Teo Milea - legalmagazin.ro

www.legalmagazin.ro

NUMăRUL XXVIII,IaNUaRIE 2020

PREț 30 LEI

ediție de Banat, Crișana și MaramureșU n p r o i e c t U N I V E R S U L J U R I D I C

„MuzIcA MeA AproApe că

se scrIe sIngură în TIMIșoArA”

Interviu cu Teo Milea, pianist și compozitor român

Baroul Timiș după 145 de ani – o redută de apărare a statului de drept în Banat

Avocații continuă drumul sigur spre redobândirea prestigiului profesional

Barourile „frățești” salută evenimentul

Baroul Timiș după 145 de ani – o redută de apărare a statului de drept în Banat

Avocații continuă drumul sigur spre redobândirea prestigiului profesional

Barourile „frățești” salută evenimentul

ARON, GALANTON & ASOCIAȚII este una dintre cele mai dinamice firme deavocatură din zona de vest a României. De la înființarea societății în anul 2002 s-adezvoltat continuu pentru a ajunge să fie o echipă competentă și creativă, care oferăclienților soluții juridice complete și inovatoare. Echipa cuprinde avocați cu vastăexperiență profesională, precum și colaboratori externi care oferă suport despecialitate într-o gamă largă de domenii și proiecte specifice.

ARON, GALANTON & ASOCIAȚII asigură un nivel deexpertiză care se ridică la cele mai înalte standarde.Societatea a oferit pe durata celor 18 ani de existențăservicii pentru companii internaționale, fonduri decapital de risc sau pentru companii autohtone, atâtpublice, cat si private. Principiile care stau la bazasocietății ARON, GALANTON & ASOCIAȚII suntcalitatea serviciilor oferite, eficiența și alinierea laobiectivele clienților.

Serviciile acoperă întregul spectru al activității deafaceri și al disputelor litigioase. Societatea esterecunoscută ca fiind un lider de piață în domeniiledreptului comercial, fiscal și civil, litigii și arbitraj,fuziuni și achiziții, drept concurențial și drept european.Alte domenii de expertiză includ dreptul muncii,asistența cu privire la proprietățile imobiliare șiprocedura insolvenţei.

La baza reputației echipei de litigii stăangajamentul permanent pentru excelență.Identificarea și implementarea unorstrategii specifice pentru fiecare client înparte au condus la un bilanț substanțial alcauzelor câștigate în procedurile litigioase,arbitraj, precum și în orice alte procedurialternative de soluționare a litigiilor.

1IaNUaRIE 2020 eDIŢIA A XXVIII-Awww.legAlMAgAzIn.ro LEGaL MaGaZIN

eDITorIAl

Din nou în Timișoara!

lecată la drum în ianuarie 2019mai mult ca o ediție citadinădedicată profesioniștilor dinviitoarea capitală europeană,

Timișoara, LEGaL MaGaZIN face în anul2020 un pas important pe drumul uneiafirmări, și, de ce nu, al unei recunoașteriregionale. Intitulăm, începând cu aceastăediție, numărul nostru dedicat zonei de vestca ediție de BaNaT-CRIȘaNa-MaRaMUREȘ,iar cuprinsul numărului curent nu dezminteanunțul tipărit pe copertă.

Într-un spațiu juridic românesc asupritpână la refuz de transformarea juridicului,în sensul său larg, într-o locomotivă deaudiență prin abandonarea sensului sirolului său firesc, șansele ca un asemeneaproiect să se nască și să poată fi perpetuaterau foarte aproape de zero. a fost nevoiesă vină un om din afara mediului juridic - șil-am numit aici pe colegul Mircea Fica -care să-și asume rolul de inițiator al unuiasemenea proiect sortit eșecului.

Nu departe în timp, n-aș fi investit într-oasemenea întreprindere și nici n-aș filegitimat-o prin alăturarea branduluicelorlalte periodice editate de UNIVERSULJURIDIC. O reflecție îndelungată mi-aschimbat însă această perspectivă,transformând-o în certitudinea că tocmaialăturarea acestei mărci portofoliuluiediturii va face trecerea către o etapănecesară în evoluția acestei idei la careentuziasmul inițial a întrecut fără drept deapel posibilitățile.

Pe o piață în care numai de așa ceva nu eranevoie și în care se consolidau alte tipuride mesaje și de entități în presaromânească, chiar juridică, Mircea a crezutîn 2012 într-o idee și a credibilizat-o printr-o constanță editorială demnă de ocauză mai bună, punându-și de multe ori labătaie nu numai resursele de timp oriintelectuale ci, în egală măsură, si pe cele financiare.

LEGaL MaGaZIN există astăzi datorităideilor și perseverenței unui om cu spiritliber și idei îndrăznețe, asa cum stă bineunui jurnalist care se respectă si carerespiră încă aerul unei prese care nu se maiface astăzi. Dar în care unii dintre noi încămai cred. Sau am ajuns să credem!

Reușim, prin această ediție, să acoperimaria geografică asumată, fiind privilegiați săcunoaștem profesioniștii dreptuluiromânesc în diverse ipostaze oriconjuncturi. Pretextul numărului curent îlreprezintă însă o sărbătoare - aniversarea a145 de ani de avocatură timișoreană.Pentru noi, grup editorial de nișă, n-ar fiputut exista un prilej mai potrivit de a fialături de colegii noștri bănățeni, care ne-au girat cu încrederea lor să le stăm alăturila această memorabilă aniversare, pe careo reflectăm în paginile revistei.

Este onorantă invitația! Este onorantcontextul!

p

nIcolAe cîrsTeApreședintele grupului editorial universul Juridic

2 eDIŢIA A XXVIII-A IaNUaRIE 2020LEGaL MaGaZIN www.legAlMAgAzIn.ro

suMAr

40/42 MAgIsTrAțII40 ceDo beNeficiază DejuDecăTori cu îNalT PresTigiuîN DomeNiul DrePTuluiNațioNal și iNTerNațioNalInterviu cu iulia antoanella moToc,judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului

6/18 lA AnIVersAre6 baroul Timiș, o reDuTă De aPărare a sTaTului De DrePT îN baNaT

10 Prima formă De orgaNizare a avocaTurii TimișeNe - cameraavocaților DiN Timișoara, îNfiiNțaTă îN 1875

12 o scurTă isTorie, mai PuțiNcuNoscuTă, a avocaTurii DiN baNaT

16 PersoNaliTăți ale baroului Timiș.DesTiNe

24/29 oAspețI lA sărBăToAre

24 „baroul Timiș are o viațăProfesioNală iNTeNsă, DiNamizaTă De eforTurile DecaNului”Interviu cu prof. univ. dr. av. Traian briciu,președintele Uniunii Naționale a Barourilor dinRomânia

26 uNiversiTaTea De vesT DiN TimișoaraesTe Driver De creșTere și DezvolTare îN regiuNea cea mai occiDeNTalizaTă aromâNieiInterviu cu prof. univ. dr. marilen gabriel PirTea –rectorul Universității de Vest, Timișoara

28 cheia De rezolvare a „cazurilorDificile” esTe culTura juriDică; or, ea Nu PoaTe fi găsiTă PriNTre cheile De răsPuNsuri la grileInterviu cu prof. univ. dr. lucian bercea, Decanul Facultății de Drept din cadrul Universității de Vest, Timișoara

20/23 InTerVIul eDIțIeI

„Muzica mea aproapecă se scrie singură în Timișoara”Interviu cu Teo MIleA,pianist și compozitor român

Ediția a XXVIII-a ianuarie 2020

Publicație editată de editura unIVersul JurIDIcreDAcțIA legAl MAgAzIn

Nicolae cîrsTea, PUBLIShER mircea fica, DIRECTOR EDITORIaL

[email protected] Pavel, REDaCTOR-ȘEF

[email protected] biga, PROJECT MaNaGER

[email protected]

reDAcțIA www.unIVersulJurIDIc.roaliNa grigoraș

PROJECT [email protected]

aNDreea PîrvuEDIțIa ONLINE

[email protected] Neamciuc

FOTO COPERTa

aDRESa REDaCțIEIEditura UNIVERSUL JURIDIC

aPaCa BUSINESS COTROCENIB-ul. Iuliu Maniu nr. 7, corp C, Parter,

sector 6, Bucureștiwww.universuljuridic.ro

Copyright: editura unIVersul JurIDIc

Este interzisă, conform legii, reproducerea integralăsau parțială – pe orice cale –

a conținutului revistei, fără acordul scris al conducerii redacției și al autorilor, care dețindrepturile de copiere. aparține colaboratorilor,

în exclusivitate, responsabilitatea privind datele și considerațiile din textele pe care le semnează.

Opiniile lor nu reprezintă instituțiile și/sau firmelecu care aceștia au orice fel de relații contractuale.

ISSN 2343 – 7375

32 baroul araD – „băTrâN” De 151 De aNiși, ToToDaTă, „TâNăr” membru alfeDerației barourilor euroPeNe

34 rolul avocaților maramureșeNi la îNfăPTuirea marii uNiri a fosT uNul eseNțial

36 baroul huNeDoara, uN Pol De îNcreDere îN regiuNe

38 „sTrasbourg esTe la froNTiera cu germaNia, orieNTaTă sPre esT. creD că Timișoara se uiTă sPre vesT. era firesc ca Privirile și PreocuPărileNoasTre să se îNTâlNească!”Interviu cu christina Kruger, decan al Baroului Strasbourg, Franța

32/39 BArourI „FrățeșTI”

1/4 eDITorIAl1 DiN Nou îN Timișoara!de Nicolae cîrstea, PreședinteleGrupului editorial Universul Juridic

4 145 De aNi. sau DesPre bucuria aNiversăriide sergiu stănilă, Decanul Baroului Timiș

43/59 proFesIonIșTII43 NNDKP Timișoara - moDel De simbioză a serviciilor legal & Tax

44 echiPa NoasTră are beNeficiulcomPeTeNței valoroase Pe care o TraNsmiT Doi DocTori și uN DocToraND îN DrePTInterviu cu Dr. mihaela galaNToN, Managing Partner, aron, Galanton & asociații

47 avocații coNTiNuă Drumul sigur sPrereDobâNDirea PresTigiului ProfesioNalInterviu cu Nenad uDuli, avocat Partener, Cabinet de avocat Uduli Nenad

50 foarTe mulTe comPaNii Nu au o PoliTică iNTerNă De comPliaNce biNe sTrucTuraTăInterviu cu robert andrei szasz, avocat Partener, Cabinet de avocat, Szasz a. Robert

52 Profesiile liberale și riscurile De NaTură PeNală

54 avocaTura esTe o ProfesieNePlafoNaNTă. zilNic îNveți ceva!Interviu cu Dumitru marian Tomoiagă, avocat Partener, Cabinet Individual de avocaturăTomoiagă Dumitru Marian, arad

56 aPlicația ”moNiTor Dosare” – Primul Pas sPre DigiTalizarea cabiNeTelorDe avocaTurăInterviu cu cristian iuga, fondator Web Efficient și avoapp Soft, arad

58 auTo schuNN Te iNviTă la borDul lui 2020 alăTuri De merceDes-beNz


eDITorIAl

145 de ani. sau despre Bucuria aniversării

niversările sunt, pentru fiecare dintrenoi, prilej de bucurie. Prilej de bilanț, de rememorări, discuții și, de ce nu, dereîntâlniri emoționante. Trăim acum unmoment în care ne oglindim, ne punem

alături realizările pentru a le compara cu tot ceeace am plănuit întru început pe plan profesional.Este un altfel de plan de zbor, pe care ne dorimsă-l validăm împreună.

Este o binecuvântare pentru comunitateaavocaților bănățeni să se găsească acum, într-un moment special - acela al unei aniversăricare inspiră încredere și mândrie. Dar și putere.Care ne bucură, dar ne și obligă.

Mai multe generații se adună sub cupola celor 145 de ani pentru ca, timp de trei zile, să rememorăm trecutul, să cântărim prezentul și să facem proiecții pentru viitor. Facem toateacestea alături de oaspeți de primă mărime dințară și din străinătate. Care activează în mediulacademic ori profesional. Care vin alături de noidin prietenie și cu prietenie.

U.N.B.R. salută in corpore aniversarea noastră. Este o solidaritate necesară, de care nu numaiBaroul Timiș are nevoie. Toate barourile și toțiavocații au nevoie să o vadă. Și mai ales să o simtă.Iar noi aici, la Timiș, o simțim deplin în aceste zile!

Consiliul Baroului Timis a hotărât că acestmoment trebuie marcat. Iar noi o facem, inclusivîn paginile acestei reviste. LEGaL MaGaZIN neeste oaspete pentru al doilea an consecutiv. Iar noi le suntem oaspeți în aceste pagini careparcurg trecutul, prezentul și viitorul nostru.

Din multe puncte de vedere, momentul principalal aniversării noastre este concertul TEO MILEa,

artistul a cărui muzică reprezintă emblemaaniversării noastre. Este un prieten personal, dar și al Baroului. Un pianist de referință, caremărturisește și demonstrează că este îndrăgostitde Timișoara. Compozițiile și interpretarea sacurg armonios pe malurile Begăi, într-o serieminunată de acorduri care ne unesc, dar mai ales ne înalță!

Dacă aș fi unul dintre tinerii noștri colegi pe careîi primim în profesie în aceste zile, aș fi nu numaimândru. M-aș simți important și n-aș uitaniciodată! M-aș simți privilegiat, conștient căsunt privilegiat. Viitorul are toate șansele să fielimpede câtă vreme îmi încep viața profesionalăsub un patronaj onorant și prestigios. Dincolo de jurământul clasic, rostit cu prilejulintrării in profesie, în fața unei asemeneaaudiențe de înaltă clasă, mi-aș face mie însumiunul: să nu dezamăgesc, să nu mă dezamăgesc.Și, din nou, să nu uit!

având privilegiul de a fi Decan, trăiesc diferitaniversarea. Mă bucur sincer pentru solidaritateape care am simțit-o, acum era nevoie de ea și amgăsit-o. Mă bucură prietenia (re)descoperită. Nu cea convențională, ci aceea, sinceră. Mă entuziasmează ideile noi dezbătute.Strângerile de mână și îmbrățișările. Privirile. Gesturile. Zâmbetele. Le primesc petoate. Le inspir adânc și pe îndelete. Și imi spunca este o Sărbătoare care a meritat efortul,generând Bucuria prezentului.

Distinși invitați, dragi prieteni, dragi colegi - să ne bucurăm așadar! Să ne mândrim cutrecutul nostru. Să fim critici cu prezentul șioptimiști în legătură cu viitorul. Și nu din altmotiv decât acela de a reuși să găsim drumulcorect spre provocările viitoare!

sergIu sTănIlăDecanul Baroului Timiș

A


lA AnIVersAre

ândită să se desfășoarepe parcursul a trei zile,celebrarea momentuluianiversar al constituiriiprimei forme de

organizare a avocaților din zonăa ajuns să fie cel mai importanteveniment rânduit de BaroulTimiș în istoria sa. S-au cheltuit resurse și energiecât pentru alte 3-4 manifestări,dar efortul a meritat pentru catoți prietenii avocațilortimișoreni, clienții, partenerii șitoți ceilalți colegi reuniți încelelalte profesii juridice, sărealizeze un fapt incontestabil:acela că Baroul a atinsmaturitatea istorică șiprofesională, că este o voceputernică și respectată încomunitatea locală și la nivelnational, că reprezintă, la urmaurmelor, o redută de apărare a

statului de drept și a libertățilorcâștigate de societateabănățeană cu sacrificii bifate înanale.”am visat cu ochii deschiși, toțicolegii din Barou, acest momentimpresionant. Marcarea celor145 de ani de la atestareanoastră ca instituție juridică deimportanță vitală pentruregiunea Banatului înseamnă săne afirmăm public tradiția,răspunderea și ancorareanoastră deplină în viața defiecare zi a societății în careactivăm și trăim. Longevitatea ne obligă săluptăm cu onestitate pentrucauzele clienților noștri, săapărăm binele comun câștigatdemocratic, să afirmăm și sărespectăm statutul nostru șiroba care ne distinge, să avemidei și inițiative și să colaborăm

și mai bine pe linie instituționalăși profesională cu colegii dinzonă și din întreaga țară. Este nunumai sărbătoarea noastră, ci șia orașului, a Banatului!”, spunedl. avocat Sergiu Stănilă, decanulBaroului Timiș.

secVențe Ale DeVenIrII

așa cum precizează minuțios înlucrarea sa, ”Istoria BarouluiTimiș” fostul decan al instituției,avocatul Lazăr Gruneanțu,volum apărut sub egidacolecției Paideia, Timișoara,2010, Camera avocațilorTimișoara a fost constituită ladata de 25 ianuarie 1875,ședința avocaților din Banatfiind organizată în clădireaPrimăriei Timișoarei unde, subconducerea PreședinteluiTribunalului Timișoara, s-au pus

Baroul Timiș, o redută de apărare

a statului de drept în Banatla orice aniversare, emoțiile oricărei gazde responsabile dau adesea peste cap încadrarea

în timp, planurile de organizare, discursul oficial, desfășurătorul tipărit, strângerile de mâiniși zâmbetele formale de bun venit. Mai apare o scamă pe costum, o cravată strâmbă, un invitat

întârziat, o tuse supărătoare în fundal. nimic din toate acestea n-au umbrit sărbătoareaBaroului Timiș, care s-a întrecut pe sine în cursa frenetică a aniversării.

g


lA AnIVersAre

bazele primei Camere aavocaților din teritoriul care laacel moment aparținea statuluiungar. La această ședință au participatavocaţi din actualul judeţ Timiş,din judeţul Caraş-Severin, dinlocalităţi care în momentul defaţă aparţin Serbiei, respectivVârşeţ, Pancevo, alibunar,Biserica albă, Becicherecu Mare(Zrenianin), precum şi dinlocalităţi care din punct devedere administrativ, înmomentul de faţă aparţinjudeţului arad.Primul Președinte al nouînființatei Camere a avocațilorTimișoara a fost avocatultimişorean Mauriţiu Sulyok.Camera avocaților Timișoara afuncţionat până în anul 1920,când Ministerul Justiţiei, prinsecretariatul general din Cluj a

emis Ordonanţa nr. 16248/1920prin care au fost dizolvateCamera avocaților şi ConsiliulCamerei, conducerea avocațilorfiind subordonată comisaruluiguvernamental. În acea perioadăaceastă demnitate era ocupatăde către Mihai Gropşianu, celcare în perioada 1922 – 1924urma să devină Decanul BarouluiTimiş.La data de 7 februarie 1921,Camera avocaţilor Timişoara s-atransformat în Barou. PrimulDecan român al Baroului a fostavocatul aurel Cosma.Între anii 1921 şi 1930, s-audepus eforturi susținute pentruunificarea profesiei, ca urmare arevenirii teritoriilor româneşti laRegatul României. În anul 1926a avut loc la Timişoara primulCongres al avocaţilor organizatîn Banat, la care au participat

reprezentanții tuturor Barourilordin țară și Ministrul Justiției dinacele timpuri.Între anii 1930 și 1948, s-adesfăşurat acţiunea deromânizare a Barourilor,hotărâtă de Congresele de laBucureşti şi Târgu-Mureş.Între anii 1948 și 1954, au fostdesfiinţate barourile și au apărutcolegiile de avocaţi, au fostînființate plafoanele, în sensul căun avocat putea să realizezevenituri până la nivelul unuiplafon maxim stabilit de lege,depășirea acestuia fiindinterzisă, s-au creat premiselepentru colectivizarea profesiei, asporit rolul şi influenţa organelorde partid în activitateaavocaţilor, s-a trecut la uncontrol riguros al activităţiidesfăşurate de către corpulprofesional, corp care îşi pierdea


lA AnIVersAre

tot mai mult din independenţadobândită anterior.Perioada 1954 - 1989 areprezentat cel mai trist episoddin istoria Baroului Timiș. Corpulavocaţilor a fost trecut însubordonarea directă aMinisterului Justiţiei, devenind odirecţie în cadrul acestuiminister (Direcţia notariatelor,avocaturii şi jurisconsulţilor).Profesia de avocat a fostpolitizată excesiv și și-a pierdutcomplet independența. Dupăanul 1968 s-a acordat o maimare independenţă corpuluiprofesional și o atenţie sporităadunărilor generale. ConducereaColegiului a fost aleasă de cătreadunarea generală, dar organulde conducere trebuia confirmatde către organele locale departid.

zorI lIMpezI în DeMocrAțIe

Evenimentele din 1989 aureprezentat un nou începutpentru avocați. Dupărăsturnarea dictaturii, membriiBaroului Timiş, alături de ceilalţiavocaţi din ţară, au decis ieşireade sub tutela MinisteruluiJustiţiei, revenirea la formeletradiţionale de exercitare aprofesiei prin înfiinţareaBaroului Timiș.La 9 iunie 1995, în MonitorulOficial al României nr. 116, s-apublicat Legea nr. 51/1995pentru organizarea șiexercitarea profesiei de avocat,supusă ulterior mai multormodificări. La 17 octombrie 1995, înMonitorul Oficial al României nr.237, a fost publicat primulStatut al Profesiei de avocat,ulterior fiind adoptate mai multevariante modificate. Dintre avocații din Baroul Timișcare au ocupat demnități

publice, se cuvine a fimenționați aurel Cosma, NicolaeImbroane, Coriolan Balta, IuliuCoste, antoniu Bogdan, LiviuCigăreanu, Valeriu Boleantu,aurel Ciobanu, Coriolan Băran,Dimitrie Nistor, Tiereanu a. Emil,alexandru Roșcoban, DumitruGanț, prefecți ai județului Timișîn perioade diferite. Deasemenea, avocații Carol Telbisz,Cornel Grofșorean, LucianGheorghevici, Coriolan Băran,Coriolan Baltă, Nicolae Table,Emil Tiereanu, Ilie Radu, IosifPetric, au ocupat demnitatea dePrimar al Timișoarei în perioadediferite.

în cApIlArele TIMIșoAreI. în ToATă țArA, DAr șI pesTe hoTAre

Se poate spune despre BaroulTimiș că este o forță: dispune deun Consiliu compus din 13membri aleși, un Decan șiaproximativ 900 de membri.Este un barou bine reprezentatla nivel național: în vara anului2019, doi avocați din Timiș aufost validați pentru a face partedin Consiliul Uniunii Naționale aBarourilor din România (UNBR).Este vorba despre domniiavocați anton Iuhasz și CălinBot, ambii membri ai ConsiliuluiBaroului Timiș, la care se adaugădecanul Baroului Timiș, domnulavocat Sergiu Stanilă, validat șica membru în ComisiaPermanentă a UNBR, organexecutiv din care fac parte cincireprezentanți ai BarouluiBucurești și zece reprezentanțiai barourilor din țară.Mai mult, Baroul Timiș a fostprezent în toamna trecută laColocviul Franco-Român de laParis, unde s-a înfrățit cu BaroulStrasbourg, deschizând caleaunei cooperări fructuoase, petermen lung.

Nu se poate încheia schițarea încuvinte, fapte și proiecte aBaroului Timiș fără a spune cevași despre activitățile sale maipuțin cunoscute de către public.Dincolo de participărileonorante și onorabile laconferințe locale, naționale șiinternaționale de specialitate,sesiuni de formare, întrunirioficiale în cadrul UNBR, reuniunide tip ”Cafeneaua juridică” saulansări de carte, Baroul și-aînțeles rolul de contribuabil laacțiunile caritabile din oraș, cureflexe de responsabilitatesocială, concertând pe sceneleTimișoarei cu Corul avocațilorsau sprijinind Balul Vienez,organizat de Fundația hațeganîn beneficiul copiilor cudizabilități sau cu diverse nevoisociale. a organizat și chiar a câștigatturnee de fotbal în competițiadintre echipele de avocațiconstituite ad-hoc. Tot Baroul aîncheiat parteneriate salutare cuLibrăriile humanitas (pentruachiziții de cărți cu discount),CertSign (pentru certificatecalificate de semnăturăelectronică) sau automobileBavaria - Dealer BMWTimișoara. a fost alături lasărbătorirea Zilei Europene aavocaților, Zilei BarouluiBucurești, Zilei avocatului etc. afost, în petiții, comunicate și înstradă, să protesteze solidar cubreasla pentru respectareaonorariilor avocaților implicați înasistența judiciară șiextrajudiciară. Este peste tot, în capilarelecetății, simțind și vibrând launison, gata să răspundă activchemărilor care duc Timișoara șiprofesia mai departe, într-ocadență europeană pe care cutoții o dorim clară șineîntreruptă.


lA AnIVersAre

”Marcarea celor 145 de ani de la atestarea noastră ca instituție juridică de importanță vitală pentru regiuneaBanatului înseamnă să ne afirmăm public tradiția,răspunderea și ancorarea noastră deplină în viața defiecare zi a societății în care activăm și trăim. Longevitatea ne obligă să luptăm cu onestitate pentru cauzele clienților noștri, să apărăm binele comuncâștigat democratic, să afirmăm și să respectăm statutul nostru și roba care ne distinge, să avem idei și inițiative și să colaborăm și mai bine pe linieinstituțională și profesională cu colegii din zonă și din întreaga țară. Este nu numai sărbătoarea noastră,ci și a orașului, a Banatului!”

sergiu stănilă, decanul baroului Timiș

consIlIul BArouluI TIMIș

av. baNDa crisTiaN av. ciucur Paul-filiPav. barbul ciPriaN av. boT căliN

av. PoPa crisTiaN av. țăraN oliviaNav. Dr. PoPa floriNa av. Tulbure bogDaN-ciPriaN

av. iuhasz aNToN av. Pașca ioNuțav. miTraN gheorghe-mugurel av. obârșie cezar-căliN


lA AnIVersAre

Mai întâi o amintire personală,în timpul primului meu mandatde Decan al Baroului Timiș1996 – 2000 s-a descoperitîntâmplător în arhiva veche abaroului, actul de înființare aCamerei avocaților dinTimișoara, datat 25 ianuarie1875. am luat în mâini hârtiaîngălbenită de vreme,redactată în limba maghiară, cuun puternic sentiment deemoție!S-a găsit apoi și traducerea înlimba română, redactatăimediat după înfăptuirea MariiUniri.au convocat Consiliul Barouluiși au hotărât ca în fiecare an ladata de 25 ianuarie, avocații săsărbătorească ziua BarouluiTimiș, ocazie cu care să

organizăm festivități adecvate,iar seara să organizăm BalulBaroului. am avut de-a lungulanilor invitați de marcă laaceste festivități: ConducereaUNBR, membrii ai conduceriiinstanțelor, parchetelor,notarilor, polițiștilor, avocațistrăini din Franța, Ungaria,Bulgaria, Serbia, Croația,Spania, Italia, etc. Precum șiminiștri, secretari de stat,conducători de instituțiitimișene, etc.În ceea ce privește istoriabaroului, precizăm că aparițiaLegii 34/1874 valabilă peteritoriul de atunci al Ungariei,care îngloba Banatul caprovincie a Imperiului austro-Ungar, a creat cadrulorganizării avocaților într-uncorp profesional propriu.Desigur, avocatura a fostpracticată pe meleagurilebănățene și înainte de 1874.au existat avocați bănățenirenumiți, care au pledat în fațainstanțelor din Viena,Budapesta, Szeged, Cluj,Oradea, Târgu-Mureș,Timișoara, precum și în fațainstanțelor militare din BanatulSârbesc (avocații de graniță),menționând doar pe câțiva dinmarii avocați bănățeni deatunci: Paul Iorgovici

Brâncoveanu (1764 - 1808),Eftimie Murgu (1805 - 1870),Constantin Ioanovici (1813 - 1861), Vicențiu Babeș(1821 - 1907), Gheorgheardelean (1837 - 1909), aurelBaciu (1886 - 1953), CoriolanBrediceanu și fiul său, CaiusBrediceanu, Roth Otto (1884 - 1956), iar dintreavocații de graniță îi mențio -năm pe alexici Nicola, VasileLanginovici și Ștefan Sandici,participanți la înființarea Camereiavocaților din Timișoara.După anul 1848, numărulavocaților s-a redus, ca urmarea măsurilor luate de autoritățiîmpotriva avocaților care auparticipat activ la evenimentelerevoluționare. Conform evidențelor ținute deJudecătoria țării Banatului dinTimișoara, în Banat activau 69de avocați, dintre care 37 laTimișoara și 4 la Lugoj.În 1857 apare legea deînființare a judecătoriilorurbariale, iar în 1868 legea deorganizare a justiției, urmatădupă un an de legea deexercitare a puteriijudecătorești. În 1871 seînființează Tribunalul Regesc dela Timișoara, iar în 1874 aparelegea practicării avocaturii nr.34/1874, care a permis

organizarea corpuluiprofesional al avocaților. ÎnBanat au fost organizateconform acestei legi Camereavocațiale la Timișoara, arad,Pecs, Szeged și Subotița.Înființarea Camerei avocațilordin Timișoara a avut loc la datade 25 ianuarie 1875, princonvocarea avocaților dinîntregul Banat, convocaredispusă de PreședinteleTribunalului Timișoara, dr. Francisc Pattyondy. Laadunarea de constituire auparticipat 81 de avocați, iar alți25 au trimis adeziuni în plicînchis. Ulterior, avocațilorfondatori li s-au alăturat unnumăr mare de avocați de peteritoriul Banatului care auformulat cereri de înscriere.Sub această denumire (Cameraavocaților) entitatea afuncționat până în 1921, datăla care s-a hotărâttransformarea ei în Barou. Prinordonanța din 6 februarie1919, CONSILIUL DIRIGENT ahotărât unele măsuri deorganizare, printre care cea adepunerii jurământului decredință față de Statul Român.În urma depuneriijurământului, avocații erauobligați să învețe limbaromână, care urma să fie

prima formă de organizare a avocaturiitimișene - camera Avocaților din Timișoara, înființată în 1875(perioada de început, 1875 – 1921)de Av. IoAn hAMpu, fost decan al baroului Timiș în perioada 1996 - 2004


lA AnIVersAre

folosită în justiție.Revenind la anul 1875,menționăm că primulPreședinte al Camerei avoca -ților din Timișoara a fost dr.Maurițiu Sülyok, pentruperioada 1875 – 1878.Următorii președinți au fost dr. Sülyok Mar, pentruperioada 1878 – 1881 (posibilaceeași persoană), apoi dr.Brettner Iosif (1881 - 1884), dr. Szüllo Erno (1893 – 1896,1896 - 1899), dr. NyamessyGiula (1899 – 1902, 1902 -1905), dr. Kissfaludy Kolaman (1905 – 1908, 1908 - 1911), dr. Kissfaludy Kolaman (1911 - 1920).La 7 februarie 1921, cândCamera avocaților s-a transfor -mat în Barou, au avut alegeripentru ocuparea demnității deDecan și pentru constituireaunui Consiliu al Baroului. a fost ales Decan dr. aurelCosma (primul Decan denaționalitate română), jurist

distins și luptător de elităpentru marea unire de la 1918(el fiind numit și primul Prefectal Județului Timiș îm 1919).În 1921 au fost adoptate maimulte acte normative care auurmărit unificarea legislației șicare au avut un impactdeosebit în dezvoltareaavocaturii. Legea din 26 iulie1921 prevedea dreptul oricăruiavocat înscris într-un barou dea pleda pe întregul teritoriu alRegatului României, precum șidreptul avocatului de a setransfera în oricare barou dinRomânia. această lege a stârnitși unele nemulțumiri în rândulavocaților din Banat și ardealcare au fost „invadați” de unmare număr de avocați sosițidin vechiul regat, care aveaucondiții mult mai permisive deaccedere în profesie. La rândullor, noii sosiți erau nemulțumițide condiția suplimentarăexistentă în Banat și ardeal dea avea titlul de doctor în drept.

