tot asa cm se pne si pe masina de de$itat" La !el se procedeaza si c pro!ill ;" -e !i'eaza

pro!ilele in masina si se e'ecta lipirea prin actionarea sccesi#a a pedalei masinii de lipit" Ordinea

etapelor ciclli de lipire este rmatoarea( La prima actionare a pedalei se apropie masa mo$ila

)stanga* de cea !i'a )dreapta* si co$oara placa de centrare" Apoi se pozitioneaza pro!ill pe masa din

dreapta" La a doa actionare a pedalei co$oara meng&ina pnematica din dreapta si !i'eaza pro!ill"

Apoi se pozitioneaza pro!ill pe masa din stanga" La a treia actionare a pedalei co$oara meng&inapnematica din stanga si !i'eaza pro!ill" Apoi cicll se des!asoara atomat" Operatinea de lipire se

poate opri in orice moment prin actionarea $tonli de TOP" +pa oprirea de rgenta a masinii

cicll n poate !i repornit decat prin rascirea $tonli TOP spre stanga si de$locarea li" -e lipesc

intotdeana doa coltri opse apoi cele doa piese !ormate se lipesc pe rand la cele doa capete"

-e pne rama lipita pe masa de lcr si se #eri!ica ng&irile, c #incll sa prin masrarea

diagonalelor" La con!ectionarea !erestrelor de dimensini mai mici de 7.. ' 7.. mm, operatinea de

lipire tre$ie e!ectata c gri/a deoarece din caza tensinilor la care este spsa rama pot apare

deplasari ale pro!illi si c&iar !isri ale sdrilor" Ramele prea mici se recomanda sa se lipeasca

!olosind-se n adezi# special pentr P"V"C" neplasti!iat" -e #eri!ica prin masrare toate latrile ramei

si se noteaza e#entalele a$ateri de la dimensine" Apoi se inseamneaza pozitia e#entalilior

montanti" +in cand in cand se #eri!ica calitatea sdrii" La !iecare colt latimea cordonli de sdra

tre$ie sa !ie de 3 mm pe o parte si 3 mm pe cealalta" dra tre$ie sa !ie ni!orma si lcioasa, ea

n are #oie sa pezinte pori, crapatri, parti ingal$enite sa innegrite" Ma/oritatea sistemelor de pro!ile


4/15

PVC o!era prodcatorilor $acri pentr masina de lipit" Aceste $acri a rol de spri/in si impiedica

de!ormarea sa deplasarea pro!illi in timpl operatiei de lipire" Bacrile de lipire a sisteme

mecanice sa magnetice de !i'are si snt speci!ice !iecari tip de pro!il" %n ltima #reme a castigat in

poplaritate sistemele de pro!ile care a garnitrile gata montate" Materiall din care este

con!ectionata garnitra este termosda$il si #a !i sdat imprena c pro!ill" %n acest caz capetele

garnitrii tre$iesc scrtate c 1 mm pentr ca $a#ra rezltata sa n !ie prea groasa si prea rigida"

Aceasta garnitra tre$ie prote/ata la de$a#rarea coltli e'terior in cazl cerce#elelor"

+EBAVURAREA +e$a#rarea se poate !ace pe masina de de$a#rat atomata" Aceasta realizeaza

de$a#rarea precisa a coltli e'terior si a !etelor sperioara si in!erioara, asigrand o prodcti#itate

crescta" e selecteaza !reza sa programl de de$a#rare potri#it si se introdce coltl !erestre in

masina de de$a#rat" Masina porneste atomat daca rama este pozitionata corect in masina si se

actioneaza cele doa microintrerpatoare din $acrile masinii" %n a$senta nei masini atomate de

de$a#rat, de$a#rarea ramelor prespne trei operatini di!erite( -+e$a#rarea !etelor sperioara si

in!erioara se !ace c dispoziti#l manal sa pnematic de de$a#rat" e #eri!ica pozitia masinii !ata

de colt ast!el incat ctitl )ctitele* de de$a#rare sa treaca !i' deaspra liniei de sdra" Apoi se

!i'eaza dispoziti#l de pro!il" +pa aceea se actioneaza $tonl care porneste ctitl )ctitele*" %n

cazl in care se !ace de$a#rarea manala este necesara taierea $a#rii c o lama de ctter sa c o

dalta $ine asctita )la cald* inaite de a !olosi dispoziti#l de de$a#rat manal" -+e$a#rarea coltli

pe e'terior se !ace pe masina de !rezat montanti, !olosind !reza de coltri potri#ita" e !i'eaza rama in

meng&ina pentr montanti pozitionata la 54 de grade si se actioneaza !reza" Pentr tilizarea masinii

de !rezat montanti la !rezarea coltrilor snt necesare niste a/stari preala$ile )sc&im$area si reglarea

grpli de !reze*" Aceasta operatine se poate !ace si manal c dalta, pila si &artie a$razi#a de

!inete di!erita" +easemenea in cazl in care n a#em cltri in ng&i de . de grade, de$a#rarea se #a

!ace manal" -+e$a#rarea coltli pe interior se !ace c dalta $ine asctita sa c ctitl special de

de$a#rat )ctit semilna*" Este necesara eli$erearea canalli garnitrii c $ia'l ec&ipat c o !reza

s!erica pentr canall garnitrii" E6ECUTAREA MONTANT%LOR E'ectia montantilor sa a tra#erselor

se !ace in doa etape" A" +e$itarea si !rezarea montantilor Montantii )sa tra#ersele* se e'ecta din

pro!ill de montant )tra#ersa* sa pro!ill T" e ia pozitia montantli din desen si se insemneaza pe

toc pe partea interioara" %n mod o$isnit pozitia montantli se coteaza la ni#ell a'li pro!ili T"Pentr sta$ilirea lngimii montantli se masoara goll pe partea interioara a ramei )toc sa cerce#ea*

in locl nde tre$ie !i'at montantl" Pro!ill T se taie in ng&i de . de grade la dimensinea sta$ilita

dpa !ormla de mai /os" lngime montant ? dimensine gol @ adaos de !rezare Adaosl de !rezare

este in !nctie de tipl de pro!il !olosit si de modl de !i'are a montantli" E'ista sisteme la care

adaosl de !rezare este ." +e$itarea montantilor se !ace in mod zal la . de grade, e'ceptie !acand

sitatiile cand se doreste realizarea nor montanti ornamentali )pe si* caz in care de$itarea si

!rezarea montantilor se !ac la ng&iri di!erite de . de grade" 0rezarea montantilor la alte ng&iri

decat . de grade se poate !ace doar pe o masina de !rezat c ng&i regla$il si necesita o atentie

deose$ita" C cat ng&il de !rezare este mai mic, c atat pericoll ca pro!ill sa se sparga la !rezare

este mai mare" Pentr a preintampina spargerea pro!illi, #iteza de a#ans a !rezei se micsoreaza

corespnzator" Pro!ill T se pne pe masina de de$itat c partea lata /os( Apoi se trece la !rezareamontantilor la am$ele capete pe masina de !rezat montanti" e porneste motorl masinii" Pro!ill se

pne pe masina de !rezat montanti c partea lata /os si se spri/ina lateral in $acl meng&inei iar in !ata

in distantor" e apasa pe $tonl de pornire care #a actiona meng&ina pnematica si se trece la

!rezare prin impingerea manerli c #iteza potri#ita si consanta pana la capatl crsei apoi se re#ine

in pnctl initial tot c #iteza constanta" %n cazl in care se !oloseste o masina c a#ans atomat,

#iteza de a#ans se regleaza in asa !el icat la contactl c ctitl de !reza pro!ill sa n se sparga" e

de$iteaza armatra pentr pro!ill T" Lngimea armatrii pentr pro!ill T tre$ie sa !ie egala c

lngimea pro!illi in cazl in care !i'area montantilor se !ace c piese de !i'are e'terioare sa

con!orm c speci!icatiile prodcatorli" B" 0i'area montantilor 0i'area montantilor se !ace c a/torl

nor piese metalice sa din P"V"C" speciale" Acestea se !i'eaza pe montant c sr$ri ato!orante

