Tendințe 2015: Privire de ansamblu

Tendințe 2015: Privire de ansambluAnaliză micro și macro economică

Decembrie 2014

2 | TENDINȚE 2015: PRIVIRE DE ANSAMBLU

Cuprins

1. Cauze micro, efecte macro1.1. O economie IMM

2. Diagnostic macroeconomic: predomină zona gri3. Clasificarea companiilor de impact în 2013

3.1. Evoluție generală 2011 - 20133.2. Dispersia companiilor în funcție de mărime3.3. Profitabilitatea3.4. Nivelul de îndatorare3.5. Analiza sectorială3.6. Analiza geografică

4. Evoluție și regres la nivel microeconomic4.1. Restructurare prin finanțare4.2. Restructurare vs. lipsa de intervenție4.3. Degradare prin supraîndatorare4.4. Criza ca oportunitate

5. Perspective

Prezenta analiză a fost realizată de departamentul de analiză și restructurare al CITR. Conținutul acestei analize este proprietatea intelectuală a autorului, așa cum este definită de Legea 8/1996. Materialul se supune legislației în vigoare referitoare la dreptul de autor și alte drepturi conexe și poate fi folosit în scopuri comerciale, reprodus sau extras doar cu acordul prealabil al autorului și sub condiția specificării vizibile a provenienței informației respective, precum și a autorului. De asemenea, această analiză, din punct de vedere legal, nu poate avea decât caracter informativ. Autorul nu își asumă răspunderea pentru pagube apărute ca urmare a utilizării conținutului. Materialul este realizat pe baza informațiilor disponibile la data elaborării prezentului material, fiind analizate, cu bună credință, informații din surse considerate majoritar ca fiind serioase și de încredere. Cu toate acestea, autorul nu garantează și nu poate garanta că informațiile care stau la baza acestui material sunt adevărate, corecte sau complete. Materialul reflectă opinia singulară a autorului, de aceea nu există nicio garanție că prezentele concluzii expuse în cadrul analizei vor fi neapărat identice cu cele ale unui terț care și-ar fundamenta analiza pe bază unor surse identice. Utilizarea prezentului material se va face cu respectarea drepturilor morale și patrimoniale de autor, inclusiv dreptul de comunicare publică definit potrivit legii 8/1996 „utilizatorul”, în sens general, având obligația de a obține acordul scris al autorului, prealabil unei publicări, declarații publice sau orice altă utilizare în scop public sau comercial.

TENDINȚE 2015: PRIVIRE DE ANSAMBLU | 3

1. CAUZE MICRO, EFECTE MACRO

De ce nu putem menține ritmulCând INS a făcut publică în luna august 2014 starea de recesiune tehnică, ca urmare a două trimestre consecutive de scădere a ritmului de creștere PIB, anunțul a surprins opinia publică. În condițiile unor așteptări de accentuare a creșterii, România a avut în trimestrul al doilea cea mai mare contracție din UE. Erau oare justificate aceste așteptări? De unde vine totuși acestă încetinire și oare nu era ea evitabilă? În luna noiembrie INS a anunțat o revenire a ritmului de creștere. Este această revenire rezultatul unor măsuri de susținere a economiei, sau doar un cumul de factori aleatori, cu efecte de scurtă durată?Pentru a înțelege starea și evoluția fenomenului macroeconomic, analiza trebuie pornită de la nivelul companiilor. În definitiv, macroeconomia nu este altceva decât o sumă de microeconomii. Iar dacă peste 60% din companii se află într-o stare de dificultate netratată, este oarecum predictibil ca la un moment dat, numărul în scădere de companii sănătoase generatoare de profit, să nu mai poată acoperi la nivel cumulat pierderile generate de celelalte companii.Prezentul studiu de solvabilitate analizează situațiile financiare ale companiilor cu impact1 atât static – ca imagine la 31 decembrie 2013, cât și dinamic – analizând evoluția pe perioada ultimilor 3 ani. Diagnosticul este atât unul macroeconomic (cap. 3), cât și unul microeconomic (cap. 4), prin analiza performanțelor individuale ale acelor companii care au reușit să depășească starea de dificultate, sau din contră, s-au adâncit în ea. Concluzia evidențiază un raport de cauzalitate reciprocă, precum și nevoia unei intervenții la ambele nivele. Studiul se încheie cu o serie de previziuni privind evoluția în anul 2015 a situației economice și a comportamentului participanților la piață.

Cum stăm de faptPrivite față în față, performanțele companiilor la sfârșitul anului 2013 sunt îmbunătățite față de aceeași perioadă a anului 2012. Trendul favorabil este evidențiat prin scăderea gradului consolidat de îndatorare, creșterea cifrei de afaceri, precum și printr-o creștere a profitabilității cumulate a acestora.Așadar, la începutul acestui an existau toate premisele favorabile pentru o accelerare a ritmului de creștere, o exploatare eficientă a acelui moment prin susținerea

1 Clasificarea acestor companii se regăsește în capitolul 2 al prezentului studiu.

finanțărilor și investițiilor, în scopul accelerării creșterii. Lipsa acestor măsuri aplicate la momentul potrivit a avut ca efect contracția din perioada următoare. Nu se poate identifica așadar un ritm predictibil, constant al creșterii economice. Perioadele de avânt sunt urmate de încetiniri bruște, iar această lipsă de predictibilitate afectează procesul decizional al investitorului. Cauza principală este lipsa unui cadru care să ofere susținere companiilor aflate într-un proces de restructurare, o viziune la nivel macro și micro privind procesul general de restructurare.

Ce este de făcutStarea de dificultate poate fi sumarizată prin 3 simptome concomitente: lipsa de profitabilitate, supraîndatorarea și lichiditate scăzută. Una se generează din alta, iar în timp se agravează reciproc. Pachetul de bază cu măsuri – reducere cheltuieli și reeșalonare datorii – nu mai poate fi de ajuns. Pentru a trata situația este nevoie de un proces complex, care implică o infuzie de lichiditate și tratarea supraîndatorării, nu amânarea ei.Restructurarea este acel proces ideal, prin care o companie reușește să atragă o sursă de lichiditate, să reducă nivelul datoriilor și să devină profitabilă, evitând astfel starea de dificultate. Din analiza comparativă a evoluției companiilor în perioada 2012-2013, au fost identificate o serie de cazuri care în 2012 erau într-o stare iminentă de insolvență, pentru ca după 12 luni să se regăsească printre companiile sănătoase. Analiza amănunțită a acestui fenomen a relevat faptul că, de cele mai multe ori, soluția a venit din exterior. Privită strict teoretic, soluția nu poate rezulta decât dintr-o aliniere la realism a constrângerilor și a intereselor fiecărui participant. Concret, acționarii au înțeles deja că reperele din 2008 sunt istorice și nerelevante, însă anumite blocaje psihologice care îi ancorează în acei parametri persistă. Băncile trebuie să accepte că valorile activelor nu au neapărat legătură cu expunerea creditului și că activitatea lor de bază trebuie să fie cea de finanțare, nu cea de gestionare a portofoliilor neperformante. Investitorii trebuie convinși că zona de distressed nu înseamnă automat o țintă pentru un randament de 100%. Și nu în ultimul rând, pentru a avea un cadru de restructurare adecvat, ar fi deosebit de eficiente o serie de prevederi legale și un pachet de măsuri pentru stimularea acestor procese.Pornind de la aceste considerente generale, prezentul


