TERMINOLOGIA GIMNASTICIIPOZITIILE CORPULUI SI LOCUL GIMNASTICII IN ANSAMBLUL ACTIVITATILOR EDUCATIEI FIZICE SI SPORT DIN SCOALA

Profesor coordonator:MARIAN DURBACEA STUDENTI:Parau Madalina Bratoloveanu Razvan Mogoe Florin

EVOLUTIA TERMINOLOGIEIFiecare stiinta,domeniu de cunoastere sau ramura de activitate are un limbaj propriu,anumiti termeni de specialitate care servesc ca mijloc de comunicare intre oameni si ajuta la intelegerea unitara si la insusirea continutului acestora.Terminologia,fiind forma care indeplineste functia de exprimare a continutului,evolueaza paralel cu dezvoltarea stiintei ramurii sau probei respective.Ca si in celelalte ramuri de sport,gimnastica are o terminologie proprie care cuprinde atat termenii folositi pentru redarea pozitiilor,miscarilor,exercitiilor,aparatelor si materialelor ajutatoare utilizate pentru practicarea ei,cat si modul de descriere a exercitiilor.

Pentru ndeplinirea funciei de comunicare, terminologia gimnasticii trebuie s Terminologia gimnasticii cuprinde totalitatea termenilor folosii pentru: a. denumirea poziiilor; b. denumirea micrilor; c. denumirea exerciiilor; d.modalitateadereprezentareidescriereapoziiilor,micrilori exerciiilor 1. Cerinele terminologieirespecte anumite cerine de baz, cum sunt: 1. Srespecte particularitile de limb. n denumirea unei poziii sau micri, s utilizeze cuvinte din fondul lexicalprincipal. 2. S fie tiinific, dar n acelai timp i accesibil fie3. S unitarsaibacelainelesntoatedomeniileactivitilor corporale. 4. S fie precis,pentru a evita interpretri diferite ale unor termeni. 5. S fie clar,s oglindeasc ct mai real imaginea micrii. 6. S fie concis.Descrierea terminologic s fie scurt, s nu conin elemente suplimentare sau s ngreuneze nelegerea termenului. - Micarea de ridicare ( sau balansarea ) abraelor, a picioruluide obicei se execut cu membrele ntinse.

-Pentruarespectacerinaconcizieisepotfolosianumiitermeni cum sunt: ,, podul ,, sfoara ,, roata ,, srituri ca mingea convenionali,- Se pot utiliza termeni sugestivi, cum sunt: mersul piticului, mersul ursului, mersul pianjenului, tvlugul, enila etc. 7. S serveasc drept mijloc de comunicare internaional -- termenii carepoart numele sportivilor (gimnatilor ) care au executat prima dat , ntr-un concurs oficial,elementelerespective,cumsunt;Danilova,Ginger,Comneci,Kovcs, Drgulescu, Diamidov, Endo, Tsukahara, Stalder, etc. 2. Planurile i axele n care se execut micrile Planul frontal mparte corpul ntr-o parte anterioar i una posterioar. Micri posibile: pas lateral spre stnga sau spre dreapta, ndoirea trunchiului lateral spre stnga sau spre dreapta, ridicarea braelor lateral, etc. Planul sagital este perpendicular pe planul frontal i mparte corpul ntr- o parte stng i una dreapt. Micri posibile: pas nainte sau napoi, ndoirea trunchiului nainte sau napoi, balansri de brae nainte i napoi, etc. Planul orizontal perpendicular pe cele dou planuri prezentate i mparte corpul ntr-o parte superioar i una inferioar. Micri posibile sunt: rotri de trunchi, rsucirea trunchiului, ntoarceri de diferite grade, etc.