3,27 )5 $c"* La !i'area capetilor de montant sr$rile de !i'are tre$ie sa treaca si prin armatra

pro!illi" Pe rama in dreptl pozitiei de !i'are insemnate la masrare se !ace o gara de 4 mm c

a/torl sa$lonli" 9ara se e'ecta c masina de garit c atentie ast!el incat $rg&il sa cada


5/15

perpendiclar pe rama" +pa garire se pozitioneaza montantl dpa semnele de pe montant si rama"

e !i'eaza c sr$rile M 57. si e#ental c sai$e" Apoi se !i'eaza sr$rile ato!orante 3"27 pe

rama, pe !ata interioara" e #eri!ica pozitia montantilor din toc" C rama asezata pe masa se masoara

golrile pe partea interioara a tocli" +imensinile ast!el o$tinte se noteaza" Ele !olosesc la

dimensionarea cerce#elelor, a $ag&etelor si a sticlei" Aceste cote se pot o$tine tilizand si so!tare-l

special de proiectare a tamplariei P"V"C" insa acest mod de lcr =din aproape in aproape= permite

e!ectarea de corectii din mers, cotele cerce#elelor, sticlei si a $ag&etei !iind sta$ilite pe rama gata

e'ectata si n din calcl" %n cazl in care se doreste o prodcti#itate crecta, atat cotele de de$itare

ale tocrilor cat si cele ale montantilor si a cerce#elelor se ia din progaml de de$itare si optimizare"

%n acest caz n mai este posi$ila recti!icarea e#entalelor erori aparte pana in aceasta etapa"

+EB%TAREA % ARMAREA CERCEVELELOR Cerce#elele se e'ecta din pro!il ;" +e$itarea pro!illi

; se !ace similar c cea a pro!illi L" Pro!ill ; se pne pe masina de de$itat intotdeana c !altl

spre e'terior ca in !igra( Lngimea pro!illi pentr cerce#ea se calcleaza in !ell rmator( pro!ill de

cerce#ea acopera tocl c cate : mm pe !iecare parte )garnitra de etansare*, in total 27 mm,

deasemenea tre$ie tint seama si cei 7 mm care se pierd la lipire> deci( lngime de de$itare

cerce#ea ? dimensine gol @ 11 mm Armatra se taie la !el ca armatra pentr pro!ill L c 5. mm

mai scrta decat lngimea camerei pentr armatra a pro!illi" Armarea se !ace c sr$ri

ato!orante 3"27 la distante de 14.-3.. mm" La e'ectia silor, inainte de operatinea de lipire, se

!rezeaza ori!iciile pentr montarea !eroneriei )$rosaca, $tc*" Aceasta operatine se realizeaza c

atorl !rezei c pantogra!" %n lipsa acesti tila/ se !oloseste masina de garit c coloana si se

procedeaza in !ell rmator( se insemneaza c a/torl ni sa$lon pe pro!ill de sa locrile pentr

maner, sr$ri si $tc si se da garile c masina de garit c coloana con!orm desenli" Apoi se

!rezeaza in !altl sii desc&iderea pentr $roasca" %naltimea normala a manerli de sa este de

apro'imati# 2... mm de la pardoseala" Armatra pentr pro!ill de sa se decpeaza c !le'l in

dreptl garilor si apoi se !i'eaza c sr$ri ato!orante" La e'ectia !erestrelor, se da in preala$il

garile pentr !i'area manerli pe !ata interioara c atorl masinii de garit c trei $rg&ie" +aca n

dispnem de n ast!el de tila/, garile se pot da si c masina de garit c coloana c atorl ni

sa$lon" Apoi se !rezeaza in !altl pro!illi de !ereastra desc&iderea pentr mecanisml cremonli"

+easemenea, inainte de lipire si de$a#rare, se pot e'ecta ori!iciile de scrgere a condensli ca/torl !rezei de tamplarie porta$ile si a masini de garit" L%P%REA % +EBAVURAREA

CERCEVELELOR Lipirea si de$a#rarea cerce#elelor se !ace similar c cea a tocrilor"La lipirea

cerce#elelor pentr sa este necesara marirea timpilor de incalzire si presare" e rmaresc toate

etapele descrise la paragra!ele 3 si 5" La de$a#rarea cerce#elelor o atentie deos$ita se #a acorda

de$a#rarii coltli e'terior in zona !altli deoarece in acel loc se #or monta coltarele pentr !eroneria

oscilo-$atanta, !nctionarea corespnzatoare a acesteia depinzand in mod direct de modl in care s-a

!act de$a#rarea" +e aceea este recomanda$ila de$a#rarea coltli e'terior c atorl !rezei pentr

coltri" Pentr aceasta insa este necesara masina de de$a#rat atomata" 0rezarea coltrilor se

poate !ace si pe !reza de montanti insa aceasta necesita pregatirea masinii in preala$il" MONTAREA

9ARN%TUR%LOR Tamplaria P"V"C !oloseste doa tipri de garnitri, pentr etansarea tocli pe

cerce#ea )garnitra de $ataie* si pentr etansarea geamli termoizolant )garnitra de geam*"Acestea se monteaza manal in canall pentr garnitra in preala$il cratat de $a#ri in zona sdrii"

istemele c etansare pe trei garnitri mai !olosesc si o garnitra de $ataie intermediara care asigra

o etansare splimentara" 9arnitra se monteaza incepand c mi/locl latrii sperioare a ramei si se

inc&eie tot acolo" N se monteaza garnitra din $cati ci se rmareste o$tinerea ni !ir contin" %n

anmite cazri, garnitra de geam se cresteaza la coltri pentr n mai $n contact c geaml in acel

loc" %n cazl tilizarii pro!ilelor c garnitra gata montata, termosda$ila, in aceasta etapa se !ace doar

#eri!icarea garnitrii" 9arnitrile de etansare 9arnitrile de etansare tilizate in constrctia tamplariei

TopT&erm snt e'ectate dintr-n material speciale care le con!era proprietati deose$ite( rezistenta la

intemperii drata de #iata indelngata elasticitate dra$ila in zona -3. @2.. C rezistenta !oarte mare la

agenti c&imici agresi#i daca este cazl snt sor de inlocit +oa randri de garnitri se monteaza pe

spra!ata de inc&idere a !erestrei la interiorl pro!illi" O $na etansare la im$inarea geamli

termopan se o$tine prin tilizarea nei garnitri a#and n pro!il adaptat" Pro!ill din PVC de !i'are a

geamli termopan este e'ectat c o garnitra de etansare o$tinta prin e'trdare care asigra


6/15

concomitent !i'area si etansarea" Pe spra!ata de inc&idere a !erestrei se monteaza doa garnitri de

o elasticitate marita, na spre e'terior iar cealalta spre interiorl pro!illi" Acestea se comprima la

inc&iderea !erestrei asigrand prin de!ormare etanseitatea im$inarii" La desc&iderea !erestrei,

presinea pe garnitri cedeaza, acestea recapatand-si !orma initiala" Rigidizorii Toate pro!ilele

tilizate in constrctia tamplariei snt rigidizate c pro!ile laminate din otel zincat introdse in camera

centrala a sectinii" Pro!ilele de rigidizare a sectinea adaptata camerei principale a pro!illi din

PVC" Prinderea rezistenta a pro!ilelor din otel in pro!ilele din PVC se e'ecta c sr$ri ato!iletante"

Aceasta rigidizare con!era( o rigiditate mare la temperatri inalte e#itarea completa a posi$ilitatii

torsionarii pro!ilelor o !i'are mai $na a !eroneriei si a monta/li deoarece sr$rile de !i'are snt

prinse in rigidizor 0RE;AREA OR%0%C%%LOR +E CUR9ERE +aca se dispne de tila/ atomat de

