Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An univ

Universitatea Spiru Haret, Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, An univ. 2010-2011, Anul II

PROIECTUL nr. 3

BIROU DE ARHITECTURA

Numar de credite= 3 credite

Ciclul : I (primar)/semestrul 3

Perioada elaborarii proiectului: 07.12.2010/ 20.01.2011.1. DATE GENERALE

Cladirile de birouri sunt amplasate in zona centrala sau in anume zone constituite, in ambele situatii ele au legaturi facile cu orasul. Conformatia unei cladiri de birouri este rezultatul unor studii complexe: studiu de urbanism Planul urbanistic general (P.U.G.), Planul urnanistic zonal (P.U.Z.). Capacitatea si tipul acestor constructii se stabilesc in functie de parametri multipli ce tin de economic, urban, social, s.a.m.d. 1.1. SCOPUL DIDACTIC

-stabilirea unor repere, modele cu ajutorul informatiilor obtinute din surse diverse.

-formarea capacitatatii de a analiza, ierarhiza si structura informatia.

-receptarea si corelarea datelor /informatiilor unui sit real prezentat.

-realizarea capacitatii de a intelege relatii si ierarhii functionale intre functiuni, grupe de functiuni, intelegerea relatiilor exterior-exterior, interior-exterior, interior-interior ca generator si mijloc de control al spatiilor exterioare si interioare.

-stimularea creativitatii studentului prin intermediul compozitiei functionale si volumetrice, aplicarea cunostintelor acumulate de la proiectele si cursurile anterioare, dezvoltarea abilitatiilor in vederea crearii unei forme cu o functiune precizata in conditiile de integrare intr-un sit dat.

-intelegerea demersului legat de proiectarea obiectului de arhitectura studiat, obisnuinta parcurgerii anumitor pasi succesivi necesari in studiu, intelegerea unor modalitatii de studiu.

-dezvoltarea capacitatii de a proiecta o imagine de marca.1.2. OBIECTUL STUDIULUI

In cadrul orelor de atelier se cere proiectarea unui BIROU DE ARHITECTURA pentru o firma de proiectare.

1.3. CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME

Sunt intalnite diverse tipuri de cladiri de birouri ca urmare a unor preocupari si necesitati moderne, convietuire si higiena, ceea ce presupune din partea arhitectului un raspuns corect atunci cand se cere rezolvarea acestui tip de program, unde eficienta, specularea maxima a spatiului apar in prim plan ca cerinta de tema.

In mod obisnuit solutia este cea oferita prin construirea pe inaltime si utilizare unor finisaje specifice ( ex. Peretele cortina).

O diferentierea a cladirilor de birouri este data de gradul de finisare, de tipul finisajelor folosite, de inaltimea de nivel, cubajul de aer, etc. Apar astfel categoriile A,B,C.

1.4. COMPONENTE ALE ORGANIZARII FUNCTIONALE SI SPATIALE:

spatii destinate birourilor in diferite formule de organizare (ex. Birouri de tip peisaj)

spatii specializate, de reprezentare, discutii, protocol.

spatii de alimentatie, restaurant, bufet, bucatarie pentru angajati.

spatii de folosinta comuna (grupuri sanitare, spatii de relaxare, etc. )

spatii administrative

spatii tehnice

spatii destinate circulatiei pietonale si auto specifice.

2.ELEMENTE DE TEM

Un tnr arhitect de succes decide construirea unui spatiu portivit pentru biroul si echipa sa.

Terenul de care dispune, este de mici dimensiuni, un dreptunghi cu laturile de 7,50 metri x 21,50 metri , suprafata 161.25 mp. Calitatile sale suntremarcabile:

se afl ntr-o zon central a Bucuretiului, n vecintatea a dou bulevarde majore ale oraului,

dispune de o relaie facila cu serviciile administraiei publice, orientarea din punct de vedere al punctelor cardinale este avantajoas, vecintile imediate sunt retrase de la traficul urban, O alt calitate a amplasamentului este felul in care se delimiteaza de domeniul public. Este permisa construirea pn la limita de lot fata de limita de proprietate de la est si de la vest, exista posibilitatea de a avea ferestre pe toate faadele dar i obligaia de a prezenta faade interesante pe toate laturile.

Pe teren este impus o retragere de minim 3m de la limita de proprietate dinspre strada Ion Maiorescu, pentru a permite alinierea cu blocul de locuine colective aflat n vecintate. Este impusa si o retragere de mimim 3.00 metri fata de limita de proprietate de la nord.