Corifei ai Marii Uniri au fostnumeroși avocați timișeni deprestigiu ca: aurel Cosma,Lucian Georgevici, Gheorgheadam, aurel Baciu, CoriolanBăran, alexandru Biriescu,Nicolae Biriescu, cei din familiaBrediceanu Caius și Tiberiu,Sever Bugarin, Liviu Cigărean,Pompiliu Ciobanu, alexandruCoca, aurel Cosma junior, IuliuCoste, Cornel Crăciunescu,Ioan Demian, George Dobrin,Gheorghe Gârdea, augustinGiurgiu, Ilie Gropșianu, MihailGropșianu, Nicolae Imbroane,Petru Ișfan, George Labontru,Victor Mercea, GheorgheMiclea, Ion Nedelcu, PavelObădeanu, Nestor Oprean,Mihai Spăriosu, DimitrieZgăvârdea, Cornel Teicu,Emanuil Ungureanu, adalbertVadas – albin, Mihai Valeriu,aurel Vălean, Lazăr Zarcula,Gheorge Zărie.Toți au participat la Mareaadunare de la alba Iulia, mulți

au făcut parte din Marele SfatNațional, au fost înConducerea ConsiliuluiNațional Român, au fost ziariștipatrioți și apoi după MareaUnire au devenit oamenipolitici dedicați țării șipoporului român. Deasemenea, răspunzândchemării Consiliului Dirigent,mulți avocați de prestigiu autrecut în justiție sauadministrație, pentru a umplegolul lăsat de cei care aurefuzat să presteze jurământulfață de Statul Român, recentreîntregit.acestea sunt doar câtevaconsiderații referitoare laactivitatea avocaților timișeniîn perioada 1875 – 1921, careau adus strălucire și aprecierepentru Baroul Timiș,impunându-l ca Barou fruntaș,deschizător de drumuri,profund implicat în viațajudiciară și socială a Banatuluiși a țării.


lA AnIVersAre

Este de acum ştiut că odată cuapariţia Legii nr. 34/1874,avocaţii au avut posibilitateasă se constituie într-un ordinprofesional propriu, astfelînfiinţându-se în data de25.01.1875, în sala PrimărieiTimişoara, Camera avocaţilordin Timişoara, organism carenumăra 207 avocaţi înscrişi;de precizat că legea adoptatăa fost în fiinţă până la cădereaImperiului austro-Ungar.În anii ce au urmat, avocaturabănăţeană a fost confruntatăcu serioase probleme,străbătând perioade istoricetulburi, care şi-au pusamprenta asupra dezvoltării şiafirmării profesiei.anterior instaurării puteriicomuniste, prin Legea „Gruia”din anul 1940 şi apoi Legeanr.643/1944, s-a instituitacţiunea de „epurare” aavocaţilor, cu precădere evrei,dar şi a celor ce ar fi activat şimilitat în slujba hitlerismului,fascismului, în organizaţiilegionare, paramilitare, auintrodus şi susţinut în barourispiritul rasist, fascist, legionar.Din păcate, epurarea s-aprodus în multe cazuri pedovezi preconstituite,insuficiente sau chiar pe lipsăde probe concludente şi acondus la îndepărtarea dinavocatură a unor persoaneincomode, cu vederiprogresiste, (cazul dr. aurel

Baciu - decan 1942-1944, dl. adrian Brudariu - decan1939 - 1941).În acest climat tensionat, prinLegea nr. 3/1948 s-a dispus

desfiinţarea barourilor şiînfiinţarea colegiilor deavocaţi, aflate în subordineaMinisterului Justiției.Schimbările organizatorice au

condus adus la politizareaprofesiei, în condiţiile în careo serie de avocaţi şi-aupierdut calitatea de „avocat”pentru că, potrivit noiireglementări, într-un barou seputea înscrie numai cel pentrucare exercitarea profesiei deavocat reprezenta singurasursă de existenţă, fiind deciexclusă posibilitatea deţinerii,fie şi în coproprietate, a unorbunuri de valoare, adică apersoanelor consideratechiaburi, moşieri.Numai după doi ani, avocaturaa suferit o reformă generatăde reorganizarea teritoriuluiRomâniei şi prin Decretul-Legenr. 39/1950, trecându-se,practic, la instituirea forme„colective” de exercitare aprofesiei, urmând ca noilebirouri colective de avocaturăsă funcţioneze în localităţile încare existau şi instanţe dejudecată.apariţia Decr. 281/1954 aadus alte modificări înexercitarea profesiei, daravocatura a rămas pe maideparte subordonatăMinisterului Justiţiei, care asupravegheat şi coordonatîntreaga activitate a colegiilorde avocaţi prin intermediulnumitei „direcţii a instanţelorcivile, notariatelor, avocaturiişi jurisconsulţilor”, specialînfiinţată în acest scop.Deosebit de importantă a fost

o scurtă istorie, mai puțin cunoscută,a avocaturii din Banatde Av. VAlerIu răuță, fost decan al Baroului Timiș între anii 2012-2016


lA AnIVersAre

prevederea conform căreia s-aintro dus învăţământulideologic/politic, activitate ce acunoscut o intensificare ulterioarăprin implicarea avocaţilor înfrecventarea unor cursuri lainstituţii abilitate în studiulmarxism-leninismului și, mai apoi,a documentelor de partid.Prin apariţia decretuluisusmenţionat, avocatura şi-apierdut practic o relativăindependenţă ce exista, dinmoment ce Ministrul Justiţieistabilea criteriile de primire înprofesie, numărul avocaţilordefinitivi şi stagiari, numireapreşedinţilor de colegii etc. acelaşiact normativ permitea înscriereaîn colegiile de avocaţi a unorabsolvenţi de „şcoli juridice” cudurata de un an sau aabsolvenţilor facul tăţilor de dreptfără examenul de stat, persoanece au creat mari deserviciiînfăptuirii actului de justiţiedatorită nivelului lor slab depregătire profesională.În anii următori colegiile au fostobligate să înfiinţeze grupe deînvăţământ profesional şi politico-ideologic, grupe ce și-audesfăşurat activitatea la începutpe o perioadă de doi ani şi care auavut menirea de a perfecţionapregătirea sub toate aspectele,inclusiv definirea avocatului de„tip nou”.În spiritul documentelor de partid,în anul 1971 Ministerul Justiţiei aemis Ordinul nr. 645/C/1971 princare s-a dorit luarea de măsuripentru buna desfăşurare a avoca -turii în vederea îndepliniriihotărârilor Plenarei din 3-5noiembrie 1971, cerându-se caavocaţii să studieze temeinicdocumentele de partid şi de stat,să-şi însuşească învăţătura marxist-leninistă pentru ridicarea conştiinţeilor socialiste, accentuarea studiuluiindividual şi cunoaşterea temeinică

a legilor, a practicii judiciare, aliteraturii juridice, hotărându-se săse prelucreze permanent actelenormative apărute și să se întă -rească controlul profesional, etc.Sfârşitul anului 1989, cuevenimentele ce au schimbat şisistemul de justiţie, a marcatdezvoltarea ulterioară a avocaturii,aceasta fiind reorganizată prinDecretul-lege nr. 90/28 febr. 1990,primul act normativ ce a aşezatprofesia pe noi baze şi prin care s-a instituit autonomia acesteia,urmată de privatizarea consfinţităprin Legea nr. 51/1995.Revenind la particularităţileavocaturii bănăţene, este deremarcat ca un fapt deosebitinfluenţa zonei în care îşidesfăşurau activitatea unelebirouri.astfel, potrivit surselor deinformaţii menţionate înmonografia „Istoria BarouluiTimiş”, conducerea fostuluiColegiu Regional de avocaţiTimişoara a fost confruntată înperioada anilor 1950 cu problemarepartizării avocaţilor ce urmau săactiveze în birourile situate în zonade frontieră cu fosta R.S.F.Iugoslavia. În condiţiile în care aexistat ani de-a rândul o legislaţiedeosebit de restrictivă de acălători în localităţile de frontieră,pentru a împiedica trecereafrauduloasă a frontierei - fenomence a crescut în intensitate înperioada anilor 1980, s-a cerut caavocaţii ce profesau pe lângăJudecătoriile Deta, Moldova Nouăși Oraviţa să obţină autorizaţii decălătorie pentru accesul în acestelocalităţi, acte ce se eliberau cugreutate, după verificăriminuţioase privind persoanasolicitantă, fapt ce a implicatdeseori intervenţia conduceriiColegiului.Tot legat de posibilitateaavocaţilor de a se deplasa liber, se

cuvine a menţiona si faptul că înanul 1959 conducerea Colegiul deavocaţi a decis să se ţină oevidenţă specială a plecărilor înstrăinătate a avocaţilor - obligaţiece s-a păstrat, sub o altă formă,până în anul 1990.Din documentele arhivelor a mairezultat că din anul 1955 Colegiula ţinut o evidenţă a cauzelor încare figurau ca părţi cetăţenisovietici, iar în aceste dosaretrebuiau repartizaţi avocaţi ceerau consideraţi foarte binepregătiţi, profesional şi politic,activitatea colegilor fiind atentsupravegheată.De reţinut că ulterior, prin lege, s-a impus şi avocaţilor obligaţia săinformeze şi să prezinte evidenţacauzelor în care urmau să acordeasistenţă juridică unor justiţiabilicetăţeni străini, cu precizarea căangajarea unor asemeneajustiţiabili se putea face dupăobţinerea unei aprobări din parteaorganului de conducere aColegiului.Puţini colegi ştiu că în anul 1958avocaţii timişoreni au prestat„muncă patriotică” pe un şantierde hidroamelioraţii situat în zonaIecea Mare - Beregsău Mare,activitatea fiind apreciată drept”deosebită”, potrivit presei vremii.Probabil la fel de puţini colegi aucunoştinţă despre existenţa unoracte de revoltă a unor colegi faţăde noua ordine social-politicăinstaurată, existând în arhivădocumente privind condamnăripenale în acest sens; demn derelevat este cazul av. alexandruRoşcoban, sancţionat în anul 1958la pedeapsa închisorii de douăzecide ani muncă silnică, pentrucomiterea infracţiunii de „uneltireîmpotriva orânduirii de stat”, fiindgraţiat ulterior şi reprimit înprofesie după îndelungi solicităriadresate Ministerului Justiţiei.Tot pentru aşa-zise ”încălcări ale

puţini colegi ştiucă în anul 1958avocaţiitimişoreni auprestat „muncăpatriotică” pe un şantier dehidroamelioraţiisituat în zonaIecea Mare -Beregsău Mare,activitatea fiindapreciată drept”deosebită”,potrivit preseivremii.

potrivit surselorde informaţiimenţionate în monografia„Istoria Baroului Timiş”,conducereafostului colegiuregional deAvocaţi Timişoaraa fost confruntatăîn perioada anilor1950 cu problemarepartizăriiavocaţilor ce urmau să activeze înbirourile situateîn zona defrontieră cu fostar.s.F. Iugoslavia


lA AnIVersAre

ordinii de stat şi de drept”, dar separe de o gravitate mai mică, aufost suspendaţi pe termennelimitat din profesie un număr deşase avocaţi; unora, după un timp,le-a fost înlăturată sancţiunea.Conducerea Colegiului de avocaţiTimiş a decis în anul 1972adoptarea de măsuri pentru„îmbunătăţirea activităţiidesfăşurate”, sens în care s-ahotărât, între altele, numirea unorresponsabili profesionali şiorganizatori de grupă laînvăţământul profesional – care s-aţinut de două ori pe lună, cu oOrdine de zi verificată anteriorşedinţelor de şeful de grupă șinumirea unor lectori pentruînvăţământul politico-ideologică,ţinut lunar.ar mai fi de amintit preocupareaconducerii Colegiului pentrudesemnarea avocaţilor care auacordat asistenţă juridică încauzele privind avutul obştesc,ştiut fiind că astfel de cauze, deregulă, se soluţionau în şedinţe dejudecată „la faţa locului”, adică lasediul unităţii/instituţiei păgubite,cauze în care, evident, concluziile„apărătorului” nu puteau aduceatingere interesului general,protecţiei „bunului public”, rolulavocatului fiind practic limitat lasolicitarea de aplicarea de „largicircumstanţe atenuante” (atuncicând era posibil).Ca avocat desemnat în judecareaunor astfel de cauze, îmi permit săafirm că în unele dosare asistam lamanifestări deosebit de virulentedin partea „acuzării”, demne de operioadă credeam apusă şi în care,nu de puţine ori, se solicitaucondamnări severe, ca „pilde” și”exemple” pentru publicul asistent.Evident că evenimentele dindecembrie 1989, consumatepentru început în Timişoara, şi-aupus amprenta asupra schimbărilorpolitico-sociale ce urmau a se

produce şi în justiţie şi în sectorulavocatură.avocaţii timişoreni au dat semnalulprivind necesitatea luării unormăsuri radicale ce vizauindependenţa profesiei şi ieşireaacesteia de sub tutela MinisteruluiJustiţiei şi au militat, propunândsoluţii concrete ce s-au regăsitparţial în adoptarea Decretului-lege nr.90/1990, act normativ ce ainstituit pentru prima datăprincipiul autonomiei profesiei.Nu pot încheia fară a aminti că auexistat avocaţi timişoreni care auavut o activitate deosebită,recunoscută prin numirea sauacordarea de funcţii importante însegmentul juridic-administrativ. Unloc aparte îl deţine dl. av. PetrePetrişor (foto) - participant directşi marcant la acţiunilerevoluţionare din luna decembrie1989 din Timişoara, contribuţia safiind recunoscută prin acordareaunei înalte distincţii de stat, apoiprin numirea ca preşedinte alTribunalului Timiş.O demnitate înaltă a dobândit şidl. av. alexandru Roşcoban (foto),fostul deţinut politic condamnat înanul 1958, devenit în ianuarie1990 primul preşedinte al CPUNTimiş.De o mare recunoaştere s-abucurat şi activitatea dl. av. MihaiRuva, care a fost ales ca senatorPNL în prima legislatură alegeriledin anul 1992 şi, la fel deremarcabilă a fost apreciatăactivitatea dl. av. Dumitru Ganţ(foto), ales ca Prefect al jud. Timişîn perioada 1996-2000.Se cuvine a mai aminti că actualulBarou Timiş se bucură de odeosebită apreciere din parte altorentităţi similare având încheiateprotocoale de colaborare cu BaroulMontpellier, Camera avocaţilorNovisad şi Pancevo, Cameraavocaţilor din Szeged, BaroulPoznan.DumiTru gaNț

alexaNDru roșcobaN

PeTre PeTrișor


lA AnIVersAre

Evocarea unor personalități aleBaroului Timiș devine dificilă,în condițiile în careconstrângerile de spațiu impuno selecție riguroasă. Voi face,în cele ce urmează, referire lacâțiva avocați cu meriteincontestabile la dezvoltareabaroului, care au avut ocontribuție remarcabilă laînfăptuirea Marii Unirii de la 1Decembrie 1918, dar și la roluljucat de aceștia la instaurareaadministrației și la preluareajustiției în Banat. Prezentareaurmează ordinea alfabetică, cureferiri la traiectul profesional,dar și la demnitățile ocupate înStatul Român.

coriolan băran, n. 6 octombrie1896, Nerău (Timiș), d. 2 iunie1919, Timișoara. Cursuri licealela Mako, absolvent al Liceuluigreco-ortodox din Brașov,studii juridice la Facultatea deDrept din Budapesta, pe care lecontinuă la Cluj unde obține șidoctoratul în științe juridice înanul 1923. Practică avocaturaîn perioada 1920-1948, înBaroul Timiș. a fost stagiarulavocaților dr. aurel Cosma șidr. Vasile Chiroiu. În timpulPrimului Război Mondial estetrimis pe frontul italian; esterănit și internat un spital dinBudapesta; fiind în refacere,activează în biroul avocatuluidr. Ioan Erdely. Este trimis dinnou pe frontul italian, unde îlcunoaște pe generalulbănățean Domășneanu, cu careva colabora în perioadainterbelică. Se implică înorganizarea gărzilor naționaledin Sânnicolau Mare șiparticipă la alba Iulia ca delegatal gărzilor naționale. a ocupat

demnitatea de primar alTimișoarei în perioada 1929-1933, cea de prefect înperioada 1932- 1933, și cea desubsecretar de stat laMinisterul de Interne. Dupăanul 1940, se dedică avocaturii.Este arestat în anul 1950,deținut timp de 5 ani și 6 luni,fiind condamnat pentruactivități împotriva claseimuncitoare. În anul 1994, i-afost revizuită sentința, instanțaconstatând că nu se facevinovat de faptele imputate.

caius brediceanu, n. 25 aprilie1879, Lugoj, d. 1953 Lădești(Vâlcea). a fost fiul luiCoriolan Brediceanu, mareleavocat al Lugojului, unluptător neobosit pentrudrepturile românilor. a urmatșcoala primară la Lugoj, apoicursuri liceale la LiceulGerman din Sebeș, la Liceul Sf.Sava din București și la Iași,promovând bacalaureatul înanul 1896. Sfătuit de familie,

se înscrie la Facultatea deMedicină din Viena, darrenunță după 2 ani. Urmeazăcursuri de drept la Viena șiMontpellier. Obține titlul dedoctor în drept la Viena.Obține „censura” la Budapestași practică avocatura la Lugojși București. Înrolat în armataaustro-ungară, este trimis pefront; la sfârșitul anului 1918se află la Pola, port în care seaflau un mare număr desoldați și marinari români, pecare îi organizează; redacteazăstatutul Gărzilor Naționale. afost decorat cu Medalia„Signum Laudis”. Se implică înpregătirea actului Unirii,participă la alba Iulia, undeeste desemnat notar aladunării, apoi este delegat săpredea Regelui documenteleUnirii. Este numit în comisiacare a pregătit Conferința dePace de la Paris. Din anul1921, activează în diplomație;deosebit de apreciat de cătreNicolae Titulescu, este numitministru plenipotențiar înargentina, Chile și Brazilia,apoi va ocupa demnitatea deambasador la Viena, Vatican șihelsinki. Se reînscrie în BaroulLugoj, unde practică avocaturapână în anul 1948, când i serespinge cererea de înscriereîn barou. Nu se cunoscmotivele pentru care a avutstabilit domiciliul obligatoriuîn localitatea Lădești.

personalități ale Baroului Timiș.Destinede Avocat lAzăr gruneAnțu, decan al Baroului Timiș în perioada 2004-2012

coriolaN băraN caius breDiceaNu


lA AnIVersAre

liviu cigăreanu, n. 7decembrie 1875, Turda, d. 21august 1952, Văcărești.Urmează cursurile școliigenerale din Turda, apoiliceul la Blaj, promovândbacalaureatul la vârsta de 17ani. Devine student alfacultăților de drept din Clujși Budapesta, obține licențaîn drept în anul 1903, apoi„censura” în anul 1904. apracticat avocatura la Vârșeț,Biserica albă și Oravița.Personalitate remarcabilă, aocupat funcția de Președinteal Consiliului de Războiînființat la Oravița. Estedelegatul Cercului electoralOravița la alba Iulia, participăla Conferința de Pace de laParis, ca asistent al omuluipolitic Vaida-Voievod.activează ca avocat laOravița, dar și la Timișoara.Ocupă demnitatea de decanal Baroului în perioadele1927-1929 și 1937-1939, esteprefectul județului Timiș-Torontal în perioada 1928-1930, notar public înperioada 1939-1948. Estearestat în noapteademnitarilor (15 aprilie 1952)de către organele desecuritate, fiind condamnatla 24 luni de muncă înColonia de muncă aPenitenciarului. Moare la 4luni de la arestare.

aurel cosma, n. 26 septembrie1867, Beregsăul Mare (Timiș),d. 31 iulie 1931, Timișoara.Urmează cursurile LiceuluiPiarist din Timișoara, facestudii de drept la Debrețin șiBudapesta, beneficiind de obursă acordată de cătreFundația „Gojdu”. În anul 1894susține doctoratul cu teza„Pedeapsa cu moartea”,lucrare deosebit de apreciată.În anul 1896 promovează„censura” și își deschide birouavocațial la Timișoara. Dupăizbucnirea războiului esteconcentrat și repartizat în maimulte unități militare, fără a fitrimis pe front. Participă laTimișoara, în sala garnizoanei,la ședința ofițerilor, când seanunță formarea consiliilornaționale. Împreună cu ungrup de avocați româniprezenți se retrag într-o salăalăturată și pun bazeleConsiliului Național Român.Organizează Gărzile Naționaledin județ. Participă la albaIulia, unde susține UnireaBanatului cu România fărăcondiții. Este primul prefectromân al județului Timiș-Torontal. În anul 1921 a fostales primul decan român alBaroului Timișoara. Din anul1922 este numit ministrullucrărilor publice. a fostdeputat și senator, a primitordine și medalii românești și

străine ca semn de aprecierepentru serviciile aduse StatuluiRomân.

iuliu coste, n. 26 aprilie 1876,Nădlac (arad), d. 8 decembrie1967, Timișoara. Pregătireașcolară o face la școala dincomuna natală, studiile licealela Chișineu Criș și la Mako, celejuridice la Oradea și Budapesta,unde obține titlul de doctor îndrept, dar și „censura”. Practicăavocatura în Baroul arad, apoise transferă la Timișoara. Esteîncorporat în anul 1916, fără afi trimis pe front. Se implică înpregătirea actului Unirii și estedelegat de către Cerculelectoral Ciacova la alba Iulia.Este reținut de cătreautoritățile sârbești în garaTimișoara, împreună cu ceilalțidelegați. Va fi eliberat în datade 2 decembrie 1918, cuimensul regret de a nu fi fostprezent la alba Iulia. DupăMarea Unire va ocupa postulde prefect al județului Timiș-Torontal în perioadele 1922-1925 și 1927-1928. a fondatBanca Ciacovana, prima bancăromânească din Banat, a fostacționar la Kandia Timișoara.Membru în Consiliul Baroului,a activat în cadrul asociațieiavocaților Democrați. Sepensionează în anul 1947,evitând umilința de a fi supuslegilor de epurare. Primește

ordine și medalii din parteaStatului Român. a fost deputatîn Parlamentul României. Înanul 1952 este reținut de cătreorganele de securitate și i sestabilește domiciliul obligatoriu,fără a exista o hotărâre decondamnare. I se confiscăîntreaga avere. Întors acasă, îșigăsește locuința ocupată dechiriași și primește o cameră lasubsolul imobilului. Rămas fărăsurse de existență, cultivălegume în grădina proprie, pecare le comercializează în piață.

mihai gropșianu, n. 10decembrie 1869, SascaMontană, d. 26 octombrie1952, Oravița. Cursuri liceale laBiserica albă și Kecskemet,studii juridice la Budapesta șiOradea. Titlul de doctor îndrept și „censura” le primeștela Budapesta. a profesatavocatura la Oravița șiTimișoara. În timpul PrimuluiRăzboi Mondial este trimis pefront, fiind „comandant deetapă”. În luna noiembrie 1918organizează exemplar Gărzile șiConsiliile Naționale din Oravița,Valea Nerei și Valea Carașului.Este delegat la alba Iulia dinpartea locuitorilor din SascaMontană. La începutul anului1919, este numit procurorgeneral al Parchetului de laTârgu Mureș, apoi prim-procuror al Parchetului de pe

liviu cigăreaNu aurel cosma mihai groPșiaNuiuliu cosTe


lA AnIVersAre

lângă Curtea de apel Cluj,pentru ca în toamna anului1919 să fie numit în aceeașifuncție la Parchetul Curții deapel Timișoara. a organizatBaroul Timișoara, participândla alegerea primului decanromân al acestuia, în persoanaavocatului dr. aurel Cosma. aocupat demnitatea de decan albaroului în perioada 1922-1928, de vicepreședinte alUniunii avocaților în perioada1922-1927, de senator deCaraș-Severin. a primit ordineși medalii din partea StatuluiRomân. Se pensionează în anul1945, dar este trimis în fațaComisiei de epurare a Baroului,unde refuză să se prezinte șitrimite un amplu memoriuexplicativ, Comisia dispunândachitarea. După deces, sesistează pensia de urmașacordată soției, singura sursăde existență a acesteia.

victor mercea, n. 4 august1882, Parța (Timiș), d. 30 iulie1981, Cluj-Napoca. Rămâneorfan de ambii părinți la vârstade 7 ani, urmează școalaprimară la arad, apoi studiileliceale și pe cele de drept laOradea, fiind beneficiarul uneiburse acordate de Fundația„Gojdu”. În anul 1906 devinedoctor în drept, titlu acordatde Facultatea de Drept dinCluj, apoi în anul 1910

promovează examenul de„censură”. Începând cu anul1910, practică avocatura laTimișoara. În anul 1918 s-aimplicat în organizarea GărzilorNaționale. Va fi desemnatdelegat al Cercului electoralTormac la alba Iulia. Răspundeapelului Consiliului Dirigent,intră în administrația județuluiTimiș, fiind numitvicepreședintele ConsiliuluiJudețean. a ocupat demnitateade decan al Baroului înperioada 1929-1937. În anul1948, i se respinge cererea deînscriere în Barou, fiind supuslegilor de epurare. Lipsit demijloace materiale pentruîntreținerea sa și a familiei, seangajează pe perioade scurtede timp jurist, apoi portar la unspital din Deva.