!rezat ori!iciile de scrgere sa de !reza c pantogra!, atnci aceasta operatine se e'ecta imediat

dpa de$itarea pro!ilelor" Ori!iciile de scrgere snt importante pentr ca asigra drena/l apei care se

scrge pe spra!ata geamli" Apa se g&ideaza prin pro!ill de cerce#ea pe pro!ill de toc si de acolo

se colecteaza si se scrge in e'terior printr-n ori!ici mascat de n capac special" Ori!iciile de drena/

se e'ecta pe spra!ata tocli c o !reza manala de tamplarie )o$er!reza* ec&ipata c n ctit

special de diametr 4-7 mm care permite atat garirea cat si a#ansl pe orizontala" Ori!iciile din

canall de colectare a condensli, atat pe toc cat si pe cerce#ea se da in ng&i de 54 de grade si se

pot da si c masina de garit ec&ipata c n $rgi de 7 mm" Pentr oc&irile de geam c tra#erse

orizontale este necesara practicarea ori!iciilor de scrgere si in pro!ill T" %n !igra de mai /os se poate

o$ser#a trasel apei prin ori!iciile de scrgere intr-n ansam$l toc-cerce#ea precm si elementele

principale ale acesti tip de ansam$l( +EB%TAREA BA9


7/15

sdat si de$a#rat la 5 capete -masina de de$itat PVC compterizata cle si dispoziti#e %ndi!erent de

ni#ell de tilare al atelierli, datorita !aptli ca prodctia implica mlta mnca manala, sclele,

dispoziti#ele si alte dotari snt indispensa$ile intr-n atelier de tamplarie PVC, lipsa acestora !acand

imposi$ila des!asrarea acti#itatii in conditii decente de calitate si prodcti#itate( -masina de garit

)$ormasina* c perctie c mandrina +- pentr monta/ la santier -polizor ng&ilar c diametr 13.

mm, ptere minima 1... - pentr demolari la santier -$ormasina electrica c mandrina pana la

23mm - pentr lcrl in atelier -sr$elnita electrica sa pnematica -capete $it pent sr$elnita

-!reza $ia', electrica sa pnematica -!reza s!erica pentr cratarea canalli )ntli* de garnitra

pentr $ia' -g&ilotina pentr !eronerie, manala sa pnematica -polizor -!ierastra pendlar pentr

de$itarea panelli -pistoale de s!lat aer comprimat -!reze pentr pro!ilare montant, )speci!ice

pro!illi* pentr masina de !rezat montanti -$acri de sdra )speci!ice pro!illi*, pentr masina de

sdat -$acri de$itare $ag&ete )speci!ice pro!illi*, pentr masina de de$itat $ag&ete -sa$lon pentr

!i'at montantl )speci!ic pro!illi* -sa$loane pentr $alamalele de sa si pentr !eroneria

oscilo$atanta )speci!ice sistemli de !eronerie* -ctit - !reze pentr pantogra! -dispoziti# de antrenare

c 3 $rg&ie simltan )gari cremon*, sa sa$lon de garire, in cazl in care pantogra!l n este

ec&ipat c n ast!el de dispoziti#> acest dispoziti# este $ine sa !ie dotat c $rg&ie in doa trepte -ctit

semilna )ctit +on Carlos* -!oar!eca pentr garnitri -lopatica de plastic pentr montant geam

-#entze pentr transportl geamli -dalti pentr lemn c di!erite latimi -$rg&ie 3 - 21 mm

-sr$elnite -c&ei t$lare -c&ei im$s -$olo$oc )ni#ela* normal sa electronic -rlete sa dispoziti#e

de masrare electronica -#incl -raportor mare -compas mare -pistol pentr spma -c&ingi -pistol

pentr silicon -mese de monta/ )1.. ' 3.. ' . mm* sa capre pentr monta/ -con#eior c role

pentr sstinere la de$itare -stati#e pentr depozitare si transport pro!ile de$itate -crci pentr

mosoarele de garnitra -capra pentr depozitare tamplarie !inita la atelier nt a$ia cate#a zeci

de ani de ani de cand te&nologia sistemelor de tamplarie c geam termoizolant, cnoscte s$

nmele de scena =termopan=, s-a nasct, a cresct si a prces la inlocirea tocrilor clasice din lemn,

e#ental metal - cornier, plat$anda etc" -, de#enind o mar!a $ine #azta si $ine #andta, intrand,

decisi#, in atentia constrctorilor si a ar&itectilor, in recomandarile administratiilor locale si, mai no,

c&iar in acte normati#e, ca o soltie iz$a#itoare, c ade#arat protectoare( termic, acstic, #izal"

pnand =sistem de tamplarie c geam termoizolant= ne re!erim, !ireste, la o =constrctie= comple'aale carei ingrediente, n ptine, snt pro!ilele - lemn, PVC, almini -, sticla - de di!erite grosimi si

te&nologii de !a$ricatie -, $ag&ete de almini, sigilanti - mem$rana cacicata -, !olii, gaze inerte,

!eronerie " PRO0%LE Legatri de lmina +e la lemnl clasic, omniprezent in materie de tamplarie mii

de ani, iata ca ne#oia ne-a !act sa di#ersi!icam soltiile" Am trect pe la !ier, apoi la almini, la

lemnl strati!icat, continand sstint c s$stitentl ni#ersal( PVC-l e'trdat" A#em astazi

posi$ilitatea de a ne alege tocri de !erestre si si in !nctie de clima, conditii atmos!erice si posi$ilitati

!inanciare" Lemn clasic F strati!icat AVANTAGE - element natral in amena/area casei +E;AVANTAGE

- rezistenta redsa in cazl e'pnerii directe la razele ltra#iolete si ploaie - in timp, lemnl - care

contina sa lcreze - genereaza crapatri in tocri - izolatie de!ectoasa impotri#a crentilor de aer, in

cazl lemnli clasic, datorita imposi$ilitatii reglarii optime a !eroneriei PVC e'trdat AVANTAGE -

rezistent in timp, prelcrare soara, costri redse de ac&izitie - asigra cel mai $n coe!icient deizolare termica si !onica, precm si cea mai $na etanseitate la apa si #ant - PVC-l al$ are cel mai

reds cost +E;AVANTAGE - cloarea o$tinta prin #opsirea c pistol este lipsita de rezistenta

Almini c F !ara $ariera termica AVANTAGE - asigra cea mai $na rezistenta la actinea !actorilor

de medi - cea mai soara intretinere - cea mai $ogata paleta coloristica +E;AVANTAGE - pro!ilele

!ara $ariera termica a n !oarte sla$ coe!icient de izolare din caza condcti#itatii termice speci!ice

metalelor Un pro!il de lemn strati!icat de calitate n tre$ie sa ai$a nodri" +e asemenea, acesta

necesita inclderea in strctra a nei esente de lemn e'otic" Totodata, se recomanda ec&iparea sa

c !eronerie regla$ila pe trei directii, c doa randri de garnitri perimetrale" %n cazl pro!ilelor din

PVC, miniml camerelor acceptat de piata este de trei, de alt!el si cel mai des intalnit model"

TERMOPANUL,%TEMUL-VE+ETA Ar&ipoplarl =geam termopan= pare sa !i de#enit soltia ideala

impotri#a topirii $anilor nostri de catre !rigl iernilor tot mai lngi si maiptintemperate" isteml-#edeta

este !ormat din doa !oi de sticla lipite perimetal prin intermedil nei $ag&ete de almini si al nor

mem$rane cacicate, denmite sigilanti" in rma acestei im$inari rezlta n geam c caracteristici de


8/15

izolare termica mlt sperioare !erestrelor clasice, pastrand totodata transparenta optima" Bag&eta de

almini !olosita la sigilare are di!erite grosimi, recomandata de specialisti !iind aceea de 27 mm" C

cat grosimea sa este mai mare, spatil dintre !oile de stica de#ine mai generos, ceea ce con!era