Axul longitudinaleste linia imaginar care strbate corpul de la cretet la clcie. Exemple de micri: ntoarceri spre stnga sau dreapta, piruete, etc. Axul transversalesteliniaimaginarcareuneteceledoupuncte acromialeale articulaieiscapulo-humerale.Exempledemicri: rostogolire nainte sau napoi,salt nainte sau napoi, etc. Axul sagital sau antero-posterioreste linia imaginar care strpunge corpul din partea anterioar spre cea posterioar. Exemple de micri pot fi: roata lateral, saltlateral, etc. 3. Poziia i locul executantului fa de aparat Se iau n considerare: axul principal al aparatului; axul transversal al executantului; orientarea corpului fa de aparat facial, dorsal sau costal;locul fa de aparat la capt, la mijloc, interior, exterior. Pornind de la aceste considerente, ne ntlnim cu dou situaii principale: situaii longitudinale; situaii transversale. Poziia longitudinal.Vorbim despre aceast situaie atunci cnd axul principal al aparatului i axul transversal al executantului se gsesc n poziii paralele. n acest caz n funcie de orientarea corpului avem:

a. facial longitudinal; b. dorsal longitudinal; c. costal dreapta longitudinal; d. costal stnga longitudinal. Poziia transversal.Ne aflm n aceast situaie atunci cnd axul principal al aparatului i axul transversal al executantului se gsesc n poziii perpendiculare. n funcie de orientarea corpului putem avea: a. facial transversal; b. dorsal transversal; c. costal dreapta transversal; d. costal stnga transversal.

POZITIILE CORPULUIA. Poziii fundamentale- stnd;- pe genunchi; - aezat; - culcat; - atrnat; - sprijinit. I. Stnd Caracteristici:- Este o poziie biped, ortostatic; - Greutatea corpului este repartizat n mod egal pe ambele picioare; -Picioarele suntapropiate intinse, clciele lipite,vrfurile deprtate la aproximativ o lime de talp; - Trunchiul este meninut drept, abdomenul supt, toracele uor ridicat, umerii pe aceeai linie;

- Capul se ine drept, brbia uor ridicat, privirea nainte; - Braele sunt ntinse, lipite de corp, palmele de asemenea, ntinse, degetele apropiate i n contact cu partea lateral-extern a coapselor;- Poziia stnd din gimnastic este estetic i fiziologic. Exersat sistematic, are influen pozitiv asupra formrii inutei corecte i efecte corective asupra atitudinilor vicioase ale corpului. Poziii derivate din stnda. Stnd pe vrfuri; b. Stnd pe clcie; c. Stnd cu genunchii uor ndoii;d. Stnd cu genunchii mult ndoii ghemuit; e. Stnd cu picioarele deprtate lateral; f. Stnd deprtat n plan antero-posterior cu piciorul stng nainte; g. Stnd fandat nainte; h. Stnd fandat lateral; i. Stnd fandat napoi (poziia de aprare); j. Stnd cu picioarele ncruciate, stngul peste dreptul; k. Stnd pe un picior, cellalt (pe vrf) sprijinit nainte;l. Stnd pe un picior, cellalt ridicat nainte; m. Stnd pe un picior, cellalt ridicat napoi; n. Stnd pe un picior uor ndoit, cellalt ndoit ridicat napoi; o. Stnd pe un picior, cellalt vrf sprijinit pe banca de gimnastic.

II. Pe genunchi Caracteristici:- Picioarele sunt ndoite din articulaia genunchilor n unghi drept; -Contactulpesuprafaa dereazemserealizeaz cugenunchii, cupartea anterioar a gambelor i cu regiunea superioar a labelor; - Picioarele sunt apropiate, clciele lipite, vrfurile ntinse; - Segmentul vertical ( de la cap la gambe ) are o inut dreapt, similar cu cea a poziiei stnd. Poziii derivate din pe genunchia. Stnd pe genunchi cu genunchii deprtai; b. Stnd pe genunchi cu clciele deprtate; c. Stnd pe genunchi cu picioarele deprtate; d. Stnd pe un genunchi, cellalt sprijinit nainte;e. Stnd pe un genunchi, cellalt ridicat lateral; f. Stnd pe un genunchi, cellalt ridicat napoi; g. Stnd pe genunchi, aezat pe clcie; h. Stnd pe genunchi, aezat pe clcie cu genunchii deprtai.

