TEMEIURILE DREPTĂȚII ROMÂNEȘTI ÎN TRANSNISTRIA - REVISTA VIAȚA BASARABIEI - MAI 1943

8/3/2019 TEMEIURILE DREPTII ROMNETI N TRANSNISTRIA - REVISTA VIAA BASARABIEI - MAI 1943

1/10

i

ANUL XII':"" Nt. 5' Mai 1943

Viata 'BasarabiciREVIST A . LUNARADIRETOR: PAN HA,L'IPPA

REDACTOR: OCT AV SARGETIU

Temelurile dreptatii romanestiin Trail snistria.Prin 'r.ren~stria, In1e'}egem t'mltuJl d~la rasanihtl Roma--n ie i, -CUlPlr irn lSntr~ Nistru, Bug, Marea Neagra, Ia Sud si rim- \Ietele Liadova (afluent al Nistrului) ~iRov (afluental Bugului)la Nord, alVand o }>U!pf 'a i fa1a de 40.000 kim. p. J ; l i 2.300.000 delocuitori,In vech'rne, m:'Uica acum 2.500deani, aceasta t a J r , a , - caTer

cum vom vedea era ~o,cuita de stramJo~li nostri, Th-alcii, ddn ra-


2/10

322 .VIAfA BASABABIEI

S',a, ma i l l I U I l l l i ' t Iii ,,00aJttl'1 deb Oceacov" sau "UeralLnaHanului", pentru ca pana L a 1792 (paeea dela Iasi) 'a foot sub-h~mll tMa~c, care era Valsall. Turoi1o;r. Swb RU a. f a r O l . l l t parledin gubernia Chersonului,2. - Podolia SItenumelo dat jumMa~ii de Nom 'aJ Tram-nistriei, oare -spre Nord' se in - de ordin geografiepoot ic , is tonic Ii] etruilc. '. lOin ptliDJotde v,edere geogra_lfici TraJIWnistr~a formeaza un

S1111gU!r OOXiP (.rudid a u:nitrute goograJica) ou l I'estuJ1 ipamantulurl.r.oman.esc, lPantrudi ea mu este aJltCeva.dec-at 0 !C'o'l1tin.UJaJre. ',a,-eest1.tia: La NOTd conrt i; n ll .l ! 1 it r ea deahmflor- rnoldo ...haiSaTab[be i : a J rla Sud a campiei Dunaril : ; ; i a. Bugeacului. '- . T ra !l 1S l'l lb st ria seamana eu som e : " .Basarabia; all'e aceeasiI?-mna 9iinJtindere, acelasi fel de pamant , ou ape pUit i l I lJe, Prin-eipala fd:ind cele doua fluvii de margine: Nistruil Bugul, : ia!rla Sud cu ~acUTihmguete, :IlIU!llliiteimam.'I ! l , r t i" asa cum gas:rrnin Basaraola, ' .. " Cacei ni,ai vechi J-o:cu:itoriai Transnistriei, Romam,:"_ ceid ii nt fu . - au avue sarcina s a 'p un a in Vialloare, pamantul rodieor

al l aeestei ~ari, desvottand emtuTa cerealelor, pomicw1tua-a; vi-tnCuiltll!'!a,eitc., Iii ereind relatiuni e.omercialle ellpopoaredevecms,TeritoriUll dela rasaTit de. N'etru 9i pana departe . i . ln M i i ~lnt ; p a l ( ! i ! U l comereiad .arlMoldovei si al l CeilOOLaJte tad rcj.mAne~ti., : Intre ,T ramnistria : ; ; i c el le la ll te t ari r.oma~ti a u -exilsta t.din veohime stra.n:se legaturi economiee, a~ea;s.ta'l(>e11tr,u


