Curs de pedagogie 2006-2007, Anul IISemestrul I, Teoria si metodologia instruirii si evaluarii

TEMA 10: ELEMENTE DE MANAGEMENTUL CLASEI

StructuraManagementul educationalConceptul de management al clasei

Planificarea, ca instrument de prevenire a problemelor la clasaAplicarea planurilor (de management) in clasa Conduite problemă la eleviManagementul conflictelor in clasa

10.1 Managementul educational

Managementul organizational a fost definit, ca un proces specific de realizare a functiilor superioare si intermediare de conducere (strategice si tehnico-tactice) ale unei organizatii sociale.

Scoala ca si clasa de elevi sunt organizatii sociale.Ca elemente diferentiatoare ale managementului educational distingem:1. Dimensiunea moral-axiologica, determinata de specificul activitatii

pedagogice din scoala – toate activitatile de predare-invatare trebuie sa aiba o orientare pozitiva, congruenta cu valorile culturale si morale ale societatii.

2. Substanta managementului educational o constituie mobilizarea resurselor umane, ‘gestiunea talentelor si competentelor’. Valorizarea individului si a capacitatilor sale constituie un obiectiv major al managementului educational.

Functii manageriale (inclusiv ale profesorului clasei)1. Planificarea (previziunea) – procesele globale si specifice prin care sunt

determinate obiectivele scolii (si clasei), componentele politicii educationale, resursele, strategiile de orientare pentru managerii educationali si evaluarea realizarii obiectivelor proiectate;

2. Organizarea – functionarea optima a procesului de instruire scolara si a scolii ca sistem; se aplica la:

- organizarea activitatilor didactice si a functiilor de conducere; organizarea responsabilitatilor elevilor intr-o clasa

- organizarea administrativa, stilul de organizare si de luare a deciziilor;- munca in echipa.3. Comanda – conduita de comunicare a unei decizii, a sarcinilor care decurg de

aici si de respectare a acesteia (acestora) de subordonati (inclusiv elevii); 4. Coordonarea, indrumarea si motivarea personalului (a elevilor) , necesara cu

atat mai mult cu cat exista un grad mai mare de complexitate al unei unitati scolare (sau la un alt nivel de management); se poate realiza prin instruirea periodica, prin diverse maniere de motivare a personalului (sau elevilor).

5. Evaluarea si controlul – vizeaza verificarea periodica, ritmica a indeplinirii sarcinilor (evaluarea instruirii, a rezultatelor scolare si a conduitei elevilor).

O functie specifica pentru nivelul de management al clasei este consilierea

1

elevilor – sfaturi, orientare culturala si axiologica, orientare scolara si profesionala (a a carierei, probleme personale deosebite.

Cine sunt managerii scolari ? (moment interactiv)Raspunsuri asteptate: profesorul clasei (diriginte), metodistul, consilierul scolar,

directorul scolii, al Casei Corpului Didactic, etc inspectorul scolar (la judet sau minister) etc.

10.2 Conceptul de management al clasei

2 exemple de lectii Conducerea, coordonarea clasei este considerata una dintre cele mai dificile si

mai complexe probleme ale activitatii didactice, cu deosebire la cadrele didactice cu putina experienta in scoala. Sunt si opinii care apreciaza ca aptitudinea de a conduce, de a coordona eficient activitatea clasei tine mai mult de intuitia si de personalitatea cadrului didactic si mai putin de experienta si de dezvoltarea sa profesionala. Cercetarile arata totusi ca managementul clasei se poate invata si se poate perfectiona.

Aspectele importante ale managementului clasei se refera la: Identificarea elementelor de proiectare (planificare) eficienta, care sa previna

aparitia unor probleme, a unor pertubari in timpul lectiei Diferentierea dintre reguli si proceduri Identificarea caracteristicilor profesionale care concura la un bun management Intelegerea diferentelor dintre elevi (in principal cele de dezvoltare) si a modului

in care acestea influenteaza managementul clasei Identificarea unor exemple de abilitati manageriale esentiale, in situatii practice Importanţa comunicării dintre profesor şi elev Identificarea unor modalitati si tehnici de interventie care sa elimine problemele

de management – atunci cand acestea apar. Cunoasterea unor elemente de management al conflictelor si crizelor.