Titus Popovici, n. 5 ianuarie1890, Lugoj, d. 7 noiembrie1963, Voluntari-București. afost fiul protopopului de Lugoj.Urmează școala primară laLugoj, liceul la Brașov. Studii dedrept la Budapesta șiBratislava, obține licența laBudapesta în anul 1912 și titlulde doctor în drept în anul 1920la Cluj. a practicat avocatura înperioada 1921-1948 laTimișoara și Lugoj. a fostsecretar de stat la MinisterulEconomiei. a ocupatdemnitatea de decan al

Baroului Lugoj. În anul 1948,Comisia de epurare îi respingecererea de înscriere în Baroucu motivarea că „nu practicăefectiv avocatura, are teren de50 de ha, are salar de 49.000de lei de la Uzinele Ferdinanddin Nădrag”. Se stabilește înBucurești, unde se angajeazămagazioner la o cooperativămeșteșugărească. Depistat desecuritate, este arestat înperioada 6 mai 1950 – 6 iulie1955, fără a fi condamnat, fiindconsiderat deținut politic.Soția, rămasă fără venituri,solicită pensie; i se respingecererea pe considerentul că„soțul a pierdut dreptul lapensie” în baza Decretului nr.292/1959.

emanoil ungureanu, n. 23decembrie 1845, Satchinez(Timiș). d. 29 martie 192,Timișoara. absolvent și doctorîn drept al Facultății de Dreptdin Budapesta. a practicatavocatura la Budapesta șiSzeged. În perioada 1869-1872a avut calitatea de consilier alUniversității din Budapesta.După înființarea Baroului Timiș,depune cererea de înscriere la10 mai 1875, stabilindu-șisediul profesional la Timișoara.Beneficiarul unei pregătirijuridice solide, a fost deosebitde apreciat de către magistrațiiCurții de apel din Szeged,

aceștia afirmând că „ManuUngureanu nu susține niciodatăo cauză în care nu aredreptate”. Practică avocaturapână în anul 1910, când solicităînscrierea pe tabloul avocațilorincompatibili deoarece seocupă de activități publice și debinefacere. a înființat Banca„Timișana”, pe care a condus-o15 ani. În timpul în careTimișoara s-a aflat sub ocupațiesârbească, pentru salvareapatrimoniului băncii a ascuns înpropria locuință banii și titlurilede valoare. S-a implicat înpregătirea Unirii, a fost ales înMarele Sfat Național, a fostsenator de Ciacova în PrimulParlament al României Mari. asusținut o serie de activitățisociale, culturale, a înființat uncămin pentru copii săraci, ofundație căreia i-a donat sumade 379.000 de coroane. Nu afost căsătorit, nu a avut familieși moștenitori, lăsând printestament întreaga averePalatului Cultural și bisericilorortodoxe române dinTimișoara. Consiliul Baroului, înședința din data de 18 ianuarie1919, a aprobat cererea deridicare a stării deincompatibilitate, dispunândînscrierea pe tabloul avocațilorpledanți. La scurt timp, solicităradierea din tabloul avocaților„din cauză de bătrâneață”.După deces, la inițiativa și cucontribuția financiară aBaroului și a unor avocațiapropiați și a altor personalitățibănățene, a fost ridicat înmemoria acestuia, în anul1931, un monument amplasatîn fața unui liceului edificat pecheltuiala acestuia, careactualmente îi poartă numele.Bustul lui Emanoil Ungureanu afost primul monumentromânesc ridicat la Timișoara. vicTor mercea emaNoil uNgureaNuTiTus PoPovici


Le-am fost alături la cele maiimportante evenimente dinviața personală, dar și din ceaprofesională, găsind soluțiivestimentare complexe sicorecte pentru fiecare înparte. am avut mereu discuțiide calitate și am întâlnitoameni care ne-au inspirat șisusținut pentru a ne urmavisul, acela de a deveni celmai important brand decostume realizate lacomandă din romania.

Ne bucurăm să fim din nouparteneri și la Balul avocaților,o ocazie unică de a admiramai multe costume TudorTailor într-o singură seară șipe această cale îi mulțumimdomnului decan Sergiu Stănilăpentru relația deosebită pecare o avem pe planprofesional, dar mai alespentru prietenie! apropo deBalul avocaților: vă reamintimcu respect importanțarespectării coduluivestimentar, care aparemereu pe invitație, iar de cele

mai multe ori este BLaCK TIE.Tie - de la papion (bow-tie) șinu de la cravată, de aceastădată și presupune neapăratpurtarea unui Smoking(americanii îi spun Tuxedo),adică un sacou de obiceinegru sau din culori închise,cu reverele din satin negru șiînchidere la un singur nasture.Pantalonul mereu cu vipușcădin același satin, pantofii din

piele lac (patina leather), iarcămașa cu manșete pentrubutoni și nasturi ascunși saucu plastron. Este orecomandare succintă, pentruo ținută care să vă onorezepoziția socială, dar mai ales pecea profesională.

avem convingerea că meseriade avocat este una careimpune o ținută impecabilă,

costume croite perfect, din stofe de cea mai bunăcalitate, dar și cămăși saupantofi pe măsură. Într-oepocă a fast fashion-ului, se vor distinge mereu și ușorbărbații îmbăcați atent și cu gust.

Odată cu aniversarea a 145 deani de avocatură la Timișoara,inaugurăm și noi noulshowroom Tudor Tailor. Noupentru că are o nouăînfățișare, un nou designinterior, cu care ne dorim săaducem un ambient specialfiecărei întâlniri și fiecăruiproces de măsurători sau deprobe de costum. Locația varămâne aceeași și ne dorim sădevină una de tradiție în oraș.

Prin urmare, vă dorim multesute de ani de avocaturăînainte, mereu îmbrăcați în costume de calitate!

Cu prietenie,echipa Tudor Personal Tailor -

Timișoara

Tudor personal Tailor - TimișoaraIntrăm în al șaselea an de prezență a Tudor Tailor în Timișoara și ne bucurăm nespus să fie mai bine de cinci ani de prieteniecu Baroul Timiș, dar mai ales cu avocații din Timiș, care, rând pe rând, ne-au devenit clienți și mai apoi, prieteni.


InTerVIul eDIțIeI

la nici 38 de ani, numele dvs. de artist are deja strălucire pe firmamentul muzicienilorromâni de anvergurăinternațională. ce reprezintăpianul pentru dumneavoastră,pentru universul dvs. spiritual?cum ați ales, la începuturi,acest instrument?

Când am văzut numărul 38,reprezentând vârsta mea, amfugit pe repede înapoi 31 deani, amintindu-mi momentelecele mai plăcute din viața meași am ajuns cu o ușoarănoastalgie și la ziua în care amplecat cu mama de mână sămă înscrie la școală. Își doreasă facă om din mine și am ieșitpianist! Deși era liceul de artedin arad, în 1988 i se spuneașcoala generală nr 19. Îmi aducși acum aminte cu amuzamentcum am pornit noi de acasă cuun plan și ne-am întors totalpe dos. Tata este un sculptortare talentat, autodidact, fărădiplomă, cum îmi place mie să-l numesc, iar eu în prunciedesenam de zor cu mânastangă cam toata ziua,excepție făcând momentelecând mergeam să bat mingeape maidan cu vecinii mei dincartier. Planul părinților meiera să mă înscrie la liceul dearte pentru a urma cursurilede desen, pictură și mai apoisculptură, deoarece aveam“profesorul” acasă și pe lângă

profesor, aveam și toatedălțile și ustensilele necesareunui viitor sculptor. ajunși la școală, am aflat cumirare că aceste cursuriîncepeau doar din ciclulgimnazial, dar doamnadirector de la acea perioadă avenit repede cu o soluție și aîntrebat-o pe mama dacă nu ardori să mă înscrie la pian saula vioara pentru ciclul primar.Pregătit de acasă cu radieră,creion și coli albe de desen,pentru o posibilă probă deaptitudini, am ajuns să cânt “Înpădurea cu alune” și să fiuadmis la pian, pentru că vioaratare nu-mi plăcea. După terminarea cicluluiprimar eram atât de

îndrăgostit de pian, încât i-amrugat pe ai mei să mă lase încontinuare la secția de muzicăși să continui studiul pianului.Deja câștigasem numeroasepremii în competiții și îmiplăcea să bucur lumea printalentul meu. ajuns la finalul liceului,conservatorul a devenitsingura opțiune valabilăpentru mine, deoarece pianuldevenise în adevaratul sens alcuvântului o parte din mine șieram deja cei mai buniprieteni. astăzi, după o viață petrecutăîn fața pianului și dupa mii șimii de ore de studiu, cred cutărie că suntem inseparabilipână la capătul vieții. acest

instrument mi-a devenit întimp cel mai bun prieten(astăzi împărțind acel loc 1 cusoția mea). Când cânt la pianpot să râd dar pot să și plâng,și nu mă sfiesc să spun că și lavârsta maturității îmi mai șterglacrimi după ce cânt unelepiese care mă poartă înamintiri legate de locuri sauoameni dragi. Mulți spun că limba englezăeste limba universală a zilelornoastre. Nu neg acest lucru,mă folosesc și eu de ea înmulte ocazii, dar pentru minemuzica este limba universală,iar pianul mi-a daruit șansa dea comunica atât de simplu șinatural cu oameni din lumealargă.

„Muzica mea aproape că se scriesingură în Timișoara”Interviu cu Teo MIleA, pianist și compozitor român

Fotografii de Mihai Toth


InTerVIul eDIțIeI

V-ați născut în județul Arad, ațiînceput să cântați la pian la vârstade 6 ani la liceul de Muzică „sabin Drăgoi” din Arad și ați urmatcursurile Facultății de Muzică dincadrul universității de Vest dinTimișoara, pe care ați absolvit-o în 2005. De atunci, ați progresatcontinuu în carieră, alegând să văcontinuați viața și creația muzicalăîn canada, la Toronto. cât de mult v-a ajutat profesional opțiunea dvs.de a trăi și evolua peste ocean?

Eram prin liceu când părinții meimi-au povestit că prin anii `80 auavut posibilitatea să plece în Suediadar, deși era foarte tentant, audecis să rămână în țară. Mi-auexplicat ei prin cuvinte simple căoamenii din jurul lor, prietenii,familia, locurile dragi, linișteasufletească erau totul pentru ei șinu doreau să le dea la schimbpentru nimic în lume. acum îiînțeleg perfect, dar ani în urmăcuvintele lor nu făceau parte dinviziunea mea. Ca adolescent, șichiar ca tânăr, am fost o fire mairebelă, care nu dorea nici în ruptulcapului să stea într-un tipar. Nuputeam concepe că ceva sau cinevasă îmi îngrădească libertatea de acutreiera lumea în lung și-n lat. Vreme de 33 de ani și jumătate amlocuit “acasă” (așa numesc euRomânia mea!), iar când am avutposibilitatea să plec peste ocean,am plecat cu dorința nebună de avedea ce este în lumea nouădespre care tot citeam, vedeampoze și filme și mulți povesteau.Odată trecută ”balta”, m-am trezitla realitate și mi-am dat seama căaproape tot ceea ce știam nu evalabil. Pe noile meleaguri, singurullucru rămas în comun cu rânduielilede acasă a fost pianul. Și în Canadapianele au tot 88 de clape, caresunt tot albe și negre, iar valsuleste tot în măsura de ¾. Plecasem deja din țară cu un

concert antamat în viitorul meuoraș, Toronto, într-una din cele maifierbinți locații muzicale, undecântau numai nume bune dinlumea internațională a muzicii. Lafinalul concertului, Ed, proprietarulsălii de concerte, m-a privit și mi-aspus: “Datorită ție, de azi înaintevoi privi România cu alți ochi!”. Nu-i venea să creadă că un nou venit înToronto, de nici o lună și jumătate,debutează cu casa închisă șitermină concertul cu sala înpicioare, lucru ce nu i se maiîntâmplase în cei 15 ani deactivitate. Fiecare apariție m-a motivat totmai mult și tot mai mult, șisimțeam cum interpretarea meacrește în calitate și în profunzime șicapătă un contur tot mai matur.ajuns pe pământul nou, îmipropusesem ca încă de la începutsă joc cu toate cărțile pe masă,totul sau nimic, pentru că nuaveam nimic de pierdut. Îi aveamalături pe cei mai buni prieteni ai

mei, soția și pianul, și știam deja căîn această echipă putem să neînvingem temerile și să ne depășimlimitele. astăzi, după mai bine de 4 ani de ladebutul canadian, spun că amreușit să cuceresc prin muzica mea,prin muncă, prin dăruire și prinsuportul continuu al jumătățiimele, un teritoriu nou, aproapeimpenetrabil.

sunteți, practic, profund legat de Timișoara: după absolvireafacultății, ați a făcut parte din câtevatrupe de jazz, precum horeacrișovan Quartet sau The Trumpetsound, împreună cu care ațiconcertat în diferite cluburi șifestivaluri de aici, ați lucrat cuAmalia gaiță la proiectele muzicale„sounds of christmas” și „culori” și ați susținut direct candidaturaTimișoarei la titlul de capitalăculturală europeană 2021. cât dedes reveniți pe malurile Begăi? ce vă ține aproape de Timișoara?

Timișoara înseamnă pentru mine„acasă”. De fiecare dată când intruîn oraș, simt o liniște care măcuprinde și care îmi dă aceasenzație de bucurie că am ajuns înlocul meu de suflet. De aceea, înfiecare an ajung să mă plimb prinlocurile mele preferate, cel puținde două ori, să îmi savurez cafeauala terasele pline de prieteni și depovești, sau să cânt în locul de careinima mea se simte atrasă ca de unmagnet.Mă leagă 15 ani de amintiri deorașul acesta și îmi aduc cu maredrag și nostalgie aminte prima lunăcând am ajuns în Timișoara. Eraoctombrie 2000, vremea eraperfectă, se așternea ușor toamnapeste oraș și în fiecare seară urcamîntr-un mijloc de transport încomun nou, cu o altă destinație,pentru a merge până la capătulliniei; astfel învățam noul meu

„pentru că pe o parte dintreinvitații prezențila aniversareacelor 145 de anide la atestareaBaroului Timiș îicunosc personal,iar pe ceilalțiabia aștept să îiîntâlnesc, am sămă așez la pianulde pe scenaoperei dinTimișoara cu emoțiareîntâlniriiprietenilor dragidin sufrageriamuzicală”


InTerVIul eDIțIeI

„acasă”. apoi l-am luat la pas,mă plimbam prin fiecarecartier să descopăr parcurile șisă admir superba arhitectură aclădirilor. Până de Crăciuncunoșteam toată urbea îndetaliu și eram deja îndrăgostitireversibil de tot ce era în jurulmeu. Mi-am făcut foarte repedeprieteni și, cu siguranță, șiacest lucru a contat enorm îndragostea vie pe care o portTimișoarei. La început, amcolaborat cu colegi din cadrulfacultății de muzică, undeînvățam tainele pianului clasic.Dar pentru că îmi doream săexplorez și alte teritoriimuzicale, am cochetat foarterepede și cu alte stiluri dincare s-au născut colaborăriulterioare, de care sunt foartemândru și de care îmi estetare dor. Cu siguranță, în viitorvoi aduce în fața publiculuimeu noi proiecte care vorpresupune noi colaborări, darși reîntâlniri pe scenă cuprieteni vechi. Momentul cu cea mai mareîncărcătură s-a consumat în 26Iulie 2012 la Galeria Calpe dinbastion, când am apărutpentru întâia oară, cu foartemari emoții, în fața publiculuitimișorean, în calitate depianist și compozitor. Dupăacel recital mi-am dat seamacât de mult îmi dăruise orașulîn cei aproape 12 ani petrecuțideja în el. Cea mai mare partedin compozițiile mele le-amscris aici, și chiar am testatputerea locului în sensul că înurmă cu 2 ani, înainte de azbura spre Timișoara, undeurma să concertez în cadrulFestivalului artelor, eram cupiesa “Serenada” în lucru șisperam să o finalizez până laconcertul din Piața Operei.

acum spun, din fericire n-amfinalizat-o, pentru că odatăajuns în locul meu de suflet,m-am dus să-mi fac încălzireala Conservator înainte deconcert și, fără nici o pregătire,„Serenada” își găsise parcăsingură forma. am putut să ocânt în premieră la finalulconcertului meu, în fațapublicului meu! Vă mărturisesccu toată sinceritatea că lafinalul acestei piese eram culacrimi în ochi. Faptul cămuzica mea aproape că sescrie singură în Timișoara,faptul că aproape că nutrebuie să depun nici un efort:totul curge natural și totul areo poveste.

ce prevalează în cariera dvs. de pianist: interpretarea sau compoziția? Aveți un stilpropriu, se poate încadra încele binecunoscute? ce artișticlasici sau contemporani v-au influențat și inspirat celmai mult din punct de vederemuzical?

Când am început să-mi așternpe hârtie ideile muzicale și maiapoi să le dau o formă, amfăcut-o la imboldul soției.După cum spune tata,„zdrăngăneam” la pian în casăși, într-o zi, Raluca s-a furișatîn camera cu pian în timp ceeu mă duelam cuinstrumentul, iar când amfăcut o pauză, m-a intrebat cuun ton încurajator: „Tu nucrezi că e păcat caimprovizațiile tale să rămânăla nivelul ăsta?”. Recunosc că am reflecat cevavreme la întrebarea ei și dupăscurt timp m-am pus pe treabăși am început să conturezimprovizațiile în piese de sinestătătoare, cu o formă clară.

așa s-a născut primul recitalpe clape albe și negre, care 4luni mai târziu ajungea să seaudă în casele prietenilormuzicii mele în variantaprimului meu disc. După primele recitaluri amînceput să capăt curaj, maiales când vedeam oameniipășind cu atâta bucurie însălile în care concertam.Locurile erau de cele maimulte ori prea puține pentrupublicul care la finalulrecitalului îmi oferea aplauzelesale finale în picioare. atunciam ales să iau cu adevărat înserios darul de la Dumnezeupe care tocmai îldescoperisem, compoziția.Cred că am devenit un fel de”2 în 1”, pentru că astăzi suntinterpretul compozițiilor meleși totodată compozitorulviitoarelor mele interpretări.Nu trag să fiu de o parte saude alta, simt că îmbin perfectambele laturi!Încă din adolescență măfrământa gândul legat deinterpretarea corectă a

lucrărilor mai marilor meiprofesori: Bach, Mozart,Beethoven, Czerny, Liszt,Chopin, Rahmaninov, Bartok,Enescu... . Din păcate, nu amavut ocazia să îi cunoscpersonal și să stau la un paharde vorbă cu ei, să înțeleg îndetaliu ce anume trebuie săredau și să evidențiez prinfiecare lucrare, dar cu mine măîntâlnesc destul de des șidezbatem mult. Uneori se daulupte interioare întrecompozitor și interpret, darajungem repede la un consenscare să avantajeze urecheaascultătorului. Când îmi cântlucrările, spun povestea mea șia tot ceea ce mă înconjoară șipot justifica fiecare notă pecare am scris-o. Pot povestifiecare stare de bucurie sau dezbucium după concert chiar șiîn cuvinte.Îi numesc “profesorii mei” pecompozitorii mai susmentionați, întrucât nu doarle-am studiat lucrările pentru ale interpreta în perioada meade formare, dar am investit


InTerVIul eDIțIeI

timp disecându-le în detaliupentru a înțelege anumitetipare de compoziție, cât șifelurite modalități de a mă jucaelegant cu notele și armoniilepe la urechile receptorilorfinali. Ca stil, mă încadrez în zonaneoclasicului sau a clasiculuimodern, păstrând valorilemuzicii clasice, care stă la bazamea ca formare pianistică, darscriind povești muzicale peideile si necesitățile timpuriloractuale. De fiecare dată când am ocaziasă ascult live un artistcontemporan din zonaneoclasică, merg cu mareinteres la concert. Merg ca laun concert-lecție, pentru căsunt foarte interesat de cum șicât de repede poate să seconecteze artistul cu publiculsău și vreau să văd cu ochii meicâtă emoție poate sătransmită. La finalulconcertului privesc atentmimica ascultătorilor să observdacă au fost cuprinși de muzicăși dacă acest concert a adus ostare de poveste pe chipul lor.

la Timișoara v-ați lansat, în 2012 și 2015, și cele douăalbume proprii: ”on white... andblack keys” și ”open Minds”.primul album a a câștigat loculal II-lea la categoria Albumulclasic al anului 2014 la radiosolopiano.com, iar cel de-aldoilea, primul loc în 2015. Maimult, ați fost unul dintre ceipatru finaliști aiconcursului cBc Music’ssearchlight 2016 organizat decătre radioul de stat canadiancBc, cu piesa Ireversibil. la acest concurs au fostînscrise peste 2.000 de piese.ce competiții vizați în viitorul apropiat?

Multe din momentelefrumoase de până acum s-auconsumat în premieră înorașul parcurilor, și-mi place săcred că preț de câteva clipeam dăruit și eu ceva locului încare muzica mea a primitprimele aplauze. Deși decurând am dobândit cetățeniacanadiană, mă prezint încontinuare ca român iar dupăce identific țara, punctezrepede și orașul de unde vin,Timișoara. Recunosc, îmi place la nebuniepropoziția spusă cu timp înurmă de marele Bela Bartok:”Competițiile sunt pentru cai”.De fiecare dată când amparticipat într-o competiție,am pășit pe scenă cu gândul căprincipalul și cel mai de temutcompetitor al meu sunt chiareu. Competițiile m-au ajutat sămă perfecționez, să îmi testezlimitele și să mă autodepășesc,pentru a face pași în evoluțiamea și pentru a suprinde în celmai plăcut mod prietenul meu- publicul. În momentul defață, competiția în care m-amre-avântat este cel de-al 3 leadisc solo, la care lucrez deja șicare îmi doresc din tot sufletulsă ajung să-l pun în mânaprietenilor muzicii mele întoamna anului viitor.

este reconfortant pentru noi, caromâni, să numărăm succeselecompatrioților pe toatemeridianele lumii. în 2011 ațiconcertat de paști la Berna(elveția), pe 1 decembrie 2012 -la comandamentul românieide la nATo de la Bruxelles, cu ocazia zilei naționale aromâniei. în februarie 2017 ați concertat la chicago, ați susținut concerte la The Jazzroom, waterloo, ontario, Algreen Theatre, Toronto și

la conservatoire de Musique duQuébec din Montreal, iar celmai recent concert a fost înToronto, la union station, îndecembrie 2019. cu ce gânduriveți evolua pe scena operei dinTimișoara, cu un recital dedicataniversării celor 145 de ani dela atestarea Baroului Timiș?

De fiecare dată când urc pescenă, fie într-o sală deconcerte, fie într-o biserică, ogară sau chiar și sala derecepții a comandamentuluiNaTO de la Bruxelles, îmidoresc să transform acelspațiu într-o sufrageriemuzicală plină de prieteni. Eatât de fain gândul acela căprietenii muzicii tale s-auadunat în sufrageria ta, înjurul tău și al pianului și tu lecânți povești pe care ei leîndrăgesc deja și-i maisurprinzi din când în când cucâte-o snoavă nouă. Pentru că pe o parte dintreinvitații prezenți laaniversarea celor 145 de anide la atestarea Baroului Timișîi cunosc personal, iar peceilalți abia aștept să îiîntâlnesc, am să mă așez lapianul de pe scena Operei dinTimișoara cu emoțiareîntâlnirii prietenilor dragidin sufrageria muzicală.Pentru că bunul meu prieten,decanul Baroului Timiș, SergiuStănilă, m-a invitat să măbucur alături de voi de acestmoment unic, încă din vara lui2018, am avut timp din belșugsă gândesc și să regândesc cuvreme lista recitalului și văasigur că am presărat-o cucele mai frumoase povești.Mai mult decât atât, ampregătit și un cadou: voi aveadeosebita plăcere săinterpretez în premieră

absolută cea mai nouăcompoziție care-mi poartănumele, o ”nebunie” depiesă. Sunt sigur că tare are săvă placă.

poate exista, în accepțiuneadumneavoastră, o legăturăîntre muzica din categoria cultăși profesia de avocat - apărătoral statului de drept?

Cu siguranță această legăturăexistă. am câțiva prieteni careau urmat cursurile liceelor demuzică din țară, după care s-au îndreptat spre facultateade drept, iar o parte din eichiar și azi mai cântă, cahobby, la instrumentele pecare le-au studiat în aniitinereții. Trebuie să recunosccă încă nu am întâlnit nici unavocat care după terminareastudiilor de drept să se apucede pian și să devină pianistconcertist, dar dacă eu nu l-am întâlnit, asta nu înseamnăcă el sau ea nu există. Cu bucurie spun că măîntâlnesc des cu prietenii meiavocați - nu numai laconcertele mele ci și laevenimente clasice în diversespații și locații. Pe de altăparte, pot să confirm pepropria-mi piele că aceastălegătură există, deoarece șefulmeu (așa îmi alint eu soția,care este și managerul meu) aurmat cursurile facultății dedrept din Timișoara și preț de8 ani a fost juristă. Vămărturisesc cu sinceritate căviața alături de un apărător alstatului de drept se ghideazădupă un set foarte bineconturat de reguli. Pe unelele-am adoptat cu mare drag,dar pentru altele am reușit să-mi convertesc jumătatea pestilul meu artistic.


oAspețI lA sărBăToAre

ne aflăm la începutul unui nouan. este firesc să vă întrebăm:ce s-a realizat în cadrul unBrde la alegeri până la finalul lui2019?

Sunt aspecte vizibile și multemai puțin vizibile. Voi explica.Pentru mandatul în curs,Comisia Permanentă a propusși Consiliul U.N.B.R. a aprobat oserie de proiecte. am începutrealizarea acestora cu unelerezultate sper vizibile, dar carese vor contura și mai bine înperioada următoare. Cu titlu deexemplu, aș enumera:reconfigurarea instrumentelor

de lucru ale Consiliului U.N.B.R.prin organizarea grupurilor delucru pe teme de interes; onouă conducere executivă aINPPA, care a inițiat deja unproiect de reformă a pregătiriiprofesionale inițiale și continue;o reașezare a strategiei decomunicare în interiorulprofesiei, cu parteneriiprofesionali (Consiliul Superioral Magistraturii, MinisterulJustiției, Ministerul Public,Parlamentul României,organele reprezentative alecelorlalte profesii juridice), darși cu societatea; intensificarearelațiilor internaționale ale

U.N.B.R.; nu în ultimul rând,asigurarea sumelor necesareplății asistenței judiciare peanul 2020.Se adaugă însă partea maipuțin vizibilă, dar foarteimportantă, care estereprezentată de activitateacurentă a Uniunii, adică sute delucrări pe săptămână, solicitatede barouri, avocați, alteinstituții. aceasta nu estepercepută de avocați, dar esteabsolut necesară și estereflectată în rapoarte de lucrucare sunt înaintate săptămânalComisiei Permanente.

care sunt acțiunile șiproiectele prioritare ale unBrpentru anul 2020?

Finalizarea grupurilor de lucruale Consiliului U.N.B.R., careurmează să asigure suportultehnic pentru propuneri deîmbunătățire a activitățiiavocaților (aceste grupuri suntdeja afișate pe pagina UNBR,urmând ca până în martie săfie funcționale), aprobarea șidemararea strategiei depromovare în zona media aprofesiei de avocat,dezvoltarea mijloacelor decomunicare în interiorulprofesiei, reformarea I.N.P.P.a.,aprobarea unei strategiiinvestiționale la nivelul Casei deasigurări a avocaților,înlăturarea tuturor formelor de

practicare ilegală a avocaturii,concretizarea eforturilor pentrua avea un spațiu adecvat înproiectul „Cartierul Justiției”,dezvoltarea activitățiloreconomice ale U.N.B.R. (înprezent activitatea RegistruluiNațional de PublicitateMobiliară) și identificarea unornoi instrumente producătoarede venituri, informatizareaprofesiei, inclusiv prin folosireanoilor mijloace pe care le oferăevoluția în materie de IT.