III. Aezat Caracteristici:- n aceast poziie corpul formeaz dou segmente, unul vertical de la cretet la ezut, i altul orizontal de la ezut la clcie; - Sprijinul corpului are loc pe bazin i regiunea posterioar a picioarelor; - Capul, trunchiul, spatele, umerii pstreaz aceeai atitudine ca n poziia stnd; - Braele sunt situate lng corp i uor ndoite din coate; - Palmele, avnd degetele apropiate i ntinse, sunt aezate pe suprafaa de reazem, alturi de ezut.Poziii derivate din aezat a. Aezat sprijinit napoi; b. Aezat deprtat; c. Aezat cu picioarele ncruciate, dreptul peste stngul; d. Aezat cu picioarele ndoitee. Aezat cu picioarele ndoite i deprtate; f. Aezat ghemuit; g. Aezat turcete cu picioarele ncruciate;h. Aezat echer; i. Aezat echer deprtat; j. Aezat sprijinit costal dreapta

IV. Culcat Caracteristici:- n gimnastic colar poziia de culcat este clinostatic, cu faa n sus; - Corpul este ntins, cu partea sa dorsal n contact aproape total cu suprafaa de reazem; - Picioarele sunt apropiate i ntinse cu vrfurile unite; - Braele sunt ntinse, lipite de corp, degetele apropiate. n funcie de orientarea corpului spre suprafaa de reazem deosebim: - culcat dorsal; - culcat facial; - culcat costal. Poziii derivate din culcata. Culcat dorsal cu picioarele deprtate; b. Culcat dorsal cu picioarele ndoite; c. Culcat dorsal cu picioarele ridicate nainte la 45;d. Culcat dorsal cu corpul rsturnat ndoit; e. Culcat facial cu picioarele deprtate; f. Culcat facial cu un picior ridicat napoi;g. Culcat costal stnga; h. Culcat costal stnga cu piciorul drept ridicat lateral; i. Culcat costal cu picioarele deprtate n plan antero-posterior.

V. Atrnat Caracteristici:- Este o poziie suspendat a corpului, susinut de un aparat sau o instalaie n majoritatea cazurilorcu ajutorulprizei minilor; - Centrul general de greutate al corpului se gsete sub punctul de apucare (sau de agare) ; - n aceast postur corpul se gsete ntr-o poziie de echilibru stabil; - Umerii se gsesc sub nivelul apucrii; - Braele, trunchiul i picioarele apropiate sunt complet ntinse; - n funcie de poziia corpului n spaiu deosebim: atrnat pe vertical, atrnat pe orizontal i atrnat rsturnat. Poziii derivate din atrnata. Atrnat cu braele ndoite; b. Atrnat cu genunchii ndoii; c. Atrnat dorsal;d. Atrnat rsturnat ndoit; e. Atrnat rsturnat; f. Plan facial (atrnat cu corpul la orizontal);g. Plana dorsal;

h. Atrnat agat la genunchi; i. Atrnat i agat cu vrfurile picioarelor (cuib). VI. Sprijin Caracteristici:-Executantul se gsetecu toat greutatea corpului susinut numai n brae; -Centrul general de greutate alcorpului se gsetede obicei deasupra punctelor de sprijin; -Umerii seafl, deasemenea, deasupra punctelor dereazem; -Braele sunt ntinse pe lng corp, spatele drept i umerii mpini n jos; -Picioarele suntntinse iapropiate; -Corpul estedrept, capuluor ridicat; -n aceast poziie corpul executantului se gseten echilibru instabil. Poziii derivate din sprijina. Sprijin dorsal la bara fix; b. Sprijin transversal, ntre bare, la paralele; c.Sprijin longitudinal, nafar, laparalele.

d. Sprijin echer la paralele; e. Sprijin transversal cu braele ndoite la paralele; f. Sprijin plutitor la paralele; g. Sprijin lateral la inele ( cruce ); h. Sprijin lateral sagital la inele; i. Sprijin lateral rsturnat la inele: B. Poziii mixte:- sprijin ghemuit; - sprijin pe genunchi; - sprijin culcat; - atrnat stnd; - atrnat sprijinit; - atrnat culcat.

