Tehnica Jocului de Fotbal 2
Transcript of Tehnica Jocului de Fotbal 2
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 1/22
2.4.5. Miscarea inselatoare (driblingul)
Migcarea Tngelatoare, fenta sau driblingul sunt termeni folositi Tn literatura
de specialitate pentru a desemna de obicei actiunea de a deruta adversarul gi de a-l
depagi. Cateva clarificari sunt Tnsa necesare. Miscari tnselatoare se numesc miscarile sau acjiunile tntreprinse de
fotbalistpentru a-si induce tn eroare adversarul (A. Csanadi, 1958).
Elementul tehnic prin care un jucator aflat sau nu tn posesia mingii, induce tn
eroare biomecanic, un adversar pentru a-l inactiva temporar si pentru a-si crea prin
aceasta un avantaj tactic oarecare, defineste nofiunea de fenta (I. V. Ionescu, 1995).
Dupa cum se vede migcarea Tngelatoare cat gi fenta pot fi executate atat cu
mingea cat gi fara minge.
In terminologia curenta Tnsa, fenta sau migcarea Tngelatoare este echivalenta,
sinonima cu notiunea de dribling. Distinctia dintre acegti termeni este data de faptul
ca notiunea de dribling Tnseamna actiunea de depagire a adversarului cu mingea la
picior. Daca fenta poate fi facuta gi pentru a deruta adversarul Tn vederea efectuariiunei pase pe langa acesta sau pentru a scapa din marcaj, driblingul realizeaza numai
depagirea adversarului avand mingea la picior.
Definim ca dribling acele procedee de fentare cu ajutorul carora se trece de
un adversar conducdnd mingea (I. V. Ionescu, 1995).
Daca Tnsa, aga cum este cazul capitolului lucrarii noastre, vorbim despre
elemente tehnice cu mingea, putem considera termenii de migcare Tngelatoare, fenta
sau driblig, ca fiind sinonimi Tn cazul cand se realizeaza depagirea adversarului,
dupa cum migcarea Tngelatoare gi fenta sunt sinonime gi atunci cand prin folosirea
lor nu realizam depagirea adversarului.
Mentionam Tn continuare ca driblingul constituie o aptitudine naturala. Dupa
instruire, antrenament gi joc ea devine deprindere. Dupa repetari
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 2/22
Tndelungate, fiecare jucator Tgi formeaza felul sau particular de a dribla, determinat
de caracteristicile individuale. Clasificarea miscarilor tnselatoare In functie de
partea corpului care da tonul migcarii fentele pot fi:
-
cu trunchiul- cu piciorul
-
cu capul (privirea)
La fel ca gi la celelalte elemente tehnice sistematizarea procedeelor
componente are loc din necesitatea de a le analiza separat, Tn mod amanuntit. In joc,
driblingul angajaza Tn totalitate diferite parti ale corpului, fiecare din ele contribuind
la realizarea efectului de ansamblu. Predominanta unuia sau altuia dintre segmente,
greu de sesizat uneori, definegte procedeul, dar nici un dribling n-ar fi posibil fara
angajarea Tntregului corp.
Biomecanica generala de execufie a fentelor
Din punct de vedere biomecanic, fenta consta din inactivarea adversarului,
prin angajarea sa tntr-o direcfie falsa de acfiune cu scoaterea astfel a centrului sau
de greutate din suprafafa de sprijin printr-o miscare sau intenfie de miscare
tnselatoare a posesorului mingii (I. V. Ionescu,
1995).
Fazele de actiune gi contraactiune ale cuplului atacant-aparator, din care
rezulta pe de o parte fenta gi pe de alta parte dezechilibrarea sunt:
-
apelul 1 (fals) adresat adversarului printr-o intentie de migcare de catre
posesorul mingii;
- reactia adversarului la apel, cu deplasarea centrului de greutate sau chiar a
corpului;
-
apelul 2 (real) adresat prin migcarea adevarata, de catre posesorul
mingii;
- absenta reactiei adversarului la apelul 2, el fiind "plecat" pe apelul
1;
- depagirea adversarului pe partea sa inactivata.
In faza apelului 1, atacantul congtient sau spontan, initiaza o migcare de
Tncercare, cu piciorul, trunchiul, bratele sau privirea. Daca adversarul raspunde gi
pleaca, atacantul Tl "executa" pe partea opusa, eliberata. Daca adversarul "nu se
prinde" la prima fenta, atacantul sugereaza o alta intentie. §i tot aga pana ce Tn
sfargit Tl dezechilibreaza.