#olmli interior posi$ilitati de izolare deose$ite !ata de temperatrile e'terioare" E#ident /ocl

dimensinilor - sticla, $ag&eta de almini - dce la cresterea pretli !inal" Un alt element !oarte

important al sistemli este sigilantl !olosit la im$inarea !oilor de sticla" Unl de calitate este, e#ident,

mai scmp decat nl zal, mai ie!tin, dar c proprietati pe masra" +incolo de cresterea

proprietatilor de izolator termic, =geaml termopan= poate contri$i c e!icienta la impiedicarea

e!ractiei prin intermedil nei !olii speciale aplicate pe interiorl !oii e'terioare inaintea sigilarii" in cazl

in care #a !i montat inclinat sa in medii c risc sporit )instittii p$lice, de in#atamant, sanitare etc"*,

sticla !olosita #a !i secrizata pentr a se e#ita pericoll nor accidentari" !oi de geam 0oile de geam

/oaca, la randl lor, n rol !oarte important in strctra de ansam$l a sistemli termoizolant"

9rosimea lor in!lenteaza caracteristicile termice si, totodata, pe cele de rezistenta la impact ale

!erestrelorsisilortermopan" 0oarte des recomandata este !oaia de geam c grosimea de 5 mm,

indea/ns de rezistenta pentr !erestrele nei locinte o$isnite" %n cazl nor desc&ideri #itrate !oarte

mari, de peste 1 mp - pereti de sticla, #itrine, - este recomandata !olosirea nei !oi de geam c o

grosime de cel ptin 7 mm" in aceste cazri specialistii recomanda si !olosirea tipli dple' 3"2"3" La

randl ei, sticla tip LoE castiga tot mai mlt teren in piata sistemelor termoizolante, impnand-se

prin calitatile sale deose$ite in ceea ce pri#este izolarea termica" LoE inseamna emisi#itate redsa,

c alte c#inte - trans!er de caldra mlt diminat" Aceasta caracteristica se o$tine prin tratarea nei

!oi de geam o$isnite c o soltie speciala de nitrat" Recomandata, c atat mai mlt c cat pretl sa

il depaseste c !oarte ptin pe cel al geamrilor o$isnite" Pentr o mai $na izolare termica si !onica,

intre !oile de geam se introdce n gaz inert - de e'empl, argonl -, care redce sesiza$il zgomotl

din e'terior" Actele normati#e in materie impn sistemele termoizolante c o $ag&eta de cel ptin 27

mm si c !oaie de sticla de tip LoE )5"27"5 LoE> 4"27"4 LoE> 7"27"7 LoE in care prima si a treia

ci!ra se re!era la grosimea !oii de sticla, a doa, la grosimea $ag&etei - distanta intre !oi -, iar ltima

indicatie, la tipl de sticla !olosit*" Atnci cand cmparati sa montati sisteme de tamplarie

termoizolanta tre$ie sa tineti cont de cate#a aspecte importante" 2"Pretl !erestrei se calcleaza in

!nctie de materiall !olosit la tamplarie, de modrile in care se doreste desc&iderea !erestrei, decalitatea geamli tilizat si, n in ltiml rand, de !ell in care se !ace monta/l" Un prodcator serios

de tamplarie n #a #a ptea spne costl e'act decat dpa prelcrarea ni ta$lo de tamplarie

transmis de dmnea#oastra sa masrat de catre reprezentantii sai" 1"Este o$ligatori sa cereti

in!ormatiile despre pro#enienta e'acta a pro!ilelor si !eroneriei, tipl de geam si sigilant !olosit in cazl

sticlei, coe!icientl de izolare a tamplariei, termenl de garantie al tamplariei, alte costri ascnse ale

o!ertei" Orice prodcator care se respecta ar tre$i sa ai$a certi!icari din partea prodcatorli

pro!ilelor si a !eroneriei" Un a#anta/ splimentar este cazl in care prodcatorl de tamplarie detine n

agrement de calitate tip %O..2 in realizarea acestei acti#itati" 3"La alegerea materialli tre$ie sa

tineti cont in priml rand de cladirea in care se monteaza tamplaria" in cazl ni apartament de $loc,

raportl calitateDpret este clar in !a#oarea PVC-li, deoarece pro!ilele din almini c $ariera termica,

de calitate $na, snt mai scmpe decat pro!ilele din PVC" 5"Orice sistem de tamplarie indi!erent detara de pro#enienta inclde elemente o$ligatorii )pro!ile, garnitri, $alamale, cremon, mecanism de

inc&idere* si elemente mai mlt sa mai ptin optionale )garnitri splimentare, inc&ideri splimentare,

armatri*" 4"Coe!icientl de izolare a tamplariei este dat de nmarl de camere ale pro!illi - c cat

nmarl de camere creste, c atat izolarea este mai $na - grosimea pereteli e'terior al pro!illi,

precm si de sticla !olosita in sisteml de tamplarie" 7"Un alt aspect de care tre$ie tint cont este

sticla LoE )lo-emision* - !ormata din mai mlte stratri microscopice de argint care !ac ca !oaia de

geam sa ai$a o izolare termica sperioara si care are o #aloare termoizolanta de cate#a ori mai mica

decat geaml o$isnit, ca sa n mai #or$im de plsl de sigranta o!erit de etanseitatea ridicata si de

rezistenta la #i$ratii sa lo#itri" 8"Monta/l tre$ie e'ectat c scle si materiale de calitate, iar !irma

sa ai$a re!erinte $ne si e'perienta in montarea tipli de tamplarie ac&izitionata" :"Atentie la aparitia

condensliH Acesta poate !i cazat de di#ersi !actori, ast!el( s-a !olosit pro!ile PVC c mai ptin de 3

camere de aer, !ie geaml este de calitate sla$a si pierde caldra, !ie etansarea pe contrl ramelor

n a !ost !acta atat la interior, cat si la e'terior sa n s-a !olosit $anda comprimata" in pls, e'ista si


9/15

posi$ilitatea ca !ereastra sa n !ie montata corect, adica de la mi/locl parapetli catre interior )in

zona calda*" +esc&ideti !ereastraH +aca #-ati inc&eiat circitl prin magazinele care comercializeaza

sisteme termoizolante a#and la dispozitie n $aga/ de in!ormatii despre termopan, daca #-ati decis

aspra natrii pro!illi, aspra tipli !oii de sticla si a modelli, n #-a ramas decat sa #a decideti

aspra tipli de desc&idere" Veti ptea opta pentr( - desc&iderea in plan orizontal> - desc&iderea in

plan #ertical> - desc&iderea d$la" T%PUR% +E +EC


10/15

a di!eritelor tipri de !orte de torsine - la$irea in timp a !eroneriei( $alamale si accesorii - Pret ridicat

Tamplaria din almini A !ost priml sistem de tamplarie pentr geaml termopan" Este cel mai dra$il

in timp, iar rigiditatea pro!illi il !ace de neinlocit in cazl planrilor inclinate i a lcrarilor de

dimensini mari" +in pacate, !iind n $n condctor termic, coe!icientl de izolare n este stralcit"

PRO - Cea mai $na rezistenta la actinea !actorilor de medi - Cea mai soara intretinere -

Rezistenta la impact - Cea mai $ogata paleta coloristica - Pro!ile solide ideale pentr !eronerie grea -

Acelasi pret pentr clorile maro si al$ - Cea mai mare rezistenta garantata in timp - %zolare !onica

$na CONTRA - Coe!icient de izolatie termica !oarte scazt, in special la pro!ilele !ara $ariera termica

- Valente estetice scazte - Aparitia condensli +rata medie de rezistenta garantata( Tamplarie de

lemn - 2. ani Tamplarie PVC - 3. ani Tamplarie de almini - 4. ani" %mpactl termopanli Relam

nele e'plicatii prezentate in re#ista UT%L c ce#a timp inainte" Termopanl n este n simpl geam>

acesta este o strctra alcatita din mai mlte stratri de geamri )sticle*" Cel mai simpl termopan pe

care il #edem in mod o$isnit, in consecinta si cel mai ie!tin, este o strctra care are in

componenta( JJ doa !oi de geam )mai corect sps, sticle*, de aceeasi dimensine, tratate termic