I. Sprijin ghemuit Poziii derivate din sprijin ghemuita. Sprijin ghemuit cu picioarele deprtate; b. Sprijin ghemuit peun picior cellalt ntins nainte; c. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ntins napoi; d. Sprijin ghemuit peun picior cellalt ntins lateral;e. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat nainte; f. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat napoi; g. Sprijin ghemuit pe un picior cellalt ridicat lateral.

II. Sprijin pe genunchi ( pe genunchi sprijin pe palme ) Derivate din poziia sprijin pe genunchia. Sprijin pe genunchi cu genunchii deprtai; b. Sprijin pe genunchi, aezat pe clcie; c. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit nainte; d. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit napoi;e. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins sprijinit lateral; f. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins i ridicat nainte; g. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins i ridicat napoi; h. Sprijin pe un genunchi cellalt picior ntins i ridicat lateral.

III. Sprijin culcat Derivate din sprijin culcata. Sprijin culcat facial; b. Sprijin culcat dorsal; c. Sprijin culcat costal dreapta; d. Sprijin culcat costal stnga; e. Spijin culcat facial cu picioarele deprtate; f. Sprijin culcat dorsal cu un picior ridicat;g. Sprijin culcat costal cu un picior ridicat lateral; h. Sprijin culcat facial nalt; i. Sprijin culcat facial adnc;

j. Sprijin culcat dorsal nalt; k. Sprijin culcat costal nalt. l. Sprijin culcat costal adnc. IV. Atrnat stnd Exemple de atrnat stnd:a. Atrnat stnd facial la bara fix; b. Atrnat stnd dorsal la bara fix;

c. Atrnat stnd costal - stnga la inele;d. Atrnat stnd costal dreapta la scara fix, piciorul stng ridicat lateral, mna stnga pe old; e. Atrnat stnd facial, cu corpul ndoit la scara fix. V. Atrnat sprijinit Exemple:a. Atrnat pe bara nalt, sprijinit pe bara joas la paralele inegale; b. Atrnat sprijinit la scara fix cu corpul pe orizontal.

VI. Atrnat culcat Exemple:a. Atrnat pe bara nalt, la paralele inegale, culcat facial pe bara joas; b. Atrnat pe bara nalt, la paralele inegale, culcat dorsal pe bara joas; c. Atrnat la scara fix, culcat dorsal pe lada de gimnastic

POZITIILE SI SEGMENTELE CORPULUII. Poziiile i micrile capului Poziiile capului:- aplecat nainte; - aplecat napoi ( extensie ); - aplecat lateral spre stnga; - aplecat lateral spre dreapta; - rsucit spre stnga; - rsucit spre dreapta; - aplecat i rsucit; - rsucit i aplecat. Micrile capului: - aplecare nainte; - aplecare napoi; -aplecaresprestnga; -aplecarespredreapta;

-rsuciresprestnga; -rsucirespredreapta; -rotaresprestnga; -rotarespredreapta; - balansare lateral. II. Poziiile i micrile braelorPoziiile braelor ntinse pe direcii principale: a. braele jos; b. braele nainte; c. braele lateral; d. braele sus.Poziiile braelor ntinse pe direcii intermediare: a. braele lateral-jos; b. braele lateral-sus; c. braele nainte-jos; d. braele nainte-sus;

e. braele napoi-jos; f. braele napoi-sus; g. braele pe diagonal.Poziiile braelor ntinse pe direcii oblice: a. oblic-nainte-lateral-jos; b. oblic-nainte-lateral-sus; c. oblic-napoi-lateral-jos; d. oblic-napoi-lateral-sus.e. braele napoi-jos; f. braele napoi-sus; g. braele pe diagonal.

Poziiile braelor ndoite la 90: a. braele lateral, antebraele nainte; b. braele lateral, antebraele sus;c. braele nainte, antebraele sus; d braele jos, antebraele nainte. e. braele lateral, antebraele jos.Poziiile braelor ndoite complet: a. mini pe coapse; b. mini pe old; c. mini pe umeri; d. mini la piept;

e. mini pe cretet; f. mini la ceaf; g. mini la spate. Poziiile braelor combinate sau mixte: a. poziia braelor n S;b. braele ncruciate nainte-jos;c. mna stnga la piept, braul drept lateral;d. braul drept lateral, braul stng sus;e. mna stng pe old, braul drept coroan sus.