Pe faza a doua, aparatorul "crezand" Tntr-o oarecare migcare a atacantului,
raspunde la ea cu intentia de-a i-o contracara. El pleaca, se deplaseaza Tn directia Tn
care anticipeaza actiunea atacantului.In faza a treia, modificandu-gi planul, atacantul initiaza o migcare opusa
primei, un alt apel deci, care-l gasegte pe aparator nepregatit.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 3/22
In faza a patra, aparatorul, dezechilibrat va reactiona Tntarziat la schimbarea
migcarii.
In faza a cincea atacantul va profita de dezechilibrarea aparatorului gi Tl va
depagi pe partea inactivata prin dribling.Aceasta fiind schema tip a unei migcari Tngelatoare trebuie precizat ca driblingul
este o selectie motrica particulara a fiecarui jucator, determinata atat de
caracteristicile individuale cat gi de reactia imprevizibila a adversarului care va
impune modificari ale migcarii. Fente executate cu trunchiul
Fentele executate cu corpul reprezinta un grup important de migcari
Tngelatoare care pot fi executate atat de pe loc cat gi din migcare. In cazul
procedeului etalon - fenta simpla de corp cu dribling - executantul aflat Tn alergare
cu mingea sau pe loc, va angaja corpul Tntr-o anumita directie. Va Tntrerupe apoi
migcarea gi va reangaja corpul Tn directia opusa, trecand Tmpreuna cu mingea pe
spatiul eliberat de adversar. Prima faza a fentei se desfagoara cu amplitudine mare,
Tn vederea atragerii adversarului. Intreruperea primei migcari se face cat mai tarziu,tot Tn vederea captarii definitive a adversarului. Aceasta Tntrerupere are o viteza
mare de executie, ca gi deplasarea pe noua directie.
Fentarea adversarului se produce Tn momentul Tn care el, raspunzand primei
intentii a atacantului, deplasat fiind pe partea primei angajari, ca gi centrul sau de
greutate, trebuie sa suporte gi sa raspunda neagteptatei schimbari de directie
efectuate de posesorul mingii. De obicei, Tncercarea sa de repozitionare duce la
dezechilibrarea sa gi la pierderea unui tempou.
La fenta simpla de corp, participa cu roluri importante gi celelalte segmente
ale corpului. Pe timpul 1, acela al falsei intentii, piciorul pleaca gi el pe directia
anuntata, dupa care va frana puternic aceasta plecare. Capul gi privirea, sugereaza
certitudinea primei angajari. Privirea va urmari gi adversarul pentru a sesiza
momentul de deruta. Pe timpul 2, orientarea pe directia opusa se face Tn primul rand
prin impulsul puternic de la sol al piciorului cu care s-a franat prima plecare. Corpul
gi bratele ajuta acest al doilea start. In momentul depagirii corpul gi bratul din
interior vor proteja mingea de adversarul care Tntre timp revine.
Conditia reugitei driblingului este ca atacantul sa exploateze momentul de
deruta al aparatorului, plecand pe partea inactivata a lui.
Greseli frecvente
Insuficienta amplitudine a migcarii false. Start greoi gi Tntarziat care permite
revenirea adversarului. Nu se protejaza mingea Tn momentul depagirii.
Utilizare tactica
La depagirea adversarului aflat Tn pozitie "fata-n fata" sau Tn spatele
atacantului.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 4/22
Fente executate cu piciorul
Ca gi la fentele executate cu trunchiul gi Tn cazul fentelor de picior, migcarea
principala care decide derutarea adversarului, este, de obicei, franarea intentiei
initiale de actiune, urmata imediat de efectuarea depagirii. Mai mult decat lacelelalte procedee, fentele cu piciorul lasa camp liber initiativei gi creativitatii
executantului. Cu toata diversitatea lor, care scapa uneori clasificarilor, se pot puncta
procedeele cele mai Tntalnite :
- fenta de pasare (sau de tras la poarta);
-
pendularea piciorului pe deasupra mingii - bicicleta;
- calcarea mingii;
- derutarea simpla cu giretul;
- fenta cu trecerea piciorului peste minge din afara, Tnspre Tnauntru;
- fenta cu trecerea piciorului peste minge dinauntru spre Tn afara;
-
migcarea Tngelatoare cu readucerea mingii cu talpa;
-
migcarea Tngelatoare cu pirueta;- fenta de preluare;
- autopasa.
Fenta de pasare (tras la poarta)
Mecanismul fentei de transmitere a mingii are la baza actiunea de simulare a
acestui procedeu. Executantul va pendula posterior piciorul Tn vederea lovirii
mingii, actiune ajutata gi de brate, trunchi gi privire. Instinctiv aparatorul va Tncerca
blocarea mingii, moment Tn care atacantul va frana migcarea de pendulare, va
prelua ugor balonul cu giretul interior, depagindu-l pe adversar pe partea piciorului
de sprijin, ramas fixat.