O definitie (Eggen si Kauchak, 1992): Managementul clasei se refera la toate comportamentele profesorului si la toti factorii organizationali din clasa, care concura la un mediu ordonat si adecvat pentru invatare. Acestea se refera in principal la:- Procedurile de activitate stabilite;- Regulile din scoala si din clasa ;- Raspunsurile profesorului la conduita elevilor;- Tipul de instruire care conduce la invatare eficienta.

Timpul de predare-invatare si disciplina clasei sunt criterii de baza in aprecierea calitatii unui management scolar – la nivelul clasei.

Persistenta problemelor de management Unele cercetari arata ca, in multe situatii de predare-invatare din clasa, timpul este

folosit efectiv pentru invatare doar in proportie de 50% si profesorii trebuie sa aiba cam 16 interventii de stabilire (restabilire) a disciplinei de lucru, pe parcursul unei ore (a se vedea si tema cu invatarea eficienta bazata pe factorul timp).

La solicitarea de a lista problemele intalnite, in activitatea profesorilor incepatori, in ordinea importantei, acestia au raspuns:- managementul clasei- motivatia elevilor

2

- diferentele individuale in invatare.

10.3 Planificarea, ca instrument de prevenire a problemelor la clasa

Adeseori vedem o clasa in care nu pare sa existe management. Atmosfera este calma – fara a fi rigida - miscarile si interactiunile sunt placute, confortabile si elevii lucreaza in liniste. Profesorul nu-si pune in mod explicit problema controlului clasei din punct de vedere al disciplinei. El da putine indicatii din acest punct de vedere si acestea reprezinta tendinte reduse de reprimare a unui comportament sau altul la elevi (‘nu mai vorbi’, ‘potoleste-te’, ‘treci in banca’ etc); atunci cand au totusi conduite de reprimare a unui comportament perturbator la un (ii) elev (i), acesta este orientat pe sarcinile de invatare. Se explica foarte clar, dar calm, de ce este necesar un anumit lucru.

Multa vreme cercetarile s-au axat in principal pe studierea conduitei profesorului ca reactie la problemele de disciplina aparute si asupra elevilor care le produc. Mult mai importanta de dovedeste insa a fi prevenirea acestor probleme, printr-o cat mai buna proiectare/planificare a lectiilor. Cercetarile recente, din ultimii ani, arata ca piatra de temelie a managementului clasei este conceperea si utilizarea adecvata a procedurilor (tiparelor, manierelor de lucru) si a regulilor (standardele de conduita acceptata). Acestea se leaga foarte mult, mai ales la profesorii cu putina experienta, de proiectarea didactica.

Planificarea procedurilor este un element foarte important si acopera o arie larga de activitati. Exemple: In gradinita si in scoala primara

- pregatirea bancilor sau a meselor de lucru - pregatirea instrumentelor de scris, colorat etc- organizarea si pregatirea grupurilor sau echipelor de lucru- pregatirea pentru pauza, plecarea acasa etc In gimnaziu si la liceu- Explicarea si notarea temelor pentru acasa- Recapitularile - Modul de desfasurare a activitatilor de munca independenta- Completarea formularelor unor teste, lucrari scrise etc Stabilirea regulilor- aspecte mai importante - Necesitatea armonizarii regulilor clasei cu cele ale scolii- Claritatea (de evitat regulile foarte generale, de tipul: “Sa fii la timpul potrivit in locul

potrivit” sau ‘Aduceti lucrurile necesare’)- Rationalitatea – explicarea necesitatii, a utilitatii unei reguli- Formularile pozitive- Lista de reguli cat mai scurta- Solicitarea si introducerea opiniei elevilor

Caracteristicile elevilor Se stie ca elevii gandesc, actioneaza si simt in mod diferit, la niveluri diverse de

dezvoltare intelectuala, psihosociala si morala. Regulile si procedurile se elaboreaza si aplica in functie de aceste caracteristici (vezi procedurile de mai sus). Intre elevii de aceeasi varsta exista diferente (inter)individuale, din variate puncte de vedere (vezi cursul 6).