Micrile braelorMicrilespecificebraeloraulocnurmtoarelearticulaii:articulaiile pumnilor degetelor,, coatelor i a celor scapulo-humerale. Micrile pot fi executate n diferite planuri i n jurul unor axe. Cele mai cunoscute micri sunt de: ndoire i ntindere; ridicare i coborre; deprtare-apropiere; balansare n diferite direcii; rotare; rsucire; ducere; ncruciare; fluturare.III. Poziiile i micrile trunchiului Poziiile trunchiului:a. drept; b. aplecat la 45; c. aplecat la 90;d. ndoit nainte; e. ndoit lateral spre stnga; f. ndoit lateral spre dreapta; g. ndoit napoi ( n extensie );

h. rsucit spre stnga; i. rsucit spre dreapta; j. aplecat rsucit;k. rsucit aplecat; l. ndoit rsucit; m. rsucit ndoit.Micrile trunchiului: - aplecare (numai nainte); - ndoire: nainte, lateral spre stnga, lateral spre dreapta i napoi (extensie ); - rsucire: spre dreapta i spre stnga; - ridicare;

- coborre;- rotare; - aplecare cu rsucire; - ndoire cu rsucire; - rsucire cu aplecare; - rsucire cu ndoire; - val; - balansare. Micrile membrelor inferioare: Membreleinferioare potexecutaun numrmare demicri, nplanuri diferite. Cele maicunoscute micrisunt de: - ndoire ntindere; - ridicare coborre; - balansare; - deprtare apropiere; - rsucire; - pire; - ncruciare; - ducere; - fandare;

- forfecare; - pedalare. IV. Reguli de descriere a poziiilorPentru descrierea poziiilor, succesiunea cuvintelor folosite este urmtoarea: a. Primul cuvnt exprim denumirea poziiei fundamentale(sunt n numr de ase); b. Al doilea cuvnt i urmtoarele denumesc poziiile segmentelor care nu se gsescnsituaiileobinuiteapoziieifundamentale,numite poziiiderivate,n succesiunea lor, ncepnd de lapunctul (suprafaa) de sprijin adicde lapicioare i se continu cu trunchiul, braele i capul pentru primele patru poziii fundamentale (stnd, pe genunchi, aezat i culcat). Pentru ultimele doupoziii fundamentale, atunci cndcorpul se gseten poziia sprijin sau atrnat, descrierea ncepe de la priz spre extremitatea opus (de obicei spre picioare). Exemple: - Stndpoziia fundamental ), deprtat,braele lateral (poziiiderivate).

-Culcat dorsal(poziiafundamental ),picioarele deprtate,braele sus ( poziii derivate). -Aezat,picioarele ndoite i deprtate, braul stng nainte, mnadreaptape old. - Atrnat, cu braele ndoite, la bara fix, picioarele deprtate.

V. Reguli de descriere a micrilorPentrudescriereamicrilor,ordineancaresefolosesccuvinteleeste urmtoarea: a. denumirea micrii primul cuvnt ( ndoire, aplecare, ridicare, etc); b.segmentul (partea corpului saua corpulntreg) care va efectua micarea(braul, capul, trunchiul, etc.); c. direcia de deplasare a segmentului(sau a corpului ntreg ); d. poziia final Exemple:- Ridicarea (a)braelor (b) prin nainte (c)sus (d). - Balansarea piciorului nainte pn la orizontal. - ndoirea trunchiului spre stnga. n cazul micrilor compuse i complexe mai multe segmente particip deodat la efectuarea unei aciuni se descriu, conform regulii de mai sus, micrile efectuate de fiecare segment n parte, ncepnd cu picioarele i continund cu trunchiul, braele icapul-dac micrile suntefectuatedin primele patrupoziiifundamentale ide lapriz spre extremiti, pentru ultimele dou. Exemple:-Pas lateral stnga cuaplecareatrunchiului nainte i ridicarea braelor lateral;