3/10

32 4 VIAfA BASARABIEj

. Dwpa ' C ' ' , r : l r a dreapta Nistrudui, adka ,L n Mo ,l do v -' a, s 'a in-ten'le-lalt U!l1Il1J8.ite stat rornanese, to:t teriotOO'liulIocuit de Romfunidel !a ' stanga luj . ; ; i p a n a la o Bug, a. cautait mereu sa . r u e in- ~ . e e a -t u r r a cu st'aitull de dincoace de Nistru: in acelas t i m p ';;1statulmoldovean cauta, ca eeva firesc, s a se i'lll1:inrd& peste Nlislbru,batrdomnii rnoldoveni au reu~t t sa stWpanearsca . ; > i in 'I'ransnistria,pastraooiU--$i 8.:e!a.sta.&tapanlre chiar ~t'U!nrd cand oOOta pu1erestr~in~: Liiuooi~,. Polond, Tatari, Turd, domina lPo'liti~ten tornnl Wam.1}llS'trLalfl;populatiarorneneasca nu inceta s a de-pinda de ~ara Moldovei din punet de vedere administrativ re-ligios, cultural si economic. ' .

Osebet de aoeasta, domnd romani, - moldoveni sau mun-te nd - au ~iidJanli.'t' ie'Cl tiv teritozii in T;nansni.9tr::1S, ~a, cumde '~Jtie:l,~18.~i suwerani au ~a'l1itteritorii ~peslte Carparp.,.-:-InTnam,sml~ - sau .peste Dumare, - Ln Dobrogea, inv~r:tu~e:a .aoeJlUl~l. l~denn IlIa)j;rWraI,are - peste -crapull' stapa-rutJo'riilio!r ~e1:tl:IJC)l, lucra J J a :reJ:f,aJc~e'8.!veehei un:rta'ti polrtice,.. D8.i(2atmem seama de ftap1Jull is1tO'.ricca R'U.93anra anexatpo.hti'Ce~te ThamJSl1!i.s;triadlcalt Sn runii 17'92-93arlidi cu 20 de.~n i inainte de . rapirea Basarabiei, Intelegem c. acest teritoriu,'III tot :-u~s~ lStloriei lui, '- 00 zicem de cell.pu~in, 2.300 deani,- d a c a ~uam 0 0 a , .P U 1 l ; c ! t : . de p ll \C aJ l '. e.mul 51 3 m . d. Hr., de canda,v~m.pnm~~ J~ deSrpreT:ad, - a .fa'M partite dU n aoeeasiumta~e p?Q~ti,c~, ft'e ~a trra:~a, traco-romaesa sau rotn: 'J:a~propriu zl'sa, ~l mumai 150 de a m , - ,arliea deilia 1792 si p a n ala 1_941 "". a Iost , a J 1 tf -e l, - .rezul'ta lC a penrn..amlI1Jtaistol ';~IC.3,care .- InCia0ulde f atii e s te u ll1 liJ t,a :r 'te apoIiiilca a pamanltuJ'lli- roma-nesc, l1lU putea sa fie mu11a ' vreme f u 1 f i a r u t a fara ca p.a n a lau - . . . : ! _ . . . , . . . . . . . . . , . , ..rona, 'UcI. '-"!l- ',.s-tea,1Storiqi sa nu. se r,azbun',d:irspullifund restabi-hrea acestei unitati polities, in limitele ei milenare. .

Din punet de vcdere istorie, trecutulTtaasnistriei faceparte -Integranta din istoria neamului romanesc, de care nu se .poate separa, in timp ce niciunul din eelelalte nearouri conlo-c~lto_are onu poate invoca vre-o legatura a lor mai veche cupamantul transnistrian.~nn&nii s~t .si:rJlguxuJl P"OIP-OTC U draptlUtri ist6lr'iJca nUnlita ,,':rara aBoloh-O


4/10

326' VIATA BASARABI~1 ", '' '' J ~ . .. .. .

