Teorie Si Solfegii

7/16/2019 Teorie Si Solfegii

http://slidepdf.com/reader/full/teorie-si-solfegii 1/192

Constantin M. Vioreanu

TEORIE ŞI SOLFEGII

Manual pentru clasa a II-a

GRAFOART



© 2007. Casa de Editură GRAFOART Toate drepturile rezervate pentru prezenta lucrare.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

VIOREANU, CONSTANTIN M.Manual de teorie şi solfegii : clasa a II-a / Constantin Vioreanu ;

ed.: Matei Bănică. - Bucureşti : Grafoart, 2007ISBN 978-973-9054-37-9

I. Bănică, Matei Constantin (ed.)

78(075.33)

Casa de Editură GRAFOART

Str. Braşov nr. 20, sector 6, Bucureşti, CP: 061448

Tel.: 0727345474 ; fax.: 0318151513

Web : http://www.grafoart.ro

E-mail : [email protected]



3

Imnul de stat al României

Deşteaptă-te, române!

Versurile: Andrei Mureşanu Muzica: după Anton Pann

da - tă cro - ieş - te-ţi al - tă soar - tă, La ca - re să se-n - piep - turi păs - trăm cu fa - lă-un nu - me, Tri - um - fă - tor în ma - te, cu fo - cul vos-tru-n vi - ne, „Vi - a - ţă-n li - ber -

rani, _______ bar - ba - rii de ti - rani! A - cum ori nici - o - man, _______ un sân - ge de ro - man Şi că-n a noas-tre poţi, ______ ai voş - tri stră - ne - poţi, Cu bra - ţe - le ar -

chi - ne şi cru - zii tăi duş - mani, _____ şi cru - zii tăi duş - mani!

lup - te, un nu - me de Tra - ian, _____ un nu - me de Tra - ian! ta - te ori moar - te!“ stri-gă toţi, _____ ori moar - te stri-gă toţi!

moar - te În ca - re te-a-dân - ci - ră bar - ba - rii de ti - lu - me Că-n as - te mâni mai cur - ge un sân - ge de ro - vi - ne, Ro - mâ - na na - ţi - u - ne, ai voş - tri stră-ne -

1. Deş - teap - tă - te, ro - mâ - ne din som - nul cel de

2. A - cum ori nici - o - da - tă să dăm do - vezi la 3. Pri - viţi mă - re - ţe um - bre: Mi - hai, Şte-fan, Cor -



4

Primii paşi(după auz)

As - cul - tăm o pă - să - rea, Ci - ri -Pri - mii paşi mi-a în - dru - mat Şi a -

ma - mii pu - i - şor.flori ai să ____ cu ____ legi.

sus, ia-ţi a - vânt, vi - tea - zulhai câţi - va paşi şi mul - te

ieşi din cuib, nu-i nici un vânt şi nu-s nici __ nici un drum nu-i greu când pa - su-i bi - ne __

ri - pa-n - tin - de bi - ni - şor Sus,poar - tă ma - re să ___ a - lergi, Hai,

tim - pul e să-n - veţi __ să __ zbori Hai, hai,

ţi - ne drept şi frun __ tea __ sus Nu, nu,

pind spre pu - iul său Şi să zboa - re-l

cum când am cres - cut, Mi-a - min tesc ce

1. În - tr-un crâng în zori de zi2. Tot a - şa şi ma - ma mea

în - vă - ţa. Pui, pui, ai cres - cut Şim-a-n - vă - ţat. Pui, pui, co - pi - laş şi

Allegro vivace

nori. Un, doi, ui - te-a - şa a -pus. Da, da, ţi-am des - chis o



5



6

Exerciţii ritmice



7

Executaţi exerciţiile ritmice în felul următor: rostiţi ritmic silabele şi bateţi măsuraExecutaţi canonul ritmic astfel:

1 ciocăniţi în bancă, cu creionul, unul din rândurile ritmice, în timp ce un

coleg bate din palme celălalt rând;

2. încercaţi să executaţi singuri canonul, ciocănind cu mâna dreaptă rândulde sus şi bătând cu palma în bancă rândul de jos, ca să se distingă bine vocile una de cealaltă.

Exerciţiu ritmic la trei voci

Canon ritmic

Executaţi exerciţul de mai sus, împreună cu alţi doi colegi.



Semnul de repetiţie . Acest semn arată repetarea măsurilor scrise înaintealui.

Executaţi exerciţiile de mai sus astfel: rostiţi silaba ta pe ritmul rândului desus, în timp ce bateţi din palme duratele rândului de mijloc şi mergeţi pe duratelerândului de jos.

A plecat la şcoală Niţu

Versurile: I.U. Soricu Muzica: Nelu Iones-

8

Exerciţii ritmice

A ple - cat la şcoa - lă Ni - ţu

Tot cân - tând şi flu - ie - rând Nu - mai

Versurile I. U. Soricu Muzica: Nelu Ionescu



9

mi, do, do, do, re, re, re, re, mi, do, do.

re, re, re, re, mi, do, re. Re, re, re, re,

a - re-n gând. Re, re, re, re, mi, do, do, do,

chei şi por - ta - ti - ve, Nu - mai no - te

Un canon se cântă în felul următor: elevii se împart în două grupe. Grupa întâi începe cântecul. Când a ajuns la steluţă (care se scrie deasupra portativului),grupa a doua începe cântecul de la început, în timp ce grupa întâi continuă fără întrerupere.

Canon Versurile: I.D. Vicol Muzica: Alfred Mendelsohn

Cântecul ceasului

A-n - ce - put să ca - dă Iar din nori ză - pa - dă.

Bing, bang, ba - te cea - sul,



10

Cli - pe - le nu stau pe loc. _______ Bing

bang, ţi - ne pa - sul Şi mun-ceş-te mai cu foc. __

_____ Bing bang, bing bang, bing. _____

Semnul sau se numeşte legato. Când uneşte două note de aceeaşi înălţime, a doua nu se mai cântă separat, ci se prelungeşte în continuarea primeinote, ca în Cântecul ceasului :

lo-o - oc fo-o - oc

Ciufulici Versurile: C. Pop Muzica: Alfred Mendelsohn

O! Ce mai păr ne - piep - tă - nat!

Râd toţi co - pi - ii pe-n - fun - dat. Nu-i nici un se -

cret, pot să vă spun: Ni-cu a por - nit târ - ziu la drum.



