Tehnici de Prelucrare a Materialelor II

TehniciTehnici de de prelucrareprelucrare a a materialelormaterialelor. . PirotehnologiaPirotehnologia

LectLect. . univuniv. dr. . dr. DorelDorel

MICLEMICLE

PirotehnologiaPirotehnologiaDefiniDefiniţţieie: : PirotehnologiePirotehnologie

= totalitatea procedeelor = totalitatea procedeelor

tehnologice care presupun utilizarea focului.tehnologice care presupun utilizarea focului.DefiniDefiniţţie:ie:

OlărieOlărie

= tehnica = tehnica şşi arta prelucrării i arta prelucrării

amestecului din argilăamestecului din argilă, caolin, cuar, caolin, cuarţţite, talc, grafit ite, talc, grafit şşi cocs prin omogenizare,i cocs prin omogenizare, modelare modelare, d, decorare, ecorare, smălsmălţţuire sau ardere uire sau ardere îîn cuptor.n cuptor.

DefiniDefiniţţie: Metalurgieie: Metalurgie

= = şştiintiinţţă care se ocupă cu ă care se ocupă cu studiul proprietăstudiul proprietăţţilor fizice ilor fizice şşi chimice ale i chimice ale metalelor (metalelor (şşi aliajelor lor), precum i aliajelor lor), precum şşi cu studiul i cu studiul proceselor fizice proceselor fizice şşi chimice care se produc la i chimice care se produc la obobţţinerea inerea şşi prepararea lor.i prepararea lor.

FoculFoculUtilizareaUtilizarea

şşii

producereaproducerea

foculuifocului

îînn

diverse diverse sectoaresectoare

de de activitateactivitate

umanăumană

îîşşii

are are îînceputulnceputul cu cu aproximativaproximativ

2 2 milioanemilioane

de de aniani

îînn

urmăurmă. . FoculFocul

era era aprinsaprins

fie direct fie direct pepe

suprafasuprafaţţaa

soluluisolului

fărăfără amenajareamenajare

specialăspecială, fie , fie

pepe

vatrăvatră

sausau

îînn

cuptorcuptor. .

FoculFocul

ProducereaProducerea

foculuifocului::

Film 1 (mpeg) Film 2 (mpeg)

VatraVatra

de de focfocVetreleVetrele

puteauputeau

fifi

simple simple sausau

construiteconstruite. . CeleCele

construiteconstruite

erauerau

îînn

mod mod obiobişşnuitnuit

pavatepavate

cu cu cioburicioburi

şşii

lipitelipite

cu cu lutlut. . ConstruiteConstruite

îînn

interiorulinteriorul

sausau

îînn

afaraafara

locuinlocuinţţelorelor, au , au câteodatăcâteodată

o o marginemargine

numitănumită

gardinăgardină, , realizatărealizată

din din vălătucivălătuci

de de lutlut

sausau

din din piatrăpiatră

cu cu dubluldublul

scopscop

de a de a protejaproteja

foculfocul

şşii

aa--i i mărimări

efectulefectul. .

CuptorulCuptorul

de de coptcopt

pâinepâineUn alt Un alt criteriucriteriu

de de distingeredistingere

al al vetrelorvetrelor: : caracterulcaracterul

lorlor fix fix sausau

portabilportabil. .

MajoritateaMajoritatea

vetrelorvetrelor

suntsunt fixefixe. Din . Din neoliticneolitic

dateazădatează

cuptorulcuptorul

de de coptcopt

pâinepâine. .

TipuriTipuri

de de cuptoarecuptoareDupă tehnicăDupă tehnică, cuptoarele pot fi:, cuptoarele pot fi:1.1.

din lut crudin lut cruţţat at ––

situat situat îîntrntr--un un colcolţţ

al locuinal locuinţţei, cei, cu vatra u vatra podită cu cioburi sau pietrepodită cu cioburi sau pietre;;

2.2.

din piatră fără liant din piatră fără liant (cuptor (cuptor pietrar) pietrar) –– cu vatră podită cu cu vatră podită cu lespezi de piatrălespezi de piatră;;

3.3.

cu cu vatrăvatră

formatăformată

din din podelepodele

succesivesuccesive

din din lutlut

şşii

prundiprundişş

şşii

avândavând

cupola din cupola din piatrăpiatră

şşii

lutlut. .