> RomAnti din aeeasta ~a erau organizatl in enezate ~voevodate, cu orasele lor, formand un fel de confederatie, _aBolohovenalor,, E ; _ i - S I W ' l l t- pomeni 't i in IlegMuII,,\l. cu diferite evenlmerste Isto-nee, irutr: anrii 115f:l-1257. ,Despre ,acei~i _I0mani mati ~i~, ~: Ja aeul 116~,un: cronicar bizantin, Nicetas Chomates, care 11 numeste Vlahi,ad iCa ' Roma : ru i "cum si 0 ilIlBon~tie veche-germana, datand 'depe 'L a fll1e1e sec. >allXI I? i sec. -a i l Xl .I - Iea , g1lsita pe 0 insula dinMoa.r:eaB8Illtidl, L ri care ins6r1p1Jie Romanli,i sunt trlIumiti "B1a-eumeni" - edica Romarui. (Dela "Blaic", forma geiunana a nu-- 'meLUi de ,,vlah", adica Roman). . 'Cam in a!Ce'la:.~i.timp (si anurne intre 1147-1359) in !,:ans-nr'wJa sudica de 8 ! Z i , cronicele pomenesc-de ,,'_fara Brodnsei]or",care nu este altceva.decat 0,'_fara a Romanil 'Or VidEmi" - a-:didi dela vadue-i, - petnrbl"}lcl i in a ces te 'Pa.tt1i, Romam. .i i . 1 o cu : 'a IUin speC",:i VOOiU,rHe apelor, deaceea aceste cronici i-au mumit"Vaden.1" (delaslev, brod-vad), _,Tara Brodnieilor se inta:lnea I ; ' i ehiar se suprapunea, pe 0'oarecare. intindere, cu Tara Bolohovenilor, iritinzandu-se xlela .Siret si 'pana L a Donet. '. .Este cunoseut ~i un voevod all Brodnieilor, Pdos:ca:nea., carein- anul 1223 IUlP'ta I ta O a rr ga (fl1,llViiUoe se va;nsa in Marea de.Azov) a:la.tu:ri de Oengts-han at ! TatariLor, impOitriva principi\loll"slavi '!;Ii oumani, .Numele de "Brodnd;ci"se pastreaza pana -azi in toponimia,trarnsnistrtana sub forma: Beodnita, Brodoc, Broic, etc. i8.Jl'satecu numele de ' Plosea amintese numele voevQdulhLi Ploscanea, _O atlta f Q l I " I l ' 1 8 _ , sub oare rupatre in Istorie ywra Transnistnei,este aceea a "HaJtm


5/10

32 8 VIATA BASAiXAB1El

drumuhlii d e ' C 'O :me lJ i '" d e' la MoviJIi'iu Ia O eeacov , nu.mH sleahulVl'3Jh:"l~r'~,adica "Ql'UIffiu[ Roma'l1ilOlr", - tot ei numea~ '~ 'e ,n: ti ru .administratle pardJoarbi la Dubasari, MO'Vhlau . ' ? i Ballta ~i za!Pciipentru' incasarea impozitel~,r la vaduri ~ Hirg uri. .Istoricul N. Iorga recunoeste oa : Nistrul, pe la MUI! 14do,era un :illu,v: 'u romanesc, pentruca Romfiruie.nau st'wparu pe am-bela lui maluri,SUibPet!U Aron Vodii, ~ pescari rom-ani din CetateaAIlIb5.au pUIS SJtaprunire Ia 1454, pe cetaJtea Leriol a Genovezilordela LirnatnUlI Ntprului, a,rborfulrl steagul molclovnesc deasu~pra cetatii, pe care 0, lin maii! mUlti a d ' l ! i . , p u n a ce cada in mai-nele TiWa'rflor: . . .!;itef~ eel Ma,re faoe un maret plan pontic b Clare in-gl?ba intreg te.r i'toTiu[ Moldovei, pana depa'fIte: d1l1JcO'10 deNlStru. .

- . Astf


6/10

330 ' VIATA BASARABIEI

~". "Vadul Jo.rai'" avea rpaziltori : m oQOO l V e ll 'i , c a :;;i S:Jibria. A-eeasta in ce pIilve4te Nistrull polon, penteuca .Nistrul tat


7/10

332 VIATA. BASARABIEI\Istoria n e d ov ed es te cii, n ic i i n a l 1 jt :J cM ta rt en::ci mar l, tw : z iu ..ooeste tinuturi n'au 'foot loouite deBusl, c, de aete popoare,Nici rnacar Slavii vechi n'au coborit spre Sud: in. Transrxstria,in Ucra.ma sau in 1i1r~u'tuldeja Nordinl Marii Negro.Elementul stabll , perrnenent, aaatohton, a ramas totdeaunaacelas: trae, trace-roman, apoi rornanesc; numai elementul cu-oeritor, politic s'a schirnbat mereu, .