studiu își propune redarea unei imagini generale asupra evoluției solvabilității companiilor din România, dar și o analiză de impact privind utilitatea aplicării măsurilor de restructurare, sau consecințele neaplicării lor.Există cazuri concrete de companii în pragul falimentului care au reușit restructurarea, precum și companii care anul trecut aveau o structură financiară

sănatoasă, iar anul acesta au intrat în insolvență. În condițiile creării unui cadru organizat și a unui program de susținere, economia României ar putea avea un ritm de creștere de peste 5% pe an, în cazul în care valorile adăugate create de companile sănătoase nu ar avea de acoperit un volum atât de mare de pierderi generate de cele aflate în dificultate.

2. O ECONOMIE IMM

Imaginea fragilă a mediului economic românesc este evidențiată prin dependența de un nucleu de companii, cu impact mare asupra economiei. Practic 16.497 companii (adică doar 2,29% din totalul acestora de 720.000 de companii active) asigură 40,29% din totalul angajaților din România. Aceste companii au generat în anul 2013 o cifră de afaceri de 164,69 mld eur, reprezentând 65,88% din cifra de afaceri generată de companiile din România în 2013. În raport cu totalul companiilor din România, indicatorii principali ai companiilor cu impact din baza de date analizată sunt următorii:

Indicator companii cu

impact2013 Indicator nivel

național 2013 %

Companii cu impact 16.497 Total companii

active România2 620.000 2,66%

Cifra de afaceri (mld €) 164,69 Cifra de afaceri

România (mld €) 250 65,88%

Activ total (mld €) 197,80

Total datorii (mld €) 111,82 Credite în sold

2013 (mld €) 27,50 403,64%

Salariați 1.743.734 Total salariați România 2012 4.328.000 40,29%

Economia românească este precum un tren cu o locomotivă multinațională, care tractează prea multe vagoane supraîncărcate. În aceste condiții, este normal ca trenul să meargă încet.2

Distribuția angajaților în economie

3%

97%

Companii

620.000 4,328,000

AltecompaniiCompaniiselectate

Angajați

40%

60%

2 Total companii active din România care la data de 30.06.2014 nu erau intrate în procedura de insolvență.

Prezentul studiu și-a propus selectarea acestor companii considerate de impact și analiza solvabilității și profitabilității lor, ca elemente de reper pentru tendințele economiei.Criterii de selecție:

• Din totalul celor aproximativ 720.000 de companii înregistrate la Registrul Comerțului, aproximativ 620.000 nu se aflau în procedura de insolvență la 30 iunie 2014. Dintre acestea, au fost selectate acele companii în al căror bilanț la 31 decembrie 2013 figurau active de cel puțin 1,5 milioane de eur (echivalent).

• Prin acest criteriu de selecție se urmărește o analiză aprofundată asupra unui eșantion mai restrâns de companii, care prin dimensiuni și anvergură au un rol determinant pentru economie. Aceste companii au fost numite “companii cu impact”, prin această noțiune înțelegându-se acele companii care, în cazul unui eventual derapaj, ar genera efecte secundare semnificative pentru alte companii și pentru mediul economic în general.

• În baza de date analizată nu se regăsesc următoarele categorii: ONG-uri, bănci, societăți de asigurări, societăți de brokeraj și fonduri de pensii, întrucât aceste companii depun alte tipuri de bilanțuri față de restul companiilor. De asemenea, indicatorii acestora pot distorsiona rezultatele analizei efectuate.

Analizând la nivel general baza de date, rezultă că cea mai mare parte a companiilor, peste 580.000, este formată din companii mici și mijlocii, care au în situația lor patrimonială active mai mici de 1,5 milioane euro. În mod evident și ele sunt de o importanță determinantă pentru economie, însă prezenta analiza se referă doar la aceste companii considerate cu impact major și imediat. Considerăm însă rezultatele analizei reprezentative și pentru eșantionul neanalizat.În urma selecției au fost identificate doar 16.497 de companii care au îndeplinit criteriile menționate.


Practic piața este formată dintr-un număr foarte mare de companii mici și mijlocii și un număr mic de companii mari.

Cifră de afaceri

Număr companii

Total cifră de afacericompanii mici șimijlocii (mld €)Total cifră de afacericompanii cu impact(mld €)

Total număr companiimici și mijlociiTotal număr companiicu impact

66%

34%

3%

97%

Analiza nu prezintă doar o imagine statică într-un anumit moment, ci și una dinamică, în timp. Astfel perioada de timp analizată este aferentă anilor 2011, 2012 și 2013. Principala sursă de analiză a acestui studiu o reprezintă datele publice, disponibile pe site-ul Ministerului Finanțelor3. Pentru fiecare societate au fost luate în considerare informații generale, precum:

• numele societății;• industria de care aparțin;

• județul în care sunt înregistrate;• numărul de salariați;• total active;• total datorii; • cifra de afaceri;• profitul sau pierderea netă.

De asemenea, în partea a doua a studiului am examinat evoluția companiilor care au făcut obiectul studiului nostru anterior, selectate pe baza informațiilor financiare aferente anului 2012. Criteriile de selecție a acestor companii au fost următoarele:

• companiile care, conform informațiilor financiare publice aferente anului 2012, aveau activul total de peste 1 mil eur (echivalent);

• companii care la data de 31.03.2014 nu erau intrate în procedura de insolvență.