Utilizare foculuiUtilizare foculuiUtilizare focului Utilizare focului îîn diferite ocupan diferite ocupaţţii:ii:

pentru procurarea hranei;pentru procurarea hranei;

ca armă de apărareca armă de apărare;;

pentru hăituirea animalelorpentru hăituirea animalelor;;

iluminat;iluminat;

conservarea alimentelor;conservarea alimentelor;

defridefrişşarea pădurilorarea pădurilor;;

pentru păstrarea proviziilorpentru păstrarea proviziilor, , îîn n sensul că gropile de provizii au sensul că gropile de provizii au fost arse pe interior;fost arse pe interior;

focul este utilizat focul este utilizat îîn cadrul n cadrul tehnologiilor care modifică materia tehnologiilor care modifică materia primăprimă: o: olăritlărit, m, metalurgie, minerit,etalurgie, minerit, orfevrărieorfevrărie, realizarea faian, realizarea faianţţei, a ei, a smalsmalţţului, a sticlei, obului, a sticlei, obţţinerea săriiinerea sării;;

foculfocul

esteeste

utilizatutilizat

îînn

religiereligie, ritual , ritual şşii

practicipractici

funerarefunerare. .

Utilizare foculuiUtilizare foculuiStudiuStudiu

de de cazcaz::

GropileGropile

de de proviziiprovizii

TehnologiiTehnologii

care care modificămodifică structurastructura

materiilormateriilor

primeprime

a.a.

CeramicaCeramicab.b.

MetalurgiaMetalurgiac.c.

PrelucrareaPrelucrarea metalelormetalelor

prepreţţioaseioase

d.d.

ObObţţinereainerea

săriisării

prinprin evaporareevaporare

e.e.

FaianFaianţţaa, , smalsmalţţulul

şşii emailulemailul

f.f.

SticlaSticla

a. a. CeramicaCeramicaReprezintăReprezintă

ceacea

maimai

vecheveche

folosirefolosire

a a acesteiacestei

tehnologiitehnologii. . Ceramica Ceramica (vasele, (vasele, olăriaolăria) p) prezintă o rezintă o deosebită importandeosebită importanţţă pentru ă pentru arheologie. Ofearheologie. Oferă criterii sigure ră criterii sigure pentru delimitarea ariilor culturale, pentru delimitarea ariilor culturale, permite reconstituirea gradului de permite reconstituirea gradului de tehnicitate atins de grupul uman tehnicitate atins de grupul uman respectiv, permite surprinderea respectiv, permite surprinderea relarelaţţiilor culturale iilor culturale şşi de schimb, i de schimb, migramigraţţiile, uiile, uşşurează cronologia urează cronologia relativă a unui complexrelativă a unui complex. De aceea, . De aceea, pentru a obpentru a obţţine concluzii ine concluzii şştiintiinţţifice ifice complete este de dorit să se complete este de dorit să se selecteze tot materialul arheologic. selecteze tot materialul arheologic. Analiza tradiAnaliza tradiţţionalăională, cu ochiul liber, , cu ochiul liber, permite observarea tehnicii de permite observarea tehnicii de preparare a pastei, tehnica preparare a pastei, tehnica modelajului, modul de tratare al modelajului, modul de tratare al suprafesuprafeţţei exterioare a pereei exterioare a pereţţilor, ilor, maniera de decorare, arderea.maniera de decorare, arderea.

a. a. CeramicaCeramica

TipuriTipuri

de de cuptoarecuptoare::

a. a. CeramicaCeramicaTipuri de ardere:Tipuri de ardere:1.1.