Fentele prin lovirea Tngelatoare a mingii sunt foarte eficace gi Tn situatia
cand actiunea se desfagoara Tn apropierea portii adverse. Se gtie ca lovitura la
poarta poate fi Tmpiedicata daca Tn momentul executiei aparatorul declangaza un
atac hotarat sau interpune piciorul pe directia de deplasare a mingii spre poarta.
Schimbarea brusca a migcarii de pendulare Tl blocheaza pe aparator gi creeaza
pentru moment o mai mare libertate de actiune atacantului.
Fenta cu pendularea piciorului pe deasupra mingii - bicicleta
Se executa din conducerea mingii atunci cand adversarul ataca din lateral. In
timpul alergarii, piciorul mai Tndepartat de adversar este ridicat deasupra mingii
dand impresia ca vrem sa oprim mingea cu talpa sau sa pasam cu calcaiul. Gamba
piciorului este dusa din gold gi genunchi Tntai Tnainte, pe urma Tnapoi. Intre timp
mingea se rostogolegte Tnainte. Dupa ducerea piciorului Tnapoi, calcam pe sol gi
continuam alergarea, respectiv conducerea mingii.
Adversarul vazand ca ridicam piciorul deasupra mingii, va avea instinctiv un
moment de ezitare micgorand viteza alergarii. Aceasta reducere brusca a vitezei este
suficienta pentru cel care controleaza mingea pentru a se elibera de adversar.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 5/22
"Bicicleta" se poate executa bine Tntr-o viteza moderata urmata apoi de
accelerare gi de exploatarea franarii adversarului. O varianta moderna a bicicletei,
atunci cand adversarul ataca din fata presupune trecerea alternativa a picioarelor pe
deasupra mingii, pentru a-l deruta pe aparator. Mingea este condusa Tnainte gi Tnfunctie de pozitia adversarului atacantul poate schimba Tn ultimul moment directia
de deplasare. Pentru aceasta fenta trebuie un ritm bun gi multa atentie la trecerea
piciorului peste minge. Jucatori de valoare din fotbalul actual (Zidane, Cristiano
Ronaldo, Ronaldinho) o executa frecvent.
Miscarea tnselatoare cu readucerea mingii cu talpa
Aceasta migcare Tngelatoare este eficace Tmpotriva adversarului care sta Tn
fata, se apropie din fata sau dintr-o directie laterala. Mingea se afla Tn fata
executantului sau se rostogolegte Tncet Tnainte. In fata adversarului care ataca
mingea este trasa Tnapoi cu talpa piciorului. Jucatorul calca pe minge gi tragand
gamba Tnapoi din genunchi Tgi trece talpa deasupra mingii. Greutatea corpului este
sustinuta de piciorul de sprijin, iar bratele ridicate lateral ajuta la mentinereaechilibrului.
Atunci cand migcarea Tngelatoare se executa din alergare, vom cauta ca la
ultimul pas sa Tmpingem centrul de greutate Tnapoi ca sa ne putem opri mai ugor.
Readucerea mingii este urmata de obicei de conducerea ei rapida care sa exploateze
eguarea atacului de deposedare al adversarului.
Executarea cu succes a acestei fente necesita o atentie Tncordata, sange rece
gi rapiditate. Trebuie sa ne dam seama de intentia adversarului, sa agteptam ca el sa
Tntinda piciorul iar Tn acest moment sa actionam rapid deoarece, Tn caz contrar,
jucatorul advers va reugi sa loveasca mingea gi sa ne-o ia.
O gresala frecventa Tn executarea acestei fente este agezarea piciorului prea
devreme pe minge. Adversarul, vazand intentia de a executa migcarea Tngelatoare,
va fi mai prudent la deposedare.
Migcarea Tngelatoare nu va fi eficace nici atunci cand, dupa readucerea
mingii, nu continuam imediat conducerea ei, deoarece Tn acest caz adversarul va
avea posibilitatea sa intervina din nou.
O gregala frecventa este Tmpingerea Tnainte a centrului de greutate. Cu cat
centrul de greutate al jucatorului este mai departe de linia mingii, cu atat mai ugoara
va fi readucerea balonului. Este bine deci, ca Tnainte de executarea migcarii
Tngelatoare, greutatea corpului sa fie trecuta pe calcaiul piciorului de sprijin, cu
flexarea puternica a genunchiului Tn acelagi timp.
Miscarea tnselatoare cu pirueta
Este o actiune care se poate face indiferent de pozitia adversarului. Din
conducerea mingii executantul departeaza balonul la circa 1 m. Avand ca picior de
sprijin piciorul stang, flexat din genunchi, atacantul va calca pe minge cu dreptul,
tragand-o Tnapoi cu talpa. In aer corpul se va roti 1800
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 6/22
ajungand cu spatele la directia de alergare; sprijinindu-se pe piciorul drept jucatorul
va relua contactul cu mingea prin tragerea ei cu talpa piciorului stang. Ulterior va
conduce pe o noua directie protejand mingea de interventia adversarului.
