Teorii si modele cognitiv- sociale de apreciere a ... · PDF filedomeniul îngrijirilor...
26
Teorii si modele cognitiv- sociale de apreciere a speranței la pacienții aflați în îngrijire paliativǎ As. Med. Lic. Msc.Drd Burlacu Gabriela
Transcript of Teorii si modele cognitiv- sociale de apreciere a ... · PDF filedomeniul îngrijirilor...
Teorii si modele cognitiv- sociale
de apreciere a speranței la pacienții
aflați icircn icircngrijire paliativǎ
As Med Lic MscDrd Burlacu Gabriela
Materiale şi metode
revizie de literature articole
Perioada 1960-2016
Termeni de căutare icircngrijiri paliative evaluare spirituală religie moarte sfacircrşitul vieţii
100 articole 38 icircn baza de date a Medscape ALL (inclusiv Medline) şi 62 de articole full-text icircn arhivele NEJM
După evaluarea abstractelor s-au calificat icircn vederea reviziei 15 articole revizia s-a efectuat asupra variantei full-text a acestora
Rezultate
Scop
Conștientizarea opiniei publice medicale icircn general și a profesioniștilor din
domeniul icircngrijirilor paliative icircn particular cu privire la locul central pe care icircl ocupǎ
evaluarea speranței icircn contextul interviului holistic din medicina paliativǎ
icircnaintea stabilirii planului de management al simptomelor
Căutarea sensului icircntr-o situaţie dificilă
Bolnavul oncologic are nevoie
să creadă icircn ceva icircn orice numai
să poată face faţă fiecărei
dimineţi icircn care trebuie să se
trezească să icircnceapă o nouă zi
din viaţa care i-a mai rămas
pentru că fiecare zi icircnseamnă de
fapt o bătălie cu propriile dureri
cu propriile neputinţe şi spaime
cu propriile deznădejdi şi
amărăciuni
Memento morihellip
Din relatarile unei pacientehellip
hellipImi revine mereu in minte ziua in care am fost diagnosticata cu cancer cu metastaza in faza terminala Mi-amintesc de fiecare data ca era o zi obisnuita ca oricare alta Asteptam rezultatul biopsiei si in adancul sufletului meu nici nu banuiam ca verdictul ma va lovi in moalele capului si imi va crea spaime inimaginabile punandu-ma in acelasi timp pe drumurile cele mai diverse si neasteptate atat inlauntrul meu cat si in afara in lumea largahellip
Cancerul ldquoO calatorie prin urechile aculuirdquo
Omul ca entitate bio-psiho-socialǎ
Modelul biomedical
- model reducționist (doar factorii biologici)
- cauzal de tip liniar (bacil ndash boală)
- icircncorporează dualismul cartezian
(departajează somaticul de psihic)
- pune accentul pe starea de boală
- ignoră sănătatea - prevenţia bolilor
- se focalizează pe organul bolnav făcacircnd
abstracţie de persoană
- medicul - responsabil de tratarea bolii
Modelul bio-psiho-social
Boala are o cauzalitate multifactorială
Psihicul nu poate fi separat de fizic şi
invers
Subliniază atacirct sănătatea cacirct şi boala
Pune accent nu doar pe tratament dar şi
pe prevenţie
Suferinţa organului induce suferinţă
persoanei
Responsabili de prevenţia bolilor
tratament şi recuperare nu este
doar personalul medical ci societatea şi
persoana icircn cauză
Bandura (2002)
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Materiale şi metode
revizie de literature articole
Perioada 1960-2016
Termeni de căutare icircngrijiri paliative evaluare spirituală religie moarte sfacircrşitul vieţii
100 articole 38 icircn baza de date a Medscape ALL (inclusiv Medline) şi 62 de articole full-text icircn arhivele NEJM
După evaluarea abstractelor s-au calificat icircn vederea reviziei 15 articole revizia s-a efectuat asupra variantei full-text a acestora