Din cele 19.832 de companii existente inițial în baza de date, doar 19.101 companii și-au depus bilanțurile contabile aferente anului 2013, iar din cele rămase un număr de 237 se află în prezent în stare de insolvență. Aceste companii au fost analizate din punct de vedere al evoluției principalilor indicatori, respectiv rezultatele financiare obținute și gradul de îndatorare aferent. În cazul societăților la nivelul cărora au fost sesizate variații semnificative ale indicatorilor de la 2012 la 2013, analiza a fost extinsă asupra principalelor resorturi care au generat aceste variații.

3. DIAGNOSTIC MACROECONOMIC: PREDOMINĂ ZONA GRI

Pentru a surprinde o imagine cât mai corectă a companiilor cu impact din România, analiza a fost realizată pe principalii indicatori înregistrați de companiile selectate, atât în dinamica ultimilor 4 ani, cât și punctual la sfârșitul anului 2013, întrucât s-a dorit surprinderea atât a tendințelor, cât și a stării de fapt.3

3.1 Clasificarea companiilor de impact în 2013Pentru a crea o imagine a solvabilității acestor companii și pentru a înțelege mai bine situația lor financiară, pe baza gradului de îndatorare și a profitabilității acestora, companiile au fost împărțite în 3 categorii:1. companii cu o structură financiară sănătoasă:

• înregistrează profit;• au un grad de îndatorare de sub 70%;

2. companii aflate în dificultate:• care au înregistrat profit și au o îndatorare mai

mare sau egală cu 100%;

3 www.mfinanțe.ro

• au un grad de îndatorare între 70% și 100%, indiferent dacă au înregistrat profit sau pierdere;

• au înregistrat pierdere și au o îndatorare sub 70%;3. companii în stare de insolvență iminentă:

• înregistrează pierdere;• au grad de îndatorare de peste 100%.

Categorii companii 2013

Insolvență iminentăDi�cultateStructură sănătoasă

44%

14%

42%

Companii cu structură financiară sănătoasăCu un raport sănătos între active și sursele lor de finanțare, dar în același timp demonstrându-și capacitatea de a genera profit, această categorie reprezintă motorul economiei românești. Astfel, companiile considerate sănătoase:

• generează o cifră de afaceri cumulată de peste 35% din totalul cifrei de afaceri generate de companiile din România în 2013;


• folosesc forța de muncă a 23% din totalul angajaților din România;

• realizează 84% din profitul tuturor companiilor analizate.

Companii sănătoase 2013 (mld eur)

Număr de companii 7.212

Cifră de afaceri 88,27

Profitabilitate 7,26

Active totale 102,35

Datorii totale 31,38

Grad de îndatorare 31%

Capitaluri (AT-DT) 70,97

Număr de angajați 1.023.049

Companii în stare de dificultateAceastă categorie este formată de companii cu probleme care fie înregistrează un risc de insolvabilitate generat de îndatorarea excesivă sau, deși nu sunt supraîndatorate, nu reușesc să devină eficiente economic, adică să producă profit. Deși performanța acestor indicatori este scăzută, companiile nu sunt încă într-o stare de insolvență iminentă. Acestea sunt companiile care au cea mai mare nevoie de intervenție în restructurare. În caz contrar, o degradare a indicatorilor poate compromite șansele de salvare. Ponderea acestora în totalul companiilor analizate este similară cu cea a companiilor sănătoase, reprezentând 41,83% (adică 6.901 companii), însă la nivelul performanțelor ele reușesc să genereze doar 78% din cifra de afaceri a celor din prima categorie. Și la capitolul număr de angajați, ele au doar 62% din numărul de angajați ai companiilor sănătoase. În această grupă sunt incluse:

• companiile care au înregistrat profit și au o îndatorare mai mare sau egală cu 100%;

• companiile cu un grad de îndatorare între 70% și 100%, indiferent dacă au înregistrat profit sau pierdere;

• companiile care au înregistrat pierdere și au o îndatorare sub 70%.

Companii în dificultate 2013 (mld eur)



Profitabilitate -0,61

Active totale 74,78



Capitaluri (AT-DT) 23,38

Număr de angajați 202.141

Companii în stare de insolvență iminentă (nedeclarată)Prin insolvență iminentă sau nedeclarată ne referim la acea stare a patrimoniului unor companii, caracterizată printr-o valoare a datoriilor peste nivelul activelor deținute și care generează pierderi în fiecare an. Cu toate acestea, există peste 2.300 de companii din categoria celor analizate aflate în această stare, cumulând datorii de peste 29,03 mld eur, dar pentru care până la data analizei nu s-a deschis încă procedura de insolvență.

Companii în insolvență iminentă 2013 (mld eur)



Profitabilitate -2,04

Active totale 20,67



Capitaluri (AT-DT) -8,36

Număr de angajați 87.791

3.2 Evoluție generală 2011 - 2013Analizând evoluția principalilor indicatori ai companiilor cu impact, se constată în primul rând faptul că numărul acestora a crescut, ceea ce denotă faptul că tot mai multe companii au peste 1,5 milioane euro active. Cifra de afaceri medie pe companie crește de la 9,67 mil eur în 2011 la 10,16 mil eur în 2013, în timp ce profitabilitatea scade în 2012 de la 3,99 mld eur la 3,93 mld eur, urmată de o ușoară creștere în anul următor. Și în ceea ce privește numărul mediu al angajaților, 2012 reprezintă un vârf, urmat de o scădere în 2013 până la nivelul de 104 angajați / companie.Din punct de vedere al gradului de îndatorare total, în anul 2012 am avut cel mai ridicat indicator de acest fel (56,8%), urmat de o ușoară îmbunătățire în 2013.Interpretarea consolidată a acestor indicatori confirmă ipoteza că 2013 a fost un an de revigorare a economiei față de anii anteriori. Singura scădere se regăsește la nivelul numărului de angajați. Dincolo de aspectul negativ al problemei sociale, avem imaginea unei orientări spre eficiență, spre a produce mai mult, cu oameni mai puțini.

Explicații 2011 2012 2013

Număr companii 15.663 16.094 16.497

Cifra de afaceri (mld eur) 151,52 158,08 167,71

Active totale (mld eur) 182,64 188,75 201,43

Datorii totale (mld eur) 102,61 107,15 113,87

Profit net (mld eur) 3,99 3,93 4,70

Angajați 1.634.390 1.786.460 1.714.583


3.3 Dispersia companiilor în funcție de mărimeÎn ceea ce privește mărimea acestor companii, doi factori principali sunt reprezentați de valoarea totală a activelor deținute (resursele pe care le utilizează pentru a genera business) și cifra de afaceri. Această analiză confirmă faptul că întreprinderile mijlocii cu active cuprinse între 1,5 și 5 mil eur și cifra de afaceri de până în 5 mil eur (cele mai numeroase, de altfel) generează doar 16,5% din cifra totală de afaceri, în timp ce întreprinderile mari, reprezentând doar 10% din totalul companiilor analizate, produc 70% din cifra totală de afaceri. În comparație cu anul 2012, deși nu sunt modificări majore, se remarcă totuși o creștere generală: ponderea categoriei companiilor cu cifra de afaceri şi active sub 5 mil eur a scăzut cu 2% în 2013, iar numărul companiilor mai mari a înregistrat creşteri de 8-15%.

