Tehnologia meseriei - rowater.ro de... · - lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti...

Tehnologia meseriei - 1

CUPRINS

Tehnologia meseriei

1. Utilizarea documentatiei de executie - elementele constructiilor .......................................................................................... 1 2. Materiale de constructii ........................................................................ 19 3. Identi� carea, pregatirea, exploatarea, intretinerea si curatarea sculelor, instrumentelor, uneltelor, masinilor, utilajelor si instalatiilor ........................................................................ 41 4. Prepararea mortarelor ........................................................................... 67 5. Utilizarea documentatiei de executie - elementele constructiilor ........................................................................................ 95

Desen tehnic

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic ........... 135 B. Explicarea detaliilor din desenele de execu�ie ................................... 152 C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ........................... 157 D. Reprezentarea elementelor asamblate ................................................ 160 E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn ........................................ 162 F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn ........................... 163 G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat ................ 166 H. Desenarea planurilor .......................................................................... 169 I. Desenarea sec�iunilor ......................................................................... 175 J. Desenarea fa�adelor ............................................................................ 177 K. Planuri de cofraj ................................................................................. 179

Organizarea �i legisla�ia muncii 1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia�� ............................................................................. 183 2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate ............................................ 187 3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilor care in� uen�eaz� procesul de produc�ie ............................................ 198 4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier .......................... 214 5. Cunoa�terea no�iunilor privind normele de munc� aplicate în unit��ile de construc�ii ..................................................... 216

Zidar_1_A5_tehnologia meseriei.indd 1 2/17/2011 4:27:40 PM

2 - Tehnologia meseriei

Matematica aplicat�

1. Opera�ii cu numere întregi �i ra�ionale ............................................... 227 2. Raport, procent ................................................................................... 237 3. Unit��i de m�sur� ............................................................................... 239 4. Geometrie plan� ................................................................................. 242 5. Geometrie în spa�iu ............................................................................ 260

S�n�tatea �i securitatea muncii

1. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentru meseria de zidar: ..... 273 2. Instructiuni privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj pt meseria de zidar pietrar tencuitor .................................................................................. 274 3. Cunoasterea modului de functionare a sculelor si echipamentelor de munca cu care lucreaza zidarul pietrar tencuitorul

Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

1. Economia de Pia�� .............................................................................. 299 2. Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE ................................ 303 3. Scrisoarea de inten�ie ......................................................................... 318 4. Prezentarea la Interviul pentru Angajare ............................................ 321

Liber intreprinz�tor

1. Care sunt formalit��ile necesare în� in��rii unei � rme ........................ 329 2. Planul de afaceri ................................................................................. 336 3. Bilan�ul, Contul de pro� t �i de pierderi �i Fluxul de numerar .......... 359



CURS DE CALIFICARE / RECALIFICAREÎN MESERIA DE

“ZIDAR PIETRAR TENCUITOR”

SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINATEHNOLOGIA MESERIEI



TEHNOLOGIA MESERIEI

MODUL 1:UTILIZAREA DOCUMENTATIEI

DE EXECUTIE ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR

ZIDAR PIETRAR TENCUITORCOD NOMENCLATOR 7122.2.1



A. NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCTII SI PARTILE LOR COMPONENTE

Prin cladiri se inteleg constructiile cu unul sau mai multe nivele, care cuprind spatii impartite in incaperi cu anumite destinatii. Lucrarile prin care se realizeaza constructiile sunt, in general, lucrari de zidarie. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in:

- cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuinte etc.);- cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (crese,

spitale, camine culturale, scoli, teatre, sedii pentru institutii, sali pentru sporturi, gari etc.);

- cladiri industriale (uzine, fabrici, ateliere, depozite, birouri, etc.);- cladiri agricole (silozuri, magazii, remize, ateliere pentru utilaj agricol,

adaposturi pentru animale etc.).

Fig. 1. Impartirea unei cladiri pe inaltime



A1. Impartirea cladirilor pe inaltime si in plan orizontal

A1.1 - Impartirea cladirilor pe inaltime Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, � ecare nivel a unei cladiri poarta denumiri diferite si anume:

- subsolul, format din incaperi care au pardoseala sub nivelul terenului; cand subsolul se foloseste numai pentru depozitare, se numeste pivnita;

- parterul, format din incaperi care au pardoseala la nivelul terenului sau cateva trepte deasupra acestuia;

- etajele, situate deasupra parterului (etajele I, II, III, etc.). Peste ultimul etaj, este situat podul care cuprinde spatiul dintre planseul ultimului etaj si acoperis (� g. 1);

A1.2 - Impartirea cladirilor in plan orizontal Fiecare nivel al cladirii este impartit in incaperi (camere) care poarta diferite denumiri, dupa destinatia care li se da. De exemplu in cladirile de locuit exista dormitoare, camere de zi, bucatarii, camari, bai, etc. In cladirile industriale exista incaperi pentru productie, depozite, birouri, etc.In cladirile de locuit, o grupa de incaperi care serveste pentru o singura familie se numeste apartament (locuinta).

B. LUCRARI SI ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

B.1. Lucrari de constructie

Pentru construirea cladirilor este necesar sa se execute o serie de lucrari care se impart in urmatoarele categorii:

B1.1. Lucrari pentru realizarea cladirii “de rosu” sau “de gri” Aceste lucrari au ca scop executarea elementele principale ale constructiei care alcatuiesc structura cladirilor, adica: fundatiile, peretii, planseele, scarile si acoperisul; denumirea lucrarilor “de rosu” vine de la culoarea rosie a zidariei de caramida netencuita, iar denumirea “de gri” de la culoarea gri a betonului, panourilor mari sau a altor prefabricate din care se executa peretii. Cele mai importante lucrari care se executa pentru realizarea elementelor principale de constructie sunt urmatoarele:

- lucrari de terasamente pentru fundatii (sapaturi de pamant, umpluturi, nivelari etc.), la care iau parte sapatori, dulgheri si mecanici de utilaje pentru terasamente;



- lucrari de beton si beton armat (fundatii, schele portante, pereti, plansee etc.), la care iau parte betonistii sau zidarii, mecanicii de utilaje de preparat si transportat beton pe santier si dulgheri pentru executarea cofrajelor;

- lucrari de zidarie (de caramida, de blocuri mici sau mari, de placi prefabricate, de zidarie mixta etc.), la care iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare so betoane;

- lucrari de montaj a prefabricatelor (stalpi, grinzi, panouri de pereti, fasii sau panouri de planseu etc.), la care iau parte montatorii de prefabricate sau zidarii care s-au specializat in astfel de lucrari si mecanicii de macarale;

- lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti si plansee de lemn, acoperisuri etc.) la care iau parte dulgherii si mecanicii de utilaje de ridicat.

B1.2. Lucrari de fi nisaj Aceste lucrari � nalizeaza executia cladirilor prin tencuieli, pardoseli, spoieli, zugraveli, vopsitorii si tapete.

B1.3. Lucrari de izolatiiScopul izolatiilor este acela de a apara contra patrunderii prin pereti si plansee a umezelii, zgomotelor, frigului si caldurii excesive din exterior.

B1.4. Lucrari de instalatii Permit o folosire buna a cladirilor, cum sunt instalatiile electrice, de apa, incalzire, ventilatie etc.

B1.5. Lucrari de instalatii tehnologice si de montaj ale utilajelor de productie Aceste lucrari se executa la cladirile industriale.

C. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE

C 1.1. Fundatia, este elementul de cosntructie care suporta greutatea cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii, adica preia incarcarile de la peretii exteriori si interiori sau de la stalpii cladirii si le transmite terenului pe care este asezata constructia. Acest teren se numeste teren de fundatie, iar suprafata fundului fundatiei se numeste talpa fundatiei. Fundatiile se executa din beton simplu sau beton armat. Forma si dimensiunile lor depind de natura terenului si de greutatea pe care trebuie sa o suporte.



C 1.2. Peretii. Se numesc pereti elementele de constructie asezate vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri unele de altele si de exterior, sa sustina planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si sa transmita la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, se deosebesc pereti interiori si pereti exteriori:

- peretii exteriori au rolul de a inchide cladirea pe conturul ei si de a-i apara interiorul de intemperii;

- peretii interiori au rolul de a desparti incaperile intre ele.Din punct de vedere al destinatiei, se deosebesc pereti de rezistenta

(portanti) si pereti despartitori (neportanti). Atat peretii interiori cat si cei exteriori pot � de doua categorii:

- pereti portanti (de rezistenta, de sustinerem purtatori), care preiau incarcarile date de alte elemente de cosntructie, cum sunt greutatea peretilor de la etajele superioare, greutatea si incarcarea planseelor si a acoperisului;

- peretii neportanti, care nu primesc incarcari ci sunt sustinuti de alte elemente de constructie.

Cand peretii interiori sau exteriori neportanti sunt executati din zidarie sau alte materiale intre stalpii scheletului de beton armat, ei se nuemsc pereti de umplutura. Peretii exteriori care se monteaza din panouri mari, rezemate pe plansee se numesc pereti portanti respectiv pereti cortina. Peretii interiori neportanti se mai numesc si pereti despartitori, deoarece servesc numai la despartirea incaperilor si se pot sprijini pe grinzile scheletului cladirii, pe nervurile planseelor sau direct pe placa acestora. Peretii portanti se executa din zidarie de caramida sau din blocuri mici de beton, din zidarie mixta de caramida si beton, din beton turnat in cofraje sau din panouri mari prefabricate. Peretii despartitori se executa din materiale usoare: zidarie de caramida plina sau gaurita cu grosimea de ¼ sau ½ caramida, blocuri mici de beton usor, placi de ipsos sau panouri prefabricate din materiale etc. In peretii exteriori si interiori – portanti si neportanti despartitori – se prevad golurile necesare pentru tamplarie (usi si ferestre). Pentru sustinerea zidariei de deasupra golurilor, se monteaza grinzisoare de lemn, otel sau beton armat numite buiandrugi sau se executa arce din zidarie de caramida. Pentru � xarea tamplariei in golurile prevazute in zidaria peretilor, se monteaza ghermele si prasnuri de lemn. In scopul indepartarii fumului si a gazelor provenite din arderea diferitilor combustibili in sobele de incalzit, precum si pentru asigurarea aerisirii (ventilarii) incaperilor, se executa cosuri de fum si cosuri de ventilatie, � e in



grosimea peretilor, daca acestia sunt executati din zidarie groasa, � e alaturi de pereti, in cazul in care acestia (peretii despartitori) nu au grosime su� cienta.

C 1.3. Scheletul de rezistenta (portant, de sustinere). Sistemul de rezistenta care sustine greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe ea si prin intermediul caruia acestea se transmit la fundatie, se numeste schelet de rezistenta. Acesta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi care sustin planseele si poate � executat din beton armat, otel sau lemn. Scheletul din beton armat – stalpi si grinzi formand cadre – poate � turnat in cofraje (monolit) sau paote � montat din elemente prefabricate. Intre cadre se executa pereti de umplutura sau pereti despartitori. Scheletul metalic consta tot din stalpi si grinzi formand cadre, care sunt executate din piese de otel avand diverse pro� le legate intre ele cu nituri, buloane sau prin sudura. Scheletul din lemn este format din stalpi (popi), o grinda orizontala-cosoroaba, care leaga stalpii de lemn de partea lor superioara si care sustine planseul de lemn sau acoperisul. Cadrele formate din stalpi, talpa si cosoroaba se intaresc spre a nu se deforma, cu piese inclinate numite contra� se sau contravantuiri. Piesele scheletului de lemn se imbina la locurile unde se intalnesc prin imbinari executate in diferite moduri si se � xeaza cu buloane, cuie sau scoabe. In general, pentru cheletul de rezistenta se foloseste lemn de brad sau de stejar, cioplit sau ecarisat. Cladirile cu schelet din lemn se executa din ce in ce mai rar, deoarece executia lor nu este economica si cu acest schelet nu se pot realiza cladiri cu mai multe niveluri. Astfel de cladiri cu schelet sin lemn se folosesc pentru construirea baracilor necesare pentru santierele de constructii (birouri, magazii, dormitoare etc.)

C.1.4. Plansee sunt elemente de constructie care se executa deasupra � ecarui nivel al cladirii, avand rolul de a sustine pardoseala si incarcarile utile din diferite incaperi (oameni, mobile, masini etc.). planseele se reazama pe peretii portanti sau pe grinzile scheletului de rezistenta. Ele se pot realiza din beton armat monolit sau prefabricat, grinzi metalice sau din lemn si uneori din bolti de caramida. Planseele din beton armat pot � alcatuite � e numai dintr-o placa plana, � e dintr-o placa cu grinzi, nervuri sau grinzi si nervuri (grinzi cu dimensiuni reduse). Ele pot � marcate in doua moduri: din beton armat turnat pe loc in cofraje (monolit), odata cu turnarea scheletului de beton armat si din fasii sau panouri mari prefabricate din beton armat sau precomprimat, montate pe elemente portante.



Planseele metalice se executa din grinzi din otel pro� lat, asezate distantat si rezemate pe elementele de sustinere (zidurile sau grinzile scheletului). In spatiul dintre grinzile metalice, ca elemente de sustinere se pot folosi: placi de beton armat turnate in cofraje, placi prefabricate din beton armat, corpuri de umplutura ceramice sau de beton, boltisoare executate din zidarie de caramida sau de beton etc. Planseele din lemn sunt alcatuite din grinzi de lemn ale caror capete reazama pe elemente portante (ziduri de caramida sau de blocuri mici). Peste grinzi se monteaza pardoseala din dusumele simple, din parchet batut pe dusumea oarba etc. Intre grinzi se executa o umplutura de moloz sau nisip uscat pe o astereala de scandura pe sipci batute in cuie pe laturile grinzilor. Sub grinzi se executa tavanul de tencuiala pe sipci si trestie sau plasa de rabit, din scanduri geluite si pro� late etc. Planseele de lemn se executa din ce in ce mai rar si numai la case de locuit, constructii agrozootehnice si altele de mica importanta.

C.1.5 Scarile sunt elemente de cosntructie pe care se circula intre nivelurile cladirilor (scari interioare) si intre nivelul terenului si parterul cladirilor (scari exterioare). Scarile sunt alcatuite din trepte, contratrepte si podeste, avand balustrada cu mana curenta. Scarile interioare se executa din beton armat monolit, din prefabricate din beton armat si uneori din lemn sau metal; cele exterioare se executa din beton simplu, zidarie de caramida, beton armat monolit sau prefabricate din beton armat.

Fig. 2. Elementele componente ale unei scari: 1 – treapta; 2 – contratreapta; 3 – podest; 4 – balustrada; 5 – mana curenta.



C.1.6. Acoperisurile sunt elemente de constructii asezate peste planseul ultimului etaj, avand ca scop sa apere cladirea de actiunea intemperiilor

(ploaie, zapada, vant, etc.) si sa constituie spatiul pentru pod. Acoperisul este alcatuit din sarpanta care constituie un schelet portant si din invelitoare. Sarpanta acoperisului poate � executata din piese de lemn, piese de otel sau din prefabricate de beton armat. Ea este formata in general din ferme. In � gura de mai sus este aratata o sarpanta din lemn pe ferme precum si denumirile pieselor componente. Intre ferme se asaza pane, peste care se monteaza capriorii. La acoperisurile din lemn, pe capriori, se bat in cuie scanduri formand astereala, peste care se asaza invelitoarea. Invelitoarea se executa in materiale rezistente la actiunea intemperiilor (carton asfaltat, placi de azbociment, tigle, olane, tabla, etc.). Cea mai simpla invelitoare este cea din carton asfaltat prins in cuie pe astereala din scandura. Uneori, peste primul strat de carton se lipeste cu bitum cald un al doilea strat; spre anu � luat de vant, cartonul asfaltat se � xeaza cu sipci. La acoperisurile cladirilor industriale, invelitoarea de carton asfaltat se aplica direct pe placile de beton armat asezate intre ferme de pane.

Fig. 3. Elementele sarpantei: 1 – coarda; 2 – pop; 3 – arbaletier; 4 – contra� sa; 5 – coama; 6 – pana; 7 – caprior

Invelitoarea cea mai usoara, dar care este su� cient de rezistenta, este aceea din placi de azbociment plane sau ondulate asezate pe sipci. Cele mai rezistente invelitori pentru casele de locuit sunt cele din tigle sau olane. Invelitoarea in tigla se poate executa fara astereala, tglele asezandu-se direct pe sipci batute pe capriori.



La unele constructii agricole, invelitorile se executa si din sita, sindrila, paie etc. Portiunea de acoperis care iese in afara fatadei se numeste streasina si are rolul de a apara fatada cladirii de scurgerea apei de ploaie de pe invelitoare. Apa se aduna in jgheaburi din tabla montate la marginea streasinilor, apoi se scurge prin burlanele din tabla pana la trotuar de unde este preluata de rigole sau de reteaua de canalizare. Pentru isirea din pod pe acoperis, in scopul luminarii podului, se lasa goluri, in care se monteaza tabachere alcatuite din rame cu caoac prevazute cu geam. La acoperisurile cu tigla se executa lucarne din lemn prevazute cu ferestre.

C.1.7. Terasele inlocuiesc acoperisul tip sarpanta in cazul in care cladirea nu are nevoie de pod. In acest caz planseul peste ultimul etaj este amenajat ca terasa protejata cu izolatii hidrofuge, termice si fonice, precum si cu pardoseala din placi mozaic. In majoritatea cazurilor, blocurile de locuinte si clairile social-culturale, administrative si pentru sport, cat si cele industriale sunt prevazute cu terase in loc de acoperis.

D. LUCRARI DE FINISAJ

Cele mai importante lucrari care � nalizeaza cladirile executate “de rosu” sau “de gri”, alcatuite din elementele principale aratate mai sus sunt urmatoarele:

D.1. Lucrarile de tamplarie Prin lucrari de tamplarie se inteleg usile si ferestrele, care pot avea dimensiuni si forme diferite, ele executandu-se pe toc. Ferestrele sunt prevazute cu cercevele de lemn sau metal la care se monteaza geamurile si sunt general duble, adica cu doua randuri de cercevele; ele se pot prevedea afara cu obloane sau rulouri. Usile pot � simple sau duble si de asemenea pot � executate din lemn sau metal.

D.2. Lucrari de tencuieli si placaje Sunt lucrari cares e executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli; uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminanu-se tencuiala sau placarea. Peretii ai caror fete trebuie sa � e rezistenti la uzura se imbraca in placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta, etc. In bai, bucatarii, W.C.-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de faianta, sticla,material plastic ori vopsitorii in ulei.



La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorativ denumite lambriuri. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment i praf de piatra sau mozaic etc.) ori cu placaje (piatra, marmura, etc.). Fatadele cladirilor se tencuiesc sau se placheaza cu caramida, placi de piatra etc. In jurul ferestrelor se executa uneori pro� luri ornamentale, numite ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc. Sub streasina se pot executa pro� luri de la linia fatadei, alcatuind impreuna cornisa.

D.3. Pardoselile Sunt lucrari executate pe plansee si au menirea de a permite circulatia persoanelor. Ele se executa in diferite materiale, potrivit cu destinatia incaperilor si cu modul de circulatie. Pardoselile rigide se executa din beton, mozaic sau placi diverse de mozaic, gresie ori marmura. Pardoselile din lemn sunt alcatuite din dusumele, parchete sau calupuri din lemn tare. Pardoselile speciale se executa din linoleum, xilolit, covoare din materiale palstice, etc.

D.4. Vopsitorii, zugraveli si tapete Tamplaria si uneori peretii tencuiti se vopsesc in culori de ulei sau de materiale sintetice. De obicei, peretii tencuiti se spoiesc cu lapte de var sau se zugravesc cu vopsele de apa, huma si clei, iar uneori pe ei se lipesc tapete de hartie.

D.5. Sobele Se executa din caramida sau placi de teracota si se folosesc la incalzirea camerelor.

E. LUCRARI DE IZOLATII

Sunt de trei categorii: E.1. Izolatiile hidrofuge care au scopul de a apara cladirea impotriva actiunii distrugatoare a umezelii; E.2. Izolatii termice protejeaza cladirea impotriva patrunderii frigului sau a caldurii excesive din exterior prin pereti sau prin planseul peste ultimul etaj. E.3. Izolatii fonice au rolul de a impiedica patrunderea zgomotului dintr-o incapere in alta sau de la exterior spre interior.



F. LUCRARI DE INSTALATII INTERIOARE

O cladire ca sa � e functionabila necesita si diferite lucrari de instalatii, care sa permita o buna folosire a cladirii precum si obtinerea unui confort cat mai mare. F.1. Instalatii sanitare au ca scop alimentarea cu apa a clairii (aduceerea apei la lavoare, bai, etc) si canalizare (scurgerea apelor intrebuintate). F.2. Instalatiile electrice sunt destinate iluminatului cladirilor, functionarii motoarelor, masinilor, etc. In aceasta grupa se mai cuprind instalatiile de sonerie, telefon, radio, televizor, precum si posturile de transformare. F.3. Instalatiile de incalzire centrala servesc la incalzirea cladirilor prin radiatoare. Acestea functioneaza � e cu apa calda, abur sau aer cald, � e cu energie electrica. F.4. Instalatiile de gaze se folosesc la ducerea gazului pentru incalzirea sobelor, alimentarea instalatiilor de incalzire centrala etc. F.5. Ascensoarele servesc la circulatia intre etaje pentru persoane sau materiale (pentru greutati). F.6. Crematoriile sau arzatoarle de gunoi sunt folosite la arderea gunoaielor menajere de la apartamente.

G. SISTEMELE DE CONSTRUCTII ALE CLADIRILOR

La executarea clairilor de locuit, social-culturale, administrative si industriale se aplica diverse sisteme de constructie si anume sistemele de constructii portante (de sustinere, de rezistenta). Avand posibilitatea de a se alege sistemul de constructie, se permite si gasirea unor solutii de rganizare a lucrarilor si a unor metode de munca prin care sa se asigure durata cea mai scurta de executie a lucrarilor si calitatea cea mai buna.

G.1. Sistemul de constructie “pe ziduri portante” Caracteristica acestui sistem consta in orientarea zidurilor portante, ceea ce duce la urmatoarele variante ale sistemului:

- ziduri portante longitudinale a, b, c (� g. 4) la care zidurile exterioare longitudinale si zidurile mediane longitudinale � ind portante, fasiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directie perpendiculara pe aceste ziduri, pe care se reazama;

- ziduri portante transversale 1 - 6 (� g.4) in care caz zidurile exteioare longituinale sunt neportante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior, iar zidurile mediane longitudinale, de aemenea, au numai rolul de pereti despartitori; faiile de planseu sau planseele intregi se aseaza pe directia perpendiculara pe zidurile transversale, pe care se reazama;



Fig. 4. Impartirea unei cladiri in plan orizontal

Fig. 5. Cladire cu schelet de beton armat sau metalic1 – fundatii; 2 – stalpi interiori; 3 – stalpi exteriori; 4 – grinzi; 5 – grinzi principale; 6 – grinzi de planseu; 7 – pereti exteriori de umplutura; 8 – pereti despartitori asezati pe planseu



- zidurile portante pe ambele directii la care incaperile se formeaza intre zidurile portante longitudinale si cele transversale; fasiile de planseu pot � asezate pe oricare din cele doua directii, iar planseele intregi pot � rezemate pe toate laturile, deoarece pe ambele directii zidurile sunt portante;

- ziduri transversale si ziduri mediane longitudinale portante, in care caz zidurile longitudinale exterioare sunt portante si au numai rolul de a izola cladirea termic si fonic de mediul exterior; fasiile de planseu se aseaza pe directia longitudinala, rezemand pe zidurile portante transversale,iar planseele intregi pot � asezate pe trei ziduri portante.

La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot � executate dine zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton. La cladirile cu mai mult de 5 niveluri, peretii portanti se executa din beton turnat in cofraje de inventar alunecatoare (glisante) ori din panouri prefabricate.

G.2. Sistemul de constructie “pe schelet de beton armat” Structura portanta a cladirii in acest sistem se compune din stalpi, grinzi si plansee. Sistemul se numeste “pe cadre de beton armat”. El se aplica la cladirile care au mai mult de 5 niveluri. Stalpii, grinzile si planseele pot � executate � e monolit, adica executate pe loc in cofraje de inventar, � e din elemente prefabricate, care se monteaza si se imbina la santier. Elementele prefabricate pot � : stalpi, grinzi sau cadre intregi si fasii sau panouri de planseu. Intre cadre, peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri ceramice, beton usor, precum si din panouri mari. Peretii despartitori se pot executa din placi de ipsos, beton usor, placi � brolemnoase etc. Aceeasi structura se poate executa “pe schelet metalic”, in care caz cadrele (stalpii si grinzile), uneori si planseele, sunt alcatuite din elemente metalice.

G.3. Sistemul de constructie “din panouri mari” Este unul din cele mai folosite sisteme de executie a cladirilor de locuit. Panourile mari se prefabrica pe cale industriala, iar transportul, ridicarea si montarea lor se executa mecanizat. Deoarece panourile mari de pereti au dimensiunile unei camere, alcatuirea incaperilor se face usor prin imbinarea panourilor de pereti exteriori cu cele de pereti interiori. Peretii portanti din panouri mari se monteaza in doua variante:

- peretii portanti pe ambele directii, cand toti peretii interiori si exteriori � ind portanti, fasiile de planseu pot � asezate pe orice directie, rezemand pe oricare perete, iar panourile mari de planseu pot rezema pe 4 pereti;



- pereti transversali si pereti mediani-portanti, in care caz peretii exteriori sunt neportanti; fasiile de planseu reazama pe peretii transversali, iar panourile mari de planseu pot rezema pe peretii transversali si pe peretele median.

G.4. Sistemul de constructie “din elemente spatiale prefabricate” Elementul spatial poate � o camera, o camera cu anexe, doua camere, un grup sanitar (baie, WC) etc. Acest sistem prezinta avantajul de a scurta cel mai mult durata lucrarilor pe santier, deoarece elementele spatiale se prefabrica in fabrici prin module industriale si sunt aduse si montate pe santier, gata � nisate. In modul acesta, se realizeaza un grad de mecanizare inalt si in acelasi timp se reduce consumul de materiale si pretul de cost al cladirilor. Acest sistem de constructie a inceput sa se aplice din ce in ce mai mult.

G.5. Sistemul de constructie «cu etaje ridicate» Potrivit acestui sistem, intai se monteaza stalpii prefabricati din beton armat sau metal, iar apoi la parter se executa din beton armat toate planseele cladirii suprapuse in pachete (intre ele se aseaza hartie, nisip etc. care impiedica lipirea planseelor unul de altul). Pe planseul superior se executa terasa sau acoperisul, dupa care, cu ajutorul unor vinciuri (prese) hidraulice montate pe capul stalpilor, planseul este ridicat la nivelul necesar. Planseele au gauri cu gulere metalice care permit atat lunecarea lor de-a lungul stalpilor cat si � xarea lor de stalpi. Pe planseul urmator se monteaza peretii din panouri, pardoselile, tamplaria si se executa � nisajele, dupa care planseul cu etajul � nisat se ridica la nivelul necesar. In acelasi mod se procedeaza cu toate planseele, respectiv cu toate etajele, montandu-se si toate instalatiile necesare. Avantajele principale oferite de folosirea acestui sistem, sunt urmatoarele: se lucreaza la nivelul solului, se elimina cofrajele, esafodajele si schelele, precum si utilajele grele de ridicat care ocupa spatii mari, iar durata executiei se reduce simtitor.

Bibliogra� e: Cartea zidarului; Culegere de standarde de desen tehnic, autori: E. Diaconescu si Al. Constantinescu Desen de constructii si instalatii, autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu si Radu Margineanu

Fig. 6. Cladire executata din panouri mari din beton



Intrebari

1. Care este lucrarea de baza prin care se realizeaza o constructie ? 2. Dupa scopul pe care il au cate tipuri de constructii cunoasteti? 3. Dupa pozitia pe inaltime a etajelor, care sunt denumirile acestora? 4. Care sunt elementele din care se compune o constructie? 5. Ce se intelege printr-o cladire “pe rosu” sau “pe gri”? 6. Ce lucrari se executa pentru realizarea elementelor principale ale unei

constructii? 7. Cine executa lucrarile de zidarie si tencuieli? 8. Care sunt lucrarile de � nisaje care se executa la o constructie? 9. Din punct de vedere a pozitiei pe care o ocupa intr-o cladire, ce tipuri

de pereti se deosebesc?10. Dupa destinatia pe care o au, ce tipuri de pereti cunoasteti?11. Ce rol au peretii exteriori? Dar cei interiori ?12. Ce rol au peretii portanti ? Dar cei neportanti ?13. Cum se numeste un perete executat intre doi stalpi din beton armat ?14. Care sunt materialele din care se executa peretii?15. Pentru ce sunt lasate golurile in pereti?16. Ce element de rezistenta se monteaza deasupra tocului de usa sau

fereastra pentru a � sustinuta zidaria?17. Prin ce se � xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?18. Care este rolul scheletului de rezistenta la o cosntructie?19. Ce rol are caramida aparenta?20. Ce rol au placajele din faianta, sticla, material plastic ori vopsitorii in

ulei?21. De cate feluri sunt izolatiile si care este rolul lor?22. Ce se intelege prin cotarea unui desen?



TEST DE AUTOEVALUARE 1

Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite

1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in: cladiri de _______________, cladiri _______________, administrative pentru________________________ si sport, cladiri ___________________, cladiri_________________ etc.2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta denumiri diferite si anume: __________, parter, _________3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie, _______________, __________________, plansee, _____________, _____________ si _________________etc.4. La lucrarile de zidarie iau parte __________________ si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane.5. Lucrarile de � nisaj ale cladirilor sunt _______________, pardosirea, spoirea, _________________ si tapetarea.6. Peretii sunt elemente de constructie asezate________________, care au rolul de a __________________ incaperile unele de altele si de exterior, de a ___________________ planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de a ______________ la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc.7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt ____________ si ___________________8. Pereti portanti sunt peretii, care ____________________ incarcarile date de alte elemete de constructie.9. Peretii neportanti sunt peretii care ________________ primesc incarcari si sunt sustinuti de alte elemente ale constructiei.10. Scheletul de rezistenta ______________ greutatea unei constructii impreuna cu toate incarcarile ce se aplica pe el.11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din ___________________ legati intre ei cu ________________ care sustin ______________ si poate � executat din beton armat, otel sau lemn.12. Lucrarile de � nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu ______________ sau ____________________iar tavanele cu ______________________.13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se ___________ sau placarea.14. Peretii ai caror fete trebuie sa � e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de _____________, piatra, ________, ____________, ______________ etc.15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. Unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de _______________, sticla, ______________, ori vopsitorii in ________________________



16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite _____________________17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (__________________) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de___________ si praf de______________ sau _________________etc.) ori cu placaje (______________etc.).18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro� luri ornamentale, numite ___________________; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un___________________19. Sub streasina se pot executa pro� luri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna ______________________20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu ___________________21. Ziduri portante transversale se noteaza cu ____________________22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot � executate din _______________ de _______________, din _____________________ mici ceramice sau din beton.



RASPUNSURI LA TESTUL DE AUTOEVALUARE 1

1. Dupa scopul pentru care au fost construite, constructiile se impart in: cladiri de locuit, cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport, cladiri industriale, cladiri agricole etc.

2. Dupa pozitia pe care o ocupa pe inaltime, nivelele unei cladiri poarta denumiri diferite si anume: subsol, parter, etaje.

3. Structura de rezistenta a cladirilor se compune din: fundatie, stalpi, pereti, plansee, scari si acoperis, etc.

4. La lucrarile de zidarie iau parte zidarii si mecanicii de utilaje pentru preparat si transportat mortare si betoane.

5. Lucrarile de � nisaj ale cladirilor sunt tencuirea, pardosirea, spoirea, zugravirea, vopsirea si tapetarea.

6. Peretii sunt elemente de constructie asezate vertical, care au rolul de a separa incaperile unele de altele si de exterior, de a sustine planseele dintre niveluri, terasa sau acoperisul si de a transmite la fundatie greutatea lor proprie si a celorlalte elemente pe care le sustin etc.

7. Din punct de vedere a destinatiei, peretii sunt portanti si neportanti.8. Peretii portanti sunt peretii, care preiau incarcarile date de alte elemete

de constructie.9. Peretii neportanti sunt peretii care nu primesc incarcari si sunt sustinuti

de alte elemente ale constructiei.10. Scheletul de rezistenta sustine greutatea unei constructii impreuna cu

toate incarcarile ce se aplica pe el.11. Scheletul de rezistenta este alcatuit din stalpi legati intre ei cu grinzi

care sustin planseele si poate � executat din beton armat, otel sau lemn.

12. Lucrarile de � nisaj sunt lucrari care se executa la interiorul si exteriorul cladirilor la care peretii se imbraca cu tencuieli sau placaje iar tavanele cu tencuieli.

13. Uneori, peretii se executa din caramida aparenta, eliminandu-se tencuiala sau placarea.

14. Peretii ai caror fete trebuie sa � e rezistenti la uzura se imbraca cu placaje de marmura, piatra, mozaic, gresie, faianta etc.

15. In bai, bucatarii, WC-uri etc. unde peretii trebuie sa se spele usor, se executa placaje de faianta, sticla, material plastic, ori vopsitorii in ulei.

16. La peretii interiori se pot executa si imbracaminti de lemn decorative denumite lambriuri.

17. La exterior, partea inferioara a fatadelor (soclu) se imbraca cu tencuieli rezistente (din mortar de ciment si praf de piatra sau mozaic etc.) ori cu placaje (piatra, marmura, etc.).



18. In jurul ferestrelor se executa uneori pro� luri ornamentale, numite ancadramente; la partea de jos, ferestrele au spre exterior un solbanc.

19. Sub streasina se pot executa pro� luri iesite de la linia fatadei, alcatuind impreuna cornisa.

20. Ziduri portante longitudinale se noteaza cu a, b,c, ... etc.21. Ziduri portante transversale se noteaza cu 1, 2, 3, ... etc.22. La cladirile cu inaltimea pana la 5 niveluri, zidurile portante pot �

executate din zidarie de caramida, din blocuri mici ceramice sau din beton.


La propozitiile de mai jos folositi A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A = adevarat, F = fals)

1. Lucrarea de baza prin care se executa o constructie este, in general, zidaria. A / F

2. O cladire “de rosu” este o cladire vopsita in rosu iar o cladire “de gri” este o cladire vopsita in gri. A / F

3. Principalele lucrari pe care le face un zidar sunt: executarea sapaturilor pentru fundatie, montarea cofrajelor, montarea otelului beton, turnarea betonului, executarea acoperisului. A / F

4. Peretii sunt elementele de constructie asezate vertical, care sunt destinate sa separe incaperile unei cladiri. A / F

5. Peretii portanti sunt elementele de umplutura destinate sa separe incaperile intre ele. A / F

6. Peretii neportanti au rolul de a prelua greutatea sarcinilor ce se sprijina pe ei (plansee, grinzi, buiandrugi etc.). A / F

7. Izolatiile au rolul de a proteja cladirea impotriva umiditatii, frigului si zgomotului. A / F

8. Zidurile portante transversale se noteaza cu cifre arabe iar zidurile portante longitudinale se noteaza cu litere. A / F

9. Elementul spatial poate � o camera, o camera cu anexe, doua camere, un grup sanitar etc. A / F

Raspunsuri: 1 A, 2 F, 3 F, 4 A, 5 F, 6 F, 7 A, 8 F, 9 A



TEHNOLOGIA MESERIEI

MODUL 2:MATERIALE DE CONSTRUCTII




A. MATERIALE UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIESI TENCUIELI

A.1. Agregate naturale pentru mortare si betoane Agregatele naturale sunt acele materiale care impreuna cu liantii (var, ciment, etc.) si cu apa, prin omogenizare, dau nastere la mortare si betoane. Principalele agregate naturale utilizate la prepararea mortarelor si betoanelor sunt nisipul, pietrisul si balastul dupa ce, in prealabil, au fost trecute printr-un proces de concasare-spalare si sortate. In urma sortarii agregatelor, si in functie de granulatia acestora, se obtin urmatoarele sorturi:

- sort 0 – 3 mm (nisip);- sort 3 – 7 mm (margaritar);- sort 7 – 15 mm;- sort 30 – 70 mm;- balast 0,2 – 70 mm.

Agregatele se obtin prin excavare sau dragare din cariere, rauri, lacuri, mari etc. Datorita continutului de saruri, nisipul mare se utilizeaza in constructii numai cu aviz de laborator. Agregatele pentru constructii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa � e curat, sa nu contina argila sau resturi organice. Nisipul care lasa urme de impuritati dupa frecarea intre palme se va spala inainte de a � introdus in opera;

- sa provina din roci rezistente deci sa � e aspru la pipait iar la frecarea intre degete sa scartaie;

- granulele trebuie sa aiba o forma rotunjita pentru a se asigura prepararea si turnarea usoara a betoanelor.

Depozitarea agregatelor in santier se face pe platforme plane, bine curatate si cu o usoara panta ce perrmite scurgerea apelor. Ele sunt asezate � e sub

Fig. 1. “Figura” pentru masurarea volumului agregatelor



forma de volume geometrice regulate denumite � guri de agregate (� g. 1), � e in silozuri din scanduri. Intr-o � gura de agregate cu baza de 1 mp si inaltimea de 1,20 – 1,30 m se poate depozita o cantitate de 1,00 – 1,20 mc nisip. In general agregatele se masoara prin calcularea volumului “la � gura”, “la siloz”, “la autocamion” sau “la vagon”. Un autocamion de trei tone contine circa 2 mc iar un vagon de 10 t contine circa 6 mc agregat. Balastul este amestecul natural de nisip si pietris, componenta granulatiei � ind variabila. Balastul de buna calitate contine granule intre 0,2 – 7 mm in proportie de 1/3 din cantitatea totala iar marimea granulelor sa nu depaseasca 70 mm. La prepararea betoanelor simple se folosesc agregate cu granulatia pana la 30 mm. Pentru betoane armate se utilizeaza agregate cu granulatia pana la 15 mm.

A.2. PIATRA NATURALA PENTRU CONSTRUCTII

A.2.1. Piatra neprelucrata Este piatra ce se foloseste asa cum se gaseste in natura, este o piatra bruta, avand forma unor blocuri neregulate ce nu au suferit operatii de prelucrare speciala. Ea se utilizeaza la executarea zidariilor.

A.2.2. Piatra prelucrata (fasonata) Este piatra care inainte de a � folosita se utilizeaza sub forma de moloane, care sunt blocuri de piatra avand fata vazuta cioplita din gros sau lucrata � n in diferite moduri, iar fetele laterale sunt cioplite sau lucrate la echer pe o adancime de 3 – 7 cm. Piatra prelucrata se foloseste la executarea zidariei sub urmatoarele forme:

- boltari, care sunt blocuri de piatra fasonate dupa forma boltilor sau arcelor in care urmeaza a � zidite;

- pietre de talie, care sunt blocuri de piatra de forma regulata la care 4, 5 sau chiar toate fetele sunt prelucrate iar una din dimensiuni este de cel putin 70 cm.

Aceste pietre se folosesc la executia zidariilor aparente.- placi de piatra, sunt pietre taiate in placi cu grosimea mica (maximum

12 cm) in raport cu celelalte dimensiuni si se foloseste la placari sau pardoseli;

- piese decorative, sunt pietre de forma speciala (cornise, glafuri, capitele etc.), � nisate ingrijit, utilizate ca elemente ornamentale.

Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:



- sa � e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte de pamant;

- sa nu � e poroasa si sa nu reprezinte � suri;- sa aiba rezistenta corespunzatoare;- sa nu se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului;- sa aiba un sunet clar la lovitura;- sa � e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii.

B. MATERIALELE CERAMICE

Sunt materiale fabricate din pasta argiloasa avand in compozitie nisip, zgura, rumegus etc., arse la temperaturi inalte, obtinandu-se astfel produse rezistente si durabile. Aceste materiale se utilizeaza sub forma de caramizi de diferite forme si dimensiuni.

B.1. Fabricare caramizilor Caramizile se pot fabrica:

- manual, in care caz se obtine o caramida de mana, poroasa si de rezistenta redusa ce se foloseste mai putin;

- mecanic, obtinandu-se o caramida presata, cu porozitate redusa si rezistenta mare, foarte folosita la lucrarile de constructii.

Fazele de urmat la fabricarea caramizilor sunt urmatoarele:- extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu

grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o omogenizare cat mai buna;

- prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte materiale pentru imbunatatirea carcateristicilor argilei, precum si cu apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare. Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii, va � fasonata in caramizi;

- fasonarea caramizilor se poate face:o manual cu ajutorul unor tipare;o mecanic cu ajutorul unui mechanism elicoidal care preseaza pasta

argiloasa printr-o � liera care forma si dimensiunile caramizilor. Din � liera iese blocul continuu fasonat de pasta, care este taiat pe cale automata la dimensiunile caramizii;

- uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare, sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse procesului fortat de uscare in uscatorii speciale.

Arderea caramizilor de mana se face de obicei in cuptoare de camp, iar caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 900oC.



B.2. Tipuri de caramizi B.2.1. Caramizi pline presate pe cale umeda Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane (� g, 2 – a si b). Caramizile pline pot � cu gauri sau fara gauri. Gaurile practicate in caramizi au o forma prismatica sau cilindrica, sunt perpendiculare pe fata de asezare a caramizii si sunt repartizate uniform. Ele au rolul de a micsora greutatea caramizii, micsoreaza durata de uscare, iar aerul ramas in aceste gauri in urma zidirii are un rol de strat protector impotriva zgomotului si a frigului. Suprafata totala a sectiunii gaurilor nu depaseste 15% din suprafata de asezare a caramizii. Caramizile cu grosimea de 88 mm se fabrica numai cu gauri de uscare. Trei caramizi cu grosimea modulata de 88 mm echivaleaza cu patru caramizi de format normal, adica cele cu grosimea de 63 mm.

In tabelul 1 sunt date dimensiunile caramizilor pline presate pe cale umeda:

Tabel 1

Tip Dimensiunea caramiziimm

Abateri limitamm Tolerante admisibile la

caramizile din acelasi lotmmNegative Pozitive

63

Lungimea I 240 -6 +5 10

Latimea b 115 -6 +4 9

Inaltimea (grosimea) h 63 -3 +3 3

88 Lungimea I 240 -6 +5 10

Latimea b 115 -6 +4 6

Inaltimea (grosimea) h 88 -4 +4 5

Pentru o buna zidarie, caramizile trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:- sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba

o granulatie � na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o culoare uniforma;

Fig. 2. Caramizi pline presate pe cale umedaa – caramida plina;b – caramida cu gauri de uscare



- sa nu contina granule de var mai mari de 2 mm care sub in� uenta apei, se pot um� a ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete;

- la lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta;

- sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa suprafete plane;

- sa � e respectate dimensiunile standard;- sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;

Dupa aspectul exterior, caramizile pline se sorteaza in trei calitati conform tabel 2:

Tabel 2

CaracteristicaConditiile de admisibilitate

Calitatea A Calitatea I Calitatea IIStrambarea maxima a muchiilor si a fetelor (sageata), in mm

3 4 5

Stirbituri la muchii, colturi si fete:- numarul- dimensiunea maxima, in mm

2 fete vazute fara stirbituri; pe celelalte fete:

110

315

522

Crapaturi:

- numarul maxim- lungimea maxima, in mm

Nu se admit crapaturi vizibile cu ochiul liber, pe fetele vazute

Patrunse pe fata de asezare122

240

Caramizi insu� ciente de arse, maximum, in % Nu se admit 3 3

Caramizi nearse Nu se admitJumatati de caramizi, maximum, in % Nu se admit 5 8

Granule de nisip sau alte corpuri straine in caramizi cu dimensiuni maxime de, in mm

7

Granule de var in caramizi arse Nu se admit

Se admit in marime si proportii astfel ca sa nu produca deteriora-rea prin um� area granulelor de var din caramizile arse, mai mari decat cele admise in acest tabel, dupa incercarea la umezire a caramizilor

Sunetul la lovirea caramizilor arse cu un ciocan Clar, cu timbru aproape metalic Nu se standardizeaza

Absorbtia de apa, in % Max. 18 Min. 8Rezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeazaRezistenta la inghet-dezghet Sa reziste la 15 cicluri Nu se standardizeaza

E� orescenta Nu se admit Se admit in masura in care nu sunt daunatoare

Culoarea Cat mai uniforma intr-un lot Nu se standardizeaza



Este interzisa incarcarea si transportul caramizilor in vrac (in gramada) ca si descarcarea prin aruncare.

B.2.2. Caramizi gaurite cu gauri verticale Sunt de forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane sau reliefate, prevazute cu forme si dimensiuni variate, dispuse perpendicular pe fata de asezare a caramizilor. Caramizi gaurite cu gauri verticale cunt modulate (tipul G.V.M.) sau partial modulate (G.V.P.). Caramizile de tip G.V.M. se folosesc la executarea zidurilor modulate (ziduri cu grosimea de 10, 20, 30, 40 cm). Caramizile de tip G.V.P. sunt caramizi partial modulate avand modulate una sau doua dimensiuni, in rest au aceleasi dimensiuni ca si caramizile normale. Densitatea acestor caramizi este de 1,6 kgf / dm3. In tabelul 3 sunt prezentate dimensiunile caramizilor cu gauri verticale.

Tabel 3

Tipul caramiziiDimensiunile si abaterile limita, mm

Lungimea Latimea Grosimea

G.V.M.19 X 9

+4190

-590 (�3) 88 (�3)

G.V.P.24 X 11,5

+4240

-6115 (�4) 88(�3)

G.V.P.24,5 X 24

+4245

-6+4

240-6

+4135

-5G.V.P.29 X 14

+4290

-7140 (�4) 63 (�3)

88 (�3)

G.V.P.29 X 24

+4290

-7240 (�4) 88 (�3)

In � g.3 sunt aratate cateva modalitati de depozitare a caramizilor:

Fig. 3. Exemple de depozitare a caramizilora – in stive cu cate 200 de caramizi (12 randuri x 16 caramizi + 8 caramizi);b – in stive cu cate 250 caramizi (15 randuri x 16 caramizi + caramizi)



In � g. 4 sunt prezentate cateva tipuri de caramizi cu gauri verticale:

Pentru o despicare cat mai usoara a caramizilor, unele tipuri sunt prevazute cu taieturi partiale (� g. 4 – f). Caramizile cu latime peste 140 mm sunt prevazute cu una sau doua gauri de apucare (� g. 4 – d si f). Din aceasta categorie de caramizi fac parte si caramizile celulare (� g. 5) prevazute cu gauri patrate cu latura de 1 cm, aranjate pe 5 siruri cu cate 11 gauri. O alta categorie de caramizi din aceasta grupa sunt cele cu 33 de gauri verticale (� g. 6) la care suprafata golurilor este de 20% din suprafata caramizii.

In � g. 7 sunt prezentate alte doua tipuri de caramizi la care suprafata golurilor reprezinta 30% din suprafata de asezare a caramizii. Ca avantaj a folosirii caramizilor gaurite, comparativ cu cele pline, este faptul ca se face o economie de material de 15%. Ele sunt mai usoare pe aceeasi unitate de volum, scazand cheltuielile de manipulare si transport.

Fig. 4. Caramizi gaurite cu gauri verticalea – caramida tip G.V.P. 24 x 11,5 cu gauri rotunde; b – caramida tip G.V.M. 19 x 9; c – idem cu gauri ovale; d – caramida tip G.V.P. 24,5 x 24; e – caramida tip G.V.P. 29 x 14; f – caramida tip G.V.P. 29 x 24

Fig. 5. Caramida celulara Fig. 6. Caramida cu 33 gauri verticale

Fig. 7. Alte tipuri de caramizi cu gauri verticale a – cu 27 gauri in T; b – cu 33 gauri in zig-zag



Incarcarea caramizilor in mijloacele de transport nu se va face prin aruncare.

B.2.3. Caramizi gaurite cu gauri orizontale Au forma unui paralelipiped dreptunghic cu muchii si fete plane iar gaurile sunt perpendiculare pe latul caramizii adica sunt prevazute de-a lungul caramizii. Peretii exteriori ai gaurilor trebuie sa aiba minimum 15 mm grosime iar cei interiori vor avea grosimea minima de 8 mm.

In tabelul 4 sunt prezentate tipurile si dimensiunile caramizilor cu gauri orizontale:

Tabel 4Lungimea L

mmLatimea l

mmInaltimea h

mm240 290 213190 90 70365 240 138365 240 213240 290 138240 115 213

In functie de aspectul exterior, acest tip de caramizi se sorteaza in trei categorii: categoria A, utilizata la ziduri aparente; categoria I si categoria II, pentru ziduri tencuite. Pentru transport se vor folosi containere sau palete, manipularea facandu-se cu utilaje cu furca.

B.2.4. Caramizi gaurite cu lamba si uluc Sunt prevazute cu gauri longitudinale si au pe doua dintre muchii lamba (partea iesita in afara a unei piese). Lamba se imbina cu ulucul dand posibilitatea unei legaturi mai rezistente intre cele doua piese.

Fig. 8. Tipuri principale de caramizi cu gauri orizontale



Dupa dimensiuni, aceste caramizi se fabrica in trei tipuri mentionate in tabelul 5 si � g. 9.

Tabel 5

Tipul caramizii Lungimeamm

Latimeamm

Inaltimeamm

LU 90 190 90 190290

LU 60 190 60 190290

LU 45 190 45 190 290

Aceste caramizi se utilizeaza la peretii despartitori.

B.2.5. Placi din argila arsa pentru exterior si interior Se folosesc la executarea placajelor interioare si exterioare si se fabrica in urmatoarele formate (tabelul 6).

Tabel 6

Formatul Lungimeamm

Latimeamm

Grosimea gmm

Dreptunghiulare

115 60 30115 88 30190 88 30190 88 25

Coltare 115 (190) 60 (88:95) 60172/115 60 (88) 50230/115 60 (88) 50

Fig. 9. Caramizi cu lamba si uluc:a – tip LU 90, cu gauri prismatice asezate pe inaltime;b – idem cu gauri cilindrice;c – tip LU 60 cu gauri prismatice asezate pe lat;d – tip LU 45, cu gauri prismatice asezate pe inaltime



- placile dreptunghiulare se utilizeaza la executarea placajelor in camp, ele sunt prevazute cu sant de despicare, placile utilizandu-se cu jumatatea grosimii lor (� g 10 a-d);

- placi-coltare utilizate la executarea colturilor si racordarilor suprafetelor placate (� g. 10 e-g).

Placile-coltar format 115 (190) X 60 (88:95) X 60 se despica pe diagonala fetei cu gauri, din � ecare placa obtinandu-se cate doua coltare. Pe spatele placilor pentru placaje sunt prevazute striuri sau pro� le pentru asigurarea unei bune adeziuni a mortarului de montare. Aceste placi pot avea fata galzurata sau nu. Ele se livreaza intr-o singura calitate.

C. PRODUSE PREFABRICATE

Prin prefabricate se inteleg acele produse gata confectionate prin mijloace mecanice, de atelier sau in fabrici urmand ca pe santier sa se faca numai montarea lor.

C.1. Prefabricate din beton Se obtin prin prelucrarea industriala a betonului. Materialele prefabricate utilizate in zidarie sunt: blocurile mici din beton cu agregate usoare, precum si blocurile mici siplaci din beton celular autoclavizat (B.C.A.).

Fig. 10. Formatele de placi din argila arsa pentru interior si exterior: a – placi dreptunghiulare, format 115 x 60 x 30mm; b – idem format 115 x 88 30 mm; c – idem format 190 x 88 x 30 mm; d – idem format 190 x 88 x 25 mm; e – placi coltar format 115 (190) x (60) 88; 95 x 60 mm;

f – idem format 172/115 x 60 (88) x 50 mm; g – idem format 230/115 x 60 (88) x 50 mm



C.1.1. Blocurile mici din beton cu agregate usoare In componenta acestor blocuri intra: scoria bazaltica, sparturi ceramice, zgura expandata, granulit neconcasat sau concasat, diatomit. Au forma de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte si fete plane si pot � pline sau cu goluri (cand volumul total al golurilor depaseste 15% din volumul blocului). Golurile sunt dispuse in sens perpendicular fata de suprafata lor de asezare si inchise pe 5 parti. Se produc 6 formate principale si sunt prezentate in tabelul 7.

Tabel 7Lungimea L

mmLatimea l

mmInaltimea h

mm440 290 138

365 240 138

290 240 188

365 240 188

440 288 65

440 140 138

Abaterile limita admise la � ecare dimensiune a blocului pot � de � 3 mm, uneoriaceste blocuri pot � prevazute la cerere cu santuri de despicare. Blocurile mici din beton cu agregate usoare se livreaza intr-o singura calitate. Dupa rezistenta la compresiune se produc 4 marci de blocuri: marca 35, marca 50, marca 75 si marca 100. Dupa densitatea aparenta, ele se impart in 3 clase:

- clasa C1 cu densitatea aparenta intre 1,00 si 1,30 Kf/dm3;- clasa C2 cu densitatea aparenta intre 1,30 si 1,50 Kf/dm3;- clasa C3 cu densitatea aparenta intre 1,50 si 1,80 Kf/dm3.

Depozitarea se face in stive de 1,50 m inaltime; se vor aseza cu fata plina n sus; se vor lua masuri de protejare impotriva umiditatii. Se interzice incarcarea si descarcarea prin rostogolire, basculare sau aruncare. Vor � folosite containere pentru transport.

C.1.2. Blocurile mici din placi din beton celular autoclavizat (BCA) Betonul celular autoclavizat, denumit si gazbeton, este o piatra arti� ciala preparata � e din nisip, ciment si var, � e din cenusa de termocentrala, gips si var cu adaos de pulbere de aluminiu si un detergent. Aceste blocuri au o forma paralelipipedica, au muchii drepte si fete plane iar structura este poroasa si marunta. In tabelul 8 sunt prezentate sortimentele de BCA:



Fabrica Sortimentul Lungimeamm

Latimeamm

Inaltimea(grosimea)

mm

Doicesti si Militari

Blocuri 490 240 190Placi 490 240 125Placi 490 240 63

Craiova

Blocuri 590 240 200Blocuri 590 240 200Placi 590 240 125Placi 590 240 100Placi 590 240 751

1) se va folosi numai ca placi termoizolante.

Dupa aspectul exterior, blocurile din BCA se sorteaza in doua calitati: calitatea A si calitatea I. Incarcarea se poate face manual sau mecanizat iar transportul se executa cu autovehicule sub forma de pachete asezate pe gratare sau in stive. Se interzice incarcarea sau descarcarea acestor materiale prin aruncare sau basculare. Depozitarea in santier se face in stive, asezate pe platforme asigurate impotriva umiditatii prin acoperire cu prelate sau cu folie din plastic; placile se depoziteaza pe cant pentru a impiedica spargerea acestora.

C.1.3. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie Sunt confectionate din argila arsa sau beton si se folosesc la executarea canalelor cosurilor. In � g. 11 si tabelul 9, sunt repezentate cateva tipuri de tuburi si blocuri pentru canale.

Tabel 9

Tipul tubului Lungimeamm

Latimeamm

Inaltimeamm

Grosimeaperetului

mmTuburi din argila arsa, de sectiune patrata, fara mufa 185 185 290 20

Tuburi din argila arsa, de sectiune circulara, fara mufa �185 290 20

Tuburi din argila arsa, de sectiune circulara, cu mufa

� 185(� 240 – mufa) 290 20

Tuburi din beton prefabricat, cu un canal 190 190 240

140 29 – 30

Blocuri din beton prefabricat, cu doua canale 380 140 190 29 - 30

Tuburile trebuie sa aiba suprafata regulata, sa � e bine arse astfel ca in urma lovirii usoare cu ciocanul sa se obtina un sunet clar, metalic.



C.1.4. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori Sunt confectionate din ipsos cu adaos de zgura, ciment, rumegus, trestie, spumogen. Placile si fasiile se livreaza conform tabelului 10 si � g. 12.

Tabel 10

Sortimentul Tipul Lungimea mm

Latimea mm

Grosimea mm Observatii

Placi plineP.P.S. 795 395 75 Cu lamba si uluc pe

laturile lungi si numai uluc pe laturile scurte

P.P.R. 795 395 75P.P.Z. 795 395 75

Placi cu goluri

P.G.R. 795 395 75 Cu lamba si uluc numai pe laturile lungiP.G.S. 795 395 75

FasiiF.P.T. 2620 595 100 Cu lamba si uluc pe

laturile lungiE.G. 2620 595 100

- placile pline tip P.P.S. (� g. 12 – a), se executa din ipsos cu adaos de ciment si spumogen;

- placile pline dip P.P.R. se executa din ipsos cu adaos de ciment si rumegus;

- placile pline tip P.P.Z. se executa din ipsos cu adaos de ciment si zgura;

- placile pline tip P.G.R. (� g. 12 – b), se executa din ipsos cu adaos de ciment si rumegus;

- placile pline tip P.G.Z. se executa din ipsos cu adaos de ciment si zgura;

Tipurile de fasii folosite:- fasii pline (� g. 12 – c), tip E.P.T. (din ipsos

cu adaos de ciment, armate cu trestie;- fasii cu goluri, tip F.G. (din ipsos cu adaos

de ciment).

Fig. 11. Tuburi si blocuri pentru canale individuale de fum si de ventilatie

Fig. 12. Placi si fasii de ipsos pentru pereti despartitori



Placile pline au lamba si uluc pe laturile lor lungi si numai uluc pe laturile scurte. Placile cu goluri, ca si fasiile pline si cu goluri, au lamba si uluc numai pe laturile lungi. Se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la peretii expusi umezelii cu masuri de protectie corespunzatoare. Transportul se va face cu autovehicule acoperite in care stivuirea se va face pe cant, pe cel mult doua randuri ce se vor separa intre ele cu scanduri. La depozitare, placile vor � asezate pe grinzi din lemn in spatii acoperite.

C.1.5. Placi din talas cu ciment, tip stabilit Se executa din talas din lemn de rasinoase, ciment si apa. Ele au o forma dreptunghiulara, se folosesc la executarea peretilor despartitori neportanti precum si la captusirea peretilor in scopul imbunatatirii caracteristicilor termotehnice. Se livreaza in tipurile indicate in tabelul 11.

Tipul Lungimeamm

Latimeamm

Grosimeamm

S.C. 25 2000 500 25S.C. 50 2000 500 50

C.1.6. Placi presate din sticla pentru constructie Sunt folosite la executarea peretilor sau panourilor pentru pereti neportanti interiori sau exteriori. In tabelul 12 si � g. 13 sunt prezentate tipurile de placi de acest gen:

Tabelul 12

Tipul Lungimeamm

Latimeamm

Grosimeamm Observatii

P (Solar) 180 180 22 Se monteaza pe otel pro� lat

S (Nevada monoconcava) 180 180 38 Se monteaza cu

armatura din otel betonT (Nevada biconcava) 180 180 38R60 (Rotalit) � 60 -R80 (Rotalit) � 80 -

Fig. 13. Placi presate din sticla pentru constructie



Aceste tipuri sunt urmatoarele:- placi tip P (Solar) � g. 13 – a, de forma patrata si cu desen imprimat pe

una din fete, care se monteaza pe otel pro� lat;- placi tip (Nevada monoconcava) � g. 13 – b, de asemenea de forma

patrata care se monteaza cu armatura din otel-beton;- placi tip T (Nevada biconcava) � g. 13 – c, asemenea placilor tip S;- placi tip R (Rotalit) � g. 13 – d, utilizate la executarea planseelor sau a

peretilor.

D. MATERIALE DE LEGATURA (LIANTI)

Prin materiale de legatura sau lianti se inteleg materialele care in amestec cu apa, se intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega in ele diverse produse cum ar � legarea agregatelor care intra in componenta mortarelor sau a betoanelor. Liantii minerali utilizati in cosntructii sunt:

- liantii naturali, ce se gasesc in natura cum ar � argila;- liantii arti� ciali, produsi pe cale industriala cum sunt varul, cimentul

si ipsosul; Dupa modul de intarire, liantii se clasi� ca astfel:

- lianti aerieni, varul si ipsosul care se pot intari si nu numai in aer liber. Lucrarile executate pe baza de lianti aerieni nu sunt rezistente la actiunea apei;

- lianti hidraulici sunt cimentul si varul hidraulici care se intaresc atat in mediu uscat cat si in mediu umed. Lucrarile executate pe baza de lianti hidraulici, dupa intarire sunt rezistente la actiunea apei.

D.1. Argila Este un liant natural care in amestec cu nisipul si apa da nastere la un mortar utilizat la executarea zidariilor in mediul satesc. Din argila se poate prepara o pasta plastica ce are rol de plasti� ant, daca este adaugat la mortarele din ciment.

D.2.Varul pentru constructii Este un liant aerian utilizat la prepararea mortarelor pentru zidarii si tencuieli, precum si adaos plasti� ant pentru betoane. Varul aerian se obtine din calcar (piatra de var), prin ardere la temperaturi inalte (100 – 1200o), in cuptoare speciale, in mod uniform pentru ca varul sa nu contina bulgari de var nears. In cazul in care piatra de var contine si alte materiale in afara de calcar, se obtine un var de culoare alba-cenusie, numit var slab, de o calitate inferioara,



iar cand piatra de var are un continut mare de calcar, se obtine un var de culoare alba denumit var gras, de calitate superioara. Varul se livreaza astfel:

- var in bulgari numit si var nestins;- var pasta numit si var stins;- var macinat.

Pentru varul sub forma de bulgari sau var macinat este necesara efectuarea operatiei de stingere. Varul pentru constructii se produce in doua calitati: calitatea I si calitatea II. Varul bulgari se transporta in vrac, in containere sau in saci de hartie bitumata, el va � ferit de umezeala prin depozitare in spatii inchise si pardosite. Varul pasta se transporta in cutii, containere si camioane basculante. El se poate pastra in gropi de var acoperite cu un strat de nisip.

D.3. Ipsosul Este un liant aerian, care se obtine prin arderea gipsului in cuptoare speciale.

D.3.1. Ipsosul de constructie Se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 180 – 200oC si prezinta culoarea alba-cenusie sau galbuie. Se utilizeaza la prepararea mortarelor pentru tencuieli si gletuiri. Priza si intarirea ipsosului incepe dupa 3 – 4 min si se termina dupa 6 – 30 min. In timpul prizei si intaririi are loc marirea volumului avand loc si o degajare de caldura.

D.3.2. Ipsosul de modelat Numit si ipsos albastru, serveste la executarea ornamentelor si a lucrarilor � ne avand culoarea alba.

D.3.3. Ipsosul de stucatura Numit si ipsos de alaunat, serveste la executarea lucrarilor de stucatura (imitatii de marmura), � ind de culoare alba sau cenusiu deschisa.

D.3.4. Ipsosul de pardoseli Numit si anhidrit, se obtine prin arderea gipsului la temperatura de 900 – 1000oC. Pe santier, ipsosul se transporta in saci de hartie, depozitarea facandu-se in spatii inchise, prevazute cu pardoseli, evitandu-se umiditatea deoarece ipsosul este atacat de aceasta.

D.4. Cimentul Este un liant mineral, produs pe cale arti� ciala prin arderea unui amestec de roci (marne calcaroase) in cuptoare speciale la temperaturi de circa



1400oC. Prin ardere se obtine produsul numit clincher care prin macinare da nastere la praful de ciment. Acesta se livreaza sub forma unor pulberi � ne, din care, prin amestecare cu apa, se obtine o pasta plastica. Aceasta pasta trece din stare plastica in stare solida, ca urmare a fenomenelor chimice care se produc in timp, sub actiunea apei. Trecerea cimentului de la starea platica la starea solida are loc in doua etape:

- prima etapa numita priza cimentului dureaza cateva ore (in functie de sortul cimentului), pasta de ciment isi pierde plasticitatea iar priza cimentului este insotita de o mare degajare de caldura;

- etapa a doua, numita intarirea cimentului, dureaza o perioada mai indelungata si se carcaterizeaza prin faptul ca pasta de ciment devine solida iar rezistenta cimentului creste continuu.

Cea mai importanta caracteristica a cimentului este marca acestuia care se exprima in Kgf/cm2 si arata rezistenta de rupere la compresiune stabilita asupra unui cub cu latura de 7,07 cm confectionat din mortar de ciment si nisip dupa 28 de zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 15oC.

D.4.1. Cimentul portland Se obtine prin macinarea � na a clincherului portland, obtinut prin arderea pana la topire partiala a unui amestec dozat si omogenizat de materii prime in care predomina oxidul de calciu si bioxidul de siliciu. Acesta se fabrica in doua calitati: P400 si P500, ale caror simboluri reprezinta valoarea minima a rezistentei la compresiune dupa 28 de zile.

D.4.2. Cimentul portland cu intarire rapida Se obtine prin macinarea � na a unui clincher de compozitie speciala. Se fabrica in doua calitati: RIM 200 si RIM 300 si se caracterizeaza prin aceea ca in primele zile, rezistentele mecanice cresc repede ceea ce face ca decofrarea sa se poata face dupa 1-2 zile de la turnare.

D.4.3. Cimentul metalurgic Se obtine prin macinarea � na a clincherului portland, impreuna cu un adaos de 20 – 30% zgura granulata de furnal. Se fabrica intr-o singura calitate: M400. Cimentul metalurgic poate inlocui cu succes cimentul portland. Acest ciment nu se foloseste la turnarile pe timp friguros deoarece rezistenta in faza initiala si cantitatile de caldura sunt mici, motiv pentru care, in perioada rece se foloseste cimentul portland.

D.4.4. Cimentul portland cu adaos de zgura granulata de furnal Se obtine dintr-un amestec de clincherului portland si 6 - 15 % zgura granulata de furnal si se fabrica in doua calitati: PZ 400 si PZ 500 folosindu-se la turnarea elementelor din beton cu decofrare rapida.



D 4.5. Cimentul alb Se obtine prin macinarea � na a clincherului portland de culoare alba, amestecat cu gipsul necesar pentru reglarea timpului de priza. Se produce intr-o singura calitate: PA 300 si se foloseste la prepararea betoanelor si mortarelor pentru pardoseli cu un aspect deosebit.

E. DEPOZITAREA CIMENTULUI

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie cu greutatea de 50 de kg pe care se marcheaza calitatea si simbolul acestuia. La intelegerea intre producator si bene� ciar, cimentul se poate livra si in vrac. Pe santier, cimentul se depoziteaza in magazii inchise, cu pardoseli duble, izolate impotriva umiditatii. Pardoseala este ridicata la minimum 0,30 m deasupra solului. Sacii de ciment suprapusi pe cel mult 10 randuri. Intre stive si peretii exteriori ai depozitelor se va lasa un spatiu liber de circa 0,50 m iar intre stive se va lasa spatiu de circulatie (� g. 14). Cimentul este aprovizionat pe santier in vagoane sau autocamioane acoperite. Cimentul livrat in vrac se depoziteaza in magazii sau in silozuri.

Intrebari:1. Care este granulatia sorturilor de agregate ce rezulta in urma sortarii?2. Care sunt liantii ce impreuna cu apa si cu agregatele naturale dau

nastere la mortar si beton?3. Ce calitati trebuie sa indeplineasca agregatele minerale pentru a se

putea obtine o calitate cat mai buna a betonului si mortarului?4. Unde se face depozitarea agregatelor in santier?5. Ce se intelege prin piatra fasonata?6. Ce calitati trebuie sa indeplineasca piatra naturala pentru constructii?7. Ce modalitati de fabricare a caramizilor cunoasteti?8. Care sunt caracteristicile caramizilor?9. Care sunt dimensiunile caramizilor normale?10. Care sunt avantajele pe care le prezinta caramizile gaurite?11. Care sunt caracteristicile caramizilor cu lamba si uluc?12. La ce se folosesc placile de argila arsa?13. Care este componenta betonului celular autoclavizat (BCA)?14. La ce se folosesc placile din talas cu ciment, tip stabilit?15. Care sunt liantii pe care ii cunoasteti ?16. Din ce se obtine varul?



17. Sub cate forme se poate livra varul ?18. La ce se foloseste ipsosul ?19. Din ce se obtine si la ce se foloseste cimentul ?20. Care sunt cele doua etape prin care cimentul trece de la starea plastica

la starea solida ?21. Care este cea mai importanta caracteristica a cimentului?22. Ce avantaje prezinta caramizile gaurite fata de cele pline?23. In functie de rezistenta la compresiune, care sunt cele patru marci de

blocurile mici din beton cu agregate usoare?24. Care sunt materialele din care se executa placile si fasiile de ipsos

pentru peretii despartitori?25. Ce se intelege prin marca cimentului?26. Cum se obtine cimentul portland si prin ce se carcaterizeaza acesta?27. In cate calitati se fabrica cimentul portland cu intarire rapida si dupa

cate zile se poate face decofrarea?28. Din ce se obtine cimentul metalurgic si in cate tipuri se fabrica?29. In ce se ambaleaza si cum se depoziteaza cimentul?


La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A = adevarat, F = fals):

1. In componenta mortarelor si betoanelor intra agregatele naturale, liantii si apa. A / F

2. Granulatia nisipului este de la 0 – 10 mm. A / F3. Balastul are o granulatie cuprinsa intre 10 – 100 mm. A /F4. Pentru scurgerea apei din agregate acestea sunt depozitate pe o

platforma orizontala. A / F5. Masurarea agregatelor se face prin calcularea volumului de depozitare

sau transport (� guri de agregate, silozuri, bene ale mijloacelor de transport etc.) A / F

6. Piatra naturala pentru constructie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

a. Sa � e omogena, curata, fara puncte de alterare, fara cuiburi sau puncte de pamant; A / F

b. Sa � e poroasa si sa nu prezinte � suri; A / Fc. Sa se distruga sub actiunea succesiva a inghetului si dezghetului; A / Fd. Sa aiba un sunet clar la lovitura; A / Fe. Sa � e neteda in sparturi si sa prezinte muchii vii. A / F7. Cea mai folosita tehnologie pentru fabricarea caramizilor normale



este procedeul manual cu ajutorul tiparelor. A / F8. Pentru fabricarea caramizilor se trece prin urmatoarele faze:a. Extragerea argilei din cariera si depozitarea ei in aer liber in straturi cu

grosimea de circa 1,00 m expusa intemperiilor cel putin o iarna, lucru care va duce la faramitarea particulelor argilei ceea ce va permite o omogenizare cat mai buna;

b. Prepararea pastei consta in amestecarea argilei cu nisip si cu alte materiale pentru imbunatatirea caracteristicilor argilei, precum si cu apa necesara omogenizarii si obtinerii plasticitatii corespunzatoare. Pasta argiloasa rezultata in urma malaxarii va � fasonata in caramizi; A / F

c. Fasonarea caramizilor se poate face manual sau mecanic; A / Fd. Uscarea caramizilor consta in asezarea acestora pe aria de uscare,

sub soproane urmand procedeul natural de uscare sau sunt supuse procesului fortat de uscare in uscatorii speciale. A / F

e. Caramizile presate se ard in cuptoare industriale la temperaturi de circa 100oC. A / F

9. Dimensiunile caramizilor normale sunt 6 x 12 x 25 cm. A / F10. Caracteristicile caramizilor sunt:a. Sa prezinte o structura omogena adica in spartura caramida sa aiba

o granulatie � na, o porozitate redusa, fara crapaturi sau goluri si o culoare uniforma; A / F

b. Sa nu contina granule de var mai mari de 10 mm care sub in� uenta apei se pot um� a ducand la distrugerea caramizii, sa nu contina alte substante care sa apara ulterior pe pereti sub forma de pete; A / F

c. La lovirea cu ciocanul sa aiba un sunet clar, metalic; un sunet dogit ar indica existenta crapaturilor sau o ardere incompleta; A / F

d. Sa se poata ciopli usor, la lovirea cu ciocanul sa se sparga dupa suprafete plane; A / F

e. Sa reziste la compresiune, la uzura si la actiunea agentilor externi;11. Materialele de legatura se numesc lianti care in amestec cu apa se

intaresc dupa un anumit timp avand proprietatea de a lega intre ele diverse produse. A / F

12. Cea mai importanta caracateristica a cimentului este marca acestuia care se exprima in Kg/cm2 si arata rezistenta de rupere la intindere stabilita asupra unui cub cu latura de 10 cm confectionat din mortar de ciment si nisip dupa 5 zile. Temperatura la care se pastreaza cuburile este de 25oC.

Raspunsuri: 1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6a A, 6b F, 6c F, 6d A, 6e A, 7F, 8a A, 8b A, 8c A, 8d A, 8e F, 9F, 10a A, 10b F, 10c A, 10d A, 10e A, 11A, 12F



TEST DE EVALUARE PRACTICA (VA AVEA LOC IN SANTIER)

A. Urmareste modul de punere in practica a proiectului de organizare a lucrarilor de zidarie si tencuieli:

a. Stabileste constructiile provizorii si instalatiile necesare;b. Stabileste ordinea de aprovizionare cu materiale;c. Stabileste ordinea in care se vor aduce utilajele (manuale si

mecanizate);d. Stabileste ordinea si termenele in care se vor executa lucrarile;e. Stabileste ordinea si termenele in care se vor aduce pe santier echipele

de mucnitori de alte specialitati. B. Urmareste modul cum conducatorul punctului de lucru isi pune in practica sarcinile de serviciu:

a. Veri� carea mijloacelor de munca (masini, utilaje, instalatii, dispozitive, scule, unelte etc.);

b. Veri� carea materialelor si a elementelor auxiliare;c. Instruirea echipelor de lucru in activitatea speci� ca;d. Curatirea, nivelarea si compactarea terenului.

C. Studiaza modul cum este intocmit un plan calendaristic; D. Studiaza modul cum este intocmit un proces tehnologic; E. Urmareste modul in care echipele de muncitori sunt repartizate pe punctele de lucru; F. Urmareste modul in care frontul de lucru este impartit pe zone; G. Urmareste modul de executie a:

a. Lucrarilor pregatitoare;b. Lucrari ajutatoare;c. Lucrari de executie propriu-zise.

H. Urmareste modul in care sunt puse in practica metodele de lucru ; I. Studiaza modul de intocmire a unei � se tehnologice.



TEHNOLOGIA MESERIEI

MODUL 3:IDENTIFICAREA, PREGATIREA, EXPLOATAREA, INTRETINEREA

SI CURATAREA SCULELOR, INSTRUMENTELOR, UNELTELOR,

MASINILOR, UTILAJELOR SI INSTALATIILOR

ZIDAR PIETRAR TENCUITOR COD NOMENCLATOR 7122.2.1



A. LNTRODUCERE

Domeniul Constructiilor se bucura de o larga varietate de instrumente, scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care usureaza foarte mult efortul � zic al muncitorilor. In functie de lucrarile ce urmeaza a se executa, muncitorii trebuie sa � e capabili sa-si stabileasca intreaga gama de dotari necesare chiar din momentul in care el studiaza proiectul de executie. Dupa lucrarile care se executa, se pot identi� ca urmatoarele instrumente, scule, unelte, masini, utilaje si instalatii care, inainte de inceperea lucrului, trebuie pregatite iar la terminarea operatiilor, trebuie curatate. In ceea ce urmeaza, sunt prezentate aceste instrumente, scule, unelte, masini, utilaje si instalatii; rolul acestora precum si cateva modalitati de curatare si pastrare.

B. INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL

B.1. Metrul; confectionat din lemn, plastic sau metal, este utilizat la masurarea dimensiunilor. Este gradat in milimetri (cu simbol mm) si centimetri (cu simbol cm). Deoarece in domeniul constructiilor se lucreaza cu tolerante mai mari decat in alte domenii (domeniul mecanic etc) unitatile de masura cel mai des folosite sunt centimetrul si metrul (simbolizat m). La terminarea lucrului, petele de murdarie vor � sterse cu o carpa moale ce nu va zgaria scala gradata a metrului. Se va pastra in cutii sau pe rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte.

B.2. Ruleta; o panglica metalica cu dimensiuni de 1; 2; 3; 5; 10; 15; 20; 25; 50 m. Este gradata in mm, cm si m. La fel ca metrul, se utilizeaza la masurarea lungimilor. Dupa terminarea lucrarilor, petele de murdarie vor � sterse cu o carpa moale ce nu va zgaria scala gradata a ruletei dupa care se va unge cu o pelicula � na de ulei de in. Se va pastra in cutii speciale.



B.3. Panglica de otel; este o panglica din otel divizata in aceleasi dimensiuni ca ruleta si se foloseste la masurarea dimensiunilor mai mari. Are dimensiuni cuprinse intre 10; 15; 20; 25; 50; 100 m.

B.4. Bolobocul; este un instrument de veri� care a orizontalitatii si verticalitatii ce se bazeaza pe stabilitatea unei bule de aer introdusa intr-un tub transparent montat intr-o forma paralelipipedica din lemn, plastic sau metal. La terminarea veri� carilor, muncitorul va sterge petele de murdarie cu o carpa moale ce nu va zgaria geamul transparent al tuburilor de sticla dupa care se va unge cu o pelicula � na de ulei de in. Se va pastra in cutii sau pe rafturi fara a suporta greutatea altor obiecte. B.5. Firul cu plumb sau cumpana; este folosit la veri� carea verticalitatii si se compune dintr-o sfoara de care este agatata o greutate. La terminarea lucrului, zidarul va sterge greutatea � rului cu o carpa moale si o va pastra intr-o cutie speciala. In cazul pauzelor lungi in activitate, se va unge cu o pelicula � na de ulei de in pentru a se proteja impotriva oxidarii (ruginirii) B.6. Furtunul de nivel; alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-20 m, prevazut la ambele capete cu tuburi transparente. Furtunul este umplut cu apa ce ajunge pana la nivelul celor doua tuburi din capetele lui. Se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si lucreaza pe principiul vaselor comunicante La terminarea lucrului, se va elimina apa din furtun, se vor sterge petele cu o carpa moale atat de pe furtun cat si de pe tuburi, dupa care se va inchide intr-o cutie speciala .

