Teorie Studii de Drenaj
15
1.3. Etapele unui studiu de drenaj Proiectarea drenajelor în condiţiile folosirii materialelor filtrante studiu de drenaj prin care se stabileşte distanţa dintre dre tubului de dren şi a materialului filtrant folosit, indici i fizico - chimici ai material indicii fizico-chimici ai solului, gradul de colmatare al mat respectiv (prin valoarea coeficientului de permeabilitate după colmatare). Întocmirea unui studiu de drenaj con stă în întocmirea studiului de fundament amenajare pentru drenaj, care cuprinde: 1.2.1 Studii topografice (planuri de situaţie) 1.2.2 Studii hidrologice şi hidrogeologice (izofreate) 1.2.3 Studii pedologice privind textura solului, conductivitatea hidraulică (K sol ) determinată în laborator sau situ, indicele de stabilitate al dc ), indicele de plasticitate I p =W l - W p > 22, indicele microstructural R < 0,3 unde R = G M Pentru solurile grele k < 0,25 m/zi soluţia de amenajare cuprinde şi drenajul cârt vedere următoarele criterii de aplicare a drenajului cârtiţă: -soluri cu textura fina şi proprietăţi de plasticitate: - conţinut de argilă > 40% - conţinut de nisip < 20% - porozitatea totală < 45% - porozitatea de aeraţie < 10% - indice de plasticitate >22 (8 pentru drenuri cârtiţă) - indicele de stabilitate (Zaidelman şi Teodoru, ICPA durată); 0,3< R < 0,7 (stabilitate redusă ) şi R< 0,7 (ne dre nurile au stabilitate de până la 1 an, frecvent doar 3 -4 luni. - adâncimea 50- 70 cm - distanţa dintre drenurile cârtiţă 2 - 5 m (max 1- 10 m) - lungimea drenurilor cârtiţă este funcţie de panta terenul
-
Upload
luminita-romina -
Category
Documents
-
view
139 -
download
1
Transcript of Teorie Studii de Drenaj
1.3. Etapele unui studiu de drenaj Proiectareadrenajelorncondiiilefolosiriimaterialelorfiltrantesebazeazpentocmireaunui studiudedrenajprincaresestabiletedistanadintredrenuri(L),funciedecaracteristicile tubuluidedreniamaterialuluifiltrantfolosit,indiciifizico-chimiciaimaterialuluifiltrant, indiciifizico-chimiciaisolului,graduldecolmatarealmaterialelorfiltrantefolositensolul respectiv (prin valoarea coeficientului de permeabilitate dup colmatare). ntocmireaunuistudiudedrenajconstnntocmireastudiuluidefundamentareasoluieide amenajare pentru drenaj, care cuprinde:1.2.1 Studii topografice (planuri de situaie) 1.2.2 Studii hidrologice i hidrogeologice (izofreate) 1.2.3Studiipedologiceprivindtexturasolului,conductivitateahidraulic(Ksol) determinatnlaboratorsausitu,indiceledestabilitatealdrenurilorcrti(Idc),indicelede plasticitate Ip=Wl- Wp > 22, indicele microstructural R < 0,3 unde R = GM Pentru solurile grele k < 0,25 m/zi soluia de amenajare cuprinde i drenajul crti se vor avea n vedere urmtoarele criterii de aplicare a drenajului crti: - soluri cu textura fina i proprieti de plasticitate: -coninut de argil > 40%-coninut de nisip < 20%-porozitatea total < 45% -porozitatea de aeraie < 10% -indice de plasticitate >22 (8 pentru drenuri crti)-indiceledestabilitate(ZaidelmaniTeodoru,ICPA,R1,(filtre groase granulare ) se obine formula lui Widmoser: (21) n cazul ideal al unor fante continue n lungul generatoarei (| =0; B=1) se obine din relaiile (15) i (16) (22) Formuleledecalcul prezentatepermitevaluareaefectelorhidraulicelocaledinvecintateadrenurilorncelemai complexe condiii. Suprapunnd acesteefecte concretizate n pierderea desarcin convenional ~=t tttB 2lndB 2B 2sin1lndB 20202i((
++ =0f 0 0iddln1b nd 2lnn2 1b nd 2lnn2t t __t( ) ( )(((((
+ + + ++= 1 A A 1 A A ln1d 2nbsin1lnn222 221 10if__t(hif) cu pierderile de sarcin n sol, n condiiile drenului ideal (h0), se obine o formul general de calcul coninnd toi parametrii caracteristici drenajului, de forma urmtoare: ||.|
\| = + = n ,TD,B,db,dd,KK,Dd,DLFKL qh h he00 0f f000D if 0 m (23) Astfel, dispunnd devalorile (,i ) i (,if) poate fi stabilit soluia de drenaj tehnico -economic eficient, conform metodologiei prezentate.