Rezultate
Scop
Conștientizarea opiniei publice medicale icircn general și a profesioniștilor din
domeniul icircngrijirilor paliative icircn particular cu privire la locul central pe care icircl ocupǎ
evaluarea speranței icircn contextul interviului holistic din medicina paliativǎ
icircnaintea stabilirii planului de management al simptomelor
Căutarea sensului icircntr-o situaţie dificilă
Bolnavul oncologic are nevoie
să creadă icircn ceva icircn orice numai
să poată face faţă fiecărei
dimineţi icircn care trebuie să se
trezească să icircnceapă o nouă zi
din viaţa care i-a mai rămas
pentru că fiecare zi icircnseamnă de
fapt o bătălie cu propriile dureri
cu propriile neputinţe şi spaime
cu propriile deznădejdi şi
amărăciuni
Memento morihellip
Din relatarile unei pacientehellip
hellipImi revine mereu in minte ziua in care am fost diagnosticata cu cancer cu metastaza in faza terminala Mi-amintesc de fiecare data ca era o zi obisnuita ca oricare alta Asteptam rezultatul biopsiei si in adancul sufletului meu nici nu banuiam ca verdictul ma va lovi in moalele capului si imi va crea spaime inimaginabile punandu-ma in acelasi timp pe drumurile cele mai diverse si neasteptate atat inlauntrul meu cat si in afara in lumea largahellip
Cancerul ldquoO calatorie prin urechile aculuirdquo
Omul ca entitate bio-psiho-socialǎ
Modelul biomedical
- model reducționist (doar factorii biologici)
- cauzal de tip liniar (bacil ndash boală)
- icircncorporează dualismul cartezian
(departajează somaticul de psihic)
- pune accentul pe starea de boală
- ignoră sănătatea - prevenţia bolilor
- se focalizează pe organul bolnav făcacircnd
abstracţie de persoană
- medicul - responsabil de tratarea bolii
Modelul bio-psiho-social
Boala are o cauzalitate multifactorială
Psihicul nu poate fi separat de fizic şi
invers
Subliniază atacirct sănătatea cacirct şi boala
Pune accent nu doar pe tratament dar şi
pe prevenţie
Suferinţa organului induce suferinţă
persoanei
Responsabili de prevenţia bolilor
tratament şi recuperare nu este
doar personalul medical ci societatea şi
persoana icircn cauză
Bandura (2002)
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Căutarea sensului icircntr-o situaţie dificilă
Bolnavul oncologic are nevoie
să creadă icircn ceva icircn orice numai
să poată face faţă fiecărei
dimineţi icircn care trebuie să se
trezească să icircnceapă o nouă zi
din viaţa care i-a mai rămas
pentru că fiecare zi icircnseamnă de
fapt o bătălie cu propriile dureri
cu propriile neputinţe şi spaime
cu propriile deznădejdi şi
amărăciuni
Memento morihellip
Din relatarile unei pacientehellip
hellipImi revine mereu in minte ziua in care am fost diagnosticata cu cancer cu metastaza in faza terminala Mi-amintesc de fiecare data ca era o zi obisnuita ca oricare alta Asteptam rezultatul biopsiei si in adancul sufletului meu nici nu banuiam ca verdictul ma va lovi in moalele capului si imi va crea spaime inimaginabile punandu-ma in acelasi timp pe drumurile cele mai diverse si neasteptate atat inlauntrul meu cat si in afara in lumea largahellip
Cancerul ldquoO calatorie prin urechile aculuirdquo
Omul ca entitate bio-psiho-socialǎ
Modelul biomedical
- model reducționist (doar factorii biologici)
- cauzal de tip liniar (bacil ndash boală)
- icircncorporează dualismul cartezian
(departajează somaticul de psihic)
- pune accentul pe starea de boală
- ignoră sănătatea - prevenţia bolilor
- se focalizează pe organul bolnav făcacircnd
abstracţie de persoană