B.7. Dreptarul; se foloseste la trasarea si veri� carea liniilor drepte si a suprafetelor plane precum si la nivelarea stratului de tencuiala. Este confectionat dintr-un dulap de brad uscat si rindeluit. Are lungimea de 1-4 m iar sectiunea de 4x15 cm, astfel incat sa nu se deformeze. La terminarea operatiilor se va spala, se va sterge cu o carpa uscata dupa



care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi� carilor de forma. B.8. Coltarul; (echerul, ghiunia, vinciul) serveste la veri� carea si trasarea unghiurilor drepte. Se confectioneaza din lemn, metal sau material plastic. La sfarsitul lucrarilor se va spala, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va aseza perfect dreapta pentru evitarea modi� carilor de forma. Coltarele din metal se vor proteja cu o pelicula � na de ulei de in.

B.9. Abstecul; foloseste zidarului, pentru a pastra si veri� ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. Se confectioneaza dintr-o scandura pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre acestea. intre abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea � ecarui rand de zidarie, sfoara se muta pe randul urmator. La sfarsitul zilei, se va spala, se va sterge cu o carpa uscata, se va unge cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se va aseza pe o suprafata perfect dreapta pentru evitarea modi� carilor de forma.

B.10. Sfoara; serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi, ea se � xeaza la capete cu ajutorul unor scoabe putand � mutata la � ecare rand sau la mai multe randuri de caramizi.

C. SCULE SI UNELTE FOLOSITE IN ZIDARIE SI TENCUIELI C.1. Mistria; foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit, pentru aruncarea mortarului pe perete .Este confectionata din tabla subtire din otel prevazuta cu un maner din lemn. La terminarea lucrului se va spala, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va unge cu o pelicula � na de ulei de in si se va pastra intr-o cutie speciala.



C.2. Canciocul; foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zid, la tencuit pentru aruncarea mortarului pe perete precum si la pregatirea unor materiale in cantitati mici. Este confectionat din tabla de otel, sub forma unei cani, prevazuta cu un maner din lemn. Dupa terminarea lucrului se va proceda la fel ca in cazul mistriei

C.3. Lopata-cancioc; este de forma unui cancioc prevazut cu o coada lunga folosit la manipularea mortarului pe zid precum si la alte manevre cu materiale (nisip , ciment , var, beton etc.). Este din acelasi material si forma precum canciocul dar este prevazuta cu o coada lunga. La terminarea lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula � na de ulei de in. C.4. Ciocanul zidarului; folosit la taierea si cioplirea caramizilor, pietrelor, baterea cuielor etc. Este confectionat din otel si este prevazut cu o coada din lemn. La terminarea lucrului partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul stationarilor mai indelungate se va unge cu o pelicula � na de ulei de in. C.5. Rostuitoare; se folosesc la aranjarea formei rosturilor create intre caramizi. In functie de forma pe care o au, rostuitoarele pot � :

a. pentru rosturi rotunde;b. pentru rosturi drepte;c. pentru rosturi iesite;d. rostuitor dublu pentru sporirea productivitatii.



C.6. Canciocul mare; este folosit la manipularea varului pasta, a mortarului etc. Este confectionat din otel si este prevazut cu o coada din lemn. La terminarea lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa uscata iar in cazul unei perioade mai mari de stagnare, se va unge cu o pelicula � na de ulei de in. C.7. Burghiu; pentru prelu-crarea placilor din BCA se foloseste la practicarea gaurilor precum si la sciuptarea anumitor forme in blocurile din BCA. La terminarea operatiilor, se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra in cutii speciale.

C.8. Drisca de slefuit blocurile din BCA; folosita la prelucrarea placilor din BCA pentru obtinerea unei suprafete � ne. Este confectionata din scandura prevazuta cu un maner. La terminarea lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe suprafete drepte.

C.9. Scula de canelat blocuri din BCA; are forma unei placi indoita la capete, capete care prin ascutire devin cutite ce au rolul de a taia caneluri in blocurile din BCA. Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea.

C.10. Rindea pentru tesit muchii; se foloseste la tesirea muchiilor placilor din BCA. Are forma rindelei pentru lemn si cu acelasi principiu de functionare.



Se confectioneaza din otel si la terminarea lucrului se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea. C.11. Rindea pentru placi; se foloseste la inasprirea suprafetelor din BCA pentru a face ca la tencuit mortarul sa aiba o aderenta mai buna la suprafata. Se confectioneaza dintr-o scandura in care sunt practicate canale in care se vor monta cutite metalice prevazute cu zimti. La terminarea lucrulu, se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea .

C.12. Farasul; este folosit la aruncarea pe suprafata de tencuit a mortarului. Este confectionat din tabla prevazuta cu manere. La terminarea lucrului, se sterge cu o carpa uscata, se pastreaza in cutii speciale iar daca perioada de neutilizare este mai mare, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in pentru a se impiedica oxidarea.

C.13. Mahalaua patrata; se foloseste la punerea pe ea a mortarului de unde se ia cu mistria si se arunca pe tavan sau pe perete. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner. La sfarsitul lucrului se spala, se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.

C.14. Mahalaua lunga; se foloseste la asternerea mortarului pe pereti incepand de jos in sus la o grosime de 1-1,5 cm. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.



C.15. Drisca; serveste la netezirea tencuielilor � nisare mai buna precum si la gletuire. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. C.16. Drisca pro� lata; serveste la netezirea tencuielilor care necesita o � nisare mai buna precum si la gletuire dar cu ajutorul ei se obtin anumite pro� le a suprafetelor de tencuit. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala, se sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. C.17. Drisca dreptar; serveste la netezirea tencuielilor intre stalpisori unde latimile de prelucrare sunt mult mai mari. Se confectioneaza din scandura si este prevazuta cu un maner din lemn. La sfarsitul lucrului, se spala se, sterge si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta.

C.18. Dreptarele speciale de colt; sunt confectionate din lemn sau metal si folosesc la netezirea tencuielilor la colturile interioare sau exterioare. La sfarsitul lucrului, se spala se, sterg si se pastreaza pe o suprafata pefect dreapta. C.19. Matura; foloseste la apli-carea stratului vizibil de tencuiala prin aruncare, ramanand o suprafata zgrumturoasa. Este confectionata din ramuri subtiri si drepte de mesteacan sau din material plastic. Dupa folosire, se spala si se pastreaza la loc uscat.

C.20. Peria din plastic; se foloseste in cazul tencuielilor stropite. Dupa folosire, se spala si se pastreaza la loc uscat.



C.21. Dispozitivul pentru stropit; este confectionat din tabla, de forma unei cutii, prevazuta cu o perie circulara la interior, si o manivela exterioara. Prin rotirea manivelei, � rele periei ating stratul de mortar si, datorita vitezei de rotatie, mortarul este aruncat sub forma de stropi pe perete. Nivelul mortarului in toba (tambur) va � la jumatate. La terminarea lucrului, se spala si se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare, se va aplica o pelicula � na de ulei de in pe partea metalica.

C.22. Buciarda; este un ciocan prevazut cu dinti mai mici sau mai mari cu care se prelucreaza tencuiala prin lovire, pentru obtinerea unui aspect rugos uniform (imita blocurile din piatra). La terminarea lucrului, se spala, se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare, se va aplica pe partea metalica o pelicula � na de ulei de in. C.23. Rascheta cu dinti: se foloseste la obtinerea unei tencuieli cu santulete (orizontale si verticale) numite tencuieli piaptanate sau raschetate. La terminarea lucrului, se spala, se sterge iar daca perioada de stationare este mai mare, se va aplica o pelicula � na de ulei de in.

C.24. Daltile; utilizate la cioplirea pietrelor si sunt confectionate din otel special pentru a rezista la uzura. La terminarea operatiilor, se vor sterge cu o carpa uscata dupa care se vor pastra in cutii speciale .

C.25. Pilele; pentru ascutirea sculelor taietoare. Sunt confectionate din otel special pentru a rezista la uzura. La terminarea operatiilor, se vor sterge cu o carpa uscata dupa care se vor pastra in cutii speciale .



C.26. Periile; de sarma folosite la curatarea suprafetelor. Sunt executate din � re de sarma otelita iar la terminarea lucrarilor se pastreaza in rafturi sau in cutii.

C.27. Sapa de var; folosita la amestecarea varului precum si la prepararea mortarului si betonului. Se confectioneaza din tabla de otel prevazuta cu cateva gauri la care se ataseaza o coada din lemn. La sfarsitul lucrului partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa dupa care o va proteja cu o pelicula � na de ulei de in. C.28. Lopata; din tabla prevazuta cu o coada din lemn, se utilizeaza la la manipularea varului-pasta, agregatelor, cimentului, mortarului, pamantului etc. La sfarsitul lucrului, partea metalica se va spala, se va sterge cu o carpa dupa care o va proteja cu o pelicula � na de ulei de in.

C.29. Varnita; din scandura, cu doua compartimente folosita la prepararea si depozitarea mortarului. La sfarsitul zilei, se va spala prin frecare cu o perie de sarma iar resturile de moluz vor � depozitate in locuri special amenajate.

C.30. Targa; executata din lemn si folosita la transportul manual al materialelor. La sfarsitul zilei, se va spala prin frecare cu o perie de sarma iar resturile de moluz vor � depozitate in locuri special amenajate. C.31. Roaba; confectionata din tabla pe o roata din cauciuc, se foloseste la transportul materia-lelor. Dupa o zi de munca, roaba se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie



C.32. Caruciorul de materiale; foloseste la transportul materialelor. Este confectionat din tabla pe un cadru metalic sprijinit pe doua roti din cauciuc. La terminarea lucrului, caruciorul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie. C.33. Scafa metalica; este o cutie cilindrica decupata in fata si prevazuta cu maner. Are capacitati de 500, 1000 si 2000 ml si se utilizeaza la manipularea materialelor in vrac. La terminarea lucrului, scafa se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie. C.34. Tomberonul; este o cutie meta-lica ce poate � rasturnata in jurul axei celor doua roti metalice. Are capacitatea de 0,175 mc si se foloseste la transportul materialelor in santier. Dupa o zi de munca, tomberonul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie . C.35. Conteinarul; folosit la transportul si ridicarea materialelor prin manipularea lui cu ajutorul macaralei (caramizi, BCA, saci etc). La terminarea unei zile de munca, conteinarul se spala cu ajutorul unei perii de sarma si apa iar in cazul in care perioada de stationare este mai indelungata, partea metalica se protejeaza cu o pelicula � na de ulei de in dupa care se pastreaza intr-o magazie



C.36. Benele verticale; pentru ridicarea mortarului sau betonului cu ajutorul macaralelor. Pentru manipu-lare ele se agata in carligul macaralei cu ajutorul cablurilor din otel. La partea inferioara sunt prevazute guri de descarcare. La terminarea lucrului benele sunt spalate cu apa si peria de sarma iar in cazul stationarilor mai indelungate, sunt protejate anticoroziv si depozitate in locuri ferite de umezeala. De la locul de descarcare materialele se incarca in bena dupa care se pot transporta cu un carucior pana la macara.

D. MASINI UTILIZATE LA LUCRARILE DE ZIDARIESI TENCUIELI

D.1. Autobetoniera; se compune dintr-o toba dublu tronconica montata pe sasiul unui autovehicul. Toba este actionata de un motor termic, altul decat cel folosit la deplasarea autovehiculului. Autobetonira are capacitati de 3 sau 6 mc (metri cubi). Se foloseste la prepararea si transportul mortarului si betonului la distante mari deoarece ea are proprietatea de a amesteca in timpul mersului componentele mortarului sau betonului, lucru ce nu permite intarirea mate-rialului transportat. De curatare, intretinere si exploatare, se va ocupa soferul-mecanic ce deser-veste autobetoniera.

D.2. Masina de tencuit; se folo-seste la prepararea, transportul si apli-carea mortarului pe suprafetele de tencuit. Ea se compune din:

��malaxor cu palete pentru ames-tecarea mortarului, antrenat de un reductor pus in miscare de un motor electric de 7,5 kw;

��sita vibranta pentru retinerea particulelor mai mari de 15 mm;

��omogenizator pentru asigurarea � uiditatii mortarului;��pompa cu doua pistoane, folosita la transportul mortarului;



��compresor pentru producerea aerului comprimat;��injector pentru aplicarea mortarului pe perete .

Masina se foloseste in cazul cantitatilor mari de lucrari iar deplasarea se face prin tractare. Dupa executarea tencuielilor, masina de tencuit se va spala interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului pe peretii buncarului .La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea masinii.

D.3. Agregatul de torcretat; acopera suprafetele betonului cu un strat subtire de mortar de ciment pentru a corecta defectele aparute in timpul turnarii, pentru a realiza un strat impermeabil la suprafata betonului, pentru a turna panze subtiri sau pentru a repara elemente de constructii din beton armat deteriorate. Granulatia componentelor mortarului nu va depasi 5 mm. Viteza de proiectare a amestecului umed este de 90-100 m/s.Agregatul de torcretat se compune din:

��aparatul de torcretat;��compresor;��rezervor de apa;��dispozitiv pentru curatire cu aer;��furtun prevazut cu un injector.Deplasarea se face prin tractare .

Dupa terminarea operatiei de torcretare, agregatul se va spala interzicandu-se cu desavarsire lasarea mortarului sau betonului pe peretii. La constatarea unor defectiuni ce au aparut in timpul procesului de productie, se anunta seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea agregatului. D.4. Transportorul mobil cu banda; se foloseste la transportul materialelor varsate sau in bucati pe orizontala sau in plan inclinat. Are lungimea benzii de 15 m pe o latime de 500 mm. Se compune din:

��covor din cauciuc pe care se aseaza materialele;��rolele pe care circula banda;



��tambur de actionare a benzii manevrat de un reductor pus in miscare de un motor electric;

��sasiul transportorului este o constructie sudata;��dispozitiv de inclinare a sasiului.

Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale benzii transportoare iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele vor � protejate cu o pelicula � na de ulei de in. Deplasarea se face prin tractare. D.5. Transportorul elicoidal; se intrebuinteaza la transportul continuu al materialelor pulveru-lente pe distante mici. Se compune din:

1. jgheab metalic;2. arbore tubular pe

care se sudeaza o banda elicoidala (melc);

3. lagare de sprijin pentru arbore;4. palnie prin care se face incarcarea materialului;5. gura de descarcare la celalalt capat al transportorului;6. mecanism de actionare a melcului.

Are o lungime de 3-5 m si turatie a arborelui elicoidal de 60 -200 rot /min. Transportul se face pe orizontala, inclinat sau vertical. Dupa terminarea lucrului, se curata toate piesele componente ale transportorului iar in cazul cand perioada de stagnare este mai lunga, piesele vor � protejate cu o pelicula � na de ulei de in. D.6. Autocamioanele; transporta materialele de la fabrici la depozitele � rmelor si de aici pe santier la punctele de lucru. Ele pot � cu:

��platforma � xa;��platforma basculanta (auto-basculante).

Au sistem de deplasare propriu prevazut cu toate instalatiile nece-sare, montate pe un sasiu cu bena utilizata la incarcarea materialelor. Dupa aprovizionare, benele vor � maturate si spalate iar de intretinerea autocamioanelor se vor ocupa soferi deserventi.



D.7. Tractoarele; sunt folosite la remorcarea diferitelor masini, utilaje si instalatii care nu au sistem de deplasare propriu. Sistemul de deplasare poate � pe:

��roti;��senile.

Pe tractoare se pot monta diferite echipamente ce dau posibilitatea mecani-zarii lucrarilor de terasamente (buldozer, screper, incarcator etc). De spalarea si intretinerea tractorului se va ocupa tractoristul.

D.8. Remorcile; sunt platforme montate pe roti si pot � :

�� xe (treilare) utilizate la transportul sarcinilor grele si voluminoase;

��basculabile.

D.9. Semiremorcile; folosite la transportul materialelor in vrac (var, ciment etc); Cimentrucul este o smiremorca pentru transportul materialelor in vrac. Dupa aprovizionare, benele si plat-formele remorcilor vor � maturate si spalate iar intretinerea va � facuta de catre soferul deservent.

D.10. Circularul; folosit la debitarea materialului lemnos si a materialelor de zidarie. Se compune din:

��cadru metalic;��motor electric prevazut cu o fulie;



��panza de circular;��dispozitiv pentru stabilirea distantelor de debitat ��dispozitiv de siguranta.

Se va matura si transporta rumegusul iar de partea de intretinere se va ocupa mecanicul de intretinere ce deserveste santierul.

D.11. Masina de gaurit cu percutie; folosita la practicarea gaurilor in diferite materiale (lemn, beton, metal etc). La terminarea lucrului, se va sterge cu o carpa uscata, se va demonta burghiul dupa care se va pastra intr-o cutie speciala.

D.12. Polizorul manual; utilizat la ascutirea sculelor, slefuirea suprafetelor, debitarea materialelor. Este prevazut cu un disc abraziv de duritate mare. La terminarea lucrului se va sterge cu o carpa uscata dupa care se va pastra intr-o cutie speciala.

E. UTILAJE PENTRU CONSTRUCTII

E.1. Betoniera (malaxorul); se foloseste la prepararea mortarului asigurand o amestecare uniforma si rapida. Se compune dintr-o cuva actionata de un motor electric prin intermediul unei coroane dintate. Descarcarea se face manual cu ajutorul unui volan. Capacitatea betonierelor poate � de 100, 250, 500, 750,1200, 2500 l (litri).

Dupa terminarea procesului de malaxare, resturile de mortar sau beton vor � spalate de pe peretii betonierei. La constatarea unor defectiuni ce au putut sa apara in timpul procesului de productie, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul ce se ocupa de intretinerea si repararea betonierei.



E.2. Macaraua turn; asigura transpotrul pe orizontala si verticala a elementelor de constructii. Ridica sarcini intre 5-10 t (tone). Se compune din urmatoarele subansamble:

��platforma � xa;��platforma rotitoare;��turnul macaralei;��bratul sau sageata macaralei;��cabina de comanda;��mecanismul pentru ridicarea

sarcinii;��mecanismul pentru inclinarea

bratului;��mecanismul pentru rotirea si

deplasarea macaralei;��aparatajul pentru comanda si

reglarea macaralei. Macaraua este deservita de un macaragiu autorizat iar daca zidarii au si cali� carea de legator de sarcina, pot ajuta macaragiul la legarea sarcinilor in carligul de macara precum si la transmiterea semnalelor de dirijare. De curatarea si intretinerea macaralelor se va ocupa macaragiul deservent.

E.3. Automacarale; sunt macarale montate pe un sasiu de autovehicul ce asigura o deplasare rapida. Actionarea mecanismelor macaralei se face de la motorul autovehiculului sau de la un motor montat separat pe platforma rotitoare a macaralei. Automacaralele au capacitati de ridicare de peste 100 t (tone) si inaltime de ridicare pana la 50 m.

De curatarea si intretinerea automacaralelor, se va ocupa macaragiul deservent care va � autorizat



E.4. Macaraua fereastra; constituita dintr-un troliu actionat de un motor electric. Este destinata sarcinilor mici ce urmeaza a � plasate la golurile din pereti. La terminarea lucrului, se curata prin stergere cu o carpa, dupa care se va proteja cu o folie din plastic impotriva intemperiilor.

E.5. Incarcatoare Sunt masini autopropulsate care executa manipularea materialelor sub forma de bucati, ambalate sau in vrac, le transporta pe orizontala pe distanta mica dupa care le depun � e prin cadere, � e prin stivuire folosindu-se pentru acest scop de o cupa sau de un sistem de furci. De curatarea si intretinerea incarca-toarelor se va ocupa mecanicul deservent.

F. INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

F.1. Ascensorul; executat in doua tipuri:��Ascensorul de materiale folosit pentru inaltimi mici si sarcini intre

150-750 kg. Se compune din: •� cadrul inferior; •� turnul sau catargul de ridicare; •�mecanismul de actionare; •� platforma de incarcare transport; •� tronsoane; •� accesorii.��Ascensorul de materiale si persoane se foloseste pentru inaltimi mari

si sarcini pana la 75t.



Se monteaza la exteriorul cladirii si se compune din:

��mecanism de actionare;��cabina;��contragreutati deplasabile;��catarg;��dispozitive de ancorare; ��statie de baza; ��tronsoane.

La terminarea lucrului, se va curata platforma pentru materiale si persoane iar in cazul in care se constata ca au aparut defectiuni, este anuntat seful punctului de lucru.

F.2. Troliile; sunt mecanisme pentru transportul pe verticala sau orizontala a sarcinilor putand lucra independent sau in componenta unor masini de ridicat. Ele pot � actionate manual sau mecanic.

��Troliul manual se compune din •� toba din tabla sudata; •� coroana dintata solidarizata pe toba; •� cablu de ridicare a sarcinii; •�manivele;��Troliul mecanic (1t) se compune din: •� sasiu; •�mecanism de actionare; •� sistem de franare; •� limitator de cursa.

La terminarea lucrului se va curata prin spalare si stergere iar in cazul in care se constata ca au aparut defectiuni, este anuntat seful punctului de lucru sau mecanicul de intretinere.

F.3. Schele sunt constructii cu carecter provizoriu dar de care depinde buna desfasurare a procesului de productie a lucrarilor de pe santier. Ele se



executa din piese de lemn sau metal astfel asamblate incat sa asigure la nivelul dorit platformei de lucru care sa permita circulatia muncitorilor si depozitarea materialelor. Se impart in doua categorii;

��Schele confectionate pe santier (nedemontabile) a caror fasonare si montare se executa pe santier;

��Schele de inventar (demon-tabile), la care piesele componente sunt tipizate si executate in ateliere spe-cializate ramanand ca la punctul de lucru sa � e numai montate.

La terminarea lucrarilor, schelele se demonteaza, se curata si se protejeaza cu substante anticorozive iar elementele de legatura (bratari, suruburi, piulite etc.) sunt pastrate in ulei ars pentru a se impiedica oxidarea.

F.4. Statiile de betoane si mortare. Sunt instalatii complexe pentru prepararea mortarelor si betoanelor in cantitati cuprinse intre 15.000 si 100.000 mc/an.Partile componente ale unei astfel de statii sunt:

��malaxorul care transporta si malaxeaza agregatele; ��dozator de ciment sau var;��draglina pentru manipularea agregatelor;��dozator de agregate;��siloz ciment sau var;��transportor cu melc;��contor de apa montat in instalatie de apa;��centrala de abur pentru lucrul pe timp friguros.

Dozarea apei, cimentului sau varului se face automat iar dozarea agregatelor se face manual. Statia este deservita de catre un mecanic specializat care se ocupa atat de prepararea betonului si mortarului cat si de intretinere si reparare.



Bibliogra� e:1. Masini utilaje si Instalatii pentru constructii - autori: V. Ceusesc, D.

Plesoianu, V. Seritan.2. Constructii si tehnologia lucrarilor - autori: R. Constantinescu, C.

Pavel, V. Voinescu

Intrebari

1. Care sunt unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor? 2. Care sunt instrumentele de masura pentru dimensiuni? 3. La ce foloseste bolobocul? 4. La ce foloseste � rul cu plumb? 5. La ce foloseste furtunul de nivel? 6. Cu ce se veri� ca unghiurile? 7. Cu ce se stabileste aliniamentul randului de caramizi? 8. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit ? 9. In ce se face prepararea manuala a mortarului?10. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului?11. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe

orizontala si verticala?12. Cu ce se transporta mortarul de la statia de betoane la punctul de

lucru?13. Ce este cimentrucul?14. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la

punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?15. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare

cantitati mai mari?



TESTUL 1 DE AUTOEVALUARE

La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru a preciza tipul a� rmatiei: 1. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F 2. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul � rului cu plumb. A/F 3. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F 4. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F 5. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul betonierei sau manual in varnita. A/F 6. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F 7. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua, ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F 8. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului, circularul sau cu polizorul manual. A/F 9. Rostuitoarele se utilizeaza la formarea unui rost placut intre caramizi. A/F 10. Materialele in vrac (var, cimen) se transporta cu cimentrucul A/F 11. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida se utilizeaza masinile de gaurit rotopercutante. A/F1 2. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul � erastraului A/F

Raspunsuri la intrebari:

1A, 2F, 3F, 4F, 5A, 6A, 7A, 8A, 9A, 10A, 11A, 12A


Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.

1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau otel si se foloseste la masurarea ............................................

2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m, montata intr-o cutie folosita la stabilirea ............................................

3. Bolobocul este un instrument de veri� care a ...................................... si ......................................

4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea ........................................... si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.

5. Coltarul serveste la ..................................... si ..................................... unghiurilor drepte.



6. Abstecul foloseste pentru a pastra si ..................................... in timpul lucrului, linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.

7. Mistria se foloseste la ..................................... si .................................mortarului pe zidul de caramida precum si la tencuit.

8. Rostuitoarea se utilizeaza la ..................................... formei rosturilor create intre caramizi.

9. Targa este executata din lemn si folosita la ..................................... manual al materialelor.

10. Autobetoniera se foloseste la ..................................... si transportul mortarului la distante mari.

11. Transportorul cu banda se foloseste la ................................................. materialelor pe orizontala sau in plan inclinat.

12. Varnita are doua compartimente si este folosita la ...............................si depozitarea mortarului.

RASPUNS LA TESTUL 2 DE AUTOEVALUARE

1. Metrul este confectionat din lemn, plastic sau metal si se foloseste la masurarea dimensiunilor.

2. Ruleta este panglica metalica cu dimensiuni de 1, 2, 3, 5,10,15, 25 m, montata intr-o cutie.

3. Bolobocul este un instrument de veri� care a orizontalitatii si verticalitatii.

4. Furtunul de nivel se foloseste la stabilirea nivelului orizontal si lucreaza pe principiul vaselor comunicante.

5. Coltarul serveste la veri� carea si trasarea unghiurilor drepte.6. Abstecul se foloseste pentru a pastra si veri� ca in timpul lucrului, linia

fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.7. Mistria se foloseste la punerea si intinderea mortarului pe zidul de

caramida precum si la tencuit.8. Rostuitoarea se utilizeaza la aranjarea formei rosturilor create intre

caramizi.9. Targa este executata din lemn si folosita la transportul manual al

materialelor.10. Autobetoniera se foloseste la prepararea si transportul mortarului la

distante mari.11. Transportorul cu banda se foloseste la transportul materialelor pe

orizontala sau in plan inclinat.12. Varnita are doua compartimente si este folosita la prepararea si

depozitarea mortarului.



TEMA: IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE MASURA$1 CONTROL

Intalneste-te cu instructorul tau pentru a-ti da relatii in privinta executarii proiectului;

A. Recunoaste instrumentele de masura si control folosite la lucrarile de zidarie.

B. Spune care este rolul instrumentelor de masura si control folosite la lucrarile de zidarie.

C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a instrumentelor de masura si control folosite la lucrarile de zidarie.

Acest test de evaluare practica va avea loc in atelier.

TEST DE EVALUARE PRACTICATEMA: IDENTIFICAREA MASINILOR, UTILAJELOR SI

INSTALATIITOR FOLOSITE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII;


A. Recunoaste masinile, utilajele si instalatiile folosite la lucrarile de constructii.

B. Spune care este rolul masinilor, utilajeior si instalatiilor folosite ia lucrarile de constructii.

C. Arata modalitatile de curatare si pastrare a masinilor, utilajelor si instaiatiilor folosite la lucrarile de constructii.

Acest test de evaluare practica va avea loc in santier.

TEST DE EVALUARE TEORETICA

La propozitiile de la 1 la 6, incercuiti raspunsul corect:

1. Instrumentele de masura si control utilizate la lucrarile de zidarie si tencuieli sunt:

A. metrul; B. ruleta; C. sublerul; D. � rul cu plumi E. echierul; F. bolobocul.; G. micrometrul.



2. Sculele si uneltele folosite la zidit si tencuit sunt: A. mistria; B. canciocul; C. ciocanul zidarului; D. tesla; E. securea; F. mahalaua; G. dispozitivul de batut cuie; H. lopata-cancioc; I. dreptarul; J. targa; K. drisca; L. rostuitorul.3. Masini, utilaje si instalatii folosite la lucrarile de zidarie si tencuieli: A. betoniera; B. autobetoniera; C. macaraua turn; D. macaraua fereastra; E. banda transportoare; F. mahalaua; G. ascensorul; H. masina de tencuit; I. masina de torcretat.4. Prepararea mortarului se poate face cu: A. betoniera; B. autobetoniera; C. varnita; D. statiile de betoane. 5. Unitatile de masura folosite in domeniul constructiilor sunt: A. milimetrul; B. centimetrul; C. metrul; D. decimetrul.6. Instrumentele de masura pentru dimensiuni sunt: A. metrul; B. ruleta; C. bolobocul; D. � rul cu plumb; E. furtunul de nivel.La intrebarile de la 7 la 17 raspundeti in scris. 7. La ce foloseste bolobocul? 8. La ce foloseste � rul cu plumb? 9. La ce foloseste furtunul de nivel?



10. Cu ce se veri� ca unghiurile?11. Care sunt sculele pe care zidarul le foloseste la zidit si tencuit? 12. In ce se face prepararea manuala a mortarului ? 13. Cu ce se face prepararea mecanizata a mortarului? 14. Ce masini si utilaje se folosesc pentru transportul materialelor pe

orizontala si verticala? 15. Ce este cimentrucul?16. Cu ce sunt manipulate materialele voluminoase in cazul in care la

punctul de lucru nu exista sursa de energie electrica?17. Cu ce se prepara betonul si mortarul in cazul in care sunt necesare

cantitati mai mari?

La propozitiile de mai jos folositi literele A (adevarat) sau F (fals) pentru a preciza tipul a� rmatiei:

18. Pentru masurarea lungimilor se foloseste metrul si ruleta. A/F 19. Orizontalitatea zidului de caramida se stabileste cu ajutorul � rului cu plumb. A/F 20. Verticalitatea zidului este data de furtunul de nivel. A/F 21. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoarea neagra. A/F 22. Prepararea mortarului se face mecanizat cu ajutorul betonierei sau manual in varnita. A/F 23. Protejarea suprafetelor metalice se face prin acoperirea suprafetelor cu o pelicula de substanta anticoroziva. A/F 24. Transportul materialelor pe verticala se face cu macaraua, ascensorul, banda transportoare, macaraua fereastra, scripeti etc. A/F 25. Taierea caramizilor se face cu ciocanului zidarului sau cu polizorul manual. A/F 26. Rostuitoarele se utilizeaza la obtinerea unui forme (ornament) placut intre caramizi. A/F 27. Materialele in vrac (var, cment) se transporta cu cimentrucul. A/F 28. Pentru practicarea gaurilor in lemn, beton, metal, caramida se utiluizeaza masinile de gaurit rotopercutante . A/F 29. Debitarea elementelor din lemn se face cu ajutorul � erastraului A/F



TEHNOLOGIA MESERIEI

MODUL 4: PREPARAREA MORTARELOR




A. STRINGEREA VARULUI:

Varul adus sub forma de bulgari trebuie stins pe santier. Stingerea se poate face manual sau mecanizat.

A.1. Stingerea manuala a varului Metoda se aplica in santierele mici, izolate unde stingerea se face in varnita de unde laptele de var curge in groapa de var (Fig.1). Fundul varnitei este asezat pe un strat de nisip cu grosimea de 5-10 cm si este usor inclinat spre groapa de var.

Peretele varnitei alaturat gropii de var, este prevazut cu suber (gura de evacuare) inchizator care se poate cobori sau ridica in functie de necesitati. In spatele suberului este montata o sita deasa care lasa sa treaca numai laptele de var, retinand corpurile straine. Apa necesara stingerii este adusa la punctual de lucru printr-o conducta sau cu ajutorul cisternelor si depozitata in butoaie. Stingerea varului se face astfel: Varul in bulgari se aduce langa groapa de var cu roaba. Varnita se umple cu apa pana la circa ¼ din volumul ei dupa care se introduce bulgarii cu ajutorul lopetii. Peste bulgari se lasa sa curga apa pana la completarea cantitatii de 2.5-3 ori volumul varnitei. Bulgarii de var incep sa se desfaca, iar apa incepe sa � arba datorita caldurii dezvoltate prin � erberea varului. In timpul stingerii, varul se amesteca bine cu sapa de var pana cand se transforma intr-un lichid laptos si omogen numit lapte de var. Cand acesta nu mai � erbe, se ridica inchizatorul varnitei, iar laptele de var se scurge in groapa de var, dupa ce acesta a trecut prin sita. Pietrele ramase in varnita se indeparteaza, se inchide apoi suberul dupa care se reia operatia de stingere a varului pana la terminarea intregii cantitati de var-bulgarii. Laptele de var din groapa pierde intreaga cantitate de apa prin absorbire sau evaporare, transformandu-se intr-o pasta care se ingroasa din ce in ce mai mult, numit var-pasta.

Fig. 1 Groapa de var si varni�a



Dimensiunile gropii de var se aleg in asa fel incat sa � e preluata intraga cantitate de var achizitionata astfel ca la o cantitate de 10 t de var-bulgari este necesar un volum de 20-27 m³ var-pasta, dar pentru ca laptele de var ocupa un volum mult mai mare, este necesar ca groapa in care se vas tinge varul sa aiba un volum de aproximativ 30 m³. Dimensiunile unei astfel de gropi sunt: lungime – 5 m, latime – 3 m si adancime – 2 m. Groapa de var nu va � sapata nu va � sapata intr-un pamant nisipos deoarece nisipul absoarbe apa din var. Ea nu se pardoseste, dar peretii pot � imbracati cu scanduri groase sau se captusesc cu zidarie din caramida. Pentru impiedicarea uscarii, varul-pasta se acopera cu un strat de nisip curat, cu o grosime de 10-15 cm, iar in perioada de iarna va � acoperit cu un strat de nisip cu grosimea de 30-40 cm si cu scanduri. Daca la stingerea varului se foloseste apa in cantitati prea mari, caldura degajata prin stingere nu este su� cienta astfel ca varul nu se stinge complet, iar cand apa este putina, bulgarii de var se sfarma, se transforma in praf si varul nu se mai poate stinge. Cantitatea de apa necesara stingerii varului depinde de proprietatea varului de a se stinge mai repede sau mai incet; cu cat varul se stinge mai repede, cu atat necesita o cantitate mai mare de apa. De aceea, cantitatea de apa se apreciaza chiar in timpul stingerii varului, atunci cand se amesteca bulgarii cu sapa de var. Varul pasta se foloseste atunci cand s-a ingrosat su� cient. In momentul cand pe suprafata pastei de var au aparut crapaturi, atunci varul se poate folosi in cele mai bune conditii, el � ind complet stins. Se recomanda ca pentru mortarele de zidarie, varul sa � e folosit numai dupa 14 zile de la stingerea lui.

A.2. Stingerea mecanizata a varului In cazul in care sunt necesare cantitati mari de var-pasta, stingerea varului se face mecanizat, folosindu-se instalatii pentru macinare si stingerea varului bulgari. Intr-o astfel de instalatie stingerea varului se face astfel: varul bulgarii se transporta cu basculantele, se depoziteaza sub un Sopron de langa groapa de var, de unde este preluat de catre un transportor cu banda si, prin intermediul unui buncar, este alimentata o masina pentru stingerea varului (stingator de var). Dupa ce varul a fost introdus in masina, se face alimentarea acesteia cu apa in proportia necesara in functie de cantitatea de var bulgari. Operatiile de lucru pentru stingerea varului sunt prezentate in Fig. 2. Din camionul basculant 1 varul se descarca in depozitul 2; transportorul cu banda alimenteaza buncarul 4. Prin gura de deschidere a buncarului 4, este alimentata masina de stins var 5; dupa amestecare si stingere, laptele de var trece prin sita 6 si este dirijat prin jgheabul 7 in groapa numarul 8.



In Fig. 3 este prezentata o instalatie pentru stins var acoperita, in care operatiile sunt urmatoarele: varul bulgari 1 este descarcat din camion sub spronul 2; cupa 6 incarca varul in palnia de incarcare 8 a stigatorului de var 5, instalat sub Sopron unde exista un cadru de ghidaj 7. Laptele de var � n imprastiat se obtine in separatorul-decantor 9; don separatorul-decantor, laptele de var va trece rpin jgheabul 10 in groapa de var 4; pasta de var ajunge de la decantor in groapa de var 3.

Pasta de var se scoate din groapa cu ajutorul unui elevator prevazut cu o cupa 11, se incarca vagonetul 2 care va ajunge in maxorul de mortar.Stingerea mecanizata prezinta urmatoarele avantaje:

•� mare rapiditate a operatiilor;•� usureaza munca muncitorilor;•� reduce volumul de munca;•� productivitate ridicata (8-10 m³/h var pasta sau 25-30 m³/h var stins);•� calitate buna a varului stins.

B. CIURUIREA SI SPALAREA NISIPULUI

Inainte de preparea mortarelor, nisipul este supus operatiilor de excavare, spalare, sortare. Granulatia nisipului este de 0-3 mm. Nisipul trebuie sa � e curat, adica sa nu contina mai mult de 2-4% argila, praf sau pamant.

Fig. 2 Instala�ie în aer liber pentru stingerea mecanizat� a varului

Fig. 3



Ciuruirea agregatelor se face cu ajutorul ciururilor mecanice. Sortarea este procedeul tehnologic prin care agregatele se rostogolesc pe site sau pe ciururi asezate in trepte si prevazute cu gauri care dau dimensiunile agregatelor sortate (3, 7, 15, 70 mm). Instalatiile de sortare pot � anexe permanante sau suplimentare ale concasoarelor mobile sau constituie masini independente destinate separarii pe marimi diferite a agregatelor prelucrate prin concasare sau provenite direct din cariere sau balastiere. Ciururile independente pot � plane sau cilindrice, sunt construite din tabla de otel perforat sau site impletite, formand 1-3 trepte de ciuruire succesive. Datorita miscarii de rotatie a cilindrilor perforate si a inclinarii lor, materialele marunte trec prin ochiuri in buncar, iar cele mai mari sunt evacuate pana la extremitatea inferioara a ciururilor, pe treapta urmatoare sau in buncarul corespunzator. Ciururile plane sunt supuse unei miscari vibratorii care face ca agregatele sa treaca mai usor prin ochiurile sitei. Spalarea agregatelor se face pentru indepartarea impuritatilor (argila, praf pamant etc.). In timpul ciuruirii, peste aggregate este trecut un jet de apa cu presiune care are rolul de a spala agregatele si totodata de a prelua partea foarte � na a argilei si a o duce la un decantor a� at in imediata apropiere.

C. PREPAREA MORTARULUI

Compozitia mortarelor este nisipul amestecat cu un liant in prezenta apei care au proprietatea de a se intari dupa un anumit timp obtinandu-se o anumita rezistenta. Liantii folositi la prepararea mortarelor sunt: cimentul, varul, ipsosul si argila. In functie de numarul de lianti folositi, mortarele pot � :

•� simple, cand este folosit un singur liant;•� mixte, cand se folosesc doi lianti.

Materialele ce intra in componenta mortarului se amesteca intr-o anumita proportie, calculata in volume (in parti) sau in greutate (in Kg). Aceasta proportie se numeste dozaj si se stabileste printr-o reteta data de laboratorul de santier in raport cu lucrarea la care trebuie intrebuintat mortarul, cu rezistenta pe care trebuie sa o capete acesta dupa intarire si in raport cu conditiile climatice.

C.1. Categorii de mortare Mortarele pentru zidarie se pot clasi� ca astfel: C.1.1. Dupa modul de intarire a liantilor sunt

•� Mortare aeriene la care liantii folositi se intaresc numai in aer (var,



ipsos si argila). Aceste mortare nu se folosesc la zidarii plasate in locuri lipsite de aer sau supuse umezelii conutinue (in pamant, in subsoluri umede);

•� Mortare hidraulice la care liantii se intaresc atat in aer liber, cat si in apa; mortarele preparandu-se cu ciment sau cu var hidraulic.

C.1.2. Dupa liantul de baza folosit sunt•� Mortare pe baza de var care se prepara din nisip, var pasta si apa.

Nisipul trebuie sa � e curat sis a aiba o granulometrie potrivita. Varul pasta va proveni din var bulgari bines tins, iar la stingerea varului se va folosi numai apa curata. La acest mortar este preferat varul � uidizat in instalatii mecanice special unde se amesteca mai bine cu nisipul, acoperind granulele acestuia si dand mortarului calitatea de a � foarte omogen. Mortarul pe baza de var se va folosi atata vreme cat este proaspat, adica inainte de a incepe priza si intarirea. Din acest motiv el se prepara in cantitati care pot � consumate in timp de 12 ore. Daca se intampla sa ramana mortar pentru a doua zi, el va � ferit de aer si de uscaciune.

La zidariile supuse umezelii, se foloseste mortar de var cu adios de ciment (mortar mixt) care se intareste mai repede decat mortarul de var, acest mortar se va folosi intr-o perioada de patru ore de la preparare.

•� Mortarul pe baza de ciment se prepara din nisip, ciment si apa. Prepararea se face in doua faze: intai se prepara amestecul uscat de ciment si nisip; dupa ce acesta este bine amestecat capatand o culoare uniforma, se adauga apa amestecandu-se pana la obtinerea unei paste omogene.

Mortarul de ciment face prize si se intareste mult mai repede decat cel de var, priza si intarirea depinzand de cimentul folosit. Din acest motiv, acest mortar se va prepara in cantitati reduse sip e masura intrebuintarii lui. Mortarul ramas dupa o ora de la preparare nu mai poate � folosit, priza si intarirea cimentului nu mai pot � impiedicate prin udarea mortarului sau ferindu-l de aer, cum se procedeaza in cazul mortarului de var. Mortarul de ciment se intrebuinteaza la unele zidarii de piatra si de caramida, la unele tencuieli si lucrari speciale, precum si la imbinarea elementelor prefabricate. Cand mortarul de ciment nu este su� cient de lucrabil i se adauga lapte de var obtinandu-se mortarul de ciment cu adios de var pentru lucrabilitate. Mortarele mixte pe baza de ciment pot � obtinute preparandu-le cu adios de var. Ele sunt mai lucrabile, devin mai plastice si crapa mai greu.

•� Mortare pe baza de ipsos. Sunt mortare preparate fara nisip, se folosesc la executarea tencuielilor gletuite, ornamentelor si pro� lelor.



In cazul in care acest mortar este amestecat cu nisip si var, el se poate folosi la zidirea blocurilor de beton sau a placilot pe baza de ipsos.

Nu este permis sa se adauge ipsos in mortarul de ciment, deoarece prin intarire cimentul se contracta, iar ipsosul se dilata, ceea ce impiedica legatura intre ele. Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici, pe masuta intrebuintarii lui deoarece ipsosul se intareste foarte repede si odata intarit nu mai poate � lucrat sau folosit.

•� Mortare pe baza de argila. Se obtin din argila si din nisip amestecate in anumite proportii stabilite de catre laboratorul de santier si framantate cu apa. Pentru a-i mari rezistenta, in mortar se mai adauga paie, calti etc. Aceste mortare se folosesc la lucrari de mica importanta si ferrite de apa, cum ar � cladirile zootehnice.

Un mortar pe baza de argila mai rezistent este mortarul in care se adauga var. acest mortar se intrebuinteaza la executarea zidariei din blocuri de pamant si la tencuirea unor pereti, dar tot la lucrari de mica importanta.

D. COMPOZITIILE MORTARELOR PENTRU ZIDARIE

Dozajele si cantitatile de materiale: Alegerea liantilor si a adaosurilor, alegerea nisipului si stabilirea dozajului pentru mortarele de zidarie se face in functie de marca mortarului ceruta de proiect, lucrabilitatea necesara (consistenta plastica), mijloacele de transport (segregare), natura caramizilor sau a altor material de zidit (adeziune, contractie), termenele de executare a zidariei (durata intaririi), umiditatea mediului si temperature aerului, precum si conditiile speci� c constructiei si regiunii. In tabelul 1 sunt prezentate dozajele pentru cateva tipuri de mortare, iar in tabelul 2 cantitatile de materiale pentru 1 m³ de mortar de zidarie.

Tabel 1

Marca mortarului

Tipul mortarului (dupa liantii folositi)

Dozajul in parti-volume

Ciment Var gras-pasta

Ipsos de constructive

Nisip

4 Var - 1 - 3-410 Var-ciment 1 1 - 1010 Ipsos-var - 0,5 1 325 Ciment-var 1 0,7 - 750 Ciment-var 1 0,4 - 5

100 Ciment 1 - - 4



Tabel 2

MarcaTipul mortarului

(liantul de baza: var sau ciment)

Cantitatile de materialeCiment marca

300 KgVar pasta Nisip

m³ Kg m³ Kg4 Var - 0,300 390 1,030 1340

10 Var-ciment 123 0,100 130 1,030 134025 Ciment-var 175 0,100 130 1,030 134050 Ciment-var 245 0,080 105 1,030 1340

100 Ciment 360 - - 1,030 1340

Observatii:

1). Cand se foloseste ciment marca 400 sau 250, dozajul se corecteaza prin micsorarea, respective marirea cantitatii de ciment cu 10%. 2). Cantitatile prezentate in tabelul de mai sus sunt numai informative, ele variind in functie de granulozitatea nisipului si de consistent mortarului. Cantitatile exacte se stabilesc prin incercari efectuate in laboratorul de santier. La prepararea mortarelor obisnuite se tine seama de faptul ca nisipul se um� a sub actiunea umiditatii. Dozajele aratate in tabelele de mai sus sunt stabilite pentru nisipul cu umiditatea de 2% sau mai mare. Daca este folosit nisip cu umiditatea sub 2%, cantitatile de lianti se maresc cu 10% in urma incercarilor facute in laboratorul de santier.

E. PREPARAREA MORTARULUI

Inainte de prepararea mortarului se face urmatoarea pregatire:a. Aprovizionarea cu material (nisip, var, ciment sau ipsos);b. Executarea varnitei de mortar sau instalarea malaxorului de mortar;c. Instalarea conductei de apa sau alimentarea cu cistern;d. Aducerea cutiilor pentru masurat nisip si liant.

Atat la prepararea manuala, cat si la cea mecanizata se vor avea in vedere urmatoarele conditii:

•� Dozarea exacta a componentilor mortarului;•� Amestecarea mortarului pana la omogenizare;•� Obtinerea unei cat mai bune lucrabilitati.

E.1. Prepararea manuala a mortarului Aceasta metoda se foloseste in cazul in care volumul lucrarilor este redus si punctul de lucru se a� a la o distanta mare fata de o central de mortare-betoane.



E.1.1. Mortarul de var se prepara astfel: se pune in varnita varul pasta in cantitatea stabilita prin reteta, se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire. Amestecarea se face cu ajutorul sapei de var. Se adauga nisipul dupa dozajul stabilit prin reteta, amestecandu-se cu sapa de var pana se obtine o pasta avand consistent potrivita si culoarea uniforma. Consistenta se veri� ca in varnita cu ajutorul conului etalon. Nisipul si varul pasta se masoara de obicei in volume, folosind cutii sau roabe al caror volum este cunoscut. Mortarele de var se prepara in locuri ferrite de intemperii, in apropierea gropilor de var si se pun in lucrare cel mult in 12 ore.

E.1.2. Mortarul de ciment se prepara tot in varnita. Si in acest caz nisipul se masoara in volum, iar cimentul in greutate. Se foloseste in acest caz cimentul ambalat in saci sau incarcat in cutii a caror capacitate este stabilita dinainte prin cantarire. Mortarul de ciment se prepara amestecand intai materialele uscate (nisipul sau cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana cand se obtine o pasta uniforma. Acest mortar se pune in lucru in cel mult o ora.

E.1.3. Mortarul de ciment cu adaos de var se prepara adaugand lapte de var in mortarul de ciment preparat pentru a-i mari lucrabilitatea.

E.1.4. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand mortarul de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment in amestec. Acest mortar mixt se mai prepara si astfel: se amesteca cimentul cu nisipul si peste acest amestec se toarna laptele de var in dozajele necesare. Toate mortarele mixte se pun in opera in cel mult o ora.

E.1.5 Mortarul de ipsos se prepara in cantitati mici in targa de mortar astfel: se toarna apa, se adauga ipsos si se amesteca bine cu mistria pana ce mortarul capata consistent “buna de lucru” (de lucrabilitate buna). Cand se adauga si nisip, acesta se pune in momentul in care amestecul ipsosului cu apa este aproape terminat.

E.1.6. Mortarul de ipsos-var se prepara din mortarul de var caruia i se adauga lapte de ipsos, dupa care se amesteca pana la omogenizare si se pune in opera in cel mult o ora daca nu i s-a adaugat un intarzietor de priza.

E.1.7. Mortarul de argila se prepara astfel: argila este intinsa pe o platform de scandura si se curate de corpuri straine, iar dupa aceea argila este pusa in cutii de lemn in care se inmoaie cu apa timp de 1-2 zile si se framanta bine pana cand se obtine o pasta omogena. In aceasta pasta se adauga nisip conform dozajului dat si se amesteca din nou pana la omogenizare.



Cand sunt necesare adaosuri de var, ciment, paie, calti etc., acestea se pun si se amesteca bine in mortarul de argila gata preparat.

E.1.8. Adaosurile plastifi ante de var sau argila in mortarele de ciment se introduce sub forma de pasta de var sau argila in cantitatile prescrise si la consistenta necesara, conform retetei de laborator. Se procedeaza astfel: peste pasta de var sau de argila inmuiata bine in apa se toarna amestecul de nisip si ciment bine omogenizat si se amesteca din nou pana cand mortarul devine la randul lui omogen. Mortarele de ciment cu adaosuri plasti� ante de var sau argila se pot folosi la zidarie dupa cel mult o ora de la preparare.

E.2. Prepararea mecanizata a mortarelor Aceasta metoda prezinta o serie de avantaje, cum ar � :

•� Dozare exacta a liantilor, a nisipului si a apei;•� Omogenizare mult mai buna;•� Scurtarea duratei de preparare a mortarului.

La prepararea mecanizata a mortarului se utilizeaza un malaxor (betoniera) alcatuit dintr-o toba cilindrica cu un ax prevazuta la partea superioara cu o palnie de alimente cu materiale. Axul este prevazut cu palete oblice sau elicoidale care executa afanarea materialelor componente. Mortarele se introduce in malaxor in urmatoarea ordine: apa, nisipul si apoi liantul (ciment, pasta de var). Daca in locul pastei de var se foloseste lapte de var, atunci intai se introduce acesta si apoi nisipul si cimentul. Durata amesteculuieste de cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. Dupa ce amestecarea s-a terminat, toba basculeaza, iar mortarul curge in vagonete, containere sau intr-un buncar de distributie. Dozarea se face cu dispozitive de dozare, cutii volumetrice sau roabe cu capacitate cunoscuta. Cand mortarele se prepara in betoniere obisnuite, ordinea introducerii materialelor este urmatoarea: apa, pasta de var, apoi nisipul si adaosul de ciment. Nisipul si cimentul se adauga numai dupa ce prin miscarea tobei se obtine un lapte de var omogen. Pentru obtinerea unor mortare deosebit de omogene este bine ca varul pasta sa � e mai intai transformat in lapte de var si apoi introdus la malaxat. Prin folosirea laptelui de var se reduce durata malaxarii, se permite alimentarea mecanizata a varului direct in toba malaxorului sau a betonierei si se asigura o omogenitate mai buna a amestecului. La santierele mari, prepararea mortarelor se face centralizat, in statii de mortare, care pot � � xe sau mobile. In aceste statii se efectueaza toate lucrarile necesare pentru mortare: adica ciuruirea si spalarea nisipului, dozarea automatizata, uneori si � uidizarea pastei de var.



Bibliogra� e•� Cartea zidarului•� Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere – autor D. Plesoianu

Intrebari1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?2. In ce se face stingerea manuala a varului bulgari?3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea

varului?6. Ce se intelege prin lapte de var?7. Cand varul stins devine var-pasta?8. Ce operatii sunt efectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul

varului pasta?9. Dupa cata vreme de la stingere este recomandata folosirea varului

pasta?10. Cand se foloseste stingerea mecanizata a varului?11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului

bulgari?12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?13. Care este granulatia nisipului?14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa � e

considera curat?15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarului?16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea

mortarelor?20. In cat se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a

mortarului fata de cea manuala?22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?

TEST 1 DE AUTOEVALUARE

La propozitiile de mai jos folositi litere A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A = Adevarat, f = Fals): 1. Stingerea varului se poate face manual sau mecanizat. A/F 2. Stingerea mecanizata a varului se face in varnita. A/F



3. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F 4. Bulgarii de var se introduce in varnita manual. A/F 5. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a evaporat. A/F 6. Groapa de var se pardoseste cu scanduri de brad. A/F 7. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei de stingere. A/F 8. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru stingerea varului instalatii special prevazute cu stingatoare. A/F 9. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F 10. Mortarele simple folosesc doi lianti, iar cele mixte trei. A/F 11. Dozajul este proportia de material ce intra in componenta unui mortar. A/F 12. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg). A/F 13. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. A/F 14. In cazul mortarelor hidraulice liantii se intaresc in aer. A/F 15. Mortarul pe baza de var va � consumat in timp de doua saptamani, iar cel pe baza de ciment in timp de 12 ore. A/F 16. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var ce contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F 17. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment care contine una parte ciment si patru parti nisip. A/F 18. Durata de amestecare a mortarului este cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. A/F 19. Pentru cantitati mai mari mortarul se prepara centralizat in statii de mortare-betoane. A/F

19A 18A 17A 16A 15F 14F 13A 12A 11A 10F 9F 8A 7F 6F 5A 4F 3A 2F 1A



1. Varul bulgari se stinge …………… sau ……………2. Stingerea manuala a varului se face in ……………



3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul ……………4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a

……………5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta, se folosesc pentru

stingerea varului, …………… special prevazute cu ………… de var.6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre ….. si ….. mm.7. Mortarele simple folosesc ………… lianti, iar cele mixte ……………8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste

……………9. Masurarea componentelor unui mortar se face ………...…… (sub

forma de parti) sau sub forma de …………… (in Kg).10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de ………..…… de santier.11. Mortarul pe baza de var va � consumat in timp de …... ore, iar cel pe

baza de ciment in de …... ora.12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de ……………, ce contine

una parte …………… si 3-4 parti ……………13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ………......……, ce

contine una parte …………… si 3-4 parti ……………14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin …...…. minute si

este stabilita in urma ……………15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in ……………

de mortare-betoane.16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita

………..……, se adauga …………… necesara si se amesteca pana se obtine un …………… subtire, dupa care se adauga ……..……… amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o ……..……… avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.

17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele …………… (….. cu …..), dupa care se adauga ….. necesara si se amesteca pana se obtine o ….. uniforma.

18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul de ……………, in care se adauga …………… necesar, amestecandu-se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete …………… in amestec.


1. Varul bulgari se stinge manual sau mecanizat.2. Stingerea manuala a varului se face in varnita.3. Varul se introduce in varnita cu ajutorul lopetilor.4. Varul pasta se obtine in momentul in care apa din laptele de var s-a

evaporat.



5. In cazul cand se doresc cantitati mari de var pasta se folosesc, pentru stingerea varului, instalatii special prevazute cu stingatoare de var.

6. Nisipul are o granulatie cuprinsa intre 0 si 3 mm.7. Mortarele simple folosesc un liant, iar cele mixte doi.8. Proportia de material ce intra in componenta unui mortar se numeste

dozaj.9. Masurarea componentelor unui mortar se face volumetric (sub forma

de parti) sau sub forma de greutate (in Kg).10. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier.11. Mortarul pe baza de var va � consumat in timp de 12 ore, iar cel pe

baza de ciment in de 1 ora.12. Mortarul marca M4 este un mortar pe baza de var, ce contine una parte

var si 3-4 parti nisip.13. Mortarul marca M100 este un mortar pe baza de ciment, ce contine una

parte ciment si 3-4 parti nisip.14. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este

stabilita in urma incercarilor.15. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in statii de

mortare-betoane.16. Mortarul de var se prepara manual astfel: se pune in varnita varul pasta,

se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine un lichid subtire, dupa care se adauga nisipul amestecandu-se cu sapa de var pana cand se obtine o pasta avand consistenta potrivita si culoarea uniforma.

17. Mortarul de ciment se prepara manual amestecand intai materialele uscate (nisipul cu cimentul), dupa care se adauga apa necesara si se amesteca pana se obtine o pasta uniforma.

18. Mortarul de var cu adaos de ciment se obtine preparand intai mortarul de var gras, in care se adauga cimentul necesar, amestecandu-se bine pana cand culoarea mortarului devine uniforma, adica nu mai apar pete de ciment in amestec.

A. CONDITII TEHNICE CARE TREBUIE INDEPLINITE DE MORTARELE PENTRU ZIDARIE SI TENCUIELI

Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele de zidarie se refera la o serie de caracteristici pe care le au mortarele si anume:

•� Consistenta;•� Plasticitatea;•� Segregarea;•� Durata intaririi;•� Contractia;



•� Adeziunea;•� Rezistenta la compresiune.

A.1. Consistenta mortarului Este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti � ne ale nisipului, de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. In functie de dozajul acestora, mortarele pot � vartoase, plastice sau � uide. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon (Fig. 1) in laboratoarele de santier. Conul etalon se compune dintr-o parte conica, gradata pe partea lateral in centimetri, la care se ataseaza un maner din teava. Este confectionat din table galvanizata, iar in interiorul conului se a� a plumb care aduce conul la greutatea de 300 gr.

Pentru a determina consistenta mortarului, conul se aseaza in pozitie verticala pe suprafata mortarului. Este lasat sa se scufunde liber sub propria greutate, iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul de gradatii pana la care conul s-a scufundat. Astfel, consistenta mortarului reprezinta numarul de centimentri cu care s-a scufundat conul. Pentru ca diferite zidarii si tencuieli sa poata � lucrate usor si sa � e rezistente, consistenta mortarului trebuia sa � e in anumite limite (Tabel 1), conform STAS 1030-70:

Obiective ajutatoare C3.1. Veri� carea consistentei mortarului; C3.2. Veri� carea plasticitatii mortarului; C3.3. Veri� carea segregarii mortarului; C3.4. Veri� carea contractiei mortarului; C3.5. Veri� carea adeziunii mortarului; C3.6. Veri� carea rezistentei la compresiune (marca mortarului); C4.1. Transportarea mortarului pe orizontala; C4.2. Transportarea mortarului pe verticala.

ACTIVITATI DE INVATAREa) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a

se putea trece la dobandirea deprinderilor practice;b) Executa practice toate operatiile ce tin de: •�Veri� carea calitatii mortarelor; •�Transportul mortarelor.

Fig. 1. Conul etalon



Tabel 1

Tipul de zidarie Valoarea consistentei (cm)

Zidarie din caramizi sau blocuri pline 8-13

Zidarie din caramizi sau blocuri ceramice cu goluri 7-8

Zidarie din piatra sau blocuri de beton compact 4-7Zidarie din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat 11-12

Tipuri de tencuieli manuale Valoarea consistentei (cm)

Pentru sprit 12-13

Pentru grund 9-11

Pentru stratul vizibil 13-14

A.2. Plasticitatea Este denumita si lucrabilitatea mortarului si consta in posibilitatea acestuia de a lua orice forme, deci de a putea � prelucrat usor. Cu cat mortarul contine mai multe parti � ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. Plasticitatea mortarelor se stabileste prin incercari pentru a putea � manevrat usor.

A.3. Segregarea Este tendinta de separare a partilor � ne ale nisipului si cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor, containerelor, roabelor si galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a � omogen, motiv pentru care inainte de a � pus in lucru acesta trebuie amestecat din nou. Pentru micsorarea gradului de segregare, in conditii de laborator sau iau masuri cum ar � : adaugarea de liant sau scoaterea unui anumit procent de granule mari sau mici. Este abolut necesara stabilizarea tendintei de segregare, in special la mortarele care transportate la distanta in containere incarcate pe vehicule sau cu pompe de mortar.

A.4. Durata intaririi Este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori:

•� Natura liantului – astfel mortarele de ipsos se intaresc foarte repede, cele de ciment mai incet, iar cele de var foarte incet.

•� Consistenta mortarului – astfel mortarele � uide cu mai multa apa su mai mult nisip � n se intaresc mai incet decat cele vartoase;



•� Temperatura aerului – pe timp friguris mortarele se intaresc mai incet, deoarece evaporarea apei din mortar se face mult mai greu.

A.5. Contractia Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se observa in momentul in care au aparut � suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei, fapt ce duce la micsorarea rezistentei zidariei. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si prea � uide. Mortarele cu lianti care se intaresc incet si cu o compozitie granulometrica buna a nisipului se contracta putin. Contractia se impiedica prin folosirea unui nisip cu granulometrie bine aleasa si printr-un mic adaos de var (mortar de ciment cu adaos de lapte). In general, mortarele vartoase se contracta foarte putin. Laboratorul de santier are sarcina de a face incercarile necesare, astfel ca la zidarie sa se foloseasca mortare care sa nu se contracte decat foarte putin pentru a impiedica aparitia � surilor si crapaturilor.

A.6. Adeziunea Este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor mici, etc. In caz contrar, zidaria nu capata rezistenta necesara producandu-se o alunecare a randurilor de caramizi pe mortar, atat pe lungime, cat si pe latimea zidariei. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. Mortarele cu intarire rapida adera mai slab decat cele cu intarire mai lenta, iar cele cu consistenta vartoasa adera mai greu la caramizi sau beton decat cu cele cu consistenta plastica. De asemenea, mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a � folosite in zidarie. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absortie a apei (caramida obisnuita cu grad de absortie a apei de peste 8%), adera bine cu mortarul, iar zidaria rezultata este rezistenta.

A.7. Rezistenta la compresiune Se determina pe cuburi cu latura de 7.07 cm si se masoara prin forta de compresiune pe care o poate suporta un asemenea cub de mortar pe 1 cm2 de suprafata supusa acestei forte pana la rupere. Rezistenta la compresiune variaza, marindu-se in timp, pe masura ce mortarul se intareste. Rezistenta la compresiune a mortarului de ciment si a mortarului de ciment cu adaos de var sau argila, determinate dupa 28 zile de la preparare, se numeste marca mortarului. Daca rezistenta se determina dupa 3 zile de intarire, se constata ca nu se ajunge decat la 25% din marca mortarului, iar dupa 90 de zile poate ajunge cu 30% mai mare decat marca mortarului.



In functie de rezistenta minima la compresiune stabilita dupa 28 zile de la prepararea mortarului, acestea se clasi� ca in urmatoarele marci: M4, M10, M25, M50 si M100. Deoarece mortarele de var nu se intaresc la 28 de zile si la 90 de zile, cand se obtine rezistenta minima la compresiune de 4 Kgf/cm2 , 2, adica rezistenta minima la compresiune este de 2 Kgf/cm2 .

B. TRANSPORTUL MATERIALELOR PENTRU LUCRARIDE ZIDARIE

Prin transportul materialelor se intelege atat transportul orizontal cat si transportul vertical (la diferite niveluri). De viteza si de ritmicitatea transportului sepinde incadrarea in gra� cul de executie a lucrarilor. Transportul materialelor implica doua faze: prima, cand materialele sunt aduse de la producator la societatea constructoare; iar a doua, de la sediul � rmei, pe santier la punctele de lucru. Zilnic se intocmesc gra� ce de aprovizionare correlate cu cele de executie astfel incat sa � e eliminate timpii morti (descarcarea materialelor la depozitele societatii si incarcarea pentru transport la punctele de lucru pa santier). In acest fel se elimina serviciile de receptie si pastrare a materialelor in depozite. Prin introducerea gra� celor zilnice de livrari s-au obtinut o serie de avantaje cum ar � :

•� Eliminarea depozitelor la sediul societatii precum si in santier, la punctele de lucru;

•� Eliminarea receptiilor inutile;•� Sporirea disciplinei in santier; marirea mobilitatii echipelor;•� Reducerea consumului speci� c de materiale;•� Eliminarea degradarii unor materiale prin depozitare.

Mijloacele folosite la transportul materialelor trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:

•� Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara stirbituri;

•� Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze starea de omogenizare si in special mortarul de ciment se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;

•� Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe palete (caramizi, blocuri mici ceramice, placi sau fasii de ipsos sau BCA- beton cellular autoclavizat-, saci de ciment sau var etc.) care, cu ajutorul mijloacelor de ridicat, materialele sunt usor de incarcat si descarcat.



B.1. Transportul materialelor pe orizontala Se face cu ajutorul autobetonierelor, basculantelor, remorcilor, roabelor, carucioarelor, scafelor metalice, tomberoanelor, vagonetelor, containerelor, benelor speciale pentru mortar sau beton, bene basculante etc.

B.2. Transportul materialelor pe verticala Se executa cu ajutorul: scripetilor, elevatoarelor, transportoarelor cu banda, macaralelor Pionier, macaralelor turn, pompelor pentru mortar etc.

Bibliogra� e:•� Cartea zidarului;•� Utilaje pentru constructia drumurilor forestiere- autor D. Plesoianu.

Intrebari

1. Care sunt conditiile tehnice care trebuie indeplinite de catre mortarele de zidarie?

2. Ce se intelege prin consistenta mortarului?3. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea

de masura prin care se exprima acestea?4. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?

Dar a mortarelor pentru tencuieli?5. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?6. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?7. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?8. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?9. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?10. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?11. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?12. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele

adera mai bine la suprafete?13. Ce se intelege prin marca mortarului?14. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunoasteti?15. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra� celor zilnice

de livrari?16. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile

folosite la transportul pe orizontala si verticala a materialelor?



TEST 1 DE AUTOEVALUARE

La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A= Adevarat si F= Fals):

1. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti � neale ale nisipului, de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F 2. In functie de dozaj, mortarele pot � vartoase, plastice sau � uide. A/F 3. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon, in laboratoarele de santier. A/F 4. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul lui se a� a plumb care aduce conul la greutatea de 1000 gr. A/F 5. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F 6. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa � e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F 7. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F 8. Cu cat mortarul contine mai putine parti � ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. A/F 9. Plasticitatea mortarului se micsoreaza prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F 10. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F 11. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a � omogen A/F 12. Mortarul, inainte de a � pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F 13. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F 14. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului care se observa in momentul in care au aparut � suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F 15. Aparitia � surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F 16. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment si prea � uide. A/F



17. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F 18. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F 19. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. A/F 20. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat a celora cu intarire lenta. A/F21. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a � folosite in zidarie. A/F 22. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. A/F 23. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2

dupa 28 zile de la turnare. A/F 24. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare, mortarele se clasi� ca in urmatoarele marci: M4, M10, M25, M50 si M100. A/F 25. Gra� cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale. A/F



1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca…………., sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia, adeziunea, rezistenta la compresiune.

2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti ………….. ale nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de ……….. folosita la amestecare.

3. In functie de ………., mortarele pot � vartoase, plastice sau � uide.4. Consistenta se determina cu ajutorul conului …………… in

laboratoarele de santier.5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune

dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in ……………., la care se atasaza un maner din teava. Are o greutate de ………gr.

6. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de ………….si de ……………..



7. Cu cat mortarul contine mai multe parti……………..si …………….., cu atat este mai plastic, mai usor de ……………. si de folosit la zidarie.

8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari de ……………si ………….

9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin adaugarea unei cantitati de ………………sau ………………….

10. Segregarea este tendinta de……………………a partilor � ne ale nisipului si cimentului de granulele ……………de …………….., care dupa un anumit timp, se lasa la ……………….. varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.

11. Mortarul, inainte de a � pus in lucru, trebuie ……………… din nou pentru al scoate din starea de segregare.

12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita…………... la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperatura aerului.

13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin…………….. volumului care se observa in momentul in care au aparut…………….. si chiar……………….. in mortarul din rosturile zidariei.

14. Aparitia � surilor si crapaturilor duce la micsorarea ……………… zidariei

15. Contractia este mare in special ma mortarele cu dozaj……………. de ciment si ……………� uide.

16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a ………….la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc.

17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai…………. Decat a celora cu intarire……….

18. Mortarele adera slab la caramizile dublu prestate pentru fatade, daca acestea nu sunt bine……………inainte de a � folosite in zidarie.

19. Un material de zidarie cu fata…………..si cu grad bun de …………….. de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.

20. Marca mortarului este rezistenta la ………….. a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa …….. zile de la turnare.

21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 de zile de la preparare, mortarele se clasi� ca in urmatoarele………………: M4; M10; M25; M50 si M100

22. Gra� cul de executie a lucrarilor depinde de ……………. si de ………………… transportului de materiale.

23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:

•� Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier………. si fara…………;



•� Mortarul se va incarca usor, nu se va …………… si se va cauta sa se pastreze starea de …………… si in special mortarul de ciment se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;

•� Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe ………..

RASPUNS LA TESTUL 2 DE ATUOEVALUARE

1. Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele, sunt: consistenta, plasticitatea, segregarea, durata intaririi, contractia, adeziunea, rezistanta la compresiune.

2. Consistenta mortarului depinde de continutul de parti � neale ale nisipului, cimentului, varului si de cantitatea de apa folosita la amestecare.

3. In functie de dozaj, mortarele pot � vartoase, plastice sau � uide.4. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon in laboratoarele de

santier.5. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata si se compune

dintr-o parte conica, gradate pe partea laterala in centrimetri, la care se ataseaza un maner din teava. Are o greutate de 300 gr.

6. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a lua diferite forme.7. Cu cat mortarul contine mai multe parti � ne si liant, cu atat este mai

plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie.8. Plasticitatea mortarului se mareste prin adaugarea in cantitati mai mari

de nisip si liant. 9. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si prin

adaugarea unei cantitati de var sau argila.10. Segregarea este tendinta de separare a partilor � ne ale nisipului si

cimentului de granulele mari de nisip, care dupa un anumit timp, se lasa la fundul varnitelor, containerelor, roabelor sau galetilor in care este depozitat sau transportat mortarul.

11. Mortarul, inainte de a � pus in lucru, trebuie amestecat din nou pentru al scoate din starea de segregare.

12. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la compresiune. Acest timp depinde de urmatorii factori: natura liantului, consistenta mortarului, temperature aerului.

13. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin micsorarea volumului care se observa in momentul in care au aparut � suri si chiar crapaturi in mortarul dn rosturile zidariei.

14. Aparitia � surilor si crapaturilor duce la micsorarea rezistentei zidariei.15. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mare de ciment si

prea � uide.



16. Adeziunea, este proprietatea mortarului de a adera la suprafata caramizilor, blocurilor mici etc.

17. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai claba decat a celora cu intarire lenta.

18. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea nu sunt bine udate inainte de a � folosite in zidarie.

19. Un material de zidarie cu fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de peste 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta.

20. Marca mortarului este rezistenta la compresiune a unui cub cu latura de 7,07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2 dupa 28 de zile de la turnare.

21. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare, mortarele se clasi� ca in urmatoarele marci: M4; M10; M25; M50 si M100.

22. Gra� cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale.

23. Mijloacele folosite la transport, trebuie sa corespunda categoriei materialelor si conditiilor de lucru, astfel:

•� Materialele care se pot sparge trebuie sa ajunga in santier intregi si fara stirbituri;

•� Mortarul se va incarca usor, nu se va risipi si se va cauta sa se pastreze starea de omogenizare si in special mortarul de ciment, se va transporta si se va pune in opera cat mai repede posibil;

•� Pentru evitarea operatiilor in plus, se va folosi aranjarea materialelor pe palete.

TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 1

TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR LIANTILOR SI AGREGATELOR:


A. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 0.50 m3 pentru stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc;

B. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10, M25, M50, M100, in functie de dozajul volumetric;

C. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul in parti volumetrice;

D. Sa se determine consistenta mortarului preparat.

Aceste test de evaluare practica va avea loc in atelier.



TEST DE EVALUARE PRACTICA - PROIECT 2

TEMA: STABILIREA VOLUMELOR SI GREUTATILOR LITANTILOR SI AGREGATELOR:


E. Confectioneaza din scandura o cutie cu un volum de 1.00 m3 pentru stabilirea capacitatii la agregate, var, ciment etc.;

F. Sa se pregateasca componenetele mortarului pentru marcile M4, M10, M25, M50, M100 in functie de greutatea componentelor;

G. Sa se prepare 0.50 mc mortar marca M4 in functie de dozajul stability in urma cantaririi;

H. Sa se determine consistenta mortarului preparat.A ceste teste de evaluare practica va avea loc in atelier.


La propozitiile de la 1 la 38, raspundeti in scris:

1. Ce metode se pot folosi pentru stingerea varului?2. In ce se face singerea manuala a varului bulgari?3. Ce rol are sita montata la gura de evacuare a varnitei?4. Care sunt operatiile care trebuie urmate la stingerea varului in varnita?5. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite de o groapa pentru stingerea

varului?6. Ce se intelege prin lapte de var?7. Cand varul stins devine var-pasta?8. Ce operatii sunt effectuate pentru a impiedica uscarea sau inghetul

varului pasta?9. Dupa cata vreme de la stingere, este recomandata folosirea varului-

pasta?10. Cand se foloseste stingerea mencanizata a varului?11. Care sunt operatiile de urmat in cazul stingerii mecanizate a varului

bulgari?12. Care sunt avantajele pe care le prezinta stingerea mecanizata a varului?13. Care este granulatia nisipului?14. Care este continutul de argila, praf sau pamant pentru ca nisipul sa � e

considerat curat?15. Care sunt liantii folositi la prepararea mortarelor?16. Ce se intelege prin mortare aeriene si mortare hidraulice?



17. Dupa liantul de baza folosit, de cate feluri sunt mortarele?18. De catre cine este stabilita componenta exacta a mortarelor?19. Care sunt operatiile pregatitoare care se fac inainte de prepararea

mortarelor?20. In cat timp se pune in lucru mortarul de var? Dar cel de ciment?21. Care sunt avantajele pe care le prezinta prepararea mecanizata a

mortarului fata de cea manuala?22. Unde se executa prepararea cantitatilor mari de mortare?23. Care sunt conditiile tehnice catre trebuie indeplinite de catre mortarele

de zidarie?24. Ce se intelege prin consistenta mortarului?25. Cu ce aparat se determina consistenta mortarului si care este unitatea

de masura prin care se exprima aceasta?26. Intre ce limite este cuprinsa consistenta mortarelor folosite la zidarie?

Dar a mortarelor pentru tencuieli?27. Ce se intelege prin plasticitatea mortarului?28. Cum se poate mari plasticitatea unui mortar?29. Ce calitate a mortarului se pierde prin segregare?30. Ce se intelege prin durata intaririi unui mortar?31. Care sunt factorii de care depinde durata de intarire?32. Prin ce se caracterizeaza contractia mortarelor?33. Ce se intelege prin adeziunea mortarului la suprafete?34. Dintre mortarele cu intarire lenta sau intarire rapida, care dintre ele

adera mai bine la suprafete?35. Ce se intelege prin marca mortarului?36. In functie de marca mortarului, cate tipuri de mortare cunosteti?37. Care sunt avantajele pe care le prezinta introducerea gra� celor zilnice

de livrari?38. Care sunt dispozitivele, uneltele, masinile, utilajele si instalatiile

folosite la transportul pe orizontala sip e verticala a materialelor?