Active Totale/ CA 0-5 mil eur 5-10 mil eur >10 mil eur Total

0-5 mil eur 9.074 1.227 395 10.696

5-10 mil eur 1.584 605 595 2.784

>10 mil eur 1.056 351 1.610 3.017

Total 11.714 2.183 2.600 16.497

Situația se prezintă sub forma unei piramide, la vârful căreia există doar 1.610 companii care au atât cifra de afaceri cât și valoarea activelor de peste 10 milioane euro. Probabil acesta este principalul motiv pentru care investitorii – cei mai mulți dintre ei având criterii de selecție peste acest nivel – nu reușesc să identifice suficiente oportunități în România.

3.4 ProfitabilitateaÎn analiza evoluției companiilor cu impact în perioada 2010 – 2013 am delimitat companiile care au înregistrat o evoluție pozitivă de cele cu probleme. Astfel am putut observa că, în timp ce indicatorii companiilor sănătoase s-au îmbunătățit, problemele celor care au înregistrat pierderi au crescut de la an la an. După o lungă perioadă, anul 2013 pare să fie însă un an de schimbare a trendului. Pierderea totală s-a diminuat atât în valoare relativă cât și absolută mai mult decât a crescut profitul total.În anul 2013, un număr de 11.097 companii cu impact au raportat profit, cu un total de 8.85 mld eur. Numărul companiilor care au raportat pierdere reprezintă mai puțin de jumătate din cele care au raportat profit, iar valoarea pierderii produsă de acestea reprezintă 47% din totalul profiturilor înregistrate de companiile sănătoase.

Anularea parțială a pro�tului

-4,15

4,7

8,85

Pierdere totalăPro�t totalPro�t agregat

(mld EUR)

Companii care au înregistrat profit

An Număr companii

Cifra de afaceri

(mld eur)

Profit net (mld eur)

Rata profitului Îndatorare

Număr de

angajați

2011 10.910 119,40 8,17 6,84% 44,23% 1.278.975

2012 10.968 124,62 7,98 6,41% 45,41% 1.404.919

2013 11.097 132,32 8,85 6,69% 44,78% 1.336.106

Companii care au înregistrat pierdere

An Număr companii

Cifra de afaceri

(mld eur)

Pierdere net (mld

eur)

Rata profitului Îndatorare

Număr de

angajați

2011 4.753 32,12 4,18 -13,01% 81,83% 355.415

2012 5.125 33,46 4,05 -12,10% 82,61% 381.541

2013 5.400 35,39 4,15 -11,73% 83,23% 378.477

67% din totalul companiilor analizate realizează profit. Dintre acestea, doar 46% au o rată a profitului mai mare de 5%, în timp ce 22% se situează sub 1% ca marjă a profitului.Trebuie să notăm totuși creșterea înregistrată față de anul precedent – în 2013 un număr de 1.228 companii au avut o profitabilitate peste 25%, față de 1.142 în 2012.

Rata profitului

Nr. comp

Cifra de afaceri

(mld eur)

Active totale

(mld eur)

Datorii totale

(mld eur)Angajați

Profit (mld eur)

0-1% 2.407 24.07 20.32 12.18 270.073 0.10

1%-5% 3.476 59.40 40.66 21.89 540.671 1.56

5%-10% 1.912 22.79 21.90 9.95 260.518 1.60

10%-15% 972 10.37 12.36 5.60 116.702 1.25

15%-25% 957 7.45 16.30 4.92 89.193 1.46

25%-50% 759 7.60 20.04 4.75 52.666 2.17

50%-75% 213 0.38 1.76 0.77 3.905 0.23

>75% 256 0.26 3.79 1.32 2.067 0.43

Total 10.952 132.32 137.14 61.38 1.335.795 8.79

În același timp, 32% dintre companiile care au înregistrat pierderi, au avut în 2013 un indicator pierdere / cifră de afaceri mai mic de -75% (față de 30% în 2012), iar 6% au fost între -1% și 0%.


Pierdere / CA

Nr. comp

Cifra de afaceri

(mld eur)

Active totale

(mld eur)

Datorii totale

(mld eur)Angajați

Pierdere (mld eur)

0 -1% 262 9.24 5.75 4.31 55.070 0.04

1%-5% 628 12.98 10.54 7.90 120.109 0.32

5%-10% 476 4.87 6.11 4.79 48.148 0.34

10%-15% 298 2.87 4.52 2.81 42.879 0.35

15%-25% 341 2.51 4.78 3.55 36.833 0.48

25%-50% 540 1.69 6.92 4.18 44.779 0.58

50%-75% 231 0.55 2.71 2.57 12.254 0.33

>75% 1.282 0.53 12.68 13.33 14.818 1.32

Total 4.058 35.24 54.02 43.44 374.890 3.75

Clasificarea companiilor pe segmente de profitabilitate, cu evidențierea resurselor utilizate pentru obținerea acestei profitabilități, se regăsește în graficul următor:

Resursele utilizate și rezultatele obținute

54,02

35,24

-3,75

60,98

83,47

1,66

50,56

40,61

4,31

25,59

8,242,83

Active totaleCifra de afaceriPro�t net

(mld EUR)

1.487 companii au raportat o cifră de afaceri egală cu 0 în anul 2013, ceea ce a făcut rata profitului necalculabilă, iar dintre acestea 247 au avut și venituri totale egale cu 0.