Arderea liberă Arderea liberă îîn contact cu n contact cu flacăra pentru scurt timpflacăra pentru scurt timp

––

îîn n acest caz vasele au pereacest caz vasele au pereţţii ii sfărâmiciosfărâmicioşşi, putând avea i, putând avea nuannuanţţele: neele: negricioasă sau gricioasă sau roroşşcatăcată, , îînsă cu pete de nsă cu pete de culoare culoare îînchisănchisă..

2.2.

ArdereaArderea

îînn

cuptoarecuptoare

cu cu reverberareverberaţţieie

((tirajtiraj

de de aeraer))

––

cuptorulcuptorul

are are douădouă

camerecamere

despărdespărţţiteite

îîntrntr--un mod un mod oarecareoarecare, , unauna

fiindfiind

camera camera de de focfoc

şşii

cealaltăcealaltă

camera de camera de ardereardere. .

a. a. CeramicaCeramicaCalitatea arderii Calitatea arderii şşi culoarea i culoarea

sunt determinate de sunt determinate de temperaturătemperatură. Astfel:. Astfel:

la 600la 600ººC C ––

rozroz--somon somon deschisdeschis

la 900la 900ººC C ––

roz roz îînchisnchis

la 1100la 1100ººC C ––

galben cenugalben cenuşşiuiu

la 1175la 1175ººC C –– ( (punct de punct de vitrificare) verdevitrificare) verde--gălbuigălbui

sub 500sub 500ººC C ––

miezulmiezul

esteeste

cenucenuşşiuiu

sausau

negrunegru, , culoareculoare

care care disparedispare

la la pestepeste

700700ººC. C.


Decorul vaselorDecorul vaselor::1.1.

Tehnica de Tehnica de execuexecuţţie:ie:

prin incizieprin incizie

prin excizieprin excizie

prin prin şştampilaretampilare

prin prin îîncrustancrustaţţiiii

prin aplicaprin aplicaţţii cu ii cu metalmetal



Decor obDecor obţţinut cu inut cu instrumente:instrumente:

cu măturica cu măturica

cu cu şşnurulnurul

cu tiparulcu tiparul

cu compasulcu compasul

cu spatulacu spatula



Decor Decor motivisticmotivistic::

figurativfigurativ

geometricgeometric

floralfloral

zoomorfzoomorf

a. a. CeramicaCeramicaStudiuStudiu

de de cazcaz: : Terra Terra SigillataSigillata


Vase din ceramicVase din ceramicăă

cece

imitimită vase din metală vase din metal::

a. a. CeramicaCeramicaCeramică cu butoniCeramică cu butoni, brâie , brâie îîn n

relief, reprerelief, reprezentări de animalezentări de animale


Ceramică ce imită chipul umanCeramică ce imită chipul uman::


Obiecte pentru iluminat: Obiecte pentru iluminat: opaiopaiţţee


Tipare, statuete, obiecte de Tipare, statuete, obiecte de decor, pudecor, puşşculiculiţţe, etc.e, etc.


GreutăGreutăţţi de lut pentru i de lut pentru războiul de războiul de ţţesut esut şşi i plasa de pescuitplasa de pescuit


FusaioleFusaiole::

a. a. CeramicaCeramicaAnaliza microscopica:Analiza microscopica:

b. b. MetalurgiaMetalurgiaÎÎnceputul prelucrării metalelor se situează la nceputul prelucrării metalelor se situează la îînceputul nceputul

mileniului 7 mileniului 7 îî. H. . H. îîn Anatolia. n Anatolia. ÎÎn mileniul 4 n mileniul 4 îî. H. tehnologia . H. tehnologia se se îînnobilează cu cupru nnobilează cu cupru şşi apoi bronz. Se i apoi bronz. Se îînregistrează o nregistrează o serie de cuceriri tehnice: prelucrarea la cald, serie de cuceriri tehnice: prelucrarea la cald, şştiintiinţţa a dozării compozidozării compoziţţiei pentru a se realiza un aliaj standard.iei pentru a se realiza un aliaj standard.

b. b. MetalurgiaMetalurgiaEtapeEtape::1.1.