)pentr a n se sparge c srinta> in caz de spargere se disloca in cio$ri care n snt taioase*> JJ

n distantier a!lat intre cele doa !oi de geam, n !el de =coroana= metalica, trnata perimetral celor

doa !oi de geam, care asigra separarea spatili prizonier= intre !oile de sticla pls =coroana=

metalica, de spatil a!lat in e'teriorl strctrii> JJ spatil prizonier dintre geamri, inc&is ermetic si

mplt, !ie c aer, !ie c n gaz inert )cel mai zal !iind argonl*> acest spati contine si n material

a$sor$ant de #apori de apa )desicator*" Tre$ie sps ca se prodc si se tilizeaza si alte strctri de

geam termopan, comple'e, care a, pana la 5 !oi de geam )nmerotate c %, %%, %%% si %V*" Pentr cei

care #or sa stie mai mlt, adagam ca !iecare !ata de geam se nmeroteaza, ast!el ca cel mai simpl

geam termopan are 1 !oi )0E si 0%* si, deci, 5 !ete Knr" 2 si nr" 1 apartin !oii dinspre e'terior )0E* iar nr" 3

si nr" 5 apartin !oii dinspre interior )0%*" montate necorespnzator, aceste !erestre pot determina

aparitia condensli pe peretii e'teriori" asigra o $na izolare !onica a locintei> sticla e tratata,

ast!el incat !iltreaza caldra si permite trecerea lminii in interior, !ara a prodce =e!ect de sera="

Pentr a #a !eri de pri#iri indiscrete, pteti opta pentr sticla re!lectorizanta> Care snt a#anta/ele ni

geam termopanJ 0rmos, dar scmp" Asa am ptea caracteriza, la prima apreciere, geaml termopan

in tamplarie de almini sa PVC" +ar lista calitatilor este mlt mai consistenta( Asigra o !oarte $naizolare !onica )zgomotl stradal aproape ca n se mai ade*" Asigra o !oarte $na izolare termica

)iarna, pastreaza caldra, #ara, tine racoare*" Rezist la #ant pternic )pana la 21.mD&*" Rezist la !oc

si la s$stante c&imice" N mai necesita #opsire, pentr ca are tamplaria colorata din !a$ricatie" Ca

atare, n se co/este, n se decoloreaza la soare si n !a#orizeaza !ormarea condensli Aceasta

camera de zi a !ost marita prin spargerea pereteli catre $alcon si prin inc&iderea $alconli c

termopane" 0iind #or$a despre o desc&idere mare, a !ost !olosite patr canatri - doa mo$ile si

doa !i'e, alternati#" %n cazl nei desc&ideri mari, se poate opta pentr !erestre a#and nl dintre

canatri !i'" Pe per#az, in dreptl panoli imo$il, pot !i asezate !otogra!ii si $i$elori" +e cele mai

mlte ori, !erestrele termopane snt asociate c sisteme de incalzit din almini )calori!ere* si c

/alzele #erticale sa orizontale" +eseori, !erestrele snt lasate !ara nici n !el de perdele, dpa moda

occidentala" Totsi, perdelele n distoneaza c acest tip de !erestre" 0erestrele c tamplarie din PVCpot !i !olosite in orice incapere - $aie, $catarie, camera de zi, dormitor sa pentr inc&iderea

$alconli -, dar si pentr aproape orice desc&idere, c aproape orice !orma" %n $catarii - mai ales in

cele de $loc -, se !olosesc !erestre c n singr canat, de !orma patrata" Mai tot timpl, acestea raman

intredesc&ise, in pozitie inclinata )oscilo$atanta*" i in dormitor, !erestrele c tamplarie din almini

sa PVC snt ideale, mai ales daca, pe per#az, snt asezate !lori sa o$iecte decorati#e, care snt

di!icil de mtat, ori de cate ori se desc&ide geaml" Ast!el, geaml poate !i inclinat, !ara a deran/a

lcrrile de pe per#az" Per!ectinea detaliilor Caracteristicile c totl deose$ite, enmerate in pagina

anterioara, apartin atat geamrilor termopane, cat si tamplariei speciale" Ast!el, cerce#eaa si tocl

snt pre#azte c garnitri, care asigra o inc&idere per!ect etansa" 0erestrele pot !i desc&ise in doa

modri - o$isnit si prin inclinarea panoli )oscilo$atant*" Pentr spatiile mai gre accesi$ile e'ista si

!erestre glisante, c cate n canat !i', dpa cm e'ista si si glisante sa =armonica=" %n e'terior,

pro!ilrile tamplariei din almini sa PVC n a planri per!ect orizontale, ci sor inclinate, pentr a

permite scrgerea apei" Acelasi =clt= pentr detalii poate !i intalnit si la accesoriile pentr si si


11/15

!erestre, accesorii o!erite de aceleasi !irme prodcatoare ale =termopanelor=, respecti# la /alzele si la

plasele pentr tantari" Ast!el, /alzelele pot !i actionate manal sa prin telecomanda" Termopane se

nmesc, de !apt, doar cele doa !olii de geam, despartie printr-o $ag&eta, a#and intre ele n n strat

de aer, ci n gaz special" 9la!ri interioare si e'terioare 9la!rile interioare a rol atat estetic

de!initi#and practic !ereastra dar si rol !nctional de protectie a pereteli" 9la!rile interioare pot !i in

di!erite nante c imitatii ale marmrei sa a nor nante de lemn" +atorita spra!etei laminate

e'terioare snt rezistente la mezeala, temperatri inalte, zgarietri si snt sor de intretint" 9la!rile

e'terioare snt din almini si a rol atat de protectie zidli impotri#a intemperiilor dar pot contri$i si

la im$natatirea aspectli !atadei" Plase impotri#a insectelor C sisteml 9ealan de protectie contra

insectelor #izitatorii nepo!titi raman a!ara iar d#s" pteti a#ea o noapte linistita" A#anta/ele sistemli de

protectie contra insectelor( -ta$ilitate datorita ramei din almini -Rezistenta la actinea UV si a

!actorilor climaterici -Transparenta ridicata -Montare si demontare simpla -N implica modi!icari ale

ramei !erestrei Monta/l n constitie o pro$lema nici pentr cei care n snt specialisti" isteml de

protectie contra insectelor se poate realiza in rama !i'a, in rama mo$ila sa tip rlo" Pentr

dimensini mari se !olosesc elemente splimentare de rigidizare" Prag magnetic Bom$ardier este

priml prodcator de tamplarie PVC pentr si si !erestre c pro!ile 9ealan, care a o!erit clientilor sai

pragl magnetic pentr si, eliminand ast!el o$stacoll creat de n prag la trecerea dintre interior si

e'terior" Este recomandat in cazl spatiilor p$lice c tra!ic medi si intens si mai ales acolo nde

accesl se !ace c a/torl nor carcioare de transport" Cele doa $enzi magnetice snt pozitionate

in !antele special pre#azte in pragl care se monteaza in pardoseala" Acestea se ridica atnci cand

sa se inc&ide !iind atrase de cele doa $enzi metalice montate pe cerce#ea" Benzile magnetice snt

independente iar pozitionarea lor asigra rperea pntii termice" Pragl magnetic a raspns !oarte

$ine testelor de #eri!icare a etanseitatii la #ant si la apa de ploaie" Apa in!iltrata accidental este drenata

prin ori!iciile special pre#azte pentr ast!el de sitatii Termopanl c emisi#itate scazta Pentr a

!ace ca geaml sa !ie si n $n izolator termic, nele dintre aceste !ete se =#opsesc= )=primesc

ecrane=* c s$stante speciale )asa-zisele spra!ete c emisi#itate scazta lo emissi#it sa, mai

scrt, lo-e*" in consecinta, daca o !ata a ni geam este pre#azt c n ecran c emisi#itate scazta

atnci acesta #a radia mai ptina energie )#a pierde mai ptina caldra*, deci #a izola mai $ine

interiorl camerei !ata de e'terior" Ras!oiesc n manal american )editat de A %arna( in incaperi, temperatra sa !ie intre 1. si 15 oC, iar miditatea a$solta intre 5 si 21

grame #aporiD g aer, corespnzator acelorasi miditati relati#e de cca" 3. 7. I>" Valorile mentionate