11

Mistria

Versurile: Mălina Cajal

Ta - ta mi-a lu - at mis - tri - e! Cât de ve - sel

sunt! Şan - ti - e - rul mic mă şti - e, Con-stru - iesc cân -

tând. Tra, la, la, la, la, Tra, la, la, la,

Tra, la, la, Dra - gă mi-e mis - tri - a mea

Clopoţelul(canon)

Muzica: Marcel Botez

În sus su - nă, Jos ră - su - nă,

Toţi co - pi - ii se a - du - nă Cling,cling,cling,cling cling,cling,cling.

Vesel



12

Melodie Alexandru Flechtenmacher

Andante

Solfegii



cupo

13

Teme

1. Alegeţi diferite formule ritmice (grupări ritmice) din cântecele de maisus şi scrieţi-le pe o singură linie (sub forma exerciţiilor ritmice).

2. Compuneţi mici melodii cu durate de pătrimi, doimi şi optimi, înmăsura de .

3. Copiaţi melodia de mai jos în caiete. Completaţi duratele notelor în aşafel încât melodia să fie de măsura de .



14



15

Canon ritmic


Exerciţii ritmice



16

Ţara meaMuzica: D. G. Kiriac

DansulMuzica: Edith Visky

Şi tot - dea - u - na în ritm să dan - saţi

În trei pă - trimi, nu cum - va să ui - taţi

Un, doi, trei, un, doi, trei, hai - deţi la dans.

Un, doi, trei, un, doi, trei, ia - tă un vals,

Ţa - ra mea a - re Hol - de bo - ga - te,

Dea - luri î - nal - te Cu mân - dre flori;

Iz - voa - re lim - pezi Şi ră - co - roa - se,

Un cer al - bas - tru, Prea rar cu nori.



17

MelodieMuzica: Alfred Mendelsohn

Solfegii



18

Toamna şi şcoala Versurile: Ion Serebreanu Muzica: Dimitrie Cuclin

2. Vântul prin frunziş se-ndeamnăŞi răspunde noua toamnă:„Soră, soră şcoală, tu mă ştii, Am atât de multe bogăţii.

3. Însă mi-i mai mare dragul

De şcolarii ce-ţi trec pragul;Ei întrec de mii, de mii de ori, Ale toamnelor comori, comori“.

1. Stau de vor - bă la fe - reas - tră

Toam-na şi cu şcoa - la noas - tră. Şco - la-i spu - ne toa-mnei,

toa-mnei dragi: „Tu porţi a - ur, a - ur, în de - sagi.“



19

Solfegii

Teme1. Căutaţi în cântecele şi solfegiile învăţate şi notaţi, pe o singură linie,

combinaţiile ritmice întâlnite în măsura de .2. Compuneţi mici melodii în măsura de cu durate de pătrimi, optimi,

doimi şi doimi cu punct.

3. Copiaţi melodia de mai jos în caiete. Completaţi duratele notelor în aşafel încât melodia să fie de măsura de şi fiecare măsură să conţină treitimpi.



20



21


Canon ritmic

Exerciţiu ritmic



22

Bunica şi pisica Versurile: Georgeta Moraru

Stând la ea în bra - ţe, Toar-ce şi pi - si - ca.

Când se o - dih - neş - te, În sfâr - şit bu - ni - ca,

Cu un ghem de lâ - nă Straş - nic s-ar ju - ca

Când bu - ni - ca toar - ce, Pi - si - cu - ţa mea,

Nu lăsa pe mâine(canon)

Muzica: Edith Visky

Ce poţi fa - ce, chiar a - cu, chiar a - cu.

Nu lă - sa pe mâi - ne, nu!



23

Vara(canon)

Versurile: C. Pop

Solfegii

Plici, plici, plici, Plici, plici, plici, Do - uă ra - ţe

mici Trec ca la pa - ra - dă, Se duc că - tre

bal - tă. Se ve - de cât co - lo Că vor ju - ca

po - lo. Dar pe drum, Ui - te acum, Un hoţ de vul -

ba - rea. Dar să vezi, A - zor, Cum îl ia la zor.

poi, Ve - de de - fi - la - rea, Le-ar stri - ca ser -



24



25

Melodie Aurel Stroe

Cântec



26

Temă1. Compuneţi mici melodii în măsura de cu durate de pătrime, doime,

optime şi notă întreagă.2. Compuneţi câte o scrisoare muzicală (o mică melodie alcătuită din patru

măsuri) care să conţină duratele învăţate în măsurile de , şi , pe

care să o adresaţi unui coleg din clasă. Fiecare va solfegia, în faţa clasei,scrisoarea pe care a primit-o. Apoi se strâng scrisorile şi fiecare din voi va cânta ceea ce a reţinut din scrisoarea primită.

3. Copiaţi exerciţiul următor pe caiete şi completaţi duratele notelor înaşa fel încât exerciţiul să fie în măsura de şi fiecare măsură să aibăpatru timpi.



27



28

Cântaţi Ala bala şi Tic tac (pe nota Do), iar când ajungeţi la pauze, bateţi

din palme. Executaţi apoi aceste exerciţii şi cu baterea măsurii.

Exerciţii ritmice



29



30

La pădure

Versurile: E. Nicolaide după G. Breazul şi N. Saxu

Tra, la, la, la. Tra, la, la, la, la.

Tra, la, la, la, la. Ui - te - aşa, ui - te - aşa

Când am fost noi la pă -du - re, Tra, la, la, la, la Am cu - les la fragi şi mu-re.

Semnul de volta 1 2 din cântecul La pădure se va executa în felulurmător: se cântă primele măsuri, până la semnul de repetiţie, apoi se cântă dinnou de la început, sărindu-se peste măsura cuprinsă în volta 1, direct la măsuracuprinsă în volta 2 . Partea a doua a cântecului se execută în acelaşi fel.

Melodiedupă Ilarion Cocişiu



31

Solfegiu

Drag mi-e jocul românescDin folclorul copiilor

1. Drag mi-e jo - cul ro - mâ - nesc

Cu haz



32



33

Solfegii



34



35



36

Solfegii



37

Temă1. Copiaţi exerciţiul de mai jos pe caiete şi completaţi măsurile cu pauzele

necesare în aşa fel încât fiecare măsură să aibă cei patru timpi.

2. În exerciţiul de mai jos lipseşte câte un timp sau o jumătate de timp.Copiaţi exerciţiul pe caiete şi completaţi locurile goale, după nevoie, cu

pauze de pătrime sau optime.

1. Observaţi că pauzele din exerciţiul următor sunt puse greşit. Copiaţiexerciţiul pe caiete şi puneţi în locul pauzelor greşite, pe cele corecte.



38

Mişcare sau tempo

O piesă muzicală poate fi cântată mai repede sau mai rar. Acest moddiferit de a executa un cântec, mai rar sau mai repede, se numeşte mişcare sau

tempo. Cântaţi cântecul Ceata lui Piţigoi în cele trei variante şi stabiliţi ce mişcarecere fiecare versiune a textului.