Fenta de preluareO prima varianta a acestei migcari Tngelatoare este aceea Tn care adversarul
este Tnapoia atacantului. Cand mingea vine la firul ierbii spre el, atacantul va face o
fandare moderata cu un picior, Tgi trece greutatea corpului pe piciorul cu care a
fandat, care va fi puternic flexat din genunchi, aplecand totodata trunchiul Tn
aceeagi directie, dand astfel impresia ca vrea sa preia mingea Tn directia migcarii
pornite. Cand mingea a ajuns la el, Tn ultimul moment, readucand trunchiul Tn
pozitia initiala, jucatorul Tgi trece greutatea corpului pe piciorul opus gi preia
mingea spre partea cealalta. Mingea este agezata Tn fata jucatorului cu latul
piciorului care a executat fandarea.
Aceeagi fenta poate fi executata gi dupa doua migcari Tngelatoare cu corpul.
Aplecam trunchiul Tntai Tntr-o parte , pe urma Tn cealalta, Tnsotind migcarile cu
trecerea greutatii corpului asupra piciorului cu care se actioneaza. Deosebirea dintre
cele doua fente consta deci Tn executarea Tn plus a unei migcari Tngelatoare cu
corpul, la aceasta din urma.
Cea de-a doua varianta este aceea Tn care adversarul este situat Tnaintea
atacantului. Acesta va initia o preluare Tntr-o anumita directie. Daca aparatorul "se
duce" Tntr-acolo pentru interventie atacantul va Tntrerupe prima migcare. Din
inertie, aparatorul Tgi va continua atacul de deposedare, eliberand astfel partea
opusa pe care va prelua gi conduce mingea atacantul.
Gresala cea mai frecventa Tn executarea acestor fente este ca jucatorul,
Tnainte de preluare, se multumegte sa-gi Tncline numai trunchiul Tntr-o parte sau
doar Tgi Tntinde lateral piciorul, lasand Tnsa greutatea corpului pe piciorul opus. O
asemenea executare a migcarii Tngelatoare este neconvingatoare iar adversarul nu va
reactiona Tntotdeauna aga cum ne agteptam.
Fenta cu autopasa
Se executa din pozitia fata Tn fata cu adversarul mai ales de catre jucatorii cu
bune calitati de viteza. Jucatorul Tn atac efectueaza o pasa pe langa adversar, Tn
vreme ce acesta, Tncercand blocarea balonului elibereaza partea opusa. Pe aceasta
parte va sprinta executantul, preluandu-gi pasa. Pentru reugita procedeului este
necesar ca atacantul sa-gi mascheze intentia de autopasare. Lovirea trebuie sa fie
scurta gi rapida, dupa cum, la fel de rapida trebuie sa fie gi ocolirea adversarului.
Procedeul se folosegte mai ales pe partile laterale ale terenului, Tn zone unde
dublajul nu este asigurat foarte bine.
Gresala Tn executarea acestei fente este lovirea mingii prea devreme, candadversarul se mai poate Tntoarce gi reveni.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 7/22
ELEMENTE TEHNICE DE TRANSMITERE A MINGII 2.4.6. Lovirea
mingii cu piciorul
Prin lovirea mingii cu piciorul tnjelegem transmiterea intenfionata,
constienta, dirijarea mingii cu ajutorul unei parfi a piciorului (A. Csanadi, 1958).Lovirea mingii cu piciorul este elementul tehnic de baza al jocului de fotbal,
mijlocul folosit cel mai frecvent. Aproape Tn toate fazele jocului capacitatea
jucatorului de a lovi mingea cu piciorul poate fi valorificata cu succes. Lovirea cu
piciorul este utila atat aparatorului, pentru a Tndeparta pericolul din fata propriei
porti, cat gi atacantului care se pregategte de finalizare. Posibilitatile sunt aproape
nelimitate Tn ceea ce privegte distanta loviturii.
Degi reprezinta un element tehnic, datorita faptului ca efectuarea sa are loc
predominant Tn cadrul unei colaborari cu partenerii, lovirea mingii cu piciorul, se
transforma prin aceasta Tn pasa, notiune gi element de tactica. In terminologia
curenta lovirea mingii cu piciorul gi pasa tind sa se identifice, pasa fiind interpretata
ca un element de tehnica, degi diferenta dintre ele este evidenta, ea precizandu-se Tnfunctie de scopul cu care fiecare se realizeaza (I. V. Ionescu, 1995). Astfel, Tn timp
ce lovirea mingii cu piciorul se executa, Tn afara pasei, gi Tn vederea degajarii gi
trasului la poarta, pasa are loc numai pentru a transmite balonul unui partener.