ReducereaReducerea

minereuluiminereului.. CuptoareleCuptoarele

de de redusredus

minereulminereul

de de aramăaramă

sausau fierfier

au o parte au o parte îîngropatăngropată

îînn

sol (o sol (o groapăgroapă

de de formăformă

ovalăovală

sausau

rotundărotundă) ) şşii

o o suprastructurăsuprastructură

cilindricăcilindrică

sausau

tronconicătronconică

la la suprafasuprafaţţaa

soluluisolului, ,

adaptatăadaptată

la la folosireafolosirea unuiunui

procedeuprocedeu

de de

activareactivare

a a circulacirculaţţieiiei oxigenuluioxigenului

((orificiiorificii

pentrupentru

montareamontarea foalelorfoalelor). ).

b. b. MetalurgiaMetalurgiaCuptoare de redus minereul:Cuptoare de redus minereul:

b. b. MetalurgiaMetalurgiaCreuzete:Creuzete:

b. b. MetalurgiaMetalurgia2.2.

PrelucrareaPrelucrarea

metaluluimetalului. . Tehnica de prelucrare a Tehnica de prelucrare a metalului este metalului este condicondiţţionată de materia ionată de materia primăprimă::

arama prin batere la cald arama prin batere la cald sau topire sau topire şşi turnare i turnare îîn n forme;forme;

fierul fierul îîn antichitate era n antichitate era moale, lucrat la cald prin moale, lucrat la cald prin batere, necunbatere, necunoscânduoscându--se se decât foarte târziu tehnica decât foarte târziu tehnica căliriicălirii;;

bronzul era obbronzul era obţţinut prin 3 inut prin 3 procedee de turnare: procedee de turnare: tipare tipare monovalvemonovalve, tipare , tipare bivalve bivalve şşi procedeul cerii i procedeul cerii pierdute.pierdute.

b. b. MetalurgiaMetalurgia

b. b. MetalurgiaMetalurgiaObiecte din metal:Obiecte din metal:


Arme din metal:Arme din metal:


Piese de harnaPiese de harnaşşament:ament:

b. b. MetalurgiaMetalurgiaDupăDupă

fotografiereafotografierea

resturilorresturilor

şşii

restaurarerestaurare

se se efectueazăefectuează

studiulstudiul

tipologictipologic

şşii

datareadatarea

sasa. Se . Se are are îînn

vederevedere

totalitateatotalitatea

detaliilordetaliilor

privindprivind

forma forma şşii decoruldecorul. . ComentariulComentariul

referitorreferitor

la la piesăpiesă

se face se face prinprin

2 2 procedeeprocedee: :

descriptivdescriptiv

şşii

codificatcodificat, , avândavând

ca ca scopscop

îîncadrareancadrarea

pieseipiesei

îîntrntr--oo

serieserie tipologicătipologică

(tip, (tip, variantăvariantă

etc.) etc.) şşii

precizareaprecizarea difuziuniidifuziunii

geograficegeografice

b. b. MetalurgiaMetalurgiaAnaliza metalograficăAnaliza metalografică::

c. c. PrelucrareaPrelucrarea

metalelormetalelor

prepreţţioaseioasePresupunePresupune

o o etapăetapă

pregătitoarepregătitoare

care care presupunepresupune

purificareapurificarea

auruluiaurului

şşii

argintuluiargintului

((eliminareaeliminarea

impurităimpurităţţilorilor) ) printrprintr--un un procedeuprocedeu

numitnumit

cupelacupelaţţieie. Este o . Este o tehnicătehnică

maimai

complicatăcomplicată, , care care presupunepresupune

extragereaextragerea

auruluiaurului

şşii


din din minereurileminereurile

bogatebogate

îînn

plumb, plumb, prinprin

topireatopirea

minereuluiminereului

îîntrntr--un un curentcurent

puternicputernic

de de aeraer

şşii

separareasepararea

plumbuluiplumbului

sub sub formăformă

de de zgurăzgură. . CupelaCupelaţţiaia

a a fostfost

inventatăinventată

la o la o datădată

foartefoarte

timpurietimpurie, , aproximativaproximativ

5500 5500 îî. H. . H. îînn

Asia Asia MicăMică

şşii

EgiptEgipt. .