!ormeaza =coltrile ni patrlater nereglat= )in cnoscta diagrama psi&rometrica c care se

lcreaza in climatizare*" +espre prospetimea aerli n este ne#oie sa insistam( c cat a#em mai mlt


12/15

aer proaspat, lipsit de noci#itati, c atat este mai $ine" Necazrile apar iarna, cand pot apare spra!ete

interioare ale incaperii )de e'" pereti, !erestre, ta#ane, lcarne etc"* c temperatri mai scazte decat

cele ale aerli" 0iecare dintre noi stim ce este roa> acele picatri de apa care se strang

)condenseaza* pe !irele de iar$a, cand temperatra aerli co$oara, #ara, s$ o anmita #aloare>

iarna, se prodce $rma )cand, aceleasi picatri de condens, ing&eata*" in aer, apa ramane s$ !orma

de #apori atata timp cat temperatra n co$oara s$ asa-nmita temperatra a pnctli de roa,

cand presinea #aporilor a/nge la satratie )adica #aporii =se satra= sa mai z$rde li$eri prin aer,

de#enind picatri de apa, prin condensare*" impli!icand( la o anmita presine atmos!erica, pe n

anmit o$iect interior )de e'" o sticla scoasa din !rigider sa !ata interioara a geamli* se #or depne

=$ro$oane de apa= )#a apare condensl* nmai daca o$iectl, a#and o anmita temperatra, raceste

aerl din imediata sa apropiere care la randl li contine o cantitate minima de #apori de apa

)e'prima$ila in grame #apori de apaD ilogram de aer*> ast!el se pot calcla, perec&ile de parametri de

condensare la roa temperatra-miditate a$solta Kde e'" )in grade Celsis per gr" #aporiD g" aer*(

-2..D2,54> -1,4.D3> @1,4.D5,4> @2..D8,7> @24.D" Temperatrile termopanli in toate sitatiile corpl

nostr sc&im$a caldra c spatil incon/rator cm este, de e'empl, !ereastra incaperii in care ne

a!lam" Vec&ile !erestre a#ea cadre si cerce#ele din lemn, c sticla o$isnita" Ultiml tip de !ereastra

apart pe piata este !ereastra termopan" E'ista o di#ersitate impresionanta de tipri de !erestre

termopan" O caracteristica importanta a !erestrei este coe!icientl glo$al de trans!er termic, , e'primat

in Dm1" Acest coe!icient este o masra a energiei termice transmisa prin !ereastra, iarna spre

e'terior, #ara spre interior" %ata o comparatie, intre 5 tipri de !erestre, in rmatoarea ordine( )2*)2* -

!ereastra d$la c cerce#ele de lemn a #ec&ilor $locri de locinte, ? 3,17> )1*)1* - !ereastra c

cerce#ea de PVC si o singra !oaie de geam de 3,1 mm grosime, ? 4,25> )3*)3* - !ereastra c

cerce#ea de PVC si geam termopan din 1 !oi de geam c interspati de 21,8 mm mplt c aer, ?

3,. si )5*)5* - !ereastra c cerce#ea de PVC si geam termopan din 1 !oi de geam c interspati de

21,8 mm mplt c argon, ? 1,33" Temperatra realizata iarna, pe !ata !oii de geam dinspre incapere,

este n indicator de con!ort termic" -a considerat in ordine 4 temperatri e'terioare )-1.oC, -24oC,

-2.oC, .oC, @2.oC*, in interior e'istand aceeasi temperatra de @12oC" %ata, calclate in ordinea

!erestrelor, temperatrile !etei geamli interior( )2*( @3oC, @4,1oC, @8,5oC, @22,:oC si @27,1oC> )1*(

-8,5oC, -5oC, -.,4oC, @7,4oC si @23,5oC> )3*( @5,5oC, @:,4oC, @21,4oC si @27,7oC> )5*( @:,2oC,@,8oC, @22,3oC, @25,5oC si @28,4oC> Comentarii( -- #alorile negati#e arata prodcerea g&etii pe

geam, -- #alorile poziti#e s$liniate indica posi$ila prodcere a condensli, -- !erestrele c

coe!icientl s$ 3 Dm1 a n comportament $n" !at( #eri!icati ca la cmpararea ni termopan,

in certi!icatl de con!ormitate, sa !ie mentionata #aloarea coe!icientli glo$al de trans!er termic, " O

#aloare scazta indica n prods $n" Marimea geamli termopan Masra energiei termice

transmisa prin termopan este coe!icientl de trans!er termic glo$al, , e'primat in Dm1" pra!ata

!erestrei de termopan are trei zone distincte( rama !erestrei, marginea geamli si centrl geamli"

0iecare zona are coe!icientl sa de trans!er partial( nclel central, cel mai $n> marginea geamli,

ce#a mai sla$ )datorita distantierelor metalice montate perimetral intre sticle* si rama, cel mai sla$"

Vom compara 1 !erestre !i'e, de arii egale )2,1. ' 2,1. m*, compse di!erit( 2 oc&i )prima* si 1 oc&iri

c rama de separare )a doa*" Componentele( rama de almini izolata termic, c !oi din sticla simpla,distantate la 21,4 mm, intre acestea !iind aer" Rezltatl( ? 3,17 la !ereastra c 2 oc&i si ? 3,42 la

!ereastra c 1 oc&iri" 0ereastra c 1 oc&iri a pierdt c :I mai mlta caldra" Conclzie( Pe cat

posi$il, ocpati acelasi gol in perete c oc&iri de geam cat mai mari )rame cat mai ptine, sticla cat

mai mlta*" Termopanl, datorita garnitrilor de cacic, taie complet circlatia aerli prin ramele

!erestrei" Uscarea r!elor, prezenta !lorilor sa a oamenilor, snt srse de #apori de apa intr-o

incapere" Vaporii de apa, acmlati sccesi#, mareste miditatea aerli din $alcon, =impingand-l= la

satrare" Aerl satrat, a!lat langa n o$iect rece )de e'" !ata termopanli*, condenseaza pe

spra!ata geamli, daca temperatra sa este s$ =pnctl de roa=" atrarea )a/ngerea la pnctl

de roa* depinde de miditatea )grame apa la g aer* si temperatra aerli> de e'"( 4,4 g apa la

@4oC, 8,7 g apa la @2.oC, 2.,7 g apa la @24oC etc" Uscand r!e, tinand !lori in $alcon, mariti

s$stantial miditatea aerli aici, ast!el ca, mai ales iarna, termopanele racind-se =plang=, semn de

$na etansare" Remedierea sitatiei( iarna, desc&ideti cat mai larg !erestrele $alconli cand scati

r!e, pana la scarea lor completa> redceti la minimm nmarl g&i#ecelor de !lori din $alcon si


13/15

aerisiti cat mai des" +e ce plang termopanele Pe spra!ata interioara a sticlei de termopan siDsa a

peretilor n se prodce nici n !el de condens daca n se ating conditiile de satratie" atratia

#aporilor de apa, in zonele de langa !erestre sa peretii reci )si deci prodcerea condensli pe

acestea*, este !a#orizata de( -- cresterea cantitatii de #apori de apa la 2 g de aer peste anmite