O condiionare este generat de obligativitatea de a asigura minim dou locuri de parcare (sau garaj) n incint.

Resursele materiale, dac sunt gospodrite cu atenie pot fi suficiente pentru realizarea spaiului propus prin tema, necesar desfurrii activitii profesionale. Caracterul reprezentativ al construciei este un deziderat, este necesara o imagine de marc a tnrului arhitect.

2.1.ELEMENTE DE NCADRARE N ZON I PREZENTAREA SITULUI

2.1.1.Prezentarea cadrului general

Terenul se afl n Bucureti ntr-o zon construit n perioada interbelic, respectiv Strada Ion Maiorescu, n imediata vecintate a blocurilor cu multe nivele din Calea Moilor i anume n spatele acestora, strada fiind paralel cu bulevardul.

Terenul are ca vecinati imediate:

la vest, o alee pietonal de 2,5 m lime ce o desparte de calcanul unei vile neoromneti,

la nord, est i sud, terenuri proprietate a domeniului public: strada Ion Maiorescu, alee de acces n parcarea locuinelor colective si parcarea propriu-zis.

Contextul, este al unui zone cu locuine cu regim redus de nlime i expresivitate plastic specific, dar spre nord este construit un bloc cu 8 etaje realizat n anii 1980 iar n spate, spre vest sunt prezente blocurile din Calea Moilor.

Terenul beneficiaz de racorduri la toate reelele edilitare.

2.1.2.Particularitati ale terenului i elemente de regulament.

Terenul studiat are o suprafa de 161.25 mp si este un dreptunghi cu laturile de 7,50 metri x 21,50 metri. Pentru constructia propus se considera dat un edificabil cu dimensiunile de 7.5 x 15.5 metri, conform planului anexat.

Reglementri i coeficieni urbanistici:POTmax = 70%, CUTmax =2, Regim de nlime =P+2E. Etajul 2 se va realiza parial, max. 60% din Sc etaj 1, n condiiile n care restul suprafetei devine terasa circulabil.

Sunt admise console de maxim 0,90 m amplasate la minim 4,00 m deasupra nivelului trotuarului.

2.2 PRI COMPONENTE I DISPOZIII FUNCIONALE

2. 2.1 FUNCTIUNI

Funciuni, dimensiuni:

Din punct de vedere functional vor fi incluse urmtoarele spatii obligatorii:

-Vestibul, Su=5.00mp-Secretariat cu spaiu de primire-asteptare, Su=15.00mp.

-Sala de protocol, Su=20.00mp

-Birou arhitect, Su=15.00mp

-Birou pentru 5 angajati, Su=20.00mp

-Arhiv, Su=10.00mp

-Grup sanitar cu dus, Su= 4.00mp

-Bucatarie cu loc de luat masa pentru 8 persoane, Su=20.00 mp.

Suprafetele mentionate pentru fiecare spatiu functional au caracter orientativ, mobilarea va fi cea care justifica optiunea facuta. Dimensionarea acestora va ine cont de normele minime de igien, de necesarul de spaiu de lucru dar i de caracterul reprezentativ al acestuia.

La nivelul etajului 2 retras va fi realizat un studio format dintr-un zona de zi minimala, dormitor, baie , depozitari. Suprafata construita a etajului 2, va fi conform temei de 60% din suprafata etajului 1.

- centrala termic poate fi montat n spaiu special amenajat sau buctrie.

- vor fi prevzute spaiile de depozitare, necesare bunei funcionri a unei construcii cu aceast funciune.

2.3.ELEMENTE TEHNICE. Din punct de vedere structural, constructia vor fi realizata n cadre de beton armat, cu stlpi, grinzi i planee din beton armat. Fundaiile vor fi de tip continuu, din beton armat.

Inlimea maxim de nivel este de 3,00 m. Dac din motive de plastic a spaiilor interioare exista o impunere, este acceptat realizarea local de denivelri de max. 50 cm sau subpante.

Pereii exteriori vor fi de crmid de 30 cm. grosime. Perei de compartimentare vor fi realizati din placi de gipsarton pe stuctura metalica cu grosimea totala de 12,5 cm. Este luata in calcul ideea flexibiliatii, posibilitatea de a transforma spatiul construit in timp dupa necesitatile aparute.

