7/31/2019 Tehnium-0008

1/22

7/31/2019 Tehnium-0008

2/22

7/31/2019 Tehnium-0008

3/22

AUDIO

- se obtine un raspuns RIAAfoarte precis, fara crestereazgomotului specific configu-ratiei inversoare;

- factorul de distorsiune armo-nica este foarte redus, deoa-

rece ambele amplificatoareoperationale sunt folosite caamplificatoare cu castig redus,ceea ce nu este cazul pream-plificatoarelor An care se uti-lizeaza un singur amplificatoroperational;

- deoarece retelei de reactie ne-gativa capacitiva nu i se aplicaintreaga tensiune de iesire apreamplificatorului, rezulta oreducere suplimentara adistor-siunilor armonice.

Referitor Ia componentele pasiveutilizate In acest preamplificator, pre-cizam ca rezistoarele au toleranta de1% si valori standard din seria E-96.Deoarece condensatoare cu tolerantade 1% sunt mai greu de procurat, elevor fi selectate din seriile standard cutoleranta de 5% sau 10%. Conden-satorul C4 va fi unul de calitate, cumylar, polistiren sau polipropilena.

Performantele preamplificatoru-lui realizat conform schemei dinfigura 2 sunt:

- curba de egalizare este foarteprecisa, prezentand abateri demaximum 0,1 dB fata deraspunsul RIAA ideal, In dome-niul de frecventa cuprins Intre20Hz si 20kHz (cand se folo-sesc componente cu tolerantade 1 %);

- amplificarea globala este egalacu 36dB;

- distorsiunile armonice se men-tin sub 0,002% pentrufrecventele situate sub 2kHz sicresc pana Ia maximum 0,01%

(pentru f = 20 kHz siVo = 1 Vrms);- raportul semnal/zgomot rapor-

tat Ia un semnal de intrare cuamplitudinea de 5mV sifrecventa de 1 kHz este de82dB sau 87dBA.

in cele ce urmeaza vom prezentadoua scheme de Preamplificatoarepentru microfoane de uz profesional.

Dupa cum se stie, gama dinamicaa semnalelor sonore este foarte larga,cuprinsa Intre 30dB SPL (zgomotulambiental dintr-o camera linistita) si

peste 130dB SPL. Tensiunea de iesireIa bornele unui microfon deimpedanta joasa (200 Ohm),cores-

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

4/22

7/31/2019 Tehnium-0008

5/22

AUDIO

ROSTOVOMANIA (IV)Idei si solutii practice de imbunatatire a magnetofonului ROSTOV

Florin Gruia

- urmare din nr. 1/2000 -

Am aratat Intr-un numar anteriorca una din marile deficiente ale aces-tui magnetofon consta In imposibili-tatea inregistrarii pista cu pista. Ea seefectueaza simultan pe ambele piste,existand riscul sa stergem dingreseala o pista, In cazul inregistra-rilor mono vechi.

prindere si distantiere, conform noiistructuri mecanice. Se va reface si

tija interioara, cea care roteste con-tactele galetilor. Intre noii galeti sicel vechi (al redarii), cat si Intre ceidoi noi galeti este utila introducereaa doua ecrane, ce vor proteja cir-cuitele de influentele electricereciproce. Tot ca sfat constructiv,recomandam utilizarea galetului de

trare sa fie aceeasi In cele trei situatii(mono L, mono R si stereo).

Odata determinata valoarearezistentelor echivalente, se potinlocui cu altele fixe. Acest mod decomutare mentine sarcina constantapentru oscilatorul de premagneti-zare, evitandu-se variatia premagne-tizarii Ia schimbarea modului delucru (figura 1).

Pentru a remedia acest neajuns,se va modifica comutatorul rotativde piste, In sensul ca i se vor adaugadoi galeti pentru comutareacapetelor de stergere si a celor deinregistrare. Capetele de citire secomuta pista cu pista dinconstructie. Comutatorul de piste,notat In schema fabricantului cuSA1.1 si SA1.2, se reface folosind

galetii originali de Ia alte douacomutatoare de pista. Se vorconfectiona alte suruburi de

langa cel al capetelor de citire pen-tru comutarea capetelor de inregis-trare (l-am notat SA1.5, respectivSA1.6).

S-au montat REL (RER) -impedanta echivalenta a capului deInregistrare, pista stanga L (respectivpista dreapta R). Ea se va determinaexperimental cu ajutorul unui volt-metru electronic cu care se masoara

tensiunea alternativa pe capetelecelor doua infasurari, In asa fel incattensiunea pe infasurarile de inregis-

Similar se urmareste si comutareacapetelor de stergere, unde criteriulmentinerii sarcinii constante pentruoscilatorul de stergere (premagneti-zare) are o mai mare importanta, dincauza puterii mai mari cerute decapetele de stergere.In figura 2 se arata exact modul deconectare Ia blocurile existente. Deremarcat obligativitatea utilizarii

cablurilorcoaxiale. Galetii de stergeres-au notat cu SA 1.3 respectiv SA1.4.- continuare in nr. viitor-

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

6/22

7/31/2019 Tehnium-0008

7/22

crestere a castigului Ia circa 50 dB,In conditiile reducerii benzii amplifi-catorului.

Circuitul AGC (RAS) actioneazaasupra detectorului de produs.Tranzistorul BC 108 nepolarizat Incolector (conectat Ia pinul 1 al CI2)se comporta In AF ca o rezistentacomandata de tensiunea continuabaza-emitor, care se obtine prinredresarea cu dublarea de tensiune asemnalului AF prezent Ia iesirea 12 acircuitului CI3.

Astfel, daca pe baza tranzistoru-lui ajunge o tensiune sub 0,5 V,rezistenta echivalenta care apare Inaudiofrecventa paralel cu rezistentade 8,5 K (figura 4) este foarte maresi amplificarea DP este maxima(circa 35 dB). Daca tensiunea con-tinua baza-emitor creste (0,6 ... 0,7 V),

rezistenta echivalenta Intre colectorsi emitor scade progresiv catre40 ... 50 Q. In consecinta, amplifi-carea DP scade de 100 ... 200 ori,fiind proportionala cu rezistentade sarcina totala echivalentaprezenta Ia iesirea multiplicatorului(Ia pinul 1).

De fapt, jonctiunea emitor-bazaeste atacata In curent prin intermedi-ul unei rezistenta mari (100 K sauchiar mai mult). Tensiunea Ia bor-nele condensatorului de 220 uFpoate atinge chiar 7-8 V, fara ca CI3

sa distorsioneze. Aceasta tensiuneeste proportionals cu tensiunea AF Iaiesirea 12. Totusi, deoarece diodeleau tensiune de prag, aceasta regulanu e strict valabila Ia semnale mici.Valorile celor doua condensatoarede Ia redresorul AF de 220 pF si 4,7 |xFsunt alese astfel ca sistemul AGCsa raspunda foarte rapid Ia crestereaamplificarii si sa raspunda cu o oare-care intarziere Ia scaderea semnalu-lui In circa 1 ... 2 sec). Intr-adevar,

dioda D2 se blocheaza cand sem-nalul scade si condensatorul de220 uF descarcandu-se pe rezistentade 6,8 K lent, ,,tine" amplificareaDP redusa, polarizand In continuaretranzistorul.

Elementele sistemului AGC aufost indelung experimentate, rea-

lizandu-se un compromis Intrereceptia SSB si receptia CW.