- medicul - responsabil de tratarea bolii
Modelul bio-psiho-social
Boala are o cauzalitate multifactorială
Psihicul nu poate fi separat de fizic şi
invers
Subliniază atacirct sănătatea cacirct şi boala
Pune accent nu doar pe tratament dar şi
pe prevenţie
Suferinţa organului induce suferinţă
persoanei
Responsabili de prevenţia bolilor
tratament şi recuperare nu este
doar personalul medical ci societatea şi
persoana icircn cauză
Bandura (2002)
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Din relatarile unei pacientehellip
hellipImi revine mereu in minte ziua in care am fost diagnosticata cu cancer cu metastaza in faza terminala Mi-amintesc de fiecare data ca era o zi obisnuita ca oricare alta Asteptam rezultatul biopsiei si in adancul sufletului meu nici nu banuiam ca verdictul ma va lovi in moalele capului si imi va crea spaime inimaginabile punandu-ma in acelasi timp pe drumurile cele mai diverse si neasteptate atat inlauntrul meu cat si in afara in lumea largahellip
Cancerul ldquoO calatorie prin urechile aculuirdquo
Omul ca entitate bio-psiho-socialǎ
Modelul biomedical
- model reducționist (doar factorii biologici)
- cauzal de tip liniar (bacil ndash boală)
- icircncorporează dualismul cartezian
(departajează somaticul de psihic)
- pune accentul pe starea de boală
- ignoră sănătatea - prevenţia bolilor
- se focalizează pe organul bolnav făcacircnd
abstracţie de persoană
- medicul - responsabil de tratarea bolii
Modelul bio-psiho-social
Boala are o cauzalitate multifactorială
Psihicul nu poate fi separat de fizic şi
invers
Subliniază atacirct sănătatea cacirct şi boala
Pune accent nu doar pe tratament dar şi
pe prevenţie
Suferinţa organului induce suferinţă
persoanei
Responsabili de prevenţia bolilor
tratament şi recuperare nu este
doar personalul medical ci societatea şi
persoana icircn cauză
Bandura (2002)
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Omul ca entitate bio-psiho-socialǎ
Modelul biomedical
- model reducționist (doar factorii biologici)
- cauzal de tip liniar (bacil ndash boală)
- icircncorporează dualismul cartezian
(departajează somaticul de psihic)
- pune accentul pe starea de boală
- ignoră sănătatea - prevenţia bolilor
- se focalizează pe organul bolnav făcacircnd
abstracţie de persoană
- medicul - responsabil de tratarea bolii
Modelul bio-psiho-social
Boala are o cauzalitate multifactorială
Psihicul nu poate fi separat de fizic şi
invers
Subliniază atacirct sănătatea cacirct şi boala
Pune accent nu doar pe tratament dar şi
pe prevenţie
Suferinţa organului induce suferinţă
persoanei
Responsabili de prevenţia bolilor
tratament şi recuperare nu este
doar personalul medical ci societatea şi
persoana icircn cauză
Bandura (2002)
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Cacirct de mult icircmi rămacircne
de trait care sunt
consecinţele pe care le
are boala canceroasă
asupra vieţii mele care
sunt icircncercările care vor
veni şi care vor fi
efectele tratamentului
Bolnavul nu trebuie descurajat sau
indus icircn eroare a-l minţi icircn
legătură cu posibila evoluţie
nefavorabilă a bolii poate conduce
icircn viitor la instalarea dezamăgirii
şi la spulberarea oricărei
speranţe
Numai adevărurile actuale
icircn doze atente legate de
icircntrebările pacientului
Comunicarea eficientă icircn
relaţia medic-pacient
icircntreţine speranţa şi
colaborarea utilă şi
sinceră cu efect favorabil
asupra evoluţiei bolii
satisfacţia
unei munci
bine realizate
capabil să
privească icircn faţă