-ndoireauoar apiciorului drept, balansarea stngului nainte curidicarea braului drept sus i mna stnga pe old. VI. Reguli de descriere a exerciiilorAcestea presupun folosirea urmtoarelor succesiuni de cuvinte: a. se descrie poziia iniialdin care ncepe exerciiul, ncepnd cu liter mare,iarlasfritsepundoupuncte; b. se descrie fiecare timpdin care este format exerciiul, folosindregulile de descriere amicrilor. Timpii se scriu cucifre arabe,iar cu litere mici.descrierea micrilorLa sfritul fiecrui timp descris se pune punct i virgul ( ca semn de punctuaie ); c.ultimultimpalfiecruiexerciiureprezint poziiafinal,care poziia iniiala exerciiului.La sfritul descrierii poatecoincidecuultimului timp se pune punct. Dac exerciiul se efectueaz i pe partea opus sau cu cellalt segment acest lucru trebuie specificat idem pe partea opus.

Exemple pentru descrierea exerciiilor:- Stnd: 1. ridicarea braelor nainte; 2. pas lateral stnga cu ducerea braelor lateral; 3.ndoireatrunchiuluilateralstnga,cuminilepeolduri; 4. revenire n poziia iniial; 5 8 idem 1 4 spre partea opus (se repet ex. spre dreapta). - Stnd, deprtat, braele lateral: - 1,2ndoirea trunchiului spre stnga,cu arcuire de 2x, mini pe olduri; - 3,4idem 1,2 pepartea opus (spredreapta ). VII. Reguli de descriere id e alctuire a complexelor de exerciiia. Se numeroteaz exerciiile, n ordine, cu cifre romane; b. Se descrie fiecare exerciiu conform regulilor de descriere a exerciiilor;

c. Exerciiile se ordoneaz n funcie de scopul urmrit i se ealoneaz ntr-o ordine prestabilit, i anume: -exerciiiuoarepentrucapibrae; -exerciii pentru trunchi (abdomen, spate,prile laterale); -exerciiipentrupicioare. Precizri:Trebuie s fie un raport optim ntre exerciiile cu caracter de mobilitate i ntindere, exerciiile cu caracter de for i de relaxare, executate din diferite poziii iniiale. La nceput se introduc exerciiile simple. n continuare se folosesc micri compuse i complexe, care se adreseaz la mai multe segmente (pri ale corpului) n acelai timp. Complexele se termin cu exerciii efectuate (de obicei) din poziia stnd, ale cror micri de baz sunt sriturile. Un complex este alctuit din 8 -10 sau 12 exerciii n funcie de vrsta, nivelul de pregtire motric a executanilor, obiectivele operaionale stabilite pentru lecie, etc. Exemple:Exerciiul I Stnd: 1. ridicarea braelor nainte; 2. rotarea braelor nainte; 3. rotarea braelor napoi;

4. coborrea braelor jos. Exerciiul II Stnd, deprtat, braele sus: 1. extensia trunchiului; 2. ndoirea trunchiului cu aezarea palmelor pe sol; 3. ndoirea trunchiului spre stnga, mini pe olduri; 4. ndoirea trunchiului spre dreapta.

LOCUL GIMNASTICII IN ANSAMBLUL ACTIVITATILOR DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT DIN SCOALAGimnastica ocupa un loc important in ansamblul activitatilor de educatie fizica si sport din scoala.Ea se regaseste in: -in programa scolara,in sistemul lectiilor de educatie fizica la toate nivelele de invatamant; -in sistemul lectiilor de activitati sportive; -in activitatile de pregatire sportiva specializata-sport de performanta pe nivele de incepatori,performanta si inalta performanta; -in continutul activitatilor cultural-sportive si recreative.