Termoizolaia casei va fi asigurata n felul urmtor: polistiren de 5 cm pe pereii exteriori, polistiren extrudat de 10cm grosime aezat sub placa de peste pmnt, vat mineral de 15 cm montat peste placa de peste etajul 2 sau polistiren extrudat de 10 cm in straturile terasei circulabile.

Modalitatea de acoperiere va fi o decizie luata in urma studiului facut.

2.4.CERINTE SUPLIMENTARE I RECOMANDRI.

LIMITELE

Suprafaa construita maxim la sol precum i Suprafaa construit desfurat maxim sunt cele impuse prin POT, CUT maxim coroborate cu limitele impuse de alte condiionri specificate n tem.IMAGINE, VOLUMETRIE

Pentru realizarea volumetriei construciei se impune analizarea atent a sitului i identificarea unei expresii plastice i volumetrice ce propun o imagine reprezentativ fr s contrasteze n raport cu vecintile.

3.DESFURAREA PROIECTULUI

3.1. DOCUMENTAREA

Faza foarte importanta in care studentul va insemna observatii personale si va colecta si un numar de proiecte din carti, reviste sau alte surse. Documentarea va fi concretizata in final prin realizarea unor fise pentru minimum 5 proiecte/exemple. Fiecare fisa trebuie sa cuprinda planurile, faadele, sectiunile i perspectivele semnificative ale exemplelor alese, desenate cu mn (nu fotocopii), fiecare exemplu fiind nsoit de date privind autorii, anul construciei, ara, contextul arhitectural al vremii i motivatia alegerii exemplului de catre student.

Documentatia va avea sa subiect constructii ce corespund sub aspect formal volumetric temei, respectiv identificarea caracteristicilor arhitecturale ale construciilor din vecintate care creeaz ambiana n care se vor realiza noile propuneri. De asemenea, n cadrul documentrii vor fi abordate soluii i scheme funcionale ce pot corespunde cerinelor de proiect, gabarite i dimensionri ce vor ajuta studentul s-i defineasc modulele spaiale cu care va opera pe parcursul desfurrii proiectului.

Din cele 5 exemple va fi ales unul impreun cu studentul, i acest exemplu va sta, obligatoriu, la baza proiectului elaborat. La explicarea i notarea proiectului se va ine cont de acest aspect.

Documentaia va trebui ataata predrii finale fiecrui proiect pentru a putea justifica felul n care exemplele studiate au avut impact in abordarea temei.Evaluarea documentaiei se va face n a 3-a edin de atelier i va fi consemnata ca atare: planele prezentate vor fi numerotate i semnate.

3.2.CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE Prezentarea proiectului nr. 1:07.12.2010, ora 1000 (pentru grupele de dimineata) si ora 1500 (pentru grupele de dupa amiaza)

Predare proiectului nr. :20.01.2011, la atelierul fiecarei grupe, pentru grupele de dimineata intre 900 - 1100, pentru grupele de dupa amiaza intre 1500-1700.

In sedinta urmatoare predarii fiecarui proiect se va desfsura judecata mare a proiectelor.

3.3.REDACTAREA PROIECTULUI Vor fi redactate urmatoarele piese:

Piese tehnice:

-Plan de situaie, cu includerea n plan i a vecintilor i vis a vis-ului existent, sc. 1:500

-Plan parter, (acesta va conine obligatoriu i amenajarea exterioar a curii) sc. 1:50

-Plan etaj, sc. 1:50

-Plan etaj 2+ terasa circulabil sau dac este cazul plan nvelitoare, sc. 1:50

-Seciune caracteristic, sc. 1:50

Faade : toate faadele, sc. 1:50

Planurile vor avea cote de gabarit, cu mobilarea, echiparea spaiilor, elemente de ambian precum i implicaiile pe care acestea i unele aspecte constructive le au asupra funcionalitii i expresiei spaiului interior. De asemenea vor fi cuprinse n tabel suprafaa fiecrui lot, suprafaa construit, cea desfurat si indicatorii urbanistici reglementai i realizai.

Redactarea se va face in tu pe hartie alba, format A2.

Piese de prezentare:

Piesele de prezentare sunt la alegerea studentului ca numar si tip dar in mod obligatoriu se va desena si o axonometrie sc. 1:100 sau o perspectiva care sa se incadreze intr-un dreptunghi cu dimensiunea de 30x20cm.

Se va realiza obligatoriu macheta de studiu pe parcursul proiectului, macheta care va fi predata la finalul proiectului.

Tehnica de prezentare va fi la alegerea studentului iar ca suport se va folosi o foaie de hartie alba, format A2.