Biomecanica lovirii mingii cu piciorul
Mecanismul de baza al lovirii mingii cu piciorul este Tntalnit la toate
procedeele de lovire gi el se refera la actiunea pe care o au diferitele segmente ale
corpului Tn realizarea executiei. Degi migcarea de lovire a mingii este aparent
continua, fluenta, ea se poate descompune Tn mai multe elemente.
1. Elanul sau avantul luat de jucator pentru a executa o lovitura oarecare
determina prin marimea sa distanta gi forta de lovire. Exista un elan extern Tn cadrul
caruia jucatorul obtine energia de lovire valorificandu-gi viteza de deplasare spre
minge pe o anumita distanta gi un elan intern, Tn cazul caruia, jucatorul neavand
posibilitatea de a efectua o deplasare Tn vederea lovirii mingii, Tgi procura energia
printr-o mobilizare de pe loc a fortelor sale.
2. Piciorul de sprijin, realizeaza stabilitatea corpului Tn momentul lovirii gi
determina, prin agezarea sa Tn raport cu mingea, directia, forta gi precizia executiei.
Piciorul, pe care se sprijina greutatea corpului pana la realizarea loviturii, se ageaza
Tn lateral fata de minge, pe linia acesteia, la o distanta echilibranta, cu varful orientat
spre directia de lovire. Agezarea piciorului de sprijin pe linia mingii face ca centrul
de greutate al corpului sa cada Tn interiorul poligonului de sustinere, realizandu-se
astfel echilibrul actiunii, aspect care permite aplicarea corecta a loviturii cu piciorul
de executie.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 8/22
Agezarea piciorului de sprijin Tnapoia liniei mingii duce la modificari Tn
actiunea celorlalte segmente angrenate Tn lovirea balonului. Piciorul de lovire va
intra sub minge iar trunchiul va ramane ugor Tnapoi din necesitatea mentinerii
echilibrului corpului. Se va realiza o lovitura cu traiectorie Tnalta. AgezareaTnaintea liniei mingii va determina o lovire cu piciorul de executie de sus Tn jos gi
o scadere a amplitudinii pendularii care va reduce din forta de transmitere.
Distanfa echilibranta pe care am amintit-o mai sus Tnseamna nici prea
departe fata de minge, pentru ca astfel scoatem corpul gi centrul sau de greuate din
suprafata de sustinere lovind fara forta, dar nici prea aproape, pentru ca Tn acest
mod se micgoreaza suprafata de sustinere gi executantul este dezechilibrat.
3. Piciorul de lovire (de execute) descrie Tn migcarea sa trei faze distincte:
- faza pendularii posterioare;
- momentul lovirii mingii;
-
faza pendularii anterioare.
Pendularea posterioara gi momentul lovirii sunt faze active ce determinacalitatea executiei, Tn timp ce faza pendularii anterioare rezulta din inertia primelor
doua gi datorita dinamicii jocului ea este redusa gi uneori chiar dispare.
Pendularea posterioara a piciorului de lovire realizeaza, de fapt, elanul
intern ce transmite mingii energia corpului. O amplitudine mare a acesteia ceeaza un
elan mai mare gi implicit o cantitate mai mare de energie-forta care se va transmite
balonului. Este cazul degajarilor, transmiterilor la distanta (lansari, deschideri,
centrari), al trasului la poarta Tn care executiile se realizeaza prin pendulari
posterioare ample. In schimb, executiile din spatiile aglomerate, Tn criza de timp gi
de spatiu, cu adversarul aproape fac inconvenabile pendularile largi impunand
lovituri cu pendulari scurte, aparent incomplete. Forta de lovire care se pierde prin
pendularea incompleta se compenseaza printr-o mai mare viteza de lovire, prin
oportunitatea executiei sau prin precizia transmiterii.
Momentul lovirii mingii Tncheie actiunea de pendulare posterioara. Lovirea
se face printr-unul din procedeele a caror denumire este data de suprafata de contact
cu balonul. Indiferent de procedeu laba piciorului de executie este Tncordata pentru
a realiza Tn bune conditii izbirea mingii.
Pendularea anterioara urmeaza din inertie momentul lovirii mingii. Sunt
rare momentele Tn care pendularea anterioara Tgi urmeaza traseul pana la capat, de
obicei ea este scurtata sau redusa Tn functie de cerintele fazei. La loviturile de forta,
cu elan, pendularea anterioara se Tncheie odata cu pagirea pe sol, moment Tn care
greutatea corpului va trece pe piciorul care a executat lovirea.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 9/22
4. Corpul este Tn momentele premergatoare executiei gi pe timpul acesteia
ugor aplecat. Aceasta pozitie permite o actiune mai libera a piciorului de lovire gi
totodata o agezare mai controlata gi precisa a labei piciorului pe minge. Aplecarea
corpului premergatoare lovirii este mai evidenta Tn trasul la poarta gi la loviturile deforta. La pasele medii gi scurte, Tn care forta de lovire este mai redusa, pozitia
jucatorului este mai aproape de cea naturala, foarte putin aplecat.