metalelormetalelor


RomaniiRomanii

au au perfecperfecţţionationat tehnicatehnica

rafinăriirafinării

auruluiaurului

şşii


prinprin introducereaintroducerea

a a douădouă

procedeeprocedee

prealabileprealabile: : lichefierealichefierea

şşii

amalgamareaamalgamarea

auruluiaurului

cu cu mercurulmercurul. . DupăDupă

rafinarerafinare, ,

aurulaurul

şşii

argintulargintul

suntsunt topitetopite

şşii

turnateturnate

îînn

lingourilingouri

care care apoiapoi

suntsunt

prelucrateprelucrate. . PrelucrareaPrelucrarea

lorlor

((orfevrăriaorfevrăria) are ca ) are ca rezultatrezultat obobţţinereainerea

de de obiecteobiecte

((podoabepodoabe). ).


metalelormetalelor


OrfevrăriaOrfevrăria:: aur argint


metalelormetalelor

prepreţţioaseioaseStudiuStudiu

de de cazcaz::

TezaurulTezaurul

de de

la Sla Sânicolaulânicolaul

Mare, jud. Mare, jud. TimiTimişş


metalelormetalelor

prepreţţioaseioaseStudiu de caz:Studiu de caz:

Tezaurul de la Tezaurul de la

ŞŞimleul Silvaniei, Jud.imleul Silvaniei, Jud. Sălaj Sălaj


metalelormetalelor

prepreţţioaseioaseÎÎnn

tehnologietehnologie

maimai

esteeste

folosităfolosită

şşii

tehnicatehnica

suduriisudurii

la la recerece

sausau

caldcald, , îîncăncă

din din mileniulmileniul

3 3 îî. H.. . H.. FărăFără

a a cunoacunoaşştete

sudurasudura

la la caldcald

nu nu ss--arar

fifi

pututputut

realizarealiza

filigranulfiligranul

şşii

granulagranulaţţiaia, , ambeleambele

necesitândnecesitând

montareamontarea

pepe

o o suprafasuprafaţţăă

a a firelorfirelor

simple simple sausau

perlateperlate

şşii

a a granulelorgranulelor

de de auraur, , tehnicatehnica

fiindfiind

cunoscutăcunoscută

din din mileniulmileniul

4 4 ––

2 2 îî. H. . H. îînn

Sumer. Sumer. FiligranulFiligranul

şşii

granulagranulaţţiaia

suntsunt

uneoriuneori

subordonatesubordonate

altoraltor

douădouă

tehnicitehnici

decorative: decorative: îîncrustancrustaţţiaia

cu cu pietrepietre


sausau

cu cu emailemail..

d. d. ObObţţinereainerea

săriisării

prinprin

evaporareevaporareEra utilizată Era utilizată îîncă din neoliticncă din neolitic. D. Din antichitate in antichitate

există mai multe procedeeexistă mai multe procedee::1.1.

evaporarea saramurii, indiferent de evaporarea saramurii, indiferent de provenienprovenienţţa ei:a ei: din mări din mări, l, lacuri, acuri, izvoare sau râuri;izvoare sau râuri;

2.2.

arderea unor plante sărate arderea unor plante sărate şşi fierberea i fierberea cenucenuşşii;ii;

3.3.

spălarea nisipurilor săratespălarea nisipurilor sărate;;4.4.

colectarea sării cristalizate prin colectarea sării cristalizate prin acacţţiunea soarelui pe malul măriiiunea soarelui pe malul mării..