Dupa Goti au venit Hun.d, d~ ,acef?ba Gepi.zdt" apoiAvarii, Budgari], Ungurii, Pecenegii, Cumanid : p : TataTi~, t9'tiacestla a.u trecut pe a'ci,UJ,t,i.m:.i nav,a.iitolI'li, Tatarii"vQ,r cuceri ila 1241, principatulMoscovei !? i principatul Kievudui..De sub Tatar.!, Rusii nru-~i vor ca.~tiga independents de-ca t pe Ia anul 1480, sub tarul Ivan al III-lea Vasilievici (1462-1505).Sub acest tar, statuI rusesc se jIlI1itt'l ldea spre Sud, cuprin-zand terito,riul din dreapta Donetului si artingand guea Donu-lui, aproepe de varsare; apoi Marea Caspica, de 0 parte ~i dealta Ii f'luvhnlui Volga r;Est! prirnul ta.r rus, care 4; i Ia'llr\'7te v,:Jsul de a cueert

Constan tinopolul, pe care, cu ca~~'Vaani Inaintea de Juirea luipe tron, ilcuceriserii Turcii. .Ueraina propriu zisa, apoi Crimeea, T,ra:nl'llnmtrwa, regiu-'Dea Cuban dintre Marea de Azov=-Marea Neagra ~i ffioun4iiCaucaz, dUlpa ce au fost dominate de Peoeneg; :;;1Cumani, di-man -sub stapanin:,~,a ftoa,l'delo( de Tatari: iar de1a 1475, toart:eaeeste tinutuni, - dela CaUIC'aZ ~j Marea de Azov palIla i 'n Po-Ionia !? i Moldova, - v,or intra sub stapanirea Tureilor. -DUlpa 0 suta de ani dela ca~egrurea i:DdelpeJ1ld'en,~i, oampe J a 1584, Rusia reusise s a se lnt'inidii peste tort cursud flu-viulud Volga pana la varsarea sa, j , r ; t Marea Cal~ICa, . i t a i r S1Ub~aruJ ALexis Roma1I1Ov ( 1 645" ' : ' _1 676 ) , deci peste a{1ta,suta deani, Rusia se in>ti.nde pes-te jiIDtitu:l dela st.anga Nipruhii, delaisvoarele alcestui.la si p a n a . la SUJdde Poltava , ( 1 667) .O(lginea hrptei pentru expemsiune ruseasea cwtre Sud,5ta ~nsa in politica inaugurata de tarul Petru eel Mare (1682-1725). datorita caruia Rusia a si intrat in istorie.In celebru] sau testament, lasat pentru xecUi1:l3!I'e,urma-siler 3ai., cit:1m 1a ca!pit{)l1.u:I all VIII-Lea:,.Sa s e i .n li in dii fiiJra ra'g\aIZ,~Hit spre' -Nord de-~lllll!g1UlBrolticei, dlt ~ sp,J ' le Su.ct d,e. ;a - l IUDlguJ Marti Negro".

I ' a , T 1a caJtoilu1 a~ IX-ilea:..Sa se HIPN) IP1e dit mai muH lJOsibil de Cool.staminl)lpru~ IndH". _Aid gasim 9i o.niginea ~i soopul arlevamt ~11U1P'heUo1'm;e

12

' lATA BASA.RABIE/ 333

de Rusi impotriva Turcelor, care in nieiur osz nu era acela &1liberar-ii popoarelor crestone, CUJrn 1a:saru J'arU s a se 'cre~a. .CUlm Ira ! ? ; firesc, Romandi, oari ~ha'll faC'~t glorie di~luptele pentru apararea cre9tinatatii; au crezut la inceput caRusfi reiau luptele pentru crestinatate, de aceea s'au apro-.piat de el, .. Dar s'au inselat. . 'Perrtruca Rw;;U unmareau de f .a jp t, - nu nurnad cuoerireateritoridor dela Nordul MarE Negre, unde, intre Nistru f ? ' i Bug,domina elememtul rom anesc , - dar si anexarea Ta,rH.ox Ro-mane: Mumtenia ~i Moldova, pentru a-si fia 'ceaJstfe~drum _spreeConstantinopol, suprema lor tinta.Cand Rusii au iill:CepUt lu.pta de i~ ..re la Marea Balticasl Ia Marea Neagra, hotarul sudic aJ sta: tUJ1,u: i rusesc era de -parte de Mares Neagra, 'in interior, ~Pentru a-si realcza planul sau, Petru eel Mare - Inhl'ptaem Suedezii - a ca9tig-a't la Nord iesire la Marea Baltica, cu-cerind Ta.niJ le Baltice si Iondand portul Petr.ogra.d..Pe froneul de Sud a fast m a d . putiei norocos, In acest sec-tor, Petru eel Mare a l'lla.t parte Ia luptele lJID1potriva'I'urcilor,intrand, dupa asediul Vienei, in liga crestina.