5. Braple au o actiune de echilibrare a corpului pe timpul lovirii. Ele se
dispun asimetric, bratul opus piciorului de lovire fiind de obicei mai ridicat gi
pozitionat anterior, Tn timp ce bratul de aceeagi parte a piciorului de executie este
coborat gi pozitionat posterior. Pozitia gi dinamica bratelor fiind Tn mare parte
instinctiva jucatorii au adaptari diverse Tn momentul lovirii mingii.
6. Capul si privirea sunt Tndreptate aproape concomitent asupra mingii gi
a terenului de joc. Ele indica de cele mai multe ori directia de lovire sau dimpotriva
ascund aceasta intentie anuntand deseori directii false.
Clasificarea procedeelor de lovire a mingii cu piciorul Poate fi facuta dupa mai
multe criterii. Cea mai frecvent Tntalnita este clasificarea dupa partea (suprafata)
piciorului cu care se executa lovirea. Din acest punct de vedere elementul tehnic
lovirea mingii cu piciorul se concretizeaza Tn urmatoarele procedee tehnice de baza:
- lovirea mingii cu latul;
- lovirea mingii cu giretul interior (ristul interior);
- lovirea mingii cu ristul (giretul plin);
- lovirea mingii cu giretul exterior (ristul exterior);
-
lovirea mingii cu exteriorul;
- lovirea mingii cu varful (gpitul);
- lovirea mingii cu calcaiul;
- lovirea mingii cu genunchiul;
-
aruncarea mingii cu piciorul.
In timpul jocului aceste procedee de baza se executa Tn conditii variate de
dinamica, pozitie a jucatorului, traiectorie a mingii etc., determinand aparitia unor
procedee derivate. Principalii factori care duc la aparitia procedeelor derivate sunt:
- traiectoriape care soseste mingea: pe jos, la semiTnaltime, pe sus ;
- direcfia din care soseste mingea: dinspre Tnainte, oblic, lateral,
Tnapoi;
- traiectoria pe care se loveste mingea : pe jos, la semiTnaltime, pe
sus;
- direcfia spre care se loveste mingea: spre Tnainte, oblic, lateral,
Tnapoi;
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 10/22
- tnalfimea de la care se loveste mingea: de jos, de sus (din voleu), din
drop (demivoleu);
- dinamica jucatorului, care se poate afla: pe loc, Tn alergare, pe sol, Tn
saritura.
Toti acegti factori determina o varietate foarte mare a procedeelor derivate.
Fiecare dintre ele sufera adaptari particulare impuse de conditiile concrete de
executie.
Dintre variantele de executie ale procedeelor de baza, o serie de procedee
derivate - lovirea mingii din drop (demivoleu), lovirea mingii din voleu si lovirea
mingii prin forfecare - apar la unii autori (M. Ionescu, 1976; I. Motroc gi V.
Cojocaru, 1991; I. Motroc, 1994; St. Miu gi F. Velea, 2002) tratate distinct Tn timp
ce altii (A. Csanadi, 1958; I. V. Ionescu, 1995; Gh. Neta gi C. Popovici, 1999; C.
Cernaianu, 2001) le mentioneaza Tn cadrul procedeelor de baza. In lucrarea de fata
procedeele amintite vor fi tratate ca variante ale procedeelor de baza, lovirea mingii
cu latul gi lovirea mingii cu ristul.
Lovirea mingii cu latul
La acest procedeu suprafata de lovire - latul - este portiunea aproximativ
triunghiulara de pe partea interioara a labei piciorului limitata de haluce, calcaneu gi
maleola interna. Este o suprafata relativ mare care asigura o dirijare precisa a mingii.
Lovirea mingii cu latul poate fi executata cu elan sau fara elan, tehnica fiind
asemanatoare.
Elanul, este Tn linie dreapta gi se face pentru ca jucatorul sa ajunga cu fata
spre minge. El nu trebuie sa fie mai lung de 3 - 4 m. Un elan mai lung este inutil.
Datorita migcarii specifice a piciorului de executie la acest procedeu, forta loviturii
cu latul nu poate fi sporita Tntr-o masura Tnsemnata nici printr-un elan mai lung.
Elanul va fi ugor gi relaxat. Ultimii pagi vor fi lungiti sau scurtati Tn aga fel Tncat
sa asigure punerea piciorului de sprijin Tn dreptul mingii.
Piciorul de sprijin, ugor flectat din genunchi, este agezat la o distanta
echilibranta fata de minge gi pe linia ei.