Tensiunea de comanda AGCpoate servi pentru actionarea unuiinstrument folosit ca S-metru. Pentruaceasta se conecteaza un miliamper-metru c.c. In serie cu rezistenta de6,8 K (figura 7). Condensatorul de1000 uF evita miscarile bruste aleacului indicator.

Reglajul receptorului Incepe cuverificarea tensiunilor continue Iapinii Cl, conform catalogului. Apoise verifica oscilatoarele. Exista posi-bilitatea de a aplica pentru reglaj,prin intermediul unui condensatorde 50 ... 100 pF, semnal de Ia pinul8 al DP direct Ia intrarea de antena.Armonica a 7-a a frecventei depurtatoare (3500 Hz) trebuie sa fiereceptionata cu Cv aproape completinchis.

Se poate acorda EMF si bobinaL5, urmarindu-se In prealabilobtinerea unui ton de 1,5 ... 2 kHz.Se poate urmari acordul In difuzorsau chiar direct indicatia S-metrului(cu AGC eventual deconectat, adicacu baza tranzistorului scurtcircuitataIa masa).

Semnalul se poate reducemicsorand condensatorul cu care seataca borna de antena. Filtrul deintrare se acorda initial aproximativ.Acordul exact se face doar Inmijlocul benzii (3650 kHz), dupacum s-a mentionat.

Sensibilitatea receptorului estemai buna de 1 uV (fara atenuatorulde Ia intrare), atenuarea frecventei

imagine 50 dB, iar gama dinamica65 ... 70 dB.Ultima cifra este modesta In com-

paratie cu receptoarele care au mixerecu diode sau FET-uri. De asemenea,dupa cum s-a aratat, adancimea dereglaj a sistemului AGC este doar de40-45 dB. In schimb, In afara de avan-tajul simplitatii, schema prezinta obuna stabilitate de frecventa si are oselectivitate excelenta fata de canaluladiacent.

ANUNT IMPORTANT

Deoarece incepand cu unul dintre numerele viitoareale revistei vom inangura rubrica ,,VANZARI-CUMPARARI- SCHIMBURI" va rugam sa ne scrieti si sane comunicati daca doriti sa vindeti, sa cumparati sausa schimbati componente, aparate, reviste, carti dindomeniul electronica.

Anunturile dvs. se vor publics gratuit, in limitaspatiului disponibil. Nu uitati sa ne comunicati adresa sitelefonul unde puteti fi contactati.

Publicarea anunturilor este gratuita doar pentru per-soanele fizice. Societatile comerciale pot beneficia siele de spatiu pentru anunturi, contra unor tarife modice.

De asemenea, fi rugam pe cei care doresc ca, prinintermediul revistei noastre, sa sponsorizeze uneleactiuni din domeniul electronica (Concursul de Pu-blicistica, Campionatul National de Creatie Tehnica,Concursurile de Radioamatorism etc.) sa ne contacteze.

Sponsorizarea poate consta in bani, componentesau aparate electronice, reviste sau carti de specialitate.

Precizam ca numele sponsorului va fi mentionat incadrul actiunii respective si va fi facut public prin inter-mediul revistei noastre.

Va multumim!

TEHNIUM *Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

8/22

OSCILATOR US CU 4 BENZIing. Petre Predoiu

Oscilatorul a carui schema esteprezentata In figura poate echipa unradioreceptor cu frecventa interme-

diara de 455 kHz, alimentat Ia ten-siunea de - 9 V.

Benzile receptionata si frecven-tele oscilatorului se dau In tabelul 1.

Radioamatorii incepatori cu posi-bilitati materiale modeste nu-si potpermite construirea unui oscilatormulti-banda cu cuarturi sau bucla PLL.

Pentru inceput de activitate, dasatisfactie deplina un oscilator fara

alimentarea cu tensiune stabi-lizata;folosirea unui montaj CLAPP

care are avantajul ca circuitul

Tabelul 1

acordat este cuplat slab cutranzistorul;

folosirea unui etaj separatorpentru reducerea influenteisarcinii asupra oscilatorului;folosirea In circuitele acordate decondensatoare ceramice cu coe-ficient de temperatura negativ.

caracteristicii si pentru a nu compri-ma frecventele In partea inferioara abenzilor. Separatorul s-a realizat cu

tranzistorul T2-BF254.Nivelul deatac al separatorului este reglabil cupotentiometrul R6 si poate asigura Iaiesire 2-2,5 V. Iesirea s-a facut printr-un transformator de radiofrecventa.

Bobinele s-au realizat pe carcasecu diametrul de 6 mm de miezuri deferita, provenite din media frecventaa televizoarelor dezafectate.

Functia de Comutator de banda oindeplineste un rotactor Tv cu unelemodificari.

Condensatoarele C1...C7 suntceramice cu pasta tip U (coeficient

de temperatura negativ) si toleranta5%.

Datele bobinelor sunt prezentateIn tabelul 2.

Tabelul 2

Bobina Banda de frecv.[MHz]

Diametrul sarmei[mm]

Diametrul sarmeiCu Em [mm]

Nr. spire Felul bobinarii

L1 3,500- 3,800 6 0,16 40 un strat spiralanga spira

L2 7,000- 7,100 0,27 38 _L3 14,000-14,350 0,33 28 -

L4 21,000-21,450 0,33 16 _L5 0,27 17 _L6 _ _ 0,27 6 L6 se bobineaza

langa L5

cuarturi, mai ales pentru un receptorcare are amplificatorul de frecventaintermediara cu banda mai larga(5-6 kHz), fara filtre de cuart. Mon-tajul s-a realizat cu unele precautiipentru imbunatatirea stabilitatii frec-ventei ca:

Oscilatorul s-a realizat cu tranzis-torul T1-BF1 73 In schema CLAPP.

Acordul In fiecare banda se reali-zeaza cu ajutorul unei diode vari-cap, care se alimenteaza cu tensiunede 2...12 V si nu de 28 V, pentru alucra Intr-o zona cat mai liniara a

Se recomanda introducerea mon-tajului Intr-o cutie de tabla de Al~1mm. Piesele se asambleaza pe obucata de circuit imprimat fara pre-tentii deosebite. Montajul a fostexperimentat si da deplinasatisfactie.

TEHNIUM Nr. 8/2000

Banda receptionata[MHz]'

Frecventele oscilatorului[MHz]

B 1 - 5,500- 3,800Bll - 7,000- 7,100BIll -> 14,000-14,350BIV-> 21,000-21,450

3,955- 4,2557,445- 7,55513,545-13,89520,545-20,995

7/31/2019 Tehnium-0008

9/22

LABORATOR

LABORATORUL ELECTRONISTULUI. APARATE DE MASURA.GHID DE UTILIZARE (VI). Frecventmetre digitale

ing. Serban Naicu

- urmare din nr. trecut -

Selectarea modului de masurare sia scarii de masurare se face automat, Infunctie de frecventa de intrare, astfelIncat sa se obtina rezolutia maxima.

Viteza de masurare:- rapid: circa 100 ms (afiseaza

6 cifre)- normal: circa 1 s (afiseaza 7 cifre).Aparatul este prevazut cu inter-fata Ia magistrala standard CEI-625.

In figura 3a este prezentat panoulfrontal al frecventmetruIui numeric

E-0208. Notatiile sunt urmatoarele:

1 - Comutator retea.2 - Afisaj numeric din 7 cifre cu

punct zecimal pentru afisarea frec-ventei masurate.