noua realitate şi să
primească ajutorul
de care are nevoie
Relația cu personalul medical din perspectiva modelului biopsihosocial
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Modelul eclectic al icircngrijirilor paliative
Popa-Velea O Palliative Medicine Elements In Psychosocial dimension in medical practice
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Sǎnǎtate Boalǎ
Stare de bine
psihică
somatică
socială
Dezechilibru la toate
nivelurile organismului
Bolnavul
reacționeazǎ cautǎ cunoaște
se pregǎtește se apǎrǎ găsește
resurse interioare (motivaţii
personale) se simte stăpacircn pe
situaţie
Strategia de coping comunitatea
acceptǎ
acționeazǎ
reacționeazǎ
se resemneazǎ
incurabil
coopereazǎ
(Engel 1977)
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Sǎnǎtǎții
ldquoa fi binerdquo
ldquoa se simti
mai binerdquo
Independenței
Viitorului
Pǎrți din
propriul
trup
Sexualitǎții
Roluri icircn
familie
Speranței
motivației Securitǎții
psihosociale insatisfacție
nesiguranța
insecuritate
Interesului
pentru viațǎ
Statutului
social si
rolurilor
sociale
Materiale
Stimei și
Respectului deprimare și
dezamǎgire
Pierderile icircn confruntarea cu boala incurabilǎ
(KA Coburn D Malena 1998 apud I Mitrofan D Buzducea 1999)
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Aspecte care induc stări puternice de disconfort
Ȋntreruperea planurilor vieţii
Schimbǎri la nivelul imaginii și a stimei de sine
Frica de moarte
Schimbǎri de rol social și a stilului de viațǎ
Aldwin C M și Yancura L A (2004)
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Speranţa este un sentiment de icircncredere icircn realizarea unei dorinţe (conform DEX) [1]
ldquoSperanţa icircnseamnă mai mult decacirct cura bolii este o sumă de speranţe de a fi tratat de a nu avea dureri de a putea icircndeplini sarcini rămase icircnainte de a muri speranţa pentu o
moarte liniştităldquo [2]
(Nekolaiciuc si Bruera 1998)
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Afectiv
trǎiri pozitive bucuria icircncrederea energia surescitarea dar și
incertitudine teamǎ furie suferințǎ si uneori
disperare
Relațional interconectivitatea cu
alții
Comportamental
strategiile de menținere a speranței axate pe strategii
de adaptare (stabilirea scopurilor managmentul
activ al simptomelor stabilirea prioritǎților)
Contextual
amenințǎri comune pentru speranțǎ bolile cornice si
terminale declinul cognitiv fatigabilitatea durerea si
afectarea statusului funcțional
Spiritual
credința religioasǎ ritualurile
conceptualizarea spiritualitǎții (scopul și icircnțelesul vieții)
auto-transcendența și conectivitatea la
divinitate
Cognitiv
strategii intelectuale (stabilirea scopurilor)
6 Dimensiuni ale
speranței pentru
bolnavii incurabili
ldquoSperanța persistǎ dacǎ
oamenii sunt capabili sǎ
depǎșeascǎ
amenințǎrile prin
cunoaștererdquo
Nurse Karin Dufault -team leader
for Hospice Joseph Province
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Speranţa rămacircne importantă pentru o
persoană şi trebuie susţinută şi crescută
Wass Horst ndash rdquo speranţa se schimbă pe
parcursul evoluţiei boliirdquo
Debutul bolii
Nu există tratament
Moartea se
apropie
Lucruri mai uṣor de realizat
Restaurarea
sănătăţii
Speranţa de a iubi de a fi
iubit de a te simţi icircmpăcat
cu viaţa pe care ai trăit-o
şi pe care o trăieşti acum
Speranṭa se schimba
spre aflarea
misterelor morţii şi a
vieţii de după
moarte
Speranţă
Lipsa de
speranṭă
Icircnceputul
bolii Sfacircşitul bolii
Evoluția Speranței