In programa scolara gimnastica este prevazuta in urmatorul continut: Pentru clasa I Cu specific de gimnastica se vor invata urmatoarele elemente: -cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol -semisfoara -podul de jos -stand pe omoplati -rulare laterala -rulare pe abdomen si piept -rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit Pentru clasa a II-a Cu specific de gimnastica se vor invata urmatoatele elemente: -cumpana pe un genunchi cu sprijinul palmelor pe sol -semisfoara -podul de jos

-stand pe moplati -rulare laterala -rulare pe abdomen si piept -rostogolire inainte din ghemuit in ghemuit -rostogolire inainte din departat in ghemuit -rostogolire inapoi din ghemuit in departat Pentru clasa a III-a Cu specific de gimnastica se vor invata urmatoarele elemente: -cumpana pe un picior -sfoara -podul de sus cu sprijin -stand pe omoplati -rulare pe spate -rostogolire inainte din departat in ghemuit -rostogolire inainte din ghemuit in departat

Pentru clasa a IV-a Cu specific de gimnastica se vor invata urmatoarele elemente: -cumpana pe un picior -sfoara -podul de sus cu sprijin -stand pe omoplati -rulare pe spate -rostogolire inainte din departat in ghemuit -rostogolire inainte din ghemuit in departat -rostogolire inapoi din ghemuit in ghemuit -rostogolire inainte din departat in departat Pentru clasa a V-a1.Gimnastica acrobatica Elemente statice: -cumpana pe un genunchi si pe un picior -semisfoara si sfoara (fete);

-podul de jos -stand pe cap(baieti) -stand pe maini cu sprijun Elemente dinamice: -rulari inapoi -rostogolire inainte si inapoi din ghemuit in ghemuit -rostogolire inapoi din ghemuit in departat -rostogoliri laterale -rasturnare lenta inainte(fete) -roata laterala -stand pe omoplati -linii acrobatice(cuprinzand elementele insusite) 2.Sarituri la aparate -elemente pregatitoare pentru sarituri -sarituri in sprijin departat peste capra

-saritura in ghemuit pe lasa asezata transversal3.Gimnastica ritmica Elemente de echilibru: -stand pe varfuri -stand pe un picior cu celalalt indoit inainte -stand pe un picior cu celalalt intins inapoi(arabesque) -intoarceri cu pasi succesivi si arcuiti -val de corp inainte -saritura inchisa-deschisa -pasi de dans clasic si modern4.Gimnastica aerobica -elemente tehnice pe fond muzical -legari de 2-3 elemente pe fond muzical -program cu continut impus

Pentru clasa a VI-a 1.Gimnastica acrobatica Elemente statice: cumpana pe un picior podul de jos(baieti)si de sus(fete) -stand pe maini Elemente dinamice: -rostogolire inainte si inapoi din ghemuit in departat si din departat ghemuit -rasturnare lenta inainte si inapoi (fete) -roata laterala -stand pe maini rostogolire -linii acrobatice (cuprinzand elemente insusite) 2.Sarituri la aparate -saritura in sprijin departat peste capra cu intoarcere de 90

-saritura in ghemuit pe lada asezata transversal urmata de saritura cu extensie 3.Gimnastica ritmica Elemente de echilibru: -stand pe varfuri -stand pe un picior cu celalalt indoit inainte -stand pe un picior cu celalalt intins inapoi -intoarceri cu pasi succesivi si arcuitival de corp inainte si lateralsaritura inchisa-deschisapasi de dans clasic sportiv si modern piruete pe un picior,cu celalalt indoit inainte si sprijinitsaritura pas

4.Gimnastica aerobica Elemente tehnice pe fond muzical Legari de 2-3 elemente pe fond muzical Programe pentru fete si baieti,pe fond muzical,cuprinzand exercitii pentru principalele segmente si regiuni musculare; Programe mixte Pentru clasa a VII-a 1.Gimnastica aerobica Inlantuiri de 2-3 elemente acrobatice statice si dinamice cuprinzand elemente insusite in clasele anterioare; -cumpana pe un picior -podul de sus(fete) -stand pe cap(baieti) -stand pe maini -sfoara(fete)