3 - 3 LED-uri pentru Hz, kHz siMHz.

4 - LED pentru deschidereaportii. Aprinderea LED-ului indicadeschiderea portii.

5 - 4 LED-uri pentru starileinterfetei (DISTANTA, SRQ, VOR-BITOR, ASCULTATOR).

6 - Comutator cu retinere pentruselectarea functiei autotest.

7 - Comutator fara retinere pen-tru trecerea aparatului In modul delucru LOCAL.

8 - Comutator cu retinere pentruselectarea vitezei de masurare.Apasat selecteaza masurarea rapida,depresat masurarea normala.

9 - Potentiometru rotativ pentrucomanda timpului de afisare.

10 - Potentiometru rotativ pentrucomanda nivelului de triggerare.

11 - Comutator cu retinere pen-tru selectarea functiei autotriggerare.

12 - Comutator cu retinere pen-

tru selectarea atenuarii.

13 - Borna BNC de intrare, carepermite conectarea semnalului demasurat.

Panoul posterior (din spate) alfrecventmetruIui numeric E-0208este prezentat In figura 3b. Notatiilesunt urmatoarele:

1 - Borna BNC pentru pilotareaexterna, care permite conectarea

unui semnal de pilotare externa de10 MHz.2 - Borna BNC pentru frecventa

pilot interna, care furnizeazafrecventa pilot interna de 10 MHz.

3 - Comutator superminiaturaprin translatie INT/EXT.

4 - Borna de pamant conectata Iamasa aparatului.

5 - Siguranta fuzibila (0,2A) careasigura protectia Ia scurtcircuit.

6 - Conector retea cu contactpentru pamant 220V;' 50/60 Hz.

7 - Comutatoare superminiaturapentru translatie, A1 ... A5 selecteazaadresa aparatului pe magistrala stan-dard, iar TON activeaza modul delucru VORBITOR.

8 - Conector fisa cu 25 de con-tacte (Magistrala CEI-625), care asigu-ra conectarea Ia magistrala standard.

Exista 3 moduri de lucru:

A. Modul de lucru LOCAL

Toate functiunile aparatului suntcomandate de pe panoul frontal.

Functia de autotestare se activeazaprin apasarea tastei TEST. Aparatulmasoara si afiseaza frecventa pilot de10 MHz x Functia viteza e masurarese comanda prin intermediul tasteiDURATA MASURARE. Apasarea

acesteia determina masurarea rapidape 6 cifre, iar pozitia normala, masu-rarea obisnuita pe 7 cifre. In cazul frec-ventelor mai mari de 100 MHz, timpulde masurare fiind minim (10 msec),apasarea tastei nu are nici un efect sirezultatul se afiseaza tot pe 7 cifre.

B. Modul de lucru DISTANTA

FrecventmetruI E-0208 seconecteaza Ia magistrala standardprin conectorul MAGISTRALACEI-625 de pe panoul spate.

C. Modul de lucru VORBITOR

(TALK ONLY)Acest mod de lucru se selecteaza

prin Pozitionarea comutatorului TALKONLY de pe panoul spate pe pozitia 0.

El se foloseste Intr-un sistem faracontrolor alcatuit, de exemplu, dinfrecventmetruI E-0208 si un dispozi-tiv de Inregistrare a rezultatelormasurarii, cum ar fi o imprimantaprevazuta cu interfata si cu modul delucru ASCULTA (LISTEN ONLY).

In modul VORBITOR, functiunileaparatului sunt controlate de pe

panoul frontal si dupa fiecaremasurare rezultatul este transmisprin interfata.

- continuare in nr. viitor

7/31/2019 Tehnium-0008

10/22

LABORATOR

FAZMETRU ANALOGIC CU DETECTARE DE SENSinq. Cristian Pirvu

Montajul serveste la masurarea

diferentei de faza dintre doua tensiuni

sinusoidale pentru frecvente intre 20Hz si 10 kHz, limitare a benzii datorita

vitezei de variatie scazute a tensiunii

de iesire (slew rate) a amplificatorului

integrat BA741, prin conversia defazaj

- interval de timp - tensiune continua.

Se recomanda utilizarea cu precadere

in domeniul industrial, in aplicatii de

joasa frecventa.Se trece de la semnale sinusoidale

de amplitudine maxima de 9V la

semnale dreptunghiulare simetrice,

prin intermediul amplificatoarelor

limitatoare U1 si U2 din figura 1.

Panta marimii de intrare se reflecta ineroarea de faza, astfel ca la frecvente

foarte joase se impune o amplitudine

apropriata de maxim. Schema data

nu contine si circuitele analogice de

conditionare (izolare galvanica,

amplificare, atenuare, filtrare) a sem-

nalelor de intrare sinusoidale, speci-

fice aplicatiei. Adaptarea functionarii

circuitetor BA741 in regimul de

com-

parator se realizeaza prin limitarea

tensiunii de iesire intre V + si -0,6 V,

valori compatibile cu circuitele

CMOS, de catre diodele D1 si D2

montate la iesire si rezistoarele R3 siR6 prevazute pentru limitarea curen-

tului. lesirile amplificatoarelor sunt

conectate direct la intrarile unui

amplificator diferential U3, realizat

tot cu BA741, prin scaderea celor

doua tensiuni obtinandu-se o succe-

siune de impulsuri dreptunghiulare

de ambele polaritati, cu frecventa

semnalelor de intrare si factor de

umplere dependent de marirea

defazajului.

Figura 1

SCHITA DE MONTAJ FATASUPERIOARA

Figura 2

FATA INFERIOARA (printransparenta)

TEHNIUM Nr.8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

11/22

LABORATOR

Indicatia privind sensul defazaju-lui se obtine prin intermediul unuibistabil de tip D. Circuitul integratMMC4013 contine doi bistabili D cuintrari si iesiri separate. Transferulinformatiei logice prezentate la

intrarea DATA se face la tranzitiapozitiva a impulsului de ceas. Prinaplicarea la cele doua intrari a sem-nalelor obtinute la iesirile compara-toarelor U1 si U2, iesirea Q a bista-bilului este mentinuta Tntr-una dincele doua stari logice, Tn functie desensul defazajului.

Pentru tensiunea de intrare V(1)defazata tn urma tensiunii V(2), fron-tul pozitiv al impulsului de ceasgaseste intrarea DATA in ,,1" logic,stare care este transferata la iesirea Qa bistabilului si concomitent laintrarea A de control a unui demulti-plexor analogic cu doua canale,din cadrul integratului CMOSMMC4053. Semnalele de la iesirilecomparatoarelor sunt prezente laintrarile demultiplexorului. Intrareade control deblocheaza unui din celedoua comutatoare analogice,selectand Tn acest caz tensiunea V(3)pentru a fi aplicata simultan peintrarile B si C de control ale celor-lalte doua multiplexoare din cadrulaceluiasi integrat U6. Multi-

plexoarele si amplificatorul U4 con-stituie un amplificator cu polaritateacomutabila. Circuitul se comporta caun amplificator neinversor pentru un

semnal de comanda Tn ,,0" logic, iarpentru un semnal Tn ,,1" logic, ca uninversor. iesirile multiplexoarelorsunt interconectate doua cate doua,astfel meat la aplicarea semnaluluiutil V(5) pe una din intrarile amplifi-catorului U4, cealalta intrare sa fiepusa la masa. Semnalul de comandaV(8) este sincron cu semnalul deintrare V(5). Pe palierul negativ alsemnalului de comanda, impulsuriledreptunghiulare pozitive de la iesireaamplificatorului diferential sunttransmise cu semnul neschimbat laiesirea U4. Impulsurile negative sunt,Tn schimb, aplicate de semnalul decontrol aflat Tn ,,1" logic pe intrareainversoare a U4, obtinandu-se atfel laiesire o succesiune de impulsuri

dreptunghiulare pozitive cu frecventadubla si cu factor de umplere pro-portional cu defazajul tensiunilor deintr'ar V(1) si V(2), unde:

AcD = 180* T;x - factor de umplere

Atunci cand tensiunea V(2) estedefazata Tn urma V(1), iesirea Q abistabilului trecem ,,0", pe intrarile Bsi C de control ale multiplexoareloraplicandu-se semnalul V(4) de laiesirea celui de-al doilea comparator.Astfel, impulsurile pozitive vor fi cele

inversate, Tn vreme ce impulsurilenegative nu-si schimba polaritatea.