3.5 Nivelul de îndatorareNivelul de îndatorare subliniază gradul în care o companie își finațează activitatea din afara surselor proprii (din împrumuturi, datorii către furnizori sau stat). În condiții normale de activitate gradul de îndatorare ar trebui să fie în jurul valorii de 50%. O valoare sub 30% indică o reținere în utilizarea creditelor, iar una peste 70% indică un nivel alarmant al dependenței de împrumuturi. În acest studiu am considerat însă alarmante nivelele peste 100%, care se traduc prin datorii mai mari decât activele, deci capitaluri proprii negative.Formula pentru calcularea îndatorării este:Îndatorare = (Datorii Totale / Active Totale) x 100Pentru perioada analizată de 3 ani rata de îndatorare generală, pentru toate companiile analizate, a evoluat după cum urmează:

An Grad de îndatorare

2011 56.18%

2012 56.77%

2013 56.53%

Gradul de îndatorare a fost analizat separat pentru companiile care au înregistrat profit și pentru cele care au înregistrat pierderi, rezultatele obținute astfel prezentând două diagnostice diferite: gradul de îndatorare mediu se situează în zona recomandată (sub 50%), însă îndatorarea medie a companiilor care au înregistrat pierderi în 2013 este de 83%.

Companii care au înregistrat profit

An Număr companii

Grad de îndatorare

Cifra de afaceri

(mld eur)

Active totale

(mld eur)

Datorii totale

(mld eur)

Număr de

angajați

2011 10.910 44,23% 119,40 124,59 55,11 1.278.975

2012 10.968 45,41% 124,62 131,15 59,56 1.404.019

2013 11.097 44,78% 132,32 138,21 61,89 1.336.106

Companii care au înregistrat pierdere

An Număr companii

Grad de îndatorare

Cifra de afaceri

(mld eur)

Active totale

(mld eur)

Datorii totale

(mld eur)

Număr de

angajați

2011 4.753 81,83% 32,12 58,05 47,50 355.415

2012 5.125 82,61% 33,46 57,60 47,59 381.541

2013 5.400 83,23% 35,39 63,22 51,98 378.477

Pentru cele 16.497 companii analizate, situația fiecărui nivel al îndatorării raportat la profitabilitatea obținută este următoarea:

Nivelul de îndatorare și pro�tabilitatea

14,8%

11,9%

100%

grad deîndatorare

pro�tabilitate

70%

0 5%

19,4%

6,9%

1,7%

23,8%

1,6%

14,6% 5,3%

Situația detaliată pe fiecare segment de îndatorare în parte se regăsește în tabelul următor:

Grad de înda-torare

Nr. comp

Pon-dere în

total

Cifră de afaceri

(mld eur)

Active Totale

(mld eur)

Datorii Totale

(mld eur)Angajați

Profit (mld eur)

Pierdere (mld eur)

0-50% 6.206 37,62% 67,13 100,72 22,90 801.015 6,06 0,83

50-75% 3.595 21,79% 49,02 38,60 24,19 457.691 1,67 0,56

75-100% 3.719 22,54% 40,75 37,35 32,66 340.469 0,98 0,69

100-130% 1.843 11,17% 7,31 15,75 17,30 71.225 0,08 0,77

>130% 1.134 6,87% 3,50 9,00 16,82 44.183 0,06 1,31

Total general 16.497 100% 167,71 201,43 113,87 1.714.583 8,85 4,15

3.6 Analiza sectorialăUn alt criteriu de clasificare a companiilor de impact este industria în care operează și, luând în considerare acest criteriu, am analizat sectoarele profitabile și cele care au generat pierderi.


Analiza sectorialăG

rad

de în

dato

rare

Pro�tabilitate

75,00%

50,00%

25,00%-20,00% -10,00% 0,00% 10,00% 20,00% 30,00%

Telecomunicații

IT

Construcții

Industria alimentarăIndustria auto

Prelucrarea lemnuluiIndustria Chimică

AgriculturaMetalurgie

Echipamente și utilaje

Industria textilelor și a pielărieiConsultanțăEnergieBeton, ceramică, sticlă

Transporturi

Apă și deșeuriIndustria extractivă

Real estate Comerț

În majoritatea sectoarelor există exemple de companii ce realizează profit, precum și companii cu pierderi, această ambivalență sectorială confirmând faptul că performanța depinde nu doar de sectorul de activitate ci, în proporție mare, de caracteristicile individuale ale fiecărei companii.Topul sectoarelor generatoare de pierdere conține două sectoare aflate în aria imobiliară și anume: dezvoltare imobiliară și lucrările de închiriere sau vânzare a bunurilor imobiliare. Cele 3.809 de companii incluse în sectoarele care au generat cele mai mari pierderi nete au avut 109.331 angajați în 2013 și au generat pierderi nete totale de 825 mil eur.

Top 5 sectoare generatoare de pierderi (mil eur)

Sector Număr companii

Număr angajați

Cifra de afaceri sector

Pierdere netă

sector

Pierdere per capita

(EUR)

Dezvoltare imobiliară 1.728 49.548 3.858,13 -300,96 -6.074

Închiriere sau vânzare bunuri imobiliare 1.678 14.124 1.375,92 -232,90 -16.490

Prelucrare metale feroase și neferoase 83 25.023 3.451,88 -203,31 -8.125

Prelucrarea țițeiului 8 1.325 2.805,76 -50,69 -38.257

Hoteluri 312 19.311 542,98 -37,23 -1.928

În topul sectoarelor profitabile în 2013 regăsim sectoare din industrie, producție, servicii și comerț:

Top 5 sectoare generatoare de profit (mil eur)

Sector Număr companii

Număr angajați

Cifra de afaceri sector

Profit net sector

Profit per capita (EUR)

Extracție petrol și gaze 23 26.227 5.038,34 1.258,60 47.989

Comerț 3.426 236.353 54.030,83 1.093,75 4.628

Producție și distribuție energie 548 54.872 10.949,31 563,74 10.274

Industria auto 136 110.472 11.732,53 245,91 2.226

Fabricarea produselor din material plastic 253 35.466 3.613,86 232,06 6.543

3.7 Analiza geograficăUn alt criteriu utilizat în clasificarea companiilor de impact din România a fost segmentarea geografică în funcție de performanțele înregistrate. Am identificat care au fost principalele județe generatoare de pierdere netă în anul 2013, precum și care au fost acelea generatoare de profit net, împărțite pe trei categorii în funcție de valoarea profitului agregat generat.