în iulie 2019 a fost publicatălegea nr. 142/2019 privindmodificarea și completarealegii nr. 51/1995 pentruorganizarea și exercitareaprofesiei de avocat. ce aducenou această lege?

Legea rezolvă unele problemelegate de convocareaadunărilor generale în cazulbarourilor cu un număr mare deavocați.

hotărârea unBr nr. 431/2019 aadus noi modificări la statutulprofesiei de avocat. existăschimbări relevante caremerită comentate?

Modificările la Statutul profesieide avocat au avut ca obiect, înprincipal, transpunerea lanivelul legislației secundare, amodificărilor aduse prin Legeanr.25/2017.

„Baroul Timiș are o viață profesională intensă,dinamizată de eforturile Decanului”Interviu cu prof. univ. dr. av. TrAIAn BrIcIu, președintele uniunii naționale a Barourilor din românia



noul director al Institutuluinațional pentru pregătirea șiperfecționarea Avocaților(InppA), dl. Dan oancea, declaraimediat după recenta sadesemnare în funcție, că l-ațirugat, ca președinte al unBr, sărevadă, sub toate aspectele,activitatea InppA, începând dela statut, regulament deorganizare și funcționare, pânăla funcționarea propriu-zisă,analiza mecanismelor defuncționare, de organizare și dedecizie, în ultimă instanță, înceea ce privește parcursul șiobiectul de activitate al InppA.ce așteptări aveți în aceastăprivință?

În mare măsură domnulprofesor Dan Oancea a transmisComisiei Permanentepropunerile privind reformareaI.N.P.P.a. Le vom discuta chiarîn ședința de la Timișoara. Seimpune atenție sporită lanevoile specifice tinereigenerații de avocați și laasigurarea funcționalitățiicentrelor teritoriale.

unBr trebuie să reprezinteinteresele barourilor, entitățicare își doresc o autonomiecât mai mare. cum va fiposibilă depășirea uneiasemenea dileme?

Nu este o dilemă. Barourile îșidoresc autonomie pentru călegea le recunoaște acest dreptși este firesc pentru că viațaprofesională se desfășoară înbarouri. Decanii sunt cei carecunosc cel mai bine nevoileimediate și efective aleavocaților. Uniunea trebuie săaibă capacitatea de a receptatoate aceste probleme, a lesintetiza și a le susține la niveldecizional. Deci discuția este

despre comunicarea conduceriiUniunii cu decanii, iar aici am opreocupare reflectată înmăsurile adoptate până acum,dar și în proiectele de anulacesta.

cum considerați că a evoluat înultimul timp conlucrarea dintreavocați, dintre barouri, dar maiales dintre unBr și barourilemembre? ce s-a câștigat înbeneficiul comunității și alclienților? ce ar mai fi de făcutcu prioritate? cum comunicațicu decidenții politici?

așa cum am arătat există opreocupare de îmbunătățire adialogului Uniune – barouri. amcreat o structură de comunicarecare să ne permită schimbul deinformații și între ședințeleConsiliului și sper ca în acestmod viteza decizională săcrească. În perioada aceasta amîncercat să intensific relațiile cudecidenții politici. avem unvicepreședinte care se ocupă deacest domeniu și eu personalam participat la ședințe aleComisiilor juridice aleParlamentului atunci când amfost invitat pe chestiuni deinteres pentru avocați șisistemul judiciar în ansamblu.Desigur, vom dezvolta acestspațiu de interes, fiind înprocedură de selectare a unuispecialist care să asigurecomunicarea permanentă culegislativul și cu alte autorități șiinstituții publice.

Aveți, folosind toate resurseleunBr, un dialog constant cucelelalte trei mari uniuni cereprezintă profesiile juridice:uniunea națională apracticienilor în Insolvență(unpIr), uniunea națională aexecutorilor Judecătorești

(uneJ) și uniunea națională anotarilor publici din românia(unnp). colaborați, evident, cumagistrații, cu mediatorii șievaluatorii, dar și cu multe alteprofesii liberale. existăsuficientă armonie întreopiniile uniunilorprofesionale?

Până acum conlucrarea cureprezentanții profesiilorjuridice a fost foarte bună.Desigur, fiecare profesie areparticularități și problemespecifice. Important este cadialogul să se poarte asupraînțelegerii reciproce și asuprascopurilor comune.

Având în vedere noua structurăde conducere a uniunii(intrarea în componențacomisiei permanente, dar maiales în consiliul unBr, a unorcolegi noi, cu opțiuni adeseadisjuncte), cum se asigurăpreședintele unBr deobținerea unei majoritățiatunci când se iau deciziiimportante în beneficiulprofesiei de avocat?

Faptul că sunt opinii disjuncteeste normal. Suntem avocați.Important este ca opiniile, chiardivergente, să fie argumentateși să aibă o cauză de interesgeneral, iar nu una personală.Până acum tactul, moderația,respectul reciproc și sper modulîn care am pus în discuțieproblemele au contribuit ladecizii adoptate, în general, cumajoritate confortabilă. Desigur,dacă au fost situații în care nuam reușit aceasta, îmi asum șieu partea de culpă, explicabilă(dar este drept, greuacceptabilă) prin neinspirația demoment ori lipsa de experiențăîn această calitate. Mă rog,

important este să învățam dintoate și pe viitor să fim maieficienți.

Baroul Timiș a devenit înultimii ani o voce puternică îninteriorul breslei. cum priveștepreședintele unBr pozițiilemanifestate de acest barou,modul de comunicare șisusținere publică a acestora?

Baroul Timiș are o viațăprofesională intensă, dinamizatăde eforturile Decanului, eforturicare l-au și impus ca membru alComisiei Permanente, cu un rolimportant în analizarealucrărilor acesteia. Personal, amsusținut toate manifestărilebaroului și în perioadaanterioară mandatului dePreședinte al U.N.B.R., dinpoziția de director al I.N.P.P.a. șievident, o voi face și din actualapoziție.

Baroul Timiș demonstrează,prin sărbătorirea celor 145 deani de la atestarea primei saleforme de organizare,determinare și o foarteonorantă tradiție. este acestaprintre cele mai „longevive”barouri din românia? ce mesajs-ar potrivi din partea unBr cuaceastă ocazie?

În Banat avocatura are o lungăși frumoasă istorie, reflectată șiîn lucrări elaborate de avocațidin baroul Timiș, cum estedomnul Lazăr Gruneanțu.Mesajul? Tradiția esteimportantă pentru că ea îțiconferă statutul, forța șireperele pentru a crea unprezent mai bun și stabil. Istorianu trebuie admirată pasiv, cifolosită pentru a înțelege caresunt pârghiile care îți asigură oevoluție durabilă.



universitatea de Vestdin Timișoara este principalainstituție de învățământsuperior și centru de cercetaredin vestul româniei, unul dincei cinci componenți aiconsorțiului „universitaria”(grupul universitățilorromânești de elită), din care fac parte și universitatea dinBucurești, universitatea Babeș-Bolyai din cluj-napoca,universitatea „Alexandru Ioancuza” din Iași și Academia deștiințe economice dinBucurești. cum ați ajuns la oasemenea performanță?

Universitatea de Vest dinTimișoara a înțeles, prin toatecomponentele sale – echipade management, corpulprofesoral, personaluladministrativ și de suport -, căeducația nu mai este unproces cu o răspândire localăsau națională, ci totul seîntâmplă la nivel global. Înacest context competițiapentru resurse, în specialpentru studenți și pentruactivitățile de cercetare, esteuna acerbă și pentru a aveasucces trebuie să ficompetitiv. am dat dovadă decuraj înființând noi programede studii, am dat credittinerilor, am construit unparteneriat solid cu studenții,colaborăm excelent cureprezentanții instituțiilor

publice și cu mediul socio-economic, cultural și artistic șiam încurajat și recompensatîn permanență performanța.Și pentru toate aceste linii aledezvoltării univrsitaredepunem multă muncă! acestea sunt atuurile pe carele-am avut pentru a obținepoziția actuală, în peisajuleducațional românesc,situându-ne între primele 3sau 4 universități românești,în primul rând univesitate-lider a învățământuluiuniversitar din zona de vest ațării. Nu în ultimul rând, pentru cătoate orașele europeneimportante sunt centreuniversitare, pentru cădinamica acestor orașe estedirect legată de evoluția viețiiuniversitare, și noi ne-am luatîn considerare rolul strategicpe care îl jucăm în viațacomunității timișorene șipentru întreaga zonă de vest ațării, astfel încât am avansatmulte programe de acțiune,implicare, cercetare sau departeneriat, destinatedezvoltării comunitățiinoastre. Fie că este vorba decultură – suntem parteneri aiprogramului „Timișoara 2021”-, sport – am oferitcomunității locale una dintrecele mai dinamice competițiide tip maraton, dar deținem șiechipe competitive de rugby,

handbal și volei -, sau deconferințe înscrise în circuiteleinternaționale, ori de studii depolitici publice, UVT este unpilon strategic în evoluțiacomunității și un factor dedezvoltare socială.

universitatea de Vest a fostîntemeiată oficial prinDecretul-lege nr. 660/30decembrie 1944, promulgat de regale Mihai. Acest actprevedea ca institutul nouînființat să funcționezeîncepând cu anul universitar1944–1945 cu opt specializări,printre care și Dreptul. cereprezintă, din punctul devedere al rectorului acesteiprestigioase instituții de învățământ superior, cei 75 de ani de funcționareneîntreruptă?

Universitatea de Vest dinTimișoara, ca instituție deînvățământ superiorcomprehensivă, a fost visul dedecenii al intelectualitățiibănățene. Regele Mihai I alRomâniei a ctitorit în anul1945 două edificii simbolicepentru Timișoara și pentruBanat – Universitatea de Vestși Catedrala Mitropolitană. La75 de ani de la acest momentîndrăznesc să spun, ceea ce dealtfel fac de câțiva ani, căînvățământul superiortimișorean trebuie să se

regăsească într-o construcțieunitară metropolitană, care arda mult mai multă forță șiconsistență Timișoarei șiBanatului, într-un nou formatde Universitate Metropolitanăde Cercetare. Noi, cei care reprezentămastăzi UVT, ne raportăm la cei75 de ani de existență aiinstituției noastre ca fiindgaranții visului intelectualilorbănățeni, acela de a puteapregăti la noi acasă pe cei carevor duce înainte valorileacestui oraș minunat și aregiunii însăși –multiculturalitatea, toleranțași inovarea.

cu ce rezultate notabilemergeți mai departe și, maiales, cu ce obiective majore?

așa cum se spune și în sport,mai important și mai greudecât a ajunge pe o pozițiefruntașă este să te mențiiacolo. Dacă până acum câțivaani eram surpriza plăcută amultor clasamente saurankinguri și noi eram cei carene uitam după modele, astăzinoi am devenit modele pentrualții, iar această postură neonorează, dar ne și obligă. aminovat mult în zonaacademică, iar proiectulnostru major pe termen scurtși mediu este Teaching &Learning Brand UVT, un

universitatea de Vest din Timișoara estedriver de creștere și dezvoltare în regiuneacea mai occidentalizată a românieiInterviu cu prof. univ. dr. MArIlen gABrIel pIrTeA – rectorul universității de Vest, Timișoara



proiect prin care ne propunem săinovăm în zona educațio nală, săfim mai aproape de tinerii secolului21. Aproape 15.000 de studenți numărăuVT, ceea ce reprezintă un pragrespectabil. Vin la Timișoara săstudieze aproape 300 de studențistrăini, cei mai mulți din Israel,Tunisia, Irak, Algeria și Italia, dar șiromâni de pretutindeni, majoritateadin serbia și republicaMoldova. cum vă atrageți studențiipe plan intern, dar mai alesinternațional?

Suntem singura universitate dințară care are un departamentspecial dedicat relației cu mediulpreuniversitar. Prin acestdepartament, dar și prin altedepartamente de suporteducațional, ne adresăm tinerilorîntr-un mod apropiat lor. Rămânemîn permanență alături de elevi și decolegii noștri, cadrele didactice dinînvățământul preuniversitar, prinmulte căi – caravane educaționale,concursuri școlare, conferințe șiprelegeri, proiecte comune, taberede vară etc. În plan internațional, UVT esteprezentă la toate târgurile

educaționale internaționaleorganizate în cadrul conceptuluiStudy in Romania și ne străduim,totodată, să menținem o relațieextrem de apropiată cucomunitățile românești dindiaspora și cu românii din țărileînvecinate.

pentru universități, una dintreproblemele delicate, care secronicizează la nivel national, paresă fie scăderea numărului destudenți și păstrarea cu marieforturi a numărului de locuri. este un fenomen firesc? existavreme în urmă un interes mai marepentru studii superioare sau de faptnumărul actual de studențireprezintă normalitatea?

Global, România se confruntă cuacest fenomen. În particular, UVTreușește în ultimii ani, în ciudaaspectelor semnalate de dumnea -voastră, să păstreze un număr destudenți constant, având chiar oușoară creștere a studențilorînmatriculați în anul întâi. Învățământul superior nu mai esteun învățământ de elită, adresatunui procent redus de populație;educația superioară a devenit,

peste tot în lume, o educație demasă, s-a democratizat, și trebuiesă înțelegem această nouăparadigmă. UVT își dorește înprimul rând studenți de calitate șiîncercăm să-i atragem din toatecolțurile României și chiar ale lumii.

care este mesajul dvs pentru foștiiabsolvenți de Drept ai uVT careperformează azi în profesia aleasăpe plan local, la ceas aniversarpentru Baroul Timiș?

Dacă mai devreme spuneam că, îngeneral, învățământul superior adevenit unul de masă, în domeniulDreptului simțim o transformareinversă. De la un numărimpresionant de studenți, în anii2000, numărul acestora s-a redussemnificativ în zilele noastre. Înceea ce privește Facultatea deDrept de la UVT, mă simtîndreptățit să afirm că întreagacomunitate de alumni este astăzi laun nivel de prestigiu mult mai înalt. Toți absolvenții facultății trebuie săse simtă mândri de ce a devenitastăzi facultatea pe care auabsolvit-o: o facultate apreciată lanivel național (în anul 2019 a fostpentru prima dată când Dreptul dela Timișoara a câștigat competițiahexagonului, asociație ce reuneștecele mai bune 6 facultăți de dreptdin România), o facultate apreciatăinternațional (sunt deja notoriirezultatele obținute de studențiifacultății în competițiileinternaționale de dezbateri sauprocese simulate) și o facultate curezultate remarcabile laconcursurile profesionalenaționale. Baroului Timiș,membrilor acestuia, le dorescsucces în toate activitățile, îi felicitpentru realizările pe care le au și letransmit dorința mea de a fi unpartener important al Facultății deDrept de la UVT, în toate proiectelepe care aceasta le derulează.

suntem singurauniversitate din țară care areun departamentspecial dedicatrelației cu mediulpreuniversitar.prin acestdepartament, dar și prin altedepartamente de suporteducațional, ne adresămtinerilor într-unmod apropiat lor.



Facultatea de Drept dinTimișoara s-a remarcat,recent, prin inițierea unordezbateri și publicarea unorcărți care analizează criticeducația juridică. care credețică ar trebui să fie astăzimisiunea unei facultăți de drept?

Profitând de vacanța caretocmai s-a încheiat și, probabil,în spiritul interdisciplinarității,am cumpărat de la librăria unuimuzeu o carte jucăușă,intitulată „101 lucruri pe care leînveți la facultatea de arte”, șiam constatat, fără ca aceasta săfie o mare surpriză, că multedintre ele se potrivesc și pentrufacultatea de drept: „O idee edoar atât de bună pe cât debine e pusă în practică”, „Ce seîntâmplă într-un atelier trebuiesă fie o conversație, nu unmonolog”, „Contextul

determină, în final, sensul”,„Complexitatea derivă dinprezența [și, aș adăuga eu, dingestionarea] contradicției”,„Putem vedea lucrurile în treidimensiuni numai pentru căexistă contraste între valori”.Nu aș vrea să adopt tonulplicticos îndeobște atribuitprofesorilor și să le comentez,mai ales pentru că mulți dintrecititorii dumneavoastrăîmpărtășesc, sunt convins,aceleași idei ca și mine înlegătură cu dezideratele șimisiunea pe care trebuie să și leasume o facultate de drept însocietatea românească de azi. Cred, spre exemplu, că aceastaar trebui să fie o școală care seconcentrează pe efectelepozitive pe care le poate generaîn sprijinul societății civile, pedialogul permanent întregenerații și între studenți șiprofesorii lor, pe valorizareacomplexității și, în orice caz, peluarea în calcul a acesteia, pe oatitudine pozitivă în fațapluralității valorilor, înțeleasă cao sursă de complexitate. Nusunt, însă, suporterulrelativizării valorilor, pentru căacesta nu e decât primul passpre negarea lor.Facultatea de drept are, înopinia mea, inclusiv o misiunesocială, iar profesorii de drept oobligație în acest sens, caredecurge din chiar statutul lor.

Probabil de aceea mi-a atrasatenția, în cartea amintită, oidee: „Când părăsește atelierul,opera ta va fi judecată înfuncție de ce găsesc în eaprivitorii; e puțin importantdacă aceștia văd în ea ceva cetu nu ai intenționat să pui; nuvei fi acolo să îți expliciintenția”. Mă gândesc, în acestcontext, la răspunderea imensăpe care o au profesorii de dreptpentru studenții lor și,imprescriptibil chiar, pentrufoștii studenți; la faptul căeducația înseamnă mai multdecât formarea unorcompetențe; la fondul de valoricare este vital să treacă, înamfiteatre și sălile de seminar,de la profesori la studenți.Este dificil de definit în câtevacuvinte, și nu numai din motivede complexitate, un model deeducație juridică; și e infinit maidificil să îl practici. La Timișoaraîncercăm să îi învățăm pestudenți lucruri utile pentruprofesiile lor viitoare, dar,înainte de orice (pentru cădreptul în vigoare a devenitcantitativ negestionabil, dar șipentru că textele de lege, șichiar de doctrină saujurisprudență, nu epuizeazădreptul), îi susținem înasimilarea unor valori și principiifundamentale. Într-adevăr,cheia de rezolvare a „cazurilordificile” este cultura juridică, or,

ea nu poate fi găsită printrecheile de răspunsuri la grile. Și,în orice caz, cum spuneam și cuo altă (plăcută) ocazie, nestrăduim să îi învățăm să evitecu orice preț analfabetismulsocial, politic sau economic,spiritul mercantil, falimentulmoral și lipsa de viziuneprofesională.

este Facultatea de Drept din Timișoara diferită decelelalte facultăți de drept din românia?

Facultatea de Drept dinTimișoara s-a străduit mulți anisă arate la fel ca cele mai bunedintre facultățile de drept dinRomânia. De aceea, apartenențala hexagon este una dintre celemai importante trăsăturiidentitare ale facultății noastre șicred că nimeni nu se îndoieșteastăzi de legitimitatea acesteiasocieri. Teoria asemănărilor defamilie a lui Wittgenstein seaplică, însă, și aici: dacăfacultățile din hexagon și-auasumat solidar același deziderat,cel de a impune un standardcorect pentru învățământuljuridic superior din România,corelat cu institutele naționalede formare patronate deprofesiile juridice, membriihexagonului se regrupează și sesepară, totuși, între ei, dupănote distinctive proprii.

cheia de rezolvare a „cazurilor dificile” este cultura juridică; or, ea nu poate fi găsităprintre cheile de răspunsuri la grileInterviu cu prof. univ. dr. lucIAn BerceA, Decanul Facultății de Drept din cadrul universității de Vest, Timișoara



aș spune, în primul rând, căFacultatea de Drept dinTimișoara a fost, întotdeauna,mobilă și deschisă, cultivânddomenii juridice de nișă. Mărefer, spre exemplu, la faptulcă, pe lângă un respectabilCentru de Cercetări în ȘtiințePenale, care gestionează orevistă și o rețea regională despecialiști din estul Europei,facultatea a încurajatdezvoltarea Centrului pentruDreptul afacerilor Timișoara,orientat spre analiza economicăa dreptului, care organizează(singur sau împreună cufacultățile de drept dinBucurești și Cluj-Napoca ori cuinstituții precum BancaNațională a României) cele maiimportante conferințe naționalede drept comercial, dreptbancar, drept fiscal sau dreptulproprietății intelectuale și careare unii dintre cei maiimportanți specialiști români îndreptul insolvenței, dreptulasigurărilor sau drept societar;adaug, în același context,Centrul de Drept Comparat șiInterdisciplinaritate, atașatcurentului culturalist dincomparatismul contemporan. Or, cum un lucru duce la altul,aglutinarea acestor domenii noila preocupările tradiționale aleprofesorilor facultății i-a împinspe mulți dintre aceștia către operspectivă auto-reflexivă.aceasta a fost, de pildă, mizacărții Despre juriști, apărută laUniversul Juridic în anul 2017,cu ocazia aniversării primuluisfert de secol din scurta istoriea facultății noastre. Cu acelașiprilej, a avut loc o consistentădezbatere, singulară înRomânia, dedicată unei analizecritice a situației învățământuluijuridic superior. Pe de altăparte, în anul 2019, atât prima

carte pe care profesoriifacultății au publicat-o lahumanitas, O scurtă introducereîn drept, cât și cartea apărută laCh Beck, pe care colegii mei i-audedicat-o profesorului ValentinConstantin, Vă place dreptul?,polemizează în jurul marilorteme ale specificului și misiuniidreptului, respectiv aleeducației juridice de astăzi.Promovarea polemicii în drept,a cărei cvasi-absență e deplânsăîn acest din urmă volum, poatefi un alt semn distinctiv alFacultății de Drept dinTimișoara.În fine, profesorilor facultățiinoastre li se pare important sădeschidă dreptul către non-juriști, motiv pentru care EdituraUniversității de Vest găzduieștecu generozitate o colecțieintitulată De-a dreptul, în cadrulcăreia, anual, este publicat unvolum „prietenos” despredrept. Tot pentru a educa,promovând valorile dreptului încare credem, am creat unconcurs de dezbateri pentruliceeni, Argument, care atragecătre facultate, de la un an laaltul, din ce în ce mai mulțitineri. această recentăpreocupare se înscrie într-otradiție pe care o consider oaltă notă definitorie a facultății:interesul pentru dreptulinternațional și european șiapetența pentru concursurileinternaționale studențești, lacare echipele noastre auparticipat în mod constant înultimele două decenii, curezultate remarcabile pentru ofacultate atât de tânără, și carele-au permis absolvențilornoștri implicați în acesteactivități să continue studiile înstrăinătate sau să lucreze îninstituții europene. Nu aș vreasă închei fără a aminti două

evenimente generalistedevenite mărci reprezentativepentru Facultatea de Drept dinTimișoara: Bienala, aflată înacest an la a treisprezeceaediție, și conferințadoctoranzilor în drept, care aadăugat de câțiva ani o secțiunededicată studenților,materializată în apariția RevisteiStudenților Facultății de Dreptdin Timișoara.

cu ce provocări se confruntăFacultatea de Drept dinTimișoara în prezent? sunteți o facultate tânără sau v-ați maturizat?

Dacă auto-reflecția estecondiția de maturitate, oîndeplinim. Instituțional,începem să ne încărcăm cuexperiența condensată a maimultor generații. Dacă, însă,statutul de școală de dreptpresupune existența uneicomunități epistemice reale,până acolo e cale lungă și grea.O facultate, la fel ca oricecomunitate proteiformă, nupoate evolua decât dacădepășește logica convoiului: eanu se poate mișca cu vitezacelui mai încet membru; ceicare o duc înainte sunt cei careo iau înaintea celorlalți.Provocările prezentului suntaltele decât cele ale trecutului.După cum știm, facultatea ledatorează mult decanului RaduI. Motica, profesorului Ion Lulăsau regretatului profesorGheorghe Mihai. Însă în ultimii2-3 ani am avut pentru primadată sentimentul că nedespărțim de o întreagăgenerație: profesorii ValentinConstantin, Viorel Pașca, RaduBufan sau Emilia Mihai auîmplinit, de curând, ori sunt pepunctul să împlinească vârsta

de la care vor continua sărămână aproape de facultatefără ca, totuși, să mai participela rutinele academice zilnice. acest moment delicatreprezintă, fără îndoială, pentrugenerația mea de profesori, oprovocare „epigenetică”. Cred,într-adevăr, că una dintretrăsăturile definitorii aleFacultății de Drept dinTimișoara este onestacolaborare colegială. Metaforasubsidiarității îmi este de folosaici: generația mea a fost nudoar formată și încurajată deprofesorii din prima linie;aceștia au avut, în plus,înțelepciunea să ne însoțeascăde la distanță în propria(r)evoluție, permițând să existeo generoasă ambiguitate înprivința celor cărora li sedatorează starea de azi afacultății.Ca semn că dialogul dintregenerații continuă – pe maimulte voci, așa cum este firesc–, o să închei cu o anecdotă pecare, proaspăt întors dinvacanța mea (italiană), am aflat-o de la profesorul ValentinConstantin: „Avanti, tuttiquanti!” îi îmbărbătează, cu unstrigăt de luptă curajos șimobilizator, comandantul pesoldații săi aflați în fața ataculuidecisiv. „Ma che bella voce!”,exclamă unul dintre ei. Cred căîntotdeauna a fost loc și timp, înfacultatea noastră, nu doarpentru atacuri decisive – înfond, anul care tocmai s-aîncheiat este cel în care amcâștigat hexagonul –, ci șipentru momente de grație. Celeîn care, pur și simplu, ne dămvoie să ne bucurăm unii de alții,de studenții noștri, defrumusețea dreptului, care îțipoate face cu ochiul în cel maineașteptat moment.


Dental experts se evidențiază prin tradiție, profesionalism, dotări și o echipă constantă de peste 10 aniInterviu cu prof. Dr. eMAnuel BrATu, Manager, Dental experts

clinica dumneavoastră este unadintre cele mai apreciate șirespectate din vestul țării. ne putețispune care au fost premierelemedicale realizate aici?

Dental Experts a fost prima clinicăde medicină dentară din vestulRomâniei construită, dotată,verificată și atestată conformnormelor europene în vigoare laacea dată. aici au avut loc maimulte premiere, cum ar fiutilizarea primului aparat deproducere a concentratelortrombocitare din sângelepacientului în țară, utilizareaconceptului de all in one dentalservice (clinică, laborator șiradiologie), primul aparat degalvanoformare din România, iarmai recent, în premieră în EstulEuropei, primele implanturidentare inserate cu ajutorulaparatelor cu ultrasunete și cu oformă care de multe ori le faceutilizabile și în cazuri cu os extremde redus în dimensiuni.

prin ce se evidențiază Dental experts?

Dental Experts se evidențiază printradiție, profesionalism, dotări și oechipă constantă de peste 10 ani,atât în cabinete, cât și în laborator.asta ne face unici, pe o piață amuncii medicale în care schimbărilede personal sunt extrem de

frecvente, iar asta nu este deloc înbeneficiul pacientului. De asemenea, investim în viitor, încadre tinere racolate din studențieși care în momentul absolvirii vor fimedici și tehnicieni extrem decompetenți. Pe de altă parte,oamenii oricât de buni ar fi, nu potperforma fără tehnologie, așa căinvestim sute de mii de euro anualîn aparatură și digitalizare, dar și îneficientizarea administrativă aactului medical.

ce consideraţi că este maiimportant pentru pacienţi atuncicând aleg o clinică stomatologică:aspectul clinicii, dotarea tehnicăsau profesionalismul personalului?

Toate sunt importante, dar maiimportantă decât orice este relațiamedic - pacient. această relațietrebuie să fie de încredere dinambele părți, iar medicul să fie înprimul rând OM. Eu știu de la bunicul meu cămedicul stă la dispoziția pacientuluitot timpul, pentru că omul bolnavnu vine din plăcere la noi, vinepentru că are o problemă și vreaajutor. Pe de altă parte, eu aș fiatent la experiența medicului, lacompetențele lui și la tot ceînseamnă sterilizare și protocoalede lucru. Nu în ultimul rând m-așuita dacă există evidențe, dosare,formalități fiscale și arhivare.

sunteți cadru didactic la universitateade Medicină din Timișoara. cum percepeți interesul studențilorpentru profesia de dentist?

