TEHNOLOGIA CULTURII DE PORUMB SILOZ Porumbul pentru siloz, recoltat in faza de lapte-ceara, asigura, in comparatie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unitati nutritive la hectar si la cel mai scazut cost de productie. Zonarea culturii si a hibrizilor In zonele de campie din sudul tarii, unde nu sunt posibilitati de irigare, porumbul pentru siloz este o cultura energetica foarte valoroasa. In zonele irigate din Campia Dunarii, Dobrogea, sudul tarii si Campia Banatului, porumbul pentru siloz in ogor propriu da productii relativ mari. In aceste zone exista posibilitati de intensivizare atunci cand porumbul pentru siloz se cultiva in cultura succesiva de raigrais aristat, cat si dupa orzul si graul de toamna. Productia de porumb siloz in cultura succesiva este de 80-90% din productia obtinuta in ogor propriu. -Hibrizi Sunt preferati hibrizii mai tardivi, folositi pentru boabe, care recoltati la inceputul fazei de ceara, permit realizarea unei mase insilozabile bogate energetice. In zonele in care temperatura medie anuala este mai mare de 10,50 C se cultiva hibrizii Fundulea 420, Fundulea 418, Temerar, Cecilia, Fundulea 365 si Luana. In zonele in care temperatura medie anuala este intre 8,50C si 9,50C se recomanda hibrizii Andreea, Ileana, Saturn, Stira, Polo, Oituz. In zonele in care temperatura medie anuala este intre 80C 8,50C se recomanda hibrizii Turda 160, Turda 200 si Raissa, Alberta. Importanta deosebita are alegerea tipului de hibrid si in cultura succesiva, in regim irigat. Dupa culturile principale care permit insamantarea pana la mijlocul lunii iunie (rapita, orz, raigras aristat) sunt de preferat hibrizii tardivi pe considerentul ca pana la venirea brumelor ajung in faza de ceara, cand planta intreaga are un continut in substanta uscata de 30-35%. Dintre acestia remarcam hibrizii Fundulea 420, Fundulea 418, Pioneer 3362 si Luana. Pentru porumbul siloz insamantat dupa cultura de grau cei mai recomandati sunt hibrizii Fundulea 270, Pioneer 3978, si Turda 160. Amplasarea culturii - Tipul de sol Soluri foarte favorabile: cernoziomurile si solurile aluvionare din zonele irigate din campia Dunarii, Dobrogea si sudul Moldovei si Campia Banatului; cernoziomurile si solurile aluvionare din Transilvania si Moldova. Favorabile: soluri brun-roscate, soluri acide permeabile, unde verile sunt relativ calde, cernoziomurile din sudul tarii in regim irigat. Mediu favorabil: solurile acide amendate unde verile sunt relativ racoroase rendzinele si branciocurile. - Plante premergatoare Porumbul furajer nu este prea exigent fata de planta premergatoare. In principiu poate urma in rotatie dupa culturile care elibereaza terenul si permit executarea araturii dupa sezonul rece. Foarte bune: leguminoase anuale, leguminoase perene in anii II-III dupa destelenire, iar in zonele irigate si in anul I dupa destelenire. Bune: cereale de toamna si de primavara, plante furajere anuale recoltate pana la mijlocul toamnei, cartofii timpurii. Medii: iarba de Sudan, sfecla furajera si sfecla de zahar. Rotatia culturii Porumbul pentru siloz are cerinte scazute fata de palnta premergatoare, fiind cultivat dupa aceleasi culturi ca si in cazul porumbului pentru boabe. In cultura succesiva se seamana dupa premergatoare care parasesc devreme terenul: cerealele de toamna, borceagurile de toamna, rapita furajera de toamna, cartoful timpuriu. La randul sau, porumbul pentru siloz este o buna premergatoare pentru culturile de primavara, iar in cazul unor hibrizi timpurii chiar si pentru graul de toamna. Aplicarea ingrasamintelor si amendamentelor - Gunoiul de grajd este foarte bine valorificat de porumbul pentru siloz, doza economica fiind 30-40 t/ha in cultura neirigata si 60-80 t/ha in cultura irigata. In cadrul rotatiei se recomanda ca porumbul pentru siloz sa urmeze in primii doi ani dupa administrarea gunoiului de grajd.