Pro�t agregat > 100 mil eur

Pro�t agregat 50 - 100 mil eur

Pro�t agregat 0 - 50 mil eur

Pierdere agregată

4. EVOLUȚIE ȘI REGRES LA NIVEL MICROECONOMIC

Dincolo de relativa stabilitate la nivel macro, la nivelul companiilor există evoluții și regrese permanente. Din analiza unor cazuri individuale se pot naște reale concluzii, răspunsuri la întrebări legate de soluțiile de redresare și de cauze ale eșecului, de ce unii au reușit unde alții au eșuat, care este cheia restructurărilor de succes. Dacă la capitolul 3 a fost analizată imaginea macro a acestor companii, această parte a studiului surprinde principalele cauze care au determinat schimbări semnificative ale indicatorilor analizați în anul 2013 față de anul anterior, precum și principalele metode de intervenție care au influențat reclasificarea anumitor companii într-o categorie diferită. Scopul este de a identifica aspecte relevante ale redresărilor, respectiv a deteriorărilor indicatorilor.Pornind de la criteriile aplicate conform clasificării companiilor din Capitolul 3 al acestui studiu, față de rezultatele financiare obținute în anul 2012, o parte dintre companiile de impact din România au fost reclasificate astfel:

10697 1.179

1.32666125

61 148 28

Structurăsănătoasă

8.011

Insolvență

Di�cultate8.637

Insolvențăiminentă

3.184

Am încercat să surpindem principalele cauze care au determinat o schimbare semnificativă a indicatorilor analizați, precum și principalele metode de intervenție care au influențat mutarea anumitor companii într-o categorie diferită. Aceste metode de intervenție au fost clasificate, în funcție de influența pozitivă sau negativă pe care au avut-o, în trei mari categorii:

• restructurare prin finanțare;• restructurare vs. reeșalonare;• degradare prin supraîndatorare.


4.1 Restructurare prin finanțareConform rezultatelor obținute în anul 2013, din cele 3.184 de companii aflate în anul anterior în stare de insolvență iminentă, conform rezultatelor financiare publicate la anul 2013, un număr de 921 de companii nu se mai află în această categorie. Situația celor 921 de companii, conform rezultatelor obținute în anul 2013, este următoarea:

6612561


Insolvență

Di�cultate


2012: 3.1842013: 2.263

• 661 companii și-au îmbunătățit indicatorii și acum se regăsesc în categoria celor aflate în stare de dificultate;

• 25 de companii s-au restructurat complet și la 31 decembrie 2013 aveau structură financiară sănătoasă;

• 235 de companii din această categorie nu și-au depus bilanțul contabil aferent anului 2013 până la data întocmirii acestui raport4;

• 61 de companii au intrat în procedura de insolvență în perioada 01.03.2014 - 30.06.2014.

Ascensiunea din categoria societăților aflate în dificultate înspre extreme era un fenomen predictibil, lipsa de acțiune ducând la înrăutățirea situației, în timp ce o restructurare de succes putea să transforme compania într-una sănătoasă. Această însănătoșire a companiilor în stare iminentă de insolvență este un fenomen mai puțin probabil. Am încercat din acest motiv să identificăm principalele resorturi care au influențat pozitiv starea acestor companii, propulsându-le în categoria celor cu o structură financiară mai bună sau chiar sănătoasă.Evoluțiile pozitive din categoria companiilor în insolvență iminentă din anul 2013 identificate la nivelul companiilor de impact din România au fost determinate de următoarele aspecte:• infuzie de capitalDeloc surprinzător, în cele mai multe dintre cazurile cu restructurări de succes a avut loc o infuzie semnificativă de capital. Companiile supraîndatorate au reușit astfel să își achite o parte din datoriile

4 Există posibilitatea ca aceste societăți să nu își fi depus informațiile financiare aferente anului 2013 ca urmare a unei divizări, fuziuni sau lichidări.

acumulate, scăzându-și semnificativ costurile de finanțare care le erodau masiv performanțele financiare. Pe de altă parte, acest aport la capital a permis finanțarea activității curente, în majoritatea cazurilor constatându-se ca efect o creștere a cifrei de afaceri.În 44% dintre companiile care și-au îmbunătățit semnificativ starea în anul 2013 față de 2012, cheia restructurării a reprezentat-o un aport semnificativ la capitalul social. • restructurarea activitățiiUn număr de asemenea important de companii ce au evoluat înspre categoria celor mai sănătoase au reușit acest salt prin restructurarea activității. La nivelul acestora s-a constatat scăderea valorii activelor totale, o parte dintre acestea fiind valorificate concomitent cu stingerea unei părți din datorii, aferente acestor active non-core. Una dintre metodele eficiente de restructurare constă în identificarea unui nucleu sănătos la nivelul unei companii și izolarea acestuia de activitățile neprofitabile. Restrângerea business-ului prin valorificarea activelor nu a însemnat dispariția acestor companii, ci identificarea unor surse de finanțare urmată de stingerea datoriilor aferente unor investiții neprofitabile, costul finanțării ajungând la un nivel sustenabil.Aproximativ 40% dintre companiile având principalii indicatori îmbunătățiți față de anul anterior analizat au fost restructurate.În anumite cazuri însă s-a constatat că o pondere foarte mare din total active au fost valorificate, concomitent sesizându-se o contractare semnificativă a cifrei de afaceri. Veniturile din valorificări efectuate au avut într-adevăr ca efect un rezultat financiar pozitiv în anul 2013, dar cifra de afaceri cu mult diminuată demonstrează faptul că acest profit nu provine din activitatea de bază a societății. Dimpotrivă, în aceste situații se regăsesc societățile care își pregătesc ieșirea din piață, prin lichidarea tuturor activelor, plata datoriilor și oprirea activității.• creștere organică În anumite cazuri s-a determinat o rentabilizare a activității, prin creșterea cifrei de afaceri, fiind astfel atins nivelul de echilibru care asigură acoperirea tuturor cheltuielilor avute din excedentul generat de activitatea de bază a societății. De asemenea, s-a constatat la nivelul câtorva dintre companii o scădere majoră a creanțelor avute în sold, concomitent cu o creștere a celorlalte active circulante. Aceste companii au efectuat demersuri pentru recuperarea creanțelor foarte mari avute pentru a-și finanța activitatea curentă fără costuri suplimentare de finanțare.