Elemente dinamice: -rostogolire inainte din ghemuit in departat -rostogolire inapoi cu picioarele apropiate si intinse -roate laterala -rasturnare lenta inainte si inapoi(fete) -rasturnare prin stand pe maini(baieti)Linii acrobatice (cuprinzand elemente insusite)2.Sarituri la aparate -saritura in sprijin departat peste capra cu intoarcere de 90 -saritura in sprijun departat pe lasa asezata transversal,trecere in sprijun ghemuit,urmata de coborare prin saritura cu extensie.3.Gimnastica ritmica balans de brate,de trunchi si combinat,in arc,cerc si opt; stand pe varfuri cu trunchiul in diferite pozitii; intoarcere cu invaluire si balansarea unui picior inainte ;

pirueta passe pirueta arabesque saritura pas pasi specifici pasi de dans clasic sportiv si modern4.Gimnastica aerobica Programe pentru fete,baieti si mixte pe fond muzical. Pentru clasa a VIII-a 1.Gimnastica acrobatica Elemente acrobatice statice si dinamice: -inlantuiri de 2-3 elemente insusite in clasele anterioare -linii acrobatice alcatuite din 3-4 elemente -exercitiu acrobatic liber ales

2.Sarituri la aparate -saritura in sprijin ghemuit peste capra -saritura in ghemuit pe lada asezata transversal,urmata de saritura cu extensie si intoarcere de 180 de grade -saritura cu rostogolire inainte pe lada3.Gimnastica ritmica -inlantuiri de 2-3 elemente insusite in clasele anterioare -elemente cu obiecte portative -exercituiu bine ales -ansamblu4.Gimnastica aerobica Programe pentru fete,baieti si mixte pe fond muzical. Pentru clasa X-a 1.Gimnastica acrobatica Elemente acrobatice statice si dinamice:rostogoliri,rasturnari,stand pe maini,stand pe cap,podul etc.

2.Sarituri la aparate (una la alegere in functie de aparatele existente): -saritura in sprijin ghemuit peste capra (B) -saritura in sprijun departat cu intoarcere 90 de grade(F) la lada: -saritura in departat la lasa asezata transversal -saritura cu rostogolire inainte pe lada. la cal: -saritura in departat pe cal asezat transversal(B) -saritura in ghemuit peste cal asezat transversal,urmata de saritura cu extensie(F)3.Gimnastica ritmica Programe continand exercitii libere,cu obiecte portative.4.Gimnastica aerobica Programe specifice pentru fete,pentru baieti si mixte pe fond muzical.

Pentru clasa a XI-a 1.Gimnastica acrobatica 2.Gimnastica ritmica 3.Gimnastica artistica-sol,-la aparate,-sarituri.Pentru clasa a XII-a 1.Gimnastica aerobica(individual,ansamblu)2.Gimnastica ritmica(individual ansambli)3.Gimnastica artistica-sol,-la aparate,-sarituri. Astazi gimnastica este considerata baza exercitiilor cu caracter educativ si sportiv.Ea formeaza acea parte a educatiei fizice care foloseste exercitiile naturale si cele create,alese si intocmite stiintific,adica tinand seama de de consideratii de ordin igienic,anatomic,fiziologic si biomecanic cu scopul de a asigura omului o educatie corespunzatoare,o dezvoltare fizica normala si multilaterala si o stare de sanatate mai buna,o crestere armonica si un potential crescut pentru munca productiva.

Bibliografie STROESCU A.,Gimnastica.Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1968. MARIAN DURBACEA,Gimnastica in scoala.Editura Universitaria Craiova,2006. ALEXE N.,TEODORESCU L.,TOTESCU A. s.a.,Terminologia educatiei fizice si sportului.Editura Stadion,1974. BUCHMANN G.,Terminologie Geratturnen,Sportlag Berlin,1972. STROESCU A. SI PODLAHA R.,Contributii la imbunatatirea terminologiei gimnasticii,Culegere de comunicari I.E.F.S.1968. FLORESCU T. si NITU I.,Cu privire la terminologia pozitiilor de baza in gimnastica ,In :Sportul peste hotare nr 30,1969.