Ceata lui Piţigoi Versurile: I. U. Soricu Muzica: Nelu Ionescu



39

Rar = Adagio

Repede = Allegro

Temă

Repetaţi cântecul A plecat la şcoală Niţu şi cântaţi-l în următoarele feluri,

potrivit cu întâmplările descrise mai jos, bătând în acelaşi timp măsura:a. Niţu a plecat devreme de-acasă, şi are timp să meargă spre şcoală în pasde plimbare. În ce mişcare veţi cânta cântecul?

b. Niţu merge spre şcoală în pas de marş obişnuit. În ce mişcare veţi cântaacum?

c. Niţu nu s-a sculat la timp. Pentru a nu întârzia, trebuie să fugă de-abinelea. De astă dată, cum veţi cânta cântecul?

Cea-ta lui Pi - ţi - goi Tre-ce tris-tă prin ză - voi Toţi lup-tă - tori de soi, Dai în-tr-u-nul ţi - pă doi.

A - o - leo ce tă - ră - boi, Dai în-tr-u-nul ţi - pă doi.

Cea-ta lui Pi - ţi - goi Tre-ce iu-te prin ză - voi Toţi lup-tă - tori de soi, Dai în-tr-u-nul ţi - pă doi.

A - o - leo ce tă - ră - boi, Dai în-tr-u-nul ţi - pă doi.



40

Nuanţa

Cântaţi tare cântecul Drag mi-e jocul românesc . Acest fel de a cânta tare senumeşte forte şi se notează cu litera f ..

Cântaţi acum cântecul atât de încet, încât să nu treziţi copilul din somn. Acest fel de a cânta încet se numeşte piano şi se notează cu litera p.



41

Trenul

Versurile şi muzica: Corneliu Mereş

Cântaţi cântecul în aşa fel încât Trenul să se audă mai întâi în depărtare, peurmă din ce în ce mai aproape. Acest fel de a cânta se numeşte crescendo şi se scrieprescurtat cresc sau se arată prin semnul <.

Cântaţi apoi cântecul în aşa fel încât trenul să se îndepărtee tot mai mult. Acest fel de a cânta se numeşte decrescendo şi se scrie prescurtat decresc sau astfel: >.



42

SEMNELE DE ALTERAŢIE

Diezul urcă înălţimea sunetului în faţa căruia se află cu un semiton

Becarul desfiinţează diezul şi readuce sunetul la înălţimea pe care a avut-o înainte de apariţia diezului

Diezul şi becarul Edith Visky



43

De-a prinselea Versurile: Ion Serebreanu Muzica: Edith Visky

Solfegiu

2. Suntem veseli negreşit,Bucurie, bun venit!

Unu-doi, unu-doi,Hai de-a prinselea cu noi.



44

Foaie verde şi-o laleadupă George Breazul

Solfegii



45

Întrebări

1. Ce modificări aduce diezul scris înaintea notei?2. Ce modificări aduce becarul scris înaintea notei?



46

Solfegiu

Bemolul



47

Ciocanul, cleştele şi piatra de polizor Versurile: H. Gorian Muzica: Vinicius Grefiens

Codrul drag Versurile: Mihai Negulescu Muzica: Adalbert Winkler

2. Două braţe şi o gură,Într-o singură strânsură, Trage, rupe, smulge, muşcă,Nu-i pe lanţ şi nici în cuşcă.

3. Moş Petrache moşnegelul,Dăscăleşte iar oţelulŞi îl face cu temeiSub o ploaie de scântei.



48

2. Bun-rămas, pădure mamă,Plec la şcoală, bun-rămas,Glasul cărţilor mă cheamă,Îndrăgit şi molcom glas.

3. Vechi stejari, eu plec la carte, Voi afla prieteni noi,Dar vacanţa nu-i departeŞi-am să vin cu toţi la voi.

}bis

}bis

Cântecul fierarului Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Alexandru Paşcanu



49

2. Bate fierul pentru plug,

Hei, fierarule!Să tai brazde din belşug,Hei, fierarule!Ca să crească grâul mareDin hotare în hotare.

Melodie populară



50

Solfegii



51

Întrebări

1. Ce schimbă bemolul aşezat înaintea notei?2. Dar becarul scris înaintea notei?



52

Punctul pus la dreapta unei note prelungeşte durata acesteia cu încă

jumătate din durata ei iniţială.

Raţa şchioapă Versurile şi muzica: Ana Ionescu-Motora



53



54

În noaptea liniştită Versurile şi muzica: Ion Vicol

Vino vară Versurile: Petre Dulfu Muzica: Timotei Popovici



55

Melodie G. F. Händel

Solfegii

Din ar - gint şi din mis - ter.



56

Întrebări

1. Ce formulă ritmică nouă găsiţi în cântecele şi solfegiile de mai sus?2. Cu ce durată se prelungeşte pătrimea care are un punct la dreapta?

Temă

Copiaţi pe caiete exerciţiul de mai jos şi transcrieţi în pătrimi cu punctnotele care au legato de prelungire.

Exerciţii ritmice



57

Primul fulg Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Alexandru Paşcanu



58

PescariiMuzica: Nicolae Buicliu



59

Solfegii

Temă

Copiaţi pe caiete diferitele grupări ritmice în care găsiţi pătrimea cu puncturmată de optime în măsura de .



60

1 Astfel se scriu şaisprezecimile pentru muzica instrumentală.2. Astfel se scriu şaisprezecimile pentru muzica vocală.



61

Roata

Unul din elevi va fi „morarul“. El va conduce jocul. Ceilalţi copii se vorprinde de mână şi vor forma un cerc mare: „roata morii“. „Morarul“ va dasemnalul de pornire şi va bate măsura. Cântaţi cântecul şi păşiţi exact pe duratelerespective.

De-a trenul

Cântaţi cântecul De-a trenul şi mergeţi foarte exact în ritmul duratelor denote.



62

Exerciţii ritmice



63

La moară Versurile: Rusalin Mureşan Muzica: Maria O. Ionescu

Ceasul

Vesel



64

Solfegii



65

Întrebări

1. Ce durate aţi întâlnit în jocul De-a trenul? 2. Care este durata de notă cea mai lungă învăţată până acum? Dar cea

mai scurtă?3. Câte şaisprezecimi se cântă pe un timp în măsurile de , şi ?

Temă1. Compuneţi mici melodii cu duratele de note învăţate până acum.2. Copiaţi melodia de mai sus pe caiete. Completaţi duratele notelor în aşa

fel încât melodia să fie în măsură de şi fiecare măsură să conţină cei

doi timpi.