Mediul fizic

3

In planificarea legata de mediul fizic s-au identificat 3 factori mai importanti: vizibilitatea, accesibilitatea si distractibilitatea.

Vizibilitatea - se refera la: profesor, creta, tabla, diverse alte mijloace de invatamant care se utilizeaza. Vizibilitatea scazuta conduce adeseori la probleme de disciplina in clasa.Accesibilitatea – cu deosebire spre zone foarte aglomerate – intrarea/iesirea, tabla, dulapul sau alte spatii de depozitare a mijloacelor educatioale etc. Caile inguste de acces sunt adeseori locul unde pot incepe mici ‘frecusuri’ intre copii (ciupit, imbranceala, etc)Distractibilitatea Elementele de mediu care pot intra in competitie cu profesorul trebuie sa fie reduse la maximum, fie ca este vorba de clasa sau de spatiul din imediata vecinatate. Cel mai frecvent mijloc de distragere a atentiei in clasa sunt bancile (mesele) dar si scaunele, usile, geamurile, dulapurile etc.

Planificarea consecintelor Traim intr-o lume predictibila.Teoria psihologica behaviorista cu privire la invatare a consacrat o teza

importanta: Copiii (ca si oamenii in general) invata conduitele (si le modifica corespunzator) prin observarea consecintelor actiunilor pe care le fac. Anticiparea de catre elevi a unor reactii la conduitele lor este extrem de importanta in managementul comportamentului din clasa.

Decizii mai importante:1) Daca reactiile sa fie mai ales pozitive, de intarire a conduitelor dezirabile, sau

de descurajare a conduitelor perturbatoare? In principiu trebuie favorizata cu prioritate prima varianta (a doua fiind totusi necesara, dar aplicata fin si nuantat, diferentiat si/sau individualizat).

Desepre importanta aprobarii s-a insistat si la tema motivatiei de invatare.Care este rolul pedepsei in clasa ?Daca se recurge la ea, atunci cand copilul o intelege – poate avea are rol

stimulativ, educativ, formele pedepsei recomnadate sunt:- privarea de afectivitate (afectiune)- repararea greselii (pedeapsa naturala)- ispasirea.2) Daca aplicarea consecintelor se va face individual sau in grup - in functie de

circumstante…

10.4 Aplicarea planurilor (de management) in clasa

Aplicarea regulilor si procedurilor se refera in principal la- predare-invatare (explicitare, intelegere exersare)- monitorizare (aplicarea constanta, evaluarea si revizuirea)Cerinte simple:- reactia prompta la conduita perturbatoare si eliminarea acesteia- constientizarea, afirmarea regulii incalcate. Caracteristicicile profesorului

4

Exista o mare diversitate, fireasca, de tipuri de personalitate si de exprimare a conduitei profesorior. Tipuri mai importante, dezirabile:

- Profesorul protector – care empatizeaza cu elevii, incearca sa-i inteleaga, ii pasa de acestia (chiar si atunci cand îi sanctioneaza)- Profesorul care responsabilizeaza – se bazeaza pe capacitatea copiilor de a fi (sau de

a deveni responsabili) si actioneaza ca atare;- Profesorul democrat (combina empatia cu responsabilizarea).

Caracteristicile profesorului, legate de managementul clasei, releva o corelatie inalta cu capacitatea de comunicare si cu cea de motivare a elevilor.