Semnalul continuu, pozitiv saunegativ, de la iesirea filtrului ,,trece

La iesire se monteaza un instru-ment analogic de masurare etalonatdirect Tn unghiurile de defazaj sau Tncos (A). Valoarea de cap de scala seajusteaza cu potentiometrul P1. Sem-nalul poate corespunde caracteruluiinductiv sau capacitiv al unui recep-tor de energie caruia i se masoaradiferenta de faza A

7/31/2019 Tehnium-0008

12/22

LABORATOR

GENERATOR DE SEMNALE DREPTUNGHIULAREAlexandru Zanca

Circuitul integrat MMC 4060

confine un oscilator care poate

functiona si in configuratie RC,urmat de o serie de divizoare.

Pornind de la cele de mai sus,

In cele ce urmeaza, propunem o

alta aplicatie imediata a acestui

circuit, si anume, un generator de

semnale dreptunghiulare ce ofera

un spectru foarte larg de frecvente:

20.000 Hz la 0,04 Hz, cu aplicatii

largi in laboratorul radioamatorului

(testari, reglaje, tehnica impul-

surilor etc.).Schema generatorului este

aratata in figura 1. Functionareageneratorului este foarte simpla. Asa

cum se cunoaste, frecventa de

oscilatie depinde de valoarea grupu-

lui R1+R2 (din care R1 variabil; C1

, frecventa maxima de

oscilatie fiind in jur de 300.000 Hz,

din care, dupa divizarea cu 24, se

obtin 20.000 Hz. Gamele, brut se

selecteaza cu ajutorul comutatorului

K1 subgamele din comutatorul K2,

iar reglajul fin se obtine cu ajutorul

potentiometrului R1, ce poate fi,pentru un reglaj fin, daca e cazul, un

helipot. In acest mod, se obtine o

gama foarte larga de frecvente, cu

fronturi foarte bune.Cu toate ca iesirile divizoarelor

sunt prevazute cu buffer, a fost

prevazut un repetor realizat cu

tranzistorul T1, pentru a se putea

obtine curenti mai mari, necesari in

unele aplicatii.Deoarece frecventa de oscilatie

depinde putin de tensiunea de ali-

mentare, aceasta se va face de la unalimentator bine stabilizat si filtrat,

realizat cu ajutorul circuitului inte-

grat de tip LM 7809, A 7809 sau

echivalent, cum este aratat in figu-

ra 2. Deoarece cablajul imprimat

nu ridica probleme, nu a mai fost

ilustrat. Se recomanda ca circuitul

integrat C.I. 1 sa fie montat in

soclu.

Montajul se inchide intr-o cutie

de metal, pe panoul frontal fiind

scoase axele comutatoarelor K1, K2 si

a potentiometrului R1, precum si bor-

nele de iesire.

R1= 10 K. (helipot);R2= 10 K;R3 = 200 K; R4 = 100 ;R5= 2 K;R6 = 500 ;C1 = 140 pF stiroflex;C2 = 2,2 nF multistrat;C3= 35 nF multistrat;

Lista de piese

C4 = 100 (uF/12 V;C5 = 1000 uF/1 2 V;C6 = 100 nF/multistrat ceramic;C7 = 220 uF/1 2 V;T1 = BC107, BC108 etc;P1 = 1 PM05 (punte);C.I.1= MMC 4060;C.l.2 = LM 7809.

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

13/22

LABORATOR

VOLTMETRU CU L.C.D. CU 41/2 DIGITI

ing. Serban Naicu

Dupa ce in nr. 7/1996 al revistei

noastre am prezentat un modul uni-versal de afisare cu cristale lichide cu3 1/2 digiti, in nr. 12/1997 un volt-metru cu 3 1/2 digiti cu afisoare cu7 segmente, care pot afisa pana lavaloarea 2.000 (de fapt 1.999), iar innr. 2/2000 un voltmetru digital cu31/2 digiti, realizat cu MMC 7107(ICL7137) si afisoare cu 7 segmente,

prezentam in acest material un volt-metru mai performant, care poateafisa pana la 20.000 (de fapt,19,999), avand deci 4 1/2 cifre

(digiti).Schema montajului este prezen-

tata in figura 1 si este realizata, inprincipal, cu circuitul integrat de tipICL 7129, prevazut pentru 20.000 depuncte (similar cu circuitele multmai cunoscute, de tip 7106 sau7136, prevazute pentru 2.000 depuncte).

,,lnima" montajului o constituiecircuitul integrat de tip ICL7129 A(MAX7129), produs de celebra firmaMAXIM, care este un convertor ana-log-digital (A/D) monolitic de pre-cizie, care poate comanda direct unafisaj cu cristale lichide (LCD) multi-plexat, cu scopul de a reducenumarul de conexiuni necesare.

Capsula cu configuratia pinilor si cu

semnificatia acestora este prezentatain figura 2a, capsula de plastic cu 40de pini (40 Lead Plastic DIP) sirespectiv figura 2b, capsula de plas-tic cu 44 de pini (44 Lead PlasticChip Carrier - Quad Pak). Cea de-adoua capsula este utilizata in monta-jele realizate in tehnologie desuprafata (SMT).

Domeniul de temperatura in careaceste convertoare A/D functioneazaeste cuprins intre 0C si +70C.

In functie de capsula in care se

livreaza, exista mai multe varianteconstructive a acestor tipuri decircuite, dupa cum urmeaza:MAX7129CPL, ICL7129ACPL (40Lead Plastic DIP), MAX7129CJL,ICL7129ACJL (40 Lead CERDIP),MAX7129CQH, ICL7129ACQ (44Lead PLastic, Chip Carrier) siMAX7129C/D, ICL7129AC/D (Dice).

Aceste tipuri de convertoare A/Dcu circuite de comanda pentruLCD-uri, ofera o rezolutie de afisarepana la valoarea 20.000 (de fapt, 19.999), pe ambele domenii de

masurare, atat pe scala de 2 V, cat sipe cea de 20 mV.

De asemenea, circuitele integrateICL7129/MAX7129 detecteaza si

semnaleaza scaderea tensiunii de

alimentare sub pragul prescris (LOWBATTERY).

Circuitul MAX7129 prezinta oprecizie la cap de scala de 0,0005%,o rezolutie de 10 uV, o deriva decitire de 0,5 uV/C si un curentmaxim de intrare de 10 pA.

Firma Maxim a redus zgomotulcircuitului integrat ICL7129A la 3uV,in mod semnificativ mai mic decatcel al circuitului MAX7129.