La propozitiile de la 38 la 82, folositi literele A sau F pentru a prezica tipul a� rmatiei (A= Adevarat, F= Fals):

9. Stingerea varului se poate face manual sau mencanizat. A/F 40. Stingerea mecanizata sa varului se face in varnita. A/F 41. Sita montata la gura de evacuare a varnitei are rolul de a impiedica corpurile straine sa patrunda in groapa de var. A/F 42. Bulgarii de var se introduce in varnita, manual. A/F 43. Varul pasta se obtine in momentul in care apa sin laptele de var s-a evaporat. A/F



44. Groapa de var se pardoseste cu sanduri de brad. A/F 45. Varul stins se poate folosi imediat dupa terminarea operatiei de stingere. A/F 46. In cazul cand sunt necesare cantitati mari de var pasta, se foloseste, pentru stingerea varului, instalatii speciale prevazute cu stingatoare de var. A/F 47. Granulatia nisipului folosit la prepararea mortarelor este cuprinsa intre 0 si 7 mm. A/F 48. Mortarele simple folosesc doi lianti iar cele mixte trei. A/F 49. Dozajul este proportia de materiale ce intra in componenta unui mortar. A/F 50. Materialele ce intra in componenta unui mortar sunt masurate volumetric (sub forma de parti) sau sub forma de greutate (in Kg.). A/F 51. Dozajul este stabilit printr-o reteta data de laboratorul de santier. A/F 52. In cazul mortarelor hidraulice, liantii se intaresc in aer. A/F 53. Mortarul pe baza de avr va � consumat in timp de doua saptamani iar cel de baza de ciment in timp de 12 ore. A/F 54. Mortarul marca 4 este un mortar pe baza de var ce contine una parte var si 3-4 parti nisip. A/F 55. Mortarul marca 100 este un mortar pe baza de ciment care contine una parte ciment si 4 parti nisip. A/F 56. Durata de amestecare a mortarului este de cel putin 3 minute si este stabilita in urma incercarilor. A/F 57. Pentru cantitati mai mari, mortarul se prepara centralizat in statii de mortare- betoane. A/F 58. Consistenta este caracteristica mortarului care depinde de continutul de parti � neale ale nisipului, de ciment sau var si de cantitatea de apa folosita la amestecare. A/F 59. In functie de dozaj, mortarele pot � vartoase, plastice sau � uide. A/F 60. Consistenta se determina cu ajutorul conului etalon, in laboratoarele de santier. A/F 61. Conul etalon este confectionat din tabla galvanizata iar in interiorul lui se a� a plumb care adduce conul la greutatea de 1000 gr. A/F 62. Pentru a determina consistenta mortarului, conul etalon este lasat sa se scufunde in masa de mortar, liber, in pozitie orizontala sub propria greutate iar cand miscarea a incetat, se citeste numarul de gradatii in mm pana la care conul s-a scufundat. A/F 63. Pentru o buna lucrabilitate, consistenta mortarului trebuie sa � e cuprinsa intre 5 si 15 cm pentru mortare de zidarie si intre 10 si 20 cm pentru mortare folosite la tencuieli. A/F 64. Plasticitatea este proprietatea mortarului de a se intari. A/F



65. Cu cat mortarul contine mai putine parti � ne si liant, cu atat este mai plastic, mai usor de prelucrat si de folosit la zidarie. A/F 66. Plasticitatea mortarului se miscoreaza prin adaugarea in cantitati mai mari de nisip si liant. A/F 67. Marirea plasticitatii mortarelor de ciment se poate obtine si adaugarea unei cantitati de var sau argila. A/F68. Prin segregare se pierde calitatea mortarului de a � omogen. A/F 69. Mortarul, inainte de a � pus in lucru trebuie amestecat din nou. A/F 70. Durata intaririi este timpul necesar pentru ca mortarul sa capete o anumita rezistenta la intindere. A/F 71. Contractia mortarelor se caracterizeaza prin marirea volumului care se observa in momentul in care au aparut � suri si chiar crapaturi in mortarul din rosturile zidariei. A/F 72. Aparitia � surilor si crapaturilor duce la marirea rezistentei zidariei. A/F 73. Contractia este mare in special la mortarele cu dozaj mic de ciment si prea � uide. A/F 74. Mortarele vartoase se contracta foarte mult. A/F 75. Adeziunea este proprietatea mortarului de a adera; a suprafata caramizilor, blocurilor mici etc. A/F 76. Adeziunea mortarelor depinde de natura liantului si de natura, categoria si calitatea caramizilor sau a altor materiale care se folosesc la zidarie. A/F 77. Aderenta mortarelor cu intarire rapida este mai buna decat a celora cu intarire lenta. A/F 78. Mortarele adera slab la caramizile dublu presate pentru fatade, daca acestea sunt bine udate inainte de a � folosite in zidarie. A/F 79. Un material de zidarie ci fata poroasa si cu grad bun de absorbtie de sub 8%, adera bine cu mortarul iar zidaria rezultata este rezistenta. A/F 80. Marca mortarului este rezistenta la intindere a unui cub cu latura de 7.07 cm repartizata pe o suprafata de 1 cm2

dupa 28 zile de la turnare. A/F 81. Dupa rezistenta la compresiune stabilita la 28 zile de la preparare, mortarele se clasi� ca in urmatoarele marci: M4, M10, M25, M50 si M100. A/F 82. Gra� cul de executie a lucrarilor depinde de viteza si de ritmicitatea transportului de materiale. A/F



TEHNOLOGIA MESERIEIMODUL 5: UTILIZAREA DOCUMENTATIEI

DE EXECUTIE ELEMENTELE CONSTRUCTIILOR




CONSTRUIREA ZIDULUITRASAREA ZIDULUI

A. Introducere De modul cum se realizeaza trasarea, depinde atat structura de rezistenta a unei cladiri cat si aspectul sau interior si exterior . Trasarea se face pe fundatii, plansee sau pe zidurile inferioare (cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de executie.

B. Modalitati de marcare a liniilor Inainte de executarea zidurilor are loc o trasare a acestora. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot � marcate cu scanduri, sipci, sau sfori ori insemnate pe planseu sau pe zidaria inferioara prin linii trasate cu creionul sau imprimate cu sfoara trecuta prin praf de creta. La metoda de trasarea cu sfoara se procedeaza astfel: se imbiba sfoara in vopsea sau praf de creta, este prinsa la capete de catre doi muncitori care vor � xa sfoara intre cele doua puncte ce vor � unite printr-o linie. Cel de-al treilea muncitor va prinde sfoara de mijlocul ei, o va ridica de la sol dupa care o va lasa brusc, ea lasand un marcaj de vopsea pe suport(fundatie, perete, planseu Fig.1). Linie lasata de sfoara imbibata in vopsea sau praf de creta.

Lucrarile de trasare sub cota zero(± 0,00), se fac inainte de executarea fundatiei. Punctele si axele materializate pe teren la trasarea fundatiei trebuie sa � e folosite ca puncte si axe de referinta pentru trasarea peretilor pe plansee. Lucrarile de trasare peste cota zero(±0,00) se repeta pe � ecare planseu in parte.

C. Instrumente folosite la trasarea peretilor- metrul; folosit la masurarea lungimilor, grosimilor si inaltimilor;- dreptarul; se foloseste la trasarea si veri� carea liniilor drepte si a

suprafetelor plane.- coltarul (echerul, ghiunia, vinclul); serveste la veri� carea si trasarea

unghiurilor drepte;

Fig.1. Trasarea conturului peretilor pe fundatie cu ajutorul sforii trecute prin vopsea sau praf de creta.



- � rul cu plumb(cumpana); se veri� ca verticalitatea diferitelor elemente ale constructiei;

- furtunul de nivel; se foloseste la stabilirea orizontalitatii si verticalitatii elementelor de constructii.

- Abstecul; foloseste zidarului pentru a pastra si veri� ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida. Intre abstecuri se intinde o sfoara iar dupa executarea � ecarui rand de zidarie, sfoara se muta la randul urmator.

In locul bornelor (� xate in afara planului cladirii), indicarea laturilor peretilor se poate face cu ajutorul unor scanduri � xate pe pamant (� g.3)Marcajele de pe borne (cuie, crestaturi) La trasarea liniei exterioare a zidului (� g.4), se unesc cu o sfoara solida marcajele lasate pe bornele de la trasarea fundatiei. De aceasta sfoara, se leaga � rul cu plumb, care va indica un punct pe fundatie. Localizand astfel doua puncte pe fundatie, ce vor � unite cu o sfoara, vor � xa latura exterioara a zidului. Dupa zidirea primului rand de caramizai si veri� carea trasarii, scandurile, sipcile sau insemnarile cu creta, nu mai sunt necesare, dar trebuie sa se pastreze sfoara intinsa care ajuta la zidirea succesiva a � ecarui rand de caramizi.

Fig.2. Instrumente pentru masurat orizontalitatea si verticalitatea;a) dreptar;b) coltare;c) � r cu plumb;d) nivela (boloboc);e) furtun de nivel

Fig.3. Marcarea santurilor pentru fundatii si ziduri cu ajutorul scandurilor

Fig.4. Trasarea pe fundatie a liniilor exterioare zidului



La colturile zidurilor, sfoara se � xeaza cu ajutorul unor scoabe sau se leaga de abstecuri sau sabloane pentru a se mentine intinsa. La trasarea golurilor de usi si ferestre, se folosesc sabloane din lemn sau metal, asezate cu exactitate in goluri si sustinute cu proptele in timpul lucrului.

D. Trasarea axelor de referinta ale cladirii(axele peretilor exterior care delimiteaza cladirea) marcate prin borne pe teren La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la care se utilizeaza dreptarul si echerul (Fig.5). se procedeaza astfel: avandu-se trasata una dintre laturi (AB), se pozitioneaza dreptarul pe linia AB in asa fel incat punctele A si B sa se aseze pe dreptar. In acest punct se asaza coltul de 90 grade a echerului care se sprijina cu una din laturi pe dreptar, putandu-se astfel trasa linia AA1, perpendicular pe linia AB. Pe linia nou create (AA1), se poate marca lungimea unui zid (a) data de latura AC. La fel se procedeaza si la obtinerea laturii BD.

La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza bornele � xate in afara planului cladirii. Se unesc cu o sfoara solida punctele marcate prin cuie sau crestaturi pe borne iar de sfoara bine intinsa se leaga � rul cu plumb care va marca laturile sau axa peretelui.

E. Trasarea axelor a) peretilor transversali, notate in proiect astfel: a, b, c b) peretilor longitudinali, notate in proiect astfel: 1 , 2 ,3

Fig. 6. Trasarea aliniamentelor drepte

Fig. 7. Fixarea axelor longitudinale si transversale

Fixarea axelor cladirii se face pe borne montate in afara planului cladirii.

Fig. 5. Trasarea aliniamentelor paralele



F. Determinarea inaltimii peretilor In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00 m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris si fata de ea se � xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari. Ea se traseaza cu dreptarul si cu nivela sau cu furtunul de nivel. Stabilirea orizontalitatii cu ajutorul furtunului de nivel se face astfel: unul din cei doi muncitori(se lucreaza in echipa de doi) stabileste pe perete inaltimea de un metru prin marcarea unui semn cu creionul si va � xa nivelul apei din tubul de sticla la semnul marcat pe perete . Celalalt muncitor va apropia si el tubul de sticla a furtunului de perete. Cand miscarea apei s-a stabilizat in furtun, poate si al doilea muncitor sa marcheze un semn pe perete in dreptul nivelului apei din tubul ce-i apartine. Continuand din loc in loc aceasta modalitate de marcare, se pot obtine mai multe puncte de reper care prin unirea lor, duc la obtinerea unei linii (linie de vagris) orizontale de la care se pot trasa alte cote. La deplasarea furtunului, capetele acestuia, vor � astupate evitandu-se totodata gatuirea lui pentru a permite circulatia in voie a apei. Tehnica lucrului cu furtunul de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante.

Cota care stabileste inaltimea zidului este a, cota care va � veri� cata prin masurare cu ajutorul metrului sau ruletei pe masura ce se construieste zidul.

G. Determinarea nivelului de rezemare a planseului Se face prin masurare pe perete, din loc in loc, de la linia orizontala(linia de vagris). Trasarea zidului se va face numai pana la aceasta cota, cota de la care va incepe executia planseului.

a - Inaltimea zidului (inaltimea la care se va monta planseul)

b - Latimea planseului

H. Marcarea golurilor din pereti Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea golurilor in pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep de la un anumit nivel al zidului, trasarea se va face mai tarziu.

Fig.8. Marcarea inaltimii pereteluia- Inaltimea zidului



Bibliogra� e:•� Cartea zidarului•� Constructii si tehnologia lucrarilor: autori R.Constantinescu, C.Pavel,

V. Voinescu;•� Desen tehnic – autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu, Radu

Margineanu.

Intrebari:1. Care este suportul pe care se asaza cladirile?2. Cu ce se pot marca liniile zidurilor la trasare?3. Care sunt instrumentele folosite la trasarea liniilor?4. Care sunt unitatile de masura urilizate in constructii?5. Cu ce se � xeaza sfoara la colturile zidului, pentru ca asezarea

caramizilor in zid sa se faca dupa o linie dreapta?6. Cum se procedeaza la trasarea aliniamentelor paralele?7. Cum se procedeaza la trasarea liniei orizontale cu ajutorul furtunului

de nivel?8. Pe ce principiu se bazeaza aceasta metoda de trasare?9. Cum se numeste linia care reprezinta nivelul orizontal?10. La ce inaltimi se traseaza linia de vagris fata de nivelul pardoselii?


La propozitiile de mai jos folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A= adevarat, F= fals). 1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee sau ziduri mai groase. A/F 2. Trasarea se face dupa un plan de executie. A/F 3. Pentru trasarea liniilor cu sfoara, aceasta este imbibata cu vopsea sau se trece prin praf de creta. A/F 4. Unitatea de masura a lungimilor in constructii este milimetrul. A/F 5. Cu ajutorul � rului cu plumb se veri� ca orizontalitatea. A/F 6. Reprezentarea marcajelor pe borne se face cu ajutorul cuielor sau a crestaturilor. A/F 7. La marcarea golurilor in pereti, se utilizeaza sabloane din lemn sau metal. A/F 8. Tuburile din sticla ale furtunului de nivel au culoare neagra. A/F 9. Sfoara, la marcarea randurilor de caramizi, se leaga de caramizi. A/F 10. Modul de trasare a liniilor orizontale cu aajutorul furtunului de nivel se bazeaza pe principiul vaselor comunicante. A/F



11. Linia orizontala trasata la inaltimea de 1.00 m fata de pardoseala, se numeste linie de vagris. A/F

Raspunsuri la intrebari; 1A; 2A; 3A; 4F; 5F; 6A; 7A; 8F; 9F; 10A;11A.


Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite.1. Trasarea zidurilor se face pe………………………, ………………

sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plam………………………. .

2. Furtunul de nivel este aclatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de ……………………… m prevazut la ambele capete cu……………… de sticla transparent.

3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot � marcate cu ……………….,………………. sau sfori.

4. La trasarea aliniamentelor paralele, una din metode este cea la care se utilizeaza…………………………..

5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri� ca in timpul lucrului linia fetei si………………………..al randurilor de caramida.

6. La trasarea aliniamentelor drepte se utilizeaza………………� xate in afara planului cladirii.

7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00 m deasupra pardoselii. Acesta linie se numeste……………sau………………si fata de ea se � xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari.

8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul metrului sau ruletei de la ………………….de…………………….pe masura ce se construieste zidul.

9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului se face prin masurare de la ……………(linia de vagris).

10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu ………………..iar notarea axelor longitudinale se face cu………………..

11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea…………………din pereti care incep la nivelul planseului pentru usi iar la ………………care incep de la un anumit nivel al zidului, se vor trasa mai tarziu.



RASPUNS LA TESTUL NR.2

1. Trasarea zidurilor se face pe fundatii, plansee, sau pe zidurile inferioare(cand acestea sunt mai groase) si se executa dupa un plan de executie.

2. Furtunul de nivel este alcatuit dintr-un furtun de cauciuc lung de 15-20m, prevazut la ambele capete cu tuburi de sticla transparenta.

3. Liniile de trasare ale fetelor zidurilor pot � marcate cu scanduri, sipci sau sfori.

4. La trasarea aliniamentelor paralele, una dintre metode este aceea la care se utilizeaza dreptarul si echerul.

5. Abstecul, foloseste zidarului pentru a pastra si veri� ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida.

6. La trasarea aliniamentelor drepte, se utilizeaza bornele � xate in afara planului claditii .

7. In interiorul cladirii se traseaza pe pereti o linie orizontala la nivelul +1,00 m deasupra pardoselii. Aceasta linie se numeste nivel orizontal sau vagris si fata de ea se � xeaza diverse alte cote necesare la executarea altor lucrari.

8. Cota care stabileste inaltimea zidului este cota masurata cu ajutorul metrului sau ruletei de la linia de vagris pe masura ce se construieste zidul.

9. Determinarea nevelului de rezemare a planseului, se face prin masurare de la linia orizontala(linia de vagris).

10. Notarea axelor peretilor transversali se face cu litere iar notarea axelor longitudinal se face cu cifre.

11. Dupa ce s-au trasat cele doua fete ale zidului, se poate trece la marcarea golurilor din pereti care incep de la nivelul planseului iar la golurile care incep de la un anumit nivel al zidului, trasarea se va face mai tarziu.

GHIDUL RESURSELOR DE INVATARE Montarea hidroizolatiei

1. Citeste � sa de informatii de la pag.16;2. Intalneste-te de � ecare data cu instructorul tau cand consideri ca este

necesar;3. Studiul individual - citeste paginile referitoare la montarea

hidroizolatiei din:•� Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.

Pavel, Voinescu;



•� Cartea zidarului;•� Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………….•� Vizualizeaza � lmul cu titlul………………………………..•� Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;•� Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei 2, pag.21;5. Completeaza si veri� ca testul de autoevaluare de la pag.226. Completeaza si veri� ca testul de autoevaluare de pag. 23-24;7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.

Obiective ajutatoare D2.1. Transportul materialelor la punctual de lucru; D2.2. Trasarea cartonului bitumat la dimensiuni; D2.3. Decuparea cartonului bitumat; D2.4. Topirea masticului bituminos; D2.5.Intindetrea masticului bituminos; D2.6. Intinderea si lipirea cartonului bitumat pe stratul de mastic bituminos;

ACTIVITATI DE INVATARE a) Este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a se putea trece la dobandirea deprinderilor practice; b) Executa practic toate operatiile care tin de: - Ridicarea si transportul materialelor la punctul de lucru; - Trasarea cartonului bitumat; - Decuparea cartonului bitumat; - Incalzirea pana la topire a masticului bituminos; - Asezarea stratului de mastic bituminos - Intinderea si lipirea cartonului bitumat;

FISA DE INFORMATIICONSTRUIREA ZIDULUI

MONTAREA HIDROIZOLATIEI

A. INTRODUCERE Hidroizolatiile sunt lucrari care se executa pe suprafata unor elemente de constructii pentru a le proteja impotriva umezelii sau a in� ltrarii apei, iar in unele cazuri, pentru a le proteja impotriva actiunii corozive a apelor. Dupa tipul materialelor din care se executa, hidroizolatiile pot � :

a. Hidroizolatii rigide - executate pe baza de ciment, realizate din beton si tencuieli impermeabile(hidrofuge), se utilizeaza contra apelor sub presiune.



b. Hidroizolatii metalice - realizate din foi metalice imbinate prin lipire sau sudare, utilizate la constructii supuse la presiuni si temperature mari .

c. Hidroizolatii bituminoase – care la randul lor se impart in:- Hidroizolatii vopsite – aplicate la rece sau la cald prin vopsire sau

stropire, folosite impotriva umiditatii natural a solului sau a barieirei de vapori;

- Hidroizolatii plastice (asfaltice) – utilizate la izolarea pardoselii impotriva apei capilare;

- Hidroizolatii elastice – realizate din carton bitumat, panze bitumate, impaslitura din � bra de sticla bitumata, tesatura din � bra de sticla bitumata, foi din mase plastic, table metalice. Se executa la cald sau la rece. Rezista la eforturi de intindere.

d. Hidroizolatii mixte – sunt combinatii de hidroizolatii si materiale:- Hidroizolatii bituminoase – se aplica pe tencuieli hidrofuge- Hidroizolatii bituminoase cu o izolatie metalica (foi de plumb, cupru,

otel, aluminiu, etc.)Aceste izolatii sunt durabile si e� cace. Se aplica in mod current la rosturile

de tasare la fundatii sau cand hidroizolatia este supusa local la presiuni mari.

e. Hidroizolatiile contra umiditatii solului – protejeaza elementele de constructii contra patrunderii prin absobtie capilara a umiditatii pamantului. Dupa pozitia pe care o au in constructie, exista:

- Hidroizolatii orizontale la pereti;- Hidroizolatii vertical la peretii subsolului;- Hidroizolatii orizontale sub pardoseala subsolului.

Hidroizolatii orizonatale la pereti Acest tip de hidroizolatie se executa la peretii exteriori si interiori, pentru constructii cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate, a umezelii din fundatie in pereti. La constructiile fara subsol, se prevad hidroizolatii orizontale deasupra soclului fundatiei , acolo unde incepe zidaria de elevatie. Acestea se gasesc la minimum 30 cm deasupra trotuarului sau deasupra nivelului terenului. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila (Fig.1) In cazul constructiilor cu subsol (� g.2), la pereti se prevad urmatoarele urmatoarele hidroizolatii orizontale:•� Hidroizolatie la partea inferioara (Fig.2a.), atat pentru peretii exterior cat si pentru cei interior, care se amplaseaza la cota pardoselii subsolului sau sub aceasta cu circa 20 cm; se executa dintr-un strat de carton bitumat tip CA 400 intre doua straturi de mastic bituminous, presarate cu nisip;



•� Hidroizolatie la partea superioara prevazuta numai la peretii exteriori (Fig. 2b), care se amplaseaza la minimum 30 cm deasupra nivelului terenului si la cel putin 7 cm sub fata inferioara a planseului de peste subsol pentru a preveni patrunderea umezelii in acest planseu si in peretii parterului.

Hidroizolatii verticale la pereti La constructiile cu subsol, hidroizolatia verticala se aplica pe toate suprafetele care sunt in contact cu pamantul. Aceasta hidroizolatie se executa de la talpa fundatiei pana la 30 cm peste nivelul terenului sau al trotuarului. Partea de hidroizolatie care se a� a sub nivelul trotuarului, se executa din material bituminoase. Peste nivelul trotuarului (la soclu), se poate executa o izolatie bituminoasa, o izolatie de betoane si mortare hidrofuge, placaje din piatra, etc.

Fig.1. Hidroizolatii la peretii de la subsol: a) la perete exterior; b) la perete interior;1. perete exterior; 2. Pardoseala; 3. Strat –suport al pardoselii subsolului; 4. Strat � ltrant;

5. Umplutura de pamant; 6. Teren natural; 7. Soclul fundatiei; 8. Bloc de fundatie;9. Hidroizolatie orizontala; 10. Protectie soclu; 11. Trotuar.

Fig.2. Hidroizolatii la constructii cu subsol: 1. Perete de subsol; 2. Planseu peste subsol;3. Pardoseala; 4. Strat � ltrant; 5. Teren natural; 6. Fundatie; 7. Hidroizolatie orizontala;

8. Hidroizolatie vertical; 9. Trotuar. 10. Zidaria de protective a hidroizolatiei vertical.



B. RIDICAREA DE LA MAGAZIE SI TRANSPORTUL LA PUNCTUL DE LUCRU A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE

Materialele necesare pentru executarea hidroizolatiei sunt cartonul bitumat, masticul bituminous, nisip, lemne pentru foc, butoi metallic pentru topirea masticului bituminous. Aceste material se ridica de la magazia santierului si se transporta la punctul de lucru cu ajutorul targilor, roabelor, galetilor, etc.

C. TRASAREA SI DECUPAREA CARTONULUI BITUMAT

Cartonul bitumat se livreaza in suluri. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata.

Dupa ce cartonul a fost intins, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in loc, cota c (latimea fasiei de carton). Punctele astfel formate, se vor uni cu un dreptar prin trasarea unei linii cu creionul. Dupa ce cartonul a fost trasat pe toata lungimea b (lungimea zidului), aceasta se decupeaza cu foarfeca sau cutitul. Cota (a) reprezinta latimea sulului de carton decupata, care este egala cu latimea peretelui.

D. TOPIREA MASTICULUI BITUMINOS

Masticul bituminos se livreaza in calupi circulari dar se foloseste sub forma de pasta care se obtine prin topirea acestuia. Pentru a putea � topit, el se sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan. Bucatile de dimensiuni reduse sunt introduce intr-un butoi metalic asezat pe un cuptor din caramizi in care va arde un foc nu prea mare pentru a putea � evitata aprinderea masticului. Dupa ce acesta s-a topit, se scoate focul din cuptor si cu ajutorul unui cancioc cu coada mai lunga, masticul lichid este pus in galeti cu ajutorul carora este transportat la locul de executie a zidului.E. Asezarea stratului de mastic bituminosInainte de asezarea pastei de mastic, locul marcat pentru trasarea zidului este bine curatat pentru ca masticul sa adere cat mai bine la suportul zidului

Fig.3. Trasarea cartonului bitumat



(beton, zid de piatra, etc.). intinderea pastei de mastic se va face cu ajutorul canciocului si a mistriei. Se va avea in vedere ca la intinderea lui sa nu � e acoperite liniile de marcaj ale peretelui. Pe masticul astfel intins, se presara un strat subtire de nisip.

F. INTINDEREA SI LIPIREA CARTONULUI BITUMAT

Se presupune ca decuparea cartonului asfaltic s-a facut exact la latimea peretelui. Dupa decupare, cartonul a fost rulat sul. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur a peretelui, se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a zidului. Pe langa acest dreptar bine � xat, se va trece la derularea sulului de carton incepand de la un capat al zidului. Inca din momentul intinderii, cartonul este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se cuta.

Dupa ce fasia de carton a fost � xata, peste aceasta se intinde un alt strat de mastic bitumat cu conditia ca acesta sa nu depaseasca linia de contur a cartonului. Peste acest nou strat de mastic, se va presara un strat de nisip.In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri, cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu bitum (Fig.5.). la lucrarile de montare a hidroizolatiei, se vor respecta normele speci� ce de protctia muncii si PSI.

Fig.4. intinderea cartonului

Fig.5. Locul de suprapunere a cartonului bituminat pe latime de 10 cm



Bibliogra� e:•� Constructii si tehnologia lucrarilor – autori: R. Constantinescu,

C.Pavel, Voinescu.•� Cartea zidarului.

Intrebari:1. Care este rolul hidroizolatiilor?2. Dupa tipul materialelor din care se executa, de cate tipuri sunt

hidroizolatiile ?3. Dupa pozitia pe care o ocupa la pereti, de cate feluri sunt hidroizolatiile?4. Care este rolul hidroizolatiilor orizontale la pereti?5. Care este rolul hidroizolatiilor verticale la pereti?6. Cu ce se transporta materialele hidroizolante la punctual de lucru?7. De cine este data latimea de decupare a cartonului bitumat?8. Care sunt materialele utilizate la hidroizolatiile orizontale?9. Care este operatia care transforma masticul bitumat in pasta?10. Inainte de intinderea masticului bitumat pe suport (fundatie, perete,

planseu), ce operatie se executa? 11. Care este latimea peste care se suprapune cartonul bitumat in cazul

innadirilor?


La propozitiile de mai jos, folositi literele A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A= adevarat, F= fals): 1. Hidroizolatiile au rolul de a nu permite in� ltrarea umiditatii de la fundatii la pereti. A/F 2. Soclul se protejeaza cu o tencuiala impermeabila. A/F 3. Materialele necesare efectuarii hidroizolatiei sunt: cartonul bitumat, mastic bituminos, nisip, lemn de foc, butoi metallic. A/F 4. Transportul materialelor se face cu ajutorul targilor, roabelor, galetilor. A/F 5. Latimea fasiei de carton bitumat este egala cu inaltimea zidului. A/F 6. Scoaterea masticului bitumat din cazan se face cu ajutorul unui cancioc cu coada mai lunga. A/F 7. La asezarea fasiei de carton bitumat pe mastic, se va utilize un dreptar care va � asezat cu una din margini exact pe linia care delimiteaza interiorul zidului. A/F 8. In cazul innadirilor, fasiile de carton bitumat se suprapun pe o latime de 10 cm. A/F

Raspunsuri la testul de autoevaluare: 1A, 2A, 3A, 4A, 5F, 6A, 7A, 8A.




Completati spatiile libere utilizand cuvinte potrivite:1. Pentru a putea � topit rapid, masticul bitumat se ………cu ajutorul

unui …………….sau…………..in bucati mici, usor de manevrat.2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt………..si …………. Pe o

suprafata dreapta si curata. 3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in

loc…………….fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor uni cu ajutorul…………………….

4. Latimea sulului de carton este egala cu ………………peretelui.5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur

a peretelui, se foloseste un dreptar care va…………… ………..a zidului.

6. Cartonul asfaltic este bine……………..pe stratul de mastic pentru a nu se ………..

7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la…………., cartonul se petrece pe minimum….cm, lipindu-se cu mastic bitumat.

8. Dupa ce fasia de ……… a fost � xate pe ……….de……….., peste aceasta se intinde alt strat, presarat cu nisip.

9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii…….. si ……… ai constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri………………… prin capilaritate a…………..din fundatie.


1. Pentru a putea � topit rapid, masticul bitumat se sparge cu ajutorul unui baros sau ciocan in bucati mici, usor de manevrat.

2. Inainte de trasare, sulurile de carton sunt derulate si intinse pe o suprafata dreapta si curata.

3. Dupa intindere, cu ajutorul metrului sau ruletei, se va marca din loc in loc latimea fasiei de carton bitumat iar punctele astfel obtinute se vor uni cu ajutorul unui dreptar.

4. Latimea sulului de carton este egala cu latimea peretelui.5. Pentru ca marginea cartonului sa se aseze perfect pe linia de contur

a peretelui, se foloseste un dreptar care va delimita linia interioara a zidului.

6. Cartonul asfaltic este bine apasat pe stratul de mastic pentru a nu se cuta.



7. In cazul hidroizolatiilor orizontale, executate din carton bitumat, la innadiri, cartonul se petrece pe minimum 10 cm, lipindu-se cu mastic bitumat.

8. Dupa ce fasia de carton a fost � xat pe stratul de mastic, peste aceasta se intinde alt strat presarat cu nisip.

9. Hidroizolatiile orizontale se executa la peretii exteriori si interiori ai constructiilor cu sau fara subsol, pentru a opri ridicarea prin capilaritate a umezelii din fundatie.

GHIDUL RESURSELOR DE INVATAREExecutarea zidului

1. Citeste � sa de informatii de la pag.26.2. Intalneste-te de � ecare data cu instructorul tau cand caonsideri ca este

necesar;3. Studiu individual: citeste paginile referitoare la executarea zidului

din:•� Constructii si tehnologia lucrarilor – autori; R.Constantinescu, C.

Pavel., V.Voinescu•� Cartea zidarului- Vizualizeaza casetele video cu titlul……………………- Vizualizeaza � lmul cu titlul…………………………….- Studiaza suportul de curs pentru modulul 712205.6;- Cauta pe INTERNET temele (propuse de lector)…………………..4. Raspunde la intrebarile de la sfarsitul lectiei; pag.43,44;5. Completeaza si veri� ca testul de autoevaluare de la pag.45,46;6. Completeaza si veri� ca testul de autoevaluare de la pag. 47,48/49,50;7. Consulta instructorul inainte de a trece la lectia urmatoare.



FISA DE INFORMATIICONSTRUIREA ZIDULUI

ZIDIREA ZIDULUI

A. INTRODUCERE Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici, prefabricate, pietre, etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice si legate cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.

B. MODALITATI DE ASEZARE A CARAMIZILOR IN ZID

Obiective ajutatoare:D3.1.Transportarea materialelor la punctual de lucru;D3.2.Fixarea abstecurilor;D3.3.Asternerea mortarului pe zid;D3.4.Asezarea (insiruirea ) caramizilor pe zid;D3.5.Taierea (cioplirea) caramizilor;D3.6.Legarea sforii de abstecuri;D3.7.Teserea caramizilor si formarea rosturilor;D3.8. Montarea ghermelelor si prasnurilor;D3.9.Montarea buiandrugilor.

Fig.1. Asezarea caramizilor in randurile zidariei de diferite grosimi:a) Zidarie de ¼ caramidab) Zidarie de 1/2 caramidac) Zidarie de 1 caramidad) Zidarie de 1 1/2 caramizie) Zidarie de 2 caramizi



ACTIVITATI DE INVATAREa) este absolut obligatoriu insusirea tuturor notiunilor teoretice pentru a

se putea trece la dobandirea depinderilor practice;b) executa practice toate operatiile care tin de: - ridicarea si transportul materialelor la punctual de lucru; - montarea abstecurilor; - intinderea mortarului pe zid; - teserea caramizilor; - montarea ghermelelor; - montarea buiandrugilor;

C. LEGATURA ZIDARIEI

Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta denumirea de legatura sau teserea caramizilor. Acest sistem de legatura consta in asezarea caramizilor dintr-un rand, decalate fata de cele din randul de dedesubt ci ¼ caramida in lungimea zidariei si cu ½ caramida in grosimea acestuia.

Fig.2. Zidarie de 1 ½ caramida, cu legatura la � ecare rand:a) legatura in lungimea zidariei; b) legatura in grosimea zidariei

Aplicand acest sistem de asezare a caramizilor in � ecare rand al zidariei, se asigura ca la � ecare rost vertical dintr-un rand, sa-i corespunda un plin din randurile invecinate de dedesubt si de deasupra.

D. EXECUTAREA LEGATURILOR LA INTALNIREA ZIDARIILOR

Fig.4. Coltul in unghi drept a unei zidarii de1 caramida cu o zidarie de 1 ½ caramida:

¾ - trei sferturi de caramida

Fig.3. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 caramida: ¾ - trei sferturi de caramida



Se poate constata ca la colturile zidariilor, legatura se obtine , pe de o parte asezandu-se in acelasi rand, intr-una din cele doua zidarii, caramizi in lung la fata iar in a doua zidarie caramizi in curmezis la fata, alternand aceasta dispozitie in randurile alaturate.

Fig.5. Coltul in unghi drept a doua zidarii de 1 ½ caramida: ¾ - trei

sferturi de caramida

Fig.7. incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de 1 caramida

Fig.5.1. Coltul in unghi ascutita doua zidarii de 1 caramida

Fig. 6. Coltul unghi obtuza doua zidarii de 1 caramida

Fig. 8. Incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida: ¾ - trei sferturi de

caramida

Fig.9. Incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu o zidarie de 1 caramida: ½-jumatate de caramida; 4/3-trei sferturi de

caramida.

Fig.10. Incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de una caramida



E. ARANJAREA CARAMIZILOR LA O ZIDARIE CU GOLURI:

In cazul zidariei cu goluri, prin modul de asezare a caramizilor se obtin spatii goale in grosimea si pe inaltimea zidariei; aceste spatii � e ca se lasa goale, � e ca sunt umplute cu un material oarecare. La zidaria cu goluri neumplute, aerul care se pastreaza in aceste spatii, contribuie la imbunatatirea calitatilor de izolant termic si fonic ale zidariei.

La acest mod de zidire, la fetele zidariei, tesatura rosturilor se face la ¼ si la ¾ caramida. Golurile care raman inglobate in zidarie, au dimensiunile de ¾ X ½ caramida. Aceasta zidarie are avantajul ca reduce greutatea constructiei prin reducerea numarului de caramizi pe metro cub.

F. TESEREA CARAMIZILOR IN CAZUL NISELOR

Fig.12. Nisa de trei caramizi X 1 caramida in zidarie de 1 ½ caramida: a,b- variante de legatura; ¼-sferturi de caramida

G. ROSTURILE ZIDARIEI

Spatiile dintre caramizi, care sunt umplute cu mortar, poarta denumirea de rosturi. Mortarul dintre rosturi, asigura legarea caramizilor in zidarie.Dupa pozitia pe care o ocupa in zid, rosturile sunt:

Fig.11. Zidarie cu goluri de ½-caramida



- Orizontale sau rosturi in lungime 1;- Vericale sau in inaltime si sunt rosturile dintre randurile zidariei. Sunt

vizibile pe inaltimea � ecarui rand de caramizi. Cele situate in lungul zidului se numesc rosturi longitudinal 2, iar cele situate pe latimea zidului, adica in curmezis sau in adancime, poarta denumirea de roasturi transversale 3.

H. TRANSPORTUL MATERIALELOR, SCULELOR, INSTRUMENTELOR DE MASURA SI CONTROL,

LA PUNCTUL DE LUCRU

Materialele utilizate la zidit: caramida, piatra, mortar, lemn etc; Scule utilizate: mistrie, cancioc, lopata-cancioc, sapa pentru amestecarea mortarului, ciocan zidar, rostuitor, roaba, targa, carucior, scripete, funie, dalti,etc. Instrumente de masura si control folosite: echere(coltare), � r cu plumb, nivela(boloboc), furtun de nivel, abstec, metru, ruleta, dreptar, etc. Transportul materialelor se face cu roaba, targa, caruciorul, ascensorul de material, macaraua turn, macara fereastra, banda transportoare, etc., in functie de locul unde materialele se pun in opera.

Fig.13. Rosturile zidariei:1. rost orizontal sau in lungime2. rost vertical sau in inaltime – longitudinal;3. rost vertical sau in inaltime- transversal

Fig.14. Modul de prelucrare a rosturilor:Rosturi pline:a-rost drept(la fata);b-rost rotund(convex); Rosturi goale: c-rost rotund intrand (concave);d-rost tesit;e-rost dublu tesit intand;f-rost dublu iesit.



I. FIXAREA ABSETECURILOR

Cu ajutorul abstecurilor se pastreaza si veri� ca in timpul lucrului linia fetei si nivelul orizontal al randurilor de caramida zidite.Abstecutile se � xeaza pe zid cu ajutorul cuielor sau scoabelor, cup ace au fost zidite 4-5 randuri de caramida la colturi.

J. ASTERNEREA MORTARULUI PE ZID

Prin aceasta operatie, mortarul este intins si nivelat pe zid. El este luat din targa sau galeata cu canciocul sau lopata cancioc (pentru cresterea productivitatii) si pus pe zid de unde este intins si nivelat cu mistria. Mortarul este intins si nivelat in lungul si latul zidariei pe toata latimea zidului in suvite subtiri.

K. ASEZAREA (INSIRUIREA) CARAMIZILOR PE ZID

Pentru cresterea productivitatii muncii este necesar ca materialul pentru zidit (caramizi, blocuri din beton, BCA, etc.) sa se a� e, pe cat posibil, la indemana muncitorului. Se va cauta intotdeauna sa se elimine timpii morti (� g. 17 si � g. 18).

L. TAIEREA (CIOPLIREA) CARAMIZILOR

La executarea zidariilor, � e la capatul lor sau la colturi, � e la goluri, este necesar sa se foloseasca bucati de caramida (3/4, ½ si 1/4 ). Aceste bucati, avand anumite forme, se obtin prin taiere(cioplire). La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel; se face mai intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii. Cand caramida urmeaza a � taiata la jumatate, ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa � e la mijlocul palmei. Cand caramida urmeaza a � taiata in parti neegale, ea se asaza pe palma, astfel ca partea ei cea mai mare sa � e aproape de corp. Piciorul stang se va rezema pe un obiect mai ridicat, iar mana stanga sprijinita in cot pe genunchiul stang. Dupa aceea, caramida se taie lovind cu ascutisul ciocanului pe restatura, perpendicular pe suprafata caramizii. Taierea bucatilor se face cu lovituri aplicate pe muchia caramizii adica pe fata ingusta a acesteia. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe fara a se taia dupa crestaturi. (Fig.15). Pro� larea caramizilor prin cioplire se executa dupa ce s-a trasat pe caramida, linia de taiere. Ciocanul bine ascutit, va � tinut totdeauna perpendicular pe



suprafata caramizii dupa care se taie, astfel incat caramida sa nu se sparga alturi de liniile trasate. La cioplire, caramida se propteste cu un capat pe piciorul stang, ceva mai sus pe genunchi.

M.TESEREA CARAMIZILOR SI FORMAREA ROSTURILOR

Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara. In ambele cazuri, zidirea se poate face in moduri deosebite, dupa cum sirurile de caramizi sunt marginale(exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.

M.1. Zidirea caramizilor cu mistria Inainte de a aseza caramida, zidarul intinde mortarul cu mistria pe randul de caramizi, dupa aceea aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia vertical a caramizii zidite mai inainte pentru a forma rostul vertical. Asaza apoi caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul mistriei, dupa care indeparteaza mortarul iesit din rosturi, iar la urma niveleaza si curata cu mistria mortarul de pe fata zidariei. Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida pe mortar. Zidirea se face ca in � g.16. Metoda se utilizeaza la asezarea caramizilor in lung in sirurile de la margine, cand este greu sa se intinda fara mistrie o fasie ingusta si uniforma de mortar iar in acelasi timp sa se umple cu mortar rosturile verticale.

Fig.15 Taierea caramizilor cu ciocanul de zidarie: a-taiere transversal a corecta b-idem incorecta c-taierea longitudinal in grosime

Fig. 16. Zidirea caramizilor cu mistria:a) zidirea sirurilor in lung;

b) zidirea sirurilor in curmezis

Fig. 17. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid: a. Pentru zidul curmezis;

b. Pentru sirul lung



M.2. Zidirea caramizilor fara mistrie facand rostul vertical prin apasarea caramizii Conform acestei metode, spre deosebire de cazul anterior, zidarul nu foloseste mistria. Pentru formarea si umplerea rostului vertical, zidarul tine caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea de jos a caramizii aduna o parte din mortar catre caramida zidita mai inainte. Dupa aceea, asezand caramida in pozitie orizontala, o preseaza catre cea zidita anterior pana ce obtine rostul de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz trebuie sa � e suf� cient de plastic, pentru a putea � intins cu caramida. Lucrand astfel, zidarul are posi-bilitatea sa zideasca � ecare caramida cu o mana sau cu ambele maini. (� g. 24) Sub sirurile in lung, mortarul trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm latime, avand la mijloc 2,50 – 3,00 cm grosime. Sub sirurile in curmezis, mortarul trebuie aplicat in fasii de 20 – 22 cm latime. Impingerea mortarului se incepe de la 5-6 cm distant de la caramida zidita anterior. Rosturile obinute astfel, nu sunt pline cu mortar, ci sunt umplute numai pana la 1 cm de la fata zidariei. Grosimea rosturilor orizontale trebuie sa � e de maximum 1,00 – 1,20 cm iar a celor verticale, maximum 1,00 cm. Aceasta metoda cere multa indemanare, ea folosindu-se atat la executarea sirurilor de la margine, cat si a celor de umplutura. Prin aplicarea ei se obtine o productivitate cu 20 -25% mai mare decat in cazul utilizarii metodei de zidire cu mistria.

Fig. 18. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zidul de 2 caramizi grosime: a. penreu sirul in curmezis, la exterior; b.idem la interior; c. pentru sirul in lung la exterior.

Fig. 19. Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zidul cu grosimea de 1 1/2 caramizi.

Fig.20. Zidirea caramizilor fara mistrie: a. zidirea sirurilor in lung;b.zidirea sirurilor in curmezis;c.zidirea a cate doua caramizi deodata.



M.3. Zidirea caramizilor fara mistrie, formanad rostul vertical prin apasarea caramizii, curatarea mortarului iesit din rosturi si intinderea mortarului cu mistria Zidirea caramizilor se face ca la metoda anterioara, adica fara mistrie. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din rosturi prin apasare, zidarul foloseste mistria. De aceea, la zidirea caramizilor dupa aceasta metoda, zidarul tine intr-o mana mistria iar cu cealalta mana zideste caramida(Fig.21). Mistria foloseste in cazul acestei metode, nu numai la curatarea mortarului ci si la intinderea lui. In acest caz, avem o productivitate mai scazuta, insa se obtine o zidarie cu rosturi pline, ceea ce nu se poate realiza prin metoda fara mistrie. Productivitatea este totusi mai mare decat la metoda de zidire cu mistria, deoarece zidirea dupa aceasta metoda necesita miscari mai putine.

M.4. Zidirea caramizilor cate doua deodata in sirurile de umplutura Aceasta metoda se aplica la zidirea caramizilor in sirurile din mijlocul zidariei (umplutura). Ea consta in zidirea fara mistrie a cate doua caramizi deodata pe mortarul intins uniform dinainte, intre sirurile de la margine ale zidariei. Metodele de zidire descries anterior sunt aplicate pe scara larga. De exemplu unii zidari aplica la executarea sirurilor de margine, metoda de zidire fara mistrie, intinzand mortarul si curatindu-l cu mistria. Ei zidesc caramizile una cate una, cand cu mana dreapta, cand cu mana stanga. Umplutura o executa asezand cate doua caramizi dintr-o data, dupa metoda de zidire a umpluturii fara mistrie. Alti zidari insa, zidesc caramizile sirurilor de margine dupa metoda cu mistria, asezand cate o caramida, iar umplutura o executa dupa metoda de zidire a umpluturii fara mistrie, asezand cate doua caramizi deodata si lucrand cu ambele maini.

Fig.21. Zidirea caramizilor fara mistrie, formand rostul vertical prin apasarea caramizii si curatarea mortarului iesit din rosturi: a. zidirea caramizilor in lung;b. zidirea caramizilor in curmezis;

Fig. 22. Zidirea caramizilor fara mistrie, cate doua deodata in sirul de umplutura: a. zidirea caramizilor in

lung; b. zidirea caramizilor in curmezis.



M.5. Teserea caramizilor si formarea rosturilor Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei dupa ce s-a constatat ca stratul hidroizolant este curat. Se intinde cu ajutorul canciocului mortar intr-un strat de 10-12 mm grosime obtinandu-se patul de mortar, pe care se asaza primul rand de caramizi. In locul canciocului se poate intinde mortarul cu lopata-cancioc, sau cu mistria. Caramizile vor � asezate in asa fel incat sa � e la indemana zidarului.

Asezarea (insiruirea) caramizilor pe zid se va face in asa fel incat sa nu � e impiedicat procesul de productie si vor � directionate in pozitia de zidire. Dupa asternerea patului de mortar, zidarul trece la zidirea zidului. Sistemul de lucru este acela in care se foloseste mistria, caz in care procedeaza astfela: ia caramida in mana stanga apoi ia mortar cu mistria tinuta in mana dreapta si-l aplica pe capatul caramizii in cantitatea necesara pentru a forma rostul vertical. Dupa aceea, asaza caramida pe patul de mortar impingand-o spre caramida asezata anterior si o indeasa prin lovituri usoare aplicate cu manerulmistriei sau cu ciocanul. Surplusul de mortar iesit din rosturi la suprafata zidariei, datorita indesarii caramizii, se curata cu mistria � ind folosit apoi la executarea patului de mortar pentru caramizile urmatoare. In Fig.25 se arata modul cum zidarul curata cu mistria surplusul de mortar iesit din rosturi.

Fig.23. Varianta de zidire conform metodei maximenko: a.zidirea caramizilor in lung cu mistria; b.zidirea caramizilor in curmezis fara mistrie.

Fig.24. Zidirea caramizilor cu mistria; a.aplicarea mortarului pe capatul caramizii;b.asezarea caramizilor pe patul de mortar;c.indesarea caramizilor.



Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din colturi, se trece la celalalt colt zidind la fel cateva randuri si obtinand astfel reperele de colt. Pentru zidirea portiunii de zid intre repere, se intinde sfoara la � ecare rand de caramizi, iar acestea se asaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand distant dintre repere este mare, se intoduc si repere intermediare. Sfoara se � xeaza in mod obisnuit la � ecare capat cu cate o scoaba sau se leaga de doua abstecuri � xate la colturile zidului. In cazul � xarii cu scoabe, sfoara este apasata la capete cu cate doua caramizi asezate pe muchie (Fig.26). sfoara trebuie sa � e lipita perfect de muchia caramizilor. Operatia de zidarie, pentru completarea randurilor, este aceeasi ca la zidirea colturilor. Asezarea caramizilor se va face in asa fel incat sa avem o tesere cat mai reusita. Dupa completarea randului cu caramizi, zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde peste caramizile asezate, indeasa mortarul cu mistria intre rosturile caramizilor, umplandu-le bine. La urma, zidarul veri� ca orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Cu dreptarul si cu bolobocul controleaza orizontalitatea randului, veri� care ce se face la � ecare rand (Fig.27). pe fata superioara a zidariei se asaza dreptarul si peste acesta nivela. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai ridicate, se indeasa cu loviruri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar. Cu ajutorul � rului cu plumb lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se veri� ca verticalitatea acestuia. Verticalitatea se mai poate veri� ca si cu ajutorul nivelei, asezata cu lungimea pe inaltimea zidului.

Fig.25. curatarea surplusului de mortarcu mistria

Fig.26. Executarea reperelor de colt si � xarea sforii in timpul zidirii:a. � xarea sforii intre repere; b.mentinerea sforii in pozitie exacta intre repere.



Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc abstecurile. Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul iesit din rosturi sis curs pe fetele zidului. Rosturile pline, au mortar pana la suprafata zidului; cele goale se lasa fara mortar pe 1-2 cm de la fata zidului.Rosturile goale se recomanda la zidaria ce urmeaza a se tencui pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie precum si in cazul zidariei aparente pentru a nu � nevoie ca rosturile sa � e curatate cu scoaba. Zidaria cu rosturi pline se executa la peretii care raman netencuiti(calcane, ziduri de subsol, etc).

N.Montarea ghermelelor si prasnurilor La golurile pentru usi si ferestre, sunt � xate in zid, la teserea caramizilor, ghermelele, care sunt piese din lemn ce au rolul de a sustine tocurile de usi si ferestre din lemn. Tocurile sunt � xate de ghermele prin cuie. Prasnurile sunt piese metalice, � xate in zid si au rolul de a sustine tamplaria metalica.

O. Montarea buiandrugilor Buiandrugii sunt elemente de constructii asezate la partea superioara a golurilor, in scopul sustinerii zidariei de deasupra acestora. Ei pot � din lemn, metal, caramida, beton armat monolit, beton armat prefabricat.

Fig. 27. Veri� carea orizontalitatii si verticalitatii zidariei: 1.abstec; 2.dreptar; 3.nivela; 4.� r cu plumb; 5.sfoara



INTREBARI

1. Care sunt materialele utilizate la executarea unui zid?

2. In functie de dimensiunile caramizii, de cate feluri sunt zidurile?

3. Ce se intelege prin legarea sau teserea caramizilor?

4. De cate feluri sunt legaturile (teserile) caramizilor?

5. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt de 1 caramida.

6. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt pentru un zid de 1

caramida cu un zid format den 1 ½ caramizi.

7. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt din doua zidarii de

1 ½ caramizi.

8. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi ascutit a

doua zidarii de 1 caramida.

9. Schitati modul de asezare al caramizilor la un colt in unghi obtuz a

doua zidarii de 1 caramida.

10. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de 1 caramida.

11. Schitati incrucisarea in unghi drept a doua zidarii de ½ caramida.

12. Schitati incrucisarea in unghi drept a unei zidarii de ½ caramida cu

una de 1 caramida.

13. Ce sunt rosturile si de cate feluri sunt?

14. Care sunt sculele pe care le uilizeaza zidarul la asezarea mortarului pe

randul de caramida?

15. Cu ce se face taierea caramizilor?

16. Ce grosime are patul de mortar pe care se asaza primul rand de

caramizi?

17. Ce veri� ca zidarul la un zid cu ajutorul nivelei?

18. Ce rol au abstecurile?

19. Cu ce se � xeaza tocurile de usi si ferestre in golurile din pereti?

20. Ce rol au buiandrugii?




La urmatoarele propozitii utilizati literele A sau F pentru a preciza tipul a� rmatiei (A=adevarat, F= fals): 1. Caramizile sunt legate intre ele cu ajutorul mortarului. A/F 2. Zidul de ½ caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei longitudinala pe axa longitudinala a zidului. A/F 3. Zidul de 1 caramida este un zid in care caramida este asezata cu axa ei longitudinala perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F 4. Zidul de 1 ½ caramida este un zid de 1 caramida si jumatate in care caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicular pe axa longitudinal a a zidului. A/F 5. Zidul de 2 caramizi este un zid cu grosimea egala cu lungimea a doua caramizi in care caramizile sunt asezate cu axele lor longitudinal, perpendicular pe axa longitudinal a zidului. A/F 6. Linia de tesere a caramizilor in zid, este o linie dreapta. A/F 7. Coltul ascutit al peretilor formeaza un unghi mai mare de 90 de grade. A/F 8. Coltul obtuz al zidurilor formeaza un unghi mai mic de 90 de grade. A/F 9. La zidaria cu goluri, spatiile umplute cu material au rolul de izolator termic si fonic. A/F 10. Legaturile orizontale si verticale dintre caramizi se numesc rosturi. A/F 11. Pentru cresterea productivitatii muncii, mortarul se pune pe zid cu mistria. A/F 12. Zidirea caramizilor se face cu ajutorul mistriei sau manual. A/F 13. Grosimea rostului orizontal este de 3,00 cm iar a celui vertical de 3,50 cm. A/F 14. Fixarea sforii la colturile zidului se face cu ajutorul scoabelor. A/F 15. Ghermelele si prasnurile ajuta la � xarea tocurilor de tamplarie in golurile din pereti. A/F 16. Cu ajutorul � rului cu plumb se veri� ca orizontalitatea. A/F 17. Cu ajutorul bolobocului se veri� ca orizontalitatea si verticalitatea zidului. A/F

Raspunsuri: 1A, 2A, 3A, 4A, 5A, 6A, 7F, 8F, 9A, 10A, 11F, 12A, 13F, 14A, 15A, 16F, 17A.




Completati spatiile goale folosind cuvintele potrivite;1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din ……..,………,……

……….,...…………….............…. etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice.

2. Legatura dintre caramizi se face cu ………….prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.

3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta denumirea de…………sau……………a caramizilor.

4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a caramizilor ca la colturile de …….de grade.

5. La zidaria cu goluri neumplute,……………..care se pastreaza in aceste spatii, constituie un……………si……… al zidariei.

6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, � e la goluri, este necesar sa se foloseasca bucati de caramida(..,… si…).

7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin…………………8. La taierea transversal a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai

intai o …………..cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.

9. Cand caramida urmeaza a � taiata la jumatate, ea se tine in mana…………..astfel ca linia de taiere sa � e la ………..palmei.

10. Ciocanul se va tine……………….pe fata caramizii, deoarece cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii………….., fara a se taia dupa crestaturi.

11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul………..sau………… 12. Zidarul tine tot timpul mistria in …….., iar cu cealalta asaza caramida

pe….....13. Rosturile se executa………iar pentru curatirea…………care iese din

rosturi prin apasarea caramizii se foloseste………………….14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea………………..15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se …………16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in

locul canciocului se poate folosi …………………17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri� ca………..si………….

zidariei cu dreptarul, nivela si � rul cu plumb.18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt mai

ridicate, se ……cu lovituri usoare aplicate cu………pe un………




1. Zidariile sunt lucrari de constructii alcatuite din caramizi, blocuri mici, prefabricate, pietre,etc. asezate cu respectarea unor prescriptii tehnice.

2. Legatura dintre caramizi se face cu mortar prin a carui intarire se obtine un element rezistent, care se comporta ca un tot unitar monolit, ca si cum ar consta dintr-un singur material.

3. Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randul urmator, fara ca rosturile celor doua randuri sa se suprapuna, poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor.

4. La colturile in unghi ascutit sau obtuz, se aplica aceeasi dispunere a caramizilor ca la colturile de 90 de grade.

5. La zidaria cu goluri neumplute,aerul care se pastreaza in aceste spatii, constituie un isolator termic si fonic al zidariei.

6. La executarea zidariilor, la capatul lor sau la colturi, � e la goluri, este necesar sa se foloseasca bucati de caramida( 3/4, ½ ,1/4).

7. Bucatile de caramida cu anumite forme, se obtin prin taiere.8. La taierea transversala a caramizilor, se procedeaza astfel: se face mai

intai o crestatura cu ciocanul pe fetele caramizilor, aplicandu-se apoi lovituri usoare cu ciocanul dupa aceste linii trasate.

9. Cand caramida urmeaza a � taiata la jumatate, ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa � e la mijlocul palmei.

10. Ciocanul se va tine perpendicular pe fata caramizii, deoarece cand nu este tinut astfel, caramida se rupe dupa linii strambe, fara a se taia dupa crestaturi.

11. Zidirea caramizilor se poate face cu ajutorul mistriei sau fara.12. Zidarul tine tot timpul mistria in mana, iar cu cealalta asaza caramida

pe mortar.13. Rosturile se executa pline iar pentru curatirea mortarului care iese din

rosturi prin apasarea caramizii se foloseste mistria.14. Dupa montarea hidroizolatiei, se trece la executarea zidariei.15. Inainte de zidirea primului rand de caramizi, hidroizolatia se curata.16. Pentru intinderea mortarului pe zid, pentru sporirea productivitatii, in

locul canciocului se poate folosi lopata cancioc.17. Pe masura ce zidul se ridica, zidarul veri� ca orizontalitatea si

verticalitatea zidariei cu dreptarul, nivela si � rul cu plumb.18. Pentru obtinerea nivelului perfect orizontal, caramizile care sunt

mai ridicate, se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar.



TEST DE EVALUARE PRACTICA

Tema: construieste un colt de pereti cu grosimea zidurilor de ½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.

a. Scule, unelte si materale utilizate: - Mistrie - Cancioc - Lopata cancioc - Ciocan zidar - Lopata - Lada de amestec mortar - Galeti - Rostuitoare - Targi - Sapa amestecat mortar - Caramizi - Mortar - Hidroizolatie - Ghermele - Prasnuri - Buiandrugi - Sfoarab. Modalitati de realizare a proiectului:1. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a

90 de grade;2. Se vor folosi material descries in lectia 712205.6.3, Modul 712205.6;3. Se vor folosi sculele si uneltele descries in lectia 712205.6.3 –modul

712205.6;4. Se va veri� ca orizontalitatea si verticalitatea cu ajutorul bolobocului

si a � rului cu plumb.5. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.6. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.Timp de lucru: 6 ore; se va lucra in echipa de 2 cursanti




Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de ½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.




si a � rului cu plumb.11. Terminarea randurilor de zidarie se va face in scara.12. Se va calcula numarul de caramizi si volumul de mortar necesare.Timp de lucru: 6 oreSe va lucra in echipa de 2 cursanti



TEST DE EVALUARE PRACTICA Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1 caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.








Tema: construieste o intersectie de ziduri cu grosimea zidurilor de 1½ caramida Consulta instructorul tau pentru a te indruma in ceea ce priveste realizarea proiectului.

c. Scule, unelte si materale utilizate: - Mistrie - Cancioc - Lopata cancioc - Ciocan zidar - Lopata - Lada de amestec mortar - Galeti - Rostuitoare - Targi - Sapa amestecat mortar - Caramizi - Mortar - Hidroizolatie - Ghermele - Prasnuri - Buiandrugi - Sfoarad. Modalitati de realizare a proiectului:19. Se va lucre dupa metoda 3-4-5 (Pitagora) pentru trasarea unghiurilor;a







La propozitiile de la 1 la 10 incercuiti raspunsul corect:1. Materialele utilizate la zidarie sunt:A. ScanduriB. Otel-betonC. Plansee din betonD. Caramizi, blocuri din beton, BCA2. In functie de lungimea caramizii, zidurile sunt:A. ¼ caramidaB. ½ caramidaC. 1 caramidaD. 1 ½ caramidaE. 1 ¼ caramidaF. 2 caramizi3. Prin teserea caramizilor se intelege:A. Suprapunerea perfecta a fetelor caramizilor in zid;B. Suprapunerea decalata a fetelor caramizilor in zid(zig-zag);4. Rosturile intre caramizi sunt:A. OrizontaleB. Vertical5. Valoarea unghiurilor la intersectia peretilor este de:A. 90 grade la peretii perpendiculari B. Mai mica de 90 grade la peretii in unghi obtuz;C. Mai mare de 90 grade la peretii in unghi ascutit;6. Scule folosite de zidar la zidit sunt:A. MistrieB. CanciocC. Ciocan zidar7. Instrumente de masura si control folosite in zidarie sunt:A. Metrul B. RuletaC. BoloboculD. Firul cu plumbE. Furtunul de nivel F. Micrometrul8. La trasarea unghiurilor de 90 grade cu ajutorul Teoremei lui Pitagora,

se folosesc urmatoarele numere:A. 1-2-3B. 3-4-5C. 60-80-100



9. Zidarul, cu ajutorul nivelei veri� ca:A. OrizontalitateaB. Verticalitatea ziduluiC. Unghiurile de inclinare10. Fixarea tocurilor de usi si ferestre in golurile din pereti, se face cu:A. Ghermele pentru tocurile metaliceB. Prasnuri pentru tocurile din lemn

La urmatoarele propozitii utilizati literele A(adevarat) sau F(fals) pentru a preciza tipul a� rmatiei:

11. Grosimea rostului orizontal este de 3,50 cm iar a celui vertical de 4,00 cm. A/F 12. Fixarea sforii la capetele zidului se face prin legarea acesteia de caramizi. A/F 13. Suprapunerea caramizilor in zig-zag, poarta denumirea de legatura sau tesere a caramizilor. A/F 14. Cand caramida se taie la jumatate, ea se tine in mana stanga astfel ca linia de taiere sa cada la mijlocul palmei. A/F 15. Pozitia ciocanului va � perpendicular pe caramida deoarece in alta pozitie, caramida se va rupe in linii strambe. A/F 16. Caramizile se pot zidi cu ajutorul mistriei sau fara. A/F 17. La capetele zidurilor, la colturi sau la goluri se folosesc bucati de caramida cu dimensiunile de ¾, ½,1/4 . A/F 18. Inainte de inceperea zidirii primului rand de caramizi, se curata hidroizolatia. A/F 19. Caramizile, care la veri� carea orizontalitatii, se constata ca fac un anumit unghi fata de orizontala, sunt lovite usor cu ciocanul pe un dreptar. A/F 20. La zidaria tencuita, rosturile se prelucreaza cu ajutorul unui rostuitor. A/F


Desen tehnic - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINADESEN TEHNIC DE CONSTRUC�II

Zidar_2_A5_desen tehnic.indd 1 2/17/2011 4:09:28 PM

2 - Desen tehnic


Desen tehnic - 135

A. Reprezentarea elementelor unei construc�ii în desenul tehnic

A.1.Linii

Grosimea de baza (b) se alege în func�ie de m�rimea �i natura desenului între 0, 2 �i 2 mm. Clasa de precizie se simbolizeaz� printr-o cifr� �i anume :

- linia groas� (b) prin cifra 1;- linia mijlocie (circa b/2) prin cifra 2;- linia sub�ire (circa b/4) prin cifra 3.

Tabel 1

Tipul liniei Destina�ia

Groas� (C1i) Contururi de sec�iune sau tabele; chenare pentru desene;

Mijlocie (C2) Muchii v�zute în vedere �i sec�iuni; Curbe de nivel principal; Construc�ii geometrice.

Continu� Sub�ire (C3)

Linii de cote, linii ajut�toare de cot�, ha�uri, axe de goluri la u�i �i ferestre, linii de ruptur� �i întrerupere ;Linii de referin�� sau de indica�ie pentru cote, not�ri sau observa�ii f�cute pe desen; Curbe de nivel curente; Contururi de sec�iuni rab�tute.

Intrerupt� (l) Mijlocie (l2) Muchii nev�zute ascunse dup� alte elemente;

Linie-punct (p) Mijlocie (P2)

Orice fel de axe, cu excep�ia axelor indicate la C3 �i P3.

Sub�ire (P3)

Axe geometrice ale pieselor componente;Trasee de sec�ionare;Linii de întrerupere;P�r�i situate în fa�a planului desec�ionare.

A.2. Cotarea

A.2.1. Reguli generale;

Prin cotarea unul desen de construc�ii se în�elege înscrierea în acel desen a dimensiunilor par�iale �i totale, necesare pentru determinare precis� �i clar� a tuturor elementelor construc�iei. Cotarea trebuie f�ci în a�a fel încât s� nu � e nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor przentate. M�surarea direct� pe un desen nu poate servi drept baz� pentru determinarea dimensiunilor necotate ale elementelor ce urmeaz� a � executate.


136 - Desen tehnic

A.2.2.Elementele cot�rii sunt:

- cota, care indic� valoarea numeric� a dimensiunii consi-derate, în unele cazuri poate � exprimat� �i printr-o liter�;

- linia de cot�, care indic� lungimile sau unghiurile la care se refer� cota;

- liniile ajut�toare, care delimiteaz� por�iunile cotate �i se folosesc în cazurile când linia de cot� nu taie conturul elementului;

- liniile de indica�ie sau de referin�� (linii frânte), care se folosesc când spa�iul dintre extremit��ile liniei de cot� nu este su� cient pentru înscrierea cotei (vezi Fig.1). Liniile de referin�� se folosesc pentru diferite alte not�ri;

- cota de nivel, care indic� valoarea aderentei de nivel dintre o fa�� a elementelor �i un reper ales;

- simbolul pentru înscrierea cotei de nivel.

Liniile ajut�toare pot s� înceap� direct de la reprezentarea elementului sau de la o distant� apropiat� de aceasta. In general ele sunt perpendiculare pe pe linia de cot� �i le dep��e�te cu aproximativ 2 mm. In mod excep�ional, liniile ajut�toare pot s� se întretaie cu liniile de cot� la 45° sau 60°, dac� cotarea devine astfel mai clar�. La reprezent�rile conturate cu linii groase, liniile ajut�toare se duc la exteriorul conturului (vezi Fig.1).

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2


Desen tehnic - 137

Fiecare cot� are o linie de cot� corespunz�toare. Liniile de contur, axele, liniile ajut�toare �i prelungirile lor, nu pot � utilizate ca �i linii de cot�. Liniile de cot� se traseaz� paralel cu dimensiunile la care se refer�. Pentru cotarea arcelor de cerc, sau a elementelor cu alte curburi, linia de cot� se duce echidistan�at� de curba elementului sau prin translatarea curbei �i se delimiteaz� cu linii ajut�toare care s� � e normale la curb� sau paralele între ele.

Deasupra cotelor, m�surând lungimi curbilinii, se pune semnul de arc (^). Pentru cotarea unui unghi, linia de cot� se duce circular�, cu cerc în vârful unghiului �i se delimiteaz� cu laturile unghiului sau cu prelungirea acestora prin linii ajut�toare. Delimit�rile liniilor de cot�, se indic� prin puncte, linioare scurte la 45° fa�� de linia cotei, sau s�ge�i. Pentru accentu�ri ale indica�iilor, liniile de referin�� pot � terminate cu puncte, când se opresc pe o suprafa�� i cu s�ge�i, când se opresc pe o linie. Pe acela�i desen se va folosi un singur mod de delimitare a liniilor de cot�. In cazul liniilor de cot� terminate cu s�ge�i, pentru cotarea intervalelor mici, s�ge�ile extreme pot � plasate la exterior �i intrmediar înlocuite cu puncte. Dac� este necesar� cotarea reprezent�rilor perspective, liniile ajut�toare se vor trasa urmând direc�iile liniilor din reprezentarea perspectiv� (Fig. 4).

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6


138 - Desen tehnic

Grosimea stratelor, foliilor, pl�cilor se poate indica f�r� linii de cot�, pe linii de referin��, cota � ind precedat� de indica�ia d=.............. , sau de indicarea stratului. Cotele dimensiunilor prezentate la scar� se subliniaz�, cu excep�ia elementelor de construc�ie � gurate întrerupt. Cotele care nu se pot indica �i trebuie veri� cate la fa�a locului, vor � precedate de semnul (~) (vezi Fig.5). Pe desenele de ansamblu, dac� speci� cul desenului nu are alte reglement�ri, cotele mai mari sau egale cu 1, 00 m se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero), iar cele mai mici de 1, 00 m se indic� în centimetri. Dac� trebuie indica�i milimetrii, ace�tia se înscriu sub form� de exponen�i (2, 355, respectiv 245). Pe desenele de detaliu, cotele se indic� dup� speci� cul desenului (Fig.6). Pe desenele de ansamblu, cotele vor � cele ale dimensiunilor de coordonare, iar pe desenele de detaliu elementele se vor cota cu dimensiunile lor de baz�. Exemplu: grosimea pere�ilor de c�r�mida din desenele de ansamblu se vor cota cu 75, 125, 25, 375 cm etc.; iar în desenele de detaliu, cotele vor � 63, 115, 24, 365 cm sau 63, 115, 240, 365 mm. Inainte de cotele diametrelor se trece semnul conven�ional 0. Aceast� notare nu este obligatorie pe reprezent�rile cu contururi circulare. In cazul cercurilor concentrice se vor evita prea multe cote trecand prin acelasi centru si se va folosi cotarea la exterior sau cu semnul conventional pe lina de referinta (vezi Fig. 7).

Cotarea razelor arcelor de cerc se face de semnul conven�ional, litera R dac� nu este dat în desen centrul arcului de cerc. Centrele arcelor de cerc se vor indica printr-un cercule� sau printr-o cruciuli��, în caz c� nu sunt determinate de intersec�ia a dou� axe. Dac� centrul nu poate � reprezentat în cadrul desenului, dar indicarea lui este totu�i necesar�, linia de cot� a razei se va trasa în direc�ia centrului �i se va proceda ca în Fig.8.

Dac� în reprezentare, linia de cot� a razelor, diametrelor sau unghiurilor este mai mic� de 6 mm, s�ge�ile se indic� dinspre exterior, sau se utilizeaz� o linie de referin�� (vezi Fig. 9). Cotele se scriu imediat deasupra liniei de cot�, f�r� s�

Fig. 7

Fig. 9

Fig. 8


Desen tehnic - 139

� e lipite de aceasta �i pe cât posibil la mijlocul intervalului. Se recomand� în�ltimea nominal� de 2, 5 sau 3, 5 mm. La reprezent�rile f�cute la aceea�i scar�, pe aceea�i plan��, scrierea cotelor se face cu acelea�i dimensiuni nominale. Scrierea cotelor fa�� de înclinarea liniei de cot� se face astfel încât s� poat� � citit� din fa�� i din dreapta, desenul având pozi�ia normal� (cu indicatorul în dreapta jos). Se va evita trasarea liniilor de cot� cu înclinarea cuprins� în zona de 30° ha�urat� (Fig.10). Valoarea unghiurilor se va scrie dup� aceea�i regul� pe linia de cot� circular�, înclinarea liniei de cot� � ind asemuit� cu cu direc�ia coardei unghiului respective (vezi Fig.10). Dac� distan�a dintre extremit��ile liniei de cot� este prea mic� pentru scrierea cotei, aceasta se poate scrie, alternat peste �i sub linia de cot�, pe prelungirea acesteia, în dreptul unei linii de indica�ie, sau imediat pe prelungirea liniei de cot�, respectiv în intervalul cotei vecine. Vezi Fig. 11 precum �i desenul planului din Fig. 7. Pe cât posibil, cotele înscrise nu trebuie s� � e intersectate de linii din desen care ar indica citirea lor sau ar produce confuzii. Ha�urile unui câmp se întrerup pentru scrierea cotelor (� g.11). Pe desenele unui element simetric, reprezentat integral, cotele pot � induicate pân� la axa sa de simetrie într-o singur� parte; cotele generale se indic� obligatoriu complete. Dac� elementul simetric este reprezentat numai pân� la axa sa de simetrie, cotele se vor indica �i raporta pân� la aceast� ax� (Fig.12). In cazul elementelor circulare, linia de cot� întrerupt� dep��e�te cu 5-10 mm axa de simetrie �i se coteaz� cu valoarea diametrului precedat de semnul conventional Ø. In toate cazurile, este obligatorie marcarea axei de simetrie cu semnul: Pantele se vor indica printr-o s�geat� paralel� cu panta �i având sensul de urcare pentru sc�ri, rampe de circula�ie etc. �i de coborâre pentru pantele de scurgere (acoperi�, terasament, canalizare ect.). Valoarea pantei se scrie sub form� de raport sau de procent f�cut între proiec�ia pe vertical� �i cea pe orizontal� a pantei, iar valoarea se înscrie deasupra s�ge�ii (Fig. 13). Exemplu de calcul al pantei:

In planuri, s�ge�ile care indic� direc�ia pantelor la rampe �i sc�ri, vor avea lungimile elementului respectiv.

Fig. 10

Fig. 11

1,50-0,90 x l00=15%4,00


140 - Desen tehnic

Distan�a într dou� linii succesive, ca �i distan�a între linia de cota �i elementul cotat, va � de minimum 7 mm. In caz c� nu se poate respecta aceast� distan��, se admite întreruperea liniei de cot� care, dup� necesit��i, poate � trasat� la o distan�� mai mare fa�� de elementul cotat. Cotele a�ezate pe linii de cot� paralele, intersectate de o ax� de simetrie se scriu alternativ, de o parte �i de alta a axei, sau se întrerupe axa în dreptul cotelor (Fig.12). Ordinea de trasare a liniilor de cote se va face începând cu cele pentru cotele par�iale -în imediata apropiere a conturului elementelor- �i terminând cu cele pentru cotele generale. Se vor evita pe cât posibil:

- intersectarea liniilor de cot� între ele sau cu liniile ajut�toare ale altora;- p�trunderea liniilor de cote exterioare în interiorul reprezent�rii

obiectului;- trecerea liniilor de cot� prin goluri;- intersectarea liniilor de indica�ie sau de referin��;- trasarea liniilor de indica�ie sau de referin�� paralele cu liniile de

contur, cu axele de simetrie, cu liniile de cot� �i cu ha�urile din zonele învecinate sau traversate;

- repetarea cotelor pe un acela�i element, sau pe mai multe reprezent�ri ale acestuia din acela�i desen.

Regulile stabilite pentru cotare prin cifre se aplic� �i simbolurilor literale utilizate în desenele necotate cifric.

A.2.3.lndica�ii de detaliu;

Axele de trasare ale construc�iei se marcheaz� cu cifre arabe �i litere majuscule înscrise în p�trate cu latura de 6 -9 mm, dup� scara desenului. Se recomand� s� se marchze cu cifre axele transversale sau radiale ale construc�iei �i cu litere axele longitudinale sau circulare (Fig.14). Cotele de nivel se indic� în metri, cu dou� zecimale (chiar dac� acestea sunt zero). Cotele de reper se indic� prin ± 0, 00; cotele de deasupra cotei de reper sunt precedate de semnul plus (+) iar cotele de sub acest nivel sunt precedate

Fig. 12

Fig. 13


Desen tehnic - 141

de semnul minus (-). Drept nivel de reper se ia, în general, nivelul pardoselii � nite de la parterul corpului principal al cl�dirii numit� cota zero, notat� cu semnul ± 0, 00. în cazuri speciale, sau pentru alt gen de construc�ii, se poate lua ca reper �i alt nivel caracteristic.

Pentru înscrierea cotelor de nivel se utilizeaz�, atât în sec�iuni �i fa�ade cât �i în planuri, simboluri triunghiulare (tringhi echilateral cu în�l�imea egal� cu a cifrelor de cot� ). Simbolurile se utilizeaz� astfel

� pentru cote în raport cu nivelul reper, simbolul jumate înnegrit;� pentru cote în raport cu alt nivel decât cel de reper stabilit, simbolul

neînnegrit, men�ionându-se care este acel nivel;� în planuri, simbolul se completeaz� cu un dreptunghi, în care se înscrie

cota. Simbolurile pot � reprezentate �i numai prin jum�tate triunghi echilateral folosind pe acela�i plan o nota�ie unitar� (Fig. 16).

Pentru claritatea înscrierii cotei de nivel, se poate distan�a dup� necesitate, bra�ul orizontal pe care se scrie cota, sau se înscrie pe o linie de referin��, cu indicarea simbolului triunghiular. In func�ie de claritatea desenului, bra�ul poate � orientat la stânga sau la dreapta, iar s�ge�ii în jos sau în sus.

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16


142 - Desen tehnic

Pozi�iile golurilor din pere�ii exteriori se vor indica prin cotarea succesiunii din plinuri �i goluri. Facultativ, se poate cota �i distan�ele de la axele lor la un reper determinat. Pozi�iile golurilor din pere�ii interiori se vor indica prin cota de la marginea golului la reperul cel mai apropiat (zid, stâlp etc., Fig.6). Dimensiunile stâlpilor vor � cotate ca în Fig 17; pozi�ia lor se va indica, dup� necesit��ile impuse de construc�ie, � e prin distan�a dintre axele lor, � e prin distan�a dintere fe�ele lor. La repetarea în �ir a unor elemente identice sau echidistante, a�ezate pe aceea�i linie, se poate inlocui �irul de cote par�iale cu o cot� total� între axele sau fe�ele elementelor marginale, scris� sub forma unui produs între num�rul distan�elor egale �i dimensiunea care se repet�. La cap�tul �irului se coteaz� unul sau dou� elemente, precum �i dimensiunea care se repet� ( Fig. 17 �i 19).

Pentru pozi�ionarea unor elemente de construc�ii amplsate diferit între ele, se pot utiliza �i cote cumulate fa�� de un reper comun. In acest caz linia comun� de cot� va � terminat� cu un punct pe linia de referin�� i cu s�ge�i pe liniile de indicare a cotelor (Fig. 20).

Sec�iunile elementelor mici (traverse, grinzi de lemn, co�uri, �an�uri pentu conducte etc.) pot � cotate �i prin înscrierea pe o linie de referin�� a cotelor celor dou� laturi înmul�ite între ele. Prima cot� va � latur� de baz� a elementului, dup� pozi�ia sa în construc�ie sau din pozi�ia normal� a desenului (Fig.21). In�l�imea de la care începe golul unui co� de fum sau canal de ventila�ie fa�� de nivelul pardoselii se inscrie sub cota sec�iunii lui �i precedat� de nota�ia h=......... Literele sau cifrele romane din dreptul acestor goluri indic� nivelul pe care îl deservesc: subsol, parter, etaj I etc. Dac� este necesar a se diferen�ia în plan destina�ia anumitor canale, se pot utiliza simbolurile din Fig. 22. Golurile în pl�ci se vor reprezenta ca în Fig. 23.