Importanta inceputului de an scolar Recomandari:

- Planificarea interventiilor initiale din clasa cu contact si control maxim(cat mai mult frontal, cu intreaga clasa si cu schimbari cat mai putine de tip si de forma de activitate)

- Enuntarea (afirmativa) a unor asteptari pozitive de la elevi- Debutul predarii-invatarii regulilor si procedurilor - Planificarea unor activitati initiale de invatare care sa promoveze la maximum

motivatia si succesul- Monitorizarea si intarirea consistenta a respectarii regulilor si procedurilor- Deschiderea comunicarii cu parintii. Comunicarea cu parintii - Sa inceapa de indata ce este posibil (chiar din prima zi)- Parintii pot fi consultati inclusiv in stabilirea regulilor si procedurilor- Comunicarea sa fie continua si cat mai diversa. Abilitati manageriale de baza

a) Organizarea- pregatirea in prealabil a tuturor materialelor;- inceperea orei la timp;- utilizarea unor proceduri bine stabilite;- efectuarea bine planificata si controlata a tranzitiilor (intre activitati, tipuri si forme,

etc).b) Miscarile (abilitati ale profesorului) in timpul lectiei

- Concentrarea atentiei - asupra intregii clase - cuprinderea in campul atentiei a tuturor elevilor si a tot ceea ce se intampla in clasa

- Distributivitatea atentiei – capacitatea de a face mai multe lucruri in acelasi timp in clasa

- Forta si fluenta unei lectii – capacitatea de a atrage si de a mentine atentia elevilor – nevoia de echilibru, de armonie dar si de variatie in interventiile profesorului

Riscuri – exagerarea disciplinarii - exagerarea explicarii

- lentoarea sau rapiditatea exagerata - fragmentarea exagerata etc

- Continuitatea – urmarea firului logic (riscul divagatiilor, diversiunilor etc) c) Comunicarea cu elevii Comunicarea nonverbală:

- proximitatea

5

- contactul vizual - orientarea corpului - expresia faciala - gesturile - variatia vocala

Ascultarea activa (atentia acordata atat mesajului intelectual cat si a celui emotional)

Stilul de raspuns (reactie) care solicita dar si incurajeaza – afirmativ suportiv (prin opozitie cu cel pasiv sau ostil); presiune si suport (exemple?)

Constrangeri ale comunicarii (P-E) institutionale – profesorul este reprezentantul institutiei scolare; de raportare la curriculum (cunoasterea continutului disciplinelor de predare

dar si a metodologiei); legate de relatia profesor – elev, ca relatie interumana:

- interactiunea a 2 personalitati - empatia (intelectuala si emotionala) – intelegerea si raspunsul la nevoile celuilalt: ‘a-i face sa se simta bine’ ‘sa le pese in mod autentic de copii’(chiar si in situatii cand sunt necesare sanctiunile); copiii stiu, simt cand profesorilor le pasa…Profesorii pot influenta copiii in modalitati care sa dureze toata viata.

10.5 Conduite problemă la elevi

O definiţie: conduita problemă este aceea care se dovedeşte inacceptabilă pentru profesor (Fontana, 1995). Problematica tulburărilor de comportament este mai complexa.

Această definiţie simplă evidenţiază relaţia strânsă dintre o anume conduită şi un profesor. Deoarece şi profesorii sunt oameni, ceea ce poate părea conduită inacceptabilă la unul poate să nu fie la altul. Exemplul cel mai frecvent este legat de conversaţia elevilor în timpul orelor: unii profesori o tolerează (sau chiar o pot încuraja, dacă sunt adepţii didacticii moderne, desigur intr-un context ordonat si cu sens didactic), în vreme ce altii cer linişte completă.

Asemenea probleme (minore) de conduită în clasă pot fi considerate (în funcţie de profesor):

- vorbitul fără aprobare (neîntrebat);- evitarea angajării în sarcini de lucru în clasă;- mişcare prin clasă şi zgomot inutile;- abuzare verbală a profesorului;- distrugerea unor lucruri;- agresivitatea si violenta etc.