d. d. ObObţţinereainerea

săriisării

prinprin

evaporareevaporareTehnica predominantă este Tehnica predominantă este

evaporarea. evaporarea. ÎÎndeosebi pentru epoca ndeosebi pentru epoca comunei primitive se cunosc comunei primitive se cunosc numeroase instalanumeroase instalaţţii pentru ii pentru evaporarea săriievaporarea sării. D. De la caz la caz,e la caz la caz, ss--au utilizat mai multe modalităau utilizat mai multe modalităţţi de i de pregătire a evaporăriipregătire a evaporării, de la forme , de la forme primitive la forme complexe. De primitive la forme complexe. De obicei, staobicei, staţţiunile de prelucrare a iunile de prelucrare a sării erau totodată sării erau totodată şşi centre unde se i centre unde se îîncrucincrucişşau artere comerciale au artere comerciale importante. Sarea a cimportante. Sarea a constituit nu o onstituit nu o dată mijloc de plată sau monedă dată mijloc de plată sau monedă primitivă primitivă şşi de aceea si de aceea s--a arătat o a arătat o grijă deosebită pentru grijă deosebită pentru standardizarea bulgărilor de sarestandardizarea bulgărilor de sare. . ÎÎn n zonele bogate zonele bogate îîn pen peşşte, obte, obţţinerea inerea sării prin evaporare sau prin schimb sării prin evaporare sau prin schimb era impusă era impusă şşi de necesitatea i de necesitatea conservării peconservării peşştelui.telui.

e. e. FaianFaianţţaa, , smalsmalţţulul şşii

emailulemailul

CeleCele

maimai

vechivechi

obiecteobiecte

de de faianfaianţţăă

ss--au au descoperitdescoperit

îînn

Mesopotamia, Iran, Mesopotamia, Iran, EgiptEgipt. . EvoluEvoluţţiaia

a a fostfost

condicondiţţionatăionată

de de calitateacalitatea smalsmalţţuluiului

şşii

de de

diversitateadiversitatea

culorilorculorilor. . EvoluEvoluţţiaia

directădirectă

esteeste

din din

ceramicaceramica

smălsmălţţuităuită, , apoiapoi obiectulobiectul


şşii

faianfaianţţaa

policromăpolicromă. . PrinPrin relarelaţţiileiile

de de schimbschimb

obiecteleobiectele


se se răspândescrăspândesc

îînn

toatătoată

lumealumea

avândavând

ca ca efectefect uniformizareauniformizarea

tipurilortipurilor

de de

obiecteobiecte. .

f. f. SticlaSticlaOrigineaOriginea

se se plaseazăplasează

îînn

zonazona

egiptoegipto--fenicianăfeniciană, , aproximativaproximativ

îînn

secolulsecolul

al XIIal XII--lea lea îî. H.. Din . H.. Din momentulmomentul

inventăriiinventării

sticleisticlei

şşii

pânăpână

la la descoperireadescoperirea

procedeuluiprocedeului

suflăriisuflării

eiei

progreseleprogresele

obobţţinuteinute

constauconstau

îînn

îînlocuireanlocuirea

magneziuluimagneziului

ca ca decolorantdecolorant

cu cu alalţţii

decolorandecoloranţţii

de de naturănatură

mineralăminerală. . AbiaAbia

îînn

epocaepoca

medievalămedievală

esteeste

găsitgăsit

liantulliantul

celcel

maimai

potrivitpotrivit

((plumbulplumbul), care ), care permitepermite

obobţţinereainerea

cristaluluicristalului. .

f. f. SticlaSticlaDecorarea vaselor se Decorarea vaselor se

poate reduce, poate reduce, îîn linii n linii mari, la 2 metode:mari, la 2 metode:

decor realizat la cald, decor realizat la cald, modelarea vaselor modelarea vaselor îîn n tipare de lut sau lemn;tipare de lut sau lemn;

decor decor realizatrealizat

la la recerece, , cu cu mânamâna

sausau

cu cu roataroata

prinprin

gravaregravare

sausau fafaţţetareetare. .

f. f. SticlaSticla

Vitraliul:Vitraliul:

f. f. SticlaSticla

Alte podoabe din sticlăAlte podoabe din sticlă::

Cursul următorCursul următor:: CercetareaCercetarea habitatuluihabitatului umanuman

Modul de locuireModul de locuire

Tehnici de Prelucrare a Materialelor II

Documents

Transcript of Tehnici de Prelucrare a Materialelor II