66

Intervale

Distanţa dintre două sunete (trepte)

Scara naturală

Intonaţi sunetele scării muzicale începând cu Do

până la Do întâi cu denumirea notelor, apoi cu ajutorul

cifrelor de la I la VIII



67

SecundaDistanţa de la o treaptă la cea alăturată

Secunde mari

Do-ReRe-Mi

Fa-SolSol-LaLa-Si

Secunde mici

Mi-FaSi-Do

Două broscuţe Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky



68

Secundele mari şi mici la pian şi la vioară

Pianul

Vioara



69

Pârâiaş, pârâiaş Versurile: I. Serebreanu Muzica: Dimitrie Cuclin

Secunde suitoare

Ecoul care răspunde în secunde

Secunde coborâtoare



70

2. Sunt grăbit, sunt grăbitSă ajung un râu vestitSă port şlepuri şi vapoare.

Tare, tare sunt grăbit.

3. Şi aş vrea, aş mai vrea,Un baraj în calea mea,Strop de electricitate,Să ajung şi-n casa ta.

Melodie Muzica: Bogdan Moroianu



71

Întrebări

1. Cum se numeşte intervalul dintre două sunete alăturate?2. Câte trepte cuprinde intervalul de secundă?3. De câte feluri pot fi secundele (după direcţia în care merg)?

Teme

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de secundă.2. Căutaţi intervalele de secundă în câteva cântece pe care le-aţi învăţat.3. Căutaţi secundele mici din cântecul Două broscuţe .4. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi secunda suitoare de

la fiecare din notele date.

De exemplu:

5. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi scrieţi apoi secunda coborâtoare,pornind de la fiecare din notele date.

De exemplu:



72

Terţa

Distanţa de la o treaptă la cea de-a treia

Terţe mari

Do-MiFa-LaSol-Si

Terţe mici

Re-FaMi-SolLa-Do

Trei albine Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky



73

Secundele mari şi mici la pian şi la vioară



74

Terţe suitoare

Ecoul care răspunde în terţe

Terţe coborâtoare



75

HoraDin folclorul copiilor

Moderato

Solfegiu



76

Canoane la două voci

Solfegiu la două voci

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de terţă?

2. Cum pot fi terţele (după direcţia în care merg)?3. Câte feluri de terţe există (după mărimea lor)?



77

Teme

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de terţă.2. Arătaţi terţele mari şi mici în cântecul Trei albine .3. Transcrieţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi terţele suitoare de

la fiecare din notele date (după modelul exerciţiului asemănător de lasecunde ).

4.Transcrieţi exerciţiul de mai jos. Cântaţi şi apoi scrieţi terţelecoborâtoare de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiuluiasemănător de la secunde ).

5. Copiaţi pe caiete melodia următoare, după ce aţi solfegiat-o, şi arătaţila fiecare interval de terţă dacă e terţă mare sau mică , însemnând cu M

terţele mari şi cu m terţele mici .

De exemplu:



78

CvartaDistanţa de la o treaptă la cea de-a patra

Patru surioare Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky

Cvarte suitoare

Cvarte coborâtoare



79

Ecoul care răspunde în cvarte

Primăvara Versurile: Ion Socol Muzica: Alexandru Paşcanu



80

2. Ce mult ne-a fost dor de primăvară,Dar iat-o, azi venită-n ţară.Ea numai floarePune pe ponoareŞi-n inimi raze de cânt.

Solfegii



81

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de cvartă?2. De câte feluri sunt cvartele (după direcţia în care merg)?

Teme

1. Căutaţi intervale de cvartă în cântecele învăţate.2. Copiaţi exerciţiul următor, cântaţi şi apoi scrieţi pe caiete cvartele

suitoare, pornind de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiilorde la secunde şi terţe ).

3. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi pe caiete cvartelesuitoare, pornind de la fiecare din notele date (după modelul exerciţiilorde la secunde şi terţe ).



82

CvintaDistanţa de la o treaptă la cea de-a cincea

Cinci oiţe

Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky



83

Cvinte suitoare

Cvinte coborâtoare

Ecoul care răspunde în cvinte



84

Tatăl meu

Versurile: Veronica Porumbacu Muzica: Alexandru Paşcanu



85

2. Tata străjuie-n uzine marile cuptoare.Fierbe-n vatră cu oţelul bulgării de soare. Tata ne deschide-n şcoală cel dintâi caietul.El ne-nvaţă socotitul, el şi alfabetul.Eu cresc mare lângă tata şi-nvăţ carte bine,Ca părinţii mei să fie mândri şi de mine.

Solfegiu



86

Canon la trei voci



87



88

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de cvintă?2. De câte feluri pot fi cvintele (după direcţia în care merg)?

Teme

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de cvintă, pelângă celelalte intervale învăţate.

2. Căutaţi intervalele de cvintă în cântecele pe care le-aţi învăţat.3. Copiaţi pe caiete exerciţiul următor, cântaţi şi scrieţi apoi cvintele

suitoare, pornind de la fiecare din notele date.

4. Copiaţi exerciţiul de mai jos, cântaţi şi scrieţi apoi pe caiete cvintelecoborâtoare, pornind de la fiecare din notele date.



89

Sexta

Distanţa de la o treaptă la cea de-a şasea

Şase puişori Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky



90

Ecoul care răspunde în sexte

Sexte coborâtoare

Sexte suitoare

Cuibul de barză

Versurile: Vintilă Ornaru Muzica: Alexandru Paşcanu



91

Solfegiu



92

Exerciţiu de sexte la două voci

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de sextă?2. De câte feluri pot fi sextele după direcţia în care merg?

Teme

1. Compuneţi mici melodii în care să se găsească intervale de sextă.2. Căutaţi intervalele de sextă în cântecele învăţate.3. Copiaţi pe caiete exerciţiul de mai jos, cântaţi şi apoi scrieţi sextele

suitoare, pornind de la fiecare din notele date.

4. Copiaţi exerciţiul de mai jos şi, după ce intonaţi, scrieţi pe caiete sextelecoborâtoare, pornind de la fiecare din notele date.



93

SeptimaDistanţa de la o treaptă la cea de-a şaptea

Şapte pitici Versurile: Mariana Dumitrescu Muzica: Edith Visky



94

Ecoul care răspunde în septime

Septime coborâtoare

Septime suitoare

CântecMuzica: Alexandru Paşcanu



95

Solfegiu



96

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de septimă?2. De câte feluri pot fi septimele (după direcţia în care merg)?

Teme1. Compuneţi mici melodii în care să folosiţi şi intervale de septimă.2. Transcrieţi exerciţiul de mai jos şi, după ce le-aţi cântat, scrieţi pe caiete

septimele suitoare, pornind de la notele date.