Fig. 17

Fig. 19

Fig. 20

Fig. 21

Fig. 18


Desen tehnic - 143

La sc�ri, dimensiunile treptelor se înscriu pe linia pasului, �i anume l��imea deasupra, iar în�l�imea dedesubt. Treptele vor � numerotate de la palier la palier, sau în continuare. L��imea pardoselelor va � cotat� pân� la linia contratreptei (linia întrerupt�). In cazul sc�rilor f�r� contratrepte, cotele se vor da pana la vârful treptei. Nivelul planului de sec�ionare se va indica prin îngro�area liniei treptei respective. Pe palierele rampelor �i sc�rilor se vor indica obligatoriu cotele de nivel respective (Fig.24). Ea se execut� paralel cu unul din planele de proiec�ie pe care este reprezentat obiectul. In caz de necesitate, ele se pot executa �i în alte pozi�ii, cu condi�ia ca planul de t�iere s� � e perpendicular pe unul din planele de proiec�ie. Sec�iunea orizontal� f�cut� printr-o construc�ie la un nivel caracteristic se nume�te plan (Fig. 6). Denumirea simpl� de sec�iune se utilizeaz�, în general, numai pentru sec�iunile verticale (Fig. 26 �i 27). In desenele de construc�ii se utilizeaz� dou� feluri de reprezent�ri:

- sec�iuni propriu-zise, în care desenul reprezint� numai ceea ce g�se�te în planul de t�iere (Fig. 28-a);

- sec�iuni cu vedere, în care desenul reprezint� �i vederea elementelor ce se g�sesc în spatele planului de t�iere �i a c�ror reprezentare este necesar� pentru o mai bun� în�elegere a desenului (Fig. 28-b).

Pe sec�iunile cu vedere se pot reprezenta �i elemente care se a� a în fa�a planului desenându-le cu linie punct sub�ire.

Elementele sec�ionate se coteaz� cu linii mai groase, pentru a se deosebi u�or de cele v�zute, pentru mai mult� claritate �i în anumite cazuri, se pot �i înnegri sau ha�ura câmpurile sec�ionate (Fig. 28 �i 29).

Fig. 22

Fig. 24

Fig. 23


144 - Desen tehnic

In planuri, elementele de construc�ii care nu merg pân� la tavan vor � indicate �i cotate prin trimitere la nota explicativ�. în cazul pere�ilor desp�r�itori, în�l�imea lor se poate indica �i prin nota�ia h=…… scris� în lungul peretelui.

Elementele pentru care se întocmesc alte desene sau detalii pot s� nu mai � e indicate în sec�iuni, sau pot � indicate simpli� cat (de exemplu foi de u�i ; buiandrugi, prefabricate de plan�ee, �arpante, straturi de pardoseli, de terase etc.) Urma planului de t�iere de pe planul de proiec�ie pe care este perpendicular se nume�te traseu de sec�ionare.

Traseu de sec�ionare are rolul de a scoate în eviden�� cât mai multe elemente ale unui desen �i se stabile�te în func�ie de necesit��ile de indicare, prin sec�iuni, a por�iunilor caracteristice din construc�ii �i se marcheaz� cu cifre sau litere. Traseul de sec�ionare se reprezint� printr-o linie-punct sub�ire (P3), având la capetele traseului �i în locurile de frângere ale acestuia, segmente de dreapt� trasate cu linie continu� groas� (C1). Segmentele de linie continu� groas�, nu trebuie su intersecteze linii de contur. Direc�ia de privire se indic� prin s�ge�i sub�iri, perpendiculare pe traseul de sec�ionare, care se sprijin� pe segmentele groase. In func�ie de traseul de sec�ionare, avem ( Fig. 30):

1. sec�iuni rectilinii, f�cute dup� un traseu drept de sec�ionare;2. sec�iuni decalate f�cute dup� un traseu de sec�ionare compus dintr-o

serie de segmente paralele, decalate între ele, urma planului de decalare � ind perpendicular� pe aceste segmente �i reprezentat� cu o linie continu� sub�ire (C3) ( Fig.6 �i 31);

3. sec�uni desf��urate, f�cute dup� un traseu de sec�ionare în linie frânt�, sec�iunile par�iale � ind desenate în ordine succesiv�, desf��urat. In acest caz, direc�ia de privire se indic� la mijlocul segmentelor (Fig.6 �i 31). Dac� este necesar a se schimba traseul de sec�ionare la unele nivele, acesta se va indica pe planul � ec�rui nivel în parte.

Obiectele simetrice se pot reprezenta sec�ionate �i numai pân� la axa de simetrie (Fig. 29).

Fig. 25

Fig. 26


Desen tehnic - 145

A.3.2.Reprezentarea conven�ional� a materialelor;

Reprezent�rile conven�ionale ale materialelor în sec�iuni sunt cele din tabelul 2. Reprezent�rile conven�ionale de materiale se folosesc numai când în alc�tuiri complexe, este necesar a se scoate în eviden�� materialele. Dac�, din cauza sc�rii desenului sau a dimensiunilor mici ale câmpului sau din alte cauze, nu se pot � gura reprezent�rile din tabel 2, se admite ha�urarea uniform�, înnegrirea continu�, l�sarea f�r� nici o reprezentare a câmpului, sau alte reprezent�ri, ad�ugându-se în caz de necesitate o not� sau legend� explicativ�. In general ha�urile oblice se trag la 45° fa�� de cadrul desenului. Dac� liniile de contur ale elementului reprezentat au fa�� de plan��, o înclinare

Fig. 27

Fig. 28 Fig. 29

Fig. 30


146 - Desen tehnic

de 45°, sau apropiat�, ha�urile oblice se pot trage la 45°, fa�� de direc�ia principal� din conturul elementului. In astfel de cazuri, precum �i atunci când este necesar� o diferen�iere a suprafe�elor în contact, se pot folosi �i ha�uri la 60°, respectiv 30° fa�� de cadrul desenului, corespunz�tor folosirii normelor echerelor curente. Pe câmpuri învecinate, ha�urile cu aceea�i înclinare se decaleaz� sau se inverseaz�.

Tabel 2

Materialul Reprezentarea Materialul Reprezentarea

P�mânt stânc�

Beton armat monolit la scara >1: 50

Beton armat la scara <1: 50

Lichide Beton armat prefabricat la scara > 1:50

Umplutur� Metal: pro� le �i bare rotunde

Piatr� natural� Lemn în sec�iunelongitudinal�

Zid�rie în general Lemn în sec�iune •transversal�

Zid�rie de p�râmat Izola�ie termic�, fonic�, etc.

Tencuial� Izola�ie hidrofug�

Mozaic Azbociment, produse din ipsos

Rabi� Geam

Beton simplu

Indiferent de material, pentru dimensiuni mici ale câmpului, ha�urare

uniform�


Desen tehnic - 147

Ha�urarea precum �i reprezentarea conven�ional� se fac mai rar sau mai dease, în func�ie de scara mai mare sau mai mic� a desenului. Ha�urarea sec�iunilor se face cu linii echidistante. Desimea ha�urilor pentru reprezentarea aceluia�i material, trebuie s� � e identic� pe toate desenele la aceea�i scar� a unuia �i aceluia�i element. In sec�iunile la care p�r�ile componente în contact sunt din acela�i material, se modi� c� distan�a dintre ha�uri. Reprezentarea conven�ional� într-o sec�iune a umpluturilor, materialelor în praf, tencuielilor, betoanelor etc. se face cu un desen mai des lâng� liniile de contur �i mai rar spre mijlocul câmpului ce se detaliaz�; dac� în reprezentare se folose�te o ha�urare, aceasta se traseaz� uniform pe întreaga suprafa�� a câmpului (Fig. 31).

In cazul când câmpul are dimensiuni mari, reprezentarea materialelor se poate face numai pe o fâ�ie îngust�, la marginea câmpului. Dac� este necesar� reprezentarea materialelor pe vederi, aceasta se poate face �i numai pe o por�iune redus� în zona de contur a câmpului respectiv.

A.4. Rupturi; Ruptura este o reprezentare conven�ional� care indic� ruperea �i îndep�rtarea presupus� a unei por�iuni din obiectul reprezentat în vederea unei reprezent�ri simpli� cate �i mai reduse ca întindere. Liniile de ruptur� sau întrerupere pentru diferite materiale sunt indicate în Fig. 38. Când ruptura delimiteaz� mai multe elemente din acela�i material, pentru calitate, se poate folosi linia-punct P2. (Fig.28 �i 32).

Fig. 32 Fig. 33

Fig. 31


148 - Desen tehnic

In cazul elementelor întrerupte, indiferent de material, indicarea întreruperii se poate face prin dou� linii-punct (P3) (Fig. 5 �i 33). Indicarea liniilor de ruptur� nu este necesar� la câmpurile ha�urate sau cu reprezent�ri conven�ionale de materiale din sec�iuni (Fig.31).

A.4.1.U�i �i ferestre;

In desenele executate la scara 1:100 �i mai mici, u�ile �i ferestrele se reprezint� în plan ca în Fig. 34.

Cotarea este obligatorie numai în desenele de execu�ie, ue asemenea sensul deschiderii u�ilor. In desenele executate la scara 1:50 �i mai mari, reprezent�rile sunt indicate în tabelul 3.

Tabel 3

Denumire Reprezentarea conven�ional�

U�i simple, f�r� prag

U�i simple, cu prag

Fig. 34

Fig. 35


Desen tehnic - 149

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, f�r� prag

U�i duble, cu deschidere în ambele

sensuri, cu prag

U�i duble, cu deschidere în acela�i

sens, cu prag

U�i batante

U�i (glasvanduri) cu p�r�i laterale � xe

U�i glisante

U�i turnante

OBSERVA�II:Cotele înscrise pe linia axei, indic� dimensiunile modulate ale golurilor în pere�i astfel;

In cercul de pe linia axei, se înscrie indicativul u�ii din tabelul de tâmpl�rie;Sensul deschiderii u�ilor poate � reprezentat �i prin linie înclinat� (u�a întredeschis�), dac� spa�iul respectiv nu este necesar pentru scrierea cotelor.

l��imea goluluiîn�l�imea golului


150 - Desen tehnic

U�i (glasvanduri) în 3 �i 4 canate

U�a armonic�

Ferestre simple, f�r� �i cu urechi

Ferestre duble, f�r� �i cu urechi

U�i-ferestre, f�r� �i cu urechi

Ferestre �i u�i -ferestre cu ni�� de radiator la

parapet

Ferestre duble cu obloane exterioare

Ferestre cu obloanerulante cu ching� în

stânga sau îndreapta

Fereastr� ghi�eu

OBSERVA�II: Cotele înscrise sub form� de frac�ie indic� dimensiunile modulate ale golului în pere�i, astfel:

l��imea goluluiîn�l�imea golului


Desen tehnic - 151

- în cercul de pe linia axei se înscrie indicativul ferestrei din tabelul de tâmpl�rie, cercurile se � xeaz� în exteriorul cl�dirii.

- în�l�imea parapetului, de la nivelul pardoselii � nite, se noteaz� cu P= si se trece:

- la câteva ferestre, atunci când este acela�i; - la toate ferestrele cu parapete de în�l�imi diferite.- ni�ele pentru radiatoare de înc�lzire din perete se indic� punctat ;- în caz de necesitate, ca de exemplu pentru precizarea balamalelor, se

poate indica punctat sensul de deschidere.

Golurile suprapuse se reprezint� �i se coteaz� separat dup� oui., sunt cuprinse în planul de sec�iune sau situate desupra planului de sec�ionare (Fig.36).

Pentru golurile cu forme variate, se dau cotele dreptunghiului de gabarit, cu trimitere la detaliu (Fig.37). In cazul golurilor în zid�rie în care nu se monteaz� tâmpl�rie, se p�streaz� acela�i sistem de cotare f�r� a se mai înscrie indicativul.

Fig. 36

Fig. 37


152 - Desen tehnic

B. Explicarea detaliilor din desenele de executie

B.1. Detaliul

Este o por�iune dintr-un desen de ansamblu care scoate în eviden�� dimensiunile �i formele elementelor desenate. Sc�rile utilizate în desenul de execu�ie sunt: 1. sc�ri gra� ce uzuale: - 1:200; - 1:100; - 1:50. 2. sc�ri pentru detalii: - 1:10; - 1:20. Elementele de zid�rie se coteaz� prin pozi�ionarea în raport cu axele de trasare ale sistemului constructiv (Fig.38.), considerând c� axa zidurilor exterioare este întodeauna la 125 cm fa�� de interior iar cea a zidurilor interioare de rezisten�� se a� � în axa geometric�. Pozi�ia se mai coteaz� �i prin dimensiunea �i distan�a dintre pere�i, prin cote interioare. Linia de cot� este trasat� în a�a fel încât s� intersecteze elementele caracteristice, la distan�a de minimum 1 cm fa�� de perete. Golul din zid�rie se coteaz� la dimensiunea lui nominala (Fig. 39) f�r� urechi, tencuial� sau tâmpl�rie, printr-o frac�ie care la num�r�tor are scris� l��imea, iar la num�r�tor, în�l�imea golului de la fa�a pardoselii, la u�i, sau de la parapet, la ferestre. In Fig 39 b. se prezint� un gol de fereastr� în care:

- p=90; arat� în�l�imea de la cota pardoselii (parapetul notat cu p are în�l�imea de 90 cm) ;

- 180 cm este l��imea golului de fereastr�;- 150 cm este în�l�imea golului în care se va introduce tocul de fereastr�.

In Fig. 40 se prezint� un gol de u�� în care:- 90 cm este l��imea golului de u�� în care va intra tocul; - 2, 10 m reprezint� în�l�imea golului egal� cu în�l�imea tocului de u��.

Tot în aceast� � gur� este prezentat� cu linie întrerupt� o fereastr� la etajul inferior în care p (parapetul) este egal cu 2, 50 m, l��imea ferestrei este egal� cu 80 cm iar în�l�imea ei este de 1, 80 m..

Fig. 38


Desen tehnic - 153

Arcul de cerc � gurat în detaliu arat� sensul de deschidere a u�ii. In cercule�ul care înso�e�te detaliul, se a� � o linie de frac�ie unde la num�r�tor se trece num�rul sau indicativul detaliului (b), iar la numitor se trece nr. plan�ei (15) în care este desenat detaliul.

Golurile exterioare la u�i �i ferestre se coteaz� în exterior, pozi�ia � ind indicat� prin cotarea succesiunii de plinuri �i goluri. La golurile înferioare, pozi�ia se indic� fa�� de peretele cel mai apropiat. Golurile superioare (Fig.40) se reprezint� �i se coteaz� separat; cele care nu sunt cuprinse în planul de sec�ionare sunt reprezentate prin linii întrerupte �i prin cota respectiv� a parapetului. La partea superioar� a golului se prev�d buiandrugi, în general prefabrica�i. Alegerea schemei de montare a acestora este prezentat� în (Fig. 41) � ind în func�ie de grosimea zidului �i de l��imea golului.

Fig. 39

Fig. 40


154 - Desen tehnic

La partea inferioara, golul pentru ferestre (Fig. 42) se termin� spre exterior cu solbanc, prev�zut cu l�crimar, care permite îndep�rtarea rapid� a apei provenite din ploi sau din topirea z�pezii, de pe pro� lul golului. La interior se prevede un glaf din lemn (Fig. 42, a) sau din pl�ci mozaicate (Fig. 42, b).

Fig. 41 Buiandrugi prefabrica�i pentu zid�rie1,2,3,4 �i 5 - pentru ziduri portante; 6,7,8 - pentru ziduri neportante

Fig. 42 Detaliu fereastr�a) cu glaf de lemnb) cu glaf din marmur� sau pl�ci mozaicate

Fig. 43 Sec�iune prin pragul unei u�i la balcon

a)

b)


Desen tehnic - 155

La u�ile exterioare (Fig. 43) între nivelul pardoselii din interior �i cel din exterior se realizeaz� o denivelare de 2 cm care împiedic� p�trunderea apei la interior. Pentru mascarea golurilor de ferestre se utilizeaz� traforuri realizate din zid�rie de c�r�mid� sau elemente prefabricate. Pentru realizarea traforurilor din c�r�mid� aparent�, � gurat� în eleva�ie cu linie plin�, sau din c�r�mid� tencuit�, � gurat� în eleva�ie cu linie întrerupt� (Fig. 44), se folosesc sc�rile de detaliu 1:20 sau 1:10, în vedere � ind desenat sistemul de �esere a c�r�mizilor, prin pozi�ia �i dimensiunile lor fa�� de gol. Vederea se completeaz� cu o sec�iune orizontal� �i una vertical�, în care se indic� �i pozi�ia de montare a tâmpl�riei ferestrelor respective. Se coteaz� golurile ferestrelor, golurile traforului �i dimensiunea c�r�mizilor care le încadreaz�, grosimea rosturilor dintre c�r�mizi, precum �i grosimea zidurilor.

Fig. 44 Trafor de c�r�mid� aparent� sau tencuit�1-gol; 2-plin de c�r�mid�; 3-buiandrug; 4-zid�rie de c�r�mid� cu goluri verticale; 5-pant� din

tencuial� la glaf; 6-pant� de tencuial� pe elemente de c�r�mid�

Fig. 45 Cotarea co�urilor de fum din c�r�mid�


156 - Desen tehnic

Co�urile de fum �i de ventila�ie se reprezint� în planuri printr-o sec�iune a canalelor, realizate prin �eserea zid�riei din c�r�mid� sau din elemente prefabricate. Co�urile de c�r�mid� se coteaz� cu dimensiuni multiplu de 12, 50 (Fig. 45), �inând seama de amplasarea canalelor în afara centurilor zidurilor de rezisten�� i de toate detaliile de alc�tuire a racord�rii cu învelitoarea (Fig.46). Co�urile din elemente prefabricate se reprezint� ca în Fig.47. Suprafe�ele vizibile ale co�urilor c�ptu�ite cu c�r�mid� se deseneaz� ca în Fig.48. Copertina de la partea de sus a cosrilor este redata ca in � g.48. In�l�imea co�urilor se coteaz� în func�ie de pozi�ia lor fa�� de coam� (Fig 50) iar la terase, fa�� de nivelul ultimului strat (1, 50 m). Ventila�iile se reprezint� �i se coteaz� la fel ca �i co�urile de fum, deoarece au sec�iuni similare. Reprezentarea co�urilor realizate pentru regiuni seismice indic� �i consolidarea lor în por�iunea de peste ultimul nivel: armarea la exterior, zidirea cu mortar de ciment �i aplicarea unei tencuieli de mortar M50 (marca mortarului) cu grosimea de 3 cm.

Fig. 46 Reprezentarea str�pungerii co�ului din c�r�mid� prin învelitoare

Fig. 47 Modalit��i de grupare a co�urilor prefabricatea - cu dou� fumuri; b - cu trei fumuri; c - cu patru fumuri

Fig. 48 Copertina prefabricat� la co�urile de fum

a) b)c)


Desen tehnic - 157

C. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn Piesele din lemn se reprezint� în desen prin semne conven�ionale. Dimensiunile cotate se refer� la lungime, l��ime, adâncime sau grosime cât �i la determinarea pozi�iei în ansamblu respectiv. Dac� piesele nu se execut� din lemn de r��inoase, specia se men�ioneaz� pe desen.

C.1.Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase brute

Aceste materiale se folosesc sub form� de lemn rotund (bile, manele sau pr�jini) �i se repreziont� printr-o sec�ine transversal� �i o eleva�ie.

Fig. 49 C�ptu�irea co�urilor de fum �i de ventila�ie

Fig. 50 În�l�imea co�ului fa�� de coam�


158 - Desen tehnic

In Fig. 51 este reprezentat� cotarea lemnului rotund unde:- simbolul sec�iunii circulare;- � reprezint� diametrul mediu al pisei dat în cm;- L lungimea elementului cotat in m cu doua zecimale

Lungimea Lse scrie deasupra liniei de referinta dar cand nu este posibil, ea se poate trece si sub aceasta linie.

C.2.Reprezentarea elementelor din materiale lemnoase ecarisate (prelucrate); In Fig. 52; a, b, c, d sunt prezentate câteva produse din lemn semiecarisat la care elementele cot�rii se exprim� astfel:

- ruptura se reprezint� cu linie frânt�;

- ½ arat� c� piesa are o sec�iune semirotund�;

- � diametrul mediu al sec�iunii circulare;

- 1 lungimea piesei prelucrate (1=4, 35 arat� c� lungimea este de 4, 35 m);

Semne conventionale care arat� sec�iunea transversal� a piesei;

- h distanta între fetele paralele ale piesei în cm;

(Fig.54; e, f, g, h.) 28x24 arat� grosimea (2 =28 mm) X în�l�imea (24 cm);

Fig. 51 Cotarea lemnului rotunda) reprezentarea la scar� � 1:50b) reprezentarea la scar� � 1:50

Fig. 52 Cotarea lemnului semiprelucrat:a) lemn semirotund reprezentat la scara > 1:50b) lemn semirotund reprezentat la scara < 1:50c) lemn rotund cioplit, cu dou� fe�e planed) lemn rotund cioplit, cu dou� patru plane

a)

b)

a)

b)

c)

d)


Desen tehnic - 159

C.3.Reprezentarea produselor derivate din lemn;

In Fig. 54 sunt reprezentate aceste produse unde:- PAL reprezint� pl�ci din a�chii aglomerate de lemn;- PFL pl�ci din � bre din lemn.

Fig. 53 Cotarea lemnului prelucrat:e) scândur� a�ezat� pe latf) scândur� a�ezat� pe muchieg) rigl�h) grind�

Fig. 54 Reprezentarea conven�ional� pentru produse derivate din lemn:a) placaj; b) panel sec�ionat transversal; c) panel sec�ionat longitudinal; d) PAL; e) PFL

e)

a)

b)

e)

c)

d)

f)

g)

h)


160 - Desen tehnic

D. Reprezentarea elementelor asamblate

Elementele de asamblare sunt: cuiele, �uruburile, buloanele, scoabele, eclisele, rondelele, etc. iar se reprezint� cu linie continu� în planul de sec�ionare �i cu linie întrerupt� când sunt în afara planului (Fig.55).

Cui 3x50 simbolizeaz� un cui cu diametrul de 3 mm �i lungimea de 50 mm. In Fig.56 se arat� modul de p�trundere a cuielor în pachetul de imbinat unde:

- c este grosimea piesei �i ea nu trebuie s� � e mai mic� de 4xd pentru a se împiedica cr�parea pieselor;

- d este diametrul cuiului folosit la îmbinare,

In Fig. 57 se arat� modul de dispunere a cuielor într-o îmbinare de prelungire, unde distan�a de la margina elementelor de îmbinat pân� la primul rând de cuie sau între rândurile de cuie este egal� cu 4xd, undc d este diametrul cuiului.

Fig. 55 Asambl�ri prin cuie:a) reprezentare obi�nuit�;b) reprezentare simpli� cat�;1) cui în planul de sec�ionare;2) cui în afara planului de sec�ionare

Fig. 56 Posibilit��i de p�trundere a cuielor în parchetul îmbinat

Fig. 57 Dispunerea cuielor într-o îmbinare de prelungire:a) în rânduri drepte;a) în zig-zag;

a) b)


Desen tehnic - 161

In Fig. 59 este prezentat� o asam-blare cu buloane unde bulonul este repre-zentarea simpli� cat printr-o ax�, piuli�a sub form� de X iar rondela printr-o linie perpendiculara pe axa bulonului. In Fig. 59, se poate observa o asamblare cu �urub unde simbolul M 6x20 are urm�toarea semni� ca�ie:

- M tipul � letului (metric); - V 6 diametrul � letului în mm;- 20 lungimea �urubului în mm.

In Fig. 60, sunt prezentate scoabele care se reprezint� printr-o linie îngro�at� unde � 12 reprezint� diametrul de 12 mm al scoabei iar la (deschiderea) = 200 mm.

Fig. 58 Reprezentarea bulonului:a) obi�nuit; b) spintecat;

Fig. 59 Reprezentarea asambl�rilor cu �uruburi:a) �uruburi pentru lemn; a) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) pentru

forma capului; c) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi pentru lemn (vedere) prin cruci; d) reprezentarea asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în vedere; e) reprezentarea

asambl�rii cu �uruburi cu � let metalic �i piuli��, în sec�iune;

Fig. 60 În�direa în l��imea doi dulapi cu scoabe:

a) vedere lateral�; b) plan;

a)

a)

b)

c)

d)

e)

b)


162 - Desen tehnic

E. Reprezentarea îmbin�rii pieselor din lemn; Elementele din lemn se îmbin� între ele prin diferite t�ieturi care, prin al�turare, suprapunere sau întrep�trundere �i solidarizare cu anumite elemente ajut�toare, pisele s� capete o form�, o pozi�ie �i o rezisten�� speci� c� pentru a rezista la eforturi. Dup� forma �i felul pe care îl au, t�ieturile:

- chertare (Fig. 61);- cep �i scobitur� (Fig. 62);- cu fal� (Fig.63);- cu lamb� �i uluc (Fig.64).

E.1. Imbinarea de prelungire; Prin aceast� îmbinare se asigur� continuitatea în lungime a piesei din lemn a�ezate cap la cap �i asamblat� printr-un mijloc de îmbinare (Fig. 65).

Fig. 61 Chertare: a) de cap�t; a) de mijloc;c) simpl�; d) în prag;

Fig. 65 Îmbinare de prelungire: 1) vedere; 2) plan; 3) sec�iune; a) cu eclise de lemn; b) cu eclise de lemn la stâlp; c) prin chertare �i buloane;d) prin chertare �i zban�uri;

Fig. 63 Falt

Fig. 62 Cep �i scobitur�

Fig. 64 Lamb �i uluc: 1) lamb�; 2) uluc


Desen tehnic - 163

E.2.Imbinarea de solidarizare; Prin aceast� îmbinare se realizeaz� sec�iuni compuse necesare pentru preluarea unor solicit�ri

E.3. Imbinarea la noduri sau la intersec�ii de piese; In Fig. 67 este prezentat� o astfel de îmbinare prin chertare:

F. Reprezentarea elementelor de construc�ii din lemn:

Sc�rile de reprezentare a acestor elemente sunt: 1:50; 1:20; 1:10, cotele � ind date în cm pentru dimensiuni sub un m �i în m, cu dou� zecimale, pentru dimensiuni mai mari de 1 m.

Fig. 66 Îmbinare de solidarizare cu pene: 1) vedere; 2) sec�iunea A-A

Fig. 68 Plan�eu din lemn: a) plan; b) sec�iunea A-A; c) sec�iunea B-B;d) detaliu D; e) detaliu C;

Fig. 67 Îmbinare prin chertare: 1) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe

toat� lungimea; 2) încruci�area în cep coad� de rândunic� pe toat� lungimea


164 - Desen tehnic

F.1. Reprezentarea pere�ilor din lemn: Peretii din lemn sunt repezentati in plan prin grosimea lor. In cazul panourilor prefabricate este necesara reprezentarea detaliilor de alcatuire a materialelor componente, precizarea cotelor dimensionale, �i a modului de montare. Plan�eul de lemn (Fig. 68) se reprezint� în plan la scara 1:50 unde elementele cot�rii au urm�toarea semni� ca�ie:

- Grinzi 10x15 buc. 11 reprezint� un num�r de 11 buc��i grinzi cu l��imea de 10 cm �i în�l�imea de 15 cm:

- A-A, B-B sunt sec�iuni executate în anumite zone ale plan�eului;- Parchet 22x 4 exprim� grosimea pl�cii de parchet egal� cu 2, 20 cm iar

l��imea de 4 cm;- Du�umea oarb� 2x12 arat� o grosime a du�umelei de 2, 40 cm �i o l��ime

a acesteia de 12 cm;- Scândur� 24X 16 arat� o grosime a sândurii de 2, 40 cm �i o l��ime a

acesteia de 16 cm;- �ipci 24 x 48 arat� o grosime a �ipcii de 2, 40 cm cu o l��ime de 4, 80 cm.

F.2. �arpantele din lemn:

Fig. 69 �arpanta: a) plan; b) sec�iune


Desen tehnic - 165

Sunt reprezentate prin proiec�ii (Fig. 69) �i se deseneaz� la sc�rile 1:50 sau 1:100 în care cuprin toate datele necesare. Cele mai importante proiec�ii sunt:

- sec�iunea longitudinal�;- sec�iunea transversal�;- detaliile execu�iei.

Proiec�ia orizontal� (planul �arpantei) este desenat� dup� planul cl�dirii, urm�rindu-se conturul zidurilor exterioare. Conturul acoperi�ului se delimiteaz� pe linia strea�inii (numit� �i linia pic�turii). C�priorii se � gureaz� prin axele lor iar penele se reprezint� la scar� prin muchiile de contur. Popii, cle�tii, t�lpile, contra� �ele etc., se reprezint�, � e la scar�, � e prin linii întrerupte notându-se distan�ele între axele scaunelor sau fermelor �i toate cotele necesare pentru a stabili pozi�ia în plan a pieselor.

F.3. Sec�iunea transversal� a �arpantei;

Se deseneaz� la scara la scara 1:50 sau 1:20 �i cuprinde în�l�imea �arpantei precum �i modul de a�ezare a elementelor. Fiecare pies� este de� nit� printr-o marc� înscris� într-un cerc la cap�tul unei linii de referin�a care se mai trec �i dimensiunile �i eventual, denumirea piesei (Fig 69 b). Când acoperi�urile sunt simetrice, sec�iunea se deseneaz� numai pe jum�tate.

F.4. Detaliile �arpantei

Fig. 70 �arpanta: c) detaliu 1; d) detaliu 2; e) detaliu 3; f) detaliu 4


166 - Desen tehnic

La sc�rile de 1:10 sau 1: 5 se reprezint� diferite elemente ale �arpantei �i � ecare nod cu îmbin�rile respective �i se noteaz� cu o liter� mare. In plan�a de detalii se mai reprezint� �i alte elemente ale acoperi�ului, astfel: strea�in�, str�pungerile pentru co�uri etc.

F.5. Ferme din scânduri; Se � gureaz� pe desen pozi�ia tuturor elementelor componente (Fig. 71). Piesele care alc�tuiesc elementele fermei, sunt prev�zute cu linii de referin�� pe care sunt indicate dimensiunile respective.

G. Reprezentarea elementelor de construc�ii din beton armat

G.1. Notarea funda�iilor Elementele cot�rii unui stâlp se explic� astfel (Fig. 72):

- F este simbolul funda�iilor;- Ai este indicativul stâlpului pe care-l

sus�ine funda�ia �i se trece ca un indice al funda�iei (FAi) ;

- A �i 1 reprezint� axele de trsare care se intersecteaz� în dreptul stâlpului SAi �i îi stabile�te pozi�ia în plan;

- SAi este indicativul stâlpului;- F1 înlocuie�te indicativul FA, în cazul

în care o serie de funda�ii sunt identice, având acelea�i forme geometrice �i acela�i mod de armare;

G.2. Notarea stâlpilor Se simbolizeaz� cu litera S (Fig. 72) urmat� de un indice format din indicativele axelor care se intersecteaz�, determinând pozi�ia stâlpului (SAi).

Fig. 71 Ferme din scânduri b�tute în cuie

Fig. 72 Reprezentarea funda�iei unui stâlp, notat� cu indicativul stâlpului


Desen tehnic - 167

Valorile 30 x 30 reprezint� dimensiunile în cm ale sec�iunii stâlpului (latura mare x latura mic�). O alt� simbolizare poate � Si...Sn.

G.3. Notarea grinzilor; Grinzile se noteaz� cu litera G urmat� de simbolul nivelului notat cu majuscule (pentru plan�eul peste subsol S �i peste parter P, sau cu cifre romane I, II etc., pentru plan�eele peste etaje) completat cu un indice numeric care rezult� din numerotarea grinzilor aceluia�i plan�eu. Nota�ia grinzilor este urmat� de cele dou� dimensiuni ale sec�iunii transversale desp�r�ite prin semnul de îmul�ire (b /,., ), unde b este l��imea grinzii iar h este în�l�imea grinzii (Fig. 73).

Când desenul se execut� la scar� mic�, indicativul grinzii �i dimensiunile sunt trecute deasupra liniei de contur a grinzii (Fig. 74). In eleva�ie grinzile se noteaz� pe o linie de referin�� (Fig. 74) unde la num�r�tor se trece indicativul grinzii (GPi) iar la numitor se trec dimensiunile b x h unde b este l��imea grinzii iar h în�l�imea ei. Dimensiunile pot � trecute �i în continuarea indicativului (GPi -25 x 35). Pentru grinzile întoarse, notarea va � precedat� de aceast� speci� care: GRIND� ÎNTOARS� G13- 25 x 45.

Fig. 73.a Notarea grinzilor în plan Fig. 73.b Notarea grinzilor într-un plan executat la scar� mic�

Fig. 74 Notarea grinzilor �i stâlpilor în eleva�ie


168 - Desen tehnic

G.4. Notarea centurilor; Centurile se noteaz� cu litera C urmat� de un indice numeric pentru diferen�ierea lor în plan (Fig. 75). Dup� indicativ se trec dimensiunile centurii astfel b x h unde b este l��imea centurii iar h este în�l�imea ei (C2- 25 x 20;.In eleva�ie, centurile se noteaz� la fel ca �i grinzile.

G.5. Notarea buiandrugilor; Buiandrugii lega�i monolit cu placa sau centura se noteaz� cu literele B sau G urmate de un indice numeric ce speci� c� tipurile asemenea cuprinse în plan. Dup� indicele numeric se noteaz� �i dimensiunile sec�iunii transversale b x h. (GP1-20 x 50), (Fig. 75). In eleva�ie buiandrugii se noteaz� la fel ca grinzile.

G.6. Notarea diafragmelor (pere�i din beton); Se noteaz� cu o liter� majuscul� urmat� de un indice numeric care rezult� din numerotarea lor în plan. Literele utilizate reprezint� în general, pozi�ia peretelui în construc�ia respectiv� atfel: diafragmele se noteaz� cu D, pere�ii longitudinali cu L �i pere�ii transversali cu T. Nota�ia se scrie pe proiec�ia în plan a diafragmei sau deasupra liniei de contur, f�r� linie de referin��, cum ar � : D5, T8, L2.

G.7. Notarea elementelor prefabricate în planurile de montare; Aceste elemente se noteaz� cu litere majuscule urmate de un indice numeric, pentru diferen�ierea tipurilor.

Fig. 75 Notarea centurilor �i buiandrugilor


Desen tehnic - 169

- Exemplu de notare la construc�ii din panouri mari:- I, T sau L - pere�i interiori portan�i, transversali sau longitudinali;- E, F- pere�i exteriori sau de fa�ad�;- D - pere�i desp�r�itori;- P - pl�ci de plan�ee.

Exemplu de notare la construc�ii industriale:- CA -cheson de acoperi�;- P - pan� de acoperi�;- S - stâlpi;- F - ferm� etc.

H. Desenarea planurilor

In desenul proiectului, planul este determinant reprezentând primul element al rezolv�rii cl�dirii. Cu ajutorul planului se rezolv� simultan func�iunea circula�ia sistemul constructiv si plastica cl�dirii. Planurile unei construc�ii sunt sec�iuni orizontale ob�inute prin sec�ionarea cl�dirii cu un plan orizontal imaginar, la o în�l�ime de 1, 10....1, 20 m aleas� în a�a fel încât s� taie toate elementele caracteristice ale cl�dirii. Planul la scara 1:200 �i 1:100 (Fig. 77) constituie o reprezentare corecta a dimensiunilor elementelor constructive (ziduri, stâlpi) �i a tuturor compartiment�rilor interioare. In aceste desene se indic� golurile u�ilor �i ale ferestrelor, treptele sc�rilor etc. In planurile la scara 1:200 nu se indic� sensul de deschidere a u�ilor, aceast� indica�ie ap�rând

Fig. 76 Armarea �i ancorarea co�urilor de fum


170 - Desen tehnic

numai în planurile la scara 1:100 sau la scar� mai mare. Cotele date sunt cele principale: în interior, pentru lungimi ale înc�perilor, pentru grosimi de ziduri, iar în exterior, pentru interaxele structurii de rezisten�� i dimensiunile totale. Uneori se indic� �i mobilarea indicativ� a planurilor. Scara 1:50 se utilizeaz� la desenarea planului în proiectele de execu�ie (Fig.78 a �i b) permi�ând o reprezentare clar� �i o cotare am�nun�it� a elementelor de construc�ie, completate cu preciz�ri privind: zidurile, co�urile de fum �i canalele de ventila�ie, golurile în zid�rii în func�ie de dimensiunile �i tipurile folosite, glafuri, solbancuri, parapete, ni�e pentru instala�ii, ni�e pentru elementele de calorifer; pe plan, reprezint� sc�rile prin proiectarea ortogonal� a acestora la nivelul respectiv, traforurile pentru ferestrele de la subsoluri, cur�ile de Iun sobele de înc�lzire etc., folosind semnele conven�ionale speci� ce. Planul se completeaz� cu desenul pardoselilor la c�m�ri, b�i, closete, laboratoare, sp�l�torii etc., cu indicarea dot�rilor, cu mobilarea înc�perilor, cu amplasarea indica�iilor, echipamentelor �i cu precizarea tehnologiilor (în cazul halelor industriale �i al construc�iilor agrozootehnice), toate desenele la scara proiectului �i cu indicarea utiliz�rii cât mai economice a spa�iilor disponibile. De asemenea, pe plan, se indic� toate cotele necesare execu�iei: grosimi de ziduri, dimensiunile înc�perilor, gabarite, deschideri de goluri �i determinarea lor în plan, niveluri, parapete etc. Este obligatorie

Fig. 77 Reprezentarea planului unei cl�diri la scara � 1:100


Desen tehnic - 171

cotarea corect� a dimnensiunilor golurilor �i coresponden�a în tabelele de tâmpl�rie prin num�rul înscris într-un cerc ce corespunde cu simbolul înscris în acestea. In planuri este important� trasarea arcului deschiderii foii de u��, pentru a determina în înc�peri spa�iul necesar bunei func�ion�ri la deschidere-închidere, f�r� a stânjeni circula�ia sau amplasarea mobilierului. Ferestrele �i u�ile exterioare se amplaseaz� urm�rind axele de compozi�ie �i principiile stabilite pentru rezolvarea armonioas� a fa�adelor. La � ecare înc�pere se scrie destina�ia, suprafa�a ( la construc�iile industriale se cere uneori �i volumul), � nisajele folosite (pardoseli �i zugr�veli) ; Fiecare înc�pere se numeroteaz�, de exemplu P 05, P 06...etc, adic� P =parter iar 05 �i 06 etc., arat� num�rul camerelor u�urând opera�iile de recunoa�tere din documenta�ia economic�. Pe plan se trec axele zidurilor cu numere (1, 2, 3...) în sens longitudinal �i cu cifre (a, b, c.) în plan transversal, nivelele, parapetele ferestrelor, simbolul golurilor, traseul de sec�ionare (stabilit dup� necesit��i), astfel ales încât s� treac� prin goluri de ferestre �i u�i. Dac� acest traseu trece la alte niveluri prin p�r�i mai pu�in importante, planul de sec�ionare se poate

Fig. 78a Plan parter


172 - Desen tehnic

decala. Se fac trimiteri la detaliile de construc�ii, prin frac�ii înconjurate de un cerc, în care la num�r�tor se trece num�rul plan�ei al proiectului respectiv �i la numitor num�rul detaliului. De asemenea, pe plan se scriu note cu referiri la dispozi�iile constructive, indica�ii pentru întocmirea pieselor economice, etc. Pentru proiecte de transformare sau adaptare, în legenda planului se men�ioneaz� felul ha�urilor utilizate �i m�surile de luat pentru succesiunea opera�iilor de ordin constructiv. Dac� unele elemente importante din înc�peri se a� � deasupra planului de sec�ionare, �i care teoretic sunt invizibile pentru observator, ele se pot totu�i reprezenta punctat (de exemplu boilere, un pod rulant, o hot� de ventila�ie deasupra unei ma�ini de g�tit, plafoane decorative etc.). Planul parterului (Fig. 78 a) reprezint� partea din cl�dire amplasat� � e direct pe teren, � e în�l�at� cu una sau mai multe trepte, care prime�te cota de nivel zero la nivelul pardoselii � nite a parterului corpului principu, �i se reprezint� în dreptul u�ii de intrare, ar�tat� cu semnul urm�tor:

Planul parterului mai poate reprezenta în exterior treptele sc�rilor exterioare de la intr�ri, intrarea principal�, peronul de intrare �i intr�rile secundare, scara exterioar� pentru etaje, porticul acoperit sau descoperit, trotuarul din jurul cl�dirii, jardiniere, eventual cur�i de lumin�, indicarea acceselor la subsol, linia soclului etc. în interior, planul con�ine piesele de intrare spaci� ce parterului, holului de intrare, accesul la sc�ri �i lifturi, piese speci� ce la: cl�diri publice ( portar, informa�ii etc.). Scara este reprezentat� considerând c� este sec-�ionat� de un plan secant la 1, 1... 1, 2 m de la nivelul pardoselii. În consecin�� apar numai primele trepte de la por-nire, linia de întrerupere dus� la 45° �i treptele care vin de la subsolul cl�dirii, sec�ionarea sc�rii considerându-se înainte de palierul intermediar. În planurile etajului, desenul sc�rii apare în întregime, cu podestele respective, având liniile de întrerupere la 45°, pentru marcarea nivelului planului secant al etajului; numai

Fig. 78b


Desen tehnic - 173

scara de la ultimul nivel, dac� nu are acces la pod, apare complet� (Fig. 78b). Ca detalii speciale ale planulului etajelor apar podestele de sosire �i plecare ale sc�rilor �i lifturilor, prezen�a balcoanelor, logiilor, terasele cu accesele exterioare, cotele de nivel ale etajelor. In rest planul etajelor se reprezint� la fel ca planul parterului f�r� amenaj�rile terenului. In unele cazuri se prezint� �i planul de deasupra ultimului etaj (planul podului) când poate � amenajat special pentru locuit (ca mansard� dac� este su� cient de înalt). Planul subsolului are toate cotele de nivel negative, � ind sub nivelul parterului, în întregime sau numai par�ial pe spa�iul de sub parter. In general, acest plan cuprinde spa�iile amenajate pentru depozitare (pivni��) sau pentru accesoriile instala�iilor cl�dirii (central� termic�, garaje, postul de transformare, sp�l�torii, atelier de între�inere, boxe etc.) �i uneori spa�ii pentru locuit, cu respectarea anumitor condi�ii de igien� �i confort. Planul acoperi�ului se deseneaz� la sc�rile 1:100 sau 1:50, atât pentru acoperi�urile cu pante, cât �i pentru cele în teras�. La acoperi�urile cu pante se traseaz� întâi liniile perimetrale, respectiv pic�tura, (Fig.79), apoi se duc bisectoarele unghiurilor, care se întâlnesc dou� câte dou�, determinând coame de pant� sau dolii. Linia care une�te punctele de intersec�ii ale coamelor pe pant� formeaz� coama de creast�. Pentru intersec�ii de volume diferite, reprezentarea acoperi�ului se bazeaz� pe acela�i principiu al tras�rii liniilor de intersec�ie la 45°, rezolvarea � ind în func�ie de l��imea volumelor, în�l�imea lor, sau unghiul sub care se intersecteaz�. Planul acoperi�ului este proiec�ia în plan orizontal a pantelor, cu trasarea coamelor, a doliilor �i detaliilor, � xarea pozi�iilor co�urilor de fum, ventila�iilor, r�su� �torilor de la closete luminatoarelor, tabacherelor, lucarnelor, a gurilor de scurgere, jgheaburilor etc. Se contureaz� punctat zidurile exterioare ale ultimului nivel, se traseaz� linia exterioar� a corni�ei, sau a strea�inii acoperi�ului �i se coteaz� pe dou� direc�ii toate elementele, pentru determinarea cu precizie a pozi�iei lor �i pentru a u�ura ralizarea lor de c�tre constructor. Panta se indic� cu s�ge�i pe car, se precizeaz� valoarea

Fig. 79 Reprezentarea planuluiînvelitorii - varianta cu �arpant�


174 - Desen tehnic

în procente ( de exemplu, 3%, 4, 5% etc.). Planurile acoperi�urilor se coteaz� prin indicarea cotelor (dimensiunilor) generale ale conturului la pic�tur�, corelate cu dimensiunile ultimului nivel �i cu cotele de detaliu pentru toarte elementele constructive ale acoperi�ului. Se �ine seama c� acoperi�ul unei cl�diri poate avea pante de m�rimi diferite �i c� liniile de la pic�tur� pot s� nu � e la acela�i nivel.

Dac� acoperi�ul are linia pic�turii la acela�i nivel �i pantele de aceea�i m�rime, propriet��ile geometrice esen�iale pentru a efectua trasarea lor sunt urm�toarele: liniile vârfului sunt la aceea�i distan�� de liniile de pic�tur� �i proiec�ia liniilor coamelor înclinate �i a doliilor sunt bisectoarele unghiurilor formate de liniile pic�turii sau de prelungirile lor. Pentru acoperi�urile cu linia pic�turilor la mai multe niveluri, în primul rând se execut� trasarea punctat� a planului construc�iei �i apoi a perimetrului versan�ilor. Pe planul acoperi�ului de tip teras� (Fig.80) este � gurat plan�eul de beton armat al ultimului nivel, parapetul (aticul) �i izola�iile hidrofuge �i termice. Pentru a putea preciza pozi�ia sifoanelor de scurgere interioar� sau a jgheaburilor �i burlanelor pentru scurgerea exterioar�, zidurile se traseaz� cu linii punctate. Pe planul acoperi�ului de tip teras� se deseneaz� �i rosturile de dilata�ie �i de tasare. De asemenea, pe plan se mai prev�d rebordurile la dou� cl�diri

Fig. 80 Reprezentarea planului învelitorii - varianta cu teras�


Desen tehnic - 175

al�turate cu niveluri diferite, punctele de str�pungere a hidroizola�iei pentru antenele de televiziune, ventila�ii, paratr�snete, chepenguri de acces etc. Pantele de separa�ie ale suprafe�elor înclinate formeaz� panouri în form� de triunghi; pe ele se traseaz� o s�geat� pe care se indic� panta de scurgere a apelor ( de exemplu 2%, 5% etc.). Planul terasei se deseneaz�, ca �i la acoperi�urile cu pante, la scara ultimului nivel (1:100 sau 1:50) ; se indic� toate elementele terasei, se coteaz� dimensiunile generale �i par�iale, determinându-se pozi�ia � ec�rui element din plan.

I. Desenarea sec�iunilor

Planurile nu pot preciza în mod explicit diferite în�l�imi ale construc�iilor proiectate. Pentru rezolvarea acestor probleme se folosesc sec�iunile verticale imaginare prin volumul construc�iei, realizate printr-un plan secant perpendicular pe planurile orizontale. In felul acesta se determin�, la scar�, diferite în�l�imi caracteristice, interioare �i exterioare ale construc�iei. Sec�iunea longitudinal� este planul secant paralel cu fa�ada longitudinal�, iar sec�iunea transversal�, considerat� caracteristic� pentru cl�dire ( de obicei prin intrarea principal� a cl�dirii), este planul secant paralel cu fa�ada lateral�. Num�rul sec�iunilor verticale depinde de complexitatea construc�iei. De multe ori traseul de sec�ionare se poate desf��ura dup� o linie frânt�, trecând prin elementele caracteristice ale cl�dirii, pentru eviden�ierea cât mai multor detalii constructive, trasând prin goluri nu prin ziduri pline. Sec�iunea caracteristic� este considerau, cea trasversal�, întrucât cuprinde majoritatea elementelor constructive Traseul sec�iunii se marcheaz� în planuri prin secmente liniare mai groase (linie-punct), cu vârful s�ge�ilor indicative îndreptate spre planul de vedere. Intr-o cl�dire se pot � gura una sau alta din cele doua fe�e sec�ionate, aceasta depinzând numai de interesul reprezentat din pune de vedere constructiv, în general � ind preferat� vederea de la dreapta spre stânga. Sec�iunile determin� dimensiunile pe vertical� ale cl�dirii (Fig.81) �i eviden�iaz� principalele ei elemente constructive (ziduri, plan�ee, sc�ri, pode�te, funda�ii, acoperi� etc.) ; de asemenea, redau detaliile de � nisaj panta învelitorii etc. Dac� cl�direa are mai multe etaje deservite de o scar� principal�, sec�iunea vertical� trebuie s� treac� în mod obligatoriu prin scar�, pentru a scoate în eviden�� caracteristicile casei sc�rii. In sec�iune se arat� suprapunerile zid�riei de la funda�ie pân� la nivelurile superioare, materialele din care sunt executate (c�r�mizi blocuri de zid�rie etc.), felul plan�eelor folosite (monolite, prefabricate, din lemn etc.), acoperi�ul cu pante, terasele, dac� exist� pod, mansard� etc. In cazuri speciale, se eviden�iaz� rezolvarea decorativ� a traseelor cu indicarea detaliilor studiate la sc�ri convenabile; de asemenea se eviden�iaz�: în�l�imile de ziduri,


176 - Desen tehnic

parapetele, buiandrugii, balcoanele, ni�ele de calorifer, co�urile, ventila�iile, stâlpii, arcele, în�l�imile golurilor, glafurile, solbancurile, ferestrele cu supralumin�, luminatoarele, acoperi�urile cu pante diferite, precum �i alte particularit��i ale construc�iei, concordanta detaliilor din sec�iuni cu cele la scar� m�rit� (detalii); se marcheaz� cur�ile de lumin�, subsolurile, accesele, trotuarele, sc�rile exterioare etc., accesoriile acoperi�ului (corni�e, strea�ini, lucarne, tabachere, jgheaburi etc.), �arpante. Metoda desen�rii sec�iunilor este identic� cu cea a planurilor, �inându-se seama de axele principale �i secundare luate din plan �i urm�rindu-se traseul p�r�ilor sec�ionate. Dac� scara permite, pe sec�iuni, se � gureaz� �i pro� lul decora�iilor exterioare, ancadramentele ferestrelor �i u�ilor, frontoaneîor, brâurilor, soclul etc. Desenul porne�te de la cota ± 0, 00 care reprezint� nivelul � nit al pardoselii parterului.

Fig. 81 Reprezentarea unei sec�iuni transversale

Fig. 82 Reprezentarea fa�adei principale


Desen tehnic - 177

J. Desenarea fa�adelor

Desenul fa�adelor reprezint� proiec�iile vederilor cl�dirii pe un plan vertical de proiec�ie. La toate cl�dirile se deseneaz� întâi fa�da principal�, cu indicarea intr�rii principale, apoi fa�ada posterioara �i fa�adele laterale; dac� fa�adele laterale sunt asem�n�toare, se prezint� numai una dintre ele. Fa�adele redau gra� c aspectul exterior al viitoarei construc�ii. Ele reprezint� imaginea plastic� �i real� a volumelor, cu indicarea precis� a pozi�iilor ferestrelor, a u�ilor de intrare (principale �i secundare), a decora�iilor exterioare, a � nisajelor arhitecturale. Fa�adele se deseneaz� dup� ce s-au desenat planurile tuturor nivelurilor �i sec�iunilor cl�dirii. Planurile, sec�iunile �i fa�adele trebuie corelate, determinând împreun� volumul construc�iei. Pentru desenarea fa�adei (Fig.75) se iau din planuri dimensiunile pentru lungimi sau l��imi, iar pentru în�l�imi, cotele sau nivelurile de sec�iuni. Tot la scar� se rezolv� �i celelalte elemente ale fa�adei, care se iau din plan�ele de detalii, pentru indicarea strea�inii, corni�ei, pro� laturilor, a soclului, a sc�rilor exterioare etc. Pentru desenarea corect� a fa�adelor, se ridic� din plan axele principale �i secundare de compozi�ie �i traveile, se determin� pozi�ia golurilor �i, în prima faz� se traseaz� toate elementele componente cu linii u�oare de creion; apoi se � xeaz� dimensiunile soclului, brâurilor, pro� lelor etc. Desenarea elementelor func�ionale �i plastice ale fa�adelor începe de la linia de p�mânt pân� la coama acoperi�ului sau linia superioar� a parapetului terasei. In cazul cl�dirilor cu volume compuse �i cur�i interioare, se pot uni fa�adele cu sec�iunile respective, desenul primind denumirea de sec�iune-fa�ad�. La scara 1:200 sau 1:100, fa�adele se deseneaz� într-o form� schematic�, reprezentând în special volumele �i golurile. La scara 1:50 se indic� am�nun�it toate elementele din proiec�ia vertical� �i se reprezint� materialele de � nisaj ale fa�adei (tencuiele din praf de piatr�, cu desenele respective; c�r�mida aparent�; placajele ceramice, piatra brut� sau în apareiaj, prelucrat� cu bosaje, cu sclupturi; betonul aparent; bârnele din lemn etc. Acoperi�ul se deseneaz� în pante, în teras� sau cu formele speci� ce; indicativ se redau: materialele învelitorii (�igla, �i�a, �indrila etc.), forma strea�inilor �i a corni�elor, cu pro� lurile de leg�tur�, conform cu indica�iile date la construc�iile gra� ce. Pe desen se � gureaz� �i elementele accesorii, ca: jgheaburi, burlane, lucarne, tabachere, co�uri, ventila�ii etc. De asemenea se redau toate elementele constructive ale fa�adei: balcoane, logii, porticuri, cerdacuri, copertine, decro�uri, pro� luri, sc�ri exterioare, trotuare, parapete, jardiniere, balustrade etc. Fa�adele se deseneaz� cu linii sub�iri, reprezentarea materialului s� � e cât mai sugestiv�. La aceast� scar� se prev�d cote pe vertical�, pentru delimitarea


178 - Desen tehnic

diferitelor registre, pentru toate elementele ce nu pot � reprezentate în planuri. Aceste cote se scriu, pe cât posibil, pe o linie comun� de referin��, vertical�; de asemenea se dau note explicative pentru � nisaje �i se fac trimiteri pentru g�sirea detaliilor de fa�ad� în plan�ele respective. In proiectele de execu�ie se detaliaz� toate elementele constructive �i de � nisaj, care nu apar su� cient de clar în cadru desenului efectuat la scara 1:50, 1:20 sau 1:10 sau care nu sunt tipizate. Astfel, pe traveea de fa�ad�, pe sec�iunea transversal� sau longitudinal�, în plan �i chiar pe fa�ade, sunt incercuite zonele care urmeaz� s� se detalieze �i se fac trimiteri la plan�ele care con�in detaliile respective. Detaliile se deseneaz� la scara 1:5, pentru elementele de beton sau zid�rie (Fig.90), �i chiar la scara 1:1, dac� se detaliaz� tâmpl�ria sau alte elemente care nu pot � su� cient de explicite la o scar� mai mic�. Pentru un proiect de execu�ie, num�rul detaliilor care se deseneaz� nu este limitat, depinzând de complexitatea construc�iei �i de rezolv�rile diferitelor elemente. Aceste detalii trebuie s� � e su� ciente ca num�r �i grad de detaliere, pentru a face posibil� execu�ia.

Fig. 83 Reprezentare detalii acoperi�: a) detaliu strea�in�, varianta cu �arpant�;b) detaliu corni�� cu jgheab, varianta la plan�eu-teras�.


Desen tehnic - 179

K. Planuri de cofraj

Aceste planuri se întocmesc la scara 1 : 50 iar în func�ie de claritate �i complexitate, la sc�rile: 1 : 20 sau 1 : 100. Planul de cofraj este desenul care reprezint� muchiile interioare ale cofrajului. Stâlpii de sub plan�eu se reprezint� sec�iona�i (Fig. 76 a). Planul de cofraj pentru scar� este alc�tuit, dup� pozi�ia sc�rii între niveluri, din unul sau dou� pode�te �i placa înclinat� care constituie rampa sc�rii (Fig.77a). Cotele în plan determin� dimensiunile podestului, grosimea zidului, dimensiunile golului sc�rii, distan�a dintre linia de începere �i terminare a pl�cii de pant�, precum �i l��imea acesteia. Pe podestul de la parter �i etaj �i pe podestele intermediare, se scriu cotele de nivel relative (cotele de niel la fa�a � nit� a pl�cii). Pe plan�� se speci� c� marca betonului �i, deoarece acesta cuprinde �i planul de armare, se indic� �i tipul de o�el folosit.

Fig. 84 Copertin� din beton armat: a) plan cofraj


180 - Desen tehnic

Bibliogra� e:

1. Culegere de standarde de desen tehnic-autori: E. Diaconescu �i Al. Constantinescu;2. Desen de construc�ii �i instala�ii-autori: Veronica Florea, Delia Prundeanu �i Radu M�rgineanu;3. Cartea zidarului;4. Cartea dulgherului – autor: C. Rosoga, I. Davidescu


No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINANO�IUNI DE ORGANIZARE

�I LEGISLA�IA MUNCII

Zidar_3_A5_org legisl muncii.indd 1 2/17/2011 4:10:13 PM


NO�IUNI DE ORGANIZARE �I LEGISLA�IA MUNCII

1. Cunoa�terea locului �i rolului construc�iilor în cadrul economiei de pia��

No�iunea de pia��. Potrivit tratatelor de economie �i p�rerilor unanime ale speciali�tilor, pia�a desemneaz� sfera economic� în care produc�ia de m�rfuri apare sub form� de ofert�, iar nevoile de consum sub form� de cerere. Într-o asemenea accep�iune, sfera confrunt�rii ofertei cu cererea de m�rfuri �i realizarea lor sub forma actelor de vânzare-cump�rare are în vedere, pe de o parte, produc�ia total� de m�rfuri, iar pe de alt� parte, întregul consum, atât productiv, cât �i neproductiv. Totodat�, respectivul concept are în vedere, atât rela�iile care au ca obiect un bun oarecare, cât �i rela�iile care se refer� la sfera serviciilor, � e c� este vorba de utiliz�ri industriale �i asimilate acestora, � e c� se refer� la destina�ii privind consumul individual. În plus, trebuie subliniat c�, datorit� diviziunii sociale a muncii, orice produs ce face obiectul rela�iilor de pia�� trece, înainte de a intra în consum, prin mai multe procese tranzac�ionale �i prin diferite forme de circula�ie, generând o multitudine de rela�ii care fac ca structura pie�ei s� aib� un caracter foarte complex. Un asemenea fenomen a determinat speciali�tii s� sus�in� ideea potrivit c�reia diversitatea proceselor ce formeaz� obiectul actelor de schimb, natura diferit� a subiec�ilor care apar în rela�iile de pia��, localizarea pie�ei, precum �i alte elemente, dau acesteia imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentând în consecin�� o structur� deosebit de complex�. Urmare a unor asemenea concepte, trebuie subliniat faptul c�, într-adev�r, pia�a reprezint� un mare ansamblu, un mecanism complet, dar care trebuie tratat pe componente, diferen�iat, �inându-se seama de structura sa secven�ial�. Una din pie�ele importante este pia�a construc�iilor care î�i pune amprenta asupra celorlalte componente ale economiei de pia��.

Pia�a construc�iilor, particularitate a mediului economic. Pentru o analiz� corect� a pie�ei construc�iilor, a acestui domeniu în general, se impune, pe lâng� studierea �i cunoa�terea structurii �i a particularit��ilor domeniului, în�elegerea fenomenelor economice �i a formelor concrete de manifestare în cadrul pie�ei respective, având totodat� în vedere condi�iile reale de desf��urare a activit��ii în construc�ii. Construc�iile au reprezentat în toate timpurile una dintre componentele esen�iale ale civiliza�iei umane, constituind suportul desf��ur�rii principalelor activit��i economice, sociale �i politice.


184 - No�iuni de organizare �i legisla�ia muncii

O prim� mare problem� a sectorului construc�iilor o reprezint� identi� carea unor noi orient�ri, pe baze ra�ionale, care s� permit� proiectarea activit��ii în construc�ii ca element al permanentei dezvolt�ri economice. O alt� problem� fundamental� a acestui domeniu o constituie, în contextul economiei de pia��, e� cien�a activit��ii în construc�ii, principalul deziderat al oric�rei activit��i economice �i care este în prezent în primul rând rezultatul progresului tehnic, al aplic�rii imediate, corecte �i permanente a inven�iilor �i inova�iilor tehnologice, al mecaniz�rii �i automatiz�rii proceselor de produc�ie, precum �i al unui sistem managerial capabil s� genereze performan�� economic�. Aspectele speci� ce ale pie�ei construc�iilor sunt determinate, în mare m�sur�, de particularit��ile acestui domeniu. În primul rând, aceste particularit��i de� nesc �i delimiteaz� sectorul construc�iilor ca domeniu distinct al economiei, iar în al doilea rând genereaz� anumite implica�ii în desf��urarea activit��ii speci� ce, provocând forme de manifestare caracteristice fenomenelor economice, ceea ce impune speciali�tilor o anumit� orientare în studierea pie�ei construc�iilor, pentru adoptarea celor mai juste m�suri pentru diminuarea efectelor perturbatoare produse de aceste particularit��i asupra e� cien�ei economice. În cadrul acestui capitol ne-am propus s� prezent�m unele dintre reperele ce marcheaz� locul sectorului construc�iilor în cadrul economiei na�ionale, elemente ce determin� speci� citatea respectivei pie�e, precum �i câteva particularit��i ale procesului de cercetare de marketing a pie�ei construc�iilor.

Locul sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti Timpul a demonstrat c� domeniul construc�iilor, prin produsele sale, cl�diri, elemente de infrastructur�, amenaj�ri ale teritoriului etc., a jucat �i joac� un rol esen�ial în desf��urarea �i dezvoltarea activit��ilor economice �i social-culturale, ac�ionând deosebit de favorabil asupra evolu�iei societ��ii umane. Se poate, deci, a� rma c� progresul oric�rei societ��i este bazat, printre altele, pe importante eforturi de investi�ii umane, materiale �i � nanciare menite s� contribuie la refacerea, renovarea �i modernizarea continu� a structurii �i suprastructurii de care dispune � ecare �ar�. În complexul de eforturi, precum �i în cadrul de realizare a investi�iilor respective, un rol important revine sectorului de construc�ii, atât în calitate de realizator al multora dintre obiectivele presupuse de programele de investi�ii, cât �i în calitatea sa de bene� ciar �i gestionar al unui mare volum din fondurile alocate respectivelor investi�ii. Pentru o cât mai bun� în�elegere a aspectelor referitoare la locul �i importan�a domeniului construc�iilor în economia �i macrostructura unui



stat, inclusiv în România, cât �i a fenomenelor generate �i cu ajutorul c�rora se poate asigura simultan o argumenta�ie �tiin�i� c� �i pragmatic�, prezentul studiu apeleaz� la o dubl� abordare, conceptual� �i statistic�. Conceptual�, pentru a intui, analiza �i contura principalele fenomene generate în cadrul societ��ii de c�tre activitatea de construc�ii, inclusiv amploarea impactului evolu�iei respectivelor fenomene asupra structurilor sociale. Statistic�, pentru a înf��i�a cifric dimensiunile sectorului respectiv, dimensiunile fenomenelor generate, precum �i dimensiunile macro �i micro economice ale in� uen�elor exercitate asupra dezvolt�rii durabile a societ��ii române�ti.

Argumente statistico-economice privind importan�a sectorului de construc�ii în cadrul economiei române�ti

Solicit�rile societ��ii la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor. În România, domeniul construc�iilor cunoa�te, în prezent, o nou� orientare, în direc�ia realiz�rii de produse capabile s� r�spund� exigen�elor societ��ii contemporane, � e c� este vorba de exigen�e de natur� economic�, social� sau de mediu. Principalele cerin�e la care trebuie s� r�spund� sectorul construc�iilor în România, �ar� a� at� în plin proces de dezvoltare �i restructurare economic�, sunt: asigurarea locuin�elor pentru popula�ie, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii c�ilor de comunica�ii, suplimentarea serviciilor urbane, precum �i rezolvarea problemelor legate de protec�ia mediului (poluarea urban� � ind, în general, peste media admisibil�). Aceste cerin�e impun solu�ii, abord�ri �i strategii distincte pentru activit��ile din domeniul construc�iilor, arhitecturii, amenaj�rii teritoriului �i urbanismului în �ara noastr�. Prin strategia na�ional� de dezvoltare economic� pe termen mediu, România �i-a stabilit, ca unul dintre principalele obiective, integrarea în Uniunea European�. Reformele speci� ce domeniului de construc�ii, ce urmeaz� a � realizate în vederea materializ�rii strategiei respective �i a valori� c�rii disponibilit��ilor de care �ara noastr� dispune contureaz�, totodat�, �i necesitatea cre�rii unor mecanisme de conducere speci� ce, capabile s� ofere solu�ii problemelor complexe ce apar, atât la nivelul macroeconomic, cât �i în cadrul � ec�rui domeniu de activitate în parte. Cre�terea economic� durabil� poate � realizat� numai prin modernizarea industriei, agriculturii, infrastructurii �i serviciilor. În cadrul acestui deziderat, dezvoltarea �i modernizarea infrastructurii �i amenajarea durabil� a teritoriului na�ional, reprezint� “temelia” pentru întreaga activitate economico-social� �i deci, în consecin��, obiectivele pe care societatea româneasc� �i le-a � xat în acest domeniu cap�t� o importan�� deosebit�. C�ile de realizare a unor asemenea obiective implic� o serie de eforturi conceptuale, care trebuie s� propun� solu�ii viabile �i e� ciente, capabile s� ofere metode �i tehnici manageriale moderne, pentru a contribui la dezvoltarea ritmic� a economiei române�ti.



Având în vedere toate aceste aspecte, investi�iile din construc�ii trebuie s� de�in� o pondere semni� cativ� din totalul investi�iilor realizate la nivel na�ional. În principal, investi�iile în domeniul construc�iilor s-au materializat în ansamblul lucr�rilor prin care au fost realizate noi obiective, în reconstruirea, dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea cl�dirilor deja existente, în lucr�rile de montaj ale utilajelor tehnologice �i func�ionale cu întregul complex de opera�ii prin care s-a realizat asamblarea pe �antiere a componentelor lor, precum �i � xarea pe funda�ii a acestora.

Speci� citatea pie�ei construc�iilor Pia�a construc�iilor are în vedere sistemul de rela�ii speci� ce generate de activit��ile desf��urate de c�tre întreprinderile care î�i ofer� produsele �i serviciile de construc�ii altor întreprinderi sau organiza�ii, cât �i popula�iei. Drept urmare, ea se particularizeaz�, în cadrul pie�ei globale, atât prin natura produselor, cât �i prin speci� cul clien�ilor pe care îi intereseaz� produsele �i serviciile respective, deci individualizându-se atât prin modul de manifestare �i concretizare a cererii �i ofertei, cât �i prin modul de realizare a tranzac�iilor. Pentru a delimita pia�a construc�iilor, ca �i în cazul altor pie�e componente ale pie�ei globale, este necesar� luarea în considera�ie a unui ansamblu de elemente speci� ce: consumul; num�rul, categoria �i importan�a organiza�iilor �i indivizilor, formatorii cererii; tipul produselor realizate �i care formeaz� oferta speci� c� construc�iilor.

Elemente ale procesului de cercetare a pie�ei în domeniul construc�iilor. Pia�a construc�iilor, ca de altfel orice pia��, grupeaz� to�i utilizatorii de obiective sau servicii speci� ce domeniului, atât pe cei ai întreprinderii care cerceteaz� pia�a, cât �i pe cei ai altor unit��i economice de pro� l. Organiza�ia care apeleaz� la cercet�rile de marketing �i dore�te s� determine dimensiunile propriei sale pie�e trebuie s� cunoasc� partea de pia�� acoperit� de produsele sale �i, în aceea�i m�sur�, partea �i puterea de penetra�ie a produselor realizate de celelalte întreprinderi din acela�i domeniu de activitatea. Totodat�, foarte important� este �i identi� carea principalelor tendin�e de evolu�ie ce se manifest� pe pia�a construc�iilor. Astfel, ca �i în cazul celorlalte pie�e, cercetarea pie�ei construc�iilor are o component� calitativ� �i una cantitativ�. Prima component� are în vedere identi� carea utilizatorilor, natura �i speci� cul acestora, iar cea de a doua urm�re�te cuanti� carea importan�ei acestor utilizatori �i a capacit��ii lor de absor�ie, prin intermediul unor procese de cercetare speci� ce.




2. Cunoa�terea modului de organizare �i func�ionare a unei societ��i de construc�ii – ROF Societate

1. Structura func�ional� Func�iile organiza�iei Termenul de organizare îl folosim atât de frecvent, încât via�a noastr� de � ecare zi ar deveni mult mai s�rac� dac� ar � s� renun��m la el. Ne organiz�m timpul de lucru, timpul liber, activit��ile dintr-o s�pt�mân�, întâlnirile de afaceri, întâlnirile cu prietenii, c�r�ile din bibliotec�, � �ierele de lucru din memoria calculatorului, etc. Prin aceast� activitate, noi punem ordine �i reducem entropia asociat� structurii pe care o organiz�m. Organizarea s-a dezvoltat ca o necesitate, pentru a cre�te e� cien�a �i calitatea muncii. Prin procesul de organizare se genereaz� ordine structural� �i func�ional�. Într-o întreprindere, organizarea se refer�, în mod deosebit, la dou� aspecte, organizarea structurii administrative �i organizarea structurii func�ionale. Cele dou� structuri organizatorice se condi�ioneaz� reciproc, dar nu într-un mod determinist. Aceasta înseamn� c� pentru aceea�i structur� administrativ� putem avea mai multe structuri func�ionale �i invers, pentru realizarea aceleea�i structuri func�ionale pot � concepute mai multe variante de structuri administrative. Acest aspect este foarte important, deoarece el permite ca pentru orice întreprindere s� existe mai multe variante de structuri administrative �i structuri func�ionale posibile, care pot � optimizate astfel ca s� se realizeze o organizare structural� �i func�ional� cât mai e� cient�. Acest rezultat este important �i pentru institu�iile publice, deoarece el permite s� se ac�ioneze asupra organigramelor ini�iale date prin actul de constituire �i s� se realizeze structuri organizatorice mai performante. Organizarea este un proces dinamic. Odat� realizate structura administrativ� �i structura func�ional� a unei organiza�ii, ele nu trebuie considerate rigide �i imuabile. Ele trebuie considerate într-un proces dinamic, în sensul c� se pot modi� ca oricând este nevoie pentru a permite organiza�iei o adaptare permanent� la cerin�ele mediului extern competitive sau la cerin�ele câmpului de for�e politice care stabilesc misiunea �i obiectivele organiza�iei. Organizarea se refer� la modul în care se descompun progresiv procesele de munc� dintr-o organiza�ie în componente func�ionale din ce în ce mai mici, se realizeaz� de c�tre anagaja�i prin procesarea resurselor disponibile �i apoi se integreaz� sub forma produselor �i serviciilor destinate consumatorilor. Organizarea � rmei const� în stabilirea �i delimitarea proceselor de munc� � zic� �i intelectual�, a componentelor acestora (mi�c�ri, timpi, opera�ii,



lucr�ri, sarcini, etc.), precum �i gruparea lor pe posturi, forma�ii de munc�, compartimente, etc., corespunz�tor anumitor criterii manageriale, economice, tehnice �i sociale, în vederea realiz�rii în cele mai bune condi�ii a obiectivelor previzionate. Organizarea poate avea ca anvergur� întreaga � rm� sau numai o parte component� a ei. Ea este o func�ie generic� a managementului. Atunci când se organizeaz� un proces sau o activitate component� a lui, se trece de la mediul continuu �i comportamentul haotic, la un mediu structurat �i un comportament reglementat printr-o serie de proceduri. Prin organizare se creeaz� condi�iile necesare pentru implementarea deciziilor �i realizarea obiectivelor organiza�ionale. Totodat�, desf��urarea proceselor se face în mod programat �i controlabil. Organizarea este o func�ie managerial� care poate genera un num�r in� nit de solu�ii teoretice. În practic�, se încearc� ob�inerea unei solu�ii optime, dar de cele mai multe ori se accept� o solu�ie su� cient de bun�, care s� satisfac� cerin�ele de contingen�� ale mediului intern cu cele ale mediului extern. Organizarea are ca � nalitate realizarea a dou� structuri fundamentale, una func�ional� �i una organizatoric�. Cele dou� structuri se coreleaz�, dar nu se condi�ioneaz� în mod univoc. Cu alte cuvinte, pentru o structur� func�ional� pot exista mai multe structuri organizatorice, iar o structur� organizatoric� poate genera mai multe structuri func�ionale. Managementul ca �tiin��, încearc� s� g�seasc� cea mai bun� corelare dintre cele dou� structuri �i integrarea lor în func�ionalitatea organiza�iei. Structura func�ional� �i structura organizatoric� nu sunt rigide �i nici intransformabile Exist� o anumit� dinamic� a lor în timp, ca o reac�ie necesar� de adaptare la schimb�rile produse în mediul extern organiza�iei. Orice organiza�ie are o structur� func�ional� generic�, în sensul c� întreg spectrul de activit��i se poate descompune pe baza criteriului de omogenitate în urm�toarele categorii: activit��i de cerectare-dezvoltare, activit��i de produc�ie, activit��i comerciale, activit��i � nanciar-contabile �i activit��i de personal. Realizarea � ec�rei categorii de activit��i constituie o func�ie a organiza�iei. Structura func�ional� a organiza�iei se refer� la urm�toarele func�ii sau func�iuni:

a) cercetare-dezvoltare, b) produc�ie, c) comercial�, d) � nanciar-contabil�, e) de personal.

Fiecare dintre func�iile mai sus men�ionate se poate descompune în mai multe activit��i. La rândul ei o activitate se poate descompune în mai multe atribu�ii. Continuând aceast� descompunere de sus în jos, unii autori consider� atribu�ia ca un agregat de sarcini:„Sarcina reprezint� o component� de baz� a



unui proces de munc� complex sau un proces de munc� simplu ce contribuie la realizarea unui obiectiv individual, care, de regul�, se atribuie spre realizare unei singure persoane”. La descompunerea atribu�iilor în sarcini se au în vedere cali� carea, cuno�tin�ele, deprinderile �i aptitudinile angaja�ilor. Deoarece sarcinile se raporteaz� la persoane, ele au o anumit� autonomie func�ional�. Important este s� subliniem faptul c� aceast� descompunere nu este standardizat�, ea depinzând de contextul opera�ional al � rmei. Într-o � rm� mic�, procesul de descompunere este foarte redus, � ecare angajat � ind înc�rcat cu cât mai multe sarcini �i activit��i, indiferent dac� acestea sunt omogene sau neomogene. Organiza�ia Într-o � rm� mare, procesul de munc� se descompune în componente cât mai mici, care se distribuie apoi celor angaja�i. Totodat�, într-o � rm� dinamic�, apt� de a se adapta continuu cerin�elor impuse de mediul extern, descompunerea proceselor de munc� în componente tot mai mici se modi� c� în timp. De aceea, este important de re�inut procesul generic de descompunere al muncii în entit��i omogene cât mai mici �i nu de� nirea rigid� �i cantitativ� a acestor entit��i. De multe ori, inovarea �i dezvoltarea tehnologic� fac ca multe dintre activit��ile �i sarcinile de� nite într-un anumit context de munc� s� dispar�. De exemplu, în urm� cu dou� decenii, introducerea datelor în calculator se f�cea cu ajutorul cartelelor perforate. Într-o � rm� care dispunea de un centru de calcul, perforarea cartelelor constituia o sarcin� sau chiar o activitate foarte important�. Perfec�ionarea echipamentelor de calcul a permis ca introducerea datelor s� se fac� folosind tastatura. Perforatoarele au disp�rut �i o dat� cu ele au disp�rut �i activit��ile de perforare a cartelelor. Func�ia de cercetare-dezvoltare Aceast� func�ie integreaz� activit��ile care au ca scop generarea de noi cuno�tin�e �i idei privind procesul de produc�ie �i implementarea lor. Inovarea constituie una dintre cele mai puternice strategii competitive pentru � rme. Func�ia de produc�ie Func�ia de produc�ie se poate descompune într-o serie de activit��i, care depind prin natura lor de speci� cul proceselor de execu�ie din � rm�. În sens generic, se pot considera urm�toarele activit��i mai importante: programarea, lansarea �i urm�rirea produc�iei; fabrica�ia sau exploatarea; controlul proceselor �i a rezultatelor acestora; între�inerea �i repararea utilajelor; realizarea unor procese secundare de tip suport, de natur� energetic� sau informa�ional�. Func�ia comercial� Aceast� func�ie cuprinde activit��ile care contribuie la realizarea conexiunilor �i a � uxurilor opera�ionale dintre organiza�ie �i mediul ambiant. Ea se realizeaz� în dou� sensuri: dinspre mediu spre organiza�ie �i invers, dinspre organiza�ie spre mediul extern.



Func�ia � nanciar-contabil� În condi�iile trecerii la economia de pia��, importan�a func�iei � nanciar-contabile a crescut tot mai mult, atât pentru � rme cât �i pentru institu�iile publice. În realizarea acestei func�ii se deosebesc trei activit��i importante: � nanciar�, contabil� �i controlul � nanciar de gestiune. Func�ia de personal Func�ia de personal integreaz� activit��ile prin care se realizeaz� recrutarea, angajarea, preg�tirea �i perfec�ionarea continu� a personalului din organiza�ie.

2. Structura organizatoric� a întreprinderii Structura organizatoric� este de� nit� ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice �i al rela�iilor dintre acestea astfel constituite încât s� asigure premisele organizatorice adecvate realiz�rii obiectivelor prestabilite. Structura organizatoric� poate � considerat� drept scheletul � rmei �i cuprinde dou� p�r�i:

a) structura de conducere sau func�ional�, b) structura de produc�ie sau opera�ional�.