Pentruoa imteresele rusesti S~&U cioonat mai i . n . r t : a i inUcrama cu cole alle Polonjlor ~i rule TUTioo-TatarilOiI', s 'a ajuns1a imp~~1'rre,a a:ce9tei. .a ih trei parti, fiecare don cei trei adver-sari domirsand in ea.te una. ,DUipa irllf.rangerea dela Vierra (1633), Tureii pierd supre- -matia in Ucraina, care trece sub stapanirea moscovitii. ,R3BlboiUil,tneeput 00 asediul V : : ' 1 C n ' i , ~i lncheiet cu paceadela Carlovitz (1699), aduce Rusiei portul Azov dela Mareade Azo'V, pe care, irusa, Petru oe'l M9.II'eJ-a pierd_urt ~.nurrnainiraugerii della StMbi~ti (1711) si oda


8/10

'334 VI:ATA BASARABIEI

9 .~ Turci; de popu; la , tJ i a a u t o h i t : . o I : b a , in lI.lBJjori1latte~cli" ~, in fine d e TUJr'Cti,~ j, 'de ' l ' a r 1 1 e R o r n f u 1 e : . " , ", St~pam.irea ruseasoa ~mte,3!Z~ iIllCet, d8JI&iJgurr.Caterina a II-.a, !pm paeea 'dela Oueiuc---:Caimlargi,-1774, ...,.....upe. urn rash?iu de 6 imi eu Twrcii, anexeaza l~ ~us1at:n:utul'iile dintre N~u : ; > i Bug, dela Nordul Marii Negre, a : t i n -ga,nd 8 J S l t f e ! l , in mod solid t~ mMii~i aj1: IDgand pentruprtlma ()!aNa lla 'hotaa- ou Bugwl, dwpa ce incursuil.. rasboiului,OIOupa!Se si Moldova. .Tat pri,n ace l a s t t r a , t a J I ; de pace, R u s i i obt im del la, T l L . . T " i C i,recunOO i 'm .a i ln r ede cue'erirea Transnistriei,.::.... la Ecatcrinoslavpe' N.iprn,o Unhrersitwte )lenfiu 1Min:Shli:de,a 'oolo; 'c are s a fie, in ace.lru?it i m a > ; i? i urn 'eeIl,'f,ru 'de at'r.a'C~iepetittii' ~et.1.!l roman de din~

, .. .... -r . ' .c ..J ..-;,' :. ,:,~., ~ : ' < I , r - '- . , . '~ ' ~ , . . ; . , . : , : . ' . . ~_ I


9/10

336 ------~--~----~----_7----~--V-IA-T-A---B-A-S-A-R~A-B-I-EI

cOO!ce de Bll'' '' adi!cii din 'I'ransndstria, r u n Moldova ~i chiar din'0 Muntooia, ~ (Vezi N. P. SrnOICmn.a, Transncstia -- nr. 3-1941).Aoeste doua m.amturiii dovedesc in deajuns rut~t prezentaelementului romanesc ohiar din-cow de Bug si pana la Nipru,( 'at s i existen ta oon~il11teri rua~io.nrul:e,cere se maornesta in modcategoric, prin cererea unui reprezentarat al Romanmo,r de aIi se- r espeeta limba matema in biseroca, cu preoti romani, eumecunoasterea dreptuiui lor 1a 0 vieata cultwraJa romaneasca,prin.lnfjntarea, pentru ei, a unci Umversitaji La Eoote.rilIloslavpe Nipru, "-. Pentru Transnistria, constatarn :Chiar in C I D w l 1792, cand RUISia cucereste' Trensrastrta S'I.l~dioo, ard:iC3.regiunea Iedisariudul , a gasi. t a1CQ110 un n:ullnar de 6':de lo,callitati, dntre earl 49 erau romanesti, - adica 73,13%;u n a E'PoIV.eneascl, 17 armenesti si grecesti, si niciuna 'ucrai ..nja.na sau ruseasca.Aceste date se datoresc Episcopului del a Ecaterinoslav,care vine sa cons tate ce populatie se ana in regiunca dintreNistru si Bug, intrata sub stapanire ruseasca,