3. Transcrieţi exerciţiul următor şi, după ce l-aţi intonat, scrieţi septimelecoborâtoare, pornind de la fiecare din notele date..



97

Octava

Distanţa de la o treaptă la cea de-a opta

Melodie

Edith Visky



98

Ecoul care răspunde în octave

Octave coborâtoare

Octave suitoare

Lăcusta Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Alexandru Paşcanu



99



100

Solfegii



101

Isonul

O voce cântă o melodie, în timp ce cealaltă ţine mereu acelaşi sunet.

Solfegii la două voci

Exerciţii în octave la două voci



102

Întrebări

1. Câte trepte cuprinde intervalul de octavă?2. De câte feluri pot fi octavele (după direcţia în care merg)?

Teme1. Copiaţi exerciţiul de mai jos, intonaţi, apoi scrieţi octavele suitoare,

pornind de la fiecare notă dată.

2. Copiaţi exerciţiul următor, cântaţi, apoi scrieţi octavele coborâtoare,pornind de la fiecare notă dată.

3. Repetaţi cântecele Dansul , Ceata lui Piţigoi şi Raţa şchioapă . Jumătate din

elevii clasei vor cânta melodia, cealaltă jumătate va ţine „isonul“ peDo.



103

Optimea urmată de două şaisprezecimi



104

Fabulă Versurile: C. Pop Muzica: Edith Visky

Frunzuliţă de pe plaiCântec popular



105

Horadupă George Breazul



106

Temă1. Copiaţi exerciţiul de mai jos şi scrieţi duratele notelor în aşa fel încât

fiecare măsură să fie completată.



107

Două şaisprezecimi urmatede o optime

Exerciţii ritmice



108

Melodie Alfred Mendelsohn

Canon ritmic



109

Solfegii



110

Trioletul

Ploaia Versurile: Georgeta Moraru



111

Canon ritmic

Exerciţii ritmice



112

Cu bicicleta Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Laura Lianu



113

Darnic e pământul Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Alexandru Velehorschi

DansMuzica: Sabin V. Drăgoi

Solfegiu



114

SolfegiuLivia Dandara

Întrebare

1. Câte optimi se cântă pe un timp în triolet?Temă

Copiaţi pe caiete diferitele îmbinări ritmice cu triolete şi alte durate de

note, pe care le-aţi întâlnit în melodiile de mai sus, în măsurile , şi



115

Gama Do major

Iepuraş, coconaşdupă A.Voevidca

Rărişor



116

Puneţi în ordine notele cântecului Iepuraş, coconaş , treptat, după înălţimealor, pornind de la nota cu care se termină cântecul ( do ) şi veţi obţine o gamă.Care este această gamă?

Observaţi cu atenţie această scară. Între treptele ei alăturate există douăfeluri de distanţe: mari (distanţe de ton) – do-re, re-mi, fa-sol, sol-la, la-si şi mici

(distanţe de semiton) – mi-fa, si-do.

Vântul toamnei

Versurile şi muzica: Ion Vicol



117

2. Glasul lui ar vrea să spună:„Cânt şi eu, deşi n-am strună,Că sunt muzicant de seamăŞi vă-nvăţ ce este-o gamă. Gamă, gamă.

3. Cine vrea să cânte bine,Spună gama după mine:Do, re, mi, fa, sol, la, si, do,Do, si, la, sol, fa, mi, re, do. Gamă. gamă.

Melcul supărat

Din folclorul copiilor, după George Breazul



118

2. Melcul strigă-n gura mare„Nu te mai prăji la soare,

Du-te-ncolo, nu-mi sta-n drumCă te iau în coarne-acum“.

2. Copile drag,Eu sunt pribeag,Libertatea mi-e scump tezaur

De tristeţe eu aş muriDupă zăbrelele reci de aur.

Canar frumos

Ludwig van Beethoven

Solfegiu la două voci



119

Ghicitoare

Arpegiul gamei Do major



120

Mierla

Cântec popular



121

Melodie

Robert Schumann

Trio

Wolfgang Amadeus Mozart



122

Întrebări

1. Câte trepte are gama? De la ce treaptă îşi capătă ea numele?2. Un sunet apare de două ori, adică pe două trepte. Care este acesta şi pe

ce trepte apare?3. Toate treptele sunt aşezate la aceeaşi distanţă unele de altele?4. Între care trepte sunt semitonuri?5. Care sunt treptele ce formează arpegiul?6. Ce fel de terţă găsim între treptele I şi III (Do-Mi) ale gamei Do major?

Teme1. Scrieţi pe caiete gama Do major şi arpegiul ei.2. Compuneţi mici melodii în gama Do major (nu uitaţi treapta cu care

trebuie să începeţi şi aceea cu care trebuie să terminaţi).



123

Gama la minor

La minor natural

Ceasul(canon)

Muzica: Sabin V. Drăgoi



124

Vai, săracul pui de cuc!

(canon)Muzica: Nelu Ionescu



125

MelodieMuzica: Dimitrie Cuclin

La minor armonic

Solfegiu



126

Melodie

Filaret C. Barbu

Solfegiu



127

Solfegiu

Greierul

La minor melodic



128

Arpegiul gamei la minor

Întrebări

1. Comparaţi gama la minor cu gama Do major . Cum este terţa cu care începe gama Do major (mare sau mică)? Dar terţa cu care începe gamala minor ?

2. Câte variante are gama la minor ?3. Ce treaptă are diez în varianta armonică?4. Dar în varianta melodică? Varianta melodică este la fel şi în urcare şi în

coborâre?5. Pe care trepte se formează arpegiul?

Teme

1. Scrieţi pe caiete gama la minor în cele trei variante şi arpegiul gamei.

2. Cântaţi cu atenţie solfegiile şi arătaţi la fiecare din ele în care variantă alui la minor sunt scrise.

3. Compuneţi mici melodii în la minor şi în la minor armonic .



129

urmată de şaisprezecime

Optimea cu punct

Exerciţii ritmice



130

Cântec pentru patrie

Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Alfred Mendelsohn



131

Piu... piu... piu...

Versurile: Ştefan Tita Muzica: Ioan D. Chirescu

Allegretto

2. Dragă-mi este marea murmurând mereu.Câmp întins sub arc de curcubeu.Muntele cel falnic, cerul fără nor,Drag îmi este mândrul ei popor.



132

Săniuţa

Liviu Comes

Gospodina

Versurile: Otilia Cazimir Muzica: A. Motora-Ionescu



133

Secerişul

D. G. Kiriac

Solfegii



134

1. Notaţi pe o singură linie combinaţiile ritmice pe care le găsiţi

în solfegiile şi cântecele învăţate în măsurile de , şi , împreună cu alte

durate de note.