Ca o particularitate a montajuluiprezentat, mentionam ca referinta detensiune (de 1,2 V) situata intre pinii32-35 si 34 este constituita, In acestcaz, de catre circuitul integrat ICL8069. Potentiometrul P permite pre-luarea unei parti, mai mici sau maimari, din aceasta tensiune dereferinta, reusindu-se in acest modreglarea pentru scala completa.

Cu ajutorul strapurilor A, B, C, D,si E se poate face selectarea scalei demasurare intre 200 mV si 2 V, la capde scala, precum si pozitia cores-punzatoare a punctului zecimal alafisorului.

In tabelul de mai jos este pre-cizata pozitia acestor strapuri pentrucele doua scale.

200 mV 2V

C-EA-B

E-D

Afisajul folosit este un model spe-cial conceput pentru convertorulA/D de tip ICL 7129, respectiv 4201(Hamlin) sau VIM503 (Radiospares,BP453).

In tabelul de mai jos este datapozitia strapurilor pentru cele douatipuri de afisoare mentionate.

4201-HAMLIN VIM5033-6

1-2

3-

4

5-6

Facem precizarea ca modelul deLCD 4201-Hamlin are 20 de pini, intimp ce VIM-503 are 15 pini. dacase utilizeaza acest al doilea modelde afisor, el se va plasa in parteadreapta a regletei cu 20 de piniprevazuta pentru primul model.

Trebuie observat ca, atunci candse incepe plantarea componentelorpe cablaj, deoarece strapurile sesitueaza sub circuitul integratICL7129, ele se vor monta primele.

7/31/2019 Tehnium-0008

14/22

LABORATOR

Montajul se alimenteaza de la otensiune continua de 9 V, care poate fifumizata de catre o baterie sau un

acumulator, intre pinii 24 (V+) si 23(CND) ai Cl ICL7129A. Tensiunea dealimentare nu trebuie sa aiba nici unpunct comun cu intrarile de masurare.

Cand tensiunea bateriei de 9V (aacumulatorului) scade sub o valoareminima neceara, pe afisor se va afisaacest lucru, prin aprinderea simbolu-lui B sau LOW BATT, in functie demodelul de afisor utilizat.

In figura 3b este prezentat cabla-jul imprimat al montajulu i, iar infigura 3a schema de plantare a com-ponentelor.

Nu este necesara efectuarea decat aunui singur reglaj, cel din P (poten-tiometru multitur de 10 K), care se vaefectua intr-una din cele doua game demasurare, la alegere, prin compararecu un voltmetru digital de referinta.Pentru un reglaj precis este nevoie caacest voltmetru de referinta sa fie de oclasa de precizie mai ridicata decat celpe care il reglam.

Bibliografie

1. Full-Line Data Catalog. MAXIM.Editia 1998, CD-ROM;

2. Le Haut-Parleur, nr. 1845, 15 febr.1996.

T E H N I U M Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

15/22

RUPTOR ELECTRONICFlorin Tebrencu

Ruptorul electronic reprezinta un

element modern in ansamblul echi-pamentelor montate pe autoturisme.

Fata de sistemul ruptoruluimecanic (cu contacte platinate), rup-torul electronic prezinta o serie deavantaje:

- elimina uzura mecanica apieselor aflate in miscare (contacteleplatinate, camele axului ruptorului);

- elimina pericolul de oxidare acontactelor platinate;

- unghiul de avans (centrifugal sivacumatic) se poate regla foarte pre-ci s pentru toti cilindrii, determinandun mers mai ,,rotund" al motorului;

- lucreaza foarte bine si la tensi-

uni mici ale bateriei, prezentand ofiabilitate foarte ridicata datoritanumarului mic de piese electronice,piese care lucreaza mult sub para-metrii maximi de utilizare;

- la turatii mari ale motorului(peste 3000 rot.) nu mai apar rateuridatorate fenomenului de ,,zbor alplatinei";

- elimina sursele de paraziti;- asigura porniri foarte usoare,

indiferent de anotimp;

- nu necesita intretinere;

- reduce consumul de com-bustibil.

Sistemul propus in continuareinlocuieste ruptorul mecanic cu pla-tine, cu un ruptor electronic cu sen-zor magnetic.

Schema electrica este prezentatain figura 1b. Senzorul magneticfolosit este de tip SM 230, produs deI.P.R.S. Baneasa.

Acesta contine un traductor mag-netic (bazat pe efectul HALL) care, lao anumita intensitate a campuluimagnetic, comanda basculareaiesirii. In figura 1a este prezentataconfiguratia si destinatia terminalelor

senzorului SM 230. Prezentam sicateva caracteristici mai importanteale acestui senzor:

- Tensiunea de alimentare de4,5 V. .. 25 V;

- Sensibilitatea magnetica inde-pendents de tensiunea de alimentare;

- Sensibilitatea magnetica: 10mT ... 50 mT.

Daca prin fata senzorului magne-tic trece un magnet cu o anumitaintensitate a campului, senzorul trans-

mite circuitului electric comanda de

declansare a scanteii la bujii.Contactul dintre platine este si-

mulat de tranzistorul BD 139. Rezis-tentele R3 si R4 asigura curentul de

comanda a tranzistorului BD 139. In

figura 2a este prezentat desenul

cablajului imprimat la scara 1:1, iar

in figura 2b se prezinta amplasarea

pieselor pe cablaj.Constructia sistemului este con-

ceputa in asa fel incat adaptarea ca

corpul distribuitorului sa se faca fara

modificarea acestuia. In figura 3

este prezentat acest ansamblu montat

pe corpul unui distribuitor (poz. 1) tip

3230-12 V care, echipeaza autoturis-

mele DACIA1300 si 1310, ansamblucompus din urmatoarele piese:

- PIESA SUPORT (poz. 2) pe

care sunt fixati cei patru magneti.Se executa din stratitex bara (tex-

tolit) la dimensiunile prezentate infigura 6. Aceasta piesa se fixeaza de

rotorul distribuitor (lulea);- PIULITE (poz. 4), doua la

numar, pentru fixarea INELULUI (5)

de CORPUL DISTRIBUITORULUI

(1). Forma si dimensiunile sunt

prezentate in figura 9. Se executa din

stratitex (textolit);- INELUL SUPORT (poz. 5) se

monteaza in locul platoului cu pla-

tine. Forma si dimensiunile acestui

inel sunt prezentate in figura 4. Se

executa din bara de stratitex (textolit).

Alte detalii de executie sunt date in

capitolul REALIZAREA PRACTICA;

- PIESA LIMITATOARE (poz. 6)

are rolul de a limita deplasarea cir-

cuitului imprimat la actionarea avan-

sului vacumatic. Forma si dimensiu-

nile sunt prezentate in figura 8. Se

executa din stratitex (textolit). Detalii

de executie, in capitolul REALI-

ZAREA PRACTICA;

- BOLTUL (poz. 7) este elementul

de legatura dintre sistemul de

actionare al capsulei vacumatice si

PLACA CIRCUITULUI IMPRIMAT

(poz. 8), pe care sunt montate toate

piesele electronice. Desenul cu dimen-

siunile sunt prezentate in figura 5. Se

executa din bara de alama sau OL;

- PLACA CU CIRCUITUL IMPRI-

MAT (poz. 8) are grosimea de 2 mm

si are forma si dimensiunile din

figura 10.