Interesul există, dar selecțiacandidaților este deficitară. Și astase vede în participarea la cursuri șila activitățile practice. avem prea multe centreuniversitare iar calitateaînvățământului este în scăderedatorită subfinanțării și a faptuluică activitatea didactică nu mai estepercepută ca în trecut. Viitoriimedici stomatologi ar trebui să știecă se adresează unei piețe a munciitot mai aglomerate și maicompetitive, la nivel mondial, nunumai în țară.

eu știu de labunicul meu cămedicul stă ladispozițiapacientului tottimpul, pentru căomul bolnav nuvine din plăcerela noi, vinepentru că are oproblemă și vreaajutor.


BArourI „FrățeșTI”

aparent, aradul are, din punctde vedere al organizăriisistemului judiciar, o așezaregeografică nefavorabilă, fiindsituat între două orașe mari,Timișoara și Oradea, undeexistă în mod tradițional Curțide apel, astfel încât la arad aputut exista o Curte de apeldoar pe perioada Dictatului dela Viena, când Curtea de apelOradea (oraș ce a intrat forțatîn componența Ungariei) a fostmutată temporar la arad. Deasemenea, regionalizarea dinperioada comunistă, cândaradul a fost redus la o simplăcapitală de raion, iarorganizația avocaților din arada fost degradată la un simpluBCaJ, în cadrul Colegiului deavocați al Regiunii Banat, adăunat mult prestigiuluijustiției arădene. Totuși, înpofida aparențelor, avocaturaarădeană și-a doveditimportanța și valoarea încadrul acestei nobile casteprofesionale din România. Baroul arad a fost înființatacum 145 ani, adică la 26ianuarie 1875, în urmaordinului Ministrului Justițieide punere în aplicare a

articolului de lege nr.XXXIV/1874 din austro-Ungaria, ordin care a și stabilitcircumscripția și modul dedesfășurare a ședinței deconstituire a ”Camereiavocaților din arad”. Însă, dacăluăm în considerare ”asociațiaavocaților din arad” existentăanterior, putem conchide căprima organizație profesionalăa avocaților arădeni a fostconstituită de fapt la 16 iunie1869, adică acum 151 de ani. La Marea adunare de la albaIulia din 1 Decembrie 1918 aufost prezenți 13 avocați dincircumscripția electorală acomitatului arad, iar conformactualei structuri a județuluiarad, constatăm prezența laacea adunare a unui număr de18 avocați arădeni. Mai mult,din Marele Sfat Național aufăcut parte 10 avocați dinmunicipiul arad și județ. Să nuuităm că aradul a fost numitde mulți istorici ”prima capitalăpolitică a Marii Uniri”, pentrucă sediul Consiliului NaționalRomân Central a fost la arad,în casa avocatului Ștefan Cicio-Pop, și tot la arad a avut loc la13/14 noiembrie 1918

întâlnirea dintre CNRC șireprezentanții guvernuluimaghiar, în urma căreia s-ahotârât ”desprinderea totală”de Statul maghiar și unireaTransilvaniei, Crișanei,Banatului și Maramureșului cuRegatul României într-o Mareadunare Națională. Dintre importanții avocați aiaradului trebuie amintit înprimul rând Georgiu Plopu,fost membru al Curiei Ungare,ajuns în perioada interbelicăPreședintele Înaltei Curți deCasație și Justiție din București,autor al valorosului studiu”Părți alese din dreptul privatungar”.Baroul arad a cunoscut oînflorire deosebită în cadrulsocietății democraticeinstaurate după 1989. Deși unbarou de mărime medie (400avocați), a reușit să-și afirmevaloarea și deschidereaeuropeană. Este membru alFederației BarourilorEuropene. Decanul Baroului,Cristian alunaru, cunoscător allimbii germane, a fost invitat laCongresul FBE de la Viena înanul 2014 pentru a susține însala festivă a Palatului

Trautson al MinisteruluiJustiției din austria, oprelegere despreindependența avocatului înEuropa, cu referire specială laRomânia. apoi, la conferințainternațională cu tema”Dreptul ca un factor localimportant al unei economiinaționale. Importanța pentruRomânia și Germania”organizată la București deUNBR împreună cu Deutscheranwaltsverein (Uniuneaavocaților din Germania),decanul Baroului arad a fostinvitat să susțină în limbagermană prelegerea cu tema”Particularități ale contractuluide vânzare-cumpărare germanși român”.O mare onoare pentru Baroularad a fost numirea DecanuluiBarolui de către conducereaUNBR în cadrul delegației carea reprezentat avocații dinRomânia la importantemanifestări profesionaleinternaționale: Congresulinternațional al avocaților de laFrankfurt am Main; Seminarulgermano-român de la Berlinprivind organizarea pregătiriiprofesionale pentru obținerea

Baroul Arad – „bătrân” de 151 de aniși, totodată, „tânăr” membru al federației barourilor europene

motto:„Un avocat temeinic într-o cauză dreaptă, la fel ca un matematician ager în fațaunui cer înstelat, amândoi sunt asemănători lui Dumnezeu”

johann Wolfgang von goethe

de av. dr. crIsTIAn AlunAru, Decanul Baroului Arad


BArourI ”FrățeșTI”

titlului de avocat specialist(Fachanwalt)i; Congresul avocațilordin Germania de la Berlin, etc.Fiind cadru universitar, dedicat șicercetării științifice în domeniuldreptului, decanul Baroului arad afost invitat la numeroase conferințejuridice internaționale, susținândprelegeri în limbile germană șiengleză în țări ca: Germania, austria,Ungaria, Croația, Turcia, Italia,Cehia, Slovacia, Polonia, anglia,Belgia, Lituania, etc. a publicat peste50 de studii de specialitate juridicăîn prestigioase edituri europene,precum Springer, de Gruyter,Mohr/Siebeck, Manz, Nomos, etc.această activitate științifică a avutdrept consecință și stabilirea unorrelații internaționale importante cuuniunile avocaților din Germania,austria, Ungaria, și altele, a unorrelații directe de colaborare cuPreședintele Uniunii avocaților din

austria, Ruppert Wolff, și cuPreședintele Camerei avocaților dinViena (echivalentul funcției deDecan din România), MichaelEnzinger. Dar activitatea academicăa avut ca urmare și alegereaDecanului Baroului arad înimportante organisme juridiceeuropene, unde a făcut cunoscutBaroul din arad: Uniunea Juriștilordin Germania; Uniunea Juriștilor dinaustria; membru fondator alCentrului de cercetare pentrudezvoltarea dreptului european șireforma dreptului privat al Facultățiide Drept a Universității din Viena;membru al Centrului de cercetarepentru răspundere civilă delictuală aacademiei de Științe a austriei,unde de la aderarea României la UEprezintă anual raportul Românieiprivind evoluția răspunderiidelictuale în anul precedent; timpde 8 ani (două mandate) a fost

membru al Consiliului de conducereal Institului European de Drept (ELI). activitatea internațională nu aînsemnat neglijarea reprezentăriiBaroului arad pe plan național, cumsunt toate acțiunile organizate deUNBR, inclusiv “Programul deeducație și asistență juridică pentruîmbunătățirea accesului cetățenilorla justiție – JUST aCCESS”la care aavut calitatea de expert-formator,partipând la sesiunile din arad,București și Brașov. DecanulBaroului este membru corespodental academiei de Științe Juridice aRomâniei. Istoria baroului a fost consemnatăîn monografiile ”Baroul arad” și”avocații arădeni”, editate cuajutorul istoricului Emil arbonie.Sperăm ca și actuala, bogataactivitate a Baroului să fieconsemnată într-o nouămonografie.

Baroul Arad acunoscut oînfloriredeosebită încadrul societățiidemocraticeinstaurate după1989. Deși unbarou de mărimemedie (400avocați), a reușitsă-și afirmevaloarea șideschidereaeuropeană. estemembru alFederațieiBarouriloreuropene.

cu ocazia frumoaselormanifestări prilejuite de aniversarea BarouluiTimiș, avocații dinBaroul Arad, un baroudeși mult mai mic încomparație cu Baroulsărbătorit, dar avândaceeași vechime și fiindvecin și prieten, doresccolegilor timișorenimulți ani de activitaterodnică, de realizărideosebite și împliniriprofesionale, multăsănătate și fericirealături de cei dragi. la mulți ani!

Mesaj pentru Baroul Timiș

Decanul Baroului Arad, av. dr. crIsTIAn AlunAru



Evenimentul organizat deconfrații noștri din BaroulTimiș, cu ocazia aniversării a145 de ani de atestare aCamerei avocaților Timișoarase circumscrie eforturilorfăcute de toate barourile dințară, dar în special de cele dinTransilvania, în încercareagăsirii sau regăsirii ”identitățiinaționale”, mai ales că în anul2018 a avut loc și amsărbătorit cu toții ”CentenarulMarii Uniri”. După cum bine știți, în istoriazbuciumată a națiunii noastre,noi, cei din ardeal, am trăitsub mai multe orânduiri(Imperiul austriac, MarelePrincipat al Transilvaniei,Imperiul austro-Ungar), faptcare a lăsat o ”amprentă”serioasă și asupra profesiei deavocat.Istoric vorbind, puțini copii dinardeal au reușit să acceadă înnobila profesie de avocat pânăla formarea României Mari,excepție făcând cei dinfamiliile mai înstărite – copiide preoți sau învățători – însăși aceștia au învățat launiversitățile din Budapestasau Viena, însă unii au urmat șicursurile Facultății de Dreptdin Cluj (vezi avram Iancu),

înființată în sec. XIX.Deși cei care au trăit în acelevremuri pe meleagurileJudețului Maramureș au avutacces oarecum restrâns laeducație, fiind o regiuneminieră, din rândurile copiilorde români s-au ridicat numecare și-au pus amprentaasupra identității naționale și aspiritului românesc,contribuind decisiv laînfăptuirea marelui vis altuturor românilor – lucru cares-a și întâmplat la 1 Decembrie1918.Rolul avocaților maramureșenila înfăptuirea Marelui act deUnitate Națională a fost unulesențial. amintesc aici deavocatul George Pop deBăsești (foto), născut înlocalitatea Băsești, județulMaramureș, Președinte alPartidului Național Român dinTransilvania, absolvent alacademiei de Drept dinOradea, fiind cel care aprezidat adunarea Naționalăde la alba Iulia din 1Decembrie 1918.De asemenea, și alți confrațiavocați maramureșeni au puso piatră la temelia RomânieiMari. amintim aici pe av.Vasile Chindriș (loc. Ieud), av.

Teofil Dragoș (loc. hideaga),av. Vasile Sălăgean (loc. Seini),av. Ion Tibil și av. aurel Nilban(loc. Șomcuta Mare), av. VasileFilipciuc (loc. Petrova), dr. av.Salvator Iurca (loc. SighetuMarmației), av. Cioltea Titus(loc. Lăpuș), av. Lazăr Ilie (loc.Ocna Șugatag), unii dintreaceștia făcând parte dinMarele Sfat Național Român(Salvator Iurca, Vasile Chindriș,Vasile Filipciuc).am făcut această introducereîn istoria avocaturiimaramureșene tocmai pentrua arăta că deși pe meleagurilejudețului Maramureș, întimpurile vechi, indiferent căaici au fost imperii, avocații auprovenit și din rândurile

românilor, cu toate piedicile șivicisitudinile istoriei.Baroul Maramureș, ca șientitate, nu are o istorie la felde spectaculoasă ca și altebarouri transilvănene cutradiție (Baroul Cluj, BaroulTimiș sau Baroul Bihor),deoarece ca și teritoriu, îndecursul timpului, județulMaramureș a suferit multetransformări. De aceea șiavocații maramureșeni aufăcut parte în timp din altestructuri ale profesiei, deexemplu, după 1 Decembrie1918, a existat Colegiulavocaților din județul SatuMare, apoi în perioada tristădintre 1940-1944, dupăDictatul de la Viena, a existatUgyvedi Kamara Nagyvaradi,Iar după 30 Decembrie 1947,când statul român s-atranformat din Regat înRepublica Populară Română –forma profesională a fost”Colegiul de avocați al RegiuniiBaia Mare, cu sediul în SatuMare”.abia în anul 1968, prinreorganizarea teritorială aRomâniei, județul Maramureșcapătă forma geograficăactuală, iar în martie 1968 seînființează ”Colegiul de

rolul avocaților maramureșeni la înfăptuirea Marii uniri a fost unul esențialde av. AnDreIcuț FlorIn, Decan al Baroului Maramureș



avocați Maramureș”, cu un numărde 22 de avocați în Baia Mare, 9avocați în Sighet și 8 în Vișeu.Vremuri... însă istoria nu trebuiedată uitării. Momentan, Baroul Maramureș areîn compunere un număr de 253 deavocați, din care 223 definitivi (24 fiind pensionari activi) și 30 de avocați stagiari.În premieră pentru județul nostru,și nu numai, în sesiunea deexamene pentru primirea înprofesia de avocat din august 2019,în Baroul Maramureș a intrat și uncetățean român, născut, crescut șieducat în Coasta de Fildeș, numelelui fiind Moussa Outtara.Consiliul Baroului Maramureș estecompus din 11 membri, aceștiafiind decan - andreicuț florin,prodecan - blăjan ioan și consilieri

- avram flaviu virgil, chindrișovidiu marius, fărcaș Dan iulian,Palenciar cornelia, Pîrvu ionuțrareș, Pop adrian, Pop alexandruioan, sas ioan, ștețca adriana. Ca și barou, suntem înfrățiți cuCamera avocaților din Szolnok -anul acesta am celebrat 10 ani dela înfrățire. aici aș dori sămenționez că un rol important înceea ce privește înfrățirea cucolegii din Szolnok l-a avutavocatul csiha Tamaș, membru alFilialei Casei de Pensii a avocațilorMaramureș. acest distins coleg,drag nouă, tuturor, a făcut partedin cei 22 de avocați înscriși înmartie 1968 în Colegiul de avocațiMaramureș, după reorganizareateritorială pe județe a României.De asemenea, la 8 aprilie 2019,alături de confrații și vecinii noștri

din Baroul Satu Mare și din BaroulSălaj am semnat ”acordul deînfrățire” la Baia Mare, cu Uniuneaavocaților din Republica Moldova– frații noștri de peste Prut.Dorim ca în viitor să dezvoltămparteneriate și, ca atare, suntem îndiscuții privind colaborarea cuBarourile din Roma și Madrid, fiindo provocare pentru ConsiliulBaroului Maramureș în vederearealizării și materializării unoracorduri de înfrățire cu aceștia.Desigur, doresc să implic în acesteproiecte toate Barourile vecine șiprietene, pentru că doar așa vomreuși să înțelegem profesia noastrăîntr-o Europă fără granițe și cu olegislație specifică fiecărei țări, darși una comunitară, obligatoriepentru statele membre ale UniuniiEuropene.

în premierăpentru județulnostru, și nunumai, însesiunea deexamene pentruprimirea înprofesia deavocat din august2019, în BaroulMaramureș aintrat și uncetățean român,născut, crescut șieducat în coastade Fildeș, numelelui fiind Moussaouttara.

Doresc să felicit pe această cale peconfrații noștri din Baroul Timiș, pedomnul decan stănilă sergiu, cuocazia aniversării a 145 ani deatestare a camerei AvocațilorTimiș, pentru implicarea înorganizarea evenimentului ce vaavea loc cu acest prilej în 24ianuarie 2020 la Timișoara. suntconvins că numai prin solidaritateprofesională și unitate naționalăvom reuși să ajungem să ,,contăm"și asta pentru că ,,merităm", atâtnoi ca și profesie, dar mai ales ca șinațiune.Toți membrii Baroului Maramureșsalută pe această cale toți confrațiinoștri din țară și de peste hotarepentru implicarea și participarea laacest eveniment!


av. AnDreIcuț FlorIn, Decan al Baroului Maramureș



După înfăptuirea Marii Uniride la 1 decembrie 1918,moment semnificativ în istoriapoporului român, realizat șiprin contribuția și implicareaavocaților din județulhunedoara, în anul 1923numărul avocaților hunedoreniera de 60, la aceștiaadăugându-se încă 27 deavocați stagiari.anul 1923 reprezintă anulconstituirii Barouluihunedoara. astfel, la data de23 octombrie 1923, în temeiulart.119 din Legea pentruunificarea corpului avocaților,s-a obținut aprobareaMinistrului Justiției din aceaperioadă pentru formarea unuiBarou al avocaților la Deva,municipiul reședință aljudețului hunedoara. Deîntreaga procedură s-a ocupatVirgil Olariu, Președintele dinacea vreme al Tribunaluluihunedoara, un remarcabiljurist care a avut o contribuțieimportantă la instalarea, dupădata de 1 decembrie 1918, aadministrației românești înjudețul hunedoara.În baza dispozițiilor art.60 șiart.119 alin.2 din Legea pentru

organizarea și unificareacorpului de avocați, potrivitdelegației Ministrului Justițieinr.57.646 din data de 23octombrie 1923, înconformitate cu prevederileart.I și art.II din decizianr.57.646/1923, Virgil Olariu,în calitatea pe care o avea dePreședinte al Tribunaluluihunedoara, a convocatadunarea generală deconstituire a barouluihunedoara pentru data de 02 decembrie 1923.Lucrările adunării generale deconstituire a Barouluihunedoara din data de 02decembrie 1923, la care auparticipat 45 de avocați, aufost conduse de PreședinteleTribunalului hunedoara, VirgilOlariu. În urma alegerilorpentru demnitatea de Decan,avocații participanți au alesprin vot pe avocat dr. iustinPop, un eminent avocat și ompolitic care, astfel, a devenitPrimul Decan al barouluihunedoara. Mandatul său deDecan s-a încheiat la data de13 februarie 1927, următorulDecan al Baroului hunedoarafiind ales avocatul dr.Eugen

Tătar, care a îndeplinitdemnitatea de Decan până înanul 1938. În prezent, Baroul hunedoaraare un număr de 300 avocațidefinitivi și un număr de 2avocați stagiari. Din anul 2016,când a avut loc adunareagenerală electivă, avocațiiBaroului hunedoara și-au alesprin vot organele deconducere, după cumurmează:l Decanul baroului

hunedoara – avocat Cosminalin RONCIOIU

l Prodecan al barouluihunedoara – avocat BiancaEmilia BIBER

l consiliul barouluihunedoara este compus din11 avocați:Olimpia Elena aRDELEaN,Cătălin Tiberiu CRăCIUN,Ioan Sorin CRISTIaN, OvidiuVasile FILIPESCU, PetrișorhURDUBEU, Ovidiu VasileITU, Florica MăRGINEaN,Florin Doru RaDU, DanielDumitru TOMESCU, la carese adaugă Decanul șiProdecanul Baroului.

În ultimii 30 de ani, profesiade avocat, devenită cu

adevărat o profesie liberală, atraversat o perioadă deprofunde transformări și atrebuit să se adapteze nouluicontext social, economic șipolitic. Progresul tehnico-științific, economia de piață,libera circulație a persoanelordintr-o țară în alta,frecventele modificărilegislative ar fi trebuit sădetermine o dezvoltare aprofesiei de avocat, o creșterea importanței roluluiavocatului român în societateși în majoritatea domeniilorde activitate.Paradoxal, în acest interval detimp am constatat, treptat, untrend descrescător alavocaturii în raport cucelelalte profesii juridice, pefondul dezvoltării avocaturiiclandestine și desconsiderării,în general, a profesiei deavocat în rândul justițiabililor.Insecuritatea financiară,diminuarea sau diluareacompetențelor legale privindsfera de activitate aavocatului, veniturilenejustificat de mari care seobțin de la bugetul statului înalte profesii din domeniul

Baroul hunedoara, un pol de încredere în regiuneBaroul hunedoara, Barou component al uniunii naționale a Barourilor din românia, este unul din Barourile cu tradiție în peisajul avocaturii din românia. Din perspectiva reperului istoric, potrivit documentelor existente în arhiva Baroului hunedoara, putem afirma că avocatura era practicată pe aceste meleaguri încă de la începutul secolului al XIX-lea. Astfel, avocații din comitatul hunedoara au aparținut până în anul 1895 de camera avocaților din Alba-Iuliacare, în același an, a fost dizolvată, iar din anul 1896 avocații care își desfășurau activitatea în județul hunedoara au fost repartizați la camera Avocaților din Arad.

de av. cosMIn AlIn roncIoIu, Decanul Baroului hunedoara



juridic, impozitele și taxele etc. audeterminat, pe de-o parte, plecărisemnificative din breasla avocaturiiiar, pe de altă parte, scăderea ande an a numărului candidaților laexamenul de primire în profesie șial celor declarați admiși, profesiade avocat devenind, treptat,neatractivă pentru tineriiabsolvenți de drept.În acest context, provocările lanivelul organelor de conducerecentrale și ale fiecărui Barou sunttot mai numeroase șisemnificative. acestea trebuie săidentifice urgent soluțiile prin careprofesia de avocat să-și recâștigeîncrederea în fața justițiabililor șisă revină pe un loc superior încadrul profesiilor juridice, iaravocatul român să fie un partenerreal al înfăptuirii actului de justiție.aceste obiective sunt prioritare peagenda de lucru a Decanului

Baroului hunedoara, precum și amembrilor Consiliului Barouluihunedoara, alături departicularitățile specifice cu care seconfruntă membri Barouluihunedoara în exercitarea cotidianăa profesiei de avocat. Deasemenea, s-a constatat o lipsă deinformare a justițiabiluluireferitoare la importanțaconsultării și angajării unui avocatcare să-i apere drepturile șiinteresele legitime pe parcursulunui litigiu, dar și sub aspectulprevenirii și explicării posibilelorconsecințe legale, dacă litigiul nupoate fi evitat.O altă preocupare permanentă aconducerii Baroului hunedoara oreprezintă creșterea calitățiiserviciilor profesionale asigurate șiprestate de avocații membri aiBaroului hunedoara. În acest sens,se urmărește pregătirea și

perfecționarea continuă aavocaților prin organizarea sauparticiparea acestora la diverseconferințe, sesiuni, consfătuiri șiîntâlniri profesionale oriinterprofesionale, unde se discutăteme de interes privindinterpretarea și aplicarea corectă șiunitară a normelor legale, îndiverse materii ale dreptului. Buna colaborare existentă înprezent între Decanul Barouluihunedoara și Consiliul Barouluihunedoara, dorința și preocupareacomună a acestora pentruîmbunătățirea permanentă acondițiilor în care colegii avocațidin Baroul hunedoara îșidesfășoară activitatea, precum șipentru apărarea drepturilor șiintereselor legitime ale acestora,emană speranța continuitățiiproiectelor începute și derulareaetapizată a acestora.

o altăpreocuparepermanentă aconduceriiBarouluihunedoara oreprezintăcreștereacalitățiiserviciilorprofesionaleasigurate șiprestate deavocații membriai Barouluihunedoara.

cu prilejul aniversăriicelor 145 de ani de laatestarea camereiAvocaților Timișoara,membrii Barouluihunedoara transmitavocaților din BaroulTimiș salutări cordiale,gânduri bune, multeîmpliniri profesionale,prosperitate și felicităripentru întreagaactivitate desfășurată înslujirea nobilei profesiide avocat!

lA MulțI AnIBInecuVÂnTAțI!


Decanul Baroului hunedoara, avocat cosMIn AlIn roncIoIu



sunteți, de la începutul acestuian, noul decan ales al Barouluistrasbourg. colegii români văfelicită pentru poziția dvs. șisperă să continuați cu succesactivitatea predecesorului dvs.,domnul christophe Darbois, pecare reprezentanții lor au avutocazia să-l întâlnească în urmăcu câteva luni. la ce interval detimp au loc alegeri în Baroulstarsbourg?

Conform regulilor noastreprofesionale, alegerile pentruDecanul Baroului trebuie să aibăloc cel târziu cu 6 luni înainte deînceperea mandatului, fiindspecificat că mandatuldecanului este de doi ani. Încazul meu, mandatul a începutpe 1 ianuarie 2020 și va durapână la 31 decembrie 2022.alegerile se desfășoară cel târziupe data de 30 iunie a anuluicare precede începereamandatului. În acest fel, decanulales poate să se informeze pedeplin cu privire la problemele șisarcinile biroului.

care sunt prioritățile șiobiectivele unui decan și alechipei sale de consiliu dintr-oregiune franceză cu oexperiență profesională vastăîn domeniul apărării drepturilorși libertăților?

În general, decanul Barouluieste reprezentantul local alprofesiei. El este purtătorul decuvânt al colegilor săi și este,de asemenea, responsabil cureglementarea și soluționareaoricărei dispute între avocațisau între avocați și clienți, cuprivire la practica profesionalăa avocaților, precum șionorariile acestora.Esența mandatului estereprezentată de apărareaprofesiei, a eticii ei, precum șifavorizarea dezvoltăriipracticilor noastre, asigurareacalității serviciilor noastre.acest lucru este de o

importanță deosebită, întrucâtnoi suntem cei care garantămcă fiecare persoană aredreptul de a-și proteja șiproteja drepturile.În acest sens, încercăm aici, laStrasbourg, să avem contactefuncționale cu CurteaEuropeană a DrepturilorOmului, pentru a ajutamembrii noștri, dar și membriialtor asociații de avocațifrancezi să dobândească o maibună cunoaștere ajurisprudenței CEDO, pentru ocorectă aplicatare a acesteiade către instanțele naționale.În acest sens, am înființat

„Institut de Droit Européendes Barreaux” (Institutul deDrept European al Barourilor)în cooperare cu barourile dinBruxelles și Luxemburg. Scopulacestui institut este de ainstrui avocați belgieni,francezi și luxemburghezi înacest domeniu pentru caaceștia să-și poată perfecționa,la rândul lor, colegii de la nivellocal. Scopul nostru este sămajor este acela de a creaunui număr cât mai marenumăr de avocați un „reflex”natural în dreptul europeanatunci când lucrează în cazurilelor interne.

în luna octombrie a anuluitrecut, în timpul colocviuluifranco-român de la paris,ocazionat de ziua Francofoniei,a avut o conferință importantădespre viitorul profesiei, subgenul „perspective franco-românești”. evenimentulorganizat de consiliul naționalal Barurilor din Franța șiuniunea națională a Barourilordin românia, a reprezentat încăo oportunitate de aprofundare acunoștințelor reciproce, dar șio oportunitate excepționalăpentru Baroul Timiș de a semnaun Acord de înfrățire cu Baroulstrasbourg, un document încare pledează pentru întărirea

„strasbourg este la frontiera cu germania,orientată spre est. cred că Timișoara se uită spre vest. era firesc ca privirile și preocupările noastre să se întâlnească!”Interviu cu chrIsTInA Kruger, decan al Baroului strasbourg, Franța



prieteniei și de fraternitate întreavocații membrii celor două baruri.ce importanță acordați unui astfelde acord?

acest acord de Înfrățire este capitalpentru noi. Reconectăm, grațieacestuia, legăturile istorice dintrețările noastre. Barourile noastre audimensiuni similare și au o locațiegeografică particulară, aproapeidentică. avem o frontieră cuGermania, orientată spre est. Credcă Timișoara se uită spre vest. Erafiresc ca privirile și preocupărilenoastre să se întâlnească!

colegii români din Baroul Timișaniversează 145 de ani de laatestarea primei lor forme deorganizare, camera Avocaților dinTimișoara. Desigur, bazele legii aufost puse în europa de Vest înperioada medievală și există o lungătradiție în domeniu. câți ani arestructura „frățească” dinstrasbourg?

Baroul nostru este străvechi, chiardacă, desigur, nu a fost structuratîn același mod în perioadamedievală. La fel ca și celelalteasociații de avocatură franceze, amfost apoi organizați ca bresle

profesionale. Strasbourg a fost unoraș liber, iar avocații au practicatîn aceste condiții până la RevoluțiaFranceză din 1789. Din păcate, în1870, în timpul războiului dintreFranța și Prusia, Strasbourg a fostsub un asediu greu și bombardat,astfel încât majoritatea arhivelororașului au fost distruse. avocațiinu au putut salva decâtdocumentele referitoare laperioada mai recentă. așa se facecă putem vorbi că despre faptul căbazele moderne ale BaroulStrasbourg au fost puse abia în1823, cu un decan și un consiliu,așa cum există astăzi.