#alori, marind-se presinea )partiala* a #aporilor de apa, catre #aloarea de satratie siDsa --

scaderea temperatrii spra!etelor interioare ale incaperilor )pereti, sticle de geam, di!erite o$iecte

adse reci de a!ara etc"* s$ temperatra pnctli de roa" Condensarea este mai intensa atnci

cand actioneaza simltan am$ele tendinte, adica se prodce atat marirea cantitatii de #apori de apa

din aer )prin respiratia siDsa transpiratia oamenilor si a animalelor de apartament, im$aierea

oamenilor, preparatl mancarrilor, spalatl r!elor etc"*, cat si scaderea temperatrii spra!etelor

interioare )peretele este ins!icient izolat termic, termopanl este de !a$ricatie indoielnica, in incapere

temperatra aerli este prea scazta etc"*" Cele trei zone ale termopanli 0olosirea geamrilor

termopan in cladirile de locit, datorita etanseizarii !erestrelor si a aparitiei, in anmite conditii a

condensli, a conds la n stdi apro!ndat de catre specialisti, a acestor elemente de inc&idere" -

a constatat ca o !ereastra termopan are 3 zone distincte de temperatra( -- zona ramei, c dispnere

perimetrala, cprinzand e'clsi# rama )e'ectata de e'" din PVC, almini etc"*> -- zona mc&iei

geamli, de asemenea perimetrala, dar din spra!ata geamli )are o latime de cca" 23. mm, de /r-

impre/rl sticlei propri-zise*> -- zona de ncle a geamli, care cprinde ceea ce a mai ramas din

intreaga arie a !erestrei" Este e#ident ca ltima zona, cea mai importanta d"p"d"#" al economiei de

energie, este c atat mai mare c cat !ereastra este mai mare" in cazl !erestrei de dimensini zale

zona ramei ocpa cca" 2.I, zona mc&iei geamli ocpa cca" 1.I iar zona de ncle a geamli

ocpa cca" 8.I din aria totala a !erestrei" 9radl de izolare termica ma'ima il o!era zonele de ncle

si de mc&ie a geamli, in aceasta ordine" ;ona ramei este cea care genereaza o pierdere mai

accentata de caldra, ceea ce !a#orizeaza prodcerea primli condens pe sticla de langa rama" +e

aici si gri/a prodcatorilor de !erestre termopan de a !a$rica rame c soltii te&nice im$natatite"

Umezeala dega/ata de la ocpanti Manalele de #entilare si climatizare ne arata ca ocpantii nei

incaperi snt primele srse de prodcere a mezelii" Pentr !i'area ideilor #om arata ca n ocpant, in

stare de repas, dega/a in timp de o ora cca" 4. grame #apori de apa" in aceste conditii intr-o incapere

)de e'" n dormitor*, a#and #olml ocpat nmai de aer de cca" 3. m3, c temperatra aerliinterior de @11 oC, pre#azta c !erestre termopan $ine inc&ise, n singr ocpant satreaza aerl c

#apori de apa in cca" 2. ore )miditatea relati#a de#ine 2..I*, iar 1 ocpanti in cca" 4 ore" Aceasta

sitatie ne indica !aptl ca in actalele incaperi, c #olm relati# mic, prin simpla lor ocpare )!ara

aerisire*, atingerea starii de satrare a #olmli c #apori de apa in cate#a ore este o realitate

!rec#enta" Temperatra !etei interiare a !erestrei termopan intr-o incapere care, are n perete e'terior,

priml loc in care se poate prodce condensl este !ereastra" Temperatra !etei interioare a !erestrei

este esentiala in declansarea procesli de condensare" 0ara a complica e'pnerea, in continare se

prezinta pe scrt, rezltatele nor calcle !acte pentr 1 tipri de !erestre tip termopan" E'empll 3(

!ereastra izolata termic sperior" A !ost aleasa o !ereastra c n coe!icient glo$al de trans!er termic de

1,7. Dm1 )!ereastra c rama izolata termic, din almini, c 1 sticle, emisi#itate scazta e? .,1.

pe !ata 1 sa 3, distanta intre sticle de 21,8 mm, mplta c aer*" in cazl in care a!ara snt 4 oC si inincapere @1. oC, temperatra !etei interioare a !erestrei scade la @21 oC, caz in care condensarea

incepe imediat ce aerl depaseste :,: grame #apori de apa D g aer scat, iar miditatea relati#a

corespondenta depaseste #aloarea de 7.I" +aca a!ara ar !i 1. oC, inantr @1. oC, aceeasi

!ereastra ar a#ea @8 oC, condensarea incepand la depasirea #alorilor de 7,1 g #aporiD g aer,

respecti# miditatea relati#a corespondenta sare de 51I" E'empll 5( !ereastra izolata termic

moderat" in acest caz !ereastra ar a#ea n coe!icient glo$al de trans!er termic de 3,11 Dm1

)!ereastra anterioara, dar !ara strat de protectie lo-e*" in cazl in care a!ara snt 4 oC si in incapere

@1. oC, temperatra !etei interioare a !erestrei scade la @2. oC, caz in care condensarea incepe

imediat ce aerl depaseste 8,7 grame #apori de apa D g aer scat, iar miditatea relati#a

corespondenta depaseste #aloarea de 41I" +aca a!ara ar !i 1. oC, inantr @1. oC, aceeasi

!ereastra ar a#ea @5 oC, condensarea incepand la depasirea #alorilor de 4,2 g #aporiD g aer,

respecti# miditatea relati#a ar depasi 35I" Analiza ni caz semnalat Una din constantele noastre

cititoare, +-na Elena B" )mea&oo"com*, careia ii mltmim si pe aceasta cale, ne trimite o scrisoare


14/15

din care spicim( = snt n !idel cititor al re#istei +OMU si +OMU UT%L, re#ista in care a#eti n

articol permanent +in lna mai 1..4 snt $ene!iciara nei tamplarii PVC )PRO0%L TR%CAMERAL * c

geam termopan lo-e" Odata c scaderea temperatrii e'terioare s$ . oC, pe !oaia de geam dinspre

camera )deci n intre !oi* se !ormeaza n strat de a$r )care peste noapte se trans!orma in =$ro$oane

de apa=*, c atat mai inalt c cat temperatra este mai scazta" Am solicitat !irmei prodcatoare )de la

care am certi!icat de garantie si instrctini de !olosire* sa gaseasca o soltie la acest !enomen si mi

s-a prezentat rmatoarele caze ( - miditate in camera > - srsa de caldra n este c&iar s$ geam >

- asa se intampla in priml an > - mi s-a sgerat c&iar sa n mai dorm in camera si sa sterg geaml" La

insistentele mele a #enit cine#a de la !irma care a masrat miditatea in camera si temperatra pe

geam" Acestea a !ost ( - 7.I miditate in camera - 2 oC temperatra pe geam )la interior*

Reprezentantl !irmei a considerat ca daca intoarce !oaia de geam LO-E se rezol#a pro$lema, ceea

ce n s-a intamplat" as dori sa-mi e'plicati ce !enomen se prodce si ce masri as ptea sa ia"= +e la

$n incept !acem o$ser#atia ca, e'istenta protectiei de emisi#itate pe !ata 1 sa 3 a !etelor din

interiorl geamli d$l termopan, n condce la modi!icari ale gradli de izolare termica a

acestia> deci, intoarcerea geamli in rama n sc&im$a comportamentl sa termic" Tot ast!el, este

de asteptat ca !ereastra sa n isi modi!ice proprietatile termoizolatoare dpa trecerea primli an de

e'istenta> este ade#arat ca, daca garnitrile de etansare se deterioreaza, prin !ereastra se #a prodce

o #entilare natrala permanenta si n s-ar mai prodce )in incapere* acmlarea de #apori de apa> dar

acesta n este modl normal de !nctionare a nei !erestre tip termopan" Pe scrt, alte comentarii ale

noastre snt( +atele din teren snt e'trem de sarace, sitatie in care se pot !ace doar nele spozitii>

Ast!el, n a !ost precizate nele date de $aza, cm ar !i( )a* coe!icientl glo$al de trans!er termic al

geamli termopan )in Dm1*, necesar a !i inscris de #anzator in certi!icatl de garantie, )$*

#aloarea temperatrii e'terioare a aerli in timpl masratorilor e!ectate, la !ata locli, )c* conditiile

climatice e'terioare zale )orasl in care se a!la cladirea*, )d* date re!eritoare la cladire )alcatire

pereti si acoperis, orientare !ereastra etc"*" Totsi, daca admitem ca temperatra !etei interioare a

geamli )pe care s-a a!lat condens in timpl masratorii* a !ost de @2 oC si in camera miditatea

relati#a a !ost de 7.I, din diagrama psi&rometrica rezlta ca( -- 0ie temperatra pnctli de roa a