Intrebarile profesorulului legate de conduitele problema la eleviPrima grijă a profesorului ar trebui să fie identificarea problemei - de ce consideră

că există o problemă? Nu cumva este un semn al propriei nesiguranţe, impresia că elevul (elevii) atentează la propria autoritate? Nu cumva a fixat nişte sarcini de lucru nerealiste, pe care elevii neputându-le rezolva devin frustraţi şi furioşi?

6

Nu cumva a reacţionat prea exagerat în faţa clasei, deoarece unii vorbeau prea mult şi/sau prea tare? Nu cumva cerinţele sale la clasă sunt foarte diferite (mai mari ) comparativ cu ale celorlalţi profesori?

Nu cumva a uitat ce înseamnă să fii elev şi să rezişti ore în şir în clasă? Asemenea întrebări şi altele asemănătoare au menirea să-l facă pe profesor să

reflecteze mai întâi asupra propriei conduite, să discute cu colegii profesori despre aceste lucruri, despre experienţa şi aşteptările lor privind disciplina la clasă.

Sugestii minimale privind problemele de conduită Aceste probleme se leagă foarte strâns de managementul clasei. Dacă un profesor

îşi alocă timp suficient pentru planificarea şi aplicarea regulilor si procedurilor de conducere a clasei, şansele de predare şi învăţare eficientă, fara timp pierdut cu probleme de conduita sunt foarte mari.

Conduita problemă poate apare însă şi într-o clasă în care se asigură managementul adecvat, situaţie în care se impun câteva măsuri suplimentare pentru a se încearcă rezolvarea problemei. In această încercare, profesorul trebuie să-şi pună (alte) câteva întrebări:

Care este problema? Variatele întrebări anterioare pot fi adiacente, în identificarea cauzelor, a naturii cât mai precise a problemei. Sarcini mai tehnice pot fi:- identificarea momentului zilei (lecţiei, orei) cand se întâmplă;- identificarea contextului (în relaţie cu un anumit elev, cu mai multi elevi,

în anumite locuri din clasă etc);- identificarea reacţiilor (elevului, profesorului, a celorlalţi elevi).

Ce este de făcut? Un plan de acţiune poate fi elaborat doar dacă sunt stabilite cauzele care au generat conduita-problemă. Uneori este nevoie de timp pentru diminuarea sau stingerea unei anumite conduite, de modele alternative de conduită, de întărire şi stimulare continuă din partea profesorului, de reacţia pozitivă, stimulativă a elevilor.

Cum evaluăm planul de acţiune? Pentru această evaluare este utilă întocmirea unei evidenţe a fenomenelor de conduită, înainte, în timpul şi după aplicarea planului. Acestă evidenţă va trebui să fie relativ simplă.

Recomandari de baza in interventia asupra conduitelor perturbatoare in clasa- durata cat mai scurta a interventiei de remediere;- continuitatea, perseverenta (cedarea, compromisul este de regula un risc);- consistenta – adecvarea reactiei profesorului la specificul conduitei elevului- evitarea discutiei in contradictoriu … (mai ales cand este clar ca elevul o face ca sa

braveze, sau ca sa ‘incerce’ profesorul etc);- evitarea controlului de putere si a lezarii demnitatii elevilor.

Un continuum al interventiilor Deviante minore si majore in clasaIn functie de plasarea mai aproape de una sau de alta se pot utiliza:

- ignorarea;- afirmarea conduitei dezirabile;- sistarea conduitei nedorite;

7

- aplicarea consecintelor (porivit regulilor stabilite in prealabil) – inclusiv pedepse educative.

10.6 Managementul conflictelor in clasa

Conflictele interumane sunt o componenta naturala, inseparabila vietii. Multi oameni considera ca acestea au o doar forta negativa si distructiva, dar

conflictul poate fi abordat si din punctul de vedere al sanselor oferite pentru maturizare si dezvoltare prin educatie. Capacitatea de a aborda conflictele in mod constructiv contribuie pe de o parte la sanatatea individuala a elevilor, pe de alta parte, pe termen lung si aplicata la scara planetara are efecte asupra sanatatii in intregul ei, asupra pacii.