- Fosforul Ingrasamintele cu fosfor se incorporeaza din toamna, sub aratura adanca. In cazul in care ingrasamintele cu fosfor nu au putut fi administrate in toamna, se vor aplica primavara. Inainte de pregatirea patului germinativ eficienta ingrasamintelor cu fosfor este sporita in cazul cand sunt aplicate la semanat, pe randuri, impreuna cu ingrasamintele azotate. - Azotul Porumbul pentru siloz este relativ exigent fata de fertilizarea cu ingrasaminte azotate. Doza optima in regim neirigat este de 70-80 kg N/ha pe cernoziomuri si soluri aluvionare si 80-100 kg N/ha pe soluri cu continut in humus mai mic de 2%. In cultura irigata, doza optima de ingrasaminte azotate este de 110-120 kg N/ha. In cultura succesiva, in regim irigat, doza optima economic este de 80-90 kg N/ha. Prin administrarea in amestec a azotului cu fosfor este stimulata, in acelasi timp, atat absorbtia fosforului de catre plantele de porumb, cat si a azotului. Se realizeaza, de asemenea, cea mai buna dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai mare rezistenta la seceta si productii mai ridicate. - Potasiul Pe solurile acide se administreaza 60-80 kg/ha; pe cernoziomurile irigate de multi ani, pe parcele unde s-au aplicat ingrasaminte organice in ultimii 3-4 ani, aplicarea dozei de 60-70 kg/ha este eficient economic. Cand porumbul siloz urmeaza in rotatie in primii 2-3 ani dupa aplicarea ingrasamintelor organice, dozele de ingrasaminte minerale precizate mai sus se reduc cu 40-45% la fosfor si azot si cu 60-80% potasiu. Cand amplasarea se face in primii 2-3 ani dupa intoarcerea unei leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 50-60% fata de situatia in care porumbul se cultiva in rotatie cu plantele anuale. - Amendamentele sunt necesare pe solurile acide cu pH mai mic de 5,8-6,0 in aceste conditii, se impune amendarea cu o data la 8-10 ani cu 5-6 t/ha carbonat de calciu. Lucrarile solului In cazul cand porumbul se seamana dupa o premergatoare timpurie se recomanda ca vara, dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea rapida a terenului, sa se execute imediat aratura la adancimea de 25-30 cm, in functie de tipul de sol si de starea de umiditate a terenului. Aratura se va executa cu plugul in agregat cu grapa stelata. Dupa plantele care se recolteaza tarziu (porumb, soia, cartof, etc.) imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-30 cm in functie de umiditatea solului. In cazul plantelor la care, dupa recolta raman pe sol resturi vegetale (porumb, cartof, sfecla, etc.) aratura este precedata de lucrarea cu grapa cu discuri pentru maruntirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cat mai bune, se recomanda ca, la intrarea in iarna, aratura de toamna sa fie lucrata cu grapa cu discuri. O mare atentie trebuie acordata lucrariloe pe terenurile in panta, care se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel. Primavara, in conditii normale, cand aratura a fost bine executata si terenul se prezinta nivelat si fara buruieni, pentru pregatirea patului germinativ este suficienta o singura lucrare, efectuata in ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu o grapa cu colti, la adancimea de semanat a porumbului. Samanta si semanatul Tratarea semintei - Pentru prevenirea atacului de daunatori in sol samanta se va trata cu Furadan 35 ST sau Diafuran 35 DT (25 ml p.c./kg samanta) numai la porumbul semanat in ogor propriu; - Pentru prevenirea putrezirii semintelor si combaterea taciunelui se recomanda tratarea semintei cu Tiradin 75 (3,5 kg/t samanta) sau Metoben (70 PU 2kg/t). Epoca optima de semanat - In cultura principala, porumbul pentru siloz se seamana cand in sol, la adancimea de semanat, temperatura este de 8-100 C. Aceasta coincide cu perioada 1-20 aprilie pentru celelalte zone. Densitatea optima la semanat - Pentru cultura neirigata densitatea este 50-55 mii plante/ha pentru zonele din sudul tarii si 60-70 mii plante in zonele colinare. Nivelul minim este indicat pentru hibrizi tardivi si semitardivi iar cel maxim pentru hibrizi mai timpurii. Marirea sau miscorarea acestor densitati are ca rezultat scaderea productiei de substanta uscata sau reducerea procentului de stiuleti. In cultura irigata, porumbul pentru siloz semanat in ogor propriu sau in cultura succesiva da

productiile cele mai mari la densitatea de plante 80-85 mii plante/ha. In cultura principala se folosesc hibrizi tardivi si semitardivi, cu crestere viguroasa si potential mare de productie, iar in cultura dubla si regiunile colinare, hibrizii timpurii si mijlocii. - Distanta optima de semanat intre randuri este de 70 cm, iar adancimea de semanat de incorporare a semintei este de 4-5 cm. Lucrarile de intretinere a culturilor -Combaterea eficienta a buruienilor Combaterea chimica se realizeaza cu erbicidele: Diizocab, Eradicane sau Alirox (5-6 l p.c./ha), care se incorporeaza in sol cu grapa cu discuri; Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se aplica preemergent, inainte de semanat, urmatoarele timpuri de erbicide: Dual 500 (3-5 l/ha), Eradicane 6 E (6-8 l/ha), Butizin 40 SC (6-8 kg/ha), Diizocab 8 CE ()7-9 l/ha; Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se poate utiliza: SDMA (1,5-2 l/ha), Sanrom 