Melodie

Bogdan Moroianu



135

Cine face puf, puf, puf! Versurile: Tudor Măinescu Muzica: George Derieţeanu

Gama Sol major – Armura

Alteraţia fa se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.



136

Hai la joc

Versurile şi muzica: Corneliu Mereş

Arpegiul gamei Sol major

2. Se hrăneşte cu jeratic,Fuge ca un cal sălbaticDin hotar în alt hotar,

Fluieră şi pleacă iar.

Repejor, vioi



137

Arie din opera Don Juan(fragment)

Wolfgang Amadeus Mozart

Primăvara

Versurile: Ştefan Tita Muzica: Ioan D. Chirescu Allegretto



138

Vesel

Marşul soldaţilor(fragment)

Robert Schumann



139

Frunză, frunzuleana mea

Versurile: I. Serebreanu Muzica: Dimitrie Cuclin

Allegretto

Solfegiu



140

Menuet

Johann Sebastian Bach

2. Şi, jucând, s-a răsturnatFrunză, frunzuleana mea.

3. De aceea, din grânarFrunză, frunzuleana mea,

Strângem soare în hambar,Frunză, frunzuleana mea.

} bis



141

Solfegii

Întrebări

1. Pe ce sunet se termină cântecele Frunză, frunzuleana mea, Primăvara şiHai la joc ?

2. În ce gamă sunt scrise aceste cântece?3. De ce această gamă se numeşte Sol major ?4. Căutaţi semitonurile în gama Sol major . Între care sunete sunt ele? Între

ce trepte?5. De ce a fost nevoie de fa diez în gama Sol major ?

6. Cântaţi cântecul Iepuraş, coconaş în gama Sol major . Ce observaţi? S-aschimbat oare melodia?

7. Cum este terţa (mare sau mică) care se află între treptele I şi III alegamei Sol major ?

Teme

1. Scrieţi pe caiete gama Sol major şi arpegiul ei.

2. Compuneţi mici melodii în gama Sol major.



142

Barbu Lăutarul Versurile: Vasile Alecsandri Melodie veche românească

Gama mi minor

Alteraţia fa se pune după cheia sol, sub denumirea de armură, ca şi la

gama Sol major.

Solfegiu



143

Bate murgul din picior

Versurile: Elena Balaban Muzica: Filaret Barbu



144

Solfegiu

Melodie populară

(Cântec popular) după Ion Borgovan

Moderato



145

Mi minor armonic

Cântă puiul cucului

Versuri populare culese de Mihai Eminescu Muzica: Ion Vintilă Liniştit



146

MelodieBogdan Moroianu

Mi minor armonic

2. Mai în jos, la rădăcinăCântă cuca cea bătrânăŞi-aşa cântă de cu foc,De stau apele în loc.



147

Drumurile

Alfred Mendelsohn

Moderato



148

Arpegiul gamei mi minor

Solfegiu

Întrebări1. Ce diez are la cheie gama mi minor şi cum se numeşte?2. Ce gamă aţi mai învăţat cu acelaşi diez la cheie?3. Comparaţi gama mi minor cu gama Sol major . Cum este terţa cu care

începe gama Sol major ? Dar terţa cu care începe gama mi minor ?4. Câte variante are gama mi minor ?

Teme1. Scrieţi pe caiete gama mi minor , în cele trei variante, precum şi arpegiul

ei.2. Cântaţi cu atenţie diferite solfegii şi arătaţi, la fiecare în parte, în care

variantă a gamei mi minor sunt scrise.3. Compuneţi mici melodii în gamele mi minor natural şi mi minor armonic.



Alteraţia si se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.

149

Caută-n pământ comori Versurile: Tudor Măinescu Muzica: George Derieţeanu

Gama Fa major

Repede



150

2. Fără ajutorul mâinii,Pentru noi, povestea pâinii.Cine-i oare scriitorul?Să vă spun! E chiar tractorul!

Arpegiul gamei Fa major



151

Ghici Versurile: Otilia Cazimir Muzica: Matei Socor

Melodie Versurile şi muzica: Corneliu Mereş



152

Mamă, tu m-ai legănat Versurile: Constantin Salcia Muzica: Constantin Romaşcanu

Bătuta Versurile: M. Negru Muzica: Ştefan Popescu

Rărişor



153

TrioWolfgang Amadeus Mozart

2. Ai muncit pe câmp, la coasă,Să-mi faci viaţa mai frumoasăŞi plecată peste pat,Noaptea somnul mi-ai vegheat.

3. Mamă scumpă, mamă bună, Vom fi veşnic împreună,Căci al mamelor cuvântEste pacea pe pământ.



154

Solfegiu

Întrebări

1. Cu ce sunet se termină cântecele: Caută-n pământ comori, Bătuta, Ghici şiPrimăvara ?

2. În ce gamă sunt scrise aceste cântece?3. Între care sunete sunt semitonurile în gama Fa major ?4. De ce a fost nevoie de si bemol în gama Fa major ?5. Cântaţi în Fa major cântecul Iepuraş, coconaş . Şi-a schimbat melodia?

Teme

1. Scrieţi pe caiete gama Fa major şi arpegiul ei.2. Compuneţi melodii de câte opt măsuri în gama Fa major.



155

Trageţi horaCântec popular

Alteraţia si se pune după cheia sol, sub denumirea de armură.

Vesel

Gama re minor

Re minor natural



156

Ţesătoarea

Versurile: Ştefan Tita Muzica: Ioan D. Chirescu

Solfegiu



157

Hai la horă!( Cântec popular)

după A. Voevidca

Re minor armonic

Allegretto



158

Vino, cucule

Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Edith Visky

Solfegiu

2. Vino cucule-napoiSă ne scapi de ger şi ploi.Şi de-acolo, din zăvoi,

Să le spui să plece.



159

Amurgul toamnei

Versurile: Ion Socol Muzica: Alfred Mendelsohn

Re minor melodic



160

Arpegiul gamei re minor

Solfegiu A. Motora-Ionescu

Solfegiu



161

Întrebări1 .Comparaţi gama re minor cu gama Fa major . Cum este terţa cu care

începe gama Fa major ? Dar terţa cu care începe gama re minor ?

2. Care sunt variantele gamei re minor ?3. Pe ce treaptă apare diezul în varianta armonică?4. În gama re minor natural treapta a şasea este si bemol . Ce semn trebuie să

notaţi în faţa lui si în varianta melodică a gamei re minor ?Teme

1. Scrieţi pe caiete gama re minor (cele trei variante şi arpegiul gamei).2. Intonaţi cu atenţie solfegiile şi arătaţi în ce variantă a gamei re minor sunt

scrise.3. Compuneţi melodii de câte opt măsuri în gama re minor natural şi re minor armonic.