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Speranțǎ realistǎ Speranța nerealistǎ
Speranța realistă
de tipul rdquooază icircn deșertrdquo ndash
concentrarea pe laturile vieții care icircncă mai funcționează
punte icircntre două stări afective
atitudine centrată pe ieșirea din impas
și o perspectivǎ pozitivă asupra
viitorului
intenție durabilă ndash gacircndire pozitivă centrată icircn jurul unui eveniment
pozitiv din viitorul apropiat al pacientului
performanță zilnică ndash
posibilitatea de a menține un nivel cotidian
Speranța nerealistǎ
Maladaptativǎ
Un nivel ridicat al speranței icircn
ciuda informației că se află icircntr-un
stadiu final al bolii
icircncrederea nelimitatǎ și hazardatǎ icircn posibilitatea vindecării
deteriorarea interacțiunii medic-pacient pacientul
suspicionezǎ o lipsă de profesionalism a
medicului-non-complianță la
tratament abandonate icircn
afara intervențiilor intensive ale
profesioniștilor
flexibilitate icircn gacircndire vor gǎsi
noi cǎi de atingere a
scopului fiind capabili sǎ icircndure
creșterea stresului
oamenii nu pot fi descurajați sǎ aibǎ gacircnduri
ldquomǎrețerdquo
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Stadii psiho-emoționale icircn faza terminalǎ
R Buckman (1994)
1 Stadiul initial
bdquoFaţă icircn faţă cu ameninţarealdquo
2 Stadiul cronic bdquoConştientizarea şi
recunoaşterea prezenţei boliildquo
3 Stadiul final
bdquoAcceptarealdquo
Elisabeth Kűbler-Ross
1 Negarea
Bolnavul este activ pentru ultima dată icircn viaţǎ trebuie sprijinit icircn activităţile lui
2
2 Macircnia
Apare icircntrebarea bdquoDe ce tocmai mierdquo şi reproşurile
3 Negocierea
Motiv bine icircntemeiat pentru care trebuie să moară Are mustrări de conştiinţă face lucruri pe care le-a evitat icircnţelegeri cu
Dumnezeu
4 Depresia
Nu vede o cale de rezolvare de speranţă de vindecare bolnavul devine anxios se icircnvinovăţeşte pentru propria moarte poate
apărea tendinţa de suicid
5 Acceptareandash
Bolnavul se gacircndeşte tot mai des la moarte Un semn că moartea este aproape o reprezintă bdquoviziunea pe patul de
moarterdquo
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Teorii contemporane referitoare la suferinţă
Bowlby(1961)
Fazele suferinţei
Parkes
(1974)Fazele
suferinţei
Worden (1982)
Sarcinile suferinţei
Rando (1983)
Procesele de
suferinţă
Saunders (1989)
Fazele suferinţei
Paralizare Negare Acceptarea realităţii
pierderii
Recunoaşterea
pierderii
Şoc
Căutaredor Căutaredor Experienţa durerii
suferinţei
Reacţia la separare Conştientizarea
pierderii
Dezorganizare
disperare
Izolare singurătate Adaptarea la viaţa fără
persoana decedată
Amintiri despre
persoana decedată
Retragere
Reorganizare viaţă
noua
Acceptare Retragerea energiei
emoţionale şi
revalorizarea vieţii
Renunţarea la vechile
ataşamente
Vindecare
Revalorizare
Identitate nouă
Readaptare Renaştere
Revalorizare
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Etapa care se suprapune
peste toate celelalte
este SPERANŢA
Controlul
simptomelor
Interesul personalului
medical ptbolnav
Prezenţa membrilor
familiei
bull porneşte din etapa de
negare
bull capacitatea de a menţine
un sens al speranţei icircn
corelaţie cu conştiinţa
naturii terminale a bolii
bull pacientul este originea
speranţei şi are posibilitatea
de a o icircntări totul va fi
bine răul va trece şi
bucuria va apărea iar icircn
viaţa lui
Speranţa
3 planuri ale menținerii speranței la sfacircrșitul vieții
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Algoritm icircn abordarea bolilor grave sau cu