În cadrul acestor p�r�i se reg�sesc componentele primare �i anume postul, func�ia, compartimentul, rela�iile organizatorice, ponderea ierarhic�, nivelul ierarhic. Postul este alc�tuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competentelor �i responsabilit��ilor desemnate pe anumite perioade de timp � ec�rui component al � rmei. Obiectivele postului se reg�sesc în sistemul piramidal al obiectivelor � rmei. O alt� component� a postului este autoritatea formal� sau competen�a organiza�ional� ce poate � ierarhic� atunci când ac�ioneaz� asupra persoanelor �i func�ional� când se exercit� asupra unor activit��i. În afara autorit��ii formale, titularii postului de�in �i autoritate profesional� exprimat� de nivelul de pregatire �i experien�a de care dispune o persoan�. Func�ia constituie factorul care generalizeaz� posturi asem�n�toare din punct de vedere al ariei de cuprindere, a autorit��ii �i responsabilit��ii. Functiile pot � grupate în:

- func�ii de conducere, - func�ii de execu�ie.

Compartimentele sunt rezultatul agreg�rii unor posturi �i func�ii cu continut similar �i/sau complementar reunind persoane care desf��oar� activit��i relativ omogene �i solicit� cuno�tin�e specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spa�iu �i subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot � :

- opera�ionale, - func�ionale.



Rela�iile organizatorice sunt alc�tuite din ansamblul leg�turilor dintre componentele structurii stabilite prin reglement�ri o� ciale. Rela�iile organizatorice pot � :

- de autoritate, - de cooperare, - de control, - de reprezentare.

Nivelurile ierarhice sunt alc�tuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la aceea�i distan�� fa�� de managementul de vârf al � rmei. Num�rul de niveluri ierarhice este in� uen�at de dimensionarea � rmei, diversitatea activit��ilor, complexitatea produc�iei dar �i de competen�a managerilor. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de conducere �i înregistreaz� valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice cre�te c�tre nivelurile inferioare iar pe orizontala structurii organizatorice se ampli� c� pe m�sura trecerii de la compartimente cu activitate tehnico-economic� spre compartimente cu activitate opera�ional�. Structura organizatoric� prin modul de combinare a resurselor umane, materiale �i � nanciare condi�ioneaz� e� cien�a desf��ur�rii activit��ii necesare realiz�rii obiectivelor, precum �i calitatea �i operativitatea sistemului decizional �i con� gura�ia sistemului informa�ional. Sistemul organiza�ional trebuie s� realizeze obiectivele stabilite în condi�iile minimiz�rii costului economic �i social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale �i de grup. Func�ionalitatea structurii organizatorice este condi�ionat� atât de factori endogeni cât �i exogeni � rmei, analiza acestora constituind o rezerv� nelimitat� în cre�terea e� cien�ei managementului � rmei. Al�turi de aceast� form� de organizare poate exista �i o organizare informal� alc�tuit� din ansamblul grup�rilor �i al rela�iilor interumane stabilite spre satisfacerea unor interese personale. Aceast� organizare informal�, de�i înso�e�te organizarea formal� ac�ioneaz�, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apari�iei organiz�rii informale �in de afectivitate, satisfac�ii, interese, aspira�ii, nivel de preg�tire, cali� care �i origine social�. Componentele organiz�rii informale sunt grupul informal, liderul informal, rela�iile informale. Între cele dou� tipuri de organizare este o strâns� interdependen�� determinat� de unele asem�n�ri �i anume: sunt constituite în cadrul aceleea�i organiza�ii, servesc realiz�rii unor obiective, au un caracter dinamic �i general. Se deosebesc prin marea mobilitate a organiz�rii informale �i subordonarea acesteia realiz�rii unor aspira�ii personale.



In� uen�ele organiz�rii informale pot � atât pozitive cât �i negative, rolul managementului formal constând în cadrul organiz�rii formale, realizându-se astfel încât obiectivele individuale cât �i cele de grup. Variabila organiza�ional� este reprezentat� de factorii interni sau externi unit��ii care condi�ioneaz� caracteristicile acesteia dar �i factori tipologici utiliza�i în abordarea comparativ� a mai multor � rme. Variabilele organizatorice sunt:

- dimensiunea � rmei, - complexitatea � rmei, - caracteristicile procesului tehnologic, - nivelul dot�rii tehnice, - gradul de specializare �i cooperare în produc�ie, - dispozi�ia teritorial�, - caracterul procesului de desfacere, - ritmul de înnoire a produselor �i tehnologiilor.

Acestea in� uen�eaz� con� gura�ia structurii organizatorice precum �i componentele acesteia. De aici reiese necesitatea identi� c�rii factorilor care �in de managementul � rmei �i de luarea lor în considera�ie, când se utilizeaz� diferite metode �i tehnici de conducere. Clasi� carea structurii organizatorice se face folosind dou� criterii: 1. Dup� morfologia structurii respectiv componente, mod de îmbinare �i raporturile ce se stabilesc între elementele de natur� func�ional� �i opera�ional� se disting urm�toarele tipuri de structuri:

a) structura ierarhic� se caracterizeaz� printr-un num�r redus de componente opera�ionale, � ecare persoan� � ind subordonat� unui singur �ef iar conducerea � ec�rui compartiment exercit� toate atribu�iile conducerii la acel nivel;

b) structura func�ional� caracterizat� prin existen�a compartimentelor opera�ionale �i func�ionale, conduc�torii sunt specializa�i într-un anumit domeniu iar executan�ii primesc ordine atât de la �e� i ierarhici, cât �i de la conducerea compartimentelor func�ionale;

c) structura ierarhic-functional� caracterizat� prin existen�a componentelor opera�ionale �i func�ionale. Executan�ii sunt subordona�i �efului ierarhic;

2. Criteriul ce �ine seama de func�ionalitatea, e� cien�a, � exibilitatea structurii:

a) privat tradi�ionale, b) sisteme birocratice, c) sisteme moderne.

3.Cerin�e �i etape în proiectarea unei structuri organizatorice e� ciente. Procesul de analiz�, proiectare, evaluare �i îmbun�t��ire a structurii



organizatorice presupune respectarea urm�toarelor cerin�e: a. Asigurarea unui evantai optim al subordon�rii adic� una dintre cele

mai valoroase calit��i ale unei structuri organizatorice este suple�ea ei caracterizat� printr-un num�r mic de nivele ierarhice;

b. Crearea �i dependen�a compartimentelor, adic� � ecare func�iune ce prezint� importan�� pentru realizarea politicii �i obiectivelor unei întreprinderi trebuie s� se constituie într-un compartiment specializat.

Exist� patru criterii de corelare a compartimentelor specializate: - importan�a lor, - frecven�a leg�turilor dintre ele, - interdependen�a lor, - competen�a managerului. c. Asigurarea unei conduceri �i a unor servicii func�ionale competente.

Un serviciu func�ional nu este e� cient pentru întreprindere decât dac� este alc�tuit din persoane responsabile, opera�ionale, competente, active �i e� ciente.

d. Asigurarea economiei de comunica�ii. O structura e� cient� trebuie s� minimizeze volumul comunica�iilor nestandardizate �i necodi� cate;

e. Folosirea deleg�rii în cadrul procesului de conducere. Pentru problemele curente de rutin� conducerea trebuie s� � e descentralizat� �i cât mai aproape de executan�i.

Procesul de analiza �i proiectare a structurii organizatorice presupune parcurgerea urm�toarelor etape:

- analiza obiectivelor întreprinderii, - de� nirea activit��ilor �i stabilirea con�inutului lor, - proiectarea compartimentelor, gruparea lor �i stabilirea rela�iilor dintre

ele, - proiectarea propriu-zis� a structurii organizatorice, - evaluarea func�ionalit��ii �i a laturii constructive a întreprinderii.

Fiind un element dinamic �i complex, structura organizatoric� necesit� perfec�ion�ri continue pe baza unor studii realiste care s� � e bazate pe conceptele �tiin�ei manageriale.

f. Documente de formalizare a structurii organizatorice a întreprinderii. Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc urm�toarele documente: a) regulamentul de organizare �i func�ionare care cuprinde cinci p�r�i �i anume:

- prima parte, denumit� organizarea � rmei, cuprinde dispozi�ii generale, actul normativ de în� in�are, obiectul de activitate, tipul societ��ii, statutul juridic �i prezentarea structurii organizatorice;

- partea a doua se refer� la atribu�iile � rmei;



- în partea a treia se fac preciz�ri cu privire la conducerea � rmei. Se precizeaz� care sunt atribu�iile adun�rii generale a ac�ionarilor, atribu�iile consiliului de administra�ie, atribu�iile conducerii executive cu detalierea responsabilit��ilor pentru func�iile de director general �i director pe func�iuni;

- partea a patra cuprinde atribu�iile �i diagrama de rela�ii pentru � ecare compartiment func�ional �i opera�ional;

- partea a cincea cuprinde dispozi�ii generale; b) � �a postului este un document opera�ional important ce prezint� în detaliu elementele cerute unui salariat pentru ca acest� s�-�i poat� exercita în condi�ii normale activitatea. Fi�a postului cuprinde:

- denumirea �i obiectivele postului, - compartimentul din care face parte, - competen�ele �i responsabilit��ile, - cerin�ele referitoare la studii, vechime �i aptitudini.

Fi�a postului serve�te ca document organizatoric indispensabil � ecarui salariat �i ca suport pentru evaluarea muncii acestuia. c) organigrama - o reprezentare gra� c� a structurii organizatorice a întreprinderii care red� o parte din componentele structurii, �i anume:

- compartimente, - nivelurile ierarhice, - rela�iile organiza�ionale, - ponderea ierarhic�.

Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului � rmei. Din punct de vedere al sferei de cuprindere pot � :

- organigrame generale, - organigrame par�iale

Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor �i a rela�iilor dintre ele, organigramele pot � :

- piramidale, - circulare, - orientate de la dreapta la stânga.

Post, func�ie compartiment Metaforic vorbind, structura organizatoric� este similar� structurii arhitecturale a unei cl�diri, respectiv a modului în care aceasta este compartimentat� pe tronsoane, etaje �i camere. Compartimentarea cl�dirii, aranjarea camerelor �i a conexiunilor dintre ele s-au f�cut atât din ra�iuni inginere�ti care s� asigure rezisten�� i stabilitate construc�iei, cât �i din ra�iuni func�ionale care s� asigure desf��urarea în cele mai bune condi�ii a activit��ilor



prev�zute prin proiect. Din acest punct de vedere, o cl�dire de locuit va avea o structur� arhitectural� diferit� de o cl�dire pentru birouri sau o cl�dire industrial�. Dar �i reciproca este adev�rat�, în sensul c� pentru asigurarea aceleea�i func�ionalit��i (locuit, birouri, industrie) se pot imagina �i realiza o diversitate de structuri �i stiluri arhitecturale. În orice organiza�ie coexist� dou� procese fundamentale: procesul tehnologic destinat realiz�rii produselor �i serviciilor pentru care a fost creat� organiza�ia �i procesul de management, care asigur� realizarea primului în condi�ii de e� cien�� economic� �i de calitate. Cele dou� procese se intercondi�ioneaz� reciproc, de�i rolul primordial revine procesului tehnologic de produc�ie. Toate activit��ile care alc�tuiesc cele dou� procese se grupeaz� pe baza principiilor de integrabilitate �i omogenitate în domenii de diferite dimensiuni �i denumiri (departamente, compartimente, birouri, etc.) �i se atribuie unor posturi, caracterizate printr-o serie de competen�e profesionale �i decizionale, responsabilit��i �i obiective. Structura organizatoric� a unit��ii economice reprezint� ansamblul posturilor �i compartimentelor de munc� din care este constituit� unitatea, modul lor de grupare �i subordonare precum �i leg�turile ce se stabilesc între ele pentru realizarea în mod corespunz�tor a tuturor sarcinilor de munc� detaliate în raport cu speci� cul unit��ii respective. Atunci când este proiectat�, o structur� organizatoric� ra�ional� �i e� cient� trebuie s� respecte urm�toarele cerin�e generale:

- s� acopere întregul spectru de activit��i din organiza�ie; - s� distribuie aceste activit��i astfel încât s� se evite suprapunerile �i

paralelismele; - s� asigure continuitate �i � uiditate în realizarea activit��ilor; - s� asigure respectarea unit��ii de conducere la � ecare nivel pe cât

posibil, respectiv, � ecare subordonat s� aib� un singur �ef; - s� � e � exibil�, în sensul de a se putea adapta u�or diferitelor cerin�e, cum

ar � ampli� c�ri în cazul dezvolt�rii organiza�iei, reduceri de posturi în cazul unui declin al organiza�iei, comas�ri ale unor compartimente, etc.

Realizarea unei structuri organizatorice e� ciente presupune deci s� se analizeze modul în care ea r�spunde cerin�elor de mai sus. Aceasta înseamn� c� structura trebuie s� � e gândit� �i proiectat� în func�ie de spectrul de activit��i din organiza�ie �i nu în func�ie de persoanele care urmeaz� s� lucreze în cadrul ei. De�i pare paradoxal, multe dintre structurile organizatorice realizate pentru o serie de institu�ii publice de la noi, atât înainte, cât �i dup� 1989, au fost concepute pentru a satisface cerin�ele subiective ale unor persoane �i mai pu�in pentru satisfacerea unui interes public. Aceast� tendin�� se poate observa �i atunci când se formeaz� un nou Guvern. Structura lui organizatoric� este gândit� pornindu-se de la oameni �i nu de la spectrul de activit��i �i probleme. De aceea, în activitatea noului organism pot ap�rea o serie de disfunc�ionalit��i



�i incoeren�e. Indiferent de întreprinderea sau institu�ia la care ne referim, elementele caracteristice ale unei structuri organizatorice sunt urm�toarele: Postul. Postul de munc� reprezint� cea mai simpl� subdiviziune organizatoric� cu sens complet. El se de� ne�te ca � ind un ansamblu de sarcini, obiective, competen�e �i responsabilit��i ce revin, în mod regulat �i permanent, unui singur angajat. Principiul de agregare a acestora îl constituie omogenitatea activit��ilor. Obiectivele atribuite postului constituie argumentele ra�ionale ale utilit��ii postului, ce exprim� necesitatea cre�rii lui, precum �i criterii de evaluare a muncii angajatului pe postul respectiv. Aceste obiective se realizeaz� prin intermediul sarcinilor, ca urmare a competen�ei profesionale, a autonomiei decizionale �i a autorit��ii formale de care dispune persoana angajat� pe postul respectiv. Anvergura procesului de decizie �i de ac�iune asociat� unui post în vederea realiz�rii obiectivelor propuse constituie autoritatea formal� a acestuia. Responsabilitatea asociat� unui post reprezint� obliga�ia moral� �i legal� ce revine angajatului de a-�i îndeplini obiectivele, la nivelul cerin�elor impuse de calitate �i e� cien��. Func�ia. Totalitatea posturilor de munc� care prezint� acelea�i caracteristici principale formeaz� o func�ie. Rezult� c� într-o organiza�ie, pentru aceea�i func�ie pot exista mai multe posturi de munc�, pe care s� se fac� angaj�ri. De exemplu, într-o organiza�ie pot lucra mai mul�i angaja�i având func�ia de �ef de sec�ie sau �ef de birou. În concordan�� cu procesele fundamentale dintr-o organiza�ie, func�iile pot � de execu�ie sau de management. Ponderea ierarhic�/norma de conducere. Ponderea ierarhic� reprezint� num�rul de salaria�i condu�i nemijlocit de un manager. Dimensiunea acestei ponderi depinde de speci� cul muncii, al organiza�iei, precum �i de concep�ia managerial� existente. De exemplu, într-o întreprindere de m�rime mijlocie sau mare ponderea ierarhic� este de 4-8 subalterni pentru pozi�iile situate în jum�tatea superioar� a piramidei manageriale �i poate s� creasc� pân� la 20-30 de subalterni, pe m�sur� ce nivelul ierarhic se apropie de baza piramidei Compartimentul. Acesta reprezint� ansamblul persoanelor care efectueaz� munci omogene sau complementare, contribuind astfel la realizarea acelora�i obiective �i � ind subordonate aceluia�i manager. Necesitatea cre�rii acestor compartimente deriv� din unitatea proceselor fundamentale �i deci, din nevoia integr�rii activit��ilor �i oamenilor ce le realizeaz�. Dup� modul de executare a autorit��ilor în cadrul grupului, compartimentele pot � :

a) compartimente de baz�, în care în afar� de conduc�torul compartimentului nimeni nu posed� delegare de autoritate privind comanda �i coordonarea



subordona�ilor; b) compartimente de ansamblu, care rezult� din gruparea sub o autoritate

unic� a mai multor compartimente de baz� �i în care autoritatea ierarhic� se execut� prin deleg�ri succesive de la conduc�torul principal la cel al compartimentului de baz�.

Nivelul ierarhic. Acesta reprezint� ansamblul compartimentelor care se a� � la aceea�i distan�� ierarhic� fa�� de vârful piramidei manageriale. El se caracterizeaz� prin aceea�i competen�� decizional� sau autoritate formal�. Nivelul ierarhic se coreleaz� invers propor�ional cu ponderea ierarhic�. Cu cât ponderea ierarhic� are o valoare mai mic�, cu atât vor � mai multe niveluri ierarhice în organiza�ia respectiv�. Cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mare, cu atât piramida managerial� este mai înalt� �i invers, cu cât num�rul de niveluri ierarhice este mai mic cu atât piramida devine mai aplatizat�. Conexiunile func�ionale. Pentru integrarea tuturor activit��ilor este necesar ca între diferitele compartimente s� existe leg�turi func�ionale. Acestea pot � verticale, orizontale sau oblice. Conexiunile verticale �i oblice se caracterizeaz� prin transmiterea informa�iilor de jos în sus �i a deciziilor de sus în jos. Cu alte cuvinte, aceste leg�turi permit transferul de autoritate �i de control. Conexiunile orizontale se folosesc pentru informare reciproc� �i permit cooperarea între compartimente �i oameni. Conexiunile pot � formale sau informale �i ele materializeaz� rela�iile de management. Structurile organizatorice pot � :

- structuri organizatorice înalte, - structuri organizatorice plate.

Modele de structuri organizatorice În literatura de specialitate se g�sesc diferite clasi� c�ri de structuri organizatorice, care se diferen�iaz� prin modul în care se grupeaz� func�iile �i posturile din organigram�. Cele mai importante clase sau modele de structuri organizatorice sunt: structuri func�ionale, structuri divizionale, structuri matriceale, structuri pe echipe �i structuri neuronale.




3. Cunoa�terea elementelor componente �i a factorilorcare in� uen�eaz� procesul de produc�ie

1. De� nirea conceptului de proces de produc�ie: Întreprinderile productive î�i realizeaz� func�iunea de produc�ie prin desf��urarea în bune condi�ii a procesului de produc�ie. Procesul de produc�ie contribuie atât la ob�inerea diferitelor produse, lucr�ri �i servicii, cât �i la crearea unui ansamblu de rela�ii de produc�ie între persoane ce concur� la realizarea acestuia. Conceptul de proces de produc�ie poate � de� nit prin totalitatea ac�iunilor con�tiente ale angaja�ilor unei întreprinderi, îndreptate cu ajutorul diferitelor ma�ini, utilaje sau instala�ii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente în scopul transform�rii lor în produse, lucr�ri sau servicii cu anumit� valoare de pia��. În cadrul unui proces de produc�ie componenta principal� o constituie procesele de munc� iar în anumite ramuri industriale la acestea se adaug� �i anumite procese industriale. inând seama de aceste componente, conceptul de proces de produc�ie mai poate � de� nit prin totalitatea proceselor de munc� �i a proceselor naturale ce concur� la ob�inerea produselor sau la execu�ia diferitelor lucr�ri sau servicii. Procesul de produc�ie poate � abordat �i sub raport cibernetic, ca un proces destinat s� transforme un set de elemente denumite ie�iri. Abordat din acest punct de vedere, procesul de produc�ie poate � de� nit prin trei componente: intr�ri, ie�iri, realizarea procesului de produ�ie. Componenta principal� a procesului de munc� poate � de� nit� prin ac�iunea muncitorilor cu ajutorul uneltelor de munc� asupra diferitelor materii prime, materiale sau alte componente în vederea transform�rii lor în bunuri economice. 2. Criterii de clasi� care a elementelor componente ale procesului de produc�ie Componentele procesului de produc�ie pot � clasi� cate dup� mai multe criterii: - în raport cu modul în care particip� la executarea diferitelor produse, lucr�ri sau servicii în procesul de munc� ce constituie principala component� a unui proces de produc�ie sunt:

a) procesele de munc� de baz� prin care se în�eleg acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime �i materiale în produse, lucr�ri sau servicii care constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii;

b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigur� ob�inerea



unor produse sau lucr�ri care nu constituie obiectul activit��ii de baza a întreprinderii, dar care asigur� �i condi�ioneaz� buna desf��urare a proceselor de munc� de baz�;

c) procesele de munc� de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu constituie obiectul activit��ii de baz� sau activit��ii auxiliare dar care prin realizarea lor condi�ioneaz� buna desfa�urare atât a activit��ii de baz�, cât �i a celor auxiliare;

- procesele de produc�ie se mai pot clasi� ca �i în raport cu modul este execu�ie, dup� care sunt:

a) procese manuale, b) procese manual mecanice, c) procese de aparatur�;

- în raport cu modul de ob�inere a produselor � nite din materii prime: a) procese de munc� directe - atunci când produsul � nit se ob�ine ca

urmare a efectu�rii unor opera�ii succesive asupra aceleea�i materii prime;

b) procese sintetice - atunci când produsul � nit se ob�ine din mai multe feluri de materii prime dup� prelucr�ri succesive;

c) procese analitice când dintr-un singur fel de materii prime se ob�ine o gama larg� de produse.

- în raport cu natura tehnologic� a opera�iilor efectuate: a) procese chimice, b) procese de schimbare a con� gura�iei sau formei, c) procese de ansamblu, d) procese de transport.

- în raport cu natura activit��ii desfa�urate: a) procese de produc�ie propriu-zise formate din diferite opera�ii

tehnologice, b) procese de depozitare sau magazinaj, c) procese de transport.

Diferitele procese �i opera�ii elementare se reunesc într-un anumit mod formând un � ux de produc�ie speci� c fabric�rii diferitelor produse sau execut�rii diferitelor lucr�ri sau servicii. Produc�ia, vazut� ca rezultat al realiz�rii procesului de produc�ie Conceptul de produc�ie are o accep�iune complex�, ceea ce necesit� o abordare dup� diferite criterii:

a) dup� natura produc�iei se deosebesc:



- întreprinderi care furnizeaz� servicii, - întreprinderi care î�i realizeaz� produc�ia prin montaj, - întreprinderi care fabric� produse prin transformarea materiilor prime

�i a materialelor. În prima categorie intr� prest�rile de servicii sau prest�rile de ordin intelectual care nu se concretizeaz� într-un produs material. În a doua categorie intr� acele întreprinderi care efectueaz� numai opera�iuni de montaj pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe care le achizi�ioneaz� de la alte întreprinderi. În a treia categorie intr� întreprinderile care ob�in produse prin transformarea materiilor prime �i a materialelor cu ajutorul unor utilaje sau instala�ii.

b) Sub raportul continuit��ii desf��ur�rii lor, procesele de produc�ie se pot clasi� ca:

- procese de produc�ie discontinue, adic� procese de produc�ie neliniare, ce se caracterizeaz� prin aceea c� produsele se ob�in prin prelucr�ri succesive la diferite locuri de munc� grupate în ateliere sau sec�ii de produc�ie, iar produc�ia discontinu� este o produc�ie fabricat� pe laturi de unicat �i produc�ie de mas�;

- procese de produc�ie continue, a c�ror produc�ie este de tip liniar �i se caracterizeaz� prin faptul c� procesul de prelucrare a materiilor prime �i materialelor nu se întrerupe între dou� locuri de munc� consecutive �i necesit� stocaje intermediare între posturi.

Produc�ia de tip continuu se realizeaz� pe linii tehnologice sau de fabrica�ie caracterizate printr-o vitez� regulat� de transformare �i de transfer �i cu aprovizionare continu�.

c) Dup� tipurile de fabrica�ie care de� nesc rela�iile întreprindere-client: - fabrica�ia pe comand� ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsul nu

se execut� decât dup� primirea unei comenzi ferme care stabile�te felul produsului, cantitatea, calitatea �i termenele de execu�ie;

- fabrica�ia pe stoc, ce se caracterizeaz� prin faptul c� produsele se execut� f�r� a se cunoa�te cump�r�torii, produsele putând � comandate imediat de clien�i;

- fabrica�ia mixt� reprezint� o variant� a produc�iei la comand�, întreprinderea executând pe stoc piese sau subansamble ce se vor monta în mod operativ la comanda bene� ciarilor.

4. Tipurile de produc�ie, concept, criterii de clasi� care, caracteristici Conducerea �i organizarea activit��ii de produc�ie din cadrul întreprinderii se a� � într-o dependen�� direct� fa�� de tipul produc�iei. Prin tip de produc�ie se în�elege o stare organizatoric� �i func�ional� a întreprinderii, determinat� de nomenclatura produselor fabricate, volumul produc�iei executate pe � ecare pozi�ie din nomenclatur�, gradul de specializare a întreprinderii, sec�iilor �i



locurilor de munc�, modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc� la altul. În practic� se disting 3 tipuri de produc�ie:

- tipul de produc�ie în serie, - tipul de produc�ie în mas�, - tipul de produc�ie individual.

Tipul de produc�ie preponderent ce caracterizeaz� o întreprindere impune metodele �i tehnicile de organizare a produc�iei de baz� auxiliare �i de servire precum �i modul de preg�tire a fabrica�iei noilor produse de eviden�� i control a activit��ii productive. Tipul de produc�ie în mas� este caracteristic întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de tipuri de produse iar � ecare tip de produs se execut� în cantit��i foarte mari, adic� în mas�. În condi�iile acestui tip de produc�ie are loc o specializare a întreprinderii în ansamblu sau pe sec�ii �i ateliere pân� la nivelul locurilor de munc�. La acest tip de produc�ie deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în mod continuu, de regul� bucat� cu bucat�, folosindu-se în acest scop mijloace de transport în cea mai mare parte mecanizate �i automatizate. Prin caracteristicile sale, tipul de produc�ie în mas� creeaz� condi�ii pentru automatizarea produc�iei �i organizarea ei sub form� de linii tehnologice în � ux.Tipul de produc�ie în serie caracterizeaz� întreprinderile care fabric� o gam� mai larg� de produse în cantit��ii mari, mijlocii sau mici. În raport cu nomenclatorul produselor fabricate �i m�rimea seriilor de fabrica�ie precum �i gradul de specializare a sec�iilor, atelierelor �i a locurilor de munc�, acesta poate � mai accentuat sau mai redus, iar deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se face în catit��i egale cu m�rimea lotului de transport. Pentru deplasarea produselor de la un loc de munc� la altul se folosesc mijloace de transport cu mers continuu, în cazul seriilor mari �i cu mers discontinuu în cazul unor serii mici de fabrica�ie. La întreprinderile caracterizate prin tipul de produc�ie în serie amplasarea diferitelor ma�ini �i utilaje se face pe grupe omogene sau pe linii de produc�ie în � ux. 5. Tipul de produc�ie individual Întreprinderile caracterizate prin acest tip de produc�ie execut� o gam� foarte larg� de produse, � ecare fel de produs � ind unicat sau executându-se în cantit��i foarte reduse. În cantitatea tipului de produse individuale, diferitele sec�ii, ateliere �i locuri de munc� sunt organizate dup� principiul tehnologic, folosind ma�ini, utilaje �i for�a de munc� cu caracter universal pentru a � adaptate rapid la execu�ia unei variet��i de feluri de produse în condi�ii de e� cien�� economic�. O alt� caracteristic� a acestui tip de produc�ie o constituie faptul c� produsele sau piesele se deplaseaz� de la un loc de munc� la altul, bucat� cu



bucat� sau în loturi mici, folosindu-se pentru deplasare mijloace de transport cu mers discontinuu.Datorit� caracterului de unicat al produselor sau gamei largi de produse, preg�tirea tehnic� a fabrica�iei nu este la fel de detaliat� ca la tipul produc�iei în mas�. 6. Metode de organizare a produc�iei de baz� Pornind de la marea diversitate a întreprinderilor care î�i desf��oar� activitatea în cadrul economiei na�ionale, se pot stabili anumite metode �i tehnici speci� ce de organizare a acestora pe grupe de întreprinderi, avându-se în vedere anumite criterii comune. Asupra metodelor de organizare a produc�iei de baz� are in� uen�� gradul de transformare al produselor � nite, precum �i gradul de complexitate al opera�iilor procesului tehnologic. Primul tip de organizare a produc�iei de baz� este organizarea produc�iei în � ux, pe linii de fabrica�ie, speci� c� întreprinderilor care fabric� o gam� redus� de feluri de produse în mas� sau în serie mare. În aceste cazuri organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� în metode �i tehnici speci� ce cum sunt: organizarea pe linii tehnologice pe band�, pe linii automate de produc�ie �i ajungându-se în cadrul unor forme agregate superioare la organizarea pe ateliere, sec�i sau a întreprinderii în ansamblu, cu productia în � ux, în condi�iile unui grad înalt de mecanizare �i automatizare. Organizarea produc�iei în � ux se caracterizeaz� prin:

- divizarea procesului tehnologic pe opera�ii egale sau multiple sub raportul volumului de munc� �i precizarea celei mai ra�ionale succesiuni a execut�rii lor,

- repartizarea excut�rii unei opera�ii sau al unui grup restrâns de opera�ii pe un anumit loc de munc�,

- amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor tehnologice,

- trecerea diferitelor materii prime, piese �i semifabricate de la un loc de munc� la altul în mod continuu sau discontinuu, cu ritm reglementat sau liber, în raport cu gradul de sincronizare al execut�rii opera�iilor tehnologice;

- executarea în mod concomitent a opera�iilor la toate locurile de munc� în cadrul liniei de produc�ie în � ux;

- deplasarea materialelor, a pieselor, semifabricatelor sau produselor de la un loc de munc� la altul prin mijloacele de transport adecvate;

- executarea în cadrul formei de organizare a produc�iei în � ux a unui fel de produs sau pies� sau a mai multor produse asem�n�toare din punct de vedere constructiv, tehnologic �i al materiilor prime utilizate.

În concluzie, se poate spune c� organizarea produc�iei în � ux se poate de� ni c� acea form� de organizare a produc�iei caracterizat� prin specializarea locurilor de munc� în executarea anumitor opera�ii, necesitate de fabricarea



unui produs, a unor piese, a unui grup de produse sau piese asem�n�toare, prin amplasarea locurilor de munc� în ordinea impus� de succesiunea execut�rii opera�iilor �i prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munc� la altul, cu mijloace adecvate de transport, întregul proces de produc�ie desf��urându-se sincronizat pe baza unui ! unic de func�ionare stabilit anterior. 7. Caracteristicile organiz�rii fabric�rii produselor dup� metoda produc�iei individuale �i de serie mic�. În cadrul agen�lor economici exist� o serie de unit��i economice care execut� o gam� larg� de produse în loturi foarte mici sau unicate. Aceast� situa�ie impune adoptarea unui astfel de sistem �i metode de organizare a produc�iei de baz� care s� corespund� cel mai bine realiz�rii de produse unicat sau în serii mici. Principalele caracteristici ale acestui mod de organizare sunt:

- organizarea unit��ilor de produc�ie dup� principiul tehnologic Conform acestei metode de organizare unit��ile de produc�ie se creeaz� pentru efectuarea anumitor stadii ale procesului tehnologic, iar amplasarea unit��ilor �i a utilajelor din cadrul lor se face pe grupe omogene de ma�ini. În acest caz dotarea locurilor de munc� se face cu ma�ini universale care s� permit� efectuarea tuturor opera�iunilor tehnologice la o mare varietate de produse;

- trecerea de la o opera�ie la alta a produsului are loc bucat� cu bucat� În acest caz exist� întreprinderi foarte mari în procesul de produc�ie, ceea ce determin� cicluri lungi de fabrica�ie �i stocuri mari de produc�ie neterminat�. - pentru fabricarea produselor se elaboreaz� o tehnologie în care se vor stabili urm�oarele aspecte:

a) felul �i succesiunea opera�iunilor ce vor � executate, b) grupele de utilaje pe care vor � executate opera�iile, c) felul SDV-urilor ce vor � utilizate.

Aceast� tehnologie urmeaz� a se de� nitiva pentru � ecare loc de munc�. - pentru proiectarea tehnologiei de fabrica�ie se folosesc normative grupate, eviden�iindu-se elaborarea de tehnologii detaliate care ar necesita o mare perioad� de timp �i costuri ridicate. 8. Tendin�ele actuale �i de perspectiv� în organizarea produc�iei În cadrul sistemelor avansate de produc�ie, sistemul de fabrica�ie î�i schimb� modul de a r�spunde unor sarcini diverse de fabrica�ie în condi�iile de e� cien�� i competitivitate. Sistemul � exibil de fabrica�ie reprezint� un r�spuns dat unor cerin�e speci� ce dar nu constituie o solu�ie universal� aplicabil� în orice condi�ii. Sistemele de fabrica�ie actuale reprezint� rezultatul unei evolu�ii de peste 100 ani �i constituie un mod de r�spuns la modi� c�rile ap�rute în mediul economic în care activeaz�.



Un sistem � exibil de fabrica�ie este un sistem de produc�ie capabil s� se adapteze la sarcini de produc�ie diferite, atât sub raportul formei �i dimensiunilor, cât �i al procesului tehnologic care trebuie realizat. Se consider� c� un sistem � exibil de fabrica�ie trebuie s� aib� urm�toarele caracteristici:

1. integrabilitate, 2. adecvare, 3. adaptabilitate, 4. dinamism structural.

În practic� nu poate � vorba de caracteristici absolute ci doar de anumite grade de integrabilitate sau dinamism structural, deoarece nu pot � atinse simulat toate aceste caracteristici. Practica a eviden�iat trei stadii ale sistemelor � exibile de fabrica�ie care difer� prin complexitate �i arie de cuprindere astfel: 1. Unitatea exibil� de prelucrare Aceasta reprezint�, de regul�, o ma�in� complex�, echipat� cu o magazie multifunc�ional�, un manipulator automat care poate func�iona în regim automat. 2. Celula exibil� de fabrica�ie Aceasta este constituit� din dou� sau mai multe unit��i � exibile de prelucrare dotate cu ma�ini controlate direct prin calculator. 3. Sistemul exibil de fabrica�ie Cuprinde mai multe celule de fabrica�ie conectate prin sisteme automate de transport, iar întreg sistemul se a� � sub controlul direct al unui calculator care dirijeaz� �i sistemul de depozitare, echipamentele de m�surare automat� �i testare. Astfel se asigur� o coordonare total� a subsistemelor economice prin intermediul calculatorului electronic. Fa�� de sistemele rigide de fabrica�ie, cele � exibile prezint� urm�toarele avantaje:

- capacitate mare de adaptare la modi� c�rile survenite prin schimbarea pieselor de prelucrat având loc modi� carea programelor de calculator �i nu schimbarea utilajelor;

- posibilitatea de a prelucra semifabricate în ordine aleatoare; - autonomie func�ional� pentru trei schimburi, f�r� interven�ia direct� a

operatorului uman; - utilizarea intensiv� a ma�inilor cu comand� numeric�, a robo�ilor �i a

sistemelor automate de transport �i control; - posibilitatea de evolu�ie �i perfectabilitate treptat� în func�ie de

necesit��ile de produc�ie. Dezvoltarea sistemelor � exibile de fabrica�ie precum �i introducerea robotiz�rii constituie direc�ii noi de organizare, inducând efecte importante asupra tuturor subsistemelor de produc�ie. În introducerea noilor tehnologii



robotizate cea mai mare importan�� o au activit��ile de preg�tire organizatoric�. S-a constatat c� în multe cazuri fondul de timp al tehnologiilor robotizate este folosit în propor�ie de numai 50-55%. Aceast� situa�ie nu se datoreaz� unor erori tehnologice privind construc�ia sau modul de operare al calculatorului, ci unei incorecte organiz�ri �i conduceri ale unit��ilor de produc�ie. Aceasta înseamn� c� pericolul modi� c�rilor tehnologice nu const� în efectul acestora asupra omului, ci mai curând în imposibilitatea acestora de a la recunoa�te �i deci de a-i sesiza �i in� uen�a efectele. Introducerea robotiz�rii modi� c� situa�ia � nanciar� a unit��ii industriale m�rindu-i volumul de mijloace � xe, îmbun�t��ind condi�iile de produc�ie, ceea ce va duce la producerea anumitor perturba�ii �i la cre�terea � abilit��ii sistemelor operative, de execu�ie �i de conducere. Gestiunea produc�iei Reprezint� un concept complex care cuprinde ansamblul activit��ilor efectuate de o întreprindere din momentul identi� c�rii unei cerin�e de pia�� pân� în momentul distribuirii c�tre bene� ciari a bunurilor solicitate. În mod practic, pentru a putea identi� ca activit��ile implicate în gestiunea produc�iei este necesar s� se porneasc� de la ciclul complet de activit��i realizate de întreprindere pentru fabrica�ia unui produs sau executarea unei lucr�ri. Într-o întreprindere industrial� ciclul activit��ilor legate de gestiunea produc�iei este format dintr-un ciclu de comercializare �i un ciclu de produc�ie, produc�ia a� ându-se practic la interferen�a acestora. Gestiunea produc�iei reprezint� o activitate complex� pentru desf��urarea c�reia se utilizeaz� o serie de metode: 1. Programarea liniar� folosit� în optimizarea aloc�rii resurselor Programarea liniar� �ine cont de dou� elemente: obiective �i restric�ii. Programarea liniar� poate � folosit� în gestiunea produc�iei pentru rezolvarea unor probleme:

- de repartizare a produc�iei pe diferite ma�ini în condi�iile maximiz�rii pro� tului,

- privind transportul produselor între locurile de munc� �i între acestea �i punctele de distribu�ie,

- de determinare a cantit��ilor din diverse bunuri ce trebuie produse. 2. Metoda PERTSe aplic� în cazul produc�iei de unicate complexe �i de mare importan��, la care opera�iile succesive trebuie realizate prin respectarea restric�iilor de prioritate �i de termene. 3. Metoda „Just in time” Aceasta este considerat� de speciali�ti ca o condi�ie important� pentru ob�inerea unei organiz�ri superioare a produc�iei, iar aplicarea ei contribuie



la reducerea costurilor de produc�ie aferente stocurilor de materii prime, materiale, piese �i subansambluri. 9. Ciclul de produc�ie - no�iune �i structur� Acesta caracterizeaz� nivelul de organizare al produc�iei �i al muncii în cadrul întreprinderii industriale. În procesul de produc�ie materiile prime �i materialele parcurg o serie de opera�ii la diferite locuri de munc� �i în diferite sec�ii, într-o anumit� ordine prevazut� de procesul tehnologic. Ciclul de produc�ie reprezint� o succesiune de activit��i prin care materiile prime �i materialele trec în mod organizat pe � uxul tehnologic pentru a � transformate în semifabricate sau produse � nite, iar durata ciclului de produc�ie reprezint� intervalul de timp dintre momentul lans�rii în fabrica�ie a diferitelor materii prime �i materiale �i momentul transform�rii lor prin prelucr�ri succesive în produse � nite. Durata ciclului de produc�ie reprezint� un element de baz� folosit în programarea produc�iei în scopul stabilirii termenelor de începere a procesului de produc�ie a unui produs sau lot, a elabor�rii programelor operative de produc�ie, a calculului stocului de produc�ie neterminat�, necesarului de mijloace circulante �i vitezei de rota�ie a acestora. Prin durata sa, ciclul de produc�ie in� uen�eaz� toate laturile activit��ii acesteia. Cu cât este mai mic� durata ciclului de produc�ie, cu atât vor � folosite mai ra�ional resursele materiale �i umane în întreprindere. Durata ciclului de produc�ie depinde de o serie de factori care in� uen�eaz� atât m�rimea elementelor structurale ale ciclului de produc�ie, cât �i perioada de deplasare a obiectelor muncii de la o opera�ie la alta. Prin structura ciclului de produc�ie se în�elege totalitatea elementelor componente precum �i ponderea duratei acestora fa�� de durata total� a ciclului de produc�ie. Cunoa�terea structurii ciclului de produc�ie este necesar� pentru stabilirea duratei lui, precum �i pentru identi� carea m�surilor tehnice �i organizatorice ce trebuie luate în scopul reducerii acesteia. Durata total� a ciclului de produc�ie se împarte în dou� p�r�i: perioada de lucru �i perioada de întreruperi. Perioada de lucru cuprinde durata ciclului operativ, durata proceselor naturale �i durata activit��ii de servire. Ciclul operativ are ponderea cea mai mare în structura ciclului de produc�ie, durata acestuia cuprinzând duratele tehnologice �i durata opera�iunilor de preg�tire-încheiere. Durata proceselor naturale reprezint� perioada de timp de-a lungul c�reia, sub in� uen�a condi�iilor naturale, procesul de munc� înceteaz�, procesul de produc�ie continu�. Activitatea de servire asigur� condi�iile normale de lucru pentru desf��urarea opera�iilor de transformare nemijlocit� a obiectelor muncii în produse � nite.În cadrul acestora intr� transportul obiectelor muncii de la un loc de munc� la altul �i controlul tehnic de calitate.



Perioada de întrerupere cuprinde întreruperile care au loc în procesul de produc�ie. În cadrul duratei ciclului de produc�ie nu se includ toate întreruperile, ci numai acelea care sunt considerate normale pentru condi�iile locului de munc�. În func�ie de cauza care le-a guvernat, întreruperile pot � grupate în:

- întreruperi în cadrul schimbului sau interopera�ii, - în afara schimbului sau de regim.

10. Politici de produc�ie O întreprindere productiv�, pe baza strategiei alese, poate adopta politici de produc�ie diferite, �inând seama de obiectivele economice stabilite de resursele de care dispune �i de pia�a poten�ial�. De regul� se pot deosebi dou� politici importante:

- întreprinderea se organizeaz� pentru a executa anumite produse sau lucr�ri prin folosirea propriilor unit��i de produc�ie grupate în aceea�i incint� sau dispersate teritorial,

- întreprinderea execut�, în totalitate sau par�ial, produse folosind componente realizate de alte întreprinderi.

În primul tip de politic�, întreprinderea execut� politica sa iar unit��ile de produc�ie, ca �i conducerea administrativ�, sunt grupate într-un singur loc. Pe m�sura dezvolt�rii pe baza efectu�rii de noi investi�ii se poate adopta o politic� de descentralizare a produc�iei prin crearea de noi unit��i de produc�ie. O astfel de politic� de produc�ie ridic� probleme noi privind achizi�ionarea de terenuri, construirea de noi cl�diri, atragerea sau formarea de for�� de munc�. A doua politica de produc�ie este aceea de a executa produse sau lucr�ri apelând în totalitate sau par�ial la componentele executate de alte întreprinderi care devin astfel subfurnizori. Tipurile de politic� de produc�ie bazat� pe subfurnizori este acela care se desf��oar� în situa�ia în care o întreprindere, numit� cea care d� dispozi�ie de produc�ie, încredin�eaz� execu�ia unor lucr�ri care concur� la realizarea obiectelor de fabrica�ie unei alte întreprinderi �i este denumit� subfurnizor. Politica de produc�ie bazat� pe furnizori este cu totul altceva decât furnizarea de c�tre o întreprindere de produse, lucr�ri sau servicii altei întreprinderi �i, deci, care intr� în conceptul de aprovizionare tehnico-material�. Politica de produc�ie cu subfurnizori presupune existen�a unor leg�turi speciale între cel ce d� dispozi�ie de produc�ie �i subfurnizori, respectiv de la darea comenzilor pân� la efectuarea controlului privind modul de execu�ie al diferitelor componente. Politica de produc�ie cu subfurnizori este motivat� economic, juridic, strategic atunci când nu are fonduri su� ciente pentru dezvoltare sau atunci când subfurnizorii produc componente la pre�uri mai reduse sau de o calitate mai bun�, în compara�ie cu cele produse în unit��ile proprii sau atunci când ei sunt specializa�i în execu�ia anumitor lucr�ri.



Sub raport juridic, o întreprindere apeleaz� la subfurnizori atunci când posibilit��ile sale de dezvoltare sunt limitate datorit� existen�ei unei legi antitrust, iar sub raport strategic - când exist� riscul în crearea de noi capacit��i proprii sau când întreprinderea urm�re�te ca în timp subfurnizorii s� îi devin� � liale. În afara celor dou� politici prezentate anterior, pe plan economic exist� �i o politic� de produc�ie care presupune realizarea unei largi cooper�ri între întreprinderi. Cooperarea între întreprinderi reprezint� procesul economic prin care se stabilesc leg�turi strânse de produc�ie între întreprinderi care concureaz� la fabricarea diferitelor produse. Cooperarea poate � :

- pe produse, atunci când anumite întreprinderi, denumite conexe, livreaz� unele produse � nite;

- pe piese; - tehnologic� - atunci când o întreprindere, folosind excedentul de

capacitate de care dispune, efectueaz� prelucr�ri tehnologice pentru alte întreprinderi.

Implicarea factorilor de mediu în activitatea întreprinderii moderneConsidera�ii generale cu privire la rela�ia întreprindere - mediul ambiant Firma î�i organizeaz� �i desf��oar� activitatea sa sub impactul condi�iilor concrete ale mediului s�u ambiant. Mediul ambiant reprezint� un ansamblu de factori eterogeni de natur� economic�, social�, politic�, �tiin�i� co-tehnic�, juridic�, geogra� c� �i demogra� c� ce ac�ioneaz� pe plan na�ional �i interna�ional asupra întreprinderii, in� uen�ând rela�iile de pia��. Întreprinderea este parte integrant� a mediului ambiant, este o component� economic� a acestuia. În condi�iile actuale mediul ambiant se caracterizeaz� printr-un dinamism accentuat, printr-o cre�tere spectaculoas� a frecven�ei schimb�rilor. Mediul ambiant este de trei feluri:

- mediu stabil, unde schimbarile sunt rare, de mic� amploare �i u�or vizibile;

- mediu schimb�tor, unde schimb�rile sunt frecvente, de o amploare variat�, dar în general previzibile;

- mediu turbulent, unde schimb�rile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activit��ii întreprinderii �i greu de anticipat;

Componentele mediului ambiant ale întreprinderii sunt: micromediul, mezomediul, macromediul. Micromediul întreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intr� în rela�ii directe.



Acestea sunt: - furnizorii de m�rfuri care sunt agen�i economici ce asigur� resursele

necesare de materii prime, material, echipamente �i ma�ini; - prestatorii de servicii reprezenta�i de � rme sau persoane particulare care

ofer� o gam� larg� de servicii utile realiz�rii obiectivelor � rmei; - furnizorii for�ei de munc� sunt unit��ile de înv��mânt, o� ciile for�ei de

munc� �i persoanele care caut� un loc de munc�; - clien�i care sunt consumatori, utilizatori industriali, întreprinderi

comerciale sau agen�iile guvernamentale c�rora le sunt oferite, spre consum, bunurile produse de întreprindere;

- organismele publice - asocia�iile profesionale, asocia�iile consumatorilor, mediile de informare în mas� �i publicul consumator;

- concuren�ii sunt � rme sau persoane particulare care-�i disput� aceea�i categorie de clien�i, iar în situa�ii frecvente aceia�i furnizori sau prestatori de servicii.

Mezomediul este o no�iune intermediar� care devine tot mai necesar� în explicarea evolu�iei macroeconomice a întreprinderii. Pentru remedierea oric�ror de� cien�e de explicare se studiaz� comportamentul întreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat întreprinderii si care poate � un intermediar între macromediul si micromediul întreprinderii. Mezomediul trebuie s� intereseze în mod deosebit sistemul de conducere al întreprinderii pentru c� permite abordarea rela�iilor acesteia cu mediul sau în termeni mult mai apropia�i de lumea afacerilor. O întreprindere poate face parte din urm�toarele sisteme mezoeconomice:

- o anumit� industrie, - o zona geogra� c� sau administrativ�, - un grup de întreprinderi.

Aceste sisteme sunt în m�sur� s� in� uen�eze ac�iunile, deciziile �i rezultatele unei întreprinderi, in� uen�a exercitat� la acest nivel poate � atât direct� cât �i indirect�, dar are un caracter general, în sensul c� in� uen�eaz� toate întreprinderile care apar�in aceluia�i sistem. Activitatea oric�rei întreprinderi, ca �i a celorlal�i agen�i din cadrul micromediului întreprinderii, se a� � �i sub in� uen�a altor factori de mediu, care ac�ioneaz� pe o arie mai larg�. Leg�tura care se stabile�te între întreprindere �i ace�ti factori este de regul� industrial�, in� uen�a exercitându-se pe termen lung �i formând macromediul întreprinderii Componentele macromediului sunt: - mediul demogra� c, num�rul popula�iei, structura pe sexe �i grupe de vârst�, num�rul de familii �i dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorial� �i pe medii a popula�iei, rata natalit��ii.



Analiza unor astfel de caracteristici �i surprinderea tendin�ei lor reprezint� punctul de pornire în evaluarea dimensiunii cererii poten�iale, a pie�ei întreprinderii;

- mediul economic, Ansamblul elementelor care compun via�a economic� a spa�iului în care ac�ioneaz� întreprinderea determin� mediul economic al acesteia. Acesta determin� volumul �i structura ofertei de m�rfuri, nivelul veniturilor bane�ti, marimea cererii de m�rfuri, mi�carea pre�urilor la nivelul concuren�ei; - mediul tehnologic, Întreprinderea se implic� în dinamic� mediului tehnologic, atât ca bene� ciar cât �i ca furnizor, în principal prin intermediul pie�ei. Este una din cele mai dinamice componente ale macromediului întreprinderii �i dobânde�te o exprimare concret� prin inven�ii, inova�ii, m�rimea �i orientarea fondurilor destinate cercet�rii, explozia produc�iei noi, perfec�ionarea produc�iei tradi�ionale, reglement�ri privind delimitarea tehnologiilor poluante;

- mediul cultural - reprezentat de ansamblul elementelor ce privesc sistemele de valori, obiceiuri, tradi�ii, credin�e �i norme ce guverneaz� statutul oamenilor în societate;

- mediul politic re� ect� structurile societ��ii, clasele sociale �i rolul lor în societate, for�ele politice �i raporturile dintre ele, gradul de implicare al statului în economie, gradul de stabilitate al climatului politic intern, zonal, interna�ional.

- mediul institu�ional cuprinde ansamblul reglement�rilor de natur� juridic� ce vizeaz� direct sau indirect activitatea de pia�� a întreprinderii;

- mediul natural - condi�iile naturale ce determin� modul de localizare �i de distribuire în spa�iu a activit��ii umane. Aceast� conjunctur� economic� reprezint� starea curent� �i concret� a fenomenelor, proceselor �i evenimentelor speci� ce unei ramuri ale economiei na�ionale. Importan�a sa este dat� de reducerea resurselor de materii prime neregenerabile �i de accentuarea gradului de poluare;

Rela�iile întreprinderii cu mediul extern În calitatea sa de component� a mediului, întreprinderea se a� � într-un contact permanent cu diferite componente. Întreprinderea intr� într-un ansamblu de rela�ii prin care î�i orienteaz� �i � nalizeaz� activitatea economic�. Aceste rela�ii dintre întreprindere �i componentele mediului s�u extern sunt prin natura �i con�inutul lor de dou� feluri: rela�ii de pia�� i rela�ii de concuren��. Din multitudinea de rela�ii ale întreprinderii cu mediul s�u extern se remarc� prin amploare �i complexitate rela�iile de pia��. Acestea au ca obiect vânzarea �i cump�rarea de m�rfuri �i servicii, împrumutul de capital �i angajarea for�ei de munc�. Studierea pie�ei constituie premisa �i punctul de plecare în activitatea oric�rei întreprinderi.



Mecanismul pie�ei reprezint� pentru întreprinderea modern� termenul de confruntare al situa�iei prezentate cu cea de perspectiv�, sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt re� ectate �i de � uxul aprovizionare, produc�ie, desfacere. De asemenea, aceast� rela�ie se re� ect� �i în orientarea activit��ii întreprinderii c�tre obiective prioritare cum sunt: satisfacerea în condi�ii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create �i oferite, crearea rentabilit��ii �i e� cien�ei economice pe baza sporirii vânz�rilor totale �i a pro� tului unitar. Rela�iile întreprinderii cu pia�a vizeaz� trei mari componente �i anume:

- pia�a m�rfurilor, - pia�a capitalului, - pia�a for�ei de munc�.

Natura �i dimensiunile rela�iilor întreprinderii depind de o serie de factori generali �i speci� ci, obiectivi �i subiectivi, interni sau externi întreprinderii, cei mai importan�i � ind: cadrul economico-social, speci� cul pie�ei �i caracterul întreprinderii. Rela�iile întreprinderii cu pia�a cunosc, astfel, o mare diversitate �i se pot grupa dup� mai multe criterii:

- dup� obiectul rela�iilor. Potrivit acestui criteriu, rela�iile întreprinderii cu pia�a sunt de dou� feluri:

- rela�ii de vânzare-cumparare, - rela�ii de transmitere, receptie de informa�ii.

Rela�iile de vânzare-cumparare pot lua forme diferite �i anume: livrarea de m�rfuri, achizi�ionarea de m�rfuri �i servicii, prestarea de servicii, închirierea, împrumutul precum �i activit��ile de intermediere. Principalele forme pe care le îmbrac� succesiv rela�iile de vânzare-cumparare sunt:

- rela�ii precontractuale - rela�ii contractuale, - rela�ii postcontractuale.

Rela�iile precontractuale se realizeaz� în principal prin negociere, comand�, cerere de ofert� �i ofert� ferm�. Rela�iile contractuale au ca instrument principal contractul la care se adaug� o serie de activit��i ca: facturarea, livrarea, transportul, recep�ia �i decontarea. Rela�iile postcontractuale apar în perioada de garan�ie �i postgaran�ie.Rela�iile de transmitere de informa�ii au ca scop sus�inerea �i concretizarea rela�iilor de vânzare-cump�rare, realizându-se prin publicitate, rela�ii publice �i alte forme de promovare.



Dup� pro� lul agen�ilor de pia��, rela�iile pot � : cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu bene� ciarii, cu institu�iile �i cu mecanismele de stat;Dup� frecven��, rela�iile sunt permanente, periodice sau ocazionale; Dup� gradul de concentrare, rela�iile pot � concentrate dimensional, spa�ial sau temporal �i rela�ii dispersate. Obiectivele economice ale întreprinderii în condi�ii concure�iale În condi�iile actuale întreprinderea nu se poate reduce la un organism simplu care urm�re�te maximizarea pro� tului, ci este un organism complex, ce se confrunt� cu o multitudine de obiective contradictorii ce �in de strategia � ec�rei întreprinderi. Concuren�a const� într-o multitudine de forme de comportament ce se manifest� în cadrul rela�iilor dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele cât mai numeroase. Pentru a de� ni aceste forme de manifestare a concuren�ei se pot avea în vedere urm�toarele aspecte:

- interesele �i aspira�iile clientelei, - libertatea de a ac�iona, - interesele �i aspira�iile produc�torilor în calitate de ofertan�i, - existen�a în mediul economic a unor reglement�ri juridice �i a unei st�ri

psihologice �i sociale care impun sau favorizeaz� anumite ac�iuni sau comportamente din partea agentului economic.

În condi�iile economiei de pia�� concuren�a apare ca o necesitate obiectiv�, face parte din regulile de joc ale pie�ei. Competitivitatea unui agent economic este determinat� în principal de trei mari caracteristici �i anume: servicii, costuri �i calitate. Ansamblul raportului de interac�iune în care intr� agen�ii economici în lupt� pentru asigurarea resurselor de aprovizionare �i a pie�ei de desfacere formeaz� sistemul rela�iilor de concuren��. Mijloacele �i instrumentele utilizate în rela�iile de concuren�� se pot delimita în jurul produsului, pre�ului, promov�rii �i distribu�iei. Concuren�a este de dou� tipuri:

- direct�, manifestat� între întreprinderile care realizeaz� bunuri identice sau cu mici diferen�ieri, destinate satisfacerii aceleea�i game de nevoi;

- indirect� - manifestat� între întreprinderile care se adreseaz� acelora�i nevoi sau nevoi diferite prin oferta unei game variate de lucru. Pentru a se asigura desf��urarea în bune condi�ii a activita�ii economice, statul trebuie s� asigure un cadru concuren�ial normal care presupune existen�a urmatoarelor elemente �i anume:

- autonomia întreprinderii, - libertatea de în� in�are a oric�rui tip de întreprindere, - promovarea celor mai rentabile produse din punct de vedere al

intereselor � ec�rei � rme,



- reglement�ri economico-� nanciare egale pentru to�i agen�ii economici, indiferent de forma de proprietate,

- formarea liber� a pre�urilor, - stabilitate prin reglement�ri bugetare pe pia�a extern�, - m�suri pentru favorizarea particip�rii pe pia�a extrabugetar�, - reglement�ri clare pentru sanc�ionarea prin instan�ele juridice a � rmelor

nerentabile.




4. Cunoa�terea structurii organizatorice a unui �antier

Organizarea �antierului �antierul este spa�iul în care se execut� o construc�ie prev�zut� cu toate dot�rile necesare (corp administrativ, magazii, instala�ii, grup sanitar, utilaje, c�i de comunica�ii, etc.). Proiectele de organizare a �antierului cuprind m�surile pentru aducerea la timp a materialelor, a utilajelor �i a for�ei de munc�, precum �i ordinea � reasc� de desf��urare a procesului tehnologic. Proiectul de organizare stabile�te urm�toarele:

- construc�ii provizorii �i instala�iile necesare, - ordinea de aprovizionare cu materiale, - ordinea în care se vor aduce utilajele (manuale �i mecanizate), - ordinea �i termenele în care se vor executa lucr�rile, - ordinea �i termenele în care se vor aduce pe �antier echipele de muncitori

de alte specialit��i. Conduc�torul punctului de lucru are sarcina de a preg�ti toate opera�iile ce urmeaz� a se desf��ura în �antier:

- veri� carea mijloacelor de munc� (ma�ini, utilaje, instala�ii, dispozitive, scule, unelte, etc.),

- veri� carea materialelor �i a elementelor auxiliare, - instruirea echipelor de lucru în activitatea speci� c�, - cur��area, nivelarea �i compactarea terenului, - conduce efectiv executarea lucr�rii.

Planurile calendaristice Planurile calendaristice stabilesc ordinea �i termenele în care trebuie realizate lucr�rile precum �i termenul de punere în func�iune a obiectivului. Abaterile de la ordinea lucr�rilor cuprinse în planul de organizare atrage dup� sine stânjenirea muncii echipelor. Pentru ca o lucrare s� � e de bun� calitate fazele, opera�iile �i procesele tehnologice de lucru trebuie executate în mod corect. Forma�iile de munc� Lucr�rile se execut� de c�tre muncitori organiza�i în forma�ii de munc�. Forma�ia de munc� cu cel mai redus num�r de muncitori se nume�te forma�ie minim� �i uneori poate � compus� dintr-un sigur muncitor. Forma�ia de munc� format� din mai mul�i muncitori �i condus� de c�tre un �ef se nume�te echip�, respectiv �ef de echip�. În cadrul echipei intr� muncitori de diferite cali� c�ri corespunz�toare opera�iilor �i fazelor de lucru pe care trebuie s� le execute. Muncitorii cu o cali� care superioar� vor executa



opera�ii �i faze mai complicate iar cei cu o cali� care inferioar� vor executa opera�ii �i faze mai simple. Sectoarele de lucru Sectoarele de lucru sunt por�iuni ce se ob�in prin împ�r�irea lucr�rii de executat. Metode de organizare a lucr�rilor Exist� trei metode de lucru : în paralel, în succesiune, în lan�. Prin metoda de lucru în paralel, în toate sectoarele se execut� acela�i proces de munc�, în acela�i timp. În cazul metodei de lucru în succesiune, lucr�rile dintr-un sector încep numai dup� terminarea lucr�rilor din sectorul anterior, iar pentru metoda de lucru în lan�, dup� terminarea unui proces de lucru dintr-un sector se trece în urm�torul sector �i se execut� acela�i proces de lucru. Dup� ce spa�iul construibil a fost eliberat de materiale, are loc nivelarea terenului �i începerea lucr�rilor de organizare a �antierului.




5. Cunoasterea notiunilor privind normele de munca aplicate in unitatile de constructii

Continutul si obiectivele activitatii de normare a muncii

NORMAREA MUNCII reprezinta activitatea de cercetare analitica a proceselor de munca, cu ajutorul unor metode si procedee adecvate si de stabilire a cantitatii de munca real necesara pentru efectuarea in conditii normale de lucru si cu respectarea conditiilor de calitate prescrise, a unor operatii, lucrari, servicii sau activitati utile societatii. Normarea muncii cuprinde doua laturi distincte si anume:

- organizarea muncii sau studiiul metodelor - masurarea muncii.

Organizarea muncii sau studiul metodelor reprezinta activitatea de cercetare a proceselor si conditiilor de munca, a altor factori ce determina utilizarea corespunzatoare a fortei de munca, precum si activitatea de aplicare a masurilor rezultate pe aceasta baza. Organizarea muncii urmareste reducerea continutului muncii oricarei activitati, pornind de la o metoda initiala si ajungand la o metoda perfectionata, prin eliminarea risipei de timp, prin reducerea eforturilor in timpul executiei si prin eliminarea miscarilor inutile si obositoare. Noua metoda trebuie sa asigure o organizare mai buna a locului de munca si deservirea corespunzatoare a acesteia. Masurarea muncii urmareste inregistrarea timpului de munca strict necesar pentru efectuarea operatiilor, lucrarilor, serviciilor sau activitatilor dupa metoda noua sau imbunatatita. Aceste doua laturi ale normarii muncii sunt interdependente, iar actiunea lor comuna se concretizeaza in elaborarea de norme de munca fundamentate.

1. Structura procesului si a timpului de munca 1.1. Structura procesului de munca

Procesul de munca este latura de baza a procesului de productie reprezentand activitatea � zica, intelectuala sau mixta a executantului (individual sau colectiv). In afara productiei materiale, a serviciilor sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. Gradul de mecanizare si automatizare al partilor componente ale procesului de productie determina caracterul muncii executantului, pentru transformarea sau actionarea directa asupra obiectului muncii (munca manuala, munca



manuala mecanizata sau activitate de supraveghere a functionarii utilajului). Operatia de munca este acea parte a procesului de munca de a carei efectuare raspunde un executant (individual sau colectiv) pe un anumit loc de munca, dotat cu utilajele si uneltele necesare pentru a actiona asupra unor anumite obiecte sau grupe de obiecte ale muncii, in cadrul aceleiasi tehnologii. Operatia de munca poate cuprinde elemente ale procesului de productie, prin care nu se realizeaza transformari ale obiectului muncii, dar sunt necesare pentru realizarea procesului respectiv, ca de exemplu: controlul tehnic al calitatii executiei operatiilor, transportul obiectului muncii de la o operatie la alta, depozitarea (inmagazinarea) acestuia in vederea reintroducerii in procesul de productie. In unele cazuri, in functie de gradul de diviziune a muncii, operatia de munca poate cuprinde si numai astfel de elemente.

1.2. Structura timpului de munca La elaborarea studiilor de normare a muncii, atat pentru analiza metodei cat si a timpului de munca, apare necesitatea cercetarii simultane a situatiei in timp a tuturor celor trei elemente care concura la realizarea procesului de productie: executantul (individual sau colectiv), utilajul si obiectul muncii, deoarece aceeasi perioada de timp poate reprezenta, de exemplu, pentru executant perioada de munca, pentru utilaj perioada de nefunctionare, pentru obiectul muncii perioada de asteptare sau diverse alte combinatii.

2. Normele de munca Norma de munca exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unei operatii sau lucrari de calitate prescrisa, de catre una sau mai multe persoane cu cali� care corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala in conditiile unor procese tehnologice si de organizare precizate. Norma de munca cuprinde timpul productiv (TP), timpul pentru intreruperile reglementate de desfasurare a procesului tehnologic stabilit si de organizare rationala a muncii (t10), timpul pentru odihna si necesitati � ziologice in cadrul programului de munca (ton), precum si descrierea procesului tehnologic, organizarea locului de munca, sarcinile si metodele de lucru, categoria de incadrare a lucrarii si normele de tehnica securitatii muncii.

2.1. Formele de exprimare a normelor de munca In functie de natura activitatii sau caracteristicile principale ale procesului de productie, normele de munca pot � : norme de timp, norme de productie, atributii concrete cu precizarea zonelor de deservire, sarcini de serviciu sau alte tipuri de norme corespunzatoare activitatilor respective. Cand se refera la un singur executant, norma (sarcina) de munca este individuala.



In cazul organizarii si desfasurarii muncii in colectiv se pot elabora si aplica norme de munca colective care stabilesc numarul, meseriile, functiile si nivelul de cali� care a personalului din formatia de munca normata, potrivit prevederilor indicatoarelor de cali� care in vigoare. La unele activitati, normele de munca se pot exprima, de exemplu, si sub forma de: frecventa a lucrarilor pe o anumita perioada, stabilita in functie de durata � ecarei lucrari (de exemplu numarul de controale ce trebuie efectuate pe zi de un controlor la activitatea de transporturi in comun); volum al marfurilor (exprimat valoric sau in unitati naturale) ce poate � vandut intr-o anumita unitate de timp etc. De asemenea, in unele cazuri justi� cate, determinate de speci� cul deosebit al activitatii sau a serviciilor, normele de munca pot � exprimate si sub forma de tarife, cote procentuale din incasarile realizate, etc., cu conditia ca acestea sa � e fundamentate pe baza consumului de munca necesar realizarii lor.

2.1.1 Norma de timp si norma de productie

Normele de timp si cele de productie au un continut comun si exprima legatura directa dintre sarcinile de munca si timpul de munca necesar pentru realizarea acestora. Prin norma de timp (de munca) – NT - se intelege timpul real necesar stabilit unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru efectuarea unei unitati de lucrare (produs), in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de productie – Np – reprezinta cantitatea de produse sau de lucrari stabilita a se efectua intr-o unitate de timp (luna, schimb, ora, etc) de catre un executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala - in conditii tehnice si organizatorice precizate. Norma de timp se ecprima in unitati de timp – ora (secunde – om, minute – om, ore – om, zile – om etc.) pe unitatea � zica de lucrare (produs) (buc., kg., m., etc) pe unitatea de timp – om (secunda – om, minut – om, ora – om, schimb – om, zi – om etc.). Pentru ca unitatea de masura a normei de timp sa poata � deosebita de timpul consumat efectiv pentru realizarea sarcinii respective, eset necesar ca – pe langa unitatea de timp – sa se adauge si notiunea de “norma”. In felul acesta, norma de timp va � exprimata in “ore – om – norma”. In cazul lucrului in colectiv (echipa, brigada), pentru a se cunoaste precis unitatea de masura la care se refera norma de timp eset necesar a se preciza daca norma se refera la durata executarii operatiei de intregul colectiv sau la timpul de munca necesar tuturor executantilor individuali din colectivul respectiv. In primul caz, se va utiliza expresia de “ore – echipa – brigada – norma”, iar in cel de-al doilea caz “ore – om – norma”



Normele de timp pot � foloste � e ca atare, � e pentru stabilirea celorlalte norme si, in primul rand, a normelor de productie. Normele de productie se utilizeaza, de regula, in cazul productiei de masa si de serie mare, la care operatiile sau lucrarile se repeta in mod frecvent, o perioada mai lunga de timp. Norma de munca se exprima sub forma de norma de productie si la procesele de aparatura sau la productia cu ritm reglementat pe banda.

2.1.2. Sarcini de serviciu sau sfera de atributii si norma (zona) de deservire

Atunci cand lucrarile sunt variate si cu durate de executie relativ mici sau atunci cand ordinea in care apar lucrarile si ponderea � ecareia dintre ele se contureaza abia in timpul desfasurarii lor, fara a putea � precizate anticipat, cum este cazul lucrarilor de intretinere sau reparatii curente a utilajelor, � inde neeconomica stabilirea si exprimarea normei de munca sub forma de norma de timp sau de productie, aceasta se exprima sub forma sarcinilor de serviciu sau a sferei de atributii, cu precizarea normei (zonei) de deservire si gradului de ocupare in munca a personalului. Sfera de atributii (SA) reprezinta ansamblul de taributii si sarcini de munca stabilite unui executant – care are cali� carea corespunzatoare si lucreaza cu intensitate normala – pentru a le indeplini in cadrul procesului de productie la care participa sau al activitatii pe care o desfasoara, in conditii tehnice sau organizatorice precizate. Aceasta se stabileste � e pe baza determinarii directe a cantitatii de munca necesara pentru lucrarile cu volum cunoscut, � e pe baza examinarii volumului total de munca necesar realizarii lucrarilor intr-o perioada mai lunga de timp. Exprimarea normei de munca sub forma sferei de atributii se utilizeaza si acolo unde prescriptiile tehnologice sau tehnica securitatii de muncii prevad anumite posturi � xe, obligatorii, cum ar � de exemplu: la controlul personalului, la intrarea si iesirea din sectii sau unitate; macaragii, electricienii de la camerele de comanda ale centralelor sau sectiilor electrice; vanzatorii din unitatile de desfacere cu un singur lucrator; personalul TESA etc. In astfel de cazuri, norma de munca cuprinde descrierea detaliata a tuturor atributiilor si sarcinilor de munca ce trebuie indeplinite de catre executant la postul respectiv. Norma (zona) de deservire (ND) reprezinta locul de munca, delimitat prin suprafata sau inzestrarea sa ori prin numarul de obiecte ale muncii, in care exercita atributiile sau sarcinile de munca. Astfel, norma de deservire pentru un ungator de masini reprezinta numarul de masini ce s-a stabilit pentru a � unse de catre el intr-o anumita perioada de timp; pentru muncitorii de la ingrijirea incaperilor de productie – numarul de



metri patrati de incapere; pentru lacatusii de revizie la calea ferata – numarul de executanti din subordine etc. Norma de deservire trebuie sa � e stabilita si in cazul in care normele de munca exprimate sub forma normelor de timp sau de productie pe unele locuri de munca (utilaje) nu asigura ocuparea completa a executantului in decursul regimului normal (schimbului) de lucru. In astfel de cazuri, determinate in special de mecanizarea proceselor de munca, stabilirea normei de deservire are ca scop folosirea completa a timpului de munca al executantilor, precizand numarul utilajelor (locurilor de munca) ce pot � deservite simultan de catre � ecare executant. De exemplu, in industria textila, tesatorul are stabilita atat norma de productie (metri de tesatura sau numar de batai pe schimb), cat si numarul de razboaie pe care trebuie sa le deserveasca simultan. 2.1.3. Norme de personal (Np)

In foarte multe cazuri ca, de exemplu, la procesele de aparatura, la productia de banda, in comert, in constructii, in industria miniera, in exploatarile forestiere etc., munca este organizata in colectiv (echipa, brigada, etc), in cadrul caruia executantii individuali colaboreaza la realizarea in comun a sarcinilor de munca ce revin colectivului respectiv. In asemenea situatii, odata cu stabilirea normei de munca pe colectiv, este necesar sa se precizeze si numarul de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care, sub forma unei norme de personal. Norma de personal (formatia normata de munca) reprezinta numarul strict necesar de personal pe meserii, functii si nivel de cali� care pentru realizarea, de catre executantul colectiv, a unui ansamblu de sarcini normate de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, pentru confectionat recipienti, la operatia de nituire, formatia de lucru se compune din 3 muncitori si anume: un muncitor de categoria a 2-a care executa baterea niturilor, un muncitor de categoria I care executa incalzirea niturilor si un muncitor de categoria 1, care tine contrabuterola. Norma de munca pentru aceasta formatie exprimata sub forma de norma de timp (1 minut – echipa sau 3 minute – om, pentru baterea unui nit), se completeaza cu norma de personal de 3 muncitori in echipa, cu cali� carea si cu sarcinile concrete ale � ecaruia corespunzator lucrarilor ce le executa � ecare. Norma de personal precizeaza formatiile de munca necesare, pe locuri de munca, linii tehnologice, ateliere, sectii, servicii, birouri etc. la baza stabilirii ei trebuie sa stea organizarea rationala a muncii si folosirea completa de catre executanti a timpului de munca. La unele locuri de munca (de exemplu, la productia cu caracter sezonier) sarcinile de munca normate se pot modi� ca, putand apare situatii in care



acelasi executant sa lucreze cu norme exprimate in mod diferit (norme de timp, de productie etc) in raport cu operatiile (lucrarile) executate.

2.2. Clasi� carea normelor de munca

Normele de munca se clasi� ca in:

- norme pe elemente, care se refera la efectuarea unei singure operatii sau lucrari; acestea pot � exprimate sib forma normelor de timp, de productie, sferelor de atributii, normelor de deservire si de personal;

- norme grupate, care rezulta din insumarea normelor pe elemente, pentru efectuarea unui grup de operatii sau lucrari; spre deosebire de normele pe elemente, cele grupate nu pot � exprimate, de regula, decat sub forma normelor de timp. Dupa grupare, in anumite cazuri, normele de timp pot � exprimate si sub forma normelor de productie.

2.3. Conditii de calitate ale normelor de munca

Pentru ca norma de munca sa � e de calitate ea trebuie sa poata � realizata de catre toti executantii care poseda cali� carea corespunzatoare lucrarii respective si si-au insusit modul rational de executare a acesteia, lucreaza cu intensitate normala (ritm normal) si respecta conditiile tehnice si organizatorice prevazute. Pentru a-si realiza sarcina de munca in anumite conditii tehnico – organizatorice precizate, executantul dispune de o cantitate de energie � zica si nervoasa pe care o poate consuma. In momentul cand epuizeaza aceasta energie mediu pe unitatea de timp, el este nevoit sa se odihneasca, in vederea mentinerii capacitatii de munca pe toata durata programului de lucru. Ca urmare, normele de munca trebuie sa � e in asa fel elaborate incat sa nu solicite in unitatea de timp o cantitate de energie mai mare decat cea posibila de consumat de catre un executant mediu. In practica, criteriul de evaluarea a gradului de incordare a normelor il constituie timpul de munca real necesar pentru executarea operatiilor (lucrarilor) in ritm normal, in conditiile tehnico – organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor respective, urmand ca diferentele de intensitate a muncii, determinate de anumiti factori obiectivi (efortul prin solicitare statica, efortul prin solicitare dinamica, conditiile de munca in care se desfasoara lucrarile, etc), sa � e echilibrate prin asigurarea unui timp de odihna, organizat corespunzator speci� cului � ecarei munci prestate. Daca toate normele practicate in cadrul unei unitati, pe sectii, ateliere, compartimente tehnice, economice, etc., si locurile de munca sau intre unitati, la nivelul subramurilor



si ramurilor economiei, vor respecta asemenea conditii de calitate in raport cu conditiile tehnice si organizatorice in care se desfasoara munca, se poate a� rma ca acestea au un grad egal de incordare, adica pun in fata executantilor cerinte echivalente. In practica, insa, datorita in� uentei diferitilor factori, normele de munca nu re� ecta intotdeauna cu strictete timpul de munca real necesar pentru efectuarea operatiilor (lucrarilor), ceea ce face ca acestea sa nu aiba acelasi grad de incordare. Unii dintre acesti factori au un caracter obiectiv, adica sunt independenti de executant ca de exemplu tipul productiei, caracterul muncii, forma de cooperare in munca, di� cultatea executarii unor parti ale operatiilor in munca; alti factori pot avea un caracter subiectiv, adica sunt dependenti de executant, ca de exemplu: nivelul de cali� care a acestuia, deprinderile in munca, capacitatea de munca, metoda de munca utilizata, etc. Gradul de incordare a normelor se re� ecta, de regula, in indicele de indeplinire a normelor respective si in repartizarea executantilor pe niveluri de indeplinire a normelor. Cu cat este mai mare indicele de indeplinire a normelor de munca, gradul de incordare este considerat mai mic si invers. Rezulta ca pentru a studia dispersia gradului de incordare a normelor, este necesar sa se calculeze si sa se analizeze dispersia indeplinirilor individuale de norme, care prezinta, de regula, o distributie de tip “Gauss”, a carei forma poate diferi in functie de tipul productiei si caracterul muncii.

3. Normativele de munca

Normativele de munca reprezinta elemente componente ale normelor de muca, stabilite sub forma unor marimi sau durate ale procesului de munca, care se folosesc la determinarea consumului de munca necesar pentru efectuarea unor parti componente ale operatiilor sau lucrarilor, ori sub forma de ponderi ale diferitelor categorii de personal.

3.1. Normativele de munca

Din punct de vedere al continutului lor, normativele de munca pot � : - normative de timp (de munca) - normative de deservire - normative de personal.