Solfegii A. Motora-Ionescu



162

Alteraţii accidentale

Veveriţa Versurile: Cecilia Trifan Muzica: Vasile D. Nicolescu



163

Solfegiu

A. Motora-Ionescu

Solfegiu Jules Arnoud

Solfegiu A. Motora-Ionescu

Alteraţiile si şi fa de pe parcursul cântecului se numesc alteraţiiaccidentale şi au efect numai asupra notelor dinaintea cărora sunt puse, până labara de măsură.



164

MelodieMuzica: Vincius Greffiens



165



Întrebări

1. Ce deosebire este între alteraţiile accidentale şi cele de la armură?



166

Măsura incompletă şi anacruza

Recitaţi cele patru versuri şi bateţi din palme pe silabele accentuate:

Cântec de excursie

Por-niţi de di-mi-nea-ţăSpre co-dri în-ver-ziţi, V-aş-tea-ptă ră-săr-ri-tulŞi mun-ţii-nză-pe-ziţi.

Iată pe muzică această poezie:



167

Întrebări

1. Este accentuată prima silabă din poezia de mai sus? Dar prima notădin Cântec de excursie ?

2. Prima măsură din cântec e completă?3. Care timp lipseşte?4. Ultima măsură din cântec e completă? Cu care măsură împreună

formează o măsură întreagă?5. În cursul cântecului cum încep propoziţiile muzicale?

Începutul unui cântec sau al unui fragment muzical cu unul sau mai multesunete neaccentuate, pregătind un accent principal se numeşte anacruză.

Cântec de excursieMuzica: Ovidiu Ştefănescu

Ajun de examen Versurile: Mălina Cajal



168

Popas

Versurile: Z. Boiu Muzica: M. Botez



169

Buciumul

Versurile: Georgeta Moraru Muzica: Al. Velehorschi

2. Pe plai turme de miori, nori albiColo printre flori Frumoasă eşti ţara mea.Ua ua ua ua ua u.



170

Melodie din opera Flautul fermecat

W. A. Mozart



171

MelodieIrina Ţuţuianu Odăgescu

Greieraşul



172

Eu sunt numai un copilaş Versuri: Rozalia Pop Muzica: W. A. Mozart

Ciocârlia Alegro vivace F. Mendelssohn-Bartholdy

Temă 1. Căutaţi trei poezii, din cele cunoscute de voi, care încep cu anacruză



173

Portativul general

Cheia FaPortativul

După cum ştiţi, liniile portativului se numără întotdeauna de jos în sus.Distanţa dintre linii se numeşte spaţiu . Spaţiile se numără tot de jos în sus.

Cheia sol

Cheia fa



174

* Cheia do

PloaiaMuzica: Nicolae Buicliu

Portativul general

Cântecul de mai jos este cunoscut de voi. Cum sună prima variantă încare este notat, faţă de cum l-aţi învăţat la începutul anului? Dar a doua variantă, în cheia fa?



175

PloaiaMuzica: Nicolae Buicliu

SolfegiiUnde nu mai puteţi intona, veţi rosti numai numele notelor, fără să

întrerupeţi bătaia măsurii.



176



177

Întrebări

1. Câte linii şi câte spaţii are portativul?

2. Cum se numără liniile şi spaţiile portativului?3. Câte linii are portativul general?4. Care sunt cele trei chei folosite pentru citirea notelor?



178

Exerciţii de scriere în cheia sol şi în cheia fa

1. Transcrieţi exerciţiul următor cu opt trepte mai jos.

2 . Transcrieţi exerciţiul de mai jos cu opt trepte mai sus.

3. Transcrieţi acest exerciţiu cu opt trepte mai jos, în cheia fa .



179

4. Transcrieţi exerciţiul următor cu opt trepte mai sus, în cheia sol .

Liniile suplimentare deasupra portativului se numără de jos în sus , iar celesub portativ de sus în jos.

Linii suplimentare



180

Meşteriţa

Versuri: Dan Faur Muzica: Alexandru Podoleanu

Întrebări

1. Cum se numesc liniuţele pe care le folosim atunci când avem de scris

note deasupra sau dedesubtul portativului?2. Cum se numără liniile suplimentare deasupra portativului?3. Dar cele de sub portativ?

2. Goi-goluţi şi mohorâţi,Pomii îmi păreau urâţi.Dar acuma, plini de floare,

Tra, la, la,Parcă râd voioşi spre soare

Tra, la, la.



181

Exerciţii de scriere cu linii suplimentare

1.Transcrieţi exerciţiul de mai jos în cheia fa , folosind liniile suplimentare.

Întrebare şi răspuns

Ritmic, pe cuvinte



182

Leneşul

Ritmic, fără cuvinte



183

În muzică pe cuvinte

Exemple melodice cu text

Cum se aude în vorbire



184

Întrebări

1. Ascultaţi cu atenţie când se pune o întrebare. Aţi observat cum esteintonaţia vocii (urcă sau coboară)?

2. Ascultaţi cu atenţie şi răspunsul. Cum este acum intonaţia vocii (urcă

sau coboară)?



185

Teme

1.Căutaţi întrebările şi răspunsurile din cântecele învăţate.2. Compuneţi întrebări şi răspunsuri ritmice şi ritmico-melodice pe textele

de mai jos şi pe altele, găsite sau inventate de voi.

Întrebări Răspunsuri

Cine strică treaba?Plopule, de ce şopteşti?Ursul ce tot cere?

Graba.Îi spun vântului poveşti.Zmeură şi miere.

Vă miraţi că lângă şcoală

Pomii toţi au înflorit?

Nu e greu de ghicit,

Căci tot anulClasa noastră i-a-ngrijit.

Ştii ce-a spus o rândunicăCiripind neîncetat?

Ce mai face pisicuţa?

Cine a deschis portiţa?

Dacăi iei o notă mică,Nu mai poţi fi premiant!

Toarce tot mereu drăguţa,

Să-mpletească sumănelCredinciosului căţel.

Vântul a deschis portiţa.În cireşi s-a furişat,Florile le-a scuturatŞi pe urmă a plecat.