în cadrul Acordului de înfrățire, s-astabilit, de asemenea, că se vor faceschimburi de informații cu privire lanormele de drept, practicilejudiciare, modificările esențiale alelegii și procedurii care intervin înfiecare dintre cele două țări și carepot duce la dezvoltarea activității abarourilor. ce așteptări aveți de laconfrații români, ce anume dinactivitatea și experiența lor ar fi deinteres deosebit pentru colegiifrancezi?

Barourile noastre au un fundamentcomun, iar Franța și România

împărtășesc același spirit înabordarea chestiunilor juridice. Mai mult, credem că împărtășimpracticile comune și că putemînvăța multe unii de la alții. Suntemdornici să încurajăm tranzacțiilecomerciale și să susțineminvestițiile reciproce. Suntemconvinși că avem multe de învățatde la colegii noștri români șisperăm că ne vor împărtăși aspectutile din experiența lor.

în urma înfrățirii dintre cele douăbaruri, cele două organizații vorimplementa, așa cum s-auangajat, politici de cooperare și vor face schimburi deexperiență, precum și programede specializare în comun cuprivire la exercitarea profesiei ca avocat. Aveți de gând să stabiliți un calendar alactivităților reciproce cu colegiidvs. din Timișoara? ce văașteptați ca delegații barului dinstrasbourg să facă în comun cucolegii lor din românia în primalor vizită aici?

Da, credem că stabilirea unuicalendar pentru activitățile noastrereciproce va oferi un cadrufunctional pentru o cooperareproactivă și dinamică. În timpulvizitei noastre la Timișoara, vomdiscuta cu plăcere cu prieteniinoștri români dacă putem găsisubiecte reciproce de interes, caresunt în prezent importante pentruambele țări și vom vedea în ce modputem organiza un evenimentcomun în timpul căruia ne-amputea împărtăși expertiza șiexperiențe legale.De asemenea, această primăîntâlnire va fi o bună oportunitatepentru noi de a lega legăturiputernice pentru viitor și de adezvolta această prietenie nouă,care va aduce un plus fiecăreiadintre părți.

Acest Acord deînfrățire estecapital pentrunoi. reconectăm,grație acestuia,legăturileistorice dintrețările noastre.Barourile noastreau dimensiunisimilare și au o locațiegeograficăparticulară,aproape identică.

Paris, 8 octombrie 2019 - semnarea Acordului de Înfrățire dintre Baroul Strasbourg și Baroul Timiș, reprezentate la eveniment de av. Christophe Darbois și av. Sergiu Stănilă


MAgIsTrAțII

în 2019 s-au aniversat 60 de anide la înființarea ceDo (curteaeuropeană a Drepturiloromului), adesea numităinformal “curtea de lastrasbourg”, care a fost creatăpentru sistematizareaprocedurii plângerilor înmateria drepturilor omuluiprovenite din statele membreale consiliului europei. cumeste organizată instituția înprezent și câți angajați (jurişti,personal tehnic/administrative,traducători etc.) sunt acum în cadrul grefei?

CEDO a fost instituită în 1959,de către Consiliul Europei, ca ojurisdicție internațională cumisiunea de asigura respectulangajamentelor statelorsemnatare ale ConvențieiEuropene a DrepturilorOmului. Fiecare dintre cele 47de state membre aleConvenției are câte unjudecător, ales pentru câte unmandat de nouă ani.Examinarea cauzelor se facede către formațiuni dejudecată. aceste formațiunisunt repartizate în cele cinciSecții ale Curții, entitățiadministrative, care suntcompuse la rândul lor dinentități judiciare: Camere(șapte judecători) și Comitete

(trei judecători). Fiecare Secțieare câte un președinte și câteun vicepreședinte, iar aceștiasunt asistați de către grefă.Unii judecători sunt desemnațijudecător unic pentru a statuaasupra admisibilității cauzelorîndreptate împotriva unuianumit stat, cu excepțiastatului de origine. MareaCameră (17 judecători) estecompusă din PreședinteleCurții, președinții șivicepreședinții Secțiilor,judecătorul național și dinjudecători trași la sorți.Cauzele cu care CEDO estesesizată sunt judecate depatru formațiuni de judecată:judecătorul unic, Camere,Comitete și Marea Cameră.Toate aceste formațiuni suntasistate de către grefă, care, larândul ei, este compusă dinaproximativ 640 angajați(grefieri, juriști, personaladministrativ, tehnic șitraducători), agenți aiConsiliului Europei.

cum a evoluat bugetul ceDo în ultimii ani?

Bugetul CEDO a fost, în ultimiiani, din păcate, inferiornevoilor reale ale instituției,ținând cont, mai ales, denumărul crescut de cauze. a

fost nevoie de implementareaunei politici de economisire aresurselor și, în același timp,de găsirea unor alternative deeficientizare a tratării cauzelor.Un element pozitiv recent,care merită menționat, esteplata retroactivă la bugetulConsiliului Europei acontribuției Federației Ruse,care a permis instituțieievitarea unui plan decontingență cu implicațiiimportante asupra activitățiiCEDO. Bugetul aferent anului2019 a fost de 69.997.500miloane euro și estereprezentat de cheltuieli cusistemul informatic, misiuni,traduceri, asistență judiciară,anchete, etc.

Judecătorii ceDo sunt aleșipentru un mandat de nouă ani,care nu poate fi reînnoit.Fiecare din cele 47 de statemembre are câte un judecător.care sunt condițiile pe caretrebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numitjudecător la ceDo?

Judecătorii CEDO sunt aleși decătre adunarea Parlamentarăa Consiliului Europei(„adunarea Parlamentară”), înurma unei proceduri naționalede selecție care permite

Statelor membre să numeascătrei candidați (aceasta dinurmă este procedura deselecție). articolul 21 dinConvenție reprezintă bazalegală a selecției judecătorilorCEDO. Ulterior, o comisieparlamentară specială dincadrul adunării Parlamentareevaluează calificările celor 3 candidați și echitateaprocedurii naționale deselecție, iar numai apoiadunarea Parlamentarăprocedează la alegerilepropriu-zise (aceasta esteprocedura de alegere).adunarea Parlamentară areposibilitatea de a respinge listapropusă și de a solicita o listănouă. așa cum a fost reiteratcu ocazia conferințelor de laInterlaken, Izmir, Brighton șiBruxelles, este foarteimportant ca CEDO săbeneficieze de judecători cuînalt prestigiu în domeniuldreptului național șiinternațional. Dacă ne referimla etapa selecției, trebuiemenționat în primul rând căprocedura internă trebuie săfie echitabilă și transparentă,să implice un apel decandidaturi public și deschis. Înplus de criteriile de naturăjuridică stabilite în articolul 21din Convenție, candidații

ceDo beneficiază de judecători cu înalt prestigiu în domeniuldreptului național și internaționalInterviu cu IulIA AnToAnellA MoToc, judecător al curții europene a Drepturilor omului


MAgIsTrAțII

trebuie să îndeplinească criteriullingvistic (o bună cunoștință a limbiifranceze sau engleze). Trebuie să seasigure respectul reprezentăriiechilibrate femei/bărbați. În 10noiembrie 2010, Comitetul deMiniștrii a decis crearea unuiComitet consultativ de experțipentru candidații la funcțiile dejudecător CEDO (compus din șaptemembrii) cu rol în formularea deavize, în atenția Statelor, cu privirela respectarea criteriilor de selecțiedin partea candidaților.

la 1 august 2018 a intrat în vigoareprotocolul nr. 16 la ceDo, care are ca obiect principal extindereacompetenţei curţii europene a Drepturilor omului de a formulaavize consultative. ce noutăți a adus acest protocol?

În iunie 2013, Consiliul Europei adeschis pentru semnare Protocolulnr. 16 la Convenție, care are rolulprincipal de a unifica jurisprudențaprivind drepturile prevăzute deConvenție și de a reduce, implicit,numărul de cauze adresate CEDO.În baza Protocolului nr. 16, înalteleinstanțe desemnate de cătreStatele membre pot adresa Curțiicereri de interpretare a Convenției;este vorba de întrebări de principiuprivind interpretarea sau aplicareadrepturilor şi libertăţilor prevăzutede Convenție şi Protocoalele sale,întrebări care trebuie să se afle înlegătură directă cu problemele dedrept dintr-o cauză care se află perolul instanței care solicită avizul.România a semnat Protocolul ladata de 14 octombrie 2014, darîncă nu l-a ratificat.

Verificarea admisibilității uneipetiții se face în complete de unul,trei, șapte sau șaptesprezecejudecători. care sunt criteriile de admisibilitate?

Cererile vădit inadmisibile suntanalizate de către un complet dejudecător unic care pronunță odecizie în acest sens. Cererile carenu sunt vădit inadmisibile facobiectul verificării admisibilității, decătre un Comitet (în complet detrei judecători) sau de către oCameră (în complet de șaptejudecători), odată cu analizareafondului.Conform articolului 35 dinConvenție, cererile adresate Curțiitrebuie să îndeplinească anumitecondiții de admisibilitate pentru aputea fi declarate admisibile șiexaminate: epuizarea căilor internede recurs (pentru a permite statuluide a redresa el însuși pretinseleviolări ale Convenției), referirea, încadrul plângerilor, la drepturiprevăzute și garantate deConvenție și nu la alte drepturi,sesizarea Curții într-un termen deșase luni de la data ultimei deciziiinterne definitive, titularii cererilorsă fie în mod personal și direct

victime ale violării drepturilorprevăzute în Convenție și să fisuferit un prejudiciu semnificativ, șicondiția ca cererile să fieîndreptate împotriva unui/unorStat(e) parte la Convenție.

câte cereri pendinte (în curs desoluționare – n.r.) sunt la finalulanului 2019? care sunt statele deunde sosesc cele mai multe petiții?

Numărul cauzelor pendinte lafinele anului 2019 este de 59.850,din care 24,7% sunt îndreptatecontra Federației Ruse, 15,1%contra Turciei, 14,5% contraUcrainei, 13,3% contra României și5,1% contra Italiei. În cazuldosarelor românești pendinte, unnumăr semnificativ îl reprezintăcauzele de tip „condiții dedetenție” acumulate în așteptareaexecutării, de către autoritățilenaționale, a hotărârii pilotRezmives și alții c. României(n° 61467/12 și 3 alții) pronunțateîn 25 aprilie 2017.

cum a evoluat jurisprudența curții?Din ce sectoare / domenii provincele mai multe petiții?

Jurisprudența Curții evoluează înprincipiu în funcție de evoluțiaproblemelor cu care se confruntăsocietatea actuală: noile provocărisunt cele privind gestiuneafluxurilor migratoare (articolele 3 și8 din Convenție), lupta contraterorismului și aplicarea legislațiilorantiteroriste (articolul 2 și 3 dinConvenție), sau condițiile materialedin închisori (articolul 3 dinConvenție). alte domenii devin dince în ce mai preponderente înjurisprudența Curții: protecțiadatelor (articolul 8 din Convenție),obligațiile Statelor membre îndomeniul protecției sănătățiicetățenilor (articolele 2 și 8 dinConvenție), chestiunile de ordin

Bugetul ceDo a fost, în ultimiiani, din păcate,inferior nevoilorreale aleinstituției, ținândcont, mai ales, de numărulcrescut de cauze.


MAgIsTrAțII

economic și măsurile deausteritate (articolul 1 dinProtocolul 1 la Convenție),libertatea de expresie(articolul 10 din Convenție) șilibertatea de gândire, deconștiința și de religie(articolul 9).

care este diferenţa dintre o decizie şi o hotărâre?

O decizie este, în principiu,pronunțată de către unjudecător unic, un Comitet sauo Cameră a Curții și se referădoar la admisibilitatea și nu lafondul cererii. O hotărâre estepronunțată în principiu deCameră sau de Comitet atuncicând se examinează în acelașitimp și admisibilitatea șifondul unei cereri.

cum sunt puse în aplicarehotărârile curţii?

hotărârile prin care Curteaconstată existența unor violăriale drepturilor prevăzute înConvenție au caracterobligatoriu pentru Statelemembre vizate, acestea avândsarcina de a le executa dinoficiu. Executarea hotărârilorCurții este supravegheată decătre Comitetul de Miniștrii alConsiliului Europei. această

activitate de supraveghereprivește atât măsurileindividuale (de exemplu plataunei despăgubiri în favoareaunui reclamant) cât și măsurilegenerale (de exemplu celerecomandate în urma uneihotărâri pilot în bazaarticolului 46 din Convenție).

ce strategie are ceDo pentru a grăbi soluționarea dosareloraflate pe rol?

Diferite strategii au fostadoptate de către CEDOpentru a grăbi soluționareacauzelor pendinte. Putemmenționa în acest sensfolosirea procedurii cauzei„pilot” urmată de tratareagrupată și simplificată acauzelor similare (WECL),folosirea recentă a proceduriinecontencioase care constă înintroducerea unei fazeprealabile care permitepărților să stingă litigiul pe caleamiabilă, folosirea unei Secțiispecializate în filtrareacauzelor, tratarea anumitorcauze care nu reprezintă uninteres jurisprudențial de cătreComitete. Nu în ultimul rând,CEDO desfășoară teste privindproiecte în care folosireainteligenței artificiale va ușura

mult munca instituției și vafacilita tratarea accelerată acauzelor.

cum colaborați cu cJue (curteade Justiție a uniunii europene)?

Datorită existenței uneidualități a sistemului deprotecție a drepturilor omuluipe teritoriul european(Convenția Europeană aDrepturilor Omului și Cartadrepturilor fundamentale aUniunii Europene) există ofoarte strânsă colaborare cuCurtea de Justiție a UniuniiEuropene prin organizarearegulată de conferințe,seminarii și întâlniri anualeîntre judecătorii celor douăCurți. Merită reamintit căatunci când drepturile dinCartă își au fundamentul înConvenția europeană, articolul52 § 3 din Cartă prevede căsensul și întinderea care leeste acordată acestor drepturitrebuie să fie similare cu celeacordate de Convențiaeuropeană, chiar dacăUniunea Europeană este liberăsă le acorde o protecție maiextinsă.Un exemplu recent decolaborare îl constituie ultimareuniune anuală, laLuxembourg, cu ocazia căreia

judecătorii CEDO au avutocazia să dezvolte subiecte deinteres comun celor douăCurți, privind aplicarea reguliine bis in idem în cadrulprocedurilor mixte de cătreCEDO și de către Curtea deJustiție, subiectul detențieipreventive în jurisprudențacelor două Curți, sau evoluțiilejurisprudenței ambelor Curți îndomeniul respectului viețiifamiliale în cadrul procedurilorimigrației.

Au existat situații când statele au refuzat să cooperezecu ceDo?

Da, din păcate, un exemplurecent în acest sens estesituația cauzei IlgarMammadov c. Azerbaidjan(n° 15172/13, din 22 mai2014) care privea arestarea șideținerea arbitrară areclamantului, hotărâre carenu a fost executată de cătreStatul respectiv, în sensul încare reclamantul nu a fosteliberat, ci a continuat să fiedeținut. Situația a făcutobiectul, în 2017, unei rezoluțiiinterimare a Comitetului deMiniștrii și ulterior, 29 mai2019, unei hotărâri a MariiCamere a CEDO, ocazie cu cares-a concluzionat la încălcareaarticolului 46 § 1 al Convențieide către azerbaidjan. Curtea aconstatat că Statul respectivnu a executat decât parțialhotărârea inițială, prin plataunei despăgubiri în favoareareclamantului și eliberareacondiționată (13 august 2018)a reclamantului, care a trebuitsă suporte anumite restricțiitimp de 8 luni, până la anula rea lor de către Curtea Supremă la data de 28 martie 2019.


proFesIonIșTII

Era în primăvara lui 2010. Trecuseră ceva mai mult de 5 ani de la înființarea birouluiNNDKP din Timișoara. Nemutasem de mai mult de un an înCity Business Centre, într-unspațiu luminos, de unde veziacoperișul centrului orașului și,din când în când, vezi și munțiițarcu pierzându-se în zare.Totuși, la NNDKP Timișoara,primăvara anului 2010 s-aremarcat prin altceva: ni s-aualăturat colegii consultanți fiscaliși astfel, formal, am dobânditresursele necesare pentru a oferiservicii integrate juridice și deconsultanță fiscală.Desigur, oferirea de serviciijuridice și fiscale nu reprezintăceva ieșit din comun: două tipuride servicii profesionale distincte,prestate de echipe diferite. Totuși,această caracterizare defineștedoar prima perioadă de dupăalăturarea colegilor consultanțifiscali deoarece astăzi termenulde „alăturare” nu mai parepotrivit. Echipa noastră comună,„Legal & Tax”, este întreagă,completă, iar zece ani mai târziu,

nici nu ne mai putem imaginacum am putea asista clienții noștriîn mod integrat, fără ca aceștia săbeneficieze de avantajelecolaborării legal & tax. Este implicit faptul că un bunavocat de business trebuie săcunoască afacerea clientului său,iar pentru a intui o afacere,trebuie să înțelegi mecanismeleeconomice care o fac săfuncționeze. De exemplu, un bunavocat de business înțelegenoțiuni ca profit, TVa, cost, mark-up, prețuri de transfer, contribuții,deductibilitate șamd. Totodată, după cum mărturisesccolegii consultanți fiscali, aînțelege elemente de interpretarea dreptului, diferența dintre forțajuridică a unuia sau altuia dintredocumentele pe care îțifundamentezi analiza sau chiarsimpla luare în considerare aeventualității unor riscuri juridiceface diferența și în materie deconsultanță fiscală.Dar drumul pe care am pornitacum zece ani, cu toatenecunoscutele și provocările lui,cu experiențele comune ne-aînzestrat și cu o empatie reciprocăfață de domeniul de expertiză aceluilalt, sursă suplimentară debeneficii pentru clienții noștri.Prima situație pe care ne-oamintim și în care pregătireajuridică a făcut diferența petărâmul consultanței fiscale a fostlegată de diferența dintrenoțiunea de contract în sens denegotium și cea în sens deinstrumentum; urmare aclarificării noțiunilor, clientulnostru a putut documentaexistența contractului încheiat cubeneficiarul său chiar în lipsa unui

document formal intitulat„contract”.apoi, importanța dovedirii șideclarării situației de forță majorăpentru a beneficia de deduc -tibilitate fiscală a fost un alt exer -cițiu în care suportul juridic decare a beneficiat consultantul fiscala fost important pentru client.Sau, pentru situația în careplusvaloarea a fost generată însens invers: clarificarea noțiunii desediu permanent, a condițiilor încare activitatea unei persoanepoate genera un risc de sediupermanent pentru o societate ne-a permis să atragem atențiaclientului asupra acestui risc încadrul consultanței pe dreptulmuncii. Întrepătrunderea domeniilorjuridic și fiscal ne conferă un nivelde competitivitate greu de egalatîn domenii precum detașareatransfrontalieră și aspecte deimigrare, unde avocații specializațiîn dreptul muncii și în noțiuni de

imigrare au sprijinul nemijlocit alconsultantului fiscal pentru aevalua impactul fiscal asuprasocietății și a realiza formalitățilespecifice din perspectivă fiscală.Echipa NNDKP este una integratăși întrunește toate abilitățileprofesionale cerute pentrustructurarea unei tranzacții sau aunei reorganizări la nivel de grup.Desigur, oricare dintre avocațiiimplicați în structurarea uneitranzacții înțelege diferența fiscalăîntre vânzarea unui mijloc fix și untransfer parțial de business, dupăcum și consultanții fiscaliconfruntați cu o analiză aalternativelor de reorganizare aafacerilor cunosc deosebirileprocedurale între o divizareparțială și un transfer deîntreprindere.Exemplele ar putea continua pemulte pagini, toate convergândspre sinergia domeniilor deexpertiză juridică și de consultanțăfiscală. NNDKP stă mărturie căaceste domenii se îmbinăarmonios în materia consultanțeide business, iar în cadrul NNDKPTimișoara, echipa de Legal are casimbiot echipa de Tax, formândun tot unitar.

nnDKp Timișoara - model de simbioză a serviciilor legal & Tax retrospectivă subiectivăArticol de eVA ForIKA, șef Birou, nnDKp Timișoara

În anul 2019, biroul NNDKP Timișoara a aniversat primii 15 ani de activitate profesională în care a susținut dinamicacomunității de afaceri din regiune. Eva Forika este șefa biroului, un avocat cu 20 de ani de activitate profesională desfășurată înTimișoara. Sub îndrumarea ei, echipa este compusă in prezent din opt avocați, cărora li se alătură și doi consultanți fiscali.NNDKP este promotor al avocaturii de afaceri în România de 30 de ani, fiind recunoscută ca un pionier al pieței de profil locale. Cu birouri la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara și Braşov, casa deavocatură oferă servicii de avocatură și consultanță fiscală completecompaniilor active în diverse sectoare ale industriei. NNDKP esteclasată în mod constant pe primele poziții în toate ariile de practicăde către Chambers & Partners, Legal500 și IFLR1000.


proFesIonIșTII

cum caracterizați anul 2019pentru Aron,gAlAnTon&AsocIAțII?

anul 2019 ne-a oferit multiplesatisfacții profesionale care aurăsplătit atât efortul constantdepus de echipa noastrăpentru a excela în profesie, câtși respectul pentru valorilemorale tradiționale deloialitate, onestitate șiintegritate în exercitareaprofesiei de avocat. Succesulîn soluționarea unor problemejuridice care erau insolubile oriidentificarea corectă aargumentelor juridico-interpretative pentrurezolvarea unor problemejuridice complexe, cu un gradridicat de dificultate, a validatteoria noastră conform căreiao carieră de excepție seconstruiește cu seriozitate șiprintr-un studiu aprofundat,de durată, care nu implică olimită de timp. Pasiuneanoastră pentru avocatura de„bară”, dăruirea, manieracreativă și inventivă de aaborda disputele juridice, aucondus la finalizarea pozitivă,în mod preponderent, alitigiilor de anvergură în caream fost implicați. Totodată, s-a dezvoltatactivitatea de consultanțăjuridică în business, în specialpentru societățile

multinaționale și în domeniulfiscalității, clienții noștriapreciind că un sfat corect le-aeliminat un risc sau a prevenito decizie eronată. La finele anului, am obținuttrofeul TIMIȘOaRa LaW FIRMOF ThE YEaR, decernat încadrul The Times LegalInnovation awards Gala 2019.

coordonați strategic demersuriîn fața curții europene aDrepturilor omului. ce ne putețispune despre dosarul pe care-lgestionați în prezent?

Cererea nr. 43639/17 BioFarmland Betriebs SRL contraRomâniei, aflată pe rolul secțieia patra a Curții Europene aDrepturilor Omului, a fostgenerată de respingerea, fărămotivare, de către secția decontencios administrativ și fiscala Curții de apel Timișoara, acererii formulate în numeleclientului de a sesiza Curtea deJustiție a Uniunii Europene învederea pronunțării uneihotărâri preliminare privindinterpre tarea dreptului UniuniiEuropene.

am considerat că maniera încare a procedat instanța dejudecată obiectivează oîncălcare flagrantă a dreptuluila un proces echitabilconsacrat de art.6 § 1 dinConvenție și am redactat ocerere prin care am sesizatCEDO, prevalându-ne dejurisprudența constantă aCurții, în situații similare. Dupăun interval temporal de doiani, procedura declanșată desocietatea noastră se află înstadiul în care GuvernulRomâniei a fost invitat să-șiprezinte observațiile, iar noiurmează să formulăm înnumele Bio Farmland BetriebsSRL cererea de satisfacțieechitabilă, conform art.41 dinConvenție. Relev că, dinconsiderente de ordin juridic,nu am dat curs invitației Curțiide a negocia cu GuvernulRomâniei suma propusă cutitlul de satisfacție echitabilă șiîncheierea unui acord amiabil.

care sunt ariile de expertiză pecare mizați în următorii ani?

Echipa noastră are beneficiulcompetenței valoroase pe careo transmit doi doctori și undoctorand în drept. avemambiția de a deveni liderincontestabil pe piațaavocaturii din Timișoara într-un domeniu de strictă

echipa noastră are beneficiul competențeivaloroase pe care o transmit doi doctori și un doctorand în dreptInterviu cu Dr. MIhAelA gAlAnTon, Managing partner, Aron, galanton & Asociații


proFesIonIșTII

Avocații Ivan-Mircea Aron și Mihaela galanton, fondatorii societății Aron, galanton & Asociații

Avem ambiția de a deveni liderincontestabil pepiața avocaturiidin Timișoaraîntr-un domeniude strictăspecializare care este dreptuleuropean.

specializare, care este dreptuleuropean. Desigur, vom acorda în continuareprevalență domeniilor de drept încare avem o reputație profesionalăconsacrată și care vizează dreptulcivil, societar și contracte întreprofesioniști, dreptul fiscal,contencios-administrativ și dreptulmuncii. Totuși, Timișoara este unoraș în continuă ascensiune, cuinvestiții substanțiale de capitalautohton și străin în toatesectoarele de activitate, și, implicit,se dezvoltă parcuri industriale, semultiplică tranzacțiile imobiliare,fuziunile și achizițiile. În acord cuaceastă realitate și cu expertizaprofesională pe care o avem, nevom concentra în perspectivă peproiecte de top în aceste domenii.De asemenea, asistăm clienții întoate etapele desfășurăriiprocedurilor de achiziții publice și îireprezentăm în fața ConsiliuluiNațional de Soluționare a

Contestațiilor și instanțelor dejudecată. Prevalent, am luptat pebaricada entităților private, însă,cunoscând modul de abordare aldisputelor juridice, consider căavem o experiență dobândită caresă ne facă deosebit de eficienți înreprezentarea autorităților publice.

unde vă vedeți peste 5 ani, ca dimensiune a business-ului,anvergură a clienților șipoziționarea în piață?

Proiectele de viitor includcooptarea cu statut de parteneri aunor tineri avocați caracterizați prinpasiune pentru profesie șicompetență profesionalădeosebită. această decizieechivalează, în opinia mea, cu oinfuzie de dăruire, energie și ideiinovatoare care se vor alăturaexperienței dobândite printr-opractică îndelungată și careindiscutabil va fi în beneficiul

clienților. În concluzie, perspectivamea este optimistă și cred că vomrămâne, alături de alte case deavocatură, poziționați în vârfulpiramidei pieții de avocatură dinTimișoara.

cum credeți că va evolua profesiade avocat în viitor, ținând cont deimpactul tehnologiei și deexigențele clienților?

Spectrul de resurse tehnologice șidigitalizarea au un impact major înavocatură și redefinesc profesia.am mai spus că tehnologizareaavocaturii este o realitatedezirabilă în condițiile unei optimeutilizări a resurselor digitale. Eracomunicării on-line a modificatbenefic relațiile client-avocat,facilitând transmiterea rapidă aopiniilor și documentelor juridicecare răspund prompt necesitățilorclienților. Utilizarea tehnologiei înjustiție a simplificat activitatea


proFesIonIșTII

ccIAT deruleazăample programeîn domeniulindustriei,agriculturii șisfera activitățilorde comerț, în beneficiulsocietăților,furnizează cuprofesionalismservicii pentrudezvoltarea de proiectefinanțate,manifestăpreocuparepentruinternaționalizareaafacerilor.

avocatului, facilitând accesul ladosare în formă electronică șicomunicarea cu organele de justiție.Deși societatea noastră dispune deo vastă și diversificată bibliotecăjuridică, nu îmi pot imagina oactivitate desfășurată la un standardde calitate fără reproș, în absențainformațiilor legislative șijurisprudențiale oferite detehnologia modernă. Vă mărturisescînsă că, personal, rămân atașatăcomunicării tradiționale întreavocat și client. Experiența înprofesie mă convinge că furnizareaunor detalii confidențiale și dialoguldirect, ce permite conturareaexactă a situației de fapt, pot facediferența în stabilirea unei strategiicorecte nu doar în litigiile complexedar și în consultanța de business.Rezumând, cred că talentul rezidăîn a ști cum să îmbini tradiția cutehnologia modernă.

cum vedeți evoluția sistemuluicameral din românia, și,în particular, a camerei de comerț, Industrie și Agricultură Timiș ?