T E H N I U M .Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

16/22

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

17/22

REALIZAREA PRACTICA

Montarea inelului suport (poz.5) se face asa cum este indicat infigura 3, adica la 11 mm de .margineasuperioara a delcoului. Pentru fixareade corpul delcoului, pe inel se prac-tica trei gauri de 4,2 care vor

corespunde cu gaurile din corpuldelcoului. Pentru aceasta se pro-cedeaza in felul urmator:

De la un delcou se demonteazaplatoul cu platine, fixat cu treisuruburi M4, ansamblul vacumatic sicondensatorul. Se marcheaza peinelul (5), circular, distanta de 4 mm.Se introduce inelul in corpul delcoului(1) la distanta de 11 mm de margineasuperioara. Marcajul de pe inel tre-buie sa corespunda cu linia axeigaurilor de pe corpul delcoului. Sta-bilind aceste elemente marcam core-spondenta celor trei gauri pe ineluldin textolit. Acum marcam pe inel sigaura prin care a trecut firul platinei.Prin aceasta gaura vom scoate celetrei fire de la circuitul imprimat. Totastfel marcam gaura prin care trecetija de la avansul vacumatic. Se scoateinelul din corpul delcoului si se exe-cuta gaurile marcate.

Piesa limitatoare (poz. 6) sepoate executa dintr-o singura bucatasau din doua bucati. Piesa executatadintr-o singura bucata necesita prelu-crare pe o masina unealta (strung saufreza) iar apoi aducerea la forma sidimensiunile din figura 8, prin piliresi gaurire. Din doua bucati piesa seexecuta astfel:

- o placa din stratitex (textolit) cugrosimea de 1 mm se prelucreaza cain figura 8, aceasta reprezentandportiunea piesei limitatoare care seva introduce pe boltul (poz. 7).

- a doua bucata este de fapt opiulita (poz. 4). Pe latura de 10 mmse executa o degajare cu adancimeade 1 mm si latimea de 7 mm, in careintra capatul de 7 mm latime alprimei piese. La montaj cele douapiese se vor lipi cu electropasta saucu alte solutii care sa le confere obuna rezistenta.

Placa circuitului imprimat (poz.8) are grosimea de 2 mm. Toate cotelede executie prezentate in figura 10 sevor respecta riguros. Gaura de 3,2prin care trece surubul M3 pentrufixarea boltului (rep. 7) se va prelucrapentru un surub cu cap ingropat. Pre-lucrarea se face cu un spiral 5, pepartea placii pe care este circuitulimprimat. Cele trei gauri 1 sunt pen-tru fixarea senzorului magnetic. Ele

vor fi amplasate tangent pe raza de17 mm la 5,5 mm una fata de alta.Pozitionarea acestor gauri este impor-tanta, prin centrul gaurii din mijloctrebuind sa treaca axa razei de17 mm. Diametrul placii de 53 mmva fi corelat cu diametrul de 53 + 0,02mm de la inelul suport (poz. 5). In

acest locas va oscila placa cu circuitulimprimat. Senzorul magnetic se vamonta pe circuitul imprimat prinintermediul unui distantier din materi-al plastic cu grosimea de 2 mm. Dis-tanta de la placa pana la partea supe-rioara a senzorului nu trebuie sa fiemai mare de 16 mm (vezi figura 11).Senzorul magnetic se monteaza curadiatorul (placuta de pe spatele cir-cuitului) spre axul delcoului. Dupafixarea boltului pe placa, cu surubulM3, capul acestuia se va sigila cuvopsea sau lac de unghii.

Dupa executia piesei suport(poz. 6), la strung, se vor executa celepatru gauri in care se monteazamagnetii. Cele patru gauri vor fiechidistante. Amplasarea lor trebuindsa fie foarte precisa (4 x 90 0,1)este recomandata executia lor pe ofreza cu cap divizor. Gaurile voravea dimensiunea de 5 x 5 x 4.

Magnetii folositi au aceleasidimensiuni, 5 x 5 x 4 , deoarece tre-buie sa intre in locas prin presare. Nuse recomanda folosirea unor magneticu dimensiuni mai mari. Pozi-

tionarea lor in gauri se face in asa felincat, prin presare, sa nu depaseascamarginea interioara a suportului. Cufoarte mare atentie trebuie executatalipirea lor de suport. Se poate folosielectropasta sau alte solutii care potasigura o rigidizare foarte buna.Dupa montarea magnetilor piesasuport se fixeaza de rotor-distribuitordar, NUMAI IN POZITIA INDICATAin figura 7 (se va respecta cu stricteteaxa pentru aliniere).

Fixarea se face prin lipire cu elec-tropasta sau alta solutie. Este reco-

mandat ca partea rotorului care intrain aceasta piesa sa se strieze, astfellipitura va face o priza mult maibuna. Dupa montajul celor douapiese se verifica inaltimea totala care,trebuie sa fie cea precizata in figura7, adica 43 mm.

Magnetii se fixeaza in asa fel incatpolul N sa fie orientat spre exteriorulsuportului, catre radiatorul senzoru-lui magnetic. Dupa executie, monta-jul se verifica astfel:

- alimentam circuitul cu 12 Vc.c.;

- in punctele R si (-) se leaga unvoltmetru;

- rotim axul delcoului pana candunul din magneti ajunge in dreptulradiatorului senzorului magnetic;

- in acest moment tranzistorulprimeste comanda; instrumentulindicand 12 V. indepartand magnetuide senzor, tensiunea trebuie sarevina la 0 (de fapt 0,2 V);

- distanta dintre magnet si senzortrebuie sa fie de cca. 1,5 mm.

MONTAREA PIESELOR

Pentru montarea pieselor pe del-cou, procedam in felul urmator:

- se scoate capacul distribuito-rului;

- se demonteaza piulitele carefixeaza conductorul de la platine;

- se scoate rotorul si aparatoareadin plastic;

- se scoate platoul cu platine,

condensatorul si capsula vacumaticadar, inainte se va marca pozitia pie-sei dintate fata de piesa de sprijin depe axul capsulei vacumatice;

- se introduce inelul suport (5) incorpul delcoului;

- se aseaza, in locasul inelului,placa cu circuitul imprimat (8) pecare au fost montate toate pieseleelectronice si boltul (7);

- se aseaza piesa limitatoare (6)pe boltul (7);

- se monteaza capsula vacuma-tica cu suruburile M4 si piulitele (4);

- odata cu suruburile M4 sefixeaza si clemele elastice deprindere a capacului delcoului;

- in locul condensatorului se vormonta doua cleme la care se scotcele trei fire de la circuitul imprimat;+, - si R.

- la surubul de fixare a clemelorde corpul delcoului se va lega si firul-" de pe circuitul imprimat;

- gaura de iesire a celor trei firese va proteja cu un manson izolator;

- se fixeaza axul capsuleivacumatice impreuna cu piesa

dintata pe boltul (7);- se aseaza aparatoarea din plas-tic, dupa ce, in prealabil, se marestegaura centrala la 30;

- se fixeaza pe axul delcouluirotorul distribuitor, nou echipat (2);

- se fixeaza capacul distribui-torului.

Dupa echipare si montare, del-coul se fixeaza in locasul lui. Se faclegaturile cu aprinderea electronica,dupa care se trece la reglarea avan-sului. Reglajul poate fi static, cu aju-torul unui bec sau voltmetru, sau

dinamic, cu un stroboscop.