3. Compuneţi şi răspunsuri ritmico-melodice fără text.



CUPRINS

Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Pauza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27Mişcare sau tempo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Nuanţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Semnele de alteraţie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Diezul şi becarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Bemolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Pătrimea cu punct în măsurile de şi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Pătrimea cu punct în măsura de . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Şaisprezecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

Intervale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Optimea urmată de două şaisprezecimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103Două şaisprezecimi urmate de o optime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 Trioletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110Gama Do major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Gama la minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123

Gama Fa major . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Gama re minor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Alteraţii accidentale – armura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Măsura incompletă şi anacruza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Portativul general – cheia Fa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173Linii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

Întrebare şi răspuns . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181



Casa de Editură GRAFOART

vă oferă:

Colecţia Muzicală

Peste 30 de titluripartituri, metode de instrument, culegeri de studiipentru pian, vioară, violă, violoncel, chitară, flaut

detalii pehttp://www.grafoart.ro/colectia_muzicala.htm

colecţia Edition Peters peste 15 000 de titluri

adunate în peste două secole de activitate

detalii pehttp://www.grafoart.ro/edition_peters.htm

Accesorii muzicale - SEIKO

Metronoame şi Aparate de acordaj

PROFESIONALE

electronice şi mecanice

http://www.grafoart.ro/seiko.htm



COLECŢIA MUZICALĂ

Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII:

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IManual de Teorie şi Solfegii - clasa II

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa IIIManual de Teorie şi Solfegii - clasa IV

Lucrări pentru PIAN:

Anna Magdalena Bach – Piese (ed. revizuită) Johann Sebastian Bach – Invenţiuni la două voci

L. van Beethoven – Piese pentru începători şi avansaţiMaria Cernovodeanu – Mică metodă de pian

Muzio Clementi – 6 sonatine op. 36 pentru pianCarl Czerny – Primul profesor de pian (op. 599)

Carl Czerny – Studii de agilitate (op. 299) J. B. Duvernoy – Studii elementare (op. 176)

Edvard Grieg – Piese lirice pentru pianC. L. Hanon – Pianistul virtuoz

Lucrări pentru CHITARĂ:

Matteo Carcassi – Metodă de chitară (vol. I – II – III)

Matteo Carcassi – 10 piese concertanteLucrări pentru VIOARĂ:

Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol IH. E. Kayser – 36 de studii (op. 20)

Robert Klenck – Studiul gamelor la vioară (vol. I şi II )Pierre Gaviniès – 24 de studii (Matinées)

Ciprian Porumbescu – BaladaHans Sitt – 50 de exerciţii zilnice

Lucrări pentru VIOLĂ:

B. Campagnoli – 41 de capricii (op. 22) Arnold Matz – Studii

Lucrări pentru VIOLONCEL:

F. A. Kummer – 10 studii melodice (op. 57) Sebastian Lee – Studii melodice (op. 31)

Lucrări pentru FLAUT: Giuseppe Gariboldi – Primele exerciţii



ÎN CURS DE APARIŢIE:

Lucrări de TEORIE ŞI SOLFEGII:

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa V Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VI

Manual de Teorie şi Solfegii - clasa VIIManual de Teorie şi Solfegii - clasa VIII Jules Arnoud – Solfegii (vol. I şi II) (ed. a II-a revizuită)

Lucrări pentru PIAN:

Carl Czerny – 50 de exerciţii pentru începători (op. 481)Carl Czerny – 100 de exerciţii uşoare (op. 139)Carl Czerny – 40 de exerciţii zilnice (op. 337)

Carl Czerny – Arta agilităţii (op. 740)

Lucrări pentru CHITARĂ:

Ferdinando Carulli – Metodă de chitară (ed. revizuită)Ferdinando Carulli – 24 de duete

Lucrări pentru VIOARĂ:

Ionel Geantă - George Manoliu – Manual de vioară - vol IIRobert Klenck – Studiul poziţiei I la vioară (2 vol)

Robert Klenck – Studiul poziţiilor la vioară Jacob Dont – Studii şi capricii (op. 35)

Rodolphe Kreutzer – 42 de studii J.-F. Mazas – Studii (op. 36)Pierre Rode – 24 de capricii

Frederigo Fiorillo – 36 de studii (capricii)Otakar Ševčik – Tehnica viorii (op. 1)

Otakar Ševčik – Tehnica Arcuşului (op. 2) Otakar Ševčik – Trilul (op. 7)

Otakar Ševčik – Schimburi de poziţie şi game la vioară (op. 8) Otakar Ševčik – Duble coarde la vioară (op. 9).

Lucrări pentru VIOLĂ:

F. A. Hoffmeister – Studii pentru violăR. Hofmann – Primele exerciţii la violă (op. 86)

Lucrări pentru OBOI:

J. H. Luft – 24 de studii



Metronoame

SQ50V metronom electronic pe bază de cuarţ

programare facilă cu indicator

volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm)tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporatşi vizual prin LED-uri

DM50metronom cu clips, ataşabil la partitură

disponibil negru, gri şi roşu (culori metalizate) volum reglabil; taste ergonomice

tempoul indicat sonor prin difuzorul încorporatşi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED

DM70metronom digital de buzunardisponibil negru, gri şi bleu

volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomicetempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat

şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi prin LED

permite poziţionarea verticală

DM100metronom multifuncţional digital, ataşabil la pupitru

volum reglabil; căşti ataşabile (2,5 mm); taste ergonomicetempoul indicat sonor prin difuzorul încorporat

şi vizual prin ecranul cu cristale lichide şi 5 LED-uripermite poziţionarea verticală

alimentare 2 baterii AAA (incluse)



SQ70metronom multifuncţional pe bază de cuarţ

afişaj mare însoţit de LED-uri; taste ergonomice volum reglabil; căşti ataşabile (3,5 mm)

utilizabil cu baterie (inclusă) sau cu adaptor de 9V

WPM1000metronom clasic, mecanic (cu arc) cu carcasa de lemndisponibil în culorile : maro închis şi maro deschis

tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

SPM 320 / 370metronom clasic, mecanic (cu arc)

disponibil în culorile : negru, albastru, bleu, roz, alb,galben transparent, roşu transparent

tempo reglabil, cu posibilitatea indicării măsurii cu clopoţel

STMX1mixt - aparat de acordaj şi metronom

portabil şi compact, asigură acordajul şi ritmulse ataşează cu clips la pupitru sau de instrumentafişaj cristale lichide iluminat, taste ergonomice

microfon încorporat, senzor de vibraţiedifuzor încorporat - generează

sunetul de referinţă şi indică diferenţa

volum reglabil



Aparate de acordaj

ST01 afişaj cristale lichide

foarte compact şi portabil, poate fi folosit ca brelocfuncţie de protecţiemicrofon încorporat

STX1 având senzor de vibraţie, sunt eliminate sunetele de fond

cu clips, se ataşează pe instrument

SAT500 prezintă o acurateţe deosebit de ridicată

Teorie Si Solfegii

Documents

Transcript of Teorie Si Solfegii