Este necesar insa un echilibru in abordarea aspectelor pozitive si negative ale unui conflict.

O definitie a conflictului (Conflictele si comunicarea, Fundatia, Soros, 1998): Conflictele apar atunci cand doua parti (persoane sau organizatii) aflate in interdependenta sunt aparent incompatibile din cauza perceptiei diferite a scopurilor, valorilor, a resurselor sau a nevoilor.

Surse ale conflictelor1. Nevoile fundamentale – acele lucruri de care avem nevoie ca sa supravietuim:

hrana, apa, aerul, adapostul etc.2. Valorile diferite – atunci cand oamenii impartasesc credinte diferite (religii

sau etnii diferite etc.)3. Perceptii diferite – cand oamenii vad sau gandeasc diferit despre un anumit

lucru. 4. Interesele diferite – preocupari, optiuni diferite 5. Resursele limitate – cantitatea redusa in care se gasesc anumite lucruri

necesare tuturor6. Nevoile psihologice – de a ne simti capabili, de a fi acceptati, importanti,

sanatosi, iubiti…

Principii de abordare pozitiva a conflictelor in scoala:1. Conflictul inseamna mai ales interactiune si dialog.2. Conflictele pot fi necesare pentru dezvoltarea si maturizarea elevilor ca

personalitati.3. Cunoasterea de sine contribuie la posibilitatea de a face fata conflictelor4. Orice conflict poate avea si un potential constructiv, ca baza pentru

recunoasterea si intelegerea reciproca a nevoilor si dorintelor, pentru pastrarea sau intarirea unor relatii

5. Solutionarea conflictelor este posibila mai ales prin interactiune pozitiva, ca forma a comunicarii interumane

6. Sunt necesare anumite competente pentru ca un conflict sa fie tranformat intr-o experienta de maturizare si dezvoltare7. Competentele specifice necesare in acest sens pot fi invatate8. Conflictele pot fi rezolate intr-o maniera care nu incalca drepturile omului

Schita de curriculum pentru rezolvarea conflictelor

8

Arta de a preveni si a face fata conflictelor se poate invata de ‘jos in sus’. Demersul va cuprinde in acest sens ca obiective:

a) Cunoasterea de sine (EU) a propriei persoane; elevii descopera valorile si credintele lor proprii, cum sunt ele structurate, in ce mod sunt legate de conflicte. Se mai invata modul in care respectul si imaginea de sine se leaga de conflicte.

b) Cunoasterea alteritatii (TU) – celalalt; exista adesea perceptii eronate, stereotipuri, prejudecati, neintelegeri; de aceea este necesara cunoasterea felului diferit de a fi a celorlalti, unicitatea fiecarei persoane;

c) Dezvoltarea comunicarii (EU si TU) – cum putem interactiona eficient atunci cand ne aflam in conflict? Cum putem sa-i ascultam mai bine pe ceilalti? Cum putem exprima mai bine ceea ce dorim?

d) Examinarea surselor si a consecintelor conflictelor e) Invatarea unor posibile strategii de evitare si de rezolvare a conflictelor f) Descoperirea unor drepturi fundamentale ale omului, legat de conflicte

Strategii de interventie si negocierea in clasa de eleviAtunci cand conflictul este perturbator in clasa (sau scoala) trebuie intervenit. Ca

modalitati (strategii si tehnici) de depasire se mentioneaza:- audierea fara aport emotional – nonimplicarea afectiva, obiectivitatea;

- audierea continutului – focalizarea pe ce se spune si nu pe modul de prezentare;- concentrarea discutiei pe continut, pe procesul care a dus la conflict.Negocierea se refera in esenta la o constructie subiectiva, o intelegere comuna

prin raportare inteligenta la pozitii, interese si nevoi (Iucu, 2006)Stiluri si strategii de negociere- Concurenta- Compromisul - Colaborarea- Acceptarea (concesia)- Evitarea negocierii...Dezvoltarea si exersarea unor strategii de negociere sunt foarte importante si in

contextul managementului clasei de elevi.

9