prognostic rezervat
Informarea pacientului asupra existenței unei suferințe grave
Transmiterea unor informații medicale cacirct mai complete legate de boalǎ
Acordarea de suport psihologic pacientului
Implicarea pacientului icircn colaborare și dezvoltarea unor strategii sau a unui plan de viitor
WF Baile
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Speranța la sfarșitul vieții
Spiritualitatea crește icircn
importanțǎ
relații și icircncrederea icircn
ceilalți
dorința de a pune la punct hotǎracircrile
testamentare
dorința de a lǎsa o frumoasǎ amintire
Oamenii trebuie sǎ continue sǎ viseze la posibilitați și situații viitoare chiar dacǎ
evenimentele imaginate nu au șanse sǎ se realizeze
Aringrestedt L1 Persson C Benzein E School of Health and Caring Sciences Linneaus University Kalmar Sweden
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Ingrijirea spiritualǎ la sfacircrșitul vieții
Ȋngrijirea spiritualǎ- necesitate atacirct icircn paliaţie cacirct şi icircn alte specialităţi medicale
King şi Bushwick au descoperit că 48 dintre pacienţii participanți la un sondaj au
ar fi dorit ca medicul lor să se roage icircmpreună cu ei
Maugans şi Wadland au raportat că 40 din pacienţii din studiul lor doreau ca
medicul lor să discute aspectele religioase cu ei
23 din pacienţii unei clinici universitare din UK au afirmat că dacă s-ar icircntacircmpla
să se icircmbolnăvească de o boală incurabilă ar dori să aibă parte de un medic care
să fie interesant de convingerile lor spirituale şi religioase
Puchalski şi Romer au propus o formulă memotehnică FICA
- F credinţă
- I importanţă
- C comunitate
- A abordare
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Concluzii
ldquoDe icircndată ce omul găseşte un sens pentru suferinţa sa sau un sens pentru viaţa sa icircn pofida suferinţei sale el devine capabil să o icircndurerdquo Frankl
Uităm de prea multe ori să reflectăm asupra sensului vieţii Motivele intensa secularizare a medicinei rutina zilnică principiul eficienţei tabuuri cu privire la moarte şi spiritualitate
Spiritualitatea -parte integrantă şi importantă a icircngrijirilor paliative Icircn practicǎ icircnsǎ aspectele biologice domină
Profesioniştii din domeniul medical nu sunt pregătiţi să fie confruntaţi cu boala şi moartea Aceasta este caracteristica societăţii occidentale
Rolul societăţii şi icircn special al comunităţii este acela de a icircncuraja şi a se implica in procesul icircngrijirilor terminale de a afişa o atitudine pozitivă faţă de aceşti bolnavi oferindu-le suportul psihologic necesar atacirct lor cacirct şi familiilor lor
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Bibliografie (1) 1 httpwwwdexrosperanC89BC483
2 Bruera E Neumann CM Mazzocato C Stiefel F Sala RR Attitudes and beliefs of palliative care physicians regarding communication with terminally ill cancer patients Palliative Med 200014 287-298
3 Nekolaichuck CLJevne RF Maguire TO Structuring the meaning of hope in healthand illness Soc Sci Med1999 48(5)591-605
4 Mitrofan I Buzducea D 1999 Psihologia pierderii şi terapia durerii Bucureşti Ed Albedo p432-520
5 DuFault Karin and Benita C Martoocchio 1985 Hope Its spheres and dimensions Nursing Clinics of North America 20 379ndash391
6 James Trefil Can We Live Forever 101 Things You Dont Know About Science and No One Else Does Either (1996)
7 httpwwwkulturarvvimmerbysebronsaldernsjukdom_dodindexhtm
8 Average Life Expectancy at Birth