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

18/22

TERMOSTAT CU REGLAREA CONTINUA A PUTERII DE INCALZIREFiz. Dan Covaci

1. INTRODUCERE

In principiu, termostatarea uneiincinte se face prin determinarea

unui //semnal de eroare" (un curentsau o tensiune ce exprima diferentadintre temperatura reala si cea pro-gramata) care se aplica unui elementde reglaj ce comanda puterea prinrezistenta de incalzire.

In functie de tipul elementului dereglaj, se poate realiza:

- comutarea de tip ,,Pornit/Oprit" a intregii puteri de alimentare;

- comutarea in trepte, pentru unreglaj mai precis al temperaturii;

- reglarea continua a puterii deincalzire, proportional cu valoarea

semnalului de eroare.Aceasta a treia metoda ofera cea

mai buna stabilitate a temperaturii,mai ales daca e vorba de o incinta devolum mic (inertie mica) sau cu oizolatie termica nesatisfacatoare.

Regulatorul de temperaturaprezentat in acest articol folosestetocmai aceasta metoda de reglarecontinua si este utilizat la alimenta-rea unei incinte termostatate cuvolum foarte mic (18 cm

3), anexa a

unui spectrofotometru.Pentru ajustarea puterii de ali-

mentare se folseste controlul In fazaal aprinderii unui tiristor, inseriat curezistenta de sarcina. In general,daca se calculeaza dependenta pu-terii disipate in sarcina pe osemiperioada, de unghiul deaprindere al tiristorului, rezulta:

U2T/2

0 [ unde:- U0 = amplitudinea tensiunii de

alimentare;- Rs = rezistenta de sarcina;- cp0 = unghiul de aprindere al

tiristorului, (cpy = co t0).Prin trasarea graficului depen-dentei puterii de unghiul deaprindere (fi), se obtine o depen-

dents liniara (figura 1). Circuiteleintegrate specializate in controlulproportional al temperaturii reali-zeaza o reglare liniara a unghiului de

aprindere al tiristorului, in functie detensiunea de eroare: puterea deincalzire scade pe masura ce tempe-ratura incintei se apropie de tempe-

ratura programata si aceasta scadereeste liniara.

Varianta de montaj prezentata inacest articol nu se bazeaza pe uti-lizarea unui asemenea circuit specia-lizat. Sacrificand liniaritatea depen-dentei unghi de aprindere - semnalde eroare, este totusi posibila oreglare continua a puterii prin sarcina,astfel incat sa se realizeze o ter-

mostatare aproape la fel de precisa,folosind un circuit integrat LM 324.Principalele caracteristici ale

montajului realizat sunt:- gama temperaturilor de func-

tionare: ttamb -15CTC;- afisare temperatura: digital,

3 1/2 digiti;- eroare de indicare: +/-0,1 C;- eroare de stabilitate fata de

temperatura prescrisa: +/-0,2C;- alimentare regulator: +/-5 V,

120 mA;- alimentare pentru partea de

forta;35 Vc.a./1,5 A.Afisarea temperaturii se reali-zeaza cu ajutorul unui panelmetru(voltmetru digital) a carui schema nueste prezentata in articolul de fata. Sepoate folosi orice asemenea kit careare alimentarea la +/- 5 V si gamatensiunilor de intrare 0-200 mV.

2. SCHEMA ELECTRICA

Schema electrica a montajuluieste data in figura 2.

Senzorul de temperatura este o

dioda semiconductoare tip 1N4148(D1) polarizata cu un curent constant

generat de sursa de curent constantcompensate in temperatura, alcatuitadin T1, T2, R1, R2. Caderea de ten-siune directa pe dioda variaza in

functie de temperatura cu aprox.-2 mV/C. Amplificatorul diferential

realizat cu amplificatorul nr. 1 dincapsula lui LM324 amplifica deR9/R7 ori diferenta dintre tensiuneadirects pe dioda si o tensiune dereferinta data de divizorul de ten-siune R3, R4, R5 (egala cu tensiuneape care o da senzorul de temperaturala 0C). Tensiunea de pe pinul 1 al

circuitului integrat rezulta astfel cu opanta de aprox. 20 mV/C.

Aceasta tensiune, dupa trecereaprin comutatorul fara retinere K (carein stare de repaus este in pozitia 1)este divizata in divizorul de precizieR13, R14, R15 pana la o panta de1 mV/C si apoi masurata cu volt-metrul digital. Citirea se realizeazadirect in C.

Drept programator de tempera-tura se foloseste ansamblul formatdin Potentiometrul multitura (tiphelipot) R11 si rezistentele R10, R12impreuna cu repetorul de tensiunerealizat cu al doilea operational dincapsula circuitului integrat. Valorilerezistentelor R10 si R12 au fost astfelalese incat, cu Potentiometrul pepozitia 0, tensiunea programata(pinul 7) sa fie egala cu tensiuneamasurata (pinul 1) la 0C, iar cuPotentiometrul pe pozitia 150, tensi-unea programata sa fie egala cu ten-siunea masurata la 150C.

Prin trecerea comutatorului K pepozitia 2, tensiunea programata

poate fi si ea divizata prin acelasidivizor de precizie si introdusa pe

TEHNIUM * Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

19/22

intrarea voltmetrului digital, undepoate fi citita direct ca temperaturaprogramata.

Cele doua tensiunii cea masuratasi cea programata intra in amplifica-torul diferential alcatuit cu R16, R17,R18, R19 in jurul celui de-al treileaoperational din capsula. La iesirea

acestuia (pinul 8) rezulta semnalul deeroare care va fi folosit pentru

este redresata (fara filtrare!) si seaplica rezistentei de sarcina,colectorului tranzistorului pilot T4si divizorului de tensiune R23,R24. Prin intermediul rezistenteiR20 se aplica astfel in baza tran-zistorului T3 un semnal sincron cutensiunea de alimentare a rezistentei

de sarcina Rs (diagrama a. dinfigura 3).

Acest proces se repeta identicpentru fiecare semialternanta,rezultand la iesirea comparatoruluiun tren de impulsuri dreptunghiulare(diagrama c. din figura 3) a carordurata depinde de tensiunea deeroare. Prin trecerea acestor impul-suri printr-un circuit de derivare for-

mat din C3, R25 si D2, in bazatranzistorului T4 (punctul W)

comanda in faza a aprinderii tiristoru-

lui Th 1. Tensiunea de eroare ia valoriintre 0 (0C) si 3.000 mV (150C) sieste introdusa pe intrarea neinver-soare a comparatorului realizat cu alpatrulea operational al lui LM 324.

Tensiunea de alimentare a partiide putere a montajului (48 V ca.)

La fiecare Incept de semialter-

nanta, cat timp tensiunea In punctulX este mai mica decat 0,6 V, tranzis-torul T3 este blocat iar condensatorulC2 se incarca rapid la (V+)-0,6 Vprin R21 si D1. Cand tensiunea Inbaza lui T3 depaseste 0,6 V, tranzis-torul se deschide, procesul deincarcare al condensatorului C2 esteblocat, iar acesta se descarca expo-nential prin rezistenta R22. Tensi-unea din punctul Y (diagrama b. dinfigura 3) se aplica pe intrarea inver-soare a comparatorului. Aceasta ten-siune este comparata cu tensiunea

de eroare care soseste pe intrareaneinversoare. Cand tensiunea Inpunctul Y devine mai mica decattensiunea de eroare, comparatorulbasculeaza din V- In V+ (Valorilereale sunt, de fapt, ceva mai mici).