375 SC (1 l/ha). -Combaterea prin lucrari mecanice Pentru combaterea buruienilor rezistente la erbicide se vor face 2-3 prasile mecanice cu ajutorul cultivatorului prima prasila se va face cat mai timpuriu posibil; - prasilele urmatoare se fac la intervale de 20-25 zile. -Irigarea Irigarea este o masura tehnologica importanta, deoarece aduce sporuri de productie de 30-40%. Pentru porumbul siloz se aplica 2-4 udaturi cu o norma de udare de 500-600 mc/ha apa. Din punct de vedere calendaristic, perioadele critice pentru aprovizionare cu apa sunt: 20-30 iunie si 20-30 august. -Recoltarea Momentul optim de recoltare este cand boabele se gasesc in faza de lapte-ceara si umiditatea plantelor este de 75%. Prin intarzierea recoltarii, plantele isi pierd suculenta, scade umiditatea, se taseaza mai geru si in locul fermentatiei lactice din masa insilozata se produc fermentatii nedorite care depreciaza calitatea silozului. Recoltarea porumbului pentru siloz se executa mecanizat, cu vindrovere, care taie, toaca si incarca furajul in mijloacele de transport. Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternica, pentru crearea conditiilor optime aparitiei fermentatiei lactice. Silozul se acopera cu folii de material plastic pentru protejarea impotriva apei din precipitatii. Durata perioadei de efectuare a lucrarilor de insilozare trebuie sa fie cat mai scurta (cel mult 5-7 zile). Depozitarea si conservarea furajelor de volum prin insilozare Avantajul soiurilor speciale de porumb pentru siloz este ca au masa vegetativa bogata si in momentul cand stiuletele ajunge la umiditatea ridicata pentru insilozare (60-650) % intrega tulpina este verde. Ideal este sa se insamanteza 80.000-60.000 plante/ha pentru ca asa tulpina porumbului este mai subtire. Daca densitatea de semanat este mai mica se obtine un porumb cu o tulpina groasa, care nu este agreata de animale, chiar daca se toaca la dimensiunea de cca. un centimetru. Recoltarea porumbului pentru siloz trebuie sa se faca in momentul cand bobul este in faza de lapteceara iar pe bob este un punct negru. Intervalul optim de recoltare este cuprins intre sfarsitul fazei de lapte cand umiditatea plantei intregi este de 72-73 % (27-28 % SU). Dar si la mijlocul fazei de ceara plina a boabelor cand umiditatea plantei este de 60-65% (30-35% SU) iar plantele sunt inca verzi, pasunile au culoare verde galbuie. Pentru a obtine un siloz de foarte buna calitate, este important ca porumbul sa fie tocat (max. 3 cm) cat mai marunt si intr-un timp cat mai scurt, sa fie foarte bine tasat pentru a se realiza evacuarea aerului, asigurandu-se astfel conditiile unei fermentatii lactice in mediul de anaerobioza. De asmenea, silozul trebuie inchis foarte bine ca sa nu ia contact cu aerul se inchide cu o folie groasa dintr-o bucata care se aseza peste siloz si care se leaga la capete. Se recomanda ca peste folie sa se puna un strat de paie (ca sa o protejeze de factorii interni cat si externi). Pentru obtinerea unui siloz bun, de calitate (gustos, cu miros placut) este recomandata adaugarea de inoculati care este practic o insamantare a silozului cu bacterii lactice care determina inmultirea rapida a acestora astfel incat se obtine fermantatia lactica. In acest fel se evita fermentatia butirica nedorita (aceasta duce la deprecierea silozului). Pe de alta parte, prin introducerea unui inoculat silozul poate fi consumat la o luna si jumatate de cand a fost inchis, in timp ce fara adaugarea de inoculati se poate consuma dupa 2 luni. Silozul de porumb se poate face pe platforma betonata cat si pe alta suprafata

de teren (cu o panta de 1-2 %). Un nutret murat de buna calitate nu pastreaza culoarea verde ci capata o nuanta galbui-verzuiemaslinie. Culoare galbena denota prezenta unei aciditati ridicate, aceasta se intampla atunci cand plantele sunt recoltate prea devreme, continutul in apa este de peste 80% - de exemplu, insilozarea porumbului recoltat cand boabele din stiuleti sunt in stadiul de lapte. Folosirea in hrana a unui asemenea nutret necesita adaugarea a 1,5-2 g carbonat de calciu pe un kilogram nutret murat. Alaturi de culoare mirosul este de asemenea un indicator de calitate. Astfel, nutretul murat fermentat la temperaturi de 30-35 0 C are un miros placut aromat usor dulce acrisor asemanator celui de fructe uscate. In urma frecarii intre palme a unui nutret de calitate mirosul nu se schimba si nu are efect remanent mai mult de 20-30 minute de la indepartarea probei. Se introduce in hrana treptat incepand cu cantitati mici incat dupa 10-15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile indicate in ratii. Intre nutretul fibros si cel murat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5-7 kg nutret murat se va administra 1 kg fan. Ordinea de administrare va fi dupa concentrate si fan. In suplimentul mineral se va calcula in plus cate 2 g de carbonat de calciu pentru fiecare kilogram. Se va introduce in grajdul vacilor lactante numai dupa muls, va fi exclus din hrana gestantelor cu 2-3 saptamani inainte de fatare. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati: - la vaci in lactatie 20-30 kg; - la taurine adulte supuse ingrasarii 30-40 kg; - la tineret in functie de varsta 10-20 kg.