Normativul de timp (de munca) (Nt) reprezinta timpul necesar pentru efectuarea unuia sau mai multor elemente grupate ale procesului de munca sau pentru intreruperi reglementate, in functie de factorii de in� uenta si in conditii tehnice si organizatorice precizate. Aceste normative sunt astfel sistematizate incat normele de munca sa poata � calculate prin insumarea timpilor din



normative, pentru elementele care corespund sarcinilor concrete de munca. Normativele de timp se exprima in unitati de timp – om pe unitate naturala de productie, iar pentru unele elemente ale normei de munca (Tdl, ton, sau tto), in procente fata de timpul de baza, operativ sau productiv. In functie de complexitatea lor, normatovele de munca se impart in: a) normative de timp pep elemente (miscari, manuiri, etc) (Nte) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui element al operatiei, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Ele se elaboreaza, in general, pentru productia de masa, serie mare si serie mijlocie. b) normative de timp grupat (Ntg) care redau timpul necesar pentru efectuarea unui grup de elemente ale procesului de munca, in conditii tehnice si organizatorice precizate. Normativele de timp pot � elaborate si pentru elementele structurale ale normei de timp (timp de pregatire si incheiere, timp operativ – de baza sau ajutator – timp de deservire a locului de munca si timp de odihna si necesitati � ziologice). Normativul de deservire (Nd) reprezinta elementuld e calcul folosit la stabilirea normelor de deservire in functie de factorii de in� uenta. De exemplu, in activitatea de intretinere auto, normativul de deservire pentru gresori este de 50 autocamioane sau 33 autobuze pe zi, pentru un muncitor gresor. Normativul de personal (Np) reprezinta elementul de calcul folosit la stabilirea normei de personal sau direct a numarului de personal, in functie de factorii de in� uenta, in conditii tehnice si organizatorice precizate. De exemplu, intr-o autobaza, pentru stabilirea numarului de gresori se foloseste normativul de personal, de 0,03 muncitori/ zi pentru un autobuz si 0,02 muncitori pe zi pentru un autocamion. Normativul de personal reprezinta inversul normativului de deservire. Dupa sfera de aplicare, normativele de munca pot � , ca si normele de munca, uni� cate pe economie, pe departament (organ central sau local) sau pe grup de unitati economico – sociale. In activitatea de normare a muncii se pot utiliza si alte normative care stau la baza calculului necesarului de munca, cum sunt: Normativul de regim tehnologic (Nr) care reprezinta marimea stabilita pentru precizarea conditiilor de folosire rationala a masinilor, utilajelor si instalatiilor, a materiilor prime sau a materialelor utilizate in desfasurarea procesului de productie; poate � dat in legatura cu tipul sau caracteristiile masinii, utilajului, instalatiei (presiunea de regim, turatia, avansul, viteza de perforare, latimea de lucru, etc.), ale sculelor folosite (unghiul de atac, numarul de dinti, etc), ale materialelor prelucrate si produselor obtinute (duritatea, aciditatea, densitatea, caldura speci� ca, umiditatea, culoarea tolerantelor dimensionale, etc) sau cu tehnologia folosita (timpul sau viteza de reactie,



numarul de treceri, numarul de portii pe sarja, presiunea, temperatura, etc). normativele de regim sunt folosite pentru stabilirea intensitatii si e� cacitatii actiunii masinii, utilajului sau instalatiei asupra produsului. Normativele de regim folosite trebuie sa contina datele care sa permita determinarea celor mai avantajoase regimuri de lucru, tinand seama de timpul productiei si felul utilajului, de caracteristicile materiei prime si ale materialelor ce se prelucreaza, de caracterul prelucrarii si, in general, de particularitatile productiei ce se efectueaza. Normativul de frecventa (Nf) care reprezinta numarul de repetari a unei actiuni pe unitatea de msura a lucrarii (produsului), determinat de anumiti factori de in� uenta. De exemplu, la operatia de rebobinare a � relor de batatura de pe bobine pe canete, timpul necesar pentru legarea � rului la o rupere este de 0,3 minute. Cum norma pentru operatia de rebobinare are ca unitate de masura timpul pe un kg � re de o anumita calitate, inseamna ca trebuie determinata frecventa de rupere la un kg de � re. Daca numarul de ruperi (frecventa ruperilor) pe kg este 5, inseamna ca pentru inlaturarea acestor ruperi trebuie prevazut un timp egal cu 5x0,3=1,5 minute la un kg de � re. De asemenea, daca la executarea productiei pe masini – uneltele trebuie efectuate operatii de control la � ecare a 10-a piesa, inseamna ca frecventa masurilor (normativul de frecventa) este de 0,1 pe o piesa. Daca timpul necesar pentru o masurare este de 0,35 minute, inseamna ca in calculul normei de timp pentru o piesa se vor include 0,35x0,1=0,035 minute. La stabilirea normelor de munca trebuie sa se tina seama si de normativele prevazute de tehnica securitatii muncii, care precizeaza conditiile ce trebuie asigurate (microclimat, zgomot, iluminat, etc.), iar in unele cazuri chiar numarul de personal necesar pentru desfasurarea activitatii in conditii de deplina securitate a muncii.


Matematic� aplicat� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMATEMATIC� APLICAT�

Zidar_4_A5_matematica aplicata.indd 1 2/17/2011 4:10:55 PM


CAPITOLUL I

1. OPERA�II CU NUMERE ÎNTREGI. ADUNAREA �I SC�DEREA

Întâlnim numere naturale atunci când num�r�m obiecte din jurul nostru, de asemenea, le mai întâlnim în unele probleme de m�surare. Sc�zând pe 3 din 2, ca rezultat nu ob�inem un num�r natural. Pentru a putea sc�dea orice num�r natural din orice alt num�r, a trebuit s� extindem ideea de num�r, introducând �i numere negative; ca urmare, cu numerele întregi se efectueaz� adun�ri, sc�deri, înmul�iri �i împ�r�iri.Numerele întregi se folosesc �i în unele m�sur�ri, ca de exemplu în m�surarea temperaturilor (pe scara Celsius).Amintim nota�iile:N � ��0, 1, 2, 3, ... �, pentru mul�imea numerelor naturale;N* = �1, 2, 3, 4... �, pentru mul�imea numerelor naturale nenule (f�r� num�rul 0);Z = �0, � 1, � 2, � 3, � 4... �, sau �...-2, -1, 0, +1, + 2, + 3, ... �, pentru mul�imea numerelor întregi. De asemenea, Z* = Z - �0�.Adunarea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a + b = b + a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a + b) + c = a + (b + c), oricare ar � numerele (întregi) a, b, �i c.Din aceste propriet��i rezult� c� în calcule putem efectua adun�rile indiferent în ce ordine. De exemplu, putem calcula:

55 + 76 + 45 = (55 + 45) + 76 = 100 + 76 = 176

Num�rul 0 este element neutru pentru opera�ia de adunare. Orice num�r întreg are un opus, notat – a, care este �i el num�r întreg. Din aceste propriet��i rezult� c� sc�derea num�rului întreg b din num�rul întreg a poate � înlocuit� prin adunarea lui a cu opusul lui b:

a - b = a + (-b)

Reamintim c� putem des� in�a o parantez� în fa�a c�reia se a� � semnul -, schimbând semnele tuturor termenilor ce se a� � în parantez�.Folosind propriet��ile adun�rii, putem calcula:


228 - Matematic� aplicat�

-5 – 3 + 2 – 8 = (-5 -3 -8) + 2 = -16 + 2 = -14,5 – 1 + 2 – 4 = 5 + (-1 -4) + 2 = 5 – 5 + 2 = 2,

(+8) – (+6) – (-2) + (+4) – (+4) = 8 – 6 + 2 + 4 – 4 = 2 + 2 + 0 = 4,(+18) – (+36) – (-12) + (+24) – (+14) = 18 – 36 + 12 +24 – 14 =

(18 + 12) – (36 + 14) + 24 = 30 – 50 +24 = 54 – 50 = 4,(8 – 3 – 10) – (-3 + 8 – 12) = 8 – 3 – 10 + 3 – 8 +12 =

= (8 – 8) + (3 – 3 ) + (12 – 10) = 2

EXERCIII1) Scrie�i patru numere (naturale) care au cifra zecilor 9, cifra sutelor 3, cifra unit��ilor 2 �i care s� � e cât mai mici posibile.2) A) Un num�r este cu 288 mai mare decât 1.831. Care este num�rul� B) Alt num�r este cu 4.865 mai mare decât 511. Care este num�rul�3) A) Un num�r este cu 1.221 mai mic decât 592. Care este acest num�r� B) Alt num�r este cu 855 mai mic decât 15.258. A� a�i acest num�r.4) Efectua�i adun�rile: a. 5 + 206; b. 172 + 86; c. 9 001 + 910; d. 11 001 + 1 011; e. 3 034 + 971 + 66; f. 729 + 4 + 1 456 + 72 001.5) Efectua�i sc�derile: a. 742 – 122; b. 3 271 – 3 070; c. 142 – 140; d. 3 030 – 971; e. 10 001 – 999; f. 172 431 – 72 453.6) Aranja�i în ordine cresc�toare numerele:

-12, - 5, +3, +7, -2, 0, -1, +1, -16, +97) Efectua�i calculele:

a. (-5) + (-2); b. (-9) + (+3); c. (-8) – (+4); d) (-4) – (-9); e. (+7) – (+9)f. (-11) – (+13); g. (-8) – (-17); h) (+9) – (+15); i) (-55) + (+14);

j) (+4) + (+10) – (-12) – (+27); k) (+36) – (-12) – (+27);l) (+14) – (-24) – (+14) – (-27) + (-36) + (+23); m) (5 – 4 – 10) – (-4 + 5 – 13);

n) (+14) – (+24) + (-48) – (+14) – (-27) + (-34);o) (-12) – (+14) – (-9) – (+16) – (-8) – (+11).

8) Stabili�i dac� este adev�rat sau nu: a. (+10) + (-9) � (-10) + (+9); b. (+4) + (-24) � (-1) + (+21);

c. (+18) + (+5) (+18) + (-4); d. (-11) + (+6) � (-2) + (+3);e) (+18) – (+15) (+18) – (+5).

9) În dou� vase sunt 312, respectiv 413 litri de ulei. Vrem s� turn�m uleiul în alte dou� vase, unul având volumul de 500 litri. Ce volum minim trebuie s� aib� celalalt vas�



10) Urm�toarele zece adun�ri trebuie efectuate în cel mult 5 minute:

2. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR ÎNTREGI

Reamintim c� înmul�irea numerelor întregi se efectueaz� �inând seam� de urm�toarea regul�:Valoarea absolut� a produsului a dou� numere este egal� cu produsul valorilor absolute ale factorilor. Semnul produsului este +, când cei doi factori au acela�i semn, �i este -, când cei doi factori au semne diferite.Regula semnelor este deci:

(+) x (+) = +; (-) x (-) = +; (-) x (+) = -; (+) x (-) = -.

Înmul�irea numerelor întregi este:Comutativ�, adic� a x b = b x a, oricare ar � numerele (întregi) a �i b;Asociativ�, adic� (a x b) x c = a x (b x c), oricare ar � numerele a, b �i c;Distributiv� fa�� de adunare, adic� a x (b + c) = a x b + a x c, oricare ar � numerele a, b �i c.Num�rul 1 este element neutru pentru opera�ia de înmul�ire.Folosind distributivitatea, atunci cand avem de efectuat un calcul de forma a x b + a x c (adic� dou� înmul�iri �i o adunare), prefer�m s�-l efectu�m sub forma a x (b + c), sco�ând factor comun.Folosind propriet��ile înmul�irii, s� calcul�m:

(+2) x (+7) x (+5) = (+2) x (+5) x (+7) = (+10) x (+7) = 70,(-4) x (+12) x (+25) = (-4) x (+25) x (+12) = (-100) x (+12) = -1 200

(-2) x (-7) x (+5) = (-2) x (+5) x (-7) = (-10) x (-7) = + 70

Exerci�iu rezolvat. Calcula�i: a) 152 x 38 + 152 x 12; b) 55 x 48 + 45 x 18;c) 81 x 12 + 43 x 81 + 81 x 5Rezolvare. a) Ar trebui s� efectu�m cele dou� înmul�iri, apoi adunarea. Ob�inem rezultatul mai repede, dac� observ�m c� putem scoate factor comun pe 152. Deci 152 x 38 + 152 x 12 = 152 x (38 + 12) = 152 x 50 = 7 600.

7+ 5+ 88+ 36+ 312+ 3 411+ 522+ 85+ 9 014+ 3 211 856+

6 9 34 13 878 1 827 1 416 2 413 12 803 1 837 011

9 6 41 75 161 2 303 38 326 45 320 4 022 485

4 7 70 42 451 6 041 817 4 041



b) La fel ca mai înainte, putem scoate factor comun pe 481. Ob�inem:55 x 48 + 45 x 48 = (55 + 45) x 48 = 100 x 48 = 100 x 48 = 4 800c) Sco�ând factor comun pe 81, ob�inem 81 x (12 + 43 + 5) = 81 x 60 = 4 860Dac� a �i b sunt dou� numere întregi, astfel încât b 0, câtul dintre a �i b, notat prin a : b, este acel num�r întreg c, în cazul în care el exist�, pentru care a = b x c.Se scrie c = a : b.De exemplu, (-30) : (+6) = -5, deoarece (-6) x (-5) = -30. La fel, (+15) : (+5) = +8, (-20) : (-4) = +5, (+24) : (-4) = -6.Observ�m c� regula semnelor este, pentru împ�r�ire, aceea�i ca �i pentru înmul�ire.Problem� rezolvat�. Un metru p�trat de linoleum cost� 1 300 lei. Cât cost� linoleumul necesar pentru acoperirea podelei unei camere cu lungimea de 4 m �i l��imea de 3 m�Rezolvare. A� �m întâi aria podelei: 4 x 3 = 12 (metri p�tr�i). Dac� 1 mp de linoleum cost� 1300 lei, atunci 12 mp de linoleum cost� de 12 ori mai mult, adic� 12 x 1 300 (lei). Efectuând înmul�irea, ob�inem costul linoleumului = 15 600 lei.EXERCIII

1) a) Un num�r este de 23 ori mai mare decât 17. Care este num�rul� Alt num�r este de 28 ori mai mare decât 381. Care este num�rul� c) Ionic� merge spre �coal� cu viteza de 4 km/h. Pe lânga el trece un automobil ce are viteza de 12 ori mai mare decât viteza lui Ionic�. A� a�i viteza automobilului.

2) a) Un metru p�trat de covor cost� 2 300 lei. Cât cost� un covor dreptunghiular cu lungimea de 3 m �i l��imea de 2 mp? b) Un dreptunghi are înal�imea de 8 cm, iar baza de 3 ori mai mare decât în�l�imea. Cât este aria sa?

3) Calcula�i, sco�ând mai întâi factor comun: a) 86 x 21 + 86 x 19; b) 34 x 14 + 34 x 15 + 34 x 16; c) 22 x 13 + 75 x 22 + 22 x 12; d) 48 x 106 + 106 x 21.

4) Calcula�i cât mai repede posibil: a) 88 x 15 – 88 x 3; b) 69 x 46 – 36 x 69; c) 504 x 33 – 404 x 33; d) 1 050 x 48 – 48 x 950.5) Efectua�i înmul�irile: a) (-5) x (+5); b) (-4) x (-6); c) (+24) x (-30); d)

(-1) x (-15) x (-12) e) (-3) x (-7) x (-6); f ) (-2) x (-3); g) (-2) x (-3) x (-4); h) (-2) x (-3) x (-4) x (-5); i) (-3) x (-3) x (-4) x (-5); j) (-2) x (-4) x (-6) x (-8).



6) Calcula�i:7) a) 3 + (-5)2; b) 23 – 5; c) (+80) – (+7) + (-8) + (+7) + (-80) – (+4); d) (+2

– 9 – 10 + 1) + (-3 + 10 – 1); e) (-8) – (+3) + (-10) – (-8) – (+8) – (-8); f) (20 + 22) x 24 – 23 x (22 – 2)�;

8) a) 5 + (-3); b) 2 x 32 – 42; c) (+19) – (+9) + (-7) + (+9) + (-19) – (+3); d) (3 – 7 – 11 +5) + (-1 + 12 – 6); e) (-7) – (-4) + (-9) + (-7) – (+5) + (-7);

9) Scrie�i mul�imea divizorilor întregi ai numerelor:a) -1; b) 10; c) 7; d) -15; e) 8 a) -3; b) -12; c) 4; d) -6; e) -1010) Determina�i elementele urm�toarelor mul�imi: A = �x ��N x divide pe -12� B = �x ��Z x divide pe 8� C = �x ��N -13 divizibil cu x� D = �x ��Z 6 divizibil cu x�

3. ADUNAREA �I SC�DEREA NUMERELOR RA�IONALE

Atunci când „lu�m p�r�i dintr-un întreg” sau când m�sur�m segmente, suprafe�e, volume, numere care nu sunt neap�rat întregi. De fapt, a fost nevoie s� � e aduse numerele ra�ionale, mul�imea acestor numere se noteaz�, de obicei cu litera Q.Orice num�r ra�ional poate � reprezentat printr-un punct pe axa numerelor. El poate � scris ca frac�ie , în care num�ratorul m este un num�r întreg, iar numitorul n un num�r natural, diferit de 0.Numerele ra�ionale negative pot � scrise în forma -

, unde m �i n sunt

numere naturale (iar n 0). De exemplu, num�rul ra�ional poate � scris - sau - . Numerele ra�ionale pot � scrise în forma + , sau , unde m �i n sunt numerele naturale (iar n 0). Avem

Numerele m �i n pot � alese prime între ele, în care caz frac�ia se nume�te ireductibil�.Numerele ra�ionale pot � scrise �i zecimal, dac� avem în vedere ca = m : n.Exemple: în loc de se mai scrie �i 0,1; în loc de se scrie 0,4, iar în loc de - se scrie �i -0,75. Dac� încerc�m s� scriem zecimal pe , ob�inem 0,6666...; se mai scrie �i 0, (6), trecând perioada între paranteze. La fel, = 5,34444... = 5,3(4).

53

mn

mn

mn

mn

= = =mn

2m2n

3m3n

4m4n

53

10-6

48190

106

53



În general, dac� scriem zecimal un num�r ra�ional, atunci în dreapta virgulei apare un num�r � nit de cifre 0, urmate eventual de o perioad�.S� ne reamintim c� num�rul ra�ional scris zecimal periodic 0,(7) se scrie în form� de frac�ie , iar 0,(12) se scrie în form� de frac�ie sau (dup� simpli� carea cu 3).Num�rul ra�ional 3,(52) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,(52) = = Num�rul ra�ional 3,5(2) se transform� în frac�ie în felul urm�tor:3,5(2) = = Adunarea �i sc�derea numerelor ra�ionale scrise zecimal se fac dup� regulile obi�nuite, �inând îns� seama de virgul�. De exemplu: 11,4 + 11,4 - 3,25 3,25 14,65 8,15

EXERCI�II1) Sunt prime între ele numerele: a) 6 �i 15; b) 88 �i 123; c) 99 �i 123; d) 36 �i 35; e) 41 �i 141?Justi� ca�i r�spunsul.2) a) Simpli� ca�i cu 3 frac�iile: ; ; ;

b) Simpli� ca�i cu 9 frac�iile: ; ; ; Simpli� ca�i cu 6 frac�iile: ; ; ;

3) Simpli� ca�i frac�iile (ob�inând frac�ii ireductibile):a) ;b) ;c) ;d) ;e) ;f) ;g) ;h) ;i) ; j) ;

k) ; l) ; m) ; n) .

4) Compara�i între ele (aducându-le la acela�i numitor) frac�iile:

a) �i ; b) �i ; c) �i ; d) �i ; e) �i

5) Scrie�i în form� de frac�ie numerele ra�ionale:

a) 4 ; b) 13 ; c) 7 ; d) 5 ; e) 3 ; f) 2 ; g) 4 ; h) -1 ; i) -6 ; j) -4 .

79

1299

352-399

352-3590

34999

31790

63

96

159

2321

1827

2736

7263

4527

1812

1824

6090

4254

36

2050

4433

129

244

96144

10590

150510

81120

1664

166664

16666664

1666666664

166666666664

23

45

12

1114

13

16

17

79

13

59

14

715

258

7227

5960

1321

25

289

8829

5961



4. ÎNMUL�IREA �I ÎMP�R�IREA NUMERELOR NATURALE

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise în form� de frac�ie, produsul lor se ob�ine înmul�ind num�r�torii între ei �i numitorii între ei:

Dac� numerele ra�ionale sunt scrise zecimal, produsul lor se ob�ine dup� regulile obi�nuite, �inând seam� de virgule. De exemplu: 31,2 x 0,24 = 7,488. Regula semnelor r�mâne valabil�. A�adar, (+) x (+) = (-) x (-) = +; (+) x (-) = (-) x (+) = -; Înmul�irea numerelor ra�ionale este comutativ�, asociativ� �i distributiv� fa�� de adunare. Orice num�r ra�ional a 0 are un invers, notat . Înmul�ind num�rul a cu inversul s�u, ob�inem ca rezultat 1:

a x

= 1 De exemplu, inversul lui 2 este

= 0,5 iar inversul lui este . În

general, dac� a = , atunci = .Împ�r�irea num�rului ra�ional a cu num�rul ra�ional b ( 0) se de� ne�te ca � ind înmul�irea lui a cu inversul lui b:

a : b = a x Dac� numerele sunt scrise în form� de frac�ie, împ�r�irea se face înmul�ind deîmp�r�itul cu inversul împ�r�itorului sau, altfel spus, „înmul�ind cu frac�ia r�sturnat�”. Dac� numerele sunt scrise zecimal, împ�r�irea se face dup� regulile obi�nuite.

EXERCI�II1) Efectua�i înmul�irile:

• =mn

pq

mxpnxq

1a

1a

1b

1a

mn

23

34x ;a) 5

39

10x ;b) 43

52x ;c)

nm

12

23

32

xd) 12(- ( 2

3(- (; xf) 107

34(- (;xe) 2

3(- ( 56(+

(;



5. EXTRAGEREA R�D�CINII P�TRATE DIN NUMERE RA�IONALE POZITIVE. APROXIM�RI

În general, vom spune c� num�rul ra�ional p este p�trat perfect, dac� exist� un num�r ra�ional a astfel încât p = a2.Regula semnelor ne arat� c� p�tratele perfecte nu pot s� � e numere negative.Dac� p este un num�r ra�ional p�trat perfect, atunci putem scrie p = a2

cu a num�r pozitiv. Acest num�r pozitiv a (�i numai acesta) va � numit r�d�cin� p�trat� a lui p �i va � notat astfel: .A�adar, 8 este r�d�cina p�trat� a lui 64, dar -8 nu este r�d�cin� p�trat� a lui 64; = 8. Num�rul este r�d�cina p�trat� a lui , dar - nu este r�d�cina

p�trat� a lui .

Num�rul 1,4 este r�d�cina p�trat� a lui Deoarece 02 = 0, vom considera c� 0 este p�trat perfect �i ca = 0. Orice p�trat perfect este pozitiv sau 0. Îns� nu orice num�r ra�ional pozitiv este p�trat perfect. Metod� de extragere a r�d�cinii p�trate: Exemplu pentru num�rul 1024 �i num�rul 752,4049:

34

34

916



Ob�inem ca rezultat 27,43. A�adar 752,4049 este p�trat perfect �i

EXERCI�II1) Completa�i tabelele: a)

b)

c)

2) Care este r�d�cina p�trat� a num�rului?

3) Care din propozi�iile ce urmeaz� sunt adev�rate?

4) A� a�i r�d�cina p�trat� a urm�toarelor numere:a) 50,41; b) 68,89; c) 31,36; d) 69,8896; e) 6988,96; f) 0,31365) A� a�i primele patru cifre ale frac�iei zecimale ce reprezint� pe:

LUCRARE PENTRU VERIFICAREA CUNO�TIN�ELOR

Calcula�i:



CAPITOLUL 2

RAPORT, PROCENT

Fie a �i b numere ra�ionale pozitive, b 0. Raportul lor este , iar k = este valoarea raportului . Observa�ii: - a �i b sunt termenii raportului; - dac� a �i b sunt m�rimi exprimate cu acee�i unitate de m�sur�, atunci raportul m�rimilor este raportul numerelor care exprim� cele dou� m�suri.

Exemplu: De câte ori este mai mic� l��imea unui dreptunghi fa�� de lungimea acestuia dac� L = 12 cm �i l = 6 cm. Avem , deci l��imea este de dou� ori mai mic� decât lungimea.

- dac� termenii raportului sunt dou� m�suri diferite, exemplu distan�� i timp atunci raportul lor este o marime nou�, viteza.

Exemplu:

Trenul accelerat 1651 a parcurs distan�a de 238 km in 2 ore. Care a fost viteza trenului?

Raportul de forma (p � Q, p ��0) se nume�te raport procentual.p� se cite�te „p la sut�” sau „p procente” �i înseamn� .

Exerci�ii:

1. Lungimea unui dreptunghi este de 10m �i l��imea de 2 m. Completa�i:a. Raportul dintre lungimea �i l��imea dreptunghiului este .................;

acest raport arat� c� lungimea este de ................ ori mai mare decât l��imea sau c� la�imea dreptunghiului este de .............. ori mai mic� decât lungimea.

aba

b

p100 p

100



b. Raportul dintre l��imea �i lungimea dreptunghiului este..............; acest raport arat� c� l��imea este .............. din lungime.

2. Lungimea unui teren în form� de dreptunghi este de 20 km �i l��imea 8 hm.a. Care este raportul dintre lungimea L �i l��imea l a terenului? Ce

reprezint� acest raport?b. Care este raportul dintre l��imea l �i lungimea L a dreptunghiului? Ce

reprezint� acest raport?

3. �tiind c�

4. Pentru 4 kg de mere se pl�tesc 76 lei. Ce reprezint� raportul ?5. Num�rul a este de 5 ori mai mic decât num�rul b �i

din num�rul c.

Calcula�i:a. Raportul dintre a �i b;b. Raportul dintre a �i c;c. Raportul dintre 5 �i

;

d. Raportul dintre c �i b;e. De câte ori este mai mare c decât b;f. Cât la sut� din b este c.

17

17

764



CAPITOLUL 3

UNIT��I DE M�SUR�

A. Unit��i de m�sur� pentru lungimi, transform�ri:

Pentru a transforma o unitate de masur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmultire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n, n � ind num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i;

Lungimile se masoar� cu diverse instrumente de m�surat lungimi: rigla gradat� (folosit� în proiect�ri �i de �colari), metrul obi�nuit (folosit în special la m�surarea pânzei), metrul tâmplarului, metrul de croitorie, ruleta, lan�ul, �ublerul, micrometrul etc. Oricât de bun ar � un instrument folosit, el masoar� cu o anumit� eroare. De aceea orice m�surare presupune o aproximare.

B. Unit��i de masur� pentru suprafe�e, transform�ri:

Alte unit��i de masur� pentru suprafe�e sunt hectarul (ha) �i arul (ar):1 ha = 1002 m2; 1 ar = 102 m2;1 ha = 1 hm2; 1 ar = 1 dam2.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 102n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 102n

(n este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

1 km 1 hm 1 dam 1m 1 dm 1 cm 1mm

1000 m 100 m 10 m 1 m 0,1 m 0,01 m 0,001 m

1 km2 1 hm2 1 dam2 1 m2 1 dm2 1 cm2 1 mm2

10002

m21002

m2102

m21

m2 m2 m2 m2

km hm dam m dm cm mm

km2 hm2 dam2 m2 dm2 cm2 mm2



C. Unit��i de m�sur� pentru volum, transform�ri:

Multiplii metrului cub se utilizeaz� foarte rar în via�a practic�.

Pentru a transforma o unitate de m�sur� în alta, utiliz�m urm�toarea schem�:

- unit��ile mari se transform� în unit��i mici prin înmul�ire cu 103n;- unit��ile mici se transform� în unit��i mari prin împ�r�ire cu 103n (n

este num�rul de segmente dintre cele dou� unit��i).

Exerci�ii:

1. Transforma�i in kilometri: a. 200 dam; 80 000 cm; 120 000 mm; 11,2 m; 1200 hm; 534 000 dm; b. 90 000 cm; 936 000 mm; 125 hm; 14,5 dam; 739 000 m; 1 249 000 dm;c. 12 500 000 mm; 14,5 hm; 537 000 cm; 729 dam; 1350 dm; 9345, 5 m.

2. Un dreptunghi are l��imea de 23 cm. S� se calculeze lungimea sa �tiind c� dac� aceasta se m�re�te de dou� ori, iar l��imea se m�re�te cu 2 atunci aria dreptunghiului se m�re�te cu 1215 m2.

3. Pentru un pavaj se folosesc pl�ci de mozaic cu suprafa�a de 120 cm2, a�ezate în rânduri a câte 12 pl�ci � ecare. A� a�i aria suprafe�ei pavate.

4. Transforma�i în mm3: 40 cm3; 7 m3; 0,0000933 hm3; 80 dm3; 0,0000000023 km3; 0,42 dam3.

5. Transforma�i în m3: 18 km3; 0,000415 dam3; 1 476 000 mm3; 0,005 km3; 3250 dm3; 4500 cm3.

1 km3 1 hm3 1 dam3 1 m3 1 dm3 1 cm3 1 mm3

10003

m31003

m3103

m31

m3 m3 m3 m3

km3 hm3 dam3 m3 dm3 cm3 mm3



6. Calcula�i volumul unui cub cu latura de 8 cm.

7. O cutie cu medicamente este un paralelipiped dreptunghic ce are L = 4 cm, l = 2 cm �i h = 1 cm. Câte cutii sunt necesare pentru a umple un bacs cu lungimea de 96 cm, l��imea de 20 cm �i în�l�imea de 25 cm.

8. S-au transportat 3 m3 de p�mânt cu o rab� în care încap 60 000 cm3. Câte transporturi au fost efectuate?

9. a. Care este volumul unui cub cu muchia de 2 cm?b. Care este volumul unui paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 6 cm, 8 cm �i 9 cm?



CAPITOLUL 4

GEOMETRIE PLAN�

UNGHIURIDe� ni�ie: Se nume�te unghi � gura geometric� format� din dou� semidrepte care au aceea�i origine.

O = vârful unghiului OA �i OB = laturile unghiului

drept ascu�it m (� O) = 90o m (� A) � 90o

obtuz ascu�it m (� B) > 90o m (� C) = 180o



Dou� unghiuri cu m�surile egale se numesc unghiuri congruente. Nota�ie: �congruent

m (� O) = m (� OI); � AOB � � AI OI BI

Unghiuri complementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor lor egala cu 90o. Unghiuri suplementare sunt dou� unghiuri cu suma m�surilor egal� cu 180o. Dou� unghiuri care au acela�i complement, sau acela�i suplement, sunt congruente. De� ni�ie: Se nume�te bisectoare a unui unghi propriu o semidreapt� cu originea în vârful unghiului, situat� în interiorul unghiului, astfel încât cele dou� unghiuri formate de ea cu laturile unghiului ini�ial s� � e congruente.

� AOB � � BOC � AI OI CI � � BI OI CI

OC = bisectoare OI CI = bisectoare

Unghiurile formate în jurul unui punct au ca sum� a m�surilor lor 360o,

m (� AOB) + m (� BOC) + m (� COD) + m (� DOE) + m (� EOA) = 360o .



Unghiuri opuse la vârf sunt dou� unghiuri care au acela�i vârf �i laturile unuia sunt în prelungirea laturilor celuilalt. Ele sunt congruente.� AOB �� AI OI BI opuse la vârf. Drepte perpendiculare (sau ortogonale) sunt dou� drepte congruente care prin intersec�ia lor formeaz� un unghi drept (��patru unghiuri drepte).a � b, � (a, b) = 90o

Distan�a de la un punct la o dreapt� este perpendiculara dus� din acel punct pe dreapt�.

A ��aAB � aAB� = d (A, a) este distan�a de la punctul A la dreapta a.

Mediatoarea unui segment este dreapta perpendicular� pe segment în mijlocul segmentului.



Unghiuri adiacente sunt dou� unghiuri proprii care au vârful comun, o latur� comun�, iar celelalte dou� laturi sunt situate de o parte �i de alta a dreptei care con�ine latura comun�.

TRIUNGHIUL

De� ni�ie: Triunghiul este � gura geometric� format� dintr-o reuniune a trei segmente determinate de trei puncte necoliniare. Elemente:

- 3 laturi: (AB), (BC), (CA) sau c, a �i, respectiv b �i 3 unghiuri: �A, �B, �C

Clasi� care: 1) dup� laturi a. echilateral, are toate laturile congruente b. isoscel, are dou� laturi congruente c. scalar sau oarecare



2) dup� unghiuri a. ascu�itunghic, are toate unghiurile ascu�ite b. dreptunghic, are un unghi drept c. obtuzunghic, are un unghi obtuz

Laturile triunghiului dreptunghic se numesc: catete, laturile care formeaz� unghiul drept; ipotenuz�, latura opus� unghiului drept.

Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale, deci a+b+c sau AB+BC+CA.

Linii importante în triunghi

1) Mediana este segmentul care une�te vârful unui unghi al triunghiului cu mijlocul laturii opuse.Nota�ie:AAI = ma; BBI = mb; CCI = mc

Medianele sunt concurente, iar punctul de intersec�ie se nume�te centrul de greutate al triunghiului, notat de obicei cu G, �i are proprietatea c� se a� � la 2/3 fa�� de vârf �i 1/3 fa�� de baz�.



2) Bisectoarea interioar� este bisectoarea unui unghi dintr-un triunghi. Cele trei bisectoare se interesecteaz� într-un punct notat de obicei cu I, care este centrul cercului înscris în triunghi (tangent la laturile triunghiului). Orice punct al bisectoarei este egal dep�rtat de laturile unghiului respectiv.

3) În�l�imea este perpendiculara dus� din vârful unui unghi pe latura opus�; e notat� de obicei cu h (ha, hb, hc, corespunz�tor cu latura pe care este dus�).

AAI�; BBI�; CCI� în�l�imi AAI�BC; BBI �AC; CCI�AB AAI=ha; BBI= hb; CCI= hc

Punctul de intersec�ie al în�l�imilor se nume�te ortocentru �i e notat de obicei cu H. În triunghiul dreptunghic ortocentrul este în vârful drept al triunghiului. În triunghiul obtuzunghic ortocentrul este în exteriorul triunghiului. În triunghiul ascu�itunghic ortocentrul este în interiorul triunghiului.

4) Mediatoarea este perpendiculara construit� pe latura unui triunghi, în mijlocul laturii. Scriem c� xy este mediatoarea corespunz�toare laturii (BC) astfel:AI ��BC� �i BAI� ��AC� �i xy�BC �i AI�� xy.



Punctul de intersec�ie al mediatoarelor este centrul cercului circumscris triunghiului. Mediatoarea �i bisectoarea sunt � guri geometrice formate din puncte care au toate o aceea�i proprietate.

O � gur� geometric� care con�ine toate punctele din plan (sau spa�iu) având o aceea�i proprietate, este un loc geometric. (bisectoarea, mediatoarea, cercul, sfera, ...)

CONGRUEN�A TRIUNGHIURILOR OARECARE

De� ni�ie: Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile (omoloage) congruente dou� câte dou� �i unghiurile (scrise în ordinea dat�) corespunz�toare congruente. Deci: �ABC ��AI BI CI dac�: AB��AI BI�; BC��BI CI�; CA��CI

AI� �i � �A�� AI; �B�� BI; �C�� CI.

Cazurile de congruen��: Cazul 1. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte dou� laturi �i unghiul cuprins între ele respectiv congruente. Cazul 2. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au câte o latur� �i unghiurile al�turate ei respectiv congruente. Cazul 3. Dou� triunghiuri sunt congruente dac� au laturile respectiv congruente.



Se obi�nuie�te a se rezuma (�i nota) astfel: Cazul 1: LUL (latur�, unghi, latur�) Cazul 2: ULU (unghi, latur�, unghi) Cazul 3: LLL (latur�, latur�, latur�) Dac� triunghiurile sunt dreptunghice, atunci cazurile de congruen�� au urm�toarea formulare: Cazul 1: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au catetele respectiv congruente. Cazul 2: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au câte o catet� �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 11: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele congruente �i câte unul dintre unghiurile ascu�ite congruente. Cazul 21: Dou� triunghiuri dreptunghice sunt congruente dac� au ipotenuzele �i câte o catet� respectiv congruente.

DREPTE PARALELE

De� ni�ie: Dou� drepte distincte, a �i b, con�inute în acela�i plan, care nu au nici un punct comun, se numesc drepte paralele. Deci a ��b = �

Axioma paralelelor sau Axioma lui Euclid Printr-un punct dat, exterior unei drepte date, exist� o singur� paralel� la dreapta dat�. Unghiurile formate de dou� drepte paralele cu o secant� (sau transversal�).Perechile:

1 �i 5 2 �i 6 sunt unghiuri 4 �i 8 corespondente congruente 3 �i 7

4 �i 6 unghiuri alterne 3 �i 5 interne congruente

1 �i 7 unghiuri alterne externe congruente2 �i 8

3 �i 6 unghiuri interne �i de aceea�i parte a secantei suplementare 4 �i 5

1 �i 8 unghiuri externe �i de aceea�i parte a secantei suplementare 2 �i 7



Teorem�: Dou� unghiuri cu laturile respectiv paralele (sau respectiv perpendiculare) sunt congruente dac� sunt ambele ascu�ite sau ambele obtuze �i sunt suplementare dac� unul este ascu�it iar cel�lalt obtuz.

Teorem�: Suma m�surilor unghiurilor unui triunghi este 180o.m(�A) + m(�B) + m(�C) = 180o

Consecin�e:1. Într-un triunghi echilateral m�sura � ec�rui unghi este de 60o.2. Într-un triunghi dreptunghic unghiurile ascu�ite sunt complementare.

În triunghiul dreptunghic isoscel, unghiurile ascu�ite au m�sura de 45o.3. Un triunghi isoscel cu m�sura unui unghi de 60o este triunghi echilateral 4. Într-un triunghi dreptunghic cu m�sura unui unghi de 30o, cateta ce

se opune acestui unghi are lungimea egal� cu jum�tate din lungimea ipotenuzei.

De� ni�ie: Unghiul care este adiacent �i suplementar cu un unghi al unui triunghi se nume�te unghi exterior unui triunghi.

�ACD este unghi exterior triunghiului. M�sura unghiului exterior al unui triunghi este egal� cu suma m�surilor celor dou� unghiuri neadiacente cu el. m(�ACD) = m(�A) + m(�B)



De� ni�ie: Bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume�te bisectoare exterioar� a triunghiului.

BE = bisectoarea interioar��ABE ��EBCBF = bisectoarea exterioar�:�CBF ��FBD

Proprietate: Bisectoarea interioar� �i cea exterioar� a unui unghi al unui triunghi sunt perpendiculare, deci: BE�BF.

De� ni�ie: Se nume�te linie mijlocie în triunghi segmentul care une�te mijloacele a dou� laturi.

Proprietate: Linia mijlocie a unui triunghi este paralela cu cea de-a treia latur� �i are ca lungime jum�tate din lungimea acesteia.

PATRULATERUL

De� ni�ie: Patrulaterul este � gura geometric� care îndepline�te condi�iile: a) oricare trei puncte sunt necoliniare; b) oricare dou� dintre segmente n-au nici un punct interior comun. Este, deci, � gura geometric� format� din reuniunea a patru segmente determinate de patru puncte necoliniare (din acela�i plan) considerate în ordinea scris�. Clasi� care: 1. convex 2. concav



Segmentul care une�te dou� vârfuri opuse se nume�te diagonal�.� BD� �i AC� = diagonale Suma m�surilor unghiurilor unui patrulater convex este 360o.

Paralelogramul este patrulaterul convex care are laturile opuse paralele.

Propriet��i: 1. Laturile opuse sunt congruente: AB� ��DC�; BC� � AD� 2. Unghiurile opuse sunt congruente: �A � �C; �B � �D 3. Diagonalele se intersecteaz� una pe alta în p�rti congruente: 4. Unghiurile al�turate aceleia�i laturi sunt suplementare:

m(�B) + m(�C) = m(�A) + m(�B) = ... = 180o

(sau unghiurile consecutive sunt suplementare).

Paralelograme particulare: De� ni�ii �i propriet��i

1. Dreptunghiul – este un paralelogram care un unghi drept (toate unghiurile drepte).

Propriet��i. Are propriet��ile paralelogramului (4)5. Diagonalele sunt congruente: (AC) � (BD)6. Mediatoarelor laturilor sunt axe de simetrie ale dreptunghiului



2. Rombul este paralelogramul care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele patru propriet��i ale paralelogramului.5. Diagonalele sunt perpendiculare (AC � BD) �i sunt bisectoarele unghiurilor lui.6. Diagonalele sunt axe de simetrie.

3. P�tratul este un dreptunghi care are dou� laturi consecutive congruente (toate laturile sale sunt congruente).

Propriet��i. Are cele 6 propriet��i ale dreptunghiului �i:7. Are diagonalele perpendiculare �i congruente: AC � BD �i (AC) � (BD).8. Diagonalele sunt �i bisectoarele unghiurilor respective.9. P�tratul are patru axe de simetrie: diagonalele �i mediatoarele laturilor lui.

4. Trapezul este un patrulater care are dou� laturi paralele �i celelalte dou� laturi neparalele.

Trapezul cu laturile neparalele congruente se nume�te trapez isoscel

AD // BC; AD � BC; AD = baza mic�BC = baza mareÎn�l�imea este distan�a dintre cele dou� baze:AE � BC; AE � ADAE� = în�l�ime deci este perpendiculara comun� celor dou� baze.



Propriet��i:1. Unghiurile al�turate unei baze sunt congruente: �A ��B; �D � �C.2. Diagonalele sunt congruente: AC� � BD�; DE � AB

Trapezul cu un unghi drept se nume�te trapez dreptunghic.

Linia mijlocie în trapez este segmentul care une�te mijloacele laturilor neparalele

MN linie mijlocie �i este paralel� cu bazele MN // AB // DC

Linia mijlocie în trapez este egal� cu semisuma bazelor.



CERCUL

De� ni�ie: Cercul este locul geometric al punctelor din plan egal departate de un punct � x (numit centrul cercului). Nota�ie: C(O;R) cerc de centru O �i raz� R.

Linii în cerc1. Raza este segmentul care une�te orice punct al cercului cu centrul cercului.Dac�: A; B; C; D; E ��C(O;R) atunci OA; OB ... sunt raze.Raza se noteaz� cu R sau r.2. Coarda este segmentul care une�te dou� puncte de pe cerc: BC� = coarda.3. Diametrul este coarda ce trece prin centrul

cercului (DE/coarda; O � (DE); DE� = 2R)4. Arcul de cerc este o portiune de cerc m�rginit� de dou� puncte. BC = arcul BC.

Unghiuri în cerc

1. Unghi la centru este unghiul cu vârful în centrul cercului �i laturile raze.�AOB = unghi la centrum(�AOB) = m(AB) (deci se m�soar� prin m�sura arcului cuprins între laturi)

2. Unghi înscris în cerc este unghiul cu vârful pe cerc �i laturile coarde.

�BAC înscris în cerc;

Unghiul înscris în cerc are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului cuprins între laturi.Un unghi drept (de 90o) subîntinde un diametru: �MNP dreptunghic. m (�NMP) = 90o ; NP = 2R



Poligoane regulate înscrise in cerc

Dup� num�rul laturilor, poligoanele sunt: 1. triunghiul, cu 3 laturi 2. patrulaterul, cu 4 laturi 3. pentagonul, cu 5 laturi 4. hexagonul, cu 6 laturi 5. decagonul, cu 10 laturi, �.a.

3. Unghiul format de o coard� �i tangenta într-o extremitate a ei (tangenta � ind o dreapt� care are un singur punct comun cu cercul):

Deci �BAC are ca m�sur� jum�tatea m�surii arcului subîntins de coard�.

4. Unghiul interior este unghiul format de dou� secante care se intersecteaz� în interiorul cercului.

Deci unghiul interior se m�soar� prin semisuma m�surilor arcelor cuprinse între laturi.

5. Unghi exterior este unghiul cu vârful în exterior �i laturile secante sau tangente cercului

Deci unghiul exterior are ca m�sur� semidiferen�a m�surilor arcelor cuprinse între laturi.



Num�rul diagonalelor unui poligon este:

nr. diag. = unde n este num�rul laturilor poligonului.

De� ni�ie: Se nume�te poligon regulat un poligon convex cu toate laturile congruente �i toate unghiurile sale congruente. Latura, apotema �i aria unui poligon regulat înscris în cerc, în func�ie de raza cercului circumscris poligonului: Aria unui poligon se de� ne�te ca suma ariilor unor triunghiuri în care se descompune poligonul. Aria unui poligon regulat este:

An = unde p = perimetrul poligonului �i an = apotema poligonului sau: 1. P�tratul

2. Triunghiul echilateral

3. Hexagonul regulat



ARII

1. Triunghiul

2. Patrulater oarecare

3. Paralelogramul

4. Dreptunghiul

5. P�tratul

AABCD = A�ABD + A�BCD

A = a*b sau A = ab sin A

h

b



6. ROMBUL �i orice poligon cu diagonalele perpendiculare

7. Trapezul

8. Cercul

9. Sectorul circular

10. Coroana circular�



CAPITOLUL 5

GEOMETRIE ÎN SPA�IU

Propozi�ii despre puncte, drepte, planePlanul este o suprafa�� care include o dreapt� orientat� în toate direc�iile.Suprafa�a este rotund� daca nu include o astfel de dreapt�.Un plan poate � determinat în urm�toarele condi�ii:

1. dou� drepte paralele;2. dou� drepte concurente;3. o dreapt� �i un punct exterior ei4. trei puncte necoliniare

Teorem�: O dreapt� este paralel� cu un plan, dac� este paralel� cu o dreapt� con�inut� în acel plan.

De� ni�ie: Numim perpendicular� pe un plan o dreapt� perpendicular� pe dou� drepte neparalele con�inute în acel plan.O dreapt� perpendicular� pe un plan este perpendicular� pe orice dreapt� con�inut� în acel plan. Teorem�: dintr-un punct exterior unui plan, se poate duce pe acel plan o singur� perpendicular� �i numai una. De� ni�ie: Distan�a de la un punct la un plan este perpendiculara dus� din acel punct la plan.

CORPURI GEOMETRICE

1. Poliedre 2. Corpuri rotunde

1. Poliedre

De� ni�ie: Poliedrul este un corp geometric m�rginit de suprafe�e plane, deci de fe�e poligonale.



Clasi� care: a) prisma, dreapt� sau oblic�; b) piramida, regulat� sau oarecare; c) trunchiul de piramid�

Prisma – corp geometric cu fe�ele laterale dreptunghiuri sau paralelograme �i dou� baze paralele �i congruente (care pot � orice fel de poligoane). În�l�imea prismei este distan�a dintre baze. Prisma dreapt� este prisma în care muchiile laterale sunt perependiculare pe baze. Prisma oblic� este prisma în care muchiile nu sunt perpendiculare pe baze.Dac� bazele unei prisme sunt paralelograme, prisma se nume�te paralelipiped.

Arii �i volume

Nota�ii: V = volumul Al = aria lateral� Ab = aria bazei At = aria total� h = în�l�imea BIO � (ABC) Al = suma ariilor fe�elor laterale At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Prisma dreapt� Al = perimetrul bazei înmul�it cu în�l�imea (Al = P * h) Ab = aria poligonului de baz� At = Al + 2* Ab V = Ab * h

Paralelipipedul dreptunghic Not�m: a, b �i c muchiile care se întâlnesc în acela�i vârf, d = diagonala.



Cubul

Piramida

Piramida este un corp geometric (poliedru) de� nit de un poligon plan, numit baz�, �i un punct exterior planului s�u.

Punctul exterior se nume�te vârfulpiramidei.Fe�ele laterale sunt triunghiuri: �VAB, �VAB, ...Segmentul care une�te vârful piramidei cu un vârf al bazei se nume�te muchie lateral�.Laturile poligonului de la baza piramidei se numesc muchiile bazei. Perpendiculara dus� din vârful piramidei pe planul bazei se nume�te în�l�imea piramidei.

Piramida regulat� este piramida care are baza un poligon regulat, iar în�l�imea trece prin centrul bazei; fe�ele laterale sunt triunghiuri isoscele. Într-o piramid� regulat�, în�l�imea unei fe�ei laterale se nume�te apotema piramidei.



VO = h o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VOA dreptunghic în OVM = aI o putem determina din:�VOM dreptunghic în O�VMA dreptunghic în MDac� baza unei piramide este un triunghi, piramida se nume�te tetraedru.Dac� muchiile unui tetraedru sunt toate congruente, tetredrul se nume�te tetraedru regulat.Volumul unui tetraedru este un num�r egal cu o treime din produsul dintre aria unei fe�e �i în�l�imea care este perpendicular� pe ea (în orice tetraedru).

Trunchiul de piramid�

De� ni�ie: Trunchiul de piramid� este un poliedru ob�inut prin intersec�ia unei piramide cu un plan paralel cu baza �i îndep�rtând partea dinspre vârf.



Dac� trunchiul de piramid� provine dintr-o piramid� regulat�, el se nume�te trunchi de piramid� regulat�. Fe�ele laterale sunt trapeze isoscele.

În�l�imea unei fe�ei se nume�te apotema trunchiului. OOI � (ABC), OOI � (AI BI CI) OOI = în�l�imea h o putem a� a din: �MIEM dreptunghic în E �i �DIFD dreptunghic în F. aI = apotema trunchiului o putem a� a din �MIEM dreptunghic în E �i �BINB dreptunghic în N.

În plan: raportul ariilor a dou� poligoane asemenea este egal cu p�tratul raportului de asem�nare. În spa�iu: raportul volumelor a dou� piramide asemenea este egal cu cubul raportului de asem�nare.



Unde V �i VI sunt volumele a dou� piramide asemenea.

2. Corpuri rotunde

Cilindrul

De� ni�ie: Cilindrul circular este corpul geometric cuprins între o suprafa�� cilindric� circular� �i dou� plane distincte, paralele cu planul cercului care genereaz� suprafa�a cilindric�. Conul

De� ni�ie: Se nume�te con circular corpul geometric m�rginit de o pânz� conic� circular� �i de planul cercului care genereaz� pânza conic�.Dac� pânza conic� circular� de vârf V �i baz� cercul C (O,R) are proiec�ia lui V în centrul cercului C(O, R), atunci se nume�te dreapt�.



Trunchiul de con

De� ni�ie: Se nume�te trunchi de con circular drept corpul m�rginit de o pânz� conic� circular�, de baza acestuia �i de un plan paralel cu ea, situat de aceea�i parte a vârfului ca �i baz�. Trunchiul de con se nume�te drept dac� pânza conic� circular� este dreapt�.

C(O,R) = baza mareC(OI, r) = baza mic�

Sfera

De� ni�ie: Se nume�te sfer� de centru �i raz� R 0 locul geometric al punctelor M din spa�iu, pentru care OM = R

Calota sferic�



ARII �I VOLUME

1. Prisma oblic�

2. Prisma dreapt�

3. Paralelipiped dreptunghic

4. Piramida (oarecare)



5. Piramid� regulat�

6. Trunchiul de piramid� (oarecare)

7. Trunchiul de piramid� regulat�

8. Cilindrul



9.Conul

10. Zona sferic�


S�n�tatea �i securitatea muncii, situa�ii de urgen�� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAS�N�TATEA �I SECURITATEA MUNCII,

SITUA�II DE URGEN��

Zidar_5_A5_ssm.indd 1 2/17/2011 4:11:31 PM


Cap. I. Cunoasterea HG-urilor cu aplicabilitate pentrumeseria de zidar - pietrat - tencuitor:

- LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA – 319/14.07.2006

- CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE – H.G. 300/2006 (pag. 90)

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME PENTRU SEMNALIZARE DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA –HG NR.971/2006 (pag.156)

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCURI DE MUNCA –HG 1048/2006 (pag.244)

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU MANIPULAREA MANUALA A MASELOR CARE PREZINTA RISCURI PENTRU LUCRATORI, IN SPECIAL DE AFECTIUNI DORSOLOMBARE -HG 1051/2006. (pag. 347)

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LOCURI DE MUNCA –HG 1091/2006 (pag. 375)

- HOTARARE PRIVIND CERINTELE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU UTILIZAREA IN MUNCA DE CATRE LUCRATORI A ECHIPAMENTELOR DE MUNCA -HG 1146/2006 (pag. 542).


274 - S�n�tatea �i securitatea muncii, situa�ii de urgen��

Cap. II. Instructiune privind activitatea de securitatea si sanatatea muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea

de zidar pietrar tencuitor

II. 1 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea: “LUCRARI DE ZIDARIE”

1. SCOP1.1. Instruc�iunea proprie de securitatea muncii privind executarea

lucrarilor de zidarie, cuprinde m�suri de prevenire a accident�rii �i îmboln�virii profesionale, luând în considerare riscurile speci� ce la care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activit��i.

1.2. Scopul prezentei instruc�iuni este de a reglementa organizarea �i desf��urarea activita�ilor de zidarie, dulgherie si cofrare în conditii de securitate �i s�n�tate in munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE 2.1. Prezenta Instruc�iune se aplic� activit��ilor din santierele societatii.

3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.M. – Echipament de munca

4. DOCUMENTE DE REFERINTA4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a

prevederilor Legii Securitatii si Sanatatii in Munca4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate

si sanatate pentru locul de munca4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate

si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile

4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;

4.7. HGR nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

4.8. Normativ intern de acordare a EIP4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate

si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare



5. RESPONSABILITATI

5.1. Directorii Executivi al societatii/sucursalei asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de zidarie, dulgherie si de cofrare.

5.2. Executantul are responsabilitatea insusirii, respectarii si aplicarii prezentei instructiuni.

6. MODALITATE DE LUCRU

A. PREVEDERI GENERALE

1) Opera�iile de zid�rie se vor executa numai de personal cali� cat �i instruit special pentru opera�ia respectiv�.

2) Examinarea �i avizarea medical� sunt obligatorii pentru exercitarea meseriilor legate de zid�rie �i � nisaje în construc�ii atât la angajare cât �i periodic.

3) Este obligatoriu împrejmuirea zonei de lucru în raza de ac�iune a utilajelor de ridicat, respectiv a lucr�rilor ce prezint� pericol. Pasarelele, sc�rile �i platformele de lucru de lâng� utilajele în construc�ii �i lucr�rile ce prezint� pericol trebuie de asemenea s� � e prev�zute cu balustrade �i �inute în stare de cur��enie.

4) În toate locurile de munca, personalul muncitor va � dotat cu echipament individual de protec�ie, in conformitate cu HGR nr. 1048/2006 pe care e obligat s�-l poarte în tot timpul lucrului �i pîn� la p�r�sirea teritoriului �antierului. La executarea lucr�rilor la în�l�ime sau în alte zone periculoase, personalul muncitor va � dotat cu centuri de siguran�� legate de puncte � xe ale construc�iei, precum �i cu truse, gen�i, l�di�e sau cutii pentru p�strarea sculelor, uneltelor �i a unor piese m�runte.

Accesul în construc�ii �i la locul de munc� se face exclusiv pe sc�ri de� nitive sau pe sc�ri mobile. Accesul c�tre locurile de munc� trebuie amenajat f�r� obstacole sau goluri neacoperite. Executarea lucr�rilor de zid�rie la în�l�ime se va face numai de pe schele executate conform standardelor �i îngr�dite cu parapete de 1m în�l�ime.

5) Conduc�torul punctului de lucru este obligat s� controleze în permanen�� legarea la p�mânt a mecanismelor �i dispozitivelor ac�ionate electric, utilizate la lucr�rile de zid�rie.

6) Utilajele, mecanismele �i aparatele electrice � xe,utilizate la executarea diferitelor lucr�ri trebuie obligatoriu legate la instala�ia de punere la p�mânt a c�rei rezisten�� va � de cel mult 4 ohmi.



7) Se interzice lucrul la tablourile de comand� electric� �i la p�r�ile componente ale instala�iei electrice, f�r� întreruperea circuitelor de alimentare �i legarea la p�mînt a instala�iei.

8) Pentru iluminarea local� a locurilor de lucru se va utiliza:•� tensiunea de 24 V,în cazul în care se lucreaz� în condi�ii normale;•� tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucreaz� în locuri cu umezeal�

excesiv�, pe mese metalice sau în locurile cu degaj�ri de aburi �i emana�ii de gaze.

B. INSTRUC�IUNI SPECIFICE LA LUCR�RI DE ZID�RIE

9) Containerele folosite pentru aducerea mortalului de zid�rie pe cl�dirile în curs de executare trebuie s� � e astfel construite încât s� exclud� posibilitatea deschiderii în timpul ridic�rii.

10) Executarea lucr�rilor de zid�rie la în�l�ime trebuie s� se fac� numai de pe schele regulamentare, în conformitate cu prevederile de securitate a muncii în vigoare. Montarea, folosirea �i demontarea schelelor interioare �i exterioare precum �i a podinelor de circula�ie se vor face respectându-se normele de securitatea muncii în vigoare.

11) Platformele de lucru vor asigura un spa�iu de circula�ie de cel pu�in 1 m l��ime �i 1,8 m în�l�ime liber�. În acest spa�iu nu se vor depozita niciun fel de materiale.

12) Podinele schelelor �i e�afodajelor vor avea o suprafa�� neted�. Rosturile între panouri �i dulapii podinei nu trebuie s� � e mai mari de 10 mm. Podinele vor avea parape�i de 1 m în�l�ime alc�tui�i din mân� curent� neted� �i o bordur� de minim 15 cm în�l�ime. Podina �i parapetul se vor � xa pe elementele de rezisten�� ale schelei. Elementele podinei �i parapetului vor avea reazeme de rezisten�� la � ecare cap�t. Este interzis l�sarea în consol� a unui element.

13) Podinele schelelor sau e�afodajelor se vor executa din dulapi de minim 4 cm grosime sau din grinzi pentru a rezista la sarcina la care sunt supuse. Îmbinarea prin suprapunere a podinelor schelelor �i e�afodajelor este admis� numai în lungul panourilor dulapilor sau grinzilor care se vor consolida prin cuie sau buloane. În cazul înn�dirii stâlpilor prin suprapunerea acestora, îmbinarea se va face cu ajutorul jugurilor cu buloane, iar lungimea îmbin�rii va � de cel pu�in 55 cm.

14) Podina schel�riei va � distan�at� de zid cu cel mult 50 mm pentru lucr�rile de zid�rie �i 150 mm la lucr�rile de � nisaj. Rosturile între pere�i �i podinele schelei de pe care se lucreaz� la lucr�rile de � nisaj trebuie acoperite cu scânduri demontabile.

15) Este interzis� circula�ia pe ziduri. Pentru circula�ie vor � folosite numai schele �i e�afodaje.



16) Conduc�torul punctului de lucru este obligat s� controleze în permanen�� legarea la p�mânt a mecanismelor �i dispozitivelor ac�ionate electric, utilizate la lucr�rile de zid�rie.

17) În cazul utiliz�rii, pentru ridicarea materialelor, a unor dispozitive �i mecanisme de mic� mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz� va respecta prevederile de securitate pentru lucrul de pe schele �i la în�l�ime �i va � dotat cu echipamentul de protec�ie corespunz�tor. Dispozitivele de ridicare vor � prev�zute cu siguran�e, cu cabluri, etc., respectîndu-se obligatoriu prescrip�iile ISCIR corespunz�toare. Personalul muncitor ce le manevreaz� va trebui s� � e autorizat.

18) Este interzis a se creea diferen�e de în�l�ime de peste 1,5 m între diferite por�iuni ale zid�riei în timpul execu�iei.

19) Se interzice executarea zid�riei pe o în�l�ime mai mare de 2 etaje, f�r� legarea acesteia prin plan�ee sau f�r� a se monta pe grinzile plan�eelor o podin� provizorie.

20) La lucr�rile de zid�rie din piatr� care necesit� ciopliri în timpul execu�iei,zidarul �i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu ochelari de protec�ie,iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zid�rie,dar circul� în apropiere, vor � avertiza�i s�-�i fereasc� ochii.

21) Primirea materialelor de zid�rie se va face pe podine special amenajate �i dimensionate corespunz�tor sau pe plan�ee în locuri special indicate de conduc�torul locului de munc�.

22) Podina de lucru va � cel pu�in cu 15 cm mai jos decît nivelul zid�riei. În�l�imea zid�riei nu va dep��i 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru în�l�imi mai mari se vor monta podine auxiliare.

23) Se interzice evacuarea molozului �i a de�eurilor de materiale prin aruncarea din construc�ie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea de�eurilor, pe tobogane sau prin alte mijloace.

24) La lucr�rile ce se execut� în mediul umed,conductorii sub tensiune vor � deconecta�i înainte de începerea lucrului.

25) Toate golurile periculoase vor � închise sau îngr�dite cu parape�i de protec�ie.

26) Se interzice l�sarea pe ziduri a materialelor de zid�rie neintroduse în oper�, a molozului sau sculelor la începerea lucrului.

27) Zid�ria corni�elor de c�r�mid� ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare.

28) Zid�ria de piatr� brut� va � executat� obligatoriu în cofraje confec�ionate din panouri de dulapi de 4-5 cm grosime cu ajutorul popilor dispu�i la 2÷2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zid�riei.

29) La zidirea pere�ilor exteriori de pe schele interioare se vor monta obligatoriu viziere de protec�ie pe perimetrul exterior al construc�iei pentru oprirea c�derii obiectelor de sus.



30) Personalul muncitor care monteaz� sau demonteaz� vizierele de protec�ie va � asigurat contra c�derii prin centuri de siguran�� legate de puncte � xe ale construc�iei.

31) Se interzice circula�ia �i depozitarea m�rfurilor pe copertinele de protec�ie.

32) Pentru aducerea mortarelor �i c�r�mizilor pe cl�dirile în curs de construc�ie vor � folosite containere speciale, asfel construite încât posibilitatea deschiderii pere�ilor laterali �i desprinderea fundurilor s� � e exclus� în scopul evit�rii c�derii materialelor ce vor � transportate în aceste containere.

33) Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau în form� de ciuperc�, cu muchiile din tabl� zdren�uit� �i ascu�ite, a unor roabe �i tomberoane care nu sunt în perfect� stare de func�ionare.Sculele de mîn� folosite la zid�rie vor � bine � xate pe mîner.

34) Este interzis a se crea diferen�e de în�l�ime de peste 1,5m între diferite por�iuni ale zid�riei, în timpul execu�iei.

35) Se interzice executarea zid�riei pe o în�l�ime mai mare de dou� etaje, f�r� legarea acesteia prin plan�ee sau f�r� a se monta pe grinzile plan�eelor o podin� provizorie.

36) La terminarea execu�iei stâlpilor de zid�rie, între golurile de u�i �i ferestre, se vor monta buiandrugi, peste care se va a�eza cel pu�in un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor (atunci când stâlpii sunt executa�i din beton monolit); se interzice a l�sa liberi stâlpii la partea lor superioar�.

37) În locurile de prelucrare a blocurilor �i pl�cilor de beton celular autoclavizat vor � luate m�suri de protec�ie contra prafului. Muncitorii care lucreaz� la aceste opera�ii de prelucrare vor � prev�zu�i cu ochelari de protec�ie �i cu m��ti contra prafului.

38) La lucr�rile de zid�rie din piatr� care necesit� ciopliri în timpul execu�iei, zidarul �i ajutoarele sale vor purta în mod obligatoriu ochelari de protec�ie, iar muncitorii care nu fac parte din echipa de zid�rie, dar circul� în apropiere, vor � avertiza�i s�-�i fereasc� ochii.

39) Prelucrarea pietrelor pe �antier trebuie executat� în locuri împrejmuite, în care accesul persoanelor str�ine este interzis

40) Locurile de munc� ale cioplitorilor de piatr� trebuie s� se a� e la o distan�� de cel pu�in 3 m unul de cel�lalt. În caz contrar, trebuie a�ezate între ace�tia paravane de protec�ie. Este interzis� a�ezarea pietrarilor unul în fa�a celuilalt.

41) În timpul prelucr�rii, pietrele (placajele de marmur�, piatra de construc�ie etc.) de dimensiuni mari �i grele vor � bine a�ezate pentru a nu � posibil� r�sturnarea lor.

42) Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zid�rie se va face astfel încât s� se lase un spa�iu de minimum 0,5 m între zidul ce



se execut� �i materiale, de-a lungul întregului front de lucru unde se lucreaz�.

43) Primirea materialelor de zid�rie se va face pe podine special amenajate �i dimensionate corespunz�tor sau pe plan�ee, în locuri special indicate de conduc�torul locului de munc�.

44) Podina de lucru va � cel pu�in cu 15 cm mai jos decât nivelul zid�riei. În�l�imea zid�riei nu va dep��i 1,20 m deasupra podinei de lucru. Pentru în�l�imi mai mari se vor monta podine auxiliare.

45) Se interzice evacuarea molozului �i a de�eurilor de materiale prin aruncare din construc�ie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea de�eurilor.

46) La lucr�rile ce se execut� în mediu umed, conductorii sub tensiune vor � deconecta�i înainte de începerea lucrului

47) Toate golurile periculoase vor � închise sau îngr�dite cu parape�i de protec�ie.

48) Golurile de u�i în zidurile exterioare trebuie închise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.

49) Se interzice l�sarea pe ziduri a materialelor de zid�rie neintroduse în oper�, a molozului sau sculelor la întreruperea lucrului.

50) La executarea placajului pere�ilor, concomitent cu zid�ria se vor lua acelea�i m�suri de securitate a muncii ca la lucr�rile la în�l�ime �i la cele de învelitori. Umplutura din placaje �i zid�rie se va executa concomitent cu placajul �i va dep��i obligatoriu nivelul superior al pl�cii.

51) Zid�ria corni�elor de c�r�mid� ce ies din planul zidurilor mai mult de 30 cm se va executa de pe schele exterioare. În cazul în care se folosesc schele de consol� acestea vor � astfel montate încât distan�a dintre marginea exterioar� a corni�ei �i balustrada podinei de lemn s� � e de minimum 60 cm. La executarea corni�elor din zid�rie se vor prevedea dispozitive pentru ancorarea tencuielilor �i a învelitorii.

52) Zid�ria de piatr� brut� va � executat� - obligatoriu - în cofraje confec�ionate din panouri de dulapi de 4 - 5 cm grosime cu ajutorul popilor dispu�i la 2 - 2,5 m de-a lungul zidului. Montarea cofrajelor se va face paralel cu executarea zid�riei.

53) Este interzis� executarea zid�riei de c�r�mid� pe o în�l�ime mai mare decât dou� etaje de construc�ie, f�r� a se construi plan�ee între etaje sau f�r� a se monta pe grinzile plan�eelor o podin� provizorie.

54) La zidirea pere�ilor exteriori de pe schele interioare se vor monta - obligatoriu - viziere de protec�ie pe perimetrul exterior al construc�iei pentru oprirea c�derii obiectelor de sus.

55) În cazul în care în�l�imea zid�riei nu dep��e�te 8 m, nu este obligatorie montarea vizierelor de protec�ie. Dac� executarea de viziere de



protec�ie nu este posibil�, atunci locul de lucru unde se execut� zid�ria se va îngr�di, distan�a minim� de la suprafa�a zidului ce se execut� pân� la îngr�dire � ind de 1,5 m.

56) Copertinele de protec�ie vor avea l��imea de minimum 1,5 m �i înclinarea de 20% fa�� de orizontal�; vor � rezistente, având consolele de preferin�� din metal, iar copertina din scânduri de 2,5 cm grosime, b�tute una lâng� alta. Primul rând de copertine - cel care va r�mâne pân� la terminarea zid�riei - va � montat la distan�a maxim� de 6 m de la p�mânt, iar la al doilea rând de copertine, � ind mobil, va � montat la nivelul imediat inferior celui la care se lucreaz�.

57) Personalul muncitor care monteaz� sau demonteaz� vizierele de protec�ie va � asigurat contra c�derii prin centuri de siguran�� legate de puncte � xe ale construc�iei.

58) Se interzice circula�ia �i depozitarea m�rfurilor pe copertinele de protec�ie.

II. 2 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea: “FINISAJE IN CONSTRUCTII”

1. SCOP1.1. Instruc�iunea proprie de securitatea muncii privind executarea

lucrarilor de � nisaje in constructii cuprinde m�suri de prevenire a accident�rii �i îmboln�virii profesionale, luând în considerare riscurile speci� ce la care sunt supusi lucratorii în cadrul acestei activit��i.

1.2. Scopul prezentei instruc�iuni este de a reglementa organizarea �i desf��urarea activita�ilor de � nisaje – tencuieli, zugraveli în conditii de securitate �i s�n�tate in munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Prezenta Instruc�iune se aplic� activit��ilor din santierele societatii.

3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.M. – Echipament de munca

4. DOCUMENTE DE REFERINTA4.1. Legea nr.319/2006 Securitatii si Sanatatii in Munca.4.2. HGR nr. 1425/2006 Norme Metodologice de aplicare a prevederilor

Legii Securitatii si Sanatatii in Munca4.3. HGR nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si

sanatate pentru locul de munca4.4. HGR nr. 1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si



sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

4.5. HGR nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru santiere temporare sau mobile

4.6. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca;


4.8. Normativ intern de acordare a EIP4.9. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si

sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

5. RESPONSABILITATI5.1. Directorii executivi asigura conditiile de securitatea si sanatatea muncii

pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor de � nisaje in constructii.


6. MODALITATE DE LUCRU6.1. M�suri generale pentru organizarea locului de munc�

6.1.1. Lucr�rile de � nisaj în construc�ii vor � executate numai pe schele realizate conform standardelor în vigoare.

6.1.2. Se interzice executarea lucr�rilor stând sau circulând pe dulapi izola�i sau pe sc�ri atârnate.

6.1.3. Se interzice executarea lucr�rilor cu instala�ii defecte sau neveri� cate zilnic înainte de începerea lucr�rilor

6.1.4. La locurile de munc� unde se execut� lucr�ri de � nisaj în mediul umed, conductorii electrici a� a�i sub tensiune vor � deconecta�i înainte de începerea lucrului.

6.1.5. Este interzis� circula�ia pe ziduri. Pentru circulatie vor � folosite numai schele si e�afodaje.

6.1.6. Mânuirea unor mecanisme ac�ionate electric/pneumatic sau mecanic se va putea face numai de personal instruit special in acest sens.

6.1.7. Conduc�torul punctului de lucru este obligat s� controleze în permanen�� legarea la p�mânt a mecanismelor �i dispozitivelor ac�ionate electric utilizate la lucr�rile de � nisaj.



6.1.8. Fiecare deservent va veri� ca zilnic, inainte de utilizare starea tehnica, existenta protectorilor, continuitatea legaturii la centura de impamintare a echipamentelor de munca pe care le va exploata. In cazul in care echipamentele nu sunt intr-o stare tehnica corespunzatoare, se interzice utilizarea acestora.

6.1.9. Se interzice, de asemenea, utilizarea Echipamentelor de Munca care au protectorii anihilati, inlaturati, nefunctionabili.

6.1.10. In cazul utiliz�rii pentru ridicarea materialelor a unor dispozitive �i mecanisme de mic� mecanizare, personalul muncitor ce le manevreaz� va respecta normele de securitatea si sanatatea muncii pentru lucrul de pe schele �i la în�l�ime �i va � dotat cu EIP corespunz�tor. Dispozitivele de ridicare vor � prev�zute cu siguran�e, cu cabluri, etc. respectandu-se obligatoriu prescriptiile ISCIR corespunzatoare. Personalul muncitor ce le manevreaza va trebui sa � e autorizat.

6.1.11. Se interzice evacuarea molozului si a deseurilor de materiale prin aruncare din constructie. Evacuarea se va face conform normelor privind evacuarea deseurilor.

6.1.12. Toate golurile periculoase vor � inchise sau ingradite cu parapeti de protectie.

6.1.13. Golurile de usi in zidurile exterioare trebuie inchise, pentru a opri trecerea personalului muncitor prin ele.

6.1.14. Se interzice lasarea pe ziduri a materialelor neintroduse in opera, a molozului sau sculelor la intreruperea lucrului.

6.1.15. Se interzice utilizarea unor scule cu capete deformate sau in forma de ciuperca, cu muchiile din tabla zdrentuita si ascutite, care nu sunt in perfecta stare de functionare.

6.1.16. In toate locurile de lucru personalul muncitor va � dotat cu EIP speci� c pe care este obligat sa-l poarte in tot timpul lucrului si pana la parasirea teritoriului santierului. La executarea la inaltime sau in alte zone periculoase, personalul muncitor va � dotat cu centuri de siguranta legate de puncta � xe ale contructiei.

6.1.17. Se interzice admiterea la lucru a personalului muncitor care nu are controlul medical efectuat la zi si avizul medicului pentru lucrul la inaltime.

6.1.18. Se interzice folosirea muncitorilor sub 18 ani pentru lucrul la inaltime.

6.1.19. Manipularea pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi se va executa numai cu respectarea tuturor prevederilor legale de lucru in vigoare cu ajutorul mijloacelor de ridicare si transport pe verticala si orizontala.

6.1.20. Daca in timpul transportului se defecteaza utilajul sau una din



prinderi cedeaza, elementul va � coborat, iar daca acest lucru nu este posibil, pana la inlaturarea defectiunii se va interzice p�trunderea personalului muncitor in zona respectiva. De asemenea se vor pune indicatoare de avertizare.

6.1.21. Primirea incarcaturilor pe constructie se va face de catre personalul muncitor, numai dupa oprirea completa a mijlocului de ridicat. Personalul muncitor va sta pe schele sau pe planseu.

6.1.22. Se va interzice aplecarea personalului muncitor in afara constructiei pentru desprinderea elementelor din carligul mijlocului de ridicat. Apropierea incarcaturii se va face cu carlige de tragere sau franghii ajutatoare. Personalul muncitor va � asigurat cu echipament de protectie pentru lucrul la inaltime si locuri periculoase.

6.1.23. Ridicarea incarcaturilor se va face pe verticala. Nu se admite pozitia oblica a dispozitivelor de prindere si nici tararea incarcaturilor cu mijlocul de ridicat.

6.1.24. Se interzice executarea lucrarilor la inaltime in perioade de timp nefavorabil – vant puternic, ploi, in locuri de munca cu vizibilitate redusa etc.

6.1.25. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice � xe utilizate la executarea diferitelor lucrari trebuie obligatoriu legate la instalatia de punere la pamant, a carei rezistenta va � de cel mult 4 ohmi.

6.2. Lucrari de tencuire6.2.1. Lucrarile de tencuire exterioara se executa de pe schele conform

standardelor in vigoare.6.2.2. La lucrarile de tencuire interioara se vor folosi schele interioare

sau podine asezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de tencuire (reparatii) in locuri izolate.

6.2.3. In cazul in care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executata de pe podine imprejmuite, asezate pe console (schela in consola) trecuta in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate in sistem leagan.

6.2.4. Daca tencuielile exterioare se executa in acelasi timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua masura ca echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeasi verticala si intotdeauna este bine sa se ia masura podinelor tanse si a stresinelor sau plaselor .

6.2.5. Primirea materialelor de tencuieli se va face pe podine special amenajate si dimensionate corespunzator sau pe plansee in locuri indicate de conducatorul punctului de lucru.

6.2.6. Depozitarea pe podina de lucre a materialelor pentru tencuieli se va face astfel incat sa se lase un spatiu de minim 0,5 m intre zidul



ce se tencuie si materiale,de-a lungul intregului front de lucru unde se lucreaza.

6.2.7. Prepararea mortarului se va face cu ajutorul betonierei. In timpul functionarii este interzisa introducerea mainilor sau a altor unelte in toba betonierei sau in alte parti mobile.

6.2.8. Transportul mortarului la locul de utilizare se va face cu bena.6.2.9. Pompele de mortar, ma�inile de torcretat etc. utilizate la executarea

mecanizat� a lucr�rilor de tencuire, se vor veri� ca înainte de începerea lucrului � ec�rui schimb, privitor la starea tehnic� �i la existen�a eventualelor dopuri de mortar înt�rit.

6.2.10. Atât la locurile de munc� unde se execut� tencuirea mecanizat�, cât �i la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va a� �a - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.

6.2.11. Dup� încetarea lucrului, tuburile � exibile, conducta �i pompa de mortar se spal� bine cu ap�.

6.2.12. Este interzis accesul muncitorilor în înc�peri unde uscarea tencuielilor se face cu instala�ii mecanice, pe baz� de raze infraro�ii sau cu co�uri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de p�cur�.

6.2.13. În cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dota�i cu m��ti contra gazelor.

6.2.14. La prelucrarea uscat� a tencuielilor în înc�peri închise, acestea vor � în permanen�� ventilate, pentru evacuarea prafului.

6.2.15. Dac� tencuielile exterioare se execut� în acela�i timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua m�sura ca echipele de la nivele diferite s� nu lucreze pe aceea�i vertical� �i întotdeauna este bine s� se ia m�sura podinelor etan�e �i a stre�inelor sau plaselor.

6.3. Lucrari de zugraveli si vopsitorii6.3.1 Lucrarile de zugraveli si vopsitorie exterioara trebuie executate de

pe schele sau scari standardizate. Se interzice utilizarea scarilor suspendate sau a altor mijloace improvizate.

6.3.2. Lucrarile de zugraveli si vopsitorie interioara trebuie executate de pe schele interioare sau scari duble. Utilizarea scarilor rezemate este permisa numai in cazul vopsirii sau zugraveli unor suprafete mici si la inaltime de cel mult 3 m de la sol.

6.3.3. Aparatele pentru zugravit si vopsit cat si furtunele vor � controlate inainte de inceperea lucrului. Ele vor � probate saptamanal, supunandu-se la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim. Rezultatele veri� carilor vor � consemnate intr-un proces verbal.

6.3.4. Nu se admite lucrul cu hainele imbibate cu substante in� amabile.6.3.5. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in

haine de lucru.6.3.6. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de

protectie pentru vopsitor.



6.3.7. Scarile si schelele folosite vor � in buna stare si asigurate impotriva alunecarii sau deplasarii.

6.3.8. Se interzice executarea lucrarilor de vopsitorie stand sau circuland pe dulapi izolati sau pe scari atarnate.

6.3.9. Este interzisa legarea cu sarma a furtunelor pe stuturile pompelor de zugravit sau vopsit.Aceasta se va face cu ajutorul unor coliere stranse cu suruburi.