Sunt în măsură să ofer un răspunspertinent în legătură cu activitateape care o desfășoară Camera deComerț, Industrie și agriculturăTimiș. am apreciat în mod deosebitprioritatea pe care o acordă Colegiulde Conducere pentru atragerea șidezvoltarea investițiilor străine înjudețul Timiș. Cu finalitatea de avalorifica cunoștințele juridice, dar șicele economice pe care le am,menționez că am participat în anul2019 la misiunea economicămultisectorială în Federația Rusă,respectiv la forumurile de afaceriorganizate la Moscova și SanktPetersburg, precum și la ForumulInternațional de afaceri, organizat

de Colegiul de Conducere al CCIaT,la care au luat parte agențieconomici, membri ai camerelor decomerț și reprezentanți diplomaticidin Federația Rusă, Grecia,Republica Cehă și România. Înconsecință, pot spune fără săgreșesc că CCIaT derulează ampleprograme în domeniul industriei,agriculturii și sfera activităților decomerț, în beneficiul societăților,furnizează cu profesionalism serviciipentru dezvoltarea de proiectefinanțate, manifestă preocuparepentru internaționalizareaafacerilor. Datorită multipleloractivități de anvergură desfășurateîn toate sectoarele economice,evoluția Camerei de Comerț,Industrie și agricultură Timișurmează indiscutabil un trendascendent, fiind promotoareainvestițiilor de capital în regiuneanoastră.

Ediția Mai 2020

Pentru detalii privind apariția în această revistăcontact:

roxana biga, Project Manager; 0733.674.555, [email protected] fica, Editor, 0732. 903. 216, [email protected]


proFesIonIșTII

sunteți avocat din anul 2009.ce reprezintă pentrudumneavoastră profesia pecare o practicaţi şi care suntvalorile după care v-aţi ghidatmereu în exercitarea acesteia?

Pentru început, țin să vămulțumesc că-mi acordațiposibilitatea de a exprimacâteva gânduri tocmai cuaceastă ocazie, la trecereaunei perioade impresionantăde timp de la înființareaBaroului Timiș și, da, văconfirm că sunt membru activîn acest prestigios barou depeste 10 ani de zile. Ca să nu par excesiv, n-aș vreasă spun că avocatura a devenitun mod de viață dar, înrealitate, o afirmație de genulăsta nu este prea departe deadevăr fiindcă profesia are oinfluență puternică asuprafelului în care noi avocațigândim și ne comportăm însocietate, în familie. Într-adevăr, după cum s-a maispus, tinerețea aduceentuziasmul și nevoia deafirmare în profesie, aducedorința tânărului de a-și creaun nume pe care mai apoi să îltransforme în renume, darasta presupune și foarte multesacrificii care ne obligă săechilibrăm viața de familie cucea profesională. Profesia măreprezintă și sper că, în viitor,o să reușesc să reprezint și eu,

la rândul meu, profesia. În ce privește valorile, acesteanu sunt altele decât cele pecare le reglementează și lepromovează organizareaprofesiei, cele pe care le-amînsușit de la începutul formăriiinițiale ca stagiar: integritateași profesionalismul, dedicareaprofesională.

cum este structurat cabinetuldumneavoastră? care au fostprincipalele provocări în ultimii ani?

În prezent, conlucrăm subforma unei colaborăripermanente, în principal, înmateria dreptului privat și cuavocați externi pentru cauzede insolvență și probleme cețin de Registrul Comerțului.Piața fiind în continuăexpansiune, intenționăm săcreștem numărulcolaboratorilor pentru a fi înmăsură să răspundemsolicitărilor cu aceeașipromptitudine și cu acelașiprofesionalism cu care ne-amobișnuit clienții până acum.Provocările? De fapt, cred căavocatura e o provocare însine, o luptă constantă pe maimulte fronturi a întreguluicorp profesional: competițiadin piață, între avocați, -partea de business, marketing,raportul cu clientul, strategiajudiciară pentru fiecare dosar

în parte, lupta intra-profesională, cu adversarul dincauză, lupta cu instanța,parchetul etc.. Dacă e să ne referim laprovocările de ordinintelectual, specifice profesiei,ele sunt permanente, apar curegularitate, țin de esența șide partea pozitivă a profesiei,iar în ce privește cadrulnecesar pentru a ne exercitaatribuțiile în formula actuală,provocările au constat încoagularea unei echipe care săne împărtășească viziunea deabordare a profesiei, formatullucrărilor, tipul clientelei, ariilede practică etc. apoi, provocările generalecare au afectat profesia înultimii ani (care s-au maidisipat în ultima perioadă) serepercutează inevitabil asupramajorității membrilor care ocompun – concurența unorpersonaje care au practicat înmod clandestin a afectatnegativ imaginea profesiei însocietate. Cred că, în cele dinurmă, avocații au reușit să-șiconserve interesul legitim șicontinuă drumul sigur spreredobândirea prestigiuluiprofesional. Există și provocări de naturăinter-profesională, generatede avantaje constituie prinlege în favoarea altor profesiijuridice dar care sper că, înviitor, să fie (re)așezate în mod

European și occidental pecriterii de competență și efortîn favoarea profesiei noastre.Și spun asta fiindcă, raportat lacalitățile pe care ledobândește din activitate șifață de privilegiul libertățiidepline în gândire de carebeneficiază, avocatul poate săfie vârful de lance încompetiția profesiilor juridice,cel mai bun interpret al legii,iar acest lucru trebuierecompensat în modcorespunzător.

care sunt avantajele celor care apelează la serviciiledumneavoastră?

Că întâlnesc și colaborează cuo echipă serioasă de avocațicare urmărește succesul –succesul aplicării corecte alegii, desigur sau, altfel spus,triumful adevărului (judiciar).Ne străduim să menținemstandardul serviciilor juridicela un nivel cât mai înalt.

cu ce experți (notari,practicieni în insolvență,executor judecătorești,traducători, evaluatoriautorizați, consultanți fiscalietc.) colaborați?

O relație durabilă în timp întreprofesiile juridice apare ca onevoie și este beneficăambelor părți: avocații îi

Avocații continuă drumul sigur spreredobândirea prestigiului profesionalInterviu cu nenAD uDulI, Avocat partener, cabinet de Avocat uduli nenad


proFesIonIșTII

recomandă pe notarii, lichidatorii,executorii pe care îi cunosc maibine și în care au încredere, iaraceștia, la rândul lor, apelează, încaz de nevoie, la avocații în al cărorraționament juridic au mai multăîncredere. În cazul actelor juridicecomplexe colaborăm bine în specialcu notarii care provin din avocaturăsau din magistratură. În Timișoaraprofesiile juridice conexe sunt binereprezentate și avem relații bunecu exponenții lor.

cum vă împărțiți întreresponsabilitățile de avocat şi cele de manager, antreprenor?

În prezent singurele responsabilități”antreprenoriale” pe care le am înpatrimoniu sunt cele care țin demanagementul profesiei. Și da, nue o sarcină ușoară - cu cât tinzi săte ocupi mai mult de componentade management avocațial, cu atâtmai mult te îndepărtezi de dosareși de sala de judecată iar eu, înaceastă etapă, nu îmi doresc acestlucru. Managementul profesiei este

extrem de important fiindcă, pânăla urmă, accesul la clientelă estelegat direct de felul în care știi săadministrezi biroul, iar creștereaprofesională nu ai cum să o obțiifără o cazuistică bogată dar, încazul nostru particular, ținem contde faptul că avocatura se practică,de principiu, fără subordonare așacă responsabilitatea managerialăeste împărțită. avocatura are ocomponentă de business suficientde pronunțată încât să nu fiu nevoitsă mă implic în alte tipuri deafaceri. De altfel, nici n-aș aveatimpul necesar...

cum percepeți competiția existentă în piața avocaturii din Timișoara / Banat?

O bună parte din avocații de litigiicare practică în Timișoara se cunoscîntre ei, cel puțin din vedere dinsălile de judecată. avocațiiconsacrați din penal sunt cunoscuți(în interiorul profesiei) la nivelulîntregului Banat. Ceea ce vreau săspun este că, în opinia mea,

competiția profesională estebazată, în general, pe fundamentesănătoase. Corpul profesional știecă singura șansă de progres vinedin competiție corectă și organeleprofesiei își doresc acest lucru.Sunt de acord însă că succesulprofesional nu coincideîntotdeauna cu succesul financiarsau cu capitalul de imagine dar nucred că asta reprezintă o problemăpentru cineva. Deci competiția lanivel local e bună și asta ne face săne menținem pe o linie ascendentăca barou.

companiile românești sunt subpresiunea instituțiilor – AnAF,consiliul concurenței, garda deMediu, Inspecția Muncii, etc. cândvor înțelege funcționarii publici căei trebuie să stimuleze mediul deafaceri, și nu să-l timoreze?

Noi asistăm atât companii cucapital autohton, cât și companiirezultate din investiții străine și nuam remarcat vreo discriminare aautorităților în funcție deproveniența capitalului. Dacă văreferiți la firmele înregistrate înRomânia, în general, am senzațiacă se dorește o schimbare deoptică legislativă, una care să fieîndreptată mai degrabă spresisteme bazate pe prevenție decâtpe aplicare mecanică de sancțiuni.Se poate dialoga cu instituțiile pecare le-ați menționat pentru că,per total, și ele câștigă mai multdintr-o colaborare decât dintr-unconflict; depinde și de cum puiproblema dar cred prin dialogconstructiv se poate ajunge lasoluții raționale.E foarte important să existe cadrullegal necesar pentru interacțiunecu instituțiile în vederea evităriilitigiului judiciar. Știu că tonul pare,poate, prea optimist și sper să nuatrag dezaprobarea colegilor aicăror clienți se confruntă cu

Avocatul poatesă fie vârful de lance încompetițiaprofesiilorjuridice, cel maibun interpret al legii, iar acestlucru trebuierecompensat în modcorespunzător.


proFesIonIșTII

derapaje majore în relația cuInstituțiile, dar trebuie recurgem șila mecanismele (legale) prin caresoluționarea amiabilă să ne aducăbeneficii inclusiv nouă, avocaților.ar însemna cel puțin economie detimp și cum timpul înseamnă bani... Nu vreau să minimalizezimportanța pentru profesia noastrăa litigiului judiciar, cu atât mai multcu cât activez ca avocat ”de bară”,dar abordarea inițial pacifistă econsiderată o dovadă de bunăcredință în fața instanței dejudecată. aș vrea să mai menționez aici și că,din asistența juridică pe care oacordăm unor instituții publice, amconstatat că mult-hulitul”funcționar public” din România nuare, în realitate, așa mult spațiu demanevră pentru a interpreta legeaîn spiritul ei pe cum s-ar crede, cieste mai degrabă obligat să oaplice strict în litera ei. Vă dau unexemplu care poate fi folosit prin

analogie în cazul tuturorinstituțiilor pe care le-ați amintit:dacă discutăm despre moduldeficitar de reglementare al legiiprivind publicitatea imobiliară sauordinul nr. 700/2014(Regulamentul de avizare, recepțieși înscriere în evidențele decadastru și carte funciară), suntconvins că nu o să mai avem la felde multe critici la adresaregistratorului de carte funciară. Pede altă parte, din lipsa specializării,cred că nici actele noastre deprocedură, ale avocaților, nu suntperfecte sau, din cauzasupraaglomerării rolului instanțelor,nici hotărârile judecătorești nu atingîntotdeauna standardul de motivareimpus de CEDO … Deci cred că un nivel mai scăzut alcalității prestațiilor - lipsaperformanței profesionale, nu esteneaparat apanajul exclusiv alfuncționarilor publici. Nu este rolulmeu în acest interviu să apăr

aNaF, Consiliul Concurenței, Gardade Mediu, Inspecția Muncii, etcdar am simțit, instinctiv, nevoia sămai atenuez din greutateareproșului pe care îl aducețiacestor instituții. Totodată, cred că stimulareamediului de afaceri trebuie făcută,în primul rând, prin intermediulreglementărilor normative și aicitrebuie să amintim de pildă nevoiastringentă de asanare legislativă.Volumul exagerat de actenormative în vigoare, chiar cudispoziții contradictorii, nu facedecât să încurce atât mediul deafaceri, cât și pe cel juridic.Simplificarea, limpezirea legislativăe o condiție esențială pentruîmbunătățirea modului în carefuncționează ambele medii.

Vă mulțumim încă odată, sper să mai avem ocazia de a ne întâlni în viitor și vă doresc mult succes în toate!

Volumulexagerat de actenormative învigoare, chiar cu dispozițiicontradictorii, nu face decât să încurce atâtmediul deafaceri cât și pecel juridic.


proFesIonIșTII

specializarea principală acabinetului dumneavoastră,aceea de drept penal alafacerilor, s-a datorat creșteriicazuisticii de profil din ultimiiani în românia?

Într-adevăr, cazuistica de profil acunoscut o efervescențăconsiderabilă în ultimii 10 ani,cel puțin, după ultima marecriză economică, aspect ce apermis acestei ramuri frumoase,a dreptului penal al afacerilor,să se dezvolte într-un ritmsusținut, aș putea spune.Cred că a venit, oarecum, de lasine, această specializare, pefondul consultanței despecialitate în drept penal, dreptcomercial, drept societar saualte ramuri de drept colateralece intră în sfera relațiilor deafaceri. Iar asta s-a datorat, într-o mare măsură și cerințelorclienților tot mai diversificate,mai complexe, ce au necesitatsoluții polivalente.Mai mult decât atât, a fost și oprovocare profesională,întrucât această specializarenecesită, în permanență, oconstantă nevoie decunoaștere, adaptabilitate șiinspirație profesională, aspectece te determină să te dediciprofesiei continuu.

cum percepeți nivelulexpertizilor tehnici la careapelează judecătoriispecializați în astfel de dosare?

Sincer să fiu, aș fi în măsură, maidegrabă, să vă răspund laaceastă întrebare vis-a-vis dejudecătorii care se pronunță înastfel de cazuri complexe. Cusiguranță numai „specializați” nusunt. Dar revenind la ideea debază a întrebării, pot spune căexperții cu care am colaborat îndiferite dosare sau conlucrez pediferite subiecte sunt binepregătiți, din punct de vedereprofesional.aici am în vedere mai alesexperții contabili sau consultanțiifinanciari, pentru că aceștia suntspecialiștii la care se apelează celmai des în sfera acestei ramuride drept, bineînțeles, fără a-iomite și pe ceilalți, care nu suntmai puțin importanți.

este avocatul specializat în dreptul penal al afacerilor în egală măsură un avocatpenalist și un avocat de business?

Cu siguranță, da! Mai ales căvorbim aici despre relații deafaceri, create de mediuleconomico-financiar, dinamicaacestor relații generând, larându-i, o efervescențădeosebită a juridicului. a fiavocat de business nupresupune numai a asistaclienții, ci necesită și o bunăcunoaștere a afacerii clientului,a veni cu idei proactive,inovatoare, pentru acesta. Unavocat de business are nevoie

de o multitudine de cunoștințetemeinice din diverse ramuri dedrept, cum ar fi: dreptcomercial, dreptul muncii, dreptsocietar, insolvență, drept fiscal,proprietate intelectuală, etc., iarfiecare dintre aceste ramuri dedrept prevăd și sancțiuni penalespecifice fiecărei arii, în caz deneconformare la rigorilenormelor. aici intervine avocatulpenalist, care prin prismaformării profesionale, posedăcapacitățile necesare de ainterpreta și aplica normelepenale din diversele ramuri dedrept, în situații dintre cele maivariate.Chiar dacă evoluția piețeiavocaturii din ultimele decenii aconvers spre o strictăspecializare a avocatului peramură de activitate, în opiniamea, avocatul specializat pedreptul penal al afacerilorrămâne cel mai polivalentprofesionist al dreptului, avândun rol important în gestionareaafacerilor clientului, a relațiiloracestuia nu numai cu parteneriicomerciali, cât și cu instituțiilepublice.

care sunt cerințele clienților în această specializare?

Îmi permit să răspund cu oglumă avocățească: toți cliențiivor minuni de la avocatul lor. Înrealitate, am constatat faptul căexistă o diferență între ceea cevor clienții și ceea ce au nevoie,

cu adevărat. Majoritateaclienților pornesc pe drumulantreprenorial fără a poseda unminim de cunoștințe juridicespecifice domeniului în caredoresc să activeze. Pe parcursîntâmpină diverse probleme pecare nu știu cum să legestioneze, pentru că nimeni nui-a sfătuit cum să procedeze. Deaici provine și cazuisticadeosebit de diversă în sferadreptului penal al afacerilor. Ca să vă răspund la întrebare,majoritatea clienților vin cuprobleme acute, când estenecesară o intervenție incisivă,tenace, chiar determinantă înunele situații. De cele maimulte ori, aceste intervenții auloc atunci când situația oimpune din punct de vedereprocesual-penal, adică existăniște acuzații în materie penală.Există cutuma ca, în aceastăsituație, avocatul să fie capabilde adevărate „minuni” juridice.Puțini clienți vin în fazaincipientă, preventivă, în caresolicită expertiză de specialitatepentru a preveni eventualecomplicații.Cu toate acestea, pot afirma cămediul de afaceri din Vestul țăriicunoaște o tendință clară deorientare spre normalitate, astași prin prisma influențelormodelelor de afaceri venite dinafara țării. Spun asta deoareceavem experiența consultanței cudiverși antreprenori străini carevin cu strategii de afaceri bine

Foarte multe companii nu au o politicăinternă de compliance bine structuratăInterviu cu roBerT AnDreI szAsz, Avocat partener, cabinet de Avocat, szasz A. robert


proFesIonIșTII

conturate, cu temele binefăcute pe domeniul în caredoresc să activeze în România,astfel că și solicitările acestorasunt mai obiective. Din păcate nu putem vorbidespre o asemenea conduităpreventivă din partea celor maimulți clienți români. aceștia, decele mai multe ori, nu dețincunoștințele juridice minime dindomeniul legislației penale șinici nu conștientizează riscurilela care se expun. La modul general, încercăm săoferim clienților cele maipotrivite sfaturi care să îi ajutesă își formeze o imagine deansamblu a drepturilor legale,cât și a consecințelor juridice cederivă din derularea raporturilorde afaceri.

cât de mult contează etica și deontologia profesionalăpentru un avocat specializat în dreptul penal al afacerilor?

aș spune că foarte mult. Prinînsăși natura profesiei, avocatuleste depozitarul unor informații

atât secrete, cât șiconfidențiale ale clienților săi.Or, relația dintre avocat și clientse bazează pe încredere șiprobitate. Fără aceste virtuți, nuse poate edifica o relație decolaborare eficientă, integră.Etica deontologică a avocatuluiîși are fundamentul înactivitatea acestuia, înrespectarea principiilor moraleși profesionale ce stau la bazaexercitării profesiei.

cât de mult își cunosc româniidrepturile? cine ar trebui să seocupe constant de creștereanivelului de educație juridică în țara noastră? cum se potimplica avocații în acestproces?

așa cum am mai arătat, româniisunt deficitari la capitolul culturăjuridică. Consider că mai alesantreprenorii trebuie să posedeun minimum de informațiireferitoare la dispozițiile legalepenale aplicabile în domeniulafacerilor. Deținerea unor astfelde cunoștințe din domeniullegislației penale este esențialăpentru persoanele care conducafaceri sau care sunt implicate ladiferite niveluri în activitateaeconomică.Educația juridică reprezintă ocomponentă particulară, daresențială, în zilele noastre, aactivității de formare-dezvoltarea personalității individuale.Conținutul educației juridicevizează cunoașterea șiînțelegerea cadrului legislativ lanivel normativ (legiconstituționale, organice, legiordinare). În domeniul antreprenorial, dinpăcate, programele de educațiejuridică sunt aproapeinexistente. Cred că Statul artrebui să elaboreze astfel de

programe educaționale ce pot fipuse la dispoziția cetățenilorcare doresc, spre exemplu, sădemareze o afacere, au know-how, dar nu cunosc specificuljuridic al acțiunii lor.Până în prezent, s-a derulat unsingur program de educațiejuridică la nivel național, încadrul unităților de învățământliceale și universitare, învederea promovării în plannațional a unei culturi juridicemenite să încurajeze respectulfață de lege, responsabilitatecivică și valorile constituționaledemocratice. În cadrul acestuiprogram au participat, alăturide o serie de magistrați, șicolegi avocați care au avut unaport substanțial laimplementarea cu succes aprogramului.

cum apreciați sistemul decompliance al companiilor și instituțiilor românești,sistem menit să prevină actelede evaziune și de corupție?

Din punctul meu de vedere,cred că noțiunea de complianceeste încă în faza de pionierat lanoi în țară, nefiindu-i acordatăatenția cuvenită. După cum binese știe, pe piața româneascăacest sistem a apărut datorităunor corporații ce provin din țăricu tradiție de Compliance, genSUa, Marea Britanie, etc.Ca și avocat de drept penal, amconstatat faptul că foarte multesocietăți sau companii nu au opolitică internă de compliancebine structurată, cu un set dereguli care să educe managerulsau angajatul în spirit juridic. Deaici decurg și o serie întreagă deconsecințe nefaste,angrenându-se, de cele maimulte ori răspunderea juridică asocietății sau companiei,

consecințe ce puteau fi evitatedacă s-ar fi aplicat o politicăpenală preventivă. Or,persoanele juridice au totinteresul să aplice diligent șipreventiv astfel de reguli care săle furnizeze stabilitate juridică șisă le scutească de răspundereapenală.

piața serviciilor juridice treceprin transformări radicaledatorate reglementărilor totmai complexe, riscului crescutîn arii multiple, evoluțieieconomiei digitale și presiuniicontinue privind reducereacosturilor. cum vedeți evoluțiaactivității avocaților, în acestcontext?

această piață de profil va fiîntotdeauna una efervescentă,dinamică, provocatoare. Daravocatul trebuie să seperfecționeze în mod constant,să se adapteze permanentnevoilor clientelare, să răspundăsolicitărilor. Este clar că în prezentdigitalizarea informațiilor joacăun rol important, viteza detransmitere a informațiilor, chiarși cele juridice, având oimportanță deosebită. Dar șiactivitatea avocatului se vaadapta cu aceeași viteză, directproporțional, nu are încotro.avantajul creat de viteza detransmitere a fluxului deinformații juridice esteincontestabil. Cât despre riscuri specificeprofesiei de avocat, acestea aufost și vor exista întotdeauna,dar asta este, totodată, șifrumusețea practicăriiavocaturii, faptul că îți oferă noiși noi oportunități, provocări cete determină să evolueziconstant, creându-ți posibilitățipermanente de adaptare.


proFesIonIșTII

Este activitatea profesioniștilordreptului una prin natura sageneratoare de riscuri? Iar dacărăspunsul este pozitiv - și nupoate fi altfel, despre ce riscuriputem vorbi? Fără îndoială că,extrapolând, nu putem săconcepem o activitate umanăfără a evalua un risc inerentacesteia, riscul fiind atât destrâns legat de viața de zi cu ziîncât este mai degrabă unbagaj cotidian decât oîndepărtată posibilitate.Dar ce este, de fapt, riscul?Pericolul unei pierderi, al unuieșec, al unei întâmplări viitoarenefavorabile. Riscul se referăde fapt și la nesiguranța uneiactivități viitoare, dar

deopotrivă și la efectelenesigure ale unei activitățiprezente. Riscul se raportează la unpericol, iar pericolul este unuldin conceptele de bază aledreptului penal. Pericolul socialeste cheia de boltă ce susțineedificiul teoriei generale ainfracțiunii, chiar dacă înprezent nu mai este prevăzutexpressis verbis în definițiaacesteia. Nu ar putea fi altfel, încondițiile în care oriceactivitate generatoare de riscprezintă un pericol concretpentru societate. La fel, stareade pericol pentru ordineapublică, adică riscul detulburare a acesteia este o

sintagmă mai mult decâtfamiliară procesului penal.Încercând să evităm pășirea însfere ce aparțin mai degrabăfilozofiei decât dreptului penal,ne-am propus în câteva rândurisă exprimăm unele idei cuprivire la relația dintreprofesiile liberale și riscul denatură penală, sau în concreteventualitatea de a încălcapreceptul unei legi cesancționează penal o anumeconduită.Dacă, în general, riscul se referăla o urmare păgubitoare, risculpenal se referă, la primavedere, la posibilitatea angajăriirăspunderii penale a uneipersoane. Concretizată prinrămânerea definitivă a uneihotărâri judecătorești deconstatare a vinovăției,răspunderea penală estepunctul final al procedurilorjudiciare penale, însă, în modcert că atunci când ne referimla riscul de natură penală,evaluăm nu doar aceastăconsecință extremă. Șidobândirea calității de suspectsau de inculpat sau chiar aceeade martor, reprezintămomente care, pentru unprofesionist, concretizeazăuneori riscurile exercităriiprofesiei sale.Documentele oficiale enumeră

peste 40 de profesii liberaleexistente în România. Dintreacestea, doar câteva suntprofesii juridice. Dar fie căvorbim de avocați, notari,executori judecătorești,practicieni în insolvență ori dealte profesii care nu au, prinnatura lor, legătură cudomeniul dreptului, cu toțiisunt puși, prin exercitareaactivității, în fața unorpermanente riscuri de naturăpenală, unele previzibile iaraltele în afara posibilității deanticipare.În primul rând aceste riscurisunt generate de complexitatealegislației care reglementeazăprofesiile respective. Legilespeciale care reglementeazăfelul de organizare a profesiilorliberale sunt absolut necesareși utile. În acest sens amintimLegea 51/1995 privindexercitarea profesiei de avocat,Legea nr. 36/1995 a notarilorpublici, Legea nr. 188/2000privind executorii judecătorești.Dispozițiile acestora cuprind șinorme penale, caresancționează în principaldevierile de la fireascaexercitare a activității de cătreprofesioniști. Pe de altă parte, legile penalespeciale dar și Codul Penalprotejează profesiile liberale

profesiile liberale și riscurile de natură penalăArticol de ADrIAn sTAn, Avocat partener, cabinet Avocat stan Adrian Ioan

„Dreptul nu poate exista în absența forței, dar el nu este identic cu forța. Dreptul este o anumită dispunere, o anumită organizare a forței.”