!ost )de cel ptin* @2 oC, caz in care miditatea a$solta ar !i !ost de cca" 23,7 grame #aporiD g de

aer scat, iar temperatra aerli din incapere ar !i tre$it sa !ie cca" @18,3 oC )sitatie mai gre decrezt H*> -- 0ie masratorile a !ost eronate, e'ectate pe gra$a, incomplet" in continarea analizei am

ptea, totsi, prespne ca temperatra aerli din incapere ar !i !ost de cca" @12 oC )sitatie mai

sor de crezt*, caz in care, la 7.I miditate relati#a, temperatra !etei interioare a geamli )pe care

se a!la condens in timpl masratorii* a !ost de @23,1 oC )care ar !i !ost si temperatra pnctli de

roa*> in consecinta miditatea a$solta a aerli din camera era de cca" ,4 grame de #apori de apa

)sitatie credi$ila H*" Este ade#arat ca, daca s$ geaml de termopan, s-ar a!la n radiator, acesta ar !i

spalat de aerl cald, temperatra !etei interioare a geamli ar creste, indepartand-se de pnctl de

roa )anland pericoll de prodcere a condensli*" +in e'perienta noastra, la o instalatie de

incalzire centrala $ine reglata, care !rnizeaza agent termic in radiatoare dpa Normati#ele Te&nice

e'istente si realizeaza intr-o incapere o temperatra de cca" @13 oC, temperatra aerli care se

ridica de la radiator )spaland !ereastra* ar a#ea peste @5. oC si ar indeparta pericoll de condens" Cene !acem insa in cazl in care a#em termopane montate in sa de la $alcon, in !ata careia n ptem

monta radiatoare J +in pacate, cazele reale care a conds la nemltmirea clientli, in speta +-na

Elena B", n pot !i pse in e#identa decat prin masrari complete, la !ata locli, e!ectate de catre

personal specializat, in conditii reale de e'ploatare )de e'" tre$ie stite si srsele interioare reale

prodcatoare de miditate*" Conclzii practice Este $ine sa stim, de la $n incept, ca n geam

termopan inc&ide ermetic !ereastra, pe aici ne-mai-!iind posi$ila nici-o in!iltrare intamplatoare de aer>

prin !ereastra termopan aerl proaspat )lat de a!ara*, poate patrnde nmai prin desc&iderea

acesteia intr-na din cele doa pozitii posi$ile( laterala )=clasica=> desc&idere larga* sa $atanta

)=aplecata=> desc&idere ingsta*> La cmpararea ni geam termopan #anzatorl tre$ie sa inscrie, in

certi!icatl de garantie, coe!icientl glo$al de trans!er termic asigrat de geam )in Dm1*> in mod

ideal, clientl #a cere s!atl ni specialist in pri#inta #alorii necesare pentr #iitorl geam cmparat>

intr-n apartament, dotat c geamri termopan, tre$ie sa se a!le cel ptin n &igrometr )aparat de

perete, de marimea ni termometr c ac, rotnd*, care indica in permanenta miditatea relati#a din


15/15

incapere> in cazl in care apare condens, admitand ca geaml este corespnzator e'ectatDli#rat, pe

de o parte, este necesara redcerea srselor de mezeala din incapere, iar pe de alta parte,

micsorarea cantitatii de #apori de apa a!lati in incapere prin #entilarea acesteia, imediat ce miditatea

relati#a depaseste #alorile de condens )desc&iderea geamli termopan in =pozitia $atanta=*> in orice

caz, !olosirea =termopanelor= prespne o sc&im$are de comportament a locatarilor in pri#inta =aerisirii

mai dese= a incaperilor, mai ales iarna> in cazl in care geaml este necorespnzator )de e'" prezinta

ne/sti!icat temperatri prea scazte pe !ata interioara, n este etans etc"*, se poate cere inlocirea

acestia> in cazri e'ceptionale, se poate procra n aparat de dezmidi!icare a aerli din incapere

)soltie ce#a mai scmpa*" +aca mezeala apare si pe pereti, pericoll este e'trem de mare( aparitia

cipercilor de perete, sitatie danatoare sanatatii noastre" Oricare specialist in climatizare-#entilare

poate prezenta, pentr !iecare caz in parte, date re!eritoare la comportamentl geamli termopan in

incaperea la care a !ost montat> poate de asemenea, sa con!irme sa n, $na !nctionare a !erestrei

termopan" in acelasi timp, !iecare tilizator poate prin incercari practice, a/tat de n termometr si n

&igrometr de camera, sa a!le #alorile de temperatra si miditate relati#a pentr sitatiile in care

apare condensl )termopanl !iind $ine realizat* si sa le e#ite prin masri, te&nice si de comportament,

adec#ate" %n ceea ce ne pri#este, c toate dezagramentele semnalate mai inainte, consideram ca

tilizarea geamrilor termopan reprezinta, pentr apartamentele noastre, o soltie $na, corecta,

adcatoare de economii la $getl alocat pentr incalzirea )iarna* sa racirea )#ara* cladirilor, care in

timp isi #a do#edi tilitatea practica" %grasia n apare daca - aerisirea din camera este

corespnzatoare> - incalzirea este ni!orma si la temperatri moderate> - camerele orientate spre nord

snt mai $ine incalzite sa izolate> - aerl n a/nge la satrare din pnctl de #edere al miditatii

9eaml termopan este !ormat din doa !oi de sticla intre care e'ista aer sa anmite gaze per!ect

etansate" =Principil este simpl" O !oaie de geam pierde .I din caldra> 1 !oi de geam care

alcatiesc geaml termoizolator pierd 4.I, deci inca !oarte mlt=, spne Crtesc" Tre$ie stit ca

e'ista si geaml termoizolator c depnere LO E )mai mlte stratri microscopice de argint care !ac

ca !oaia de geam sa ai$a o izolare termica sperioara* care pierde nmai 2.I din caldra" ticla

LOE actioneaza ca o $cata de ta$la psa in spatele calori!e rli, re!lectand .I din caldra spre

interiorl camerei" Acest tip de geam este !oarte $n iarna( daca a!ara snt -2.C, iar in casa @1.C, pe

n geam termopan o$isnit #or !i doar @C, in timp ce pe cel c LO E #or !i @28C" 0eroneria simonta/l La !ormarea pretli !inal contri$ie si !eroneria )modl cm alegeti sa inc&ideti !ereastra* si

monta/l" +e ce apare condensl O parte dintre cei care si-a montat geamri termopane a incept

sa se planga ca le-a apart condensl sa ca geamrile snt a$rite" pecialistii a!irma ca e'ista mai

mlte caze care pot condce la aceste incon#eniente" Ei sstin ca !ie s-a !olosit pro!ile PVC c mai

ptin de 3 camere de aer, !ie geaml este de calitate sla$a si pierde caldra, !ie etansarea pe contrl

ramelor n a !ost !acta atat la interior, cat si la e'terior sa n s-a !olosit $anda comprimata" %n pls,

e'ista si posi$ilitatea ca !ereastra sa n !ie montata corect, adica de la mi/locl parapetli catre

interior )in zona calda*"

http://www.studentie.ro/referate/marketing/referat-de-marketing-tamplarie-din-

termopan_i46_c1858_639!.html
http://www.studentie.ro/referate/marketing/referat-de-marketing-tamplarie-din-termopan_i46_c1858_63920.htmlhttp://www.studentie.ro/referate/marketing/referat-de-marketing-tamplarie-din-termopan_i46_c1858_63920.htmlhttp://www.studentie.ro/referate/marketing/referat-de-marketing-tamplarie-din-termopan_i46_c1858_63920.htmlhttp://www.studentie.ro/referate/marketing/referat-de-marketing-tamplarie-din-termopan_i46_c1858_63920.html

Termopanul Tamplaria Pvc

Documents

Transcript of Termopanul Tamplaria Pvc