Astfel de situații sunt însă izolate, doar 12% dintre companiile care au înregistrat evoluții pozitive reușind să aibă o creștere organică. Un grad de îndatorare de peste 100% și pierdere netă, așa cum arătau aceste companii în anul 2012, nu sunt premise foarte bune pentru o redresare fără identificarea unor surse alternative de finanțare și fără o restructurare la toate nivelele. În cele mai multe dintre cazurile analizate însă intervenția nu a fost pe un singur plan. Este vorba de restructurare operațională, aport de capital și măsuri de management.S-a constatat la nivelul acestora o combinare a măsurilor aplicate și anume aducerea unui aport de capital, restructurarea prin valorificarea activelor excedentare și prin calibrarea costurilor la nivelul veniturilor realizate, concomitent cu o creștere a cifrei de afaceri raportat la perioada anterioară.Sintetic, principalele resorturi care au condus la îmbunătățirea stării companiilor aflate în 2012 în stare de insolvență iminentă sunt următoarele:

Măsură de intervenție Pondere

Infuzie de capital 44%

Restructurarea activității 40%

Creștere organică 12%

4.2 Restructurare vs. lipsa de intervențieDin companiile aflate în stare de dificultate în anul 2012, conform rezultatelor financiare publicate la anul 2013, un număr de 2.432 de companii nu se mai află în această categorie. Situația celor 2.432 de companii, conform rezultatelor obținute în anul 2013, este următoarea:


Insolvență

Di�cultate2012: 8.6372013: 6.205


1.326697

148

• 697 companii se încadrează în categoria celor aflate în stare de insolvență iminentă;

• 1.326 companii au o structură financiară sănătoasă;

• 409 companii din această categorie nu și-au depus bilanțul contabil aferent anului 2013, până la data întocmirii acestui raport5;

5 Există posibilitatea ca aceste societăți să nu își fi depus informațiile financiare aferente anului 2013 ca urmare a unei divizări, fuziuni sau lichidări.

• 148 de companii au intrat în insolvență în perioada 01.03.2014 - 30.06.2014.

Categoria societăților aflate în dificultate este cea mai sensibilă și cea mai predispusă la variații semnificative. Diferența este dată de intervenția rapidă și eficientă în a repune pe baze sănătoase această categorie. Societățile care se regăsesc aici sunt societăți cu o structură fragilă, într-una dintre următoarele situații: fie au un grad de îndatorare peste nivelul considerat optim sau sustenabil, dar au o activitate profitabilă, fie au un grad de îndatorare corect, dar probleme la nivel operațional. În ambele cazuri, este resimțită o nevoie imediată de intervenție printr-o restructurare a activității, pentru a evita agravarea situației la nivelul acestor companii. Se constată că în anul 2013 s-au luat măsuri de redresare a unor companii aflate în dificultate, 1.326 dintre acestea îmbunătățindu-și indicatorii financiari și intrând în categoria de companii cu o structură financiară sănătoasă. În același timp, un număr semnificativ de companii de impact s-au degradat, crescându-și gradul de îndatorare și generând pierderi în anul 2013. Aceste companii, în număr de 697, sunt în prezent în stare iminentă de insolvență. Pe lângă acestea există și un număr de 409 companii care nu și-au depus bilanțul aferent anului 2013, una dintre cauze putând fi lichidarea acestora în anul analizat.La nivel general, dacă analizăm în evoluție 2013 față de 2012 categoria companiilor în dificultate putem observa o îmbunătățire a rezultatelor acestora:

Total companii 2012 2013

Număr total companii 8.637 8.228

Active totale (mld eur) 78,58 75,43

Datorii totale (mld eur) 56,31 53,18

Grad de îndatorare 71,66% 70,51%

Cifra de afaceri (mld eur) 69.91 69.95

Pierdere totală (mld eur) -0.84 -0.45

Rata profitului -1.21% -0.65%

Număr salariați 661270 639503

Companii cu profit 2012 2013

Număr companii cu profit 5.150 4.895


Rata profitului 3.13% 3.72%

Grad de îndatorare 90.02% 76.04%

Companii cu pierdere 2012 2013

Număr companii cu pierdere 3.487 3.333


Rata profitului -9.34% -9.92%

Grad de îndatorare 55.93% 64.88%


Astfel, dacă în 2012 cele 8.637 companii în dificultate aveau un grad de îndatorare agregat de 72% și generau o pierdere netă de 0,84 miliarde eur, în 2013 gradul de îndatorare a fost de 70,51%, iar pierderea netă a scăzut la 0,45 miliarde eur. Această îmbunătățire este și mai evidentă când separăm companiile care au raportat profit de cele care au raportat pierdere în cadrul categoriei. Deși rata profitului în cazul celor care au raportat profit s-a deteriorat de la 3,13% la 3,72%, gradul de îndatorare s-a îmbunătățit semnificativ, de la 90% la 76%. Companiile care au raportat pierdere însă au fost afectate de deteriorarea ușoară atât a ratei profitului, cât și a gradului de îndatorare.

4.3 Degradare prin supraîndatorareDin companiile care aveau o structură financiară sănătoasă în anul 2012, conform rezultatelor financiare publicate la anul 2013, un număr de 1.276 de companii nu se mai află în această categorie. Situația celor 1.276 de companii, conform rezultatelor obținute în anul 2013, este următoarea:

1.17910 28


2012: 8.0112013: 6.735

Insolvență

Di�cultateInsolvențăiminentă

• 10 companii se încadrează în categoria celor aflate în stare de insolvență iminentă;

• 1.179 companii sunt companii aflate în stare de dificultate;

• 235 de companii din această categorie nu și-au depus bilanțul contabil aferent anului 2013 până la data întocmirii acestui raport.

• 28 de companii din categoria companiilor de impact considerate cu o structură financiară sănătoasă pe baza rezultatelor financiare obținute în anul 2012 au suferit o degradare semnificativă a activității și au intrat în insolvență în perioada 01.03.2014 - 30.06.2014.

Mișcările care au avut loc dinspre categoria companiilor cu o structură financiară sănătoasă înspre celelalte categorii demonstrează o lipsă de predictibilitate și o fragilitate ridicată și la nivelul celor care au o activitate profitabilă și pe care le considerăm ca având un grad de îndatorare sustenabil. Aceste involuții atrag atenția asupra nevoii permanente de

urmărire a indicatorilor financiari și de corelare a datoriilor unei societăți cu capacitatea reală a acesteia de rambursare. Pierderea din vedere a acestor aspecte duce la înrăutățirea rapidă a stabilității financiare a unei societăți și la un risc ridicat de insolvență.Cu scopul de a evita aceste “derapaje” pe viitor, am încercat să determinăm principalele aspecte care au influențat negativ starea acestor companii, propulsându-le în categoria celor cu o structură financiară riscantă.Regresele care au avut loc la nivelul companiilor de impact din România în anul 2013 au fost cauzate în aproape toate situațiile de îndatorarea suplimentară. Cele mai multe dintre companiile luate ca eșantion au avut în anul 2013 o creștere semnificativă a datoriilor. Această creștere a datoriilor a fost doar în anumite situații concomitentă cu o majorare a activelor totale și tradusă prin investiții în active imobilizate. În această situație, chiar dacă rezultatele financiare sunt afectate de costul suplimentar al finanțării, ajungerea în categoria companiilor în dificultate nu este ireversibilă6. În cazul companiilor care au realizat investiții în active a avut loc o creștere a cifrei de afaceri care poate continua.În celelalte cazuri însă, creșterea datoriilor totale nu s-a datorat finanțărilor suplimentare contractate pentru investiții, ci acumulărilor de datorii prin neplata acestora. În aceste situații s-a sesizat o degradare concomitentă la nivelul rezultatelor financiare, având loc creșteri ale cheltuielilor și scăderi ale cifrei de afaceri.O problemă aparte o constituie înțelegerea situației prin care societățile din categoria celor sănătoase pot intra direct în insolvență. În această situație se regăsesc 28 de companii, care în anul 2012 aveau o structură care putea să fie apreciată ca sănătoasă. Degradarea rapidă a acestor companii a putut fi determinată de una sau mai multe din următoarele cauze:

• creștere semnificativă a cifrei de afaceri, dar în același timp o creștere foarte mare a creanțelor în sold. Problemele de neîncasare au dus la lipsa de lichiditate care a generat acumularea de datorii.

• scăderea profitabilității acestora. În cele mai multe dintre situațiile analizate, cheltuielile au scăpat de sub control, ducând la acumularea de pierderi.

• îndatorare suplimentară, care a dus la un grad de îndatorare nesustenabil pentru aceste companii.

Un număr de 237 de companii din baza de date 6 Rezultatele financiare ale acestor companii pot fi afectate de costurile de

punere în funcțiune ale noilor utilaje și de perioada de timp care este necesară până la creșterea gradului de utilizare și atingerea punctului de echilibru.


analizată au intrat în perioada martie – iunie 2014 în procedura de insolvență, din care 28 aveau în anul 2012 o structură financiară sănătoasă.În același timp trebuie menționat faptul că în practică există situații în care încadrarea acestor categorii într-o anumită categorie nu este corectă, situațiile financiare contabile putând să nu reflecte realitatea. Alte cauze de degradare accelerată pot fi următoarele: angajamente de codebitor, dependențe comerciale, ieșirea din business a persoanelor cheie.

4.4 Criza ca oportunitateDin baza de date analizată au fost identificate companiile care pe toată perioada 2011 – 2013 au avut o creștere a profitabilității de la un an la altul, cu scopul de a identifica principalele resorturi care au condus aceste companii la aceste rezultate pozitive.Din cele 16.497 companii selectate ca eșantion pentru analiză, o pondere de 5% reprezentând un număr de 887 de companii au înregistrat o creștere a rezultatului net de la un an la altul, pe toată perioada. Creșterea companiilor în această perioadă este următoarea:

• media creșterii cifrei de afaceri în această perioadă este de 14% pe an;

• media creșterii profitului în această perioadă este de 80% pe an.

În 21% dintre aceste companii s-a constat că au avut loc infuzii de capital. Așa cum am arătat și anterior, finanțarea companiilor este unul dintre principalele resorturi care creează cadrul propice pentru restructurarea acestora și pentru o creștere susținută.Principalele sectoare care au înregistrat o creștere susținută în perioada 2011 – 2013 sunt următoarele:

Nr. crt. Sector performant Număr

companii

1 Sectorul farmaceutic 41

2 Comerț bunuri alimentare, băuturi și tutun 38

3 Transporturi rutiere de mărfuri 35

4 Cultivarea cerealelor 34

5 Intermedieri în sectorul imobiliar 31

6 Construcții imobiliare 28

7 Comerț material lemnos 17

8 Fabricarea de structuri metalice 17

9 IT 14

10 Tăierea lemnului 13

11 Alte sectoare 619

Total 887

În concluzie, cele mai profitabile sectoare din România pe acest segment de companii analizat sunt cele care operează în industria farmaceutică, realizează comerț cu bunuri alimentare, băuturi și tutun sau transporturi rutiere de mărfuri.


PERSPECTIVE

Perspectivele pentru 2015 pot fi analizate doar în contextul economiei mondiale: o situație geo-politică tensionată, două fenomene capabile să genereze crize și o zonă euro cu simptome de încetinire a ritmului motoarelor. Ne îndreptăm spre o lume cu dobândă zero la depozite și dificultăți în a identifica oportunități pentru investiții.Mai mult ca oricând, tendințele trebuie analizate și înțelese într-un cadru mai larg, pornind de la conjunctura economică mondială. Unii dintre cei mai consacrați analiști economici ai momentului, Nouriel Roubini și Joseph Stieglitz sunt de părere că ne aflăm în fața unui moment dificil7.Comportamentul extra prudențial din ultimii ani, practicat de bănci și investitori, a determinat scăderi în creditare, investiții și implicit în consum. Pe de altă parte, băncile au dezvoltat o preferință pentru amânarea soluțiilor concrete de restructurare a creditelor neperformante, preferând amânarea și eșalonarea acestora. În loc să crediteze și să investească în economie, s-a optat pentru gestiunea portofoliilor de credite neperformante și respectiv plasarea de bani în depozite și titluri.

7 Nouriel Roubini - Five Serious Economic Dangers for 2015 and Beyond, A special report by the Roubini’s Edge Team.

Aceste două comportamente au favorizat crearea a două bule paralele: cea a creditelor neperformante și cea a resurselor neutilizate. Instinctul prudențial dezvoltat însă de bănci și de investitori face ca cele două bule, deși au soluții convergente, să nu se poată depresuriza reciproc în mod natural. Aici intervine rolul restructuratorului care trebuie să identifice modalitățile optime de restructurare ale companiilor și să găsească soluții viabile pentru acomodarea constrângerilor investitorilor și ale instituțiilor financiare în scopul deblocării situației.Ne îndreptam către o lume a dobânzilor zero la depozite, ceea ce constrânge deținătorii de resurse să identifice alte oportunități de plasament. Obiectivul este mult îngreunat de situația deflaționistă la nivelul Europei, de scăderea generală a profitabilității companiilor și a supraîndatorărilor.Pe de altă parte, niciodată în ultimii 30 de ani contextul geo-politic nu a reprezentat un factor atât de importat în analizele și deciziile economice. Acest trend creează o necesitate pentru fiecare antreprenor de cunoaștere a cadrului general și de a înțelege mai bine oportunitățile și amenințările. “It’s never been more important to see the big picture”8.

8 idem

[email protected]

București, Turturelelor 11A, Sector 3+ 40 21 326 60 15

Tendințe 2015: Privire de ansamblu

Documents

Transcript of Tendințe 2015: Privire de ansamblu