(h. Kelsen, Doctrina pură a dreptului)


proFesIonIșTII

juridice, sancționând penalinfracțiunea de „exercitare fărădrept a unei profesii sauactivitățiˮ. Textul deincriminare general este overitabilă „normă în albˮ, carese completează, în fiecare cazîn parte, cu conținutul legii ceorânduiește exercițiul profesieirespective. astfel, riscul penalse transferă în sarcina celor ceîncalcă normele dereglementare a profesiilorliberale, prin aceastasancționând exercitarea lor fărădrept, dar deopotrivăprotejându-i pe cei care, cubună credință și cu respectarealegii activează în domeniulrespectiv. În accepțiunea comună și înpercepția publică, membriiprofesiilor liberale suntconsiderați întru totul în afararăspunderii specifice unuifuncționar, a unui „angajatˮ alstatului. În realitate lucrurilesunt mai nuanțate decât amputea crede. Majoritatea celorcare activează în sferaprofesiilor liberale pot ficonsiderați, în anumite condiții,din punct de vedere aldispozițiilor Codului Penalintrat în vigoare în 2014,funcționari. Or, îndeplinindcalitatea cerută de lege, ei suntsusceptibili de a deveni subiectactiv al anumitor infracțiuni decorupție sau infracțiuni deserviciu. Chiar expunerea de motive aCodului Penal în vigoare aenunțat „asimilarea cufuncționarii a persoanelor fizicecare exercită o profesie deinteres public, pentru care estenecesară o abilitare specială aautorităților publice și careeste supusă controluluiacestoraˮ. Or, o serie deprofesii liberale din sfera

juridicului îndeplinesc acestecondiții și prin aceastaaccentuează uneori decisivriscul de natură penală aexercitării acestora, impunândo diligență deosebită înrespectarea legislației.Persoanele ce activează încadrul profesiilor liberalejuridice sunt, de regulă, puse înfața comunicării de cătreclienți a unor informațiiconfidențiale, ce nu pot faceobiectul comunicării altorpersoane ori entități. Riscul caaceste informații să fiedevoalate se activează înprimul rând în privințaprofesionistului, pus în fațaunei eventuale răspunderipenale (fapta de divulgare decătre avocat, fără drept, a uneiinformații confidențiale esteincriminată în Legea nr.51/1995) ori disciplinare. apoi,riscul se naște și cu referire laclient, deoarece încălcareaobligației se răsfrânge asuprasituației juridice sau asuprasituației sociale a acestuia.Cu referire la activitateaavocatului, prin activitateaprofesională pe care odesfășoară, acesta estedepozitarul secretelorclientului său şi destinatarulcomunicărilor de naturăconfidenţială. Fără garanţiaconfidenţialităţii, încredereareciprocă nu poate exista. Prinurmare, secretulprofesional este recunoscut cafiind deopotrivă un drept şi oîndatorire fundamentală şiprimordială a sa.Prevederea riscului de naturăpenală este, în contextullegislativ actual, o provocarecontinuă pentru profesiileliberale. Prin prevedereaacestuia se înțelege a aveareprezentarea sa, a realiza că

rezultatul se va produce dacăva fi efectuată o anumităacțiune ori inacțiune.Prevederea este deci oanticipare a ceea ce se vaîntâmpla ulterior, o cunoașterededusă din exacta și prealabilacunoaștere a acțiunii sauinacțiunii ce se efectuează și aîmprejurărilor în care are locaceasta. Problema tot mai actuală esteînsă incriminarea, de cătrelegiuitorul penal, pe lângăfaptele clasice, comisive, a unorinfracțiuni omisive, a cărorsăvârșire nu presupune aîncălca ceea ce legea interzice,ci a nu realiza, îndeplini, ceeace dispoziția legală ordonă. Ochestiune acceptată în dreptulpenal, dar care punenumeroase probleme deprevizibilitate sub aspectulclarității normelor. Poate unavocat, un executorjudecătoresc, un notar, săcunoască în totalitate acestedispoziții care pedepsescuneori până și o simplăpasivitate? Credem cărăspunsul trebuie să fie extremde rezervat.În acest sens, cu incidențăcrescută în domeniul riscului denatură penală, foarte recent,notarii publici, avocaţii,executorii judecătoreşti şi altepersoane care exercită profesiijuridice liberale au dobândit,prin intrarea în vigoare a Legiinr. 129/2019, calitatea de„entități raportoareˮ, prin carese nasc în sarcina acestoraanumite obligații.astfel, fără a detalia acestaspect, ne aflăm în prezențaunor obligații pozitive, de araporta anumite tranzacții pecare profesionistul le apreciazăca fiind suspecte, dardeopotrivă și a unor obligații

negative, de a nu transmiteanumite informații unororganisme sau persoaneneabilitate, precum și de a nucomunica transmiterea legalăanterioară către aceștia.Încălcarea celor dintâi obligațiieste sancționatăcontravențional, pe cândrealizarea transmiterii deinformații oprită de legeconstituie infracțiune. O seriede discuții în legătură cu acestesancțiuni suscită în ultimele zileinteresul corpurilor profesiilorliberale juridice, considerându-se, poate nu fără temei, cănormele legii speciale pun subsemnul întrebării chiarconfidențialitatea relațieiavocat-client, aflată lafundamentul exercităriiprofesiei. Relația dintreinteresul individual șiimperativul protecției societățiieste un subiect permanentdeschis, iar concesiile suntdificile.Protecția împotriva riscuriloreste la fel de veche ca șiexistența omului. După primeleorganizări sociale, s-au creat șiperfecționat forme decontracarare tocmai în acestscop, spre a preîntâmpinaanumite urmări păgubitoare pecare unele activități le potgenera. Credem, concluzionând, căprofesiile liberale, relativ tinereîn societatea româneascătrebuie să lupte, la nivelorganizatoric, dar și la prinfiecare membru al acestora,pentru asigurarea respectuluilegii, pentru creștereaprestigiului profesional șipentru a oferi beneficiariloractivității lor serviciiprofesioniste, cu evitareariscurilor pentru membriiprofesiei și pentru client.


proFesIonIșTII

Domnule avocat, bine vă găsimla început de an nou! cum seanunță 2020 pentru avocațiiarădeni?

Mă bucură mult revederea cudumneavoastră, bucuriefundamentată pe respectulpentru ceea ce faceți,producând literatură juridicăîntr-un spațiu dominat decancan și de știrile de la ora17.00. Pentru faptul căpromovați profesii și instituțiifundamentale ale unui statdemocratic. Și, de asemenea,personalități ale spectruluijuridic (eu exceptându-mă,desigur), care au lăsat oamprentă semnificativă asupraa tot ceea ce înseamnăconceptul de drepturi șilibertăți. Noul an începe provocator și,din nefericire, din nou impre -dictibil, chiar confuz, cauzat demodificările repetabile alecadrului legislativ. această ”voluptate” aproapefrivolă a factorilor politici de amodifica la nesfârșit legislațiaeste marea barieră îndesfășurarea profesiilorjuridice. Ce se adoptă azi, seabrogă mâine sau „pică” laCurtea Constituțională. Sigur,soluția este adaptareaimediată, din mers, studiu șiperfecționare continuă.avocatură este o profesieneplafonantă. Zilnic înveți

ceva! asta o face provocatoareși de neînlocuit. E ca omedicină a drepturilor șilibertăților individului. Clientulîncătușat sau executat silit sauaflat sub orice formă depresiune juridică este aidomaunui muribund întins pe masăde operație. Salvarea e înmână ta. Ești chirurgulproblemelor lui. asta implicăresponsabilitate maximă.

sunteți destul de conectat și la capitală. Aveți complexulprovincialului în profesie?

După cum „toate drumurileduc la Roma”, toate drumurilejustiției, sau cele maiimportante, duc la București.La Instanța Supremă.Complexul provincialului?Sigur! Când adversarii dinBaroul București sunt născuți

la Craiova, Suceava sau Târgu-Jiu. În rest, nu. M-am vindecatde mult. Plus că orice formă acomplexului provincialului arputea fi interpretată ca oslăbiciune și exploatată înconsecință.

care sunt provocărileavocaturii în partea de vest a țării?

Nu cred că există ospecificitate a spețelor diferităde restul regiunilor geografice.Poate că în zona noastră suntmai rare „țepele” sau„tunurile” financiare. În rest,același amalgam de cauze.Simple și complicate, în funcțiede natura abordării lor.

cum evaluați concurențaexistentă în rândulcabinetelor/societăților de avocatură din Arad?

E loc pentru toți. Concurențagenerează progres șiperformanță. Clienții pot fifidelizați dacă sunt suntmulțumiți de serviciileavocatului. altfel, pleacă laaltul. E o normalitate aeconomiei concurențiale. Șiîncă ceva: avocații știu săcolaboreze onest între ei. Nu eo luptă acerbă de racolare aclienților. Cei careperformeaza sunt căutați, nutrebuie să caute...

Avocatura este o profesie neplafonantă.zilnic înveți ceva!Interviu cu DuMITru MArIAn ToMoIAgă, Avocat partener, cabinet Individual de Avocatură Tomoiagă Dumitru Marian, Arad


proFesIonIșTII

legislația spălării banilor a fostmodificată recent. în ce mod vă ajutați clienții pentru a înțelegeaceste modificări?

Spălarea banilor e, cel puțin înRomânia, un concept abstract.Cauza e lipsa de educație juridică șilipsa de informare din parteaautorităților. Implementarea unorcerințe ale globalizării este dificil afi făcută în termene scurte.Întreprinzătorii români nu aucapacitatea logistică de a realizacondițiile legislative. Mulțiconfundă patrimoniul societățilorpe care le dețin cu patrimoniul lorpersonal. Sigur că tendințeleinfracționale fiind dependente înmare parte de nivelul financiarredus, sunt minime.

cât de mult ar contribui la celeritatea proceselorinformatizarea instanțelor de judecată?

Implementarea proiectului numit„dosar electronic” este un pasimportant în îndeplinireaprincipiului celerității. Dinnefericire, procedura comunicăriise realizează tot defectuos, înprimul rând, cauza fiindfuncționarea greoaie a serviciilorpoștale. Și neadaptareaprocedurilor la evoluția tehnologiei.Pentru avocați, e un marebeneficiu. a putea accesa din birouaproape orice dosar e un câștigimens!

cum apreciați condițiile existente înpenitenciarele din românia?

Lipsirea de libertate este dramaticăindiferent de condițiile în care semanifestă. Sigur că există oîmbunătățire a regimuluipenitenciar, dar condițiile încă lasamult de dorit. Până la urmă,locurile de detenție reprezintă un

loc de ispășire a pedepselor, nu unSPa! asta e percepțiacvasiunanimă. Cinic vorbind, avemspitale sau sau cămine de bătrânisau case de copii care arată mai răudecât penitenciarele. Nu e normal!Dar atâta poate România astăzi.Rămân la părerea că cei care nu aucomis infracțiuni cu violență sau cuimpact social major, ar trebui să-șiispășească pedeapsa într-o formăneprivativă de libertate.Suprapopularea penitenciarele e oproblemă majoră. Pentru careCEDO ne sancționează mereu.

Vă asumați public o critică, uneoriacidă, mereu direct, a mediuluipolitic, în special. De ce?

Îmi asum rolul constructiv al criticii.Cauza este impregnarea masivă aspectrului politic cu indivizineperformanți, chiar mediocri. Șirău intenționați. asta îi face nocivi.Ei trebuie combătuți. Cu risculaferent...

care este crezul după care vă călăuziți în viața personală?Dar pe plan profesional?

Nu mă obligați să răspund clișeic.Mă adaptez. Prima regulă e săîncerci să nu faci rău nimănui. Șiasta e prima condiție înînfăptuirea binelui. Important eca, indiferent de soluția obținută,clientul să fie încredințat că aifăcut tot ce se putea face înapărarea intereselor lui.Inevitabil, profesia te marchează.acumulezi uneori frustrări,nemulțumiri, chiar ură. De caretrebuie să te vindeci. Cum?Pescuind, cântând, pictând....Sau debitând versuri. Desprevremuri. Și despre anotimpuri. Șidespre sau pentru femeifrumoase. E o formă dedecontaminare de virușii toxici aisufletului și conștiinței.

citesc uneori poezii foarte inspirate sub semnăturădumneavoastră. poezia înseamnăîn primul rând sensibilitate. De unde inspirația? cum reușițisă vă păstrați sensibilitatea?

Nu știu cum scriu. ar fi nedrept să mă autoevaluez. Inspirația vinedin drama nerăspunsului laîntrebarea care străbate veacurile:„Cum ar fi fost dacă s-ar fiîntâmplat?” „De fapt, nu ampretenții de poet/ Sunt doar unpurtător de argumente/ Culegconsoanele din alfabet/ Și leîmbrățișez în sentimente...”

care este întrebarea pe care nu v-am adresat-o și la care doriți neapărat să oferiți un răspuns?

Simplă. Și sinceră. Dintre atâțiaavocați iluștri, de ce ați preferat o discuție tocmai cu mine? Poate cel mai mic...

Această”voluptate”aproape frivolă afactorilor politicide a modifica lanesfârșitlegislația estemarea barieră îndesfășurareaprofesiilorjuridice.

Indiferent desoluția obținută,clientul să fieîncredințat că aifăcut tot ce seputea face înapărareaintereselor lui.


proFesIonIșTII

Ați fondat două companiisoftware, în 2012 și 2015,ambele cu rădăcini arădene,dar cu ”respirație” națională șichiar globală. ce fac, la modulconcret, fiecare dintreacestea? prin ce se deosebesc,cum ați gândit crearea uneisinergii fructuoase?

Deși nu întotdeauna am avutun răspuns clar la întrebărilegate de viziune și scop înafacerile fondate, mă bucur săpot răspunde astăzi scurt și laobiect. Web Efficient este oagenție care contribuie lacreșterea clienților noștri prinservicii digitale: design,dezvoltare, marketing,consultanță. Desigur, brandulne obligă să livrăm aceastăcreștere în mod eficient. Larândul său, avoapp esteprimul proiect propriu, princare ne-am propus să aducemtehnologia mai aproape deavocați și case de avocatură,prin oferirea unei suite all-in-one: gestiune clienți, gestiuneproiecte, managementcontracte, facturare și altele.

Au reprezentat aplicațiilesoftware din capul locului opasiune pentru dvs.? ce v-adeterminat să alegeți, caantreprenor, să investiți și să vădezvoltați într-un domeniu

emergent, cum este industriaIT, dar extrem de concurențial?Vorbim despre studii despecialitate? Despre vocație și pasiune? sau despre fler și o bună orientare pe nișă?

Dacă mi-ați fi pus aceastăîntrebare în momentul în caream intrat pe drumulantreprenoriatului, nu aș fiînțeles mult din ce mă întrebați.În realitate, atunci lucrurile nuau fost atât de calculate, cuînțelegerea că un domeniu ar fiemergent, dar extrem deconcurențial sau alte aspecte deacest gen. a fost simplu: mi-aplăcut tehnologia, am înțelesdestul de ușor cum poate ajutaîn diverse domenii și amînceput să aplic în mod gratuitcunoștintele dobândite. anii autrecut și, după părerea mea, așrăspunde că a fost vorba și destudiile de specialitate, și depasiune, și de fler, și desusținerea familiei, și de oamenifoarte buni cu care am avutocazia să colaborez. Și câte șimai câte!

cum s-a produs poziționareadvs. în domeniul juridic? cum ați ales să vă adresați cu soluțiile dvs. avocaților, carenu sunt cei mai familiarizați și cei mai buni prieteni cu noile tehnologii?

am ales această poziționaretocmai pentru că am consideratcă avocații nu sunt cei maifamilizariați cu noile tehnologii.De fapt, una din greșelile maripe care le-am făcut în acestproiect a fost să trag concluziacă avocații nu sunt delocprieteni cu aplicațiile degestiune a activității lor. Fiindpasionat de optimizările pentrumotoarele de căutare (SEO)încă de la început, am greșitteribil făcând market researchpentru avoapp doar peinternet. În rezultatele Google,am găsit zero aplicații pentruavocați în primele pagini șieram sigur că în scurt timpurma să transform nu doarlumea avocaților, ci și conturilebancare personale. Ulterior, m-a lovit realitatea.

care sunt produsele dejalansate, ce beneficii aducacestea avocaților? cum reușiți să-i convingeți că au atâta nevoie deinstrumente și soluții noi, caresă le simplifice substanțialactivitatea curentă?

am menționat anteriormodulele majore oferite deavoapp în acest moment.Principalul beneficiu alplatformei este integrareadatelor și comunicarea între

module. Poți redacta contracteîntr-un editor separat, daravoapp îți completează dateleautomat, iar tu editezi doarceea ce contează. Poți facturaîn softuri de facturare, daravoapp știe cine este clientultău și cât ai convenit săfacturezi - fie sumă fixă, fiebazat pe pontaj, care la rândulsău e tot în platformă. Salvezitimp pierdut pe sarcini carepot fi automatizate, timp încare ai putea mări câștigurilesau în care ai putea petrecealături de cei dragi.

sunt soluțiile dvs. bazate pe licențe on-premisesau în sistem saas (software-as-a-service), pe seama unor abonamente?

avoapp este oferit sub formăde abonamente configurabile,fiecare client avândposibilitatea de a setapachetul de servicii dorite.astfel, în cadrul caselor deavocatură, se pot diferențiaclar modulele și drepturilefiecărui utilizator.

Ați acordat suficientă atențieexperienței utilizatorilor (uX)?sunt soluțiile dvs. perfectfuncționale și în mediul mobil - pe laptop, smartphoneși tabletă?

Aplicația ”Monitor Dosare” –primul pas spre digitalizareacabinetelor de avocaturăInterviu cu crIsTIAn IugA, fondator web efficient și AvoApp soft, Arad


proFesIonIșTII

Experiența utilizatorului esteextrem de importantă pentruechipa noastră în toate proiectelelivrate. În ciuda faptului că primimaprecieri din partea cliențilorpentru interfața prietenoasă aavoapp, sunt convins că putemajunge la un cu totul alt nivel deeficiență pe această zonă. Pot sămenționez însă că am fost primiicare am lansat o aplicație atâtpentru android, cât și pentru iOS,aplicație care livrează o expriențămult mai potrivită pentru utilizareape smartphone.

ce colaborări pe linie profesionalăaveți în acest moment? ce semnalede recunoaștere națională șiinternațională a performanțelorechipei ați deslușit până acum?

Sunt extrem de recunoscător celoraproximativ 200 de persoane carefolosesc avoapp, fie în cadrulsocietății din care fac parte, fie lanivel individual. Ei sunt cel maimare semn de recunoaștere pecare îl putem primi. În plus, ne-ambucurat ca în 2019 să fim selectațiprintrei cei 10 finaliști în cadrulacceleratorului de legaltech dinViena, unde am primit feedbackfoarte important pentrudezvoltarea noastră pe plannational, dar și internațional.

care sunt planurile firmelor dvs. pe termen scurt și mediu? ce pregătiți să lansați anul acesta?

ambele firme pornesc în 2020 cucele mai optimiste proiecții de pânăacum. Strict legat de domeniuljuridic, cred că urmează o perioadăîn care tehnologia își va găsi locultot mai mult în activitățile de zi cuzi ale avocaților. Ne propunem săfim soluția aleasă de mulți dintrecei care vor alege digitalizarea.astfel, avand beneficiul experiențeiacumulate în ultimii 4 ani, urmează

să lansăm pe piață două proiecte.Monitor Dosare (monitordosare.ro)urmează să fie lansat în primultrimestru al anului și va ajuta lamonitorizarea dosarelor de instanțăși la organizarea termeneloraferente. Dorim să venim cu osoluție foarte eficientă în aceastădirecție și credem că pentru mulțiavocați din România, MonitorDosare poate fi primul pas spredigitalizare. Spre sfârșitul anuluiînsă, pregătim lansarea uneiaplicații all-in-one complet rescrisă,cu îmbunătățiri semnificative petoate planurile. E un proiect pecare îl aștept personal de cevavreme și care cred că va avea șansereale de dezvoltare națională șiinternațională.

cum apreciați concurența dvs.directă? cum evoluează în ultimavreme gradul de cultură al pieței șial clienților cărora vă adresați? ceșanse de viitor preconizați pentruindustria legaltech în românia?

Voi încerca un răspuns, desi țin sămenționez că acesta nu vine de peo poziție autoritară în domeniullegaltech din România. Îmi esteclar că mai am multe de doveditpentru a da greutate afirmațiilormele. Totuși, ca un fel de new kidon the block, sunt de părere că înciuda unor avantaje semnificativede acces către piața vizată și debugete mult mai mari decât cel cucare operăm noi, concurențanoastră pare să aibă, la rândul ei,multe de îmbunătățit. Consider căurmătorii ani sunt cruciali pentrupoziționarea pe zona detehnologie dedicată domeniuluijuridic, întrucât potențialii cliențiîncep să se convingă singuri debeneficiile legaltech. așadar, credcă există viitor pentru industrialegaltech în România și sper caechipa noastră să contribuiesemnificativ la acesta.

Merită, ca afacere și/sau ca victoriemorală, să pui umărul ladigitalizarea lumii avocaților din românia?

Imposibil de răspuns la modulgeneral, întrucât “merită” arevaloare diferită, în funcție defiecare persoană. aș avea însămulte cerințe preliminarii pentru a-i recomanda cuiva să seaventureze acum într-un astfel deproiect. Personal, după acești anide rollercoaster pe toate planurile,mărturisesc că proiectele pe zonade legaltech sunt pentru minemarea încăpățânare: sunt oare înstare, cu resursele de care dispun,să digitalizez o piață extrem depretențioasă și provocatoare? amajuns să iubesc posibilitatea de aafla răspunsul, deci pentru minemerită!

consider că următorii ani sunt cruciali pentrupoziționarea pe zona detehnologiededicatădomeniuluijuridic, întrucâtpotențialii cliențiîncep să seconvingă singuride beneficiilelegaltech.


proFesIonIșTII

În orice domeniu al vieții,oamenii sunt atrași,provocați și curiosi de ceeace este nou. aceastăcuriozitate a omului a făcutca ritmul vieții să fie tot maiaccelerat de la un mileniu laaltul, de la un secol la altul șide la un an la altul.Viteza! O realitateprovocatoare care nedetermină viața în cel maimic amănunt. Viteza este unelement de conduită, viteza adevenit un modus vivendi.Suntem atrași de ritmulavangardist al descoperirii denoi tehnologii prin care sepun în operă noi formuledestinate depășirii astăzi avitezei de ieri. Noiletehnologii sunt destinate șipentru a fi tot mai protejați,

dar și mai seduși de confortultot mai surprinzător alautomobilului. automobilul - iată un subiect

care aprinde spirite șidezvoltă pasiuni dincolo dece se putea imagina la sfârșitde secol 19, când Gotlieb

Daimler și Karl Benz au avutviziunea și inspirația de a daviață unui nou mijloc delocomoție.

Auto schunn te invită la bordul lui 2020alături de Mercedes-Benz

juergen schunn a avut în1993 dorința să revină dinGermania în țara natală,România, completându-șibagajele și cu un proiect departeneriat cuproducătorul germanMercedes-Benz.astăzi, auto Schunn esteprezent cu 5 locațiiautorizate Mercedes-Benzîn arad, Timișoara, Deva,Sibiu și Suceava. Oamenidevotați și pasionațiprofesiei, devotațiclientilor, și-au construitcariere frumoase. Juergen schunn – președintele grupului de firme Auto schunn


proFesIonIșTII

au trecut mai bine de 130 deani, iar astăzi automobilulMercedes-Benz este dovadasupremă a pasiunii pentruperfec țiune sădită încă deatunci de cei doi inventatorigermani și dezvoltată pânăastăzi de oameni pasionați, darși provocați de a-și lăsa am -prenta în viața semenilor lor.au trecut 26 de ani de cândauto Schunn a intrat în acestrol, în această provocare de areprezenta Mercedes-Benz înRomânia.

un scop mai înalt

Reprezentăm cel mai valorosbrand luxury din industriaautomotive, conformstudiului „Best Global Brand

2019”. Valoarea de brandMercedes-Benz confirmăprezența sa tot mai activă șide impact în conștiințagenerală a oamenilor, la nivelmondial. acest lucru neimprimă responsabilitatea dea fi exemple în ariile pe carele impactăm și de a avea oconduită impecabilă îninteracțiunile noastre cu faniiși clienții Mercedes-Benz. Preferăm, totuși, să privimaceastă poziționare în moddetașat, pentru că ne simțimonorați să împărtășimtrecutul, prezentul și viitorulMercedes-Benz cu cei ce îiapreciază valorile. Reflectândla situația globală actuală,vedem că în ciuda fragilitățiiaparente a relațiilor dintre

om și natură, semeni șisocietate, care anunță niștepericole iminente, există lafel de multe argumentepromițătoare pentru un viitormai bun. Sprijinim aceste alternativeoptimiste și credem că ele îșitrag seva din cooperare, dindeschiderea către oameni,din atenția acordată unuiscop mai nobil. astfel, autoSchunn încorporează cusucces sloganul „First Movethe World”, care exprimăintenția din spatele muncii,motivația și „de ce”-ulMercedes-Benz: focusul peclient mai mult decâtniciodată, pe prezențatangibilă în mijloculoamenilor și stârnirea

emoției autentice. Prezența în mijlocul unorevenimente culturale, desocializare, de business sau aunor competiții ne-a oferit,mai mult ca oricând,mijloacele de a ne cunoașteși înțelege mai bine clienții șide a ne bucura alături de ei.Mercedes-Benz înseamnăinovație, responsabilitate șiscop. Înseamnă crearea unorsisteme intuitive, lipsite decusur, sustenabile. Văinvităm să descoperiți acestevalori și să le integrați în viațadumneavoastră de zi cu zi.Pentru viitor.

vă mulțumim și vă așteptăm cu drag în showroom-urile noastre!

Call center: 0742 036 913 www.auto-schunn.ro

Pregătiți pentru provocările viitorului.

„legal point” – 2 ediții pe an

„Legal Point” este o revistă glossy, un produs editorial premium cuapariție bianuală, al Grupului Universul Juridic. Este un periodiccare redescoperă atent superlativele culturii române, pe care, cape o reverență, le aduce în avanscena comunității juridice.În cei cinci ani de la lansare, „Legal Point” a reușit să devină unpunct de referință, așezat cu delicatețe prin fiecare lansare înagenda breslei, un bonus spiritual binemeritat care reunește, subnumitorul comun al excelenței, avocați, magistrați, notari,practicieni ai insolvenței etc. și figuri reprezentative ale culturiiromânești. Este o „rara avis” – o revistă de cultură juridică, dar înacelași timp o publicație care unește și integrează toate domeniileculturii.

„legal Magazin” – 6 ediții pe an (apariții tematice și/sau regionale)

Intrată recent în portofoliul Grupului Universul Juridic, revista„Legal Magazin” și website-ul omonim, www.legalmagazin.ro, sedisting pe piața media printr-o particularitate esențială: suntsingurele canale de informare în format print și online carepanoramează și „traduc” pentru mediul de afaceri din Româniaproblemele comunității profesiilor liberale (avocați, magistrați,executori judecătorești, notari, practicieni în insolvență, mediatori,evaluatori, experți tehnici, auditori etc.).Brandul „Legal Magazin” reprezintă, așadar, o platformăcomplementară și utilă de informare și promovare pentru

specialiștii care vor să se adreseze într-o manieră deschisă șicredibilă mediului de business pe care îl vizează.„Legal Magazin” aduce în atenția publicului său țintă interviuri,opinii, analize din domeniul juridic din cele mai importante arii deexpertiză în care activează profesioniștii branșei. Redacția dispunede o echipă jurnalistică cu experiență, conectată și apreciată, careare o abordare echilibrată și echidistantă.

„lady lawyer” – 2 ediții pe an(Lady Lawyer este o ediție specială „Legal Magazin”)

O publicație unică în piața de profil, cu apariție bianuală, care sedistinge prin propunerea editorială ce rezonează încă titlu:descoperirea „în mărime naturală” a celor mai consacrate și/saupromițătoare talente feminine din rândul avocaților români și alliderilor din business care își doresc să comunice cu cei care îi potasista juridic.Revista devoalează carierele remarcabile ale doamnelor dincomunitatea juridică din București și din țară, performanțele,initiativele și opiniile tranșante ale celor mai respectate șirespectabile nume din această comunitate.

Tax & Accounting review – supliment anual „legal Magazin” (o ediție pe an)

Publicația reprezintă o valoroasă colecție de informații deactualitate, lămuriri, soluții, sugestii, studii de caz, recomandări șialgoritmi de evitare a capcanelor din domeniul legislativ-fiscal.Materialele publicate se adresează antreprenorilor,întreprinderilor mici și mijlocii, microîntreprinderilor, dar și marilorcompanii sau instituțiilor publice de profil (aNaF, Vamă, Curtea deConturi, instanțe judecătorești, facultăți cu profil economic),precum și specialiștilor în fiscalitate, audit, contabilitate șievaluare. această publicație este direct sprijinită de o serie depracticieni care conduc firme de consultanță prestigioase, care sebucură de respectul clienților.

Prețul pachetului special de abonamente pe un an este de 300 de lei, inclusiv Tva (expediere inclusă)

universul Juridic își aliniază „planetele”:11 reviste dintr-un foc!

Vă oferim o colecție prețioasă de informații relevante din comunitatea juridică, de business și de cultură națională. o pleiadă de figuri proeminente din domeniu asistenței juridice: avocați celebri, magistrați, practicieni în insolvență,

executori judecătorești, consultanți independenți. Interviuri, sinteze, analize, opinii pertinente, ale specialiștilor. povești de succes. rețete de victorie, urcușuri și coborâșuri.

Vă puteți abona acum online, dintr-odată, la toate cele 11 apariții editoriale marca uJ.

Abonamente online aici: www.universuljuridic.rooferta este valabilă până în data de 29 februarie 2020

Teo Milea - legalmagazin.ro

Documents

Transcript of Teo Milea - legalmagazin.ro