6.3.10. Este interzisa executarea reparatiilor in timpul functionarii instalatiilor si utilajelor de vopsit.

6.3.11. Incaperile in care se prepara vopselele trebuie sa � e ventilate.6.3.12. Daca in incaperile unde se executa zugravirea si vopsirea se

gasesc conductori electrici sub tensiune, acestia vor � deconectati inainte de inceperea operatiei de vopsire sau zugravire.

6.3.14. La intrari in incaperile unde se lucreaza cu vopsele pe baza de substante in� amabile se vor monta placute avertizoare asupra pericolului de incendiu.

6.3.15. Se interzice ramanerea peste noapte a muncitorilor in camerele unde au fost executate vopsitorii in ulei. In astfel de camere in timpul lucrului trebuie asigurata o ventilatie e� cace.

6.3.16. Pentru pastrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice prevazute cu capace care se inchid etans si inzestrate cu manere.

6.3.17. Se interzice folosirea surselor incandescente, foc deschis, fumatului, aprinderea chibritului etc. In incaperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor.

6.3.18. Materialele pentru vopsitorie vor � pastrate si transportate in vase bine inchise. Deschiderea capacelor metalice, in special la vasele care contin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu scule din materiale neferoase care nu produc scantei.

II. 3. Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierele de constructii-montaj in activitatea: “MANIPULAREA MANAUALA A MASELOR”

1. SCOP1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de

accidentare si/sau imbolnavire profesionala la manipularea manuala a maselor si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea procesului de munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care manipuleaza manual

mase (sarcini).



3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie - orice echipament destinat

a � purtat sau mânuit de un lucr�tor pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s� îi pun� în pericol securitatea �i s�n�tatea la locul de munc�, precum �i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv

3.3. E.M. – Echipament de munca - orice ma�in�, aparat, unealt� sau instala�ie folosit� în munc�

3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii3.5. Loc de munc� - Locul destinat s� cuprind� posturi de lucru, situat

în cl�dirile întreprinderii �i / sau unit��ii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii �i / sau unit��ii la care lucr�torul are acces în cadrul desf��ur�rii activit��ii

3.6. Lucr�tor - Persoan� angajat� de c�tre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen�ii, elevii în perioada efectu�rii stagiului de practic�, precum �i ucenicii �i al�i participan�i la procesul de munc�, cu excep�ia peroanelor care presteaz� activit��i casnice

3.7. Pericol grav �i iminent de accidentare - Situa�ia concret�, real� �i actual� c�reia îi lipse�te doar prilejul declan�ator pentru a produce un accident în orice moment.

3.8. Manipularea manuala a materialelor (maselor) – Operatiile de transport / sustinere a unei mase de unul sau mai multi lucratori, inclusiv ridicarea, a�ezarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care datorit� caracteristicilor acesteia sau condi�iilor ergonomice necorespunz�toare, prezint� riscuri pentru lucr�tori, în special afec�iuni dorsolombare.




sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

5.14. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca




5.16. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile

5.17. Normativ intern de acordare a EIP

5. RESPONSABILITATI5.1. Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de

securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor manipulare manuala a maselor.


6. MODALITATE DE LUCRU6.1 Fiecare lucr�tor trebuie s� î�i desf��oare activitatea, în conformitate

cu preg�tirea �i instruirea sa, precum �i cu instruc�iunile primite din partea angajatorului, astfel încât s� nu expun� la pericol de accidentare sau îmboln�vire profesional�, atât propria persoan�, cât �i alte persoane care pot � afectate de ac�iunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc�.

6.2 Efortul muscular dezvoltat la manipularea manuala a maselor provoaca o crestere a ritmului cardiac, respirator si a energiei calorice.

6.3 Sub in� uenta efortului muscular si a greutatii masei manipulate pot sa apara afectiuni grave la articulatii si in special afectiuni dorsolombare. Fenomenele pot sa apara cu atat mai devreme cu cat efortul � zic, caracteristicele maselor si ale mediului de munca sunt :

- mai grele; - ritm de manipulare intens; - gabarit mare; - ridicarea/ depunerea se face cu bustul aplecat; - apucate si depuse la distanta mare pe verticala; - manipulate prin rasucirea bustului; - corpul se a� a intr-o pozitie instabila; - nu exista su� cient spatiu liber, in special pe verticala; - solul sau planul de sprijin prezinta denivelari; - temperatura, umiditatea sau circulatia aerului este

necorespunzatoare; - perioada insu� cienta de repaus � ziologic sau de recuperare.6.4 In functie de postura lucratorului forta care se exercit� la nivelul

vertebrelor lombare poate � diferita (exemplu la manipularea unei mase de 50 kg, for�a poate � de 750 daN sau de 150 daN).

6.5 Pentru reducerea fortei, masa trebuie apucata astfel incit, centrul de greutate al lucr�torului sa � e cit mai aproape posibil de centrul de greutate al masei (vezi � gura 1).



Figura nr. 1

6.6 Manipularea manual� a maselor poate prezenta riscuri, în special de afec�iuni dorsolombare, dac� masa este:

- prea grea sau prea mare; - greu de manuit �i de prins; - instabila sau cu un con�inut ce risca sa se deplaseze; - pozitionata astfel încât necesita sus�inerea sau manipularea ei la

distanta fata de trunchi sau cu � exia ori rasucirea trunchiului; - susceptibil� sa produc� leziuni lucr�torilor, din cauza marginilor

�i/sau consistentei sale, în special în cazul unei coliziuni.Efortul � zic poate prezenta riscuri, în special de afec�iuni dorsolombare,

dac�: - este prea intens; - nu poate � realizat decât printr-o mi�care de rasucire a trunchiului; - poate sa antreneze o deplasare brusca a masei; - este realizat atunci când corpul se a� a într-o pozi�ie instabila6.7 Se� i punctelor de lucru vor instrui si veri� ca nivelul de instruire

al lucratorilor asupra modului de manipulare a maselor si riscurilor care apar atunci cind aceste operatii sunt efectuate incorect.

6.8 Se� i punctelor de lucru vor supraveghea lucrarile de manipulare a maselor si vor raspunde de repartizarea corecta a lucratorilor, in functie de greutatea si forma maselor ce urmeaza sa � e manipulate.

6.9 Se va evita, pe cit posibil, manipularea maselor prin purtare directa de catre lucratori; in acest sens conducatorii locurilor de munca vor lua masurile organizatorice necesare folosind instalatii si / sau dispozitive mecanizate sau nemecanizate.

6.10 Masele maxime admise, a � manipulate prin purtare directa, se reduc cu 75% pentru femei gravide pina in luna a 6-a.

6.11 Este interzis ridicarea manuala a maselor pe o distanta mai mare de 60 m si diferenta de nivel mai mare de 4 m (pe scari sau pe plane inclinate ).



6.12 Este interzis transportul manual al maselor pe verticala, la o inaltime mai mare de 1,5 m.

6.13 Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depasi 25 -30 kg pentru barbati si 12 kg pentru femei.

6.14 La manipularea si transportul maselor se� i puntelor de lucru vor tine cont de urmatoarele caracteristici (riscuri):

1). Caracteristicile masei: - greutatea si dimensiunea masei; - di� cultatea de apucare; - instabilitatea sau riscul deplasarii continutului si schimbarea

centrului de greutate; - plasamentul lucratorilor fata de sarcina. 2). Efort � zic depus: - prea mare; - care antreneaza o miscare brusca a masei; - care este realizat cand corpul se a� a intr-o pozitie instabila. 3). Caracteristicile mediului de munca : - inexistenta unui spatiu su� cient, in special pe verticala; - pardoseli alunecoase sau care prezinta denivelari; - manipularea maselor la mai multe nivele; - instabilitatea suprafetei de sprijin; - conditii climatice (microclimat) necorespunzatoare. 4). Caracteristicile activitatii : - efort � zic permanent si / sau prelungit; - insu� cienta repausului � ziologic sau de recuperare; - ritm mare impus de procesul de munca; - distante mari pentru transportul maselor.6.15 Operatiile de manipulare si transportul prin purtare directa a maselor

se vor efectua numai de catre lucratori care corespund din punct de vedere � zic si medical.

6.16 Se� i punctelor de lucru vor indica greutatea masei de ridicat precum si centrul de greutate (in cazul unor sarcini ambalate excentric se vor pozitiona corespunzator lucratorii ce urmeaza sa execute manipularea).

6.17 Se interzice transportul prin purtare al maselor care impiedica vizibilitatea.

6.18 Se interzice transportul prin purtare al maselor care nu au sisteme/ posibilitate de prindere corespunzatoare.

6.19 Se interzice manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte (mase) care nu sunt � xate intre ele corespunzator.

6.20 Se interzice transportul prin purtare directa al maselor pe traseee cu obstacole, instabile sau alunecose.



6.21 Manipularea si transportul prin purtare directa a maselor care au margini sau suprafete taioase sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor, se va face numai cu manusi de protectie speci� ce riscului (taiere, intepare, abrazare).

6.22 Se interzice manipularea manuala a maselor in locurile in care nu exista spatiu pe orizontala sau pe verticala corespunzator.

6.23 Planurile inclinate utilizate de lucratori pentru manipularea si transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa � e prevazut cu balustrade de protectie si suprafete antiderapante.

6.24 In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura, frig excesiv, etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, se� i punctelor de lucru trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau reducerea riscului de accidentare / imbolnavire profesionala sau sa amane efectuarea operatiilor pana la stabilizarea conditiilor climatice.

6.25 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp fara acordul lucratorilor sau a reprezentantilor acestora.

6.26 In cazul in care se manipuleaza materiale care contin substante toxice si / sau periculoase, lucratorii vor � instruiti suplimentar pentru cunoasterea pericolelor si regulilor de manipulare, transport, depozitare prevazute in � sele tehnice de securitate.

6.27 Caile de circulatie trebuie sa � e amenajate corespunzator astfel incat sa poata � utilizate usor, sa � e semnalizate si intretinute.

6.28 Lucratorii trebuie sa dispuna de apa potabila si de conditii pentru servirea mesei.

6.29 Echipamentul individual de protectie trebuie sa � e adecvat în functie de riscurile la care sunt expusi lucratorii, respectiv: incaltaminte cu bombeu metalic, imbracaminte de protectie, casca de protectie, manusi riscuri mecanice, brâu.

6.30 Orice eveniment va � comunicat, de lucratorul/-ii care ia cuno�tin�� de eveniment, de îndat� conduc�torului locului de munc�, iar acesta va comunica imediat conducerii societatii �i serviciului de prevenire si protectie.

6.31 Fiecare loc de munc� va � dotat cu o trus� de prim ajutor în caz de accidente �i cu materiale de prim� interven�ie în caz de incendiu . Personalul muncitor va � instruit asupra modului de ac�iune în caz de accidente / incendii (alarmare �i acordare a primului ajutor).

6.32 În cazul unor situa�ii de urgen�� pentru care sunt necesare m�suri �i ac�iuni urgente, întregul personal trebuie s� cunoasc� modul de ac�ionare �i schema de în�tiin�are �i alarmare.



II. 4 Instructiune privind activitatea de protectia muncii in santierelede constructii-montaj in activitatea: “Lucrul la inaltime “

1. SCOP1.1. Instruc�iunea are ca scop eliminarea sau diminuarea riscurilor de

accidentare si/sau imbolnavire profesionala la executarea lucrarilor la inaltime si asigurarea celor mai bune conditii pentru desfasurarea procesului de munca.

2. DOMENIUL DE APLICARE2.1. Instructiunea se adreseaza personalului care executa lucrari la

inaltime.

3. DEFINITII SI ABREVIERI3.1. S.S.M. – Securitatea si Sanatatea Muncii.3.2. E.I.P. – Echipament individual de protectie3.3. E.M. – Echipament de munca3.4. I.P.S.M. – Instructiune Proprie de Securitatea Muncii




sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

4.5. HGR nr. 971/26.07.2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca


4.7. HGR nr. 1051/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

4.8. HGR nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare sau mobile

4.9. Normativ intern de acordare a EIP4.10. Cartea tehnica a E.M.

5. RESPONSABILITATI5.1 Directorii executivi ai societatii/sucursalei asigura conditiile de

securitatea si sanatatea muncii pentru prevenirea accidentelor de



munca si imbolnavire profesionala, necesare desfasurarii in conditii de siguranta a lucrarilor la inaltime.


6. MODALITATE DE LUCRU6.1. Masuri generale.6.1.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se

face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie veri� cate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime. Lucratorii vor � admisi pentru lucrul la inaltime numai daca au viza medicului de medicina muncii cu mentiunea „apt pentru lucrul la inaltime” – care elibereaza Fisa de aptitudine, mentiune ce va � inscrisa si in � sa individuala de instruire privind SSM. Un exemplar al Fisei de aptitudine va � atasata la Fisa de instruire individuala privind SSM.

6.1.2. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate vor purta obligatoriu echipament individual de protectie speci� c eliminarii pericolului caderii in gol.

6.1.3. Echipamentul individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, speci� cul conditiilor de munca si de recomandarile „Normativului intern de acordare a E.I.P”.

6.1.4. Este interzisa utilizarea echipamentului individual de protectie care nu este realizat si certi� cat in conformitate cu standardele si normativele de echipamente individuale de protectie in vigoare si care nu are marcajul de conformitate privind cerintele esentiale de securitate - CE.

6.1.5. Pentru executarea lucrarilor la inaltime, trebuie sa se tina seama de trei principii:

- organizarea locului de munca; - dotarea cu echipament individual de protectie; - obligativitatea instruirii personalului care lucreaza la inaltime in

vederea utilizarii echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime cit si a mijloacelor de protectie colectiva.

6.1.6. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incit sa previna caderea de la inaltime a lucratorilor.

6.2. Masuri speci� ce6.2.1. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie

asigurat impotriva caderii in gol a lucratorilor.6.2.2. Inainte de inceperea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea



activitatii trebuie sa veri� ce daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii lucratorilor.

6.2.3. Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. In functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul locului de munca sau conducatorul lucrarilor respective, sau alta persoana desemnata, echivalenta in functie.

6.2.4. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la / si de la aceste locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atit ziua cit si noaptea.

6.2.5. Este interzis accesul persoanelor la inaltime, care nu au o atributie legata de activitatea lucrarilor care se executa.

6.2.6. Mijloacele colective de protectie (schele, esafodaje, podine de lucru), trebuie sa � e confectionate din material lemnos de calitate sau din metal si trebuie sa corespunda proiectului de executie. Podinele executate din metal trebuie confectionate din tabla expandata sau nervurata.

6.2.7. Inainte de utilizare podinele se supun unei incercari statice, dubla fata de incarcatura preconizata.

6.2.8. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile intre panourile sau dulapii podinei nu trebuie sa � e mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinei in panta sau in curba se � xeaza sipci impotriva alunecarii la distanta de 300 - 400 mm.

6.2.9. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incit sa � e exclusa posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei. Se interzice asezarea podinei in consola.

6.2.10. Urcarea si coborirea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si scari de acces executate comform prescriptiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri.

6.2.11. Rampele de acces si scrile rezemate se vor asigura impotriva deplasarilor longitudinale si transversale

6.2.12. In cazul trecerii rampelor de acces peste goluri, trebuie sa aiba obligatoriu balustrade solide pe ambele parti, bine � xata pe podina .

6.2.13. Scarile rezemate trebuie sa � e rezistente si usoare - pentru cele executate din lemn se va utiliza lemn uscat cu � bre drepte si fara defecte .

6.2.14. Picioarele scarilor trebuie bine � xate pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie prevazute - de la caz la caz - cu saboti metalici cu capetele ascutite sau cu saboti de cauciuc.



6.2.15. Scarile duble care se desfac trebuie prevazute cu dispozitive cu lant sau cu alt dispozitiv care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului .

6.2.16. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in functie de inaltimea maxima de lucru, in care este interzis accesul oricarei persoane.

�� Utilizarea scarilor de lemn este permisa la o sarcina maxima de 1,5 KN si numai de catre un singur lucrator, lungimea maxima a unei scari din lemn cu trepte late nu trebuie sa depaseasca 5m.

�� Se interzice utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie, precum si utilizarea scarilor care au trepte lipsa sau sunt reparate provizoriu.

�� Conducatorul locului de munca trebuie sa veri� ce integritatea scarilor inaintea � ecarei montari (utilizari). Sistemul de imbinare trebuie sa � e sigur si rigid.

�� Trecerea de pe scara pe platforma de lucru este permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta pe dupa stilp, deasupra platformei.

SCHELELE�� Suprafata de teren pe care se monteaza schelele va � nivelata,

iar pamintul egalizat si tasat cu maiul. O data cu nivelarea se va amenaja si scurgerea apelor.

�� Pentru asigurarea repartizarii uniforme a presiunii asupra terenului, trebuie sa se puna sub stilpii schelei, perpendicular pe fata constructiei, dulapi de lemn cu grosimea de 5cm. La fel se procedeaza si la instalarea schelelor pe trotuare. Este interzisa asezarea stilpilor de schela pe caramizi, pietre, capete de scanduri.

�� Schelele trebuie bine ancorate pe toata inaltimea lor de partile solide ale constructiei.

�� Se interzice asezarea schelelor pe cofrajele pentru turnarea betoanelor, precum si pe alte elemente care nu sunt calculate pentru preluarea sarcinilor, De asemenea, este interzisa asezarea schelelor direct pe grinzile planseelor, fara intermediul unor elemente de repartizare.

�� La schelele cu o inaltime mai mare de 8m, se vor construi obligatoriu cel putin 2 podine de lucru, dintre care una este de protectie (cea inferioara).

�� Schelele vor avea in perfecta stare balustradele cu mina curenta. Se interzice aplecarea personalului peste balustrada, indiferent pentru ce activitate. Pentru primirea materialelor, la cotele superioare,



acesta se vor ridica la nivelul balustradei, iar personalul muncitor o va prinde dupa ce s-a oprit din basculare.

�� Se interzice ramanerea personalului pe platforma de lucru in timpul manevrarii incarcaturii, aceasta operatie revenind legatorului de sarcina.

6.2.17. Echipamentul individual de protectie se va alege in functie de situatia de lucru la inaltime, situatie in care E.I.P. are rolul de:

- pozitionarea lucratorului in timpul lucrului ;- limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare

prin cadere de la inaltime;- pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului .6.2.18. Daca in cazul utilizarii E.I.P. exista in continuare pericolul caderii

in gol, mijlocul individual de protectie trebuie completat, in mod obligatoriu cu E.I.P. pentru oprirea caderii.

6.2.19. Lucratorii din domeniul constructiilor trebuie sa utilizeze pentru lucrul la inaltime centura de siguranta complexa, formata din centura de brau si hamul.

6.2.20. Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice ale E.I.P. defecte precum si repararea lor .

6.2.21. Indiferent de domeniul de activitate si de tipul E.I.P., locul, punctul de ancorare (� x sau mobil) trebuie asfel ales incit zona de prindere a lucratorului de acesta sa � e sub cota locului de ancorare pe toata perioada lucrului. Locul de ancorare trebuie sa asigure o rezistenta corespunzatoare si sigura .

6.2.22. Mijloacele de legatura (franghii de siguranta) trebuie sa aiba o lungime maxima desfasurata de 2 m. Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul de constructie (stilp, pro� l metalic, etc.) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de constructie sa � e de maxim 0,5 m

6.2.23. In lipsa unui element rigid, centura trebuie completata cu a doua fringhie de siguranta, prinsa pe franghia de acces (ca suport de ancorare) prin intermediul unui opritor de cadere alunecator.

6.2.24. Pentru lucru pe suprafete inclinate sau foarte inclinate este obligatoriu ca reglarea E.I.P, atat pentru accesul la si de la locul de munca cat si pentru lucrul propriu zis, sa se faca astfel ca in cazul pierderii contactului cu suprafata respectiva, lucratorul sa nu cada mai mult de 0,5 m.

6.2.26. Pentru lucrul la inaltime este obligatorie purtarea castii de protectie atat de catre lucratori, precum si de catre persoanele care coordoneaza, controleaza si indruma procesul de munca.



6.2.27. Inainte de inceperea lucrului, este obligatorie veri� carea de catre lucrator a integritatii castii de protectie, a sistemului de amortizare si a posibilitatii de reglare a acestuia si a curelelor de prindere. Casca de protectie se va � xa obligatoriu folosind curelele sau snurul de prindere.

6.34. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta sparturi, � suri ale calotei, defectiuni ale sistemului de avertizare. Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz.

6.35. Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie veri� cate in mod obligatoriu. Prin examinare cu atentie se veri� ca cusaturile, cordoanele, partile metalice, franghiile, carligele de siguranta, niturile, etc.

6.36. Este interzisa utilizarea centurilor de siguranta care nu sunt veri� cate anual (si nu au � sa de urmarire in utilizare a acestora), sau: - prezinta rupturi, pete, destramari, nituri lipsa sau slabite, catarame

defecte, rascoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosturi, etc;

- au fost o data solicitate dinamic (suspendarea corpului lucratorului cazut de la inaltime);

- au fost scurtate prin coasere (bucle).- centurile in care s-a cazut, pana la veri� carea acestora de persoane

autorizate de � rma producatoare.6.37. In functie de natura pericolului existent la lucrul la inaltime altul

decat cel de cadere in gol, trebuie ales EIP in conformitate cu HGR nr. 1048/2006 si normativul intern de acordare, speci� c lucrarii si meseriei. Lucratorii trebuie instruiti in functie de natura pericolului existent, privind modul de purtare a EIP in conditiile speci� ce lucrului la inaltime.

6.42. La locurile de munca a� ate la inaltime, trebuie ridicate numai materialele strict necesare. Sculele necesare executarii diferitelor operatii trebuie pastrate in buzunare speciale sau teci prinse in centura de siguranta. Sculele si materialele trebuie sa � e urcate si coborate pe masura necesitatilor, cu funie de ajutor, interzicindu-se aruncarea acestora de la sol la pozitia de lucru sau invers. Asezarea chiar temporara a sculelor, dispozitivelor sau materialelor ne� xate pe elementele stilpilor este interzisa.

6.45. Dimensionarea echipamentului tehnic trebuie adaptata naturii lucrarii de executat, di� cultatilor previzibile si sa permita circulatia fara peri-col. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul temporar la inaltime trebuie ales in functie de frecventa sa de utilizare, de inaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea in caz de pericol iminent. Trecerea, intr-un sens sau altul, intre un mijloc de acces si platforme, sau pasarele nu trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere.


Ini�iere în c�utarea unui loc de munc� - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAINI�IERE ÎN C�UTAREAUNUI LOC DE MUNC�

Zidar_6_A5_Initiere cautarea munca.indd 1 2/17/2011 4:12:07 PM


CAPITOLUL 1 Economia de Piata Economiile tarilor lumii constituie un mozaic de realitati extrem de diferite. Ele insa au in comun faptul ca sunt organizate si functioneaza, in linii generale, ca economii de schimb, � ecare constituind un sistem propriu care s-a transformat treptat, in mod inertial – intamplator sau constient. Dupa o evolutie complexa, indelungata, s-a ajuns ca, in prezent, partea covarsitoare a acestor economii sa se bazeze in special pe proprietatea privata, devenind astfel economii de piata, concurentiale sau capitaliste. Pentru ca importanta economiilor de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietate este in scadere si au perspective tot mai limitate, dar si pentru ca Romania evolueaza in directia economiei de piata, o vom prezenta numai pe aceasta din urma.

1. SISTEMUL ECONOMIC DE PIATA Trasaturile fundamentale care ne permit sa concluzionam daca activitatea economica dintr-o tara este orgnizata si functioneaza ca economie de piata sunt urmatoarele: 1. Proprietatea privata asupra resurselor, avutiei si capitalului este dominata in cadrul unui pluralism al formelor de proprietate, speci� c acestui gen de economie. 2. Piata este modalitatea ampla, generala, prin care se stabileste ce sa se produca, cat, si pentru cine in conditiile libertatii de actiune sau liberei initiative a agentilor economici. 3. Concurenta sau competitia este forma generala pe care o imbraca relatiile dintre agentii economici pe piata, efectul simulativ sau coercitiv al acesteia determinand progresul economico-social. 4. Preturile bunurilor economice se formeaza in mod liber, pe baza reactiei agentilor economici la informatiile (realitatile) pietei, in conditiile in care � ecare urmareste realizarea propriilor interese. 5. Motivatia participarii la activitatea economica este pentru toti agentii economici realizarea propriilor interese sau maximizarea satisfactiei, care, pentru producatori, inseamna maximizarea pro� tului, iar pentru consumatori maximizarea utilitatii. 6. Existenta statului democratic, in stare sa asigure cadrul institutional necesar economiei de piata si sa supravegheze functionarea normala a aesteia. In viata reala, economia � ecarei tari constituie un model al economiei de piata, � ind apreciata ca atare pentru ca modul de organizare si functionare corespunde, in mare, trasaturilor fundamentale pe care le-am prezentat. Comparativ cu modelul teoretic, modelele reale ale economiilor de piata nu constituie niciodata o forma ideala, pura, ci sunt afectate de diferente mai mari sau mai mici.


300 - Ini�iere în c�utarea unui loc de munc�

In consecinta, economia de piata este o economie de schimb intemeiata special pe proprietatea privata si in care cererea si oferta determina principiul de stabilire a prioritatilor economice, a metodelor de producere si organizare, iar pretul este cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.

2. PROPRIETATEA In economia de piata, proprietatea privata determina independenta, autonomia agentilor economici si diviziunea muncii intre ei, iar satisfacerea trebuintelor per ansamblul societatii se poate realiza numai prin intermediul schimbului, prin vanzare-cumparare. Proprietatea reprezinta o relatie intre oameni, un contract social cu privire la bunurile materiale, spirituale si de alta natura existente in societate sau obtinute din activitatea economica. Aceasta relatie releva exercitarea unuia, mai multor sau tuturor atributelor proprietatii: dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de dispozitie si dreptul de uzufruct (dreptul de a se folosi de rodul unui bun, de venitul unei mosteniri, de dobanda unui imprumut etc.). Intotdeauna proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua elemente: obiectul proprietatii si subiectul proprietatii. Obiectul proprietatii il constituie bunurile, ceea ce este comun vietii economico-sociale. Urmare a dezvoltarii continue a societatii, sfera de cuprindere a bunurilor se a� a intr-o permanenta schimbare, se imbogateste necontenit. Subiectul proprietatii il formeaza agentii economici. Acestia isi exercita atributele proprietatii in forme extrem de variate. Faptul ca proprietatea privata reprezinta temelia economiei de piata nu exclude existenta altor forme de proprietate, pluralismul acestora. Astfel, in raport de titularul subiectului proprietatii, distingem:

– proprietatea privata, care apartine subiectilor persoane � zice sau juridice (� rme de toate genurile). Ea poate � proprietate individuala sau asociativa;

– proprietatea publica – apartine statului sau administratiilor publice centrale si locale;

– proprietatea mixta, care partine atat unor proprietari privati, cat si statului sau administratiei publice, intrucat ia nastere prin asocierea, in diferite variante a celorlalte doua forme de proprietate. Asocierea poate avea loc atat in cradul national, cat si international.

Desigur ca pot exista si alte forme de proprietate, care uneori reprezinta, in fapt, modalitati diferite de combinare a formelor mentionate.In perioada contemporana, formele de proprietate amintite coexista chiar in cadrul aceleiasi tari, sunt interdependente si intr-o continua transformare. In



diferite tari si perioade, locul si rolul formelor de proprietate se modi� ca in functie de capacitatea � ecareia de a-si demostra viabilitatea prin e� cienta si rentabilitate in folosirea obiectului proprietatii. Pluralismul formelor de proprietate genereaza competitia dintre ele pentru mentinere si a� rmare tot mai puternica, ceea ce se realizeaza mai ales prin: reducerea cheltuielilor, ridicarea calitatii, promovarea progresului tehnic si marirea volumului productiei, de pe urma carora in � nal este avantajat consumatorul. Tocmai in acest sens se spune ca pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate pentru orice economie moderna. Coexistenta formelor de proprietate, ca trasatura a economiei de piata, este expresia � reasca a liberei initiative, a dreptului democratic pe care il au membrii societatii de a alege in mod liber, de a prefera orice forma de proprietate care corespunde cel mai bine intereselor pe care le are � ecare. Aceasta inseamna ca pluralismul proprietatii nu este numai necesar, ci si posibil.

3. LIBERA INITIATIVA Libera initiativa este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese asa cum considera � ecare ca este mai bine. Orice actiune intreprinsa de un agent economic in intentia de a-si realiza interesele trebuie sa aiba loc astfel incat, prin ceea ce face el, sa nu afecteze cu nimic libertatea de actiune a celorlalti. De aici decurge ca libertatea de actiune este o caracteristica generala aplicabila in mod egal tuturor agentilor economici si ca orice initiativa este admisa numai cu respectarea acestei conditii. In acest sens, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatele majore ale libertatii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incalcare a sa, precum si modalitatile prin care poate � restabilita. Asemenea legi exprima acceptiunea pe care o da societatea libertatii de actiune in economie intrucat ele sunt adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese si ele in mod liber. Fundamentul libertatii de actiune in economie il reprezinta proprietatea, pentru ca aceasta este sursa determinanta pentru interesele agentilor economici care asigura, totodata, mijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprima in primul rand exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a utiliza, de a dispune de ele si de uzufructul lor. Libera initiativa se concretizeaza in dreptul agentilor economici de a dezvolta, mentine sau restrange actiunile lor, de a se manifesta ca intreprinzator consumandu-si cum considera ca le este mai favorabil bunurile de care dispun sau de a se angaja in mod liber in acte de schimb, in asociatii si societati cu caracter economic etc. Prin libera initiativa se exprima dreptul proprietarului de a adopta decizii in orice problema privind actiunile sale aconomice si bunuri



care formeaza obiectul proprietatii lui. Proprietatea este o sursa profunda de motivatii pentru orice agent economic, concretizandu-se in initiativa, stimulare, responsabilitate si competenta. Libera initiativa cunoaste cea mai mare dezvoltare in conditiile proprietatilor particulare. Pe baza acesteia se creeaza acel comportament economic cotidian pentru milioane de agenti economici, care conduce la realizarea unei activitati economice e� ciente, atat pentru � ecare proprietar in parte, cat si pentru societatea in ansamblul sau. In orice activitate si in orice tara in care proprietatea este depersonalizata prin formarea si consolidarea unor monopoluri sau prin masuri dictatoriale, libera initiativa este ingradita sau eliminata. Ea inceteaza a mai � sursa de e� cienta si rentabilitate, de implinire a libertatii fundamentale a omului. Se produce instrainarea oamenilor de procesul economic si de rezultatele acestuia. Libera initiativa creeaza premisele ca agentii economici sa participe asa cum vor la tranzactiile economice, asigurandu-se conditiile functionarii normale a economiei, pornind de la interesele si posibilitatile � ecaruia. In acest fel, agentul economic devine atent la semnalele pietei, orientand resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitatilor utile. In economiile in care nu exista un sector privat puternic, preponderent, liberei initiative i se substituie, adesea, decizia obligatorie a organelor administrative de stat, rigiditatea si in� exibilitatea la schimbare si innoire. Proprietatea privata, generand initiative, restructureaza activitatea econimica in functie de interesul agentilor economici. Ea determina pe proprietari sa urmareasca a� rmarea prorpiei e� ciente si, totodata, pe a celorlalti. In aceste conditii, veniturile vor � inegal distribuite in societate pentru ca re� ecta inegalitatea e� cientei activitatii agentilor economici, la baza careia se a� a deosebirile dintre ei sub aspectul instructiei, disciplinei, capacitatii intelectuale si capacitatii de risc, puterii de munca, tenacitatii, vointei, aptitudinilor, spiritului novator, preocuparii, spiritului de economie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nemijlocit al capacitatii valorizatoare a � ecarui individ, precum si al modului cum el o foloseste. De aceea, libera initiativa va determina a� rmarea valorilor corespunzator acestor criterii, inlaturand incompetenta, impostura si pseudovalorile. PROBLEME DE DISCUTAT Ce se intelege prin economie de piata? Care sunt trasaturile fundamentale ale economiei de piata? De� niti proprietatea si aratati care sunt atributele acesteia? Prin ce se caracterizeaza obiectul proprietatii?



Cine poate � subiect al proprietatii si in ce consta rolul acestuia? Care sunt principalele forme de proprietate? In ce consta pluralismul formelor de proprietate? Cum se explica necesitatea si posibilitatea pluralismului formelor de proprietate in economia de piata? Ce intelegeti prin libera initiativa si cum se manifesta aceasta? Care este baza asigurarii liberei initiative? TEXT DE COMENTAT “In modelul ideal al economiei de piata, mecanismul preturilor si al concurentei joaca rolul unei “maini invizibile”, care va directiona optiunile economice ale � ecaruia. Aceasta mana va aduce in permanenta cele mai bune raspunsuri la intrebarile cheie pe care societatea si le pune: Ce sa produci? Cum sa produci? Cum sa remunerezi personalul?” Michael Didier, Economia: regulile jocului(Traducere din limba franceza, dupa editia a doua,din 1989, Editura Humanitas, Bucuresti, 1994, p. 77)

CAPITOLUL 2 Redactarea Propriului CURRICULUM VITAE Este bine stiut ca pentru ocuparea unui loc de munca, trebuie sa dovedim ca ceea ce am invatat si cunoastem sunt principalele noastre atu-uri fata de concurentii nostri potentiali la ocuparea respectivului post in vederea angajarii. Dar, pentru a dovedi ca stim foarte bine ceea ce am invatat, trebuie sa cunoastem, printre multe lucruri, si cum sa ne redactam propriul curriculum vitae (CV). Cuvintele curriculum vitae provin din limba latina si inseamna, intr-o forma literara, “cursul vietii” sau o scurta istorie a carierei autorului”. Asa cum este unoscut, adeseori se apeleaza si este uzitata abrevierea CV. Daca veti auzi pe cineva ca va spune: “ Daca stii cum sa iti redactezi propriul CV, vei putea sa castigi o slujba fara un efort prea mare!...”; “Redacteaza-ti CV-ul apeland la un specialist! Plateste-l bine si vei vedea ca succesul iti este garantat!...”; “ Un CV bine aranjat iti permite sa ascunzi defectele pe care le ai si, in plus, iti confera certitudinea reusitei!...” etc, sa � ti foarte circumspecti si, intotdeauna, rezervati! Pentru ca, � ti convinsi, la randul sau, echipa de selectie (recrutorul) stie mult mai bine ca dumneavoastra ce trebuie si ce nu trebuie sa apara in cadrul unui dosar de candidatura si, implicit, in cel al unui CV. Dupa cum stie sa “citeasca”, foarte repede, “ansamblul” � ecaruia dintre candidati...Iata de ce ne permitem sa apreciem ca enumerarea catorva dintre



cele mai evidente si importante adevaruri referitoare la continutul unui CV va poate facilita pregatirea demersului � ecaruia dintre dumneavoastra catre reusita:

1. Cel mai bun CV nu este nimic altceva decat cel mai bun rezumat al carierei � ecaruia dintre noi;

2. Niciodata un CV nu ne poate asigura obtinerea postului (mult) dorit, ci numai acceptarea prezentarii noastre la interviul (interviurile) pentru angajare;

3. Inscrierea unor neadevaruri in cadrul CV-ului este echivalenta cu amorsarea si detonarea unei grenade care ne va exploda, in plina fata, chiar in ziua interviului;

4. Nu exist� re�ete-miracol pentru un CV. A g�si o slujb� bun� este rezultanta a 70% investi�ie personal� (�i) de energie �i a numai 30% transpunere în practic� a unor metode de cercetare �i cuno�tin�e de specialitate …;

5. … �i, totu�i, exist� dou� re�ete-miracol: cantitatea de munc� investit� �i cadrul mental al reu�itei de care dispune � ecare dintre noi.

Prin abordarea problematicii care urmeaza, incercam sa va oferim, posibilitatea de a mai adauga ceva la acumularile � ecaruia dintre dumnea-voastra. Pentru ca nu dorim sa va oferim modele, retete, indicatii pretioase etc.. ci si o alta maniera de va concepe si redacta propriul dumneavoastra CV. 1. Cele zece reguli de aur ale unui CV castigator In urma cu 25-30 ani, cand mobilitatea profesionala era (inca) scazuta si sistemul economic oferea, prin functionalitatea sa, indiferent de tara si/sau de zona geogra� ca, posibilitatea crearii de noi locuri de munca, un CV putea foarte bine sa se rezume la prezentarea unui “parcurs profesional” al candidatului. Astazi, insa, in conditii pe care numai dorim sa le invocam si nici sa le (re)explicam, CV-ul a devenit un mijloc de marketing personal foarte complex si complicat (so� s� cat). El trebuie sa corespunda unor anumite standarde (foarte exigente) care nu sunt impuse de nici o autoritate superioara, ci de concurenta din ce in ce mai acerba care se manifesta pe piata muncii si a fortei de munca. Un CV redactat necorespunzator ne poate elimina din “randurile” concurentei in mai putin timp decat cel necesar lecturarii sale. Iata de ce ne permitem sa apreciem ca relevarea urmatoarelor 10 reguli de aur poate � de natura sa va incadreze in randul celor declarati castigatori (admisi la interviu). Evident, nu avem, nicidecum, pretentia ca aceste reguli sunt “implacabile”, vitale etc., ci doar capabile (asa cum experienta o demonstreaza) sa va confere sanse substantial majorante si majorate pentru reusita.



Regula 1: Un CV castigator trebuie sa � e concis. Apreciem ca este inutil sa va explicam reactia pe care o poate avea cineva pus in situatia de a citi CV-ul unui candidat care si-a povestit, in continutul unei “brosuri” cu minimum 10-12 pagini, intraga (palpitanta) viata si, mai mult, a adaugat “dosarului” personal 5-6 scrisori de referinta, inclusiv o “succinta” analiza a complexei activitati a domniei-sale in diverse domenii de nu s-a mai vazut nicaieri in lume asa ceva etc. Daca CV-ul dumneavoastra depaseste doua pagini, este foarte probabil ca el nu va atrage (in sensul dorit si favorabil) atentia. S� nu uit�m c� un CV nu este o autobiogra� e, ci trebuie s� releve ceea ce am realizat �i/sau avem mai bun pe plan profesional �i nicidecum eventuale handicapuri (defecte) capabile s� ne elimine a priori. Subliniem faptul c�, un CV care arat� ca o � �� personal� ce începe cu banalul “CURRICULUM VITAE” nu reuseste decat foarte rar sa “supravietuiasca” etapei/etapelor eliminatorii ale unui concurs organizat in vederea ocuparii unui post. In acelasi context absolut defavorabil se incadreaza si situatiile in care CV-ul contine o lunga lista a � rmelor si/sau a societatilor prin care am trecut sau cu ai caror oameni am vorbit sau ne-am (si) intalnit. In � ne, dar nu in cele din urma, sobrietatea este o conditie a potentialei reusite a unui CV concis. Evitati, in acest sens, “imbrobodirea” CV-ului pe pagini de culori care de care mai “tipatoare” si care, mai degraba, il au pe “du-te ‘ncolo!” si nu pe “vino ‘ncoace!”, si/sau care releva, “fara teama de a gresi”, ca redactantul “arde” si chiar “moare de nerabdare sa lucreze pentru � rma ce reprezinta sansa unica a unei vieti pana acum nefericite”. Asemenea imagini nu pot constitui decat o mare defavoare personala redactantului. Regula 2: Un CV castigator trebuie sa ii genereze cititorului (recrutorului) dorinta de a va intalni. Atunci cand ne uitam la cuprinsul unei carti sau, mai ales, la paginile unui ziar, anumite titluri ne atrag atentia si, astfel, dorim sa le citim prioritar (sau, in unele cazuri, chiar in exclusivitate). Tot asa va trebui sa procedam si noi cu cititorii CV-ului prezentat in dosarul de candidatura. Astfel, cititorul trebuie “determinat” , in urma lecturarii CV-ului, sa-si doreasca o intalnire cu autorul CV-ului. Dorinta interlocutorului de a ne intalni trebuie sa � e din ce in ce mai mai ardenta!... Si, evident, ea trebuie creata de noi, spre exemplu, printr-o formulare de genul: “ Cu siguranta ca un interviu imi va oferi oportunitatea si sansa de a va releva motivatiile, aptitudinile si abilitatiile mele...”. Nu apelati niciodata la “mila” cititorului prin intermediul unor fraze de tipul: “ Daca, prin hazard, ma veti convoca la interviu, voi putea veni sa va vorbesc despre mine...”, pentru ca acest gen de candidat nu are nimic particular si/sau special. In “traiectoria” profesionala a unui asemenea “personaj” este greu de crezut ca vom putea intalni dovezi de vointa, ambitie, “ritm”, miscare dinamica etc. Da asemenea, nu apelati la formulari de genul:



“ Eu vreau...”, “ Eu caut...”, “Doar eu pot sa...” etc., intrucat este evident ca, punand pe prim plan (adeseori, ostentativ) “eu”-ul dumneavoastra, acestea risca sa releve spiritul “acaparator”, individualist si chiar egoist de care dispuneti. Cititorul CV-ului trebuie sa sesizeze, sa inteleaga si sa � e convins de faptul ca dumneavoastra si numai dumneavoastra sunteti persoana care doreste sa serveasca interesele � rmei pentru care aplica (candideaz� pentru a ocupa un post) �i, în nici un caz, nu vede�i în �i prin aceasta o (nou�) oportunitate de a parveni .... Regula 3: Un CV castigator trebuie sa � e tonic si forti� ant. Aparand in fata cititorului, doar ca o simpla “epistola” al carei autor este necunoscut, un CV castigator “joaca”, pentru � ecare dintre noi, un rol de “avocat” si de “ambasador”, relevand competente, abilitati, potential, energie creatoare etc. pe care dorim sa le valori� cam in cadrul viitorului nostru loc de munca. Daca, insa, spre exemplu, un CV “cere” (insistent, amabil, imperativ etc.) cititorului: “ Dati-mi cateva minute din pretiosul Dumneavoastra timp...!”, “ Ascultati-ma, am ceva important sa va spun!...” si altele asemenea, el va avea su� cient de putine si reduse sanse de a “razbate” printre alte contracandidaturi. In opozitie cu acest “stil”, CV-urile castigatoare degaja o puternica energie comunicativa, relevand experienta si potentialul aplicantului, rezultatele notabile inregistrate de acesta, precum si punctele sale forte. De asemenea, relevam si faptul ca aceste CV-uri sunt optimiste (incluzand, in continutul lor, cuvinte care sugereaza actiune, etc.). Si, mai presus de orice, CV-urile castigatoare sunt profund “comerciale” din punct de vedere profesional; ele au ca scop sa vanda cel mai important si pretios bun: pe noi insine!... Regula 4: Un CV castigator trebuie sa � e pertinent. Interziceti-va prezentarea informatiilor care nu au nicio legatura cu postul pentru care candidati! Astfel, nu va va servi la nimic (dimpotriva!...) sa descrieti � rmele si persoanele pentru care, eventual, ati mai lucrat. Toate experientele profesionala precedente este util a � prezentate doar in masura in care au tangenta cu postul pentru care aspirati. Daca, spre exemplu, este vorba despre un post in domeniul comercial, nu ezitati sa includeti in CV-ul dumneavoastra, o rubrica intitulata “Experienta comerciala”, rubrica in care sa includeti toatre rezultatele dumneavoastra notabile in domeniu. In totala contradictie cu aceasta situatie, unul dintre cele mai daunatoare fapte (si, totusi, inca inconstient de frecvent uzitat) il constituie acela de a va “plange” de fostul loc de munca, de “mizeria pecare v-o creau se� i si/sau colegii...”, de “incompetenta si lipsa de profesionalism a managerilor din economia romaneasca, a politicienilor pusi (nu numai) pe furate...” etc. etc. Nimeni si nimic nu va va creea o imagine mai defavorabila decat apelarea la acest gen de “tertipuri ieftine”,



nule si total neavenite!... Finalmente, daca cititorul isi va pune intrebarea: “ Dar ce vrea, de fapt, autorul acestui CV, sa faca si, practic, pentru ce post candideaza?!?...” , rezultanta (refuzul de a va convoca la interviu) va va � , indubitabil, defavorabila... Regula 5: Un CV castigator trebuie sa prezinte rezultate concrete. CV-ul dumneavoastra este un mijloc ideal pentru a va releva, intr-o modalitate dintre cele mai active, rezultatele pe care le-ati obtinut pana in prezent. Cu � ecare prilej care vi se iveste in cardul CV-ului, este recomandail sa nu ezitati in a da o dimensiune relativa lucrarilor pe care le-ati realizat, facilitand sarcina cititorului de a stabili o “scara” prin intermediul careia sa va comensureze performantele. Regula 6: Un CV castigator trebuie sa re� ecte, in mod cat mai � del , experienta dumneavoastra profesionala. Indiferent ca este stabila sau “haotica”, logica sau “in zig-zag”, experienta profesionala a � ecaruia dintre noi trebuie pusa in valoare. In acest sens, spre exemplu, este inutil sa alegeti un CV cronologic daca ati schimbat 12 locuri de munca, dupa cum la fel de inutil este sa alegeti un CV functional in situatia in care ati lucrat numai in domeniul comercial. Pentru ca, asa dupa cum o indica insusi titlul, CV-ul cronologic atrage atentia asupra datelor si a logicii “itinerariului” parcurs de dumneavoastra, in timp ce celalalt tip de CV releva functiile pe care le-ati ocupat de-a lungul timpului (atentie, aceasta in stransa corelatie cu un obiectiv precis si clar stabilit de dumneavoastra si urmat cu � delitate pe parcursul carierei profesionale!). Alte doua tipuri de CV le constituie cel pe domeniul de activitate, respectiv cel care “vinde” experienta pe care o avem intr-un anumit domeniu (constructii, informatica, comercial, etc.) si cel � ash² (numit si micro-CV), respectiv cel care are inscrise succint, intr-o singura pagina, competentele, abilitatile, disponibilitatile si posibilitatile � ecaruia dintr noi. Regula 7: Un CV castigator trebuie sa � e coerent si sa urmeze strategia dumneavoastra de cautare a postului dorit. Experienta demonstreaza ca inca su� cient de multi cautatori (“vanatori”) de locuri de munca isi redacteaza propriul CV independent de multe aspecte semni� cative ale continutului postului de lucru cautat (uneori de ani si ani). In acest sens, elementele pe care le vom inscrie in CV, precum si structura continutului acestuia vor in� uenta decisiv intrebarile pe care urmeaza sa le primim in cadrul interviului. Daca doriti, spre exemplu, un post in domeniul comercial, CV-ul dumneavoastra trebuie structurat in acest sens, domeniul respectiv constituind “� rul rosu” care va “calauzeste de-o viata”. Nu ezitati, in acest sens, sa relevati orice experienta avuta in domeniul comercial, insistand asupra realizarilor avute in



cadrul si pentru � rma (� rmele) in care ati lucrat. Daca, insa, ati ocupat mai multe functii distincte, redactati un CV functional la care adaugati scrisori de recomandare concepute in stransa interdependenta cu postul din domeniul vizat. Si, mai presus de orice, evitati sa trimiteti (direct si/sau, mai ales, indirect, prin intermediul unor prieteni, cunostinte etc.) mai multe CV-uri la...una si aceeasi � rma!... Regula 9: Un CV castigator trebuie sa aiba o forma de prezentare impecabila. Subliniem necesitatea acordarii unei importante deosebite: calitatii hartiei utilizate pentru tehnoredactarea CV-ului; formei si dimensiunii caracterelor alese pentru tehnoredactare; corectitudinii gramaticale a exprimarii (ortogra� ei); formei de prezentare a continutului (alinierea si delimitarea spatiala a paragrafelor); etc. Regula 10: Un CV castigator trebuie sa � e bine “acompaniat” (sa aiba atasate, intotdeauna, scrisori de recomandare extrem de favorabile, precum si copii ale unor diplome, ceti� cate,atestate, autorizatii, etc. obtinute). Daca scrisoarea (scrisorile) de referinta au un continut “subtire” si/sau defavorabil dumneavoastra, dupa prima lecturare aveti 99,9% sanse sa � ti eliminat din competitie. Si inca un lucru, aparent nu in sarcina dumneavoastra: o scrisoare de recomandare cu greseli ortogra� ce, de� citar conceputa si/sau chiar cu exprimari gramaticale greoaie, eronate etc. va va elimina a priori!... Dupa cum in orice afacere, clientul nu este raspunzator de propriile-i erori, tot asa si o scrisoare de recomandare de o asemenea factura, indiferent de cine va � semnata, va “proiecta” o “lumina” defavorabila asupra dumneavoastra. Si sa � ti convinsi ca greseala nu apartine semnatarului, ci celui care o accepta!... O scrisoare de recomandare nu face decat sa anuleze rapid si de� nitiv sansele candidatului. Iata de ce consideram util sa subliniem si importanta acestor aspecte ale continutului scrisorilor de recomandare care, prin realul profesionalism al elementelor incluse, al formularilor uzitate etc., este de natura sa confere un plus calitativ substantial CV-ului si dosarului de candidatura.

2. Rubricile unui CV castigator La ce �i/sau pentru ce ne serve�te un CV ? Mul�i dintre noi ar � tenta�i s� cread� c� CV-ul este documentul necesar a � prezentat numai în situa�ia depunerii unui dosar de candidatur� în vederea ocup�rii unui post. În realitate îns�, un CV este elaborat pentru a servi cel pu�in urm�toarelor �ase destina�ii:

· angajare temporar� pe perioada vacan�elor; · prezentarea la agen�ii (centre) de recrutare, în vederea antren�rii unor

viitoare poten�iale angaj�ri;



· în situa�iile în care complet�m o aplica�ie de candidatur� pentru ob�inerea unei burse pentru un ciclu de preg�tire tip master �i/sau studii aprofundate/ specializate, etc.;

· prezentarea propriei persoane în scopul propunerii unor viitoare poten�iale (oportunit��i de) afaceri, consultan�e etc.;

· elaborarea planului de afaceri, în scopul ob�inerii unui credit; · elaborarea dosarului de candidatur� pentru ocuparea unui post scos la

concurs. Iat�, a�adar, contextul în care, în cele ce urmeaz� vom aborda, (sper�m) cât mai detaliat, � ecare rubric� a unui CV, apelând chiar la prezentarea unor elemente comparative între diferite “stiluri” de concep�ie, redactare �i prezentare a acestei “c�r�i de vizit�” fundamental� pentru acceptarea �i favorizarea demersului spre reu�it� al oric�ruia dintre noi. CURRICULUM VITAE. Este, cu caracter imperativ, necesar� men�ionarea acestui titlu ? În general, nu. Aceasta, întrucât, a�a cum experien�a o demonstreaz�, unii cititori (�i nu numai) de CV-uri sunt, adeseori, agasa�i de respectiva men�iune. În acest context, date � ind condi�iile de utilizare a unui CV �i prezentarea con�inutului s�u, exist� foarte pu�ine riscuri ca cineva s� se în�ele asupra naturii documentului în cauz�. În mod evident, nu înseamn� c� dac� cineva înscrie, înc� din debut, titlul în cauz�, este, a priori, eliminat. Dar, conform uzan�elor, este preferabil (chiar recomandabil) s� nu se înscrie, în antetul paginii de debut, titulatura Curriculum Vitae. Prima “caset�” (rubric�) a unui CV este, frecvent, întâlnit� sub denumirea “DATE PERSONALE”. Acestea includ (se refer� la): numele �i prenumele autorului; adresa; num�rul postului telefonic; vârsta �i/sau data na�terii; na�ionalitatea �i cet��enia; starea civil� �i situa�ia familial�; (eventual, func�ie de solicit�ri) starea s�n�t��ii; situa�ia militar�; etc. Numele �i prenumele. Acestea trebuie s� � gureze în antetul CV-ului. Este recomandabil (atât în sistemul francez, spre exemplu, cât �i în cele anglo-saxon �i american) ca ordinea s� � e prenume - nume. Spre exemplu, este preferabil s� completa�i în CV Dan POPESCU, în loc de POPESCU Dan. Experien�a demonstreaz� c� este recomandabil ca ini�iala prenumelui s� se scrie cu majuscul�, restul literelor cu minuscule; în cazul numelui, este recomandabil ca acesta s� � e redactat cu majuscule. Subliniem faptul c� este cel pu�in “nepoliticos” s� scriem, spre exemplu, numele �i prenumele într-o form� abreviat� (D. POPESCU sau D. P. POPESCU), întrucât cititorul nu va putea avea nici o “imagine” asupra a ceea ce înseamn� “D” sau “D.P.”… În situa�ia în care cel care redacteaz� CV-ul are un prenume ce poate � interpretat ca “mixt” - indiferent de na�ionalitate - (spre exemplu, Ani, Bebe, Claude, Cristophe, Dany, Dominique, Theo etc.), este preferabil s� se precead�



înscrierea acestuia (ca �i a numelui, de altfel) cu literele: Dl., D-na sau D-ra (în limba român�); M., Mme sau M-elle (în limba francez�); Mr., Mrs. sau Ms.(în limba englez�). Subliniem, îns�, c� aceste cazuri sunt destul de rare �i, drept consecin��, nu au caracter uzual. Dac� redactantul CV-ului este de sex feminin, este recomandabil s� se înscrie numele cel mai recent uzitat; spre exemplu, nu serve�te nim�nui �i la nimic s� scrie�i Daniela-Oana POPESCU (IONESCU-ROSIIANU). Dac�, înainte de c�s�torie, v-a�i numit POPESCU �i, de luni sau ani � gura�i înscris� în acte IONESCU-ROSIIANU (sau invers), numele dobândit de la na�tere nu mai necesit� a � înscris. Dac�, îns�, a�i lucrat, pân� în prezent, sub numele avut înainte de c�s�torie, acesta va trebui înscris în CV-ul dumneavoastr�. �i înc� un am�nunt deloc lipsit de importan��: nu “în� ori�i” (“îmbrobodi�i”), nu “dantela�i”, nu “îngro�a�i”, nu sublinia�i etc. numele �i prenumele dumneavoastr�, deoarece risca�i s� l�sa�i o impresie cel pu�in dubioas� asupra “gusturilor” dumneavoastr�. Spre exemplu, este mai oportun s� scrie�i, pur-�i-simplu, Dan POPESCU, decât DAN POPESCU sau DAN POPESCU. Adresa. Indica�i adresa dumneavoastr� într-o manier� cât mai complet� posibil �i evita�i abrevierile. Precizarea codului po�tal al str�zii, al celui al localit��ii, precum �i al o� ciului po�tal la care sunte�i arondat constituie tot atâtea “semne” de respect suplimentar fa�� de cititor, îndeosebi prin facilitarea contact�rii dumneavoastr� prin intermediul unei expedi�ii po�tale. Spre exemplu, o adres� complet� poate avea urm�toarea structur� (con� gura�ie): 71 482 - Str. Compozitorilor nr. 73, Bl. B.18, Sc.3, Et.6, Ap.109, O.P. 15, Sector 1, 7 000 Bucure�ti, România. Este util s� remarca�i faptul c� înscrierea majusculelor �i a minusculelor este constant uniform� (spre exemplu, nu scrie�i: str. Compozitorilor Nr. 73, bl.B.18, Sc.3,et.6, ap.109, Sect.1, 7 000 Bucure�ti). De asemenea, în contextul celor men�ionate, reamintim c�, în formele de prezentare a CV-ului în limbile francez� �i englez�, num�rul de referin�� al imobilului situat pe strada unde locui�i se înscrie înaintea denumirii str�zii, dup� care urmeaz� speci� carea codului (alfa-)numeric po�tal �i denumirea localit��ii, în ordinea �i forma redate în exemplele urm�toare: 101, rue Blomet, 75112 Paris; 739-B Somer� eld Street, London SW9 4LH. De asemenea, este recomandabil ca denumirile str�zilor �i, respectiv, cele ale localit��ilor, al�turate codurilor alfa-numerice aferente, s� � e înscrise pe acela�i rând. Num�rul postului telefonic (Telefon, Fax, E-mail etc.). Acesta se va înscrie, la fel ca �i adresa, cât mai complet posibil, nel�sând interlocutorului “ocazia de neuitat” (!!! …) de a presupune (ghici) �i/sau de a se informa asupra codului ��rii �i localit��ii dumneavoastr� de re�edin��. Spre exemplu, pute�i scrie: +40.1. 322.49.50 �i nu: (1)322.49.50. Men�ion�m faptul c� semnul “+”



reprezint� simbolizarea accesului codului numeric al ��rii din care sunte�i apelat la telecomunica�iile interna�ionale. Dac� CV-ul dumneavoastr� face apel �i la adresa profesional�, înseamn� c� sunte�i “de g�sit”, pe durata întregii zile, la serviciu, respectiv crea�i imaginea unui poten�ial angajat a� at mereu în activitate, ceea ce este de natur� s� v� poat� oferi certe avantaje asupra contracandida�ilor. Vârsta �i/sau data na�terii. Foarte multe � rme prefer�, pentru angajare, persoane cu vârsta cuprins� între 25 �i 35 ani. Prejudec��ile referitoare la vârsta maximal� a candida�ilor trebuie “învinse” cu mult tact �i diploma�ie, deoarece nimeni nu v� oblig� s� înscrie�i, în CV, vârsta pe care o ave�i ! Eventual, pute�i înscrie vârsta sau data na�terii dumneavoastr� în � nalul CV-ului, în rubrica “Diverse”. CV-ul are, ca scop prioritar, acceptarea accesului dumneavoastr� la �i pentru interviu. A�adar, dac� aprecia�i c� nu sunte�i avantajat (�i) din acest punct de vedere, nu înscrie�i vârsta sau data na�terii în CV-ul dumneavoastr� �i l�sa�i pentru interviu demonstrarea realelor capacit��i �i/sau disponibilit��i profesionale de care dispune�i. Iar dac�, totu�i, v� decide�i s� înscrie�i în CV data na�terii dumneavoastr�, face�i acest lucru in extenso, în maniera: 26 februarie 1979 (este mai “relevant” decât 26.02.1979 sau 26/02/79). Na�ionalitatea �i cet��enia. Este inutil s� indica�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� în situa�ia în care aplica�i pentru un post la o � rm� persoan� juridic� român� �i/sau a� at� pe teritoriul ��rii noastre. Ca regul� general�, este recomandabil s� men�iona�i na�ionalitatea �i cet��enia dumneavoastr� numai dac� acest fapt v� poate conferi un atu pentru postul la care aspira�i. Starea civil� �i situa�ia familial�. Exist� situa�ii în care, din necunoa�tere, anumi�i candida�i sunt, deja, “specializa�i” în a se “autodistruge” prin intermediul acestei rubrici, apelând la formul�ri de genul: “V�duv, tat� a patru copii a a�i în între�inerea subsemnatului” sau “Divor�at�, mam� a �apte copii” … Evident, exager�m pu�in ! … Dac� aprecia�i c� situa�ia dumneavoastr� familial� constituie un atu pentru ob�inerea postului mult dorit, men�iona�i-o. Nu este mai pu�in adev�rat faptul c�, din motive relativ facil de explicat, anumite � rme prefer� angaja�i c�s�tori�i (�i, de regul�, b�rba�i) �i/sau cu domiciliul în localitatea de re�edin��. Alte � rme impun restric�ii în ceea ce prive�te vârsta maximal� a candida�ilor, pro� lul studiilor absolvite etc. Cert este faptul c� �i acestei rubrici, aparent “banale”, trebuie s� i se acorde, asemenea tuturor celorlalte, o importan�� major�. Astfel, este cel pu�in hilar s� cite�ti, în CV-ul unui candidat: “ C�s�torit cu un copil de treisprezece ani”, “Rec�s�torit de trei ori cu cinci copii minori” sau “Divor�at cu trei copii”!!! ... In acest sens, apreciem c� este mult mai util �i/sau oportun s� înscrie�i în CV-ul dumneavoastr�, într-o asemenea conjunctur� “Celibatar(�)” �i, astfel,



ve�i elimina multe alte posibile “interpret�ri”. Dac� sunte�i desp�r�it(�), f�r� a � divor�at(�), este preferabil s� înscrie�i în CV “C�s�torit(�)”. Într-un alt caz, dac� ave�i, spre exemplu, peste 50 ani, este recomandabil ca, în rubrica destinat� situa�iei dumneavoastr� familiale, s� ad�uga�i, st�rii civile, faptul c� ave�i doi copii majori (eventual, c�s�tori�i) �i încadra�i în munc�. Aceasta poate constitui o dovad� în plus asupra disponibilit��ii dumneavoastr� întrucât nu ave�i, legal, obliga�ia de a v� mai ocupa de cre�terea �i/sau de îngrijirea respectivilor copii �i dispune�i, suplimentar, de o situa�ie � nanciar� stabil� (fapt care, la rândul s�u, poate releva c� nu ve�i solicita, prea curând, major�ri salariale! …). �i înc� (aparent) un am�nunt: nu descrie�i, la “situa�ia familial�”, num�rul apartamentelor, caselor, vilelor, autoturismelor etc. a� ate în proprietate privat� �i/sau al sumelor (poten�ial) a� ate în conturile dumneavoastr� bancare ! … În concluzie, este recomandabil s� re�ine�i c� nimeni �i nimic nu v� poate obliga s� descrie�i, în cuprinsul CV-ului, cu maximum de detalii, aspecte con� den�iale ale situa�iei dumneavoastr� familiale. În cadrul interviului ve�i avea oportunitatea de a releva, în func�ie de interesele urm�rite, anumite elemente care pot constitui atu-uri pentru via�a (�i/sau mobilitatea) dumneavoastr� profesional� ... Starea s�n�t��ii. Înscrie�i aceast� rubric� la “Date personale” sau la “Diverse”, numai dac� vi se solicit� �i/sau dac� ea este în avantajul dumneavoastr�. Este recomandabil s� nu scrie�i “foarte bun�”, ci “excelent�”, diferen�a de nuan�� ind perceptibil în avantajul dumneavoastr�. De asemenea, nu face�i eroarea de a înscrie, la aceast� poten�ial� rubric� din CV, lucruri de genul: “Operat la stomac de patru ori”, “Cardiopatie ischemic� nedureroas�” sau “Hepatit� cronic� evolutiv� cu simptom neuro-vegetativ distro� c pe partea occipital� stâng�”!!!… Chiar dac� unii candida�i recurg la aceste men�iuni din dorin�a de a impresiona favorabil (adeseori, mai mult în sens de mil�, decât de îng�duin��), reac�ia rezultant� le va � total defavorabil� … O alta “caset�” a CV-ului se refer� la FORMAREA PROFESIONAL� �i are, dup� cum arat� �i denumirea, importantul rol de a releva �colile (în sensul generic al cuvântului) pe care le-a�i absolvit, precum �i diplomele aferente ob�inute. Este recomandabil ca etapele form�rii dumneavoastr� profesionale s� � e înscrise în CV în ordinea cronologic� invers�. Evita�i s� descrie�i, cu lux (exagerat) de am�nunte, toate cursurile, specializ�rile, cali� carile, autorizarile, atestarile, etc. absolvite. În � nalul acestei “casete” sau marcat� distinct, pute�i înscrie o rubric� intitulat� “Obiective profesionale”. Acorda�i, îns�, o maxim� aten�ie (în sens de rezerv� ! …) înscrierii, din dorin�a de “a ar�ta c� �ti�i ce vre�i”, a unor obiective profesionale mult prea precise, deoarece acest fapt ar putea genera, cel pu�in, � e “închiderea u�ilor” (recrutorul va ezita s� propun� posturi la care nu dori�i s� accede�i ! …), � e “deprecierea” dumneavoastr� (în



cazul în care un CV este “arhivat” de c�tre respectiva � rm� pentru câteva luni sau chiar un an, în a�teptarea unui moment “favorabil”, dac� a�i evoluat, între timp, pe planul obiectivelor profesionale, risca�i s� nu mai corespunde�i cu persoana pe care a�i descris-o ! …). Obiectivul profesional (Obiectivul de cariera/ obiecivul pentru pozitia solicitata):

- Pentru locurile de munca cu program redus sau pentru diversele colaborari obiectivul de cariera nu este esential. El ofera totusi angajatorului o idee despre ce ai de gand sa faci.

- Pentru slujbele permanente, pe baza de contract de munca, obiectivul personal pentru postul vizat este esential.

- ”Obiectivul de cariera” se intinde pe o perioada mai mare de timp, in timp ce obiectivul personal pentru postul vizat se refera la primii pasi pe care ii vei face in organizatie.

- Obiectivele trebuie formulate in termeni de genul “ce poti sa faci pentru un angajator” si nu “ce poate angajatorul sa faca pentru tine”.

- Obiectivul trebuie formulat dupa locul de munca pe care il vrei acum, sau dupa aria in care vei lucra.

EXPERIEN�A PROFESIONAL�. Aceasta sectiune este poate cea mai importanta sectiune a CV-ului. Sectiunea va oferi o imagine concisa asupra cali� carilor si experientei tale tinand seama de obiectivele declarate de tine. Aici vrea orice angajator sa ajunga cand citeste un CV. In aceasta sectiune angajatorul va regasi in tine persoana ideala pentru postul pe care il ofera, va regasi avantajele competitive pe care le pui la dispozitie. În majoritatea cazurilor, acest “capitol” al CV-ului îi “însp�imânt�” �i îi face s� “tremure” pe tineri, îndeosebi pe recen�ii absolven�i ai studiilor liceale/ profesionale/universitare. Într-un asemenea context, printre cel mai frecvent întâlnitele întreb�ri pe care tinerii (�i) le pun atunci când trebuie s� completeze datele referitoare la experien�a lor profesional�, men�ion�m: “Ce pot s� scriu eu aici, dac� abia acum am terminat scoala profesionala/liceul/facultatea?! …”; “Cum trebuie s� procedez pentru a-i ar�ta interlocutorului c�, de�i nu am o (bogat�) experien�� profesional�, �tiu s� fac multe lucruri?! …“; “Nu este mai bine s� … s�rim peste aceast� rubric� de foc a CV-ului nostru?! …“; “Dar dac� am s� scriu altceva ? Ce, chiar �tie cineva tot ce am f�cut eu pân� acum ?! …“; etc. În consecin��, apreciem ca � ind extrem de util� prezentarea unor detalii referitoare la modul de completare a elementelor caracteristice acestei “rubrici” a CV-ului. Experien�a dumneavoastr� profesional� urmeaz� a � înscris� în func�ie de tipul CV-ului elaborat (cronologic, func�ional, crono-



func�ional, etc.). CV-ul cronologic este cea mai acceptata forma pentru sublinierea experientei profesionale. Astfel, dac� apela�i la CV-ul cronologic, este preferabil s� înscrie�i � rmele �i posturile în care a�i lucrat în ordinea invers� a perioadelor aferente; dac� apela�i la un CV func�ional, începe�i cu func�iile cele mai importante pe care le-a�i de�inut pân� în prezent; etc. În nici un caz s� nu descrie�i �i/sau s� nu comenta�i cauzele eventualelor dumneavoastr� e�ecuri sau motivele pentru care a�i schimbat locurile de munc� anterioare. Acestea sunt probleme care v� privesc strict personal �i pot � , eventual, l�murite (la nivel informativ) cu prilejul interviului. Este recomandabil s� înscrie�i �i principalele sarcini �i/sau atribu�ii de serviciu pe care le-a�i avut în decursul carierei dumneavoastr� profesionale �i, în cazuri relevante, rezultatele ob�inute (evident, f�r� a agasa interlocutorul prin performan�ele “excep�ionale” pe care le ave�i ! … ). Nu înscrie�i �i activit��ile dumneavoastr� sezoniere decât în situa�iile în care sunte�i în c�utarea unui prim loc de munca. De asemenea, nu omite�i s� înscrie�i perioadele în care a�i lucrat �i evita�i (pân� la nivel de … interdic�ie !) s� men�iona�i cazurile (înc� destul de frecvente) de genul “… �omer între … �i … 2005” sau “… dat afar� pentru motive disciplinare la … 2008… “. De�i unii autori recomand� înscrierea salariilor avute la precedentele locuri de munc�, apreciem c� aceast� (delicat�) “problem�” nu poate � “solu�ionat�” decât în cadrul interviului. În � ne, nu emite�i preten�ii (exigen�e) în cadrul CV-ului, cu excep�ia situa�iilor în care anun�ul � rmei (v�) solicit� acest lucru. Ne permitem s� (v�) recomand�m “omiterea” total� a oric�ror “a� nit��i” �i/sau “realiz�ri” politice. Acestea nu pot constitui decât apanajul celor “slabi”, respectiv al celor care “alearg�” dup� func�ii �i/sau pozi�ii importante prin intermediul elementului politic. Iar dac� vi se condi�ioneaz� ocuparea unui post de apartenen�a la un anumit partid sau grupare politic�, decizia v� apar�ine ! LIMBI STR�INE. Teoretic, (aproape) toat� lumea este de acord: cine nu st�pâne�te, la nivelul cel pu�in “bine”, dou� limbi str�ine, are extrem de pu�ine �anse s� reu�easc� în afaceri (�i nu numai). Practic, îns�, (înc�) pu�ini tineri con�tientizeaz� importan�a pe care o prezint� cunoa�terea �i utilizarea limbilor str�ine. Mai mult, conform unor “sfaturi” (uneori, chiar “indica�ii de baz�”) primite de la rude, prieteni �i/sau, adeseori - fapt extrem de grav -, chiar de la profesori, unii redactan�i ai CV-urilor î�i … autoapreciaz� cuno�tin�ele de limbi str�ine. În consecin��, responsabilitatea asupra oric�rei (auto)apreceri trebuie s� � e maxim�, pentru c� poten�ialul interviu va � �i cel pu�in o oportun� prim� ocazie de a vi se veri� ca sinceritatea declara�iilor înscrise în CV. Iat� contextul în care subliniem faptul c� din ce în ce mai mul�i recrutori au dobândit “obiceiul” de a rezerva o parte a interviului pentru un dialog în limbile str�ine indicate ca � ind cunoscute de autorii CV-urilor. Este recomandabil s� se renun�e



la “formula” des întâlnit� “Scris; citit; vorbit”, apelându-se la exprim�ri de genul: “Bilingv Francez�/Englez�; Germana - curent; Italiana - cuno�tin�e medii; No�iuni de Spaniol� (debutant)”. De asemenea, este preferabil� evitarea formulelor de tipul “Limbi str�ine înv��ate”, pentru c� multe din lucrurile pe care le-am înv��at odat� le-am … uitat ! … ABILIT��I. În cadrul acestei “casete” este recomandabil s� înscrie�i câteva dintre competen�ele de care dispune�i �i pe care le aprecia�i ca � ind relevante pentru caracterizarea personalit��ii dumneavoastr� (spre exemplu: abilit��i de comunicare interpersonal� �i pentru lucrul în echip�; înalt� capacitate �i disponibilitate pentru efort � zic/intelectual sus�inut; voin�a �i puterea de a � naliza cu succes toate ac�iunile ini�iate; etc.). În situa�ia în care nu a�i rezervat o rubric� special� în cadrul experien�ei dumneavoastr� profesionale pentru cuno�tin�ele de operare PC, este recomandabil s� efectua�i men�iunile de rigoare în cadrul “casetei” Abilit��i. De asemenea, nu ezita�i ca, eventual, în func�ie de capacit��i, s� preciza�i �i faptul c� �ti�i s� “naviga�i” pe Internet. PASIUNI EXTRAPROFESIONALE (HOBBY-URI). Subliniem faptul c� pasiunile extraprofesionale ale candida�ilor relev� multe dintre poten�ialele tr�s�turi de� nitorii ale caracterului acestora. Astfel, un candidat care are, ca pasiuni extraprofesionale, c�l�ria, natura �i �ahul, este (foarte probabil) un tip vis�tor, nostalgic �i (aten�ie la pericol ! ...) individualist (nu îi place lucrul �i/sau activitatea în cadrul unei echipe). Dimpotriv�, un candidat c�ruia îi plac excursiile montane împreun� cu prietenii, voleiul �i fotbalul (deci, sporturi de echip�), poate denota un caracter foarte sociabil �i comunicativ. În concluzie, este mai mult decât foarte util a acorda o maxim� aten�ie pasiunilor extraprofesionale, deoarece ele relev�, a�a cum am subliniat, multe dintre poten�ialele tr�s�turi de personalitate ale redactantului CV-ului. �i, chiar dac� a�i auzit �i/sau a�i fost (“aprig”) sf�tui�i “… cam cum trebuie s� arate pasiunile extraprofesionale …”, � �i dumneavoastr� în�iv�, deci � �i originali �i scrie�i exact ceea ce v� place �i/sau v� �i atrage ! Dar, în acela�i timp, evita�i formul�rile “vagi” de genul “Îmi plac sportul, muzica �i dansul”, indicând cititorului toate detaliile de rigoare (ce ramuri sportive v� plac, ce autori, compozitori �i interpre�i prefera�i ave�i etc.). Pentru simplul motiv c�, indiferent de voin��, mai devreme sau mai târziu, tr�s�turile fundamentale ale caracterului dumneavoastr� vor � depistate ! … REFERIN�E. În general, este de dorit evitarea în�iruirii a mai mult de dou� nume de persoane care pot da referin�e despre dumneavoastr� (este foarte probabil c�, în etapa CV-ului, nimeni nu va solicita referin�ele respective). Formularea „referinte – disponibile la cerere” arata caracterul optional al acestora.



De retinut: – Adaugati numele persoanei care va recomanda daca ea este bine

cunoscuta de catre angajator. El va dori sa va intalneasca datorita prezentei persoanei respective in CV – ul dumneavoastra.

– Persoana aleasa sa-ti dea referintele trebuie intrebata daca accepta folosirea numelui sau in CV. De asemenea trebuie sa te asiguri ce va spune in cazul in care va � contactat telefonic de angajator. Iti va mentiona punctele puternice sau pe cele slabe?

– Dac� nominaliza�i dou� persoane, este foarte util s� le alege�i cu maxim� precau�ie �i grij�. În acest sens, evita�i s� � �i pu�i în situa�ii de genul “F� tu scrisoarea �i eu �i-o semnez !”. Deci, alege�i persoane dispuse s� î�i consume 20-30 minute din timpul propriu pentru a redacta o scrisoare cu “greutate”, poate chiar decisiv� pentru viitoarea dumneavoastr� carier� …

– Fara nume de referinta in CV va trebui sa te “vinzi” singur in fata angajatorului. Trebuie sa stii ca, in general, persoanele care iti dau referintele nu vor � deranjate cu telefoane inutile.

În � ne, dar nicidecum în ultimul rând:

– nu uita�i s� ata�a�i (eventual, func�ie de solicitare) o poz� color în partea din stânga sus a CV-ului dumneavoastr�;

– nu uita�i s� semna�i ceea ce a�i scris (chiar dac� destul de multe persoane spun c� nu este cazul, v� putem demonstra c� �i noi putem face un CV pentru �i în numele dumneavoastr� ! …);

– dac� CV-ul este depus la o mare � rm� (�i este posibil a � “conservat” în a�teptarea unei oportunit��i viitoare) sau la o agen�ie de recrutare, este recomandabil s� îl data�i. Dac�, îns�, el este rezultanta unui anun� publicat într-un cotidian sau într-o revist�, datarea redact�rii sale poate deveni inoportun�.

Nu este nimic infricosator in redactarea unui CV. Nu exista reguli, doar niste puncte de reper. Speram ca aceste sugestii vor � ori s-au dovedit folositoare. Aminteste-ti sa � i concis si la obiect si sa te concentrezi intotdeauna asupra scopului pentru care redactezi CV-ul. Si in general scopul este sa convingi angajatorul ca esti persoana potrivita si ca trebuie sa te invite la interviu. In concluzie, angajatorul are intotdeauna drepatate cand pretinde un CV perfect. Este prima cerinta pentru orice candidat. Fara un CV bun, un candidat poate � sigur ca nu va � chemat la un interviu. Daca ne gandim ca pentru un singur job putem avem un numar foarte mare de aplicatii, atunci calitatea CV-ului va face diferenta dintre un posibil interviu si doar un alt candidat.



În continuare vom prezenta modul de a redacta con�inutul unui CV cronologic. Evident, op�iunea alegerii tipului de CV v� apar�ine, în func�ie de interese �i/sau scopuri vizate. Oricum, regulile de baz� �i considerentele anterior prezentate r�mân valabile pentru oricare tip de variant� �i/sau de “model” (în general, evita�i copierea modelelor!). Model de CURRICULUM VITAE cronologic: Bd. Unirii nr. 123, bl. A1, sc. 1. ap. 3, loc. Buzau, jud.BuzauTel./Fax: 0238/123456. 50 ani; c�s�torit; stagiul militar: efectuatExperien�� profesional�:SC HIDROCONSTRUCTIA SA– Sucursala Siriu (1981-prezent) :Muncitor necali� cat subteran (ian. 1981 – nov. 1981)Am participat la investitia Acumulare SiriuAm executat sub supravegherea unui muncitor cali� cat a operatiilor legate de procesul de productie dispuse de seful de schimb

Mecanic (dec. 1981 – dec. 1983)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern

Miner subteran(ian. 1984 – dec. 1984)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am executat lucrari de copturire a frontului de lucru, la montarea coloanei de aeraj partial, sprijinirea primara conform monogra� ei de armare in zona frontului de lucru, perforarea gaurilor de mina in conformitate cu schema de amplasare a gaurilor dispusa, montarea – demontarea podului de lucru, montarea elementelor prefabricate de radier, armarea si betonarea inelelor de� nitive, camasuielilor privizorii si la turnarea monolitului pentru monolitizarea elementelor prefabricate din beton.