Este exclusa redactarea prin intermediul computerului.

In coltul din dreapta jos, pe fiecare plansa, se va desena un cartus cu dimensiunile 18,00x3,00cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ARHITECTURA

Ciclul : I (primar) / semestrul 3PROIECT NR.

GRUPANUME SI PRENUMESEMNATURA STUDENTSCARATITLU PROIECTFAZA

STUDENT

PROFESORDATATITLU PLANSANR. PLANSA

ASISTENT

Predarea proiectului se va face si in format jpg. pe CD-ROM

3.4.CONDIII DE PREDARE. Pentru fiecare proiect sunt obligatorii trei corecturi, din care una la panou. Nerespectarea acestei condiii atrage nota 1. Abaterile de la prevederile temei (lipsa piese, nerespectarea scarii pieselor prezentate, ntrzierea predarii, s.a.) vor conduce la notarea lucrrii cu nota 1. Piesele desenate redactate identic sunt eliminate de la judecata si vor fi considerate piese lipsa, notarea lucrrii se va face cu nota 1. Documentaia este parte din proiect i se pred odat cu proiectul.

4.BIBLIOGRAFIE

CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe, Locuinta urbana, Bucuresti, 1988DERER, Petre, Locuirea urban, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985EFTENIE, Mariana, Psihologia spatiului construit urban, curs, Editura Universitara Ion Mincu, Bucureti, 2004GHEORGHIU, Petru, Un specific de locuire bucureteana, Editura Universitara Ion Mincu Bucuresti, 2003SRBU, Catalin Niculae, Aspecte privind problematica periferiei oraelor, Arhitext-Design, nr.7, 1997CANTACUZINO, G. M., Izvoare si popasuri, Editura Eminescu, 1977

GHENCIULESCU,tefan, Oraul transparent, Editura Universitar Ion Mincu, Bucureti, 2008

SION, Milia, Henrieta Delavrancea Gibory arhitectur 1930-1940, Editura Simetria, 2009

ZBRNEA, Ileana-Maria, Contribuia italian la dezvoltarea arhitecturii n spaiul romnesc,(Tez de doctorat) 2009Mari arhiteci romni

PATRULIUS, Radu, Horia Creang Omul i opera, Editura Tehnic, Bucureti, 1980

Colectiv, Horia Creang Centenar 1892-1992

***Marcel Iancu Centenar

***Duiliu Marcu Opera

***Haralamb(Bubi) Georgescu Centenar, Editura Universitar Ion Mincu, 2008

Mari arhitecti straini

F.L. Wright, Le Corbusier, Walter Gropius, Richard Meyer, Mario Botta, Alvaro Siza, Carlo Scarpa, Tadao Ando, .

Reviste: AA, Japan Arch., Bauen+Wohnen, DBZ, AMC, Baumeister, The Arch. Review, etc.

Neufert, Ernst, Manualul arhitectului

Cri: One hundred houses for one hundred architects, 100 of world the best houses, Another 100 of the best houses, Small houses, Floor plan manual - housing

Legea locuinei nr.114/1996 cu modificrile i completrile ulterioare

5.ELEMENTE DE REGULAMENT

Numar de corecturi minim, pe faze- 3. Prezentarea obligatorie a studiilor de fatada si volumetrie cu doua saptamani inainte de predare (faza finala a proiectului). Prezentarea obligatorie a schitelor corectate la corecturile anterioare.

6. NOTAREA

Notarea se face pe baza corectitudinii si calitatii rezolvarilor functionale, formale si constructive ale proiectului, corelandu-se cu participarea la atelier (calitatea si numarul studiilor prezentate la corectura).

CRITERII DE EVALUARE

- calitatea i profunzimea cercetrii i documentrii

1,5 puncte- coerena i consecvena abordrii etapelor de studiu

1,5 puncte

- corectitudinea i calitatea arhitectural a soluiei

1,5 puncte

- solutie functionala

2 puncte

- plastica fatadelor

2 puncte

- imagine spatiala, prezentare

1.5 puncte

Coordonator Proiectare an II, Intocmit,

Lect. Drd. Arh. Dobrin DATCU Conf. dr. arh. Doina Teodorescu

Lect. Drd. Arh. Dobrin DATCU Sef Catedra Bazele Proiectarii,

Conf. Dr. Arh. Teofil MIHAILESCU PAGE 5Proiectele nr. 3 Birou de arhitectura