9 Life expectancy (sociology)
10 Pre-European Exploration Prehistory through 1540
11 Conrad Lawrence I (2006) The Western Medical Tradition Cambridge University Press p 137 ISBN 0521475643
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
12 Ahmad Ahmad Atif (2007) bdquoAuthority Conflict and the Transmission of Diversity in Medieval Islamic Law by R Kevin Jaquesrdquo Journal of Islamic Studies 18=issue=2 246-248 [246] doi101093jisetm005
13 Bulliet Richard W (1983) bdquoThe Age Structure of Medieval Islamic Educationrdquo Studia Islamica 57 105-117 [111]
14 Shatzmiller Maya (1994) Labour in the Medieval Islamic World Brill Publishers p 66 ISBN 9004098968
15 Time travellers guide to Medieval Britain
16 A millennium of health improvement
17 World Health Organization
18 Our Special Place in History
19 CIA - The World Factbook -- Rank Order - Life expectancy at birth
20 World Bank httpwwwworldbankorgdepwebenglishmodulessociallifeindexhtml
Bibliografie (2)
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Bibliografie (3) 21 Saunders Cicely 1984 The philosophy of terminal care In The management of terminal
malignant disease ed C Saunders London Edward Arnold
22 Cherny Nathan 2004 The challenge of palliative medicine The problem of suffering In Oxford
textbook of palliative medicine ed Derek Doyle Geoffrey WC Hanks Nathan Cherny and
Kenneth Calman 7ndash14 Oxford Oxford University Press
23 Groopman Jerome 2004 The anatomy of hope How people prevail in the face of illness New
York Random House 3 Shakespeare Willi
24 Snyder CR Taylor JD Hope as a common factor across psychotherapy approaches A lesson
from the dodos verdict In Handbook of hope Edited by Snyder CR San Diego CA Academic
Press 200089ndash107
25 Herth Kaye 1990 Fostering hope in terminally ill people Journal of Advanced Nursing 15
1250ndash1259
26 Dinoff BL Shuster JL Psychological issues In DeVita VT Jr Helmann S Rosenberg SA eds
Cancer principles amp practice of oncology 7th ed Philadelphia Lippincott Williams ampWilkins
2005 2683-2691
27 Spencer SM Carver CS Price AA Psychological and social factors in adaptation In Holland
JC Breitbart W Jacobsen PB et al eds Psycho-oncology New York Oxford University Press
1998 211-22
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
28 Rowland H Massie MJ Psychosocial issues and interventions In Harris JR
ed Diseases of the breast Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins
20001009-1032
29 Massie MJ Chertkov L Roth AJ Psychological issues In DeVita VT Jr
Helmann S Rosenberg SA eds Cancer principles amp practice of oncology
6th ed Philadelphia Lippincott Williams amp Wilkins 20013058- 3066
30 Katschnig A Freeman H Sartorius N(Eds) (1998) Quality of life in Mental
Disorders Wiley Chichester p45
31 Ioan Mărginean și Iuliana Precupețu - coordonatori - Calitatea vieții și
dezvoltarea durabilă politici de icircntărire a coeziunii sociale Bucuresti Ed
Ziua p181
32 JC Dissart and Steven C Deller Journal of Planning Literature August
2000 vol 15 1 pp 135-161
33 Funch D P amp Marshall J (1983) The role of stress social support and age in
survival from breast cancer Journal of Psychosomatic Research 27 77ndash83
Bibliografie (4)
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
Bibliografie (5)
34 amp Browne T A (Eds) Handbook of Health Social Work (pp 252-281)
35 Kuumlbler-Ross E 1969 On death and dying New York MacMillan
36 Buckman R How to break bad news a guide for health-care proffesionals
London Pan Books 1994