Piciorul de lovire are ca actiune principala rotatia externa Tn aga fel Tncat
laba piciorului sa realizeze un plan perpendicular pe directia de lovire a mingii, iar
linia talpii sa fie paralela cu solul. Genunchiul va fi putin flexat astfel ca partea de
jos a labei piciorului sa fie la 8 - 10 cm deasupra solului. Din aceasta pozitie piciorul
de executie este pendulat din gold spre spate.
Dupa potrivirea gi pendularea Tnapoi a piciorului care executa lovitura,
urmeaza revenirea brusca a piciorului spre minge, adica apropierea sa de balon.
Aceasta migcare pornegte din articulatia coapsei. Articulatiile
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 11/22
genunchiului gi ale gleznei trebuie sa fie relaxate Tn momentul declangarii migcarii.
In momentul Tn care se produce izbirea propriu-zisa, articulatiile
genunchiului gi ale gleznei vor fi Tncordate pentru a asigura o suprafata ferma de
lovire. In general pendularea, chiar daca este puternica este executata mai mult ca oactiune de Tmpingere, decat ca o lovitura. In cazul Tn care este necesara o lovire
mai puternica mingea este izbita cu forta prin marirea vitezei de pendulare a
piciorului Tnainte.
Lovitura propriu-zisa este urmata de aga-zisa Tnsotire. Dupa executarea
loviturii nu oprim migcarea piciorului ci, dupa relaxarea articulatiilor temporar
Tncordate, piciorul care a executat lovitura Tgi continua ugor migcarea (pendularea
anterioara) gi prin aceasta asigura o mai Tndelungata actiune de dirijare a mingii.
Trunchiul este ugor Tnclinat Tn fata indicand intentia de siguranta gi precizie
pe care o pune jucatorul Tn executie.
Braple dispuse asimetric echilibreaza corpul gi actiunea.
Capul si privirea sunt aproape concomitent Tndreptate spre minge gi spreterenul de joc.
In functie de Tnaltimea pe care vrem sa o imprimam mingii alegem locul de
lovire. Inaltimile joase se obtin aplicand lovirea Tn centrul mingii. Cu cat lovirea se
face sub acest centru cu atat Tnaltimea cregte.
Greseli frecvente
Lovirea mingii cu efect care o face sa se abata de la directia vizata. Acest
lucru este cauzat de rotirea insuficienta a piciorului de executie care face ca axa sa
longitudinala sa nu fie perpendiculara pe directia de lovire. Din aceasta cauza forta
nu se transmite mingii Tn directia centrului ei, provocand o migcare de rotatie.
In momentul executarii loviturii, articulatia genunchiului, dar mai ales aceea a
gleznei nu sunt complet Tncordate astfel ca, suprafata de lovire nefiind suficient de
rigida, taria mingii va slabi. La o minge care vine cu putere, se poate Tntampla ca
suprafata de lovire a piciorului sa fie deplasata de balon, care, dupa lovirea sa de
laba piciorului, Tgi va continua drumul Tn alta directie decat cea dorita.
Agezarea piciorului de sprijin Tnaintea sau Tnapoia liniei mingii, precum gi
agezarea sa la un interval prea mare sau prea mic fata de balon.
Utilizare tactica
Lovirea mingii cu latul este procedeul cel mai folosit Tn joc, aproape 60% din
loviturile cu piciorul efectuandu-se Tn acest mod (I. V. Ionescu, 1995). Principalele
utilizari: pase la distante mici gi medii, respingeri, finalizare din apropierea portii,
degajari.
Lovirea cu latul este un procedeu de mare siguranta gi precizie datorita
suprafetei mari de contact cu balonul gi unei actiuni ugor de executat.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 12/22
El asigura pastrarea mingii gi dirijarea ei pe trasee cunoscute. Siguranta gi
precizia executiilor confera echipei gi jucatorilor echilibru psihic. Este un procedeu
tehnic de calmare a jocului.
Fata de aceste avantaje, lovirea cu latul limiteaza viteza de joc, anuntaintentiile, grupeaza gi stagneaza actiunile. Forta de lovire este redusa Tn comparatie
cu alte procedee. Abuzul de pase cu latul indica prudenta gi teama, o ezitare a
jucatorului de a ataca hotarat. Evitand riscul pierderii mingii lovirea cu latul reduce
din caracterul ofensiv al jocului.
Lovirea mingii cu siretul interior (ristul interior)
La acest procedeu suprafata de lovire este reprezentata de marginea interioara
a metatarsienelor de la articulatia primei falange a halucelui pana la partea inferioara
a maleolei interne.
Tehnica de executie respecta biomecanica generala a lovirii mingii cu
piciorul, elementele de diferentiere fiind oferite de pozitia gi actiunea labei
piciorului din momentul lovirii mingii.