In lucrarea "Studii MoldovcJ:!.cti". \ autorul ei, M. V .Sergievski, mentioneaza, in aceeasi regiune, - dar numaiin portiunea ce sub bolsevcii a Mcut parte din asa numitaBepublica Moldoveneasca, - 37 de sate romanesti, date ~iaeestea oa amirrtite J. n :13IVoarllemr~loe irntre 1736 ~i 1795, decie~ter1!te I.n mornentul anexarii de Ru.;;i.Printre aceste ~ez8.!ri se amintesc: Ananiev, Dubasari,Cosnita, Per i l.


10/10

,V-IAT1, BASA~ApIIlr. .;:ye~,~(ij~,\i;~~~W),;dl. lp}; i, . c e o pr~i~se : . ,1 llW'be'le ~ari f '0map.~tJi ,f ,, ~C a .,," ~A ,M~e ;n ia ,.I i~ ,M q lo oy ~ l 'n o~ ~, ~a g a., ' " . v ,. ~"..- , ",Deia r3!Plr~. BE!Saraibl~~~gnJ?'pen!tru. pastonrea Roma-nUor,' b_ruben.iJ treeea asupra Miirapo:lbtUilui Gav;rhl 'Banw-cl~s,,?u,,.prin :;;t~huinta .~a.ruia" in, anul 1813" tarul ,Al~xandru_'~-~uaproba .infiintilrea "Arhiepiscopiei Chi.~iilati(ui ~iHot;i'oulUI",'care -r in' ,~fara de Basarabia -i~ inttndea ~ct~-sntatea ~i in Transnistria, acum' formand guvernia. Cherson,e l l orasele : .Odesa, Tiraspol, Ananiev .~iElisabetgrad, in cari.pana atunci, activitatea bisericeasca '0avea Mitropolitul Proila-vei, pentruca, ----,dupa 0 marturie contimporana, - aceste ti- nuturl erau Iocuitede Romani, Greci, Bulgari ~i alte nationa-litati, iar Rusi foarte putlni, , ' , . ,.... , Dar aceasta situatie IlJU d'ulI'eaza decat pa M la 1837, 'canrl,din arhidieceza basarabeana .se creeaza 0 noua 'arhidieceza,anume a Odesei ~i a Chersonului, numai pentru parti le trans-nistriene, .'. . . .' .~ , Tr.an:snistrie:nii pierd de-scum legM.ura bisericeasca oufr~ii fur din Basarabia, f iilnd astfel mai expuf7,i. C l I c l t : 1U f l l i i de,nusif~(!Clire fo.ryarta., Pr:tn ,PaJCa' d~Cli Paris, - 1856, - 1lI1se restitue Sud:mBasarsbiei, ~entru -ca sa ne fie rapit din nou la 1878, prJtl

tratatele de pace dela San Stefano si Berlin,. In urrna rasboiului de intr.egire, Basaraoia ~e uneste CD'E?~i-a Muma, la 27 .Martie 1918. , . .."" .Moldova 'se reintregeste, in parte, -i!ar Busia este de'Par~.:"~:~ gurile Durndrii l1i deei de CO'll5t

TEMEIURILE DREPTĂȚII ROMÂNEȘTI ÎN TRANSNISTRIA - REVISTA VIAȚA BASARABIEI - MAI 1943

Documents

Transcript of TEMEIURILE DREPTĂȚII ROMÂNEȘTI ÎN TRANSNISTRIA - REVISTA VIAȚA BASARABIEI - MAI 1943