Mecanic(ian. 1985 – sept.1988)Am participat la investitia Acumulare Siriu. Am efectuat lucrari de intretinere curenta, conform prescriptiilor speci� ce � ecarui utilaj; am executat confectii metalice de uz intern.

Sudor (oct 1988 – prezent):Am participat la investitiile:

- Reabilitare retele de distributie apa Brasov; - Canalizare si statie de epurare in com. Bod, jud. Brasov;- Pachetizare retele utilitati Prejmer;



- Canalizare si starie de epurare, com. Maracineni, jud. Buzau - Reabilitare si extindere retea de alimentare cu apa, com.Merei - Reabilitare si amenajare colector canalizare “I” Brasov - Extinderea si dezvoltarea colectorului de ape uzate “ I “ Brasov; - Instalatie produs zapada arti� ciala Predeal; - Pachetizare retele utilitati Prejmer; - Reabilitare, extindere, modernizare retele apa Buzau; - Canalizarea si epurarea apelor uzate in comuna Maracineni, jud

Buzau.Am executat lucrari de sudura cap la cap, bransamente, tip sa; sudura prin electrofuziune in polietilena; lucrari de sudura pe conducte 110 mm; 160 mm; 180 mm; 400 mm; 600 mm

Formare profesional�:Cali� cari: a ) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 01/2007 – WPAR 103012/2007 – Domeniul SD;b) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 02/2007 – WPAR 103013/2007 – Domeniul SRM;c) IT ISCIR INSPECT – BUCURESTI - Autorizatie de sudor PE – HD – speci� c proced. de sudare (WPS) 03/2007 – WPAR 103014/2007 – Domeniul SRS.

Bacalaureat: Liceul Industrial nr 6 Buzau, judetul Buzau promotia 1983

Abilit��i:Limbi str�ine: Engleza - debutantCuno�tin�e operare PC: WORD, Principale tr�s�turi de caracter: dinamism; � delitate; înalt� capacitate de efort; comunicativitate Pasiuni extraprofesionale:Fotbalul, rugby-ul, literatura �i � lmele SF, excursiile în grupReferin�e :Ion CONSTANTINESCU – Sef santier S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu Ion POPESCU – Sef punct de lucru S.C. Hidroconstructia S.A. Sucursala Siriu

CAPITOLUL 3 Scrisoarea de intentie

Un CV trimis catre un potential angajator trebuie intotdeauna insotit de o scrisoare de intentie. Aceasta scrisoare este primul document care va � citit, si pe termen scurt poate � chiar mai important decat CV-ul in sine. Asa ca, scrisoarea de intentie nu este doar un lucru pe care il atasezi CV-ului. Din



contra, aceasta are importanta cel putin egala cu CV-ul si de cele mai multe ori este elementul decisiv pentru o slujba importanta. De asemenea, scrisoarea de intentie este modul principal in care poti sa demonstrezi ca ai inteles cum functioneaza respectiva companie si in ce fel ti se potriveste. In timp ce un CV iti prezinta aptitudinile, o scrisoare de intentie prezinta motivatia ta si disponibilitatea pe care o ai pentru acel post. Asa ca putina atentie in scrierea scrisorii poate sa iti aduca un interviu si o sansa buna de a obtine slujba. De retinut:

- Scrisoarea de intentie trebuie adresata � ecarei companii in parte (evita sa trimiti aceeasi scrisoare de intentie tuturor companiilor la care aplici). In primul rand, adreseaza-te cuiva. Daca stii numele angajatorului sau directorului de Resurse Umane e bine. Daca nu, a� a-l! Un telefon la � rma poate sa rezolve acesta problema. In acest fel, vei demonstra atat respect fata de persoana si compania respectiva, dar si faptul ca esti interesat in mod deosebit de acel post;

– Scrisoarea de intentie nu trebuie sa contina informatiile din CV – Asemeni CV-ului, redacteaz-o intr-un stil clar si concis; – Prin continutul acesteia trebuie scoasa in evidenta relevanta aplicatiei.

Incearca sa faci inevitabila invitatia la interviu. Evidentiaza nivelul de pregatire, calitatile si experienta care face din tine candidatul potrivit.

– Termina intr-o nota pozitiva, mentionand ca iti doresti sa primesti un raspuns din partea companiei sau a organizatiei.

– Foloseste un format A4, pe o singura pagina care sa contina un text de 3 sau 4 paragrafe.

In general, structura paragrafelor este cam aceeasi. Acest lucru nu inseamna ca toate scrisorile trebuie sa � e la fel. Prin urmare, incearca sa respecti si tu aceasta structura:Primul paragraf – mentioneaza pentru ce post aplici si de ce crezi tu ca esti cel mai bun candidat pentru acel post. Nu face o introducere pompoasa sau prea lunga pentru ca va plictisi. Tinteste concizia in acest prim paragraf.Al doilea paragraf – ofera detalii despre cum poti sa contribui in cadrul companiei. Explica de ce esti interesat de un astfel de post si ca stii deja despre ce e vorba. Arata ca stii destul de multe despre companie si ca le porti un mare respect.Al treilea paragraf – scrie despre telurile tale legandu-le de domeniul companiei si de postul pentru care vrei sa aplici. Totusi, nu incerca o formulare gen “caut o pozi�ie unde abilit��ile mele s� � e folosite �i recunoscute la adevarata valoare”, pentru ca risti sa pari infatuat si ca angajatorul sa treaca peste aplicatia ta, in ciuda faptului ca esti un om valoros.



Ultimul paragraf ar trebui sa contina actualul tau loc de munca ( daca este cazul ), un numar de telefon, orele intre care poti � gasit cu usurinta. La � nal, pastreaza tonul o� cial al scrisorii si foloseste drept formula de incheiere: “Cu sinceritate,” sau “Al/A dumneavoastra cu stima,.........”– Nu este greu sa realizezi o scrisoare de intentie, asa ca investeste putin timp in scrierea ei si poti avea bene� cii enorme. Va prezentam aici un model de scrisoare de intentie dupa care va puteti ghida, spatiile punctate le completati d-voastra.

MODEL de scrisoare de intentie

D-lui/D-nei:.................................Adresa:......................................Data:...................................

Stimate(a) Domn/(Doamna),

Va contactez in legatura cu posibilitatea de angajare in cadrul � rmei ......... . Recent am observat anuntul dvs. pentru un post de .................... . Am absolvit de curand liceul/scoala profesionala/facultatea de ....................... din cadrul …........................... . Interesul meu in ceea ce priveste ocuparea acestui post rezulta nu numai din faptul ca am studiat disciplinele necesare ocuparii postului in cadrul liceului/scolii profesionale/facultatii, dar si din experienta mea de .... ani. Din cate puteti vedea in CV-ul alaturat, am lucrat in calitate de ...................... la ...................... . O parte din responsabilitatile mele era sa …................ . Mi-ar face placere sa am un interviu cu .......................... pentru acest post sau orice alte posturi pe care le aveti pe acest domeniu (….........................).Sper ca veti considera pregatirea mea potrivita si astept cu nerabdare sa va telefonez in ziua de ...... pentru a discuta aceasta posibilitate. Al Dvs.

FII ATENT!– Trimite scrisoarea in original si nu copii cu aspect de reproducere in

masa. – Pastreaza o copie a scrisorii. – Contacteaza telefonic, in cel mai scurt timp, persoana careia i-ai adresat

scrisoarea. Asta in cazul in care nu te-a contactat din proprie initiativa. – Poti sa concepi si sa folosesti scrisori cu antet si carti de vizita

personalizate. Daca nu poti sa le realizezi singur, apeleaza la un profesionist. Efectul obtinut asupra angajatorului va � cel de seriozitate si profesionalism.



– Tiparirea scrisorii trebuie sa � e de calitate. Va avea aceeasi forma ca si CV-ul (aceeasi hartie si gra� ca!!). Dispozitia in pagina, marginile, forma gra� ca � nala sunt foarte importante. Veri� ca claritatea, tonul abordat, acuratetea. Veri� ca scrierea cuvintelor, punctuatia, gramatica.

– Trimite scrisoarea si CV-ul intr-un plic mare, care sa nu indoaie hartia.

CAPITOLUL 4 Prezentarea la Interviul pentru Angajare Interviul constituie, cu siguranta, etapa cea mai importanta pe care trebuie sa o „depasasca” („promoveze”), cu succes, orice candidat la ocuparea unui post. Aceasta cu atat mai mult cu cat el nu mai poate � , exclusiv, rezultanta „contactului” scriptic cu aplicantul (urmare a analizarii si acceptarii CV-ului, scrisorii de motivatie si scrisorilor de referinte), ci se bazeaza, prioritar, pe atenta si extrem de exigenta interpretare a comportamentelor verbal si non-verbal ale candidatului. In acest context, invatarea, pana in cele mai mici detalii, a tuturor „mecanismelor” util a � utilizate cu prilejul unui interviu, este de o importanta vitala pentru orice candidat. Conform unor autori, „... interviul este o intrevedere intre doi oameni: reprezentantul companiei si candidatul...” sau „o discutie intre doua persoane, in scopul de a ajunge la o intelegere”. In literatura de specialitate din Romania, interviul este sumar abordat si/sau tratat, apreciindu-se spre exemplu, ca „ ... isi propune doua scopuri: sa informeze pe candidat asupra intreprinderii, postului vacant si cerintelor acestuia; sa dea posibilitatea candidatului sa prezinte informatii cat mai ample privind trecutul sau profesional si aspiratiile sale in perspectiva”. Dincolo de de� nitii si orice fel de interpretari, un lucru esential nu poate trece neobservat: informatiile fragmentare, fragmentate si/sau chiar lipsa de informatii in ceea ce priveste pregatirea si sustinerea unui interviu profesional constituie cauza primordiala a esecului inregistrat la angajare. Nu de putine ori, experienta a dovedit ca foarte multe persoane (si culmea, mai ales tineri!...) nici nu indraznesc sa creada ca pot exista atat de multe detalii referitoare la regulile necesar a � respectate in comunicarea verbala si non-verbala interpersonala si, in caz particular, cu prilejul unui interviu. Asadar, in cele ce urmeaza, prezentam numai cateva din cele mai importante aspecte necesar a � solutionate in contextul pregatirii si sustinerii unui interviu pentru angajare. Evident, scopul il constituie atat expunerea, cat si (mai ales) exempli� carea unor principii recomandabil ( a se citi ...”OBLIGATORIU”!...) a � respectate in pregatirea si prezentarea la un interviu, astfel incat greselile datorate necunoasterii „ritualului interviului„ sa poata � , la maximum, evitate. Pentru ca, in ultima instanta, mentalitatea pe care trebuie sa o cream, sa o avem si sa o dezvoltam in � ecare din noi nu poate � decat cea speci� ca invingatorului!... Cu toate riscurile implicate!...



Scopurile principale urmarite cu prilejul interviului de recrutor(i), in cazul � ecarui candidat, constau in:

• veri� carea posibilitatilor, disponibilitatilor si performantelor individuale; • „comensurarea” si/sau testarea pro� lului moral, motivatiei si atitudinilor

(inclusiv in situatii-limita); • testarea capacitatii si a modalitatilor speci� ce de a furniza si de a recepta

informatii in si din mediul ambiental; • oferirea posibilitatii de a demosntra capacitatea de a lucra (si, indeosebi,

de a comunica e� cient) cu se� i si cu subordonatii; • testarea disponibilitatilor si a aptitudinilor de a introduce noul in

activitatea curenta si de perspectiva; • testarea capacitatii si a modalitatilor de a solutiona eventualele

„distorsiuni” si/sau con� icte intervenite in activitatile cotidiene; • testarea „suportabilitatii” esecului si a victoriei, mai ales prin prisma

interpretarii comportamentelor exteriorizate; etc. Cum sa � m cei mai buni la interviu O data stabilite si aceste (doar aparent) ultime detalii, iata-ne, in sfarsit gata sa „infruntam” orice obstacol, pentru ca a sosit... „ziua cea mare”, respectiv ziua in care trebuie sa ne prezentam la interviu... Zambetul, tonusul vioi, „pofta” permanenta de viata, optimismul, privirea „limpede” si deschisa, postura dreapta (chiar „semeata”, dar nu cu ... „nasul pe sus!”...si/sau rigida) a corpului, cu alte cuvinte „aerul” proaspat si sanatos, datator de sperante si denotand incredere in sine (si, nicidecum, acel tip de „increzut” atat de „familiar” si... dezagreabil!...), constituie tot atatea cerinte de baza ale „prezentei” noastre „scenice” atunci cand va trebui sa „atacam” momentele interviului ... in acelasi context, va � imperativ necesar sa stim sa:

• � m „curtenitori” (dar nu... lingusitori), amabili si mereu la dispozitia interlocutorului, lasandu-ne, uneori, mai ales atunci cand simtim ca situatia o impune, chiar putin... (aparent) exploatati!... ;

• apelam si utilizam, e� cient, atat tehnicile de comunicare (intrebarile, ascultarea activa, reformularile si relansarile etc.), cat si cele 10 elemente de baza ale mecanicii exprimarii (volumul; debitul; articularea; in� exiunea; intonatia; accentul; ritmul; mimica si gesturile; privirea; pauzele);

• vorbim cu maximum de seriozitate, nelasand loc nici unor neclaritati, confuzii, si/sau „interpretari”;

• spunem, intotdeauna, adevarul si sa � m cat se poate de sinceri, fara teama de a risca si/sau de a pierde ceva!...;

• ne controlam stresul, emotiile etc.; • comunicam non-verbal (mare atentie la mimica faciala, la postura

corpului si, in mod deosebit, la cea a bratelor si a picioarelor, la sensul si semni� catia deplasarii privirii – etc.);



• acceptam ca decizia � nala apartine, in exclusivitate, intervievatorului si nu noua!... Decizia noastra poate incepe sa aiba caracter de valabilitate numai dupa ce ne-a fost comunicat punctul de vedere al intervievatorului si am primit oferta de angajare. Subliniem acest lucru deoarece, nu in putine situatii, candidatii respinsi recurg la cele mai „neortodoxe”, „necatolice”, dubioase etc. „metode” pentru a rein� uenta decidentii si/sau (chiar) pentru a se razbuna pe cei care au facut parte din comisie;

Indiferent de faptul ca este vorba despre una sau mai multe runde ale interviului, durata � ecarei intrevederi se incadreaza, de regula, in maximum 30 – 40 de minute. In fata noastra se vor putea a� a, (tot) de regula, trei persoane, care vor avea ca sarcina interpretarea urmatoarelor trei roluri (atitudini) esentiale:

• rolul amabilului; • rolul agresivului; • rolul indiferentului;

De asemenea, din motive strict subiective, este recomandabil ca din comisia de intervievatori sa faca parte atat femei, cat si barbati, pentru a se elimina eventualele (si, pe alocuri, normalele) suspiciuni legate de alegerea unei candidate mai „oachese” si/sau a unui candidat mai „chipes”!... in acest context, este recomandabil ca, prioritar, intrebarile mai „delicate” sa � e formulate in binom „femeie-femeie” si „barbat-barbat”, mai ales in situatii-limita impuse candidatilor si/sau in „momente-cheie” ale interviului.Amabilul din comisia de intervievatori va � , intotdeauna, surazator, binevoitor si intru-totul de acord cu tot ceea ce vom spune... Nu ne va contrazice sub nici un motiv si ne va incuraja, intotdeauna, aprobator, denotand un pozitivism adeseori alarmant!... Reactiile sale verbale vor � , de regula, exempli� cate prin exprimari de genul: „Aveti perfecta dreptate!...”; „Asa este, sunt total de acord cu punctul dumneavoastra de vedere!...”; „Constat, cu maxima satisfactie, ca avem puncte de vedere comune si, adeseori, identice! Este chiar impresionant sa mai poti intalni si astfel de oameni!...”. Acesta ne va intrerupe foarte rar, eventual pentru a sublinia ca...nici el, ca si noi, nu este de acord cu cutare sau cutare punct de vedere, etc!... Nu vom putea observa nici cea mai mica si/sau semni� cativa „umbra” de dezacord pe chipul sau in si prin vorbele si atitudinile sale. In fata acestui „personaj” va trebui sa dam dovada, constant, de maximum de „stapanire de sine”, dovedind, mai presus de orice, ca stim „lectia” si nimic, dar absolut nimic nu ne va putea abate de la drumul nostru „triumfal” vizand indeplinirea scopurilor si/sau a obiectivelor propuse. La amabilitate vom raspunde, in mod obligatoriu, cu amabilitate (atentie, insa, la excesele de amabilitate!...). Agresivul este, cu siguranta, cel mai interesant, dar si cel mai... contestat si „nesuferit” rol (cel putin pentru intervievat). Agresivul ne va putea pune cele



mai indiscrete intrebari, dupa cum va putea aborda cele mai „ofensive” atitudini comportamentale... Spre exemplu, ne poate pune intrebari de genul: „Ce credeti ca va diferentiaza de ceilalti candidati?” (raspunsul recomandabil a � utilizat are forma: „Poate doar mai puternica dorinta de a reusi si increderea in mine! Dar, deoarece nu ii cunosc, nu pot formula un raspuns exact la ceasta intrebare! Ramane ca diferentierile sa � e facute de dumneavoastra, urmare a testarii � ecaruia dintre noi!...”); „Nu credeti ca sunteti prea tanara pentru a ocupa un post de o asemenea importanta?!!... Mai mult, daca sunt mai atent (sic!!!... - n.a.), constat ca sunteti si fata si necasatorita!... Poate peste un an sau doi va veti casatori, veti face unul sau doi copii si... adio!... Cred, mai degraba, ca doriti sa va jucati cu noi si sa va gasiti, prin intermediul � rmei noastre, o rampa de lansare pentru viitoarele activitati! ...” (intr-o astfel de situatie, este recomandabila adoptarea urmatorului comportament: calm, stapanire de sine si perfecta utilizare a tehnicilor de comunicare. Sa nu uitam ca la o agresiune nu se rapunde, niciodata, cu o agresiune!... Drept urmare, putem raspunde, spre exemplu, in maniera urmatoare: „Cred ca am gresit venind la interviu!... Sunt, realmente, surprinsa ca abia acum realizati faptul ca sunt fata si absolut sincer, nu imi amintesc impunerea, prin anuntul dumneavoastra, a vreunei restrictii referitoare la sexul candidatilor. Mai mult, casatoria si copii constituie probleme extra-profesionale si strict private, asa ca nu vad de ce si, mai ales, cum asemenea situatii pot impieta asupra rezultatelor mele profesionale!... Dar, pentru a reveni la subiectul deschis de dumneavoastra referitor la ... - ...si se continua cu problematica supusa initial discutiei profesionale ... - ); „Cam ce salariu ati astepta de la noi?!...” (la o asemenea intrebare, multi candidati comit eroarea fundamentala de a preciza o anumita suma, � e in valuta, � e – cam rar – in lei!... Un raspuns de genul: „400$/luna” sau „1600 lei/luna!” dublat de motivatia „ ... Da, cred ca mi-ar � su� cient pentru a duce un trai decent! ...” nu poate decat sa genereze ... „avalansa” de intrebari care urmeaza: „De ce atat si nu mai mult sau mai putin?!”; „Nu credeti ca va subapreciati cerand doar atat?!?...”; etc. Prin asemenea genuri de raspunsuri, candidatii vor releva accentul prioritar pe care il acorda satisfacerii doleantelor personale, in detrimentul intereselor � rmei solocitoare. Iar interpretarile care vor urma sunt facil previzibile!... In schimb, daca vom formula un raspuns in forma: „Pentru inceput, sunt convins ca veti � de acord cu suma de ... - se precizeaza nivelul orientativ existent pe piata fortei de munca in momentul respectiv - , suma care sa poata corespunde indeplinirii sarcinilor mele de serviciu si care, ulterior, sa se transforme sintr-un cost intr-o investitie pentru � rma dumneavoastra! Evident ca, dupa o perioada de proba a carei durata o apreciati oportuna, in functie de aportul meu la realizarea obiectivelor echipei din care voi face parte, vom putea renegocia termenii salariali!... Mai ales ca, sunt convins, din acel moment, transformarea costului salarial in investitie se va � produs de mult!...”, sansele noastre de reusita vor



� indubitabil si substantial majorate...). In concluzie, agresivul trebuie „tratat” cu calm, chiar cu foarte mult calm si stapanire de sine, raspunsurile noastre respectandu-ne, � del, personalitatea si � ind formulate in functie de elementele certe pe care le cunoastem aferent conditiilor de desfasurare a concursului pentru ocuparea postului. Siguranta denotata prin raspunsurile noastre va � de natura sa modi� ce, foarte curand, atitudinea agresiva a interlocutorului nostru... Evident, totul va � , � nalmente, in avantajul noastru!... Indiferentul este, uneori, rolul cel mai... ingrat!... Acest „personaj” va avea, permanent, cu totul alte preocupari... isi va sterge lentilele ochelarilor, va rasfoi o agenda sau chiar un ziar (revista), isi va „studia” unghiile, va privi spre (sau pe) fereastra, va sta de vorba cu unul dintre colegi, va mazgali ceva pe hartiile a� ate in fata si, mai ales, nu... va � deloc atent la ceea ce spunem!... „Rolul” Indiferentului va � impecabil interpretat de un membru al comisiei si va avea, in exclusivitate, rolul de a ne demotiva... Dar, in � nalul interviului, nu va trebui sa � m deloc mirati daca Indiferentul va � persoana care... ne va pune cele mai multe intrebari, reamintindu-ne, cu maxima � delitate, exprimari pe care le-am formulat pe parcursul derularii intrevederii. Reactiile sale, (aparent) absolut spontane, vor � , in marea lor majoritate, de genul relansarilor, mai ales al celor urmate de tacere: „ ... Ce spuneati despre...?!...” ; „ ... Sa intelegem ca sunteti unica persoana capabila sa demonstreze ca ... ?! ...” ; etc. Fata de un asemenea comportament, va trebui sa dam, din nou, dovada de tact si, mai ales, de ... „nervi de otel” si stapanire de sine... Raspunsurile noastre vor trebui strict orientate catre „substanta” elementelor solicitate de intervievator, neocolind, sub nici o forma, scuza si/sau pretext, miezul problemei. Toate aceste „roluri” sunt interpretate, adeseori pana la... perfectiune de catre membrii comisiei, din cel putin trei considerente: � in viata cotidiana, ne intalnim cu aceste trei tipuri de oameni: amabili (pentru ca, nu-i asa, � ecare are un scop de urmarit si vrea sa „se puna bine cu seful”!...); agresivi (chiar foarte, pentru ca, in general, mai toti semenii nostri au cate ceva de revendicat, iar eventualul succes al unor colegi, subalterni si/sau se� il face sa „explodeze” de invidie, gelozie etc.... Mai ales daca am repurtat un succes, va trebui sa � m foarte atenti, pentru ca primele reactii, interiorizare si/sau exteriorizare vor � de tipul: „Ia uite-l pe Popescu, iar pleaca in strainatate! ...”; „Sigur, iar s-a pus bine cu seful, i-a dat spaga si-acu’, uite-l: se da mare!... Mai mult, am auzit ca e omul lu’...! Ba chiar, daca stau sa imi amintesc bine, e sau a fost securist si nomenclaturist!...”; „Iar Popescu, dom’le?!!... Las’ sa mai plece si altii, sa vada si ei Vestul!... si ce daca nu stiu deloc limbi straine? Daca pe vremea lor se facea numa’ romana!” etc.); indiferenti (mai ales daca nu au nimic de pierdut!...). In general, indiferentii sunt din ce in ce mai des intalniti, mai ales din motive... politice (si nu numai!...).Si cum avem de-a face, in cotidian, cu astfel de „personaje”, comisia doreste sa veri� ce daca si cum stim sa reactionam pentru � ecare tip de „rol” intalni, „aplicandu-i”, � ecaruia, cel mai oportun si e� cace „tratament”;



� in fata celor trei tipuri comportamentale mentionate, „orientarea” noastra va trebui sa � e maxima!... Elementele studiate, prioritar, de catre membrii comisiei, vor � disponibilitatea si dinamismul nostru comportamental, spontaneitatea si capacitatea de a iesi, rapid, e� cient, din „situatii-limita” si, mai ales, modul general de a ne „replia” si „contraataca” decisiv...; � indepartarea de la subiect, divagatiile (adeseori, interminabile si inoportune), „pierderea” in amanunte nesemni� cative, „talentul” de a ne complica (chiar cat mai mult, ca, deh, lucrurile banale si simple sunt la indemana oricui!...) etc. Sunt tot atattea cauze care pot genera insuccesul in afaceri (si nu numai). Iata de ce intervievatorii doresc sa ne „simta” si sa ne vada „in actiune”, „pe teren”, fara nici un „sprijin din afara”, astfel incat sa ne poata aprecia, cat mai putin subiectiv, adaptabilitatea la un mediu din ce in ce mai concurential!... O data interviul terminat, nu va � deloc nici oportun si nici „politicos” sa ii intrebam pe membrii comisiei daca ne pot spune ceva („...A fost bine?!!... Cum m-am prezentat?!...” ) sau daca, in maximum doua-trei zile vom stii rezultatul („ Va rog frumos sa imi dati macar un raspuns in principiu, pentru ca mai am si alte oferte!!!”...???...). Va � , in schimb, politicos si util sa propunem o intrebare alternativa (spre exemplu: „Mi-ati permite, fara nici cea mai mica intentie de a va deranja, sa va sun spre sfarsitul saptamanii viitoare, eventual vineri, intre orele 11,45 si 12,30, pentru a stabili problemele pe care urmeaza sa le solutionam, in continuare?...”). De asemenea, este util sa multumim intervievatorilor pentru timpul acordat.In concluzie, este absolut recomandabil sa � m si sa ramanem noi insine, bineinteles, insa, facand dovada unei adaptibilitati maxime, la orice gen de situatie... Aceasta, cu atat mai mult cu cat, o data angajati, intreaga noastra viitoar activitate va � desfasurata pentru unul si acelasi interlocutor: CLIENTUL.


Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor - 1



SUPORT DE CURS PENTRU DISCIPLINAMODUL DE DESF��URARE A ACTIVIT��II

DE LIBER ÎNTREPRINZ�TOR

Zidar_7_A5_liber intreprinzator.indd 1 2/17/2011 4:13:44 PM


CAPITOLUL 1

Care sunt formalitatile necesare in� intarii unei � rme

I. Introducere

1. Alegerea formei de organizare a � rmei

Înainte de a ini�ia o activitate economic� trebuie s� alege�i modalitatea sub care vre�i s� v� organiza�i activitatea.Un întreprinz�tor poate opta pentru una din urm�toarele forme de organizare a afacerii:

Organizare Caracteristici

Persoana � zic�PF

Poate � autorizat� s� desf��oare o activitate independent� în baza Legii 507/2002, cu înregistrare ulterioar� la O� ciul registrului comer�ului din cadrul Camerei de Comer� �i Industrie prin Biroul Unic.Nu are personalitate juridic�.

Asocia�ia familiala,AF

Se constituie între membrii unei familii cu gospod�rie comun�, în baza aceluia�i normativ �i proceduri ca �i persoan� � zic�. Nu are personalitate juridic�.

Societatea comercial�

Se constituie ca persoan� juridic�, conform Legii nr. 31/1990 republicate, prin asociere între dou� sau mai multe persoane � zice sau juridice, pentru a efectua acte de comer�. Societatea comercial� dobânde�te personalitatejuridic� de la data înregistr�rii în registrul comer�ului.Societ��ile comerciale se pot constitui în una din urm�toarele forme juridice :

a) societate în nume colectiv (SNC)b) societate in comandit� simpl� (SCS)c) societate pe ac�iuni (SA)d) societate în comandit� pe ac�iuni (SCA);e) societate cu r�spundere limitat� (SRL).

Societatea în comandit� simpl� �i în comandit� pe ac�iuni se caracterizeaz� prin existen�a a dou� categorii de asocia�i: comandita�i (asocia�ii care administreaz� societatea �i r�spund nelimitat �i solidar pentru obliga�iilesociet��ii) �i comanditari (asocia�ii care r�spund numai pân� la concuren�a capitalului subscris).

Filiale:

Filialele sunt societ��i comerciale cu personalitate juridic� care se în� in�eaz� într-una din formele de societate enumerate mai sus. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate în care s-au constituit.

Sedii secundare:O societate comerciala poate s� deschid� în aceea�i localitate cu sediul principal sau în alte localit��i, sedii secundare sub diferite forme : sucursale, depozite, magazine, agen�ii, etc.


330 - Modul de desf��urare a activit��ii de liber întreprinz�tor

2. Particularit��i ale formelor de organizare a activit��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Nr. persoaneo persoan�sau membrii unei familii

minimum 2 minimum 5 1 – 50 asocia�i

Capital minim - - 90. 000 RON 200 RON

R�spunderea întreprinz�torului

nelimitat�(cu averea personal�)

nelimitat� �i solidar�, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris, cu excep�ia asocia�ilor comanditari

numai cu capitalul subscris

Restric�ii pentru asocia�i

asocia�ii nu pot lua parte ca asocia�i cu r�spundere nelimitat� în alte societ��i concurente, f�r� consim- ��mântul celorlal�i asocia�i

-

asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singur� societate

3. Aspecte relevante ale modului de organizare în func�ie de tipul societ��ii

Criterii PF AF SNC SCS SA SCA SRL

Autorizarea prim�riei x - - -

Rezervare � rm� x x x x

Redactare act constitutiv - x x x

Dovada sediu x x x x

Depunere capital social - x x x

Constituire dosar x x x x

Înregistrare în RegistrulComer�ului x x x x

Autorizarea func�ion�riiSe ob�ine personal de la autorit��ile competente

Se ob�ine prin Biroul Unic Biroul Unic Biroul Unic

La ce institu�ii trebuie s�mearg� întreprinz�torul Prim�rie �i CCI CCI CCI CCI

Eviden�a � nanciar contabil�Contabilitate în partid�simpl�

Contabilitate în partid�dubl�

Contabilitate în comandit� dubl�

Contabilitate în partid� dubl�

Sistemul de impozitare Impozit pe venitul anual Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t Impozit pe pro� t

AdministrareaNu exista reglement�ri exprese

Unul sau mai mul�i administratori

Unic administrator sau consiliu de administra�ie

Unul sau mai mul�i administratori



II. Etapele ce trebuie parcurse pentru deschiderea unei � rme, începând de la activit��ile preg�titoare �i pân� la momentul pornirii afacerii în mod legal

1. Pre-înregistrare (activit��i preg�titoare)Include toate activit��ile prev�zute de lege ce trebuie îndeplinite de la data când un întreprinz�tor s-a decis s� constituie o form� de organizare a unei afaceri �i data când a depus la Biroul Unic dosarul complet pentru înregistrarea �i autorizarea func�ion�rii.

� Informare ini�ial� privind procedura �i obliga�iile întreprinz�torului� Veri� carea �i rezervarea � rmei/emblemei (obligatoriu)� Cercetarea � rmei/emblemei la OSIM pentru veri� carea similitudinii

cu m�rci înregistrate în registrul de m�rci (op�ional)� Redactarea actului constitutiv (obligatoriu)� Ob�inerea autenti� c�rii pentru actul constitutiv (obligatoriu)� Redactarea �i ob�inerea declara�iei pe proprie r�spundere a

fondatorilor, administratorilor �i a cenzorilor c� îndeplinesc condi�iile prev�zute de lege (obligatoriu)

� Completarea cererii de înregistrare (obligatoriu)� Ob�inerea evalu�rii prin expertiz�, a bunului imobil subscris ca aport

în natur� la capitalul social (dup� caz)� Ob�inerea certi� catului constatator al sarcinilor cu care, eventual este

grevat bunul imobil subscris la capitalul social (dup� caz)� V�rs�mântul în numerar la capitalul social (direct la banca dorit� sau

la unit��ile CEC de la CCI) (obligatoriu)- Întocmirea dosarului de înregistrare �i autorizare a func�ionarii

(obligatoriu)

Dosarul de înregistrare �i autorizare a func�ionarii trebuie s� contina:

2. Înregistrarea comerciantului

Include activit��ile obligatorii îndeplinite dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data înregistr�rii comerciantului în Registrul Comer�ului, incluzând:

� autorizarea constituirii comerciantului de c�tre judec�torul delegat; � ob�inerea, pe cale electronic� a codului unic de înregistrare de la

Ministerul Finan�elor Publice;� redactarea încheierii judec�torului delegat;� înregistrarea comerciantului în registrul comer�ului;

� editarea certi� catului de înregistrare



Nr. Denumire act Tip organizatie Precizari privind utilizarea Crt. PF SNC SA SRL documentului AF SNS SCA

1. Cerere de înregistrare �i autorizare x x x x Obligatoriu

2. Dovada disponibilit��ii � rmei/emblemei (original) � rmei este obligatorie x x x x Dovada pentru disponibilitatea

3. Reproducerea emblemei (4 exemplare) x x x x Op�ional, dac� se declar� emblema

4. Dovada sediului (în copie) x x x x Obligatoriu5. Declara�ia pe proprie r�spundere– original x x x x Obligatoriu

6 Autoriza�ia emis� de Prim�rie conform Legii 507/2002 (copie) x Obligatoriu

7. Actul constitutiv (original) x x x Obligatoriu pentru persoane juridice

8 Dovezile privind efectuarea v�rs�mintelor Este obligatoriu s� existe aporturilor subscrise �i/sau v�rsate (copii) x x x capital v�rsat în numerar

9. Facturi x x x Se utilizeaz� pentru produse noi achizi�ionate ca aport în natur�

10 Expertiza de evaluare a aportului în natur� la Numai în cazul bunurilor imobile capitalul subscris x x x aportate la capitalul social

11 Certi� catul constatator al sarcinilor de care sunt Pentru bunurile imobile aduse ca aport grevate imobilele x x x în natur� la capitalul social subscris 12. Dovada intabul�rii bunurilor imobile Pentru bunurile mobile aduse ca aport la capitalul social subscris

Când sunt aduse crean�e ca aport la13. Cambia, contract de împrumut bancar, contract civil x x capitalul social. Nu sunt permise la SA �i SCA constituite prin subscrip�ie public� �i la SRL-uri

15. Declara�ie cu privire la averea de�inut� (original, x x Obligatoriu pentru asocia�ii care r�spund sub semn�tura privata) nelimitat �i solidar pentru obliga�iile sociale

16. Acte privind activitatea comercial� anterioar� În lipsa acestora se depune actul (copii) privind nivelul studiilor absolvite

17. Specimenul de semn�tur� (original) x x x x Obligatoriu pentru administratori

18 Certi� catul cenzorilor privind depunerea garan�iei legale de c�tre administratori Obligatoriu pentru SA �i SCA

19. Actele constatatoare ale opera�iunilor încheiate în contul societ��ii (copii) x

20. Contractul de administrare (copie) x x x Numai în cazul când societatea este administrat� de o persoan� juridic� 21. Acte de identitate (cu CNP) în copie x x x x Pa�aport pentru reziden�i

22 Actul de înregistrare a fondatorilor persoane În copie tradus� �i legalizat� pentru juridice (copie) - x x x nereziden�i

23. privind participarea la constituirea societ��ii În copie tradus� �i legalizat� (original) pentru nereziden�i

24. Mandatul persoanei care a semnat actul - x x x În copie tradus� �i legalizat� pentru constitutiv în numele �i pe seama fondatorului, nereziden�i persoan� juridic� (original)

25. Certi� cat de bonitate (original) - x x x În copie tradus� �i legalizat�

26. Avize prealabile prev�zute de lege - - x x Pentru societ��ile bancare, de asigurare reasigurare, opera�iuni cu valori mobiliare27. Actele pentru autorizarea func�ion�rii din punct de vedere al PSI; sanitar; sanitar-veterinar; al protec�iei de mediu; al protec�iei muncii.

28 Diverse taxe �i onorarii x x x x Sunt stabilite de organele competente



3. Autorizarea func�ion�rii comerciantului

Include activit��ile de autorizare a func�ion�rii comerciantului de c�tre institu�iile publice abilitate, îndeplinite în perioad�, dup� data depunerii dosarului la Biroul Unic �i data eliber�rii anexei con�inând avizele/autoriza�iile/acordurile necesare func�ion�rii: autoriza�ie PSI, sanitar�, sanitar- veterinar�, pentru protec�ia muncii, pentru protec�ia mediului, etc.

CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE �I ANEXE Modelul �i con�inutul Certi� catului de Înregistrare a comerciantului, inclusiv a Anexei la acesta sunt stabilite prin Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004.

Certi� catul de înregistrare este un formular tipizat, cu regim special �i securizat. Pe certi� cat sunt înscrise urm�toarele date:

� � rma/sucursala respectiv denumirea comerciantului, a�a cum este înscrisa în actul constitutiv �i în Registrul Comer�ului;

� sediul social conform actelor doveditoare depuse în dosarul de înregistrare;

� activitatea principal� exprimat� prin cod CAEN �i un text sumar de descriere;

� CUI – codul unic de înregistrare - cod numeric constituind codul unic de identi� care a unui comerciant;

� atribut � scal – este un cod alfanumeric având semni� ca�ia categoriei de pl�titor de taxe �i impozite la bugetul de stat;

� num�r de ordine în registrul comer�ului – cuprinde num�rul �i data unui comerciant în registrul comer�ului;

� data emiterii certi� catului;� seria �i num�rul de ordine – informa�ie speci� c� regimului special al

documentului.Anexele la Certi� catul de înregistrare se emit atât pentru sediul social

�i sedii secundare cât �i pentru � ecare activitate desf��urat� la sediul principal �i sediu secundar care sunt supuse aviz�rii/autoriz�rii. La un certi� cat de înregistrare se ata�eaz� una sau mai multe anexe.

Fiecare Anex� con�ine:� informa�ii de conexiune la certi� cat (seria, nr, cod unic de înregistrare,

� rma �i sediul social);� informa�ii de identi� care a sediilor secundare (adresa �i/sau activitate

supus� autoriz�rii);� avizul �i/sau autoriza�ia pentru prevenirea �i stingerea incendiilor;



� avizul �i/sau autoriza�ia sanitar�;� autoriza�ia sanitar� veterinar�;� acordul �i/sau autoriza�ia de mediu;� autoriza�ia de func�ionare din punct de vedere a protec�iei muncii;

4. Noti� carea comerciantului c�tre institu�ii publice

Include activit��ile de noti� care a înregistr�rii unui comerciant c�tre alte institu�ii publice cu atribu�ii legate de publicitatea, înregistrarea sau eviden�a comercian�ilor (unde este cazul).

III. Efectele juridice ale fazelor obligatorii din procedura de înregistrare a unei societ��i comerciale

� Semnarea actului constitutiv de c�tre asocia�i reprezint� etapa consensual�, care produce efecte între p�r�ile semnatare.

� Autorizarea legalit��ii constituirii unei societ��i comerciale revine judec�torului delegat. Acesta autoriza constituirea comerciantului, persoan� juridic� �i dispune înregistrarea în registrul comer�ului.

� Înregistrarea (înmatriculare) societ��ii comerciale în registrul comer�ului are rol constitutiv. De la data înregistr�rii în registrul comer�ului societatea a dobândit personalitate juridic�.

� Publicarea în Monitorul O� cial a încheierii judec�torului delegat produce efecte fa�� de ter�i

� Autorizarea func�ionarii este în competen�a institu�iilor publice abilitate. De la data ob�inerii autoriza�iei, comerciantul poate începe activitatea economic� pentru care a fost autorizat

IV. Actele normative care reglementeaz� materia înregistr�rii �i autoriz�rii func�ion�rii comercian�ilor

� Legea nr. 359 din 8 septembrie 2004 privind simpli� carea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor � zice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea � scala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice (M. Of. nr. 839 din 13 septembrie 2004)

� Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comer�ului, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 49 din 4 februarie 1998)

� Legea nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea in� intarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M. Of. nr. 681 din 29 iulie 2004)



� Hot�rârea Guvernului nr. 991 din 25 iunie 2004 pentru stabilirea modelului cererii de inregistrare si al certi� catului de inregistrare in registrul comertului (M. Of. 590 din 1iulie 2004)

� Hot�rârea Guvernului nr. 616 din 27 iunie 2001 privind aprobarea taxelor percepute pentru publicarea în Monitorul O� cial al României, Partea a IV-a, a încheierii judec�torului delegat la înregistrarea comercian�ilor �i a actului constitutiv, vizat de judec�torul delegat (M. Of. nr. 373 din 10 iulie 2001)

� Ordonan�a Guvernului nr. 92 din 24 decembrie 2003 (*republicata*)privind Codul de procedura � scala (M. Of. nr. 513 din 31 iulie 2007)

� Hot�rârea Guvernului nr. 625 573 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor (M. Of. nr. 414 din 14 iunie 2002)

- LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apararea impotriva incendiilor (M. Of. Nr. 633 din 21 iulie 2006)

� Ordinul ministrului de interne nr. 80 din 6 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila (M. Of. nr. 326 din 15 mai 2009)

� Ordinul ministrului sanatatii nr. 1.030 din 20 august 2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitara pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire si pentru functionarea obiectivelor ce desfasoara activitati cu risc pentru starea de sanatate a populatiei (M. Of. nr. 603 din 1 septembrie 2009)

� Ordinul ministrului agriculturii �i alimenta�iei nr. 261 din 9 aprilie 2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitara veterinara a unitatilor si de aprobare a activitatii de export, precum si de� nirea unitatilor supuse controlului sanitar veterinar (M. Of. nr. 302 din 6 mai 2003)

� LEGE nr.319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca (M. Of. nr. 646 din 26 iulie 2006)� Ordinul ministrului mediului si padurilor nr. 135 din 10 februarie

2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (M. Of. nr. 274 din 27 aprilie 2010)

- ORDIN nr. 173 din 17 mai 2006 privind modi� carea Procedurii de implementare a Programului pentru informarea si educarea comerciantilor, aprobata prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (M. Of. nr. nr. 56/2006 456 din 25 mai 2006).

� Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societ��ile comerciale, republicat�, cu modi� c�rile �i complet�rile ulterioare (M. Of. nr. 33 din 29 ianuarie 1998)



PrecizareNoile reglement�ri prev�d simpli� carea procedurii de autorizare a func�ionarii prin introducerea, în anumite situa�ii expres prev�zute de lege, a Declara�iei pe proprie r�spundere în condi�iile extinderii activit��ilor CAEN pentru care se aplic� aceast� procedur�. Totodat�, se prevede simpli� carea con�inutului cererii de înregistrare �i autorizare, precum �i reducerea cuantumurilor taxelor �i tarifelor aferente înregistr�rii.Efectul imediat al acestor modi� c�ri, la care se adaug� trecerea la sistemul de lucru cu veri� carea dosarelor, pe loc, este de reducere a timpului consumat de comerciant pentru solicitarea înregistr�rii �i, în acela�i timp, de reducere a termenului de eliberare a certi� catului de înregistrare cu anexele aferente la mai pu�in de 20 zile.

CAPITOLUL 2

Planul de afaceri

Pentru a putea aborda problematica (aparent teoretic� �i formal�) a planului de afaceri, prezentul capitol este structurat în cadrul a 3 întreb�ri simple, la care r�spunsurile încearc� s� conving� întreprinz�torul - întemeietor al unei � rme - cu privire la utilitatea acestui plan de afaceri, ca instrument viu de conducere a propriei sale afaceri. Întreb�rile sunt:

CE este un plan de afaceri ? DE CE este nevoie de un plan de afaceri ? CARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

1. Prima întrebare: Ce este un plan de afaceri?

Pentru a în�elege ce este un plan de afaceri trebuie de� nit întâi conceptul de „afacere”. O de� ni�ie neconven�ional� a acestui concept, poate � : inten�ia unei persoane (� zice sau juridice) de a face/a întreprinde anumite activit��i în scopul ob�inerii unui pro� t.

O afacere trebuie a�adar bine preg�tit�, din timp, exact a�a ca atunci când î�i construie�ti o cas�; trebuie ca înainte de a te apuca de construc�ia efectiv�, s� pui pe hârtie sub forma unui proiect concep�ia �i calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri: proiectul afacerii tale. �i, evident o afacere bun� necesit� un plan de afaceri bine conceput.

Un plan de afaceri se bazeaz� pe urm�toarele elemente:



- un întreprinz�tor (omul de afaceri), care î�i asum� con�tient anumite riscuri �i dore�te s� ob�in� un anumit pro� t

- mai multe activit��i care consum� resurse �i care genereaz� pro� t (ideea de afacere)

- un mediu în care se desf��oar� aceste activit��i (mediul de afaceri).

2. A doua întrebare:DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

Înainte ca zidurile halei de fabrica�ie sau oricare alte spa�ii ale � rmei tale s� � e construite, conceptul � rmei se na�te în mintea oric�rui întreprinz�tor parcurgând câteva etape:

�� la început a fost ideea ta de afacere�� apoi din idee s-a n�scut viziunea ta�� la care pentru a ajunge ai nevoie de o strategie�� i în � nal pentru a aplica strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale.

Iat� de ce acest plan reprezint� pe de o parte instrumentul intern prin care tu po�i conduce �i controla, pentru tine, întregul proces de demarare a � rmei tale.În egal� m�sur� planul de afaceri reprezint� �i un instrument extern, � ind �i un instrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul t�u, clien�i, furnizori, parteneri strategici, � nan�atori, ac�ionari, c� tu �tii cu certitudine ce ai de f�cut, iar într-o economie de pia�� func�ional�, partenerii t�i de afaceri serio�i apreciaz� acest lucru �i te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

3. A treia întrebareCARE este con�inutul unui plan de afaceri ?

Nu exist� dou� afaceri la fel. Nu exist� dou� organiza�ii la fel. �i de asemenea nu exist� formule magice pentru elaborarea planurilor de afaceri.Planul de afaceri trebuie s� � e un instrument de lucru simplu, sugestiv �i pragmatic. Anumite aspecte tipice este bine s� � e atinse în elaborarea planului de afaceri. Prin abordarea acestora, întreprinz�torul demonstreaz� c� are o percep�ie global� asupra afacerii, c� în�elege toate aspectele ei, atât cele tehnice cât �i cele � nanciare sau de resurse umane. Demonstreaz� mediului exterior (dar �i celui interior) c� st�pâne�te situa�ia.Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot � avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt:



a. Viziune, strategie

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

c. Analiza pie�ei

d. Analiza costurilor de operare

e. Investi�ii necesare

f. Proiec�ii � nanciare

g. Anexe

a. Viziune, strategie

Cuvinte preten�ioase, dar în esen�� atât de simple.Totul pleac� de la viziune.

Fiecare întreprinz�tor are o viziune.

„Vreau s� produc subansamble auto pe care s� le vând Uzinei Dacia”„Vreau s� fabric confec�ii pentru copii”„Vreau s� produc �i s� comercializez sucuri din fructe de p�dure”„Vreau s� în� in�ez o re�ea de Internet - cafe”„Vreau, vreau, vreau . . . ”

„Vreau - iat� o viziune. Aceast� viziune e de fapt obiectivul � nal c�tre care vrei s� te îndrep�i prin afacerea ta. Calea pe care ai hot�rât s� porne�ti pentru a atinge �i împlini viziunea este strategia � rmei tale.

Pentru a clari� ca no�iunea de strategie trebuie s� r�spunzi la urm�toarele întreb�ri:

• Care este esen�a afacerii tale ? Ce anume va genera bani �i pro� t ?• Cum vrei s� arate produsele/serviciile tale ?• Ai deja un model sau un prototip ?• Cine vor � clien�ii t�i ?• Exist� o ofert� comparabil� pe pia�� ?• Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile!• Care este punctul t�u tare care te determin� s� crezi c� vei avea succes ?



• Exist� un consens între asocia�i/ac�ionari referitor la problemele mai sus men�ionate?

b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a în�elege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voin�ei unui/unor oameni, apoi se dezvolt� �i func�ioneaz�, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala popular� “omul s� n�e�te locul” putem f�r� îndoial� a� rma c� “managerul s� n�e�te afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie s�-�i pun� întreb�ri de genul:

•� Ce experien�� practic� aduci în afacere ?•� De ce cuno�tin�e teoretice dispui ?•� Ce referin�e po�i prezenta ?•� Este familia ta dispus� s� te sprijine ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a între�ine familia în perioada

di� cil� de început a afacerii ?•� Dispui de mijloace � nanciare pentru a sprijini afacerea ?•� Dispui de aport în natur� pentru a sprijini afacerea ?•� Cuno�tin�ele/experien�a ta sau a partenerului t�u acoper� domeniile

cheie ale afacerii ?•� Unde vei localiza sediul organiza�iei ?•� De câ�i angaja�i ai nevoie ?•� Ce cali� c�ri trebuie s� aib� angaja�ii ?•� Ce nivel de salarizare trebuie prev�zut ?•� Po�i g�si pe pia�a muncii specializ�rile necesare ?•� Ai schi�at o structur� organizatoric� ?

O întrebare special� cu o semni� ca�ie deosebit� se refer� la:

�� Unde va � localizat� afacerea ta ?

Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (loca�ia) afacerii tale, vezi chestionarul din capitolul 1.

c. Analiza pie�ei

De ce exist� o afacere ? Ca s� vând� anume produse/servicii c�tre pia��. O analiz� a pie�ei, a modului în care a evoluat în trecut �i a modului în care se anticipeaz� pe viitor evolu�ia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru



determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera.Este important s� r�spundem la întreb�ri referitoare la:

Clien�ii no�tri•� Cine sunt clien�ii t�i ?•� Firme sau persoane � zice ?•� Cum se poate segmenta pia�a ta ?•� Cum este pia�a poten�ial� împ�r�it� din punct de vedere geogra� c ?•� �tii cât de mare este volumul pie�ei poten�iale ?•� Ai un plan de ac�iune pentru atragerea clien�ilor ?

Concuren�a•� Ce �tii despre concuren�� ?•� Câ�i angaja�i au ? Ce for�� de vânzare ?•� Ce cote de pia�� au ?•� Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ?•� Ce strategii de pre� are concuren�a ?•� Dar strategii de comunicare/reclam� ?

Pia�a•� Cum apreciezi c� vor evolua vânz�rile ?•� Care este prognoza cererii ?

Politici de marketing•� Ai o strategie de produs ?•� Ai stabilit o politic� de distribu�ie ?•� Ai o politic� de pre� �i condi�ii de plat� ?•� Te-ai gândit la o politic� de imagine, de comunicare cu pia�a ?

Activit��ile de marketing �i politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”.

d. Analiza costurilor de operare

Acest capitol este dedicat în�elegerii �i eviden�ierii costurilor de func�ionare curent� a activit��ii.Realizarea lui demonstreaz� deopotriv� în�elegerea aspectelor tehnologice, economice �i manageriale ale activit��ii curente. Demonstreaz� c� în�elegem � uxul tehnologic, c� �tim de ce infrastructur� de utilit��i avem nevoie, câ�i oameni trebuie s� angaj�m �i în ce structur� trebuie s� îi dispunem.



Este bine s� avem în vedere �i s� nu omitem costuri ca de exemplu:

Costuri de în� in�are a � rmei:• Autoriza�ii• Înscrierea în Registrul Comer�ului.

Costuri curente:• Materii prime• Materiale consumabile, materiale auxiliare,• Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de

conducere, prime �i bonusuri• Costuri de training �i formare personal• Impozite �i taxe locale• Servicii externe - Contabilitate - Consultan�� scal� - Consultan�� juridic� - Consultan�� în management - Consultan�� IT - Consultant PRCosturi de spa�iu - Spa�iu de birouri - Spa�iu de produc�ie - Spa�iu de vânz�ri - Spa�iu de depozitare

Cheltuieli de înc�lzire, gaz, curent, cur��enie, repara�ii, asigurare, ap�/canal, gunoi

Costuri cu echipamentele - Repara�ii - Între�inere

Costuri cu mijloacele de transport • Combustibil • Revizie • Între�inere/Repara�ii • Asigurare de r�spundere civil� & asigurare toate riscurile • Impozite Costuri legate de procesul de vânzare • Deplas�ri • Materiale de prezentare



• Particip�ri la târguri Costuri administrative • Deplasare • Materiale de birou • Comunica�ii: telefon, fax, mobil, e-mail • Copiere documente • Eviden�� primar� �i calculul salariilor • Abonamente (ex. reviste, legisla�ie, între�inere echipamente birou, etc.) • Literatur� de specialitate

Impozite �i taxe

e. Investi�ii necesare

De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activit��i. �i, de cele mai multe ori, o nou� activitate presupune o investi�ie nou�. Din acest motiv, în acest capitol trebuie s� fundament�m în mod pragmatic, onest �i realist investi�ia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investi�iei (de. ex. infrastructura de utilit��i) sau de a o supradimensiona nejusti� cat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt gre�eli frecvente care ridic� imediat semne de întrebare (justi� cate) în mintea ac�ionarilor, partenerilor, � nan�atorilor.

f. Proiec�ii � nanciareProiec�iile � nanciare nu sunt altceva decât anticip�ri/plani� c�ri pe viitor ale situa�iilor � nanciare ale afacerii. Proiec�iile � nanciare sunt model�ri matematice viitoare ale bilan�ului, contului de pro� t �i pierdere �i a calculului de lichidit��i (cash-� ow) pe baza c�rora se calculeaz� eventual �i anumite rate de pro� tabilitate a afacerii.Proiec�iile sunt indisolubil legate de punctele c, d �i e de mai sus. Aceste puncte furnizeaz� datele de intrare în modelul matematic �i dac� aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiec�iilor � nanciare nu poate � decât tot eronat �i deci complet inutil.

Costuri de investi�ii:•�cl�diri•�echipamente•�ma�ini•�alte bunuri de capital

Costuri conexe investi�iei:•� infrastructura•�ap�•�gaz•�curent•�canalizare•�drum de acces•�Reabilit�ri amenaj�ri•�asigurarea normelor de protec�ia muncii, de protec�ia mediului

Alte costuri•�Cheltuieli de proiect/ investment management•�Cheltuieli pentru ini�ializare în•�scopul utiliz�rii noilor echipamente•�Cheltuieli pentru probe tehnologice



g. Anexe

Evident c� nu pot � propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Îns� în cazul anumitor programe de � nan�are pot � puse la dispozi�ia solicitan�ilor formate cadru speci� ce.

Ca manager - întreprinz�tor trebuie s�-�i alc�tuie�ti planul afacerii tale. Po�i introduce acele materiale care te pot ajuta s�-�i prezin�i mai bine afacerea, ca de exemplu: certi� cate de studii/cali� c�ri ale echipei manageriale �i ale resurselor umane, certi� cate de calitate, aprecieri de la clien�i, aprecieri de la banc�, detalii tehnologice sau constructive �i orice alte materiale sau documente pe care managerul - întreprinz�torul le consider� relevante în prezentarea propriei afaceri.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele � rmei:2. Codul unic de înregistrare:3. Forma juridic� de constituire:4. Activitatea principal� a societ��ii �i codul CAEN al activit��ii principale:5. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Public Privat

Român

Str�in

6. Valoarea capitalului:7. Adresa, telefon/fax, e-mail :8. Persoan� de contact:9. Conturi bancare deschise la:10. Asocia�i, ac�ionari principali:

Numele Adresa (sediul)Pondere în

Capital social%



A. Viziune, strategie

În acest capitol de început încerca�i s� r�spunde�i la urm�toarele întreb�ri:

•� Care este esen�a afacerii ? Ce anume va genera bani �i pro� t ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… • Activitatea 1,2,3…•� Cine vor � clien�ii t�i ? • Persoane • Firme • Bugetul statului

Clien�i/grupe de clien�i

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

MiiEURO %

Total cifr� de afaceri 100 100 100 100 100

•� Unde vrei s� ajungi într-un interval de 5 ani. Fixeaz�-�i obiective cuanti� cabile ! • La ce cifr� de afaceri/pro� t ? • La ce num�r de angaja�i ?

Obiective (Indicatori �int�) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Cifr� de afaceri Mii EURO

Din care Export Mii EURO

Pro� t Mii EURO

Nr. de salaria�i Nr persoane

•� Care sunt „punctele tari” care te determin� s� crezi c� vei avea succes ? • Cuno�tin�e tehnologice



• Cuno�tin�e de pia�� • Capital • Rela�ii • Capacitate de munc�

B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curent�

B1. ISTORIC

În aceast� sec�iune încerca�i s� r�spunde�i succint la întreb�ri de genul:

•� Cum a ap�rut ideea Dvs. de afacere ?•� Care au fost principalele etape de dezvoltare pân� în prezent ?•� Ce activit��i genereaz� ast�zi pro� tul � rmei �i sursele de dezvoltare ?

B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE

MANAGEMENT

Nume �i prenume Func�ia Studii/Specializ�ri

Ata�a�i un Curriculum Vitae pentru � ecare persoan� relevant�.

Managementul unei organiza�ii este determinant pentru evolu�ia acesteia.Încerca�i s� eviden�ia�i felul în care cuno�tin�ele/specializ�rile/experien�a � ec�ruia dintre manageri va in� uen�a în mod pozitiv evolu�ia � rmei.

PERSONALDetaliere pe activit��i

Activitatea Num�r de salaria�iActivitatea 1Activitatea 2Activitatea 3…TOTAL(Organigrama poate � ata�at�, dac� e cazul)



B3. ACTIVITTEA CURENT

1. Produsele/serviciile actuale:(pute�i descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de pre�uri)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

2. Principalii furnizori actuali de materii prime �i materiale:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)

Materie prim�/serviciu



Pondere materii prime importate (%) în total materii prime

3. Descrierea sumar� a procesului tehnologic actual:

4. Date tehnice cu privire la principalele ma�ini, utilaje �i mijloace de transport a� ate în proprietatea agentului economic:

Mijloc � x Caracteristici tehnice An fabrica�ie Valoare de pia�� estimat�



5. Imobile existente:

Denumire Destina�ieProprietate Închiriate

Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere

Prezenta�i locul unde � rma î�i desf��oar� activitatea �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare (energie electric�, ap�, canal).

NOT� :Pot � anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achizi�ie, etc.

C. Analiza pie�ei

C1. PIAA ACTUAL�

1. Principalii clien�i:

Vânz�ri pe (principalii) clien�i

Mii EURO

(Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total

Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO %

Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export

Total intern + export



2. Principalii concuren�i:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirm� concurent�

Denumirea � rmei/ � rmelor Ponderea pe pia��( %)

1

2

3

4

5

6

3. Pozi�ia produselor/serviciilor societ��ii pe pia�� comparativ cu cele ale concuren�ei: (Descrie�i principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastr� comparativ cu cele oferite de concuren��).

C2. DATE PRIVIND PIAA �I PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU:

1. Clien�i poten�iali:(Descrie�i ce strategie de marketing a�i gândit s� aplica�i, cum a�i identi� cat clien�ii poten�iali, cum ve�i extinde pia�a sau identi� ca noi pie�e, etc.)

Anul curent (N)Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

1

2

3

Total pia�a intern�

Clien�i externi

1

2

3

Total export




Anul N+1Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO

Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total


Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


Anul N+2Vânz�ri preconizate pe(principalii) clien�iMii EURO



Clien�i interni

123Total pia�a intern�

Clien�i externi

123Total export


(se pot ata�a studii de cercetare de pia�� sau statistici la care se face referire, precum �i cereri de ofert�/pre-contracte de la poten�ialii clien�i)

2. Concuren�i poten�iali:

Produs/serviciu oferit pie�eiFirme concurente în condi�iile lans�rii pe pia�� a produselor/

serviciilor noi

Denumirea � rmei/� rmelor Ponderea pe pia��(%)

1

2

3

4

5

6



3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite:De ex. Pre�, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare

Alte avantaje:

4. Reac�ia previzibil� a concuren�ei la apari�ia de noi oferte pe pia��:

5. Cum se va realiza desfacerea produselor:

Produse/grupe de produsePondere în

cifra de afaceri ( % )

Forme de desfacer e(%)

6. Activit��i de promovare a vânz�rilor :De ex.: Publicitate, Lansare o� cial�, Pliante, bro�uri, Plata în rate

(Descrie�i care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor �i dup� aceea estima�i costurile anuale de promovare)

Cheltuieli pentru promovareaproduselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO)

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Total cheltuieli



D. Analiza costurilor de operare(Dup� implementarea investi�iei)

1. Produsele noi: (descrie�i tipul de produse/servicii �i caracteristici, procentul din total vânz�ri, pre� vânzare)

Produs Pondere în vânz�rile totale

Produsul 1Produsul 2Produsul 3Produs Nou 1Produs Nou 2

2. Principalii furnizori de materii prime:

Furnizori Forma de proprietate Valoarea anual� a achizi�iilor(mii lei)




(Descrie�i cum v-a�i propus s� face�i aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.)

Pute�i anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale.

3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic:

(Descrie�i pe scurt procesul tehnologic �i îmbun�t��irea adus� prin proiectul de investi�ii, dac� e cazul)

3.1. Impactul asupra mediului:(Descrie�i cum poate proiectul afecta mediul, �i ce solu�ii a�i gândit pentru eliminarea acestor efecte)

(Dac� a fost elaborat se poate ata�a un Studiu de Impact)



4. Cheltuieli anuale de produc�ie:

(Detalia�i cheltuielile directe �i indirecte anuale ale activit��ii ce se va desf��ura în urma implement�rii proiectului la capacitatea maxim�)

Cheltuieli de produc�ie directe Suma %

Materii prime

Materiale auxiliare

Manoper� direct� (salarii + taxe �i contribu�ii sociale)

Energie, alte utilit��i

Subansamble

Servicii sau lucr�ri subcontractate

Alte cheltuieli directe

Cheltuieli de produc�ie indirecte

Administra�ie / Management

Cheltuieli de Birou / Secretariat

Cheltuieli de Transport

Cheltuieli de Paz�

Cheltuieli de protec�ia muncii �i a mediului

Alte chetuieli indirecte

TOTAL

5. Venituri anuale preconizate :

(Detalia�i volumul vânz�rilor anuale pentru � ecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maxim� a echipamentelor)

Vânz�ri la capacitatea maxim� Suma (lei)

Produsul 1

Produsul 2

Produsul 3

TOTAL



E. Investitii necesare

1. Descrierea investi�iei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior

Obiectul investi�iei Furnizor Valoarea estimat� Durata de amortizare (ani)

TOTAL :

(Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum �i proiectul, autoriza�iile �i avizele necesare, dup� caz.)

2. Modul de asigurare cu utilit��i:(Unde va � implementat proiectul, adresa, descrierea spa�iului �i cum sunt asigurate utilit��ile necesare)

(se poate ata�a o schi�� de amplasare a mijloacelor � xe achizi�ionate)

3. Gra� cul de realizare a investi�iei:Activitate Durata de implementare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna ...



6. Modi� c�rile necesare a � efectuate la echipamentele, cl�dirile existente:

7. Modi� c�rile necesare a � operate în structura �i num�rul personalului angajat:(Prezenta�i num�rul de posturi create, tipul postului, cali� carea necesar�, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite �i contribu�ii sociale. Pute�i descrie cum inten�iona�i s� recruta�i personalul necesar �i cum îl ve�i instrui pentru postul respectiv, precum �i ce program de preg�tire gândi�i în viitor �i cum v� propune�i s� motiva�i personalul).

(Noua organigram� poate � ata�at�, daca e cazul)

F. Proiec�ii � nanciare

Indicatori economici ai situa�iei trecute

Anul

N-2 N-1 N

Rata curent� a lichidit��iiRata rapid� a lichidit��iiRata de recuperare a crean�elorRata pro� tuluiRata solvabilit��ii

(Bilan�urile contabile pe ultimii trei ani �i pe ultimul semestru pot � ata�ate. Situa�iile � nanciare pe ultimul trimestru pot � ata�ate).

Plan de � nan�are a investi�iei:Suma %

Credite bancare

Capital propriu

Alte surse

TOTAL 100

În cadrul planului de afaceri este recomandabil s� se prezinte:

•�Proiec�ii � nanciare ale Fluxului de Numerar (prezent�m mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Române�ti de Contabilitate).



AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

Fluxuri denumerar din activit��i de exploatare

� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii

� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i alte venituri

� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii

� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor

� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t

Fluxuri de numerar dinactivit��i de investi�ii

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i

� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor efectuate c�tre alte p�r�i

Fluxuri denumerar din activit��i de � nan�are

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate

� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate de o opera�iune de leasing � nanciar

Fluxuri de numerar – totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

•�proiec�ii � nanciare integrate ale Bilan�ului, Contului de Pro� t �i Pierdere �i ale Fluxului de Numerar (modelul B�ncii Europene pentru Reconstruc�ie �i Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards)



BILAN SIMPLIFICAT

Mii EURActual Proiec�ii

N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

ACTIVE

Active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar generat de activitatea de exploatare Crean�e 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Active � xe nete (inclusiv � nanciare �i necorporaleTotal Active Fixe

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITAL �I DATORII

Datorii Curente

Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Datorii pe Termen LungCredite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Alte Datorii pe Termen Lung �i Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

CAPITALURI

Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Pro� t repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0

Pro� turi repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL CAPITALURI �I DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



CONT DE PROFIT �I PIERDERE


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

VÂNZ�RI

Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Vânz�ri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri �i Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime �i materiale Combustibili �i energie Servicii subcontractate AlteleSalarii, prime �i contribu�iiCostul Total al Bunurilor Vândute

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Costuri Administrative �i de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

AmortizareAmortizare total� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Venituri / Costuri nete din dobânziTotal venituri / costuri nete din dobânzi

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Pro� t / Pierdere din Activitatea Extraordinar�Total Pro� t / Pierdere Extraordinar�

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Dividende Pl�tite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SITUAIE SIMPLIFICAT� A FLUXULUI DE NUMERAR


N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6

SURSE

Din Activitatea de Exploatare

Pro� turi repartizate

Amortizare

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Numerar din Activitatea Financiar�

Pro� t din Activitatea Financiar� 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



În continuare, pe baza proiec�iilor � nanciare de mai sus, este necesar s� se realizeze:

•� O analiz� a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) �i a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR)

•� O analiz� a pragului de rentabilitate•� Un � ux de numerar detaliat lunar / s�pt�mânal, pe termen scurt, pentru

primele luni dup� începerea investi�iei•� O analiz� de senzitivitate

CAPITOLUL 3

Bilan�ul, Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar

1. Un întreprinz�tor trebuie s� �tie contabilitate?

La aceast� întrebare pot exista mai multe r�spunsuri pe care le delimit�m între urm�toarele extreme: •� întreprinz�torul „expeditiv”

pe mine nu m� intereseaz� ce scrie în aceste hârtii pe care le semnez „ca primarul” . Asta e treaba contabilului meu! De aia îl pl�tesc, ca

Numerar din Alte Surse

Numerar din Vanzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Injectii de capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

UTILIZARIActivitati de Investitii

Investitii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Din activitati � nanciarePierdere din activitatea � nanciara 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Cresteri ale capitalului de lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

TOTAL UTILIZARI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUSUL/DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

SURPLUS /DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0



s� le fac�, la timp �i s� mi le pun� sub nas s� le semnez. Eu am alte treburi mai importante!

•� întreprinz�torul „super-meticulos” toate rapoartele contabile, � e c� e vorba de bilan� sau de altele, le fac eu

cu mâna mea. Trebuie s� �tiu tot ce scrie în ele. În de� nitiv e afacerea mea, nu a contabilului!

Desigur c� nici una dintre cele 2 situa�ii extreme nu este de recomandat. Pentru un întreprinz�tor este util s� cunoasc� esen�a acestor rapoarte contabile, nu � indc� legea îl oblig� s� le întocmeasc�, ci � indc� prin ele poate lua pulsul propriei sale afaceri. În cele ce urmeaz� se prezint� sintetic, pe în�elesul tuturor, într-o formula simpli� cat� cele 3 tipuri de rapoarte care sunt relevante pentru oricare întreprinz�tor �i anume: � Bilan� � Cont de pro� t �i pierdere � Calculul lichidit��ilor

2. Bilan�ul

� reprezint� situa�ia patrimonial� a întreprinderii � arat� sursele de � nan�are ale � rmei pe de o parte (PASIV) �i pe de alt� parte modul în care acestea au fost utilizate (ACTIV)

În ce scop De unde s-au cheltuit banii � rmei tale? provin banii � rmei tale?

ACTIV PASIVActive imobilizate� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

Capital propriu� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Active circulante� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activDatorii totale� Datorii pe termen lung� Datorii pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare - pasiv



PASIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� sursele de � nan�are ale � rmei. Ordinea de a�ezare în bilan� este de la sursele permanente �i pe termen lung la cele pe termen scurt.Capitalul propriu, format din:

� Capital social� Rezultatul exerci�iului� Rezerve

Reprezint� cea mai stabil� surs� de � nan�are: sunt banii proprietarilor, care se presupune c� se vor retrage ultimii „din afacere”.Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli: rezerve ale � rmei pentru posibile viitoare pierderi: „bani albi pentru zile negre”.Datoriile sunt grupate în dou� categorii:

� Datorii pe termen lung (credite de la b�nci)� Datorii pe termen scurt (credite pe termen scurt, datoriile c�tre

furnizori, etc).Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar.

ACTIVUL reprezint� acea parte a bilan�ului care arat� cum au fost consumate resursele atrase de � rm�. Active imobilizate

� Imobiliz�ri necorporale� Imobiliz�ri corporale� Imobiliz�ri � nanciare

= sunt re� ectate toate investi�iile pe termen lung pe care le-a f�cut � rma: de la cl�diri, utilaje, mijloace de transport, pân� la licen�ele �i brevetele pe care le de�ine.Active circulante

� Stocuri� Crean�e� Disponibilit��i

= fondul circulant al � rmei care se schimb� de la un an la altul, în func�ie de procesul de produc�ie. În general, activitatea � rmei este re� ectat� în aceast� pozi�ie bilan�ier�.Conturile de regularizare: re� ect� regulariz�rile contabile care apar pe parcursul unui exerci�iu � nanciar. Prime privind rambursarea obliga�iunilor: este pozi�ie bilan�ier� care apare doar în cadrul societ��ilor careemit obliga�iuni.



3. Contul de pro� t �i pierderi

Formular Cont de pro� t �i pierderi simpli� cat

(+) Venituri din exploatare •� Venituri din vânzarea m�rfurilor •� Produc�ia exerci�iului •� Alte cheltuieli de exploatare(-) Cheltuieli pentru exploatare •� Cheltuieli privind m�rfurile •� Cheltuieli materiale •� Cheltuieli cu servicii •� Cheltuieli cu personalul •� Cheltuieli cu amortiz�rile •� Alte cheltuieli de exploatare

(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE

(+) Venituri � nanciare(-) Cheltuieli � nanciare

(=) REZULTATUL FINANCIAR

REZULTATUL CURENT AL EXERCITIULUI(=) REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR

(+) Venituri excep�ionale(-) Cheltuieli excep�ionale(=) REZULTATUL EXCEPIONAL

REZULTATUL BRUT= REZULTATUL DIN EXPLOATARE + REZULTATUL FINANCIAR+ REZULTATUL EXCEPIONAL

(-) Impozit pe pro� t

REZULTATUL NET

Contul de pro� t �i pierderi re� ect� situa�ia � scal� a � rmei. Acesta este împ�r�it în cele trei capitole importante ale activit��ii � rmei:

1. activitatea de produc�ie (exploatare)2. activitatea � nanciar�3. activitatea excep�ional� (evenimente care apar în mod excep�ional în

exerci�iul � nanciar respectiv)



4. Calcul de lichidit��i

Prezentarea celor dou� formule:

a) Metoda direct�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� încas�rile în numerar din vânzarea de bunuri �i prestarea de servicii;� încas�rile în numerar provenite din redeven�e, onorarii, comisioane �i

alte venituri;� pl��ile în numerar c�tre furnizorii de bunuri �i servicii;� pl��ile în numerar c�tre �i în numele angaja�ilor;� pl��ile în numerar sau restituiri de impozit pe pro� t, doar dac� nu pot

� identi� cate în mod speci� c cu activit��ile de investi�ii �i de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei



b) Metoda indirect�

Fluxuri de numerar din activit��i de exploatare:� rezultat net;� modi� c�rile pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;� ajust�ri pentru elementele nemonetare �i alte elemente incluse la

activit��ile de investi�ii sau de � nan�are.Fluxuri de numerar din activit��i de investi�ii:

� pl��ile în numerar pentru achizi�ionarea de terenuri �i mijloace � xe, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� încas�rile de numerar din vânzarea de terenuri �i cl�diri, instala�ii �i echipamente, active necorporale �i alte active pe termen lung;

� pl��ile în numerar pentru achizi�ia de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� încas�rile în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu �i de crean�� ale altor întreprinderi;

� avansurile în numerar �i împrumuturile efectuate c�tre alte p�r�i;� încas�rile în numerar din rambursarea avansurilor �i împrumuturilor

efectuate c�tre alte p�r�i.Fluxuri de numerar din activit��i de � nan�are:

� veniturile în numerar din emisiunea de ac�iuni �i alte instrumente de capital propriu;

� pl��ile în numerar c�tre ac�ionari pentru a achizi�iona sau a r�scump�ra ac�iunile întreprinderii;

� veniturile în numerar din emisiunea de obliga�iuni, credite, ipoteci �i alte împrumuturi;

� ramburs�rile în numerar ale unor sume împrumutate;� pl��ile în numerar ale locatarului pentru reducerea obliga�iilor legate

de o opera�iune de leasing � nanciar.Fluxuri de numerar - totalNumerar la începutul perioadeiNumerar la � nele perioadei

Contul de pro� t �i pierderi reprezint� situa�ia � scal� a � rmei în timp ce Fluxul de lichidit��i reprezint� situa�ia � nanciar� al � rmei.

5. Exemplu

Pentru o mai bun� în�elegere ilustr�m cele spuse cu un exemplu:Societatea comercial� ABC IMPEX SRL s-a constituit la 15.01.2XXX prin aportul unicului asociat, în valoare de 5.000.000 lei.



La 17.01.2XXX � rma a achizi�ionat un utilaj în valoare de 2.500.000 lei, stocuri de materii prime de 1.000.000 lei, restul banilor de 1.500.000 lei � ind în banc�.De asemenea, � rma a contractat un credit pe termen scurt în valoare de 1.000.000 lei, din care a achizi�ionat o licen�� de fabrica�ie.La 31.12.2XXX, bilan�ul � rmei se prezenta astfel

ACTIV PASIV

Active imobilizate� licen�� fabrica�ie 1.000.000� utilaj 2.500.000

Capital propriu� Capital social 5.000.000

Active circulante� Stocuri materii prime 1.000.000� Disponibilit��i 1.500.000

Provizioane pentru riscuri �i cheltuieli

Conturi de regularizare - activ Datorii totale 1.000.000� Credit pe termen scurt

Prime privind rambursarea obliga�iunilor Conturi de regularizare – pasiv

TOTAL 6.000.000 TOTAL 6.000.000

Societatea ABC IMPEX SRL, în luna februarie, a avut urm�toarele opera�ii:� a cump�rat materiale în valoare de 500.000 lei,� a pl�tit salarii în valoare de 350.000 lei,� a pl�tit dobânzi la banc� în valoare de 10.000 lei� a înregistrat amortiz�ri în valoare de 5.000 lei� a vândut produsele realizate cu lei� a încasat dobând� pentru lichidit��ile din banc� 8.000 lei

În aceast� situa�ie Contul de pro� t �i pierderi �i Fluxul de numerar se prezint� astfel:

Contul de pro� t �i pierderi

(+) Venituri din exploatare� produse 1.200.000 (-) Cheltuieli exploatare� materiale 500.000� salarii 350.000� amortiz�ri 5.000

REZULTAT EXPLOATARE 345.000(+) Venituri � nanciare

� dobânzi încasate 8.000 (-) Cheltuieli � nanciare



� dobânzi pl�tite 10.000REZULTATUL FINANCIAR -2.000REZULTATUL CURENT 343.000REZULTATUL EXCEP�IONAL 0REZULTATUL BRUT 343.000- impozit pe pro� t (16%) 54.880REZULTATUL NET 288.120

Not�:Dac� societatea comercial� ABC IMPEX SRL era microîntreprindere, atunci impozitul pe pro� t era: (1.200.000 + 8.000) X 1,5% = 18.120 lei

Fluxul de numerar:

SOLD INI�IAL 0

Încas�ri din vânzarea produselor 1.200.000

Încas�ri din dobânzi bancare 8.000

TOTAL ÎNCAS�RI 1.208.000

Pl��i materiale 500.000

Pl��i salarii 350.000

Pl��i dobânzi 10.000

Pl��i impozit pe pro� t 54.880

TOTAL PL��I 914.880

SOLD LUN� 293.120

SOLD FINAL (Sold ini�ial + Încas�ri – Pl��i) 293.120

Dup� cum se poate observa rezultatul exerci�iului nu este acela�i cu soldul � nal al Fluxului de numerar. O parte dintre cheltuieli (cum ar � amortizarea) nu reprezint� �i o plat�.

Cu alte cuvinte: ce este pe hârtie, nu este �i în buzunar!


Tehnologia meseriei - rowater.ro de... · - lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti...

Documents

Transcript of Tehnologia meseriei - rowater.ro de... · - lucrari de dulgherie (cofraje, schele portante, pereti...