Odata cu scaderea tensiunii Inbaza lui T3 din nou sub 0,6 V (spresfarsitul semialternantei, conden-satorul C2 este total descarcat) seamorseaza din nou incarcarea rapidaa lui C2, ceea ce duce la urcareabrusca a lui u peste valoarea tensiuniide eroare, adica la bascularea inversaa comparatorului, din V+ In V-.

obtinem un tren de impulsuri ascutite

(diagrama d. din figura 3), sincronecu tensiunea de alimentare (redresatabialternanta si nefiltrata). Momentult, de start al fiecarui impuls depindede valoarea tensiunii de eroare, ceeace are drept consecinta amorsareatiristorului Th 1 la momente de timpbine stabilite pentru fiecare semialter-nanta In parte, dependente deaceasta tensiune de eroare (diagramae. din figura 3). Stingerea tiristoruluise face la sfarsitul fiecarei semialter-nante prin caderea tensiunii de ali-mentare (stingere naturala), din acest

motiv fiind interzisa filtrarea tensiuniide 35 V dupa redresare.

Se realizeaza, In acest fel,comanda In faza a aprinderii tiris-torului; pe masura ce temperatura Inincinta creste spre valoarea progra-mata, tensiunea de eroare scade sicreste intarzierea aprinderii tiristoru-lui, obtinandu-se reducerea puteriiaplicate sarcinii. La echilibru, candtemperatura efectueaza mici oscilatiiIn jurul valorii prestabilite, tiristorulse va deschide doar atat cat estenecesar pentru a compensa pierder-ile de caldura ale incintei.

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

20/22

3. REALIZARE PRACTICA SI REGLAJE

Montajul se realizeaza pe oplacuta de sticlotextolit dublu placatcu dimensiunile de 108 x 78 mm.Schema de plantare a componentelorprecum si schemele de cablaj pentrucele doua fete sunt prezentate Infigura 4 respectiv figurile 5.a si 5.b.

Legatura dintre senzorul de tem-peratura (dioda 1N4148) si regulatorse face cu un cablu bifilar rasucit(de exemplu, cablu bifilar pentru tele-fonie), nefiind necesara utilizarea unuicablu ecranat.

Toate rezistentele folosite sunt de0,25 W, cu exceptia lui R26 care estede 0,5 W si bineinteles a rezistenteide incalzire Rs. Rezistentele R6, R7,R8, R9, R16, R17, R18, R19 trebuie safie cu toleranta cat mai mica (ideal0,1%), dar in nici un caz mai mare de1% pentru a asigura o buna liniaritatecelor doua amplificatoarediferentiale(A si C din capsula). Semireglabilii R4(reglare 0) si R14 (reglare panta), tre-buie sa fie de tip multitura.

Dupa realizarea montajului, setrece Ia etalonarea sa, folosind unvoltmetru digital cu impedanta deintrare mai mare de 10 Mohmi. Seintroduce senzorul intr-un amestecde apa distilata si gheata si se rotestesemireglabilul R4 pana cand cursorulacestuia ajunge Ia acelasi potential

cu anodul diodei-senzor. In acest fel,se obtine reglajul punctului de 0C.Pentru ajustarea pantei termoregula-torului, daca se dispune de o incintatermostata cu reglaj al temperaturii,se introduce senzorul In aceasta, seridica temperatura incintei Ia 150Csi se regleaza R14 pana cand afisajulpanelmetrului arata 150.0. Daca nudispunem de o asemenea incinta, sepoate introduce senzorul In apa carefierbe, Ia 100C, efectuand acelasireglaj asupra lui R14, pana Iaobtinerea valorii 100 pe afisaj.

Montajul se alimenteaza de Ia osursa de tensiune diferentiata stabi-lizata, de +/-5V/120 mA, iar parteade putere de Ia un transformator carefurnizeaza In secundar 35 V/1,5 A.

Bibliografie

1. M. Bodea, s.a - ,,Diode si tiristoarede putere",' Ed. Tehnica', 1990;

2. N. Dragulanescu - ,,Agendaradioelectronistului", Ed. Teh-nica, 1989;

3. E. Simion, s.a. - ",,Montaje elec-

tronice cu circuite integrate ana-logice", Ed. Dacia, 1986.

T E H N I U M Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

21/22

SUPRAVEGHETOR DE FLACARATraian Masa

Pentru controlul flacarilor suntnecesare circuite care sa sesizezeprezenta acestora. Circuitul propusIn figura 1 l-am realizat cu ajutorulunui circuit operational BA 741. Caelement sensibil se utilizeaz3 unelectrod plasat In flacara carefunctioneaza ca redresor si sebazeaza pe ionizarea flacarii. Pentruaceasta se plaseaza 2 electrozi Inflacara alimentati Ia tensiune alterna-tiva, dupa care se obtine tensiunecontinua de comanda a circuitului

operational. Un electrod este corpularzatorului, iar celalalt este din sarmade kantal de 3-4 mm cufundat Inflacara. Unele flacari dau curenti maimari (~ 10 mA) cele putemice, altelemai mici 0,5-1 A pentru ca montajulsa functioneze se actioneaza asuprareactiei C.I. -R8 sau se Inlocuieste cuun potentiometru semireglabil de1MW. Acest curent incearca con-densatorul C1 cu o tensiune suficientde mare pentru a comanda intrareaneinversoare a C.I. si T1 care

actioneaza asupra releului d1 Ia12 Vcc semnalizand cu dioda LEDsau un traductor Ia 220V~ In primar,iar In secundar 2 x 1 2 V-. Se maipoate bobina In alta Varianta (figura2) cu un alt secundar care sa debiteze220-250V~. Faza tensiunii retelei seleaga Ia borna notata cu ,,a". Secun-darul suplimentar de 220 Vcc sepoate bobina cu sarma sub 0,1 mm.Se realizeaza montajul din figura2 b, In cazul secundarului supli-mentar.

TEHNIUM Nr. 8/2000

7/31/2019 Tehnium-0008

22/22

Tehnium Nr. 8/2000CUPRINS

AUDIO

Preamplificatoare audio de calitate cu LM 833 - Aurelian Lazaroiu ................................. 1

Rostovomania (IV). Idei si solutii practice de imbunatatirea magnetofonului ROSTOV - ing. Florin Gruia ........................................................... 5

CQ-YO

Receptor SSB cu 3 circuite integrate - ing. Dinu Cosfin Zamfirescu/Y03EM ................. 6 Oscilator US cu 4 benzi - ing. Petre Predoiu ................................................................... 8

LABORATOR

Laboratorul electronistului. Aparate de masura. Ghid de utilizare (VI).Frecventmetre digitale - ing. Serban Naicu................................................................. 9

Fazmetru analogic cu detectare de sens - ing. Cristian Pirvu .......................................... 10

Generator de semnale dreptunghiulare - Alexandru Zanca.............................................. 14

Voltmetru cu L.C.D. cu 41/2digiti - ing. Serban Naicu ........................................................ 15

NOUTATI EDITORIALE ............................................................................... 12

AUTO

Ruptor electronic - Florin Tebrencu ................................................................................... 17

AUTOMATIZARI

Termostat cu reglarea continua a puterii de Incalzire - fiz. Dan Covaci............................. 20

Supraveghetor de flacara - Traian Masa ........................................................................... 23

PAGINI DE ISTORIE

Cei doi Thompson - ing. Serban Naicu ............................................................................ 24