Elanul este mai mare decat la lovirea cu latul, Tn cazul unei mingi statice el
Tncepand de la 6 - 7 m de balon. Directia elanului nu coincide cu directia ulterioara
de deplasare a mingii, ci difera de ea. Elanul are forma unui arc de cerc continuu gi
este uniform accelerat.
La luarea pozitiei fata de minge, piciorul de sprijin se afla mai departe de
minge decat la lovirea cu latul, gi anume, lateral la aproximativ 25 - 30 cm. Daca
lovim pe jos piciorul de sprijin va fi langa minge, pe aceeagi linie cu centrul ei. Daca
Tnsa vrem sa transmitem o minge la semiTnaltime sau cu traiectorie Tnalta, piciorul
de sprijin va trebui sa fie Tnapoia liniei mingii.
Piciorul de lovire are o pendulare posterioara ampla care Tncepe odata cu
ultimul pas lungit al elanului. Pendularea va fi cu atat mai ampla cu cat timpul de
executie este mai mare. Sub interventia adversarului, scazand timpul de executie se
reduce gi amplitudinea pendularii posterioare.
In timpul pendularii piciorul cu care lovim mingea va fi rasucit din gold astfel
Tncat axa longitudinala a labei sa formeze un unghi de 30 - 400 cu directia
mingii.Varful ghetei va fi deci Tndreptat Tn afara, iar calcaiul, Tn consecinta, spre
interior.
Piciorul de lovire va fi nu numai Tntors Tn afara ci gi ridicat spre spate. O
data cu pendularea piciorului spre spate din gold, gamba este ridicata din genunchi
spre spate. In acest moment lucreaza musculatura posterioara a gambei gi a coapsei.
In faza urmatoare piciorul este aruncat cu putere Tnainte din gold. Gamba se
Tntinde din genunchi gi lovegte mingea.
In momentul lovirii mingii genunchiul, orientat spre interior, nu mai esteflectat decat foarte putin. Articulatiile gi musculatura anterioara a gambei gi coapsei
sunt Tncordate. Laba piciorului este Tncordata gi Tnclinata spre sol.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 13/22
Traiectoria mingilor lovite cu giretul interior poate fi directa spre tinta gi Tn
acest caz mingea trebuie lovita Tn centrul ei printr-o actiune perpendiculara a labei.
Este o lovitura prin minge. Traiectoriile curbate (cu efect) se obtin printr-o lovire cu
giretul interior putin lateral fata de centrul mingii care imprima obiectului o migcarede rotatie.
Pendularea Tn directia mingii a piciorului de executie apare sub forma unui
arc de cerc cu raza mica. In faza de continuare a migcarii (pendulare anterioara)
arcul devine mai pronuntat.
Dupa lovirea mingii piciorul cu care s-a executat lovitura se Tntinde complet
din genunchi gi Tgi mai continua apoi putin migcarea din gold. Rigiditatea
articulatiilor gi Tncordarea mugchilor cedeaza. Dupa terminarea pendularii
anterioare, datorita migcarii sale arcuite, piciorul de executie trece Tn fata corpului.
Trunchiul va avea Tn faza pendularii posterioare umarul din partea piciorului
de sprijin putin Tmpins Tnainte, iar umarul din partea piciorului de lovire va fi putin
retras. Trunchiul este Tnclinat din gold Tn partea opusa piciorului de executie.In momentul executarii loviturii, trunchiul este putin Tnclinat Tnapoi din
goldul piciorului de sprijin. Gradul de Tnclinare a trunchiului este Tn functie de
Tnaltimea la care vrem sa trimitem mingea; la mingi razante Tnclinarea va fi
minima. Inclinarea spre spate a trunchiului atinge faza maxima dupa terminarea
pendularii anterioare, dar Tn momentul Tn care piciorul de executie a revenit pe sol,
trunchiul se Tndreapta repede.
Braple ajuta la mentinerea echilibrului. Bratul opus piciorului de executie este
dus anterior gi ridicat lateral, Tn timp ce bratul de partea piciorului de lovire este Tn
jos gi Tn spate.
Privirea urmaregte permanent mingea gi traiectoria ei.
Tehnica loviturii cu giretul interior este Tn esenta identica atat Tn cazul lovirii
mingii statice cat gi Tn cazul lovirii mingilor rostogolite. Prima faza a mecanismului
de baza - elanul - poate sa lipseasca uneori mai ales daca mingea vine cu viteza spre
executant. In acest caz, energia obtinuta prin luarea elanului este Tnlocuita de viteza
de deplasare a mingii care, dupa contactul cu piciorul, se transforma Tntr-o energie
utila care sporegte forta de lovire a balonului.
Greseli frecvente
Elanul luat Tn linie dreapta Tmpiedica actiunea corecta a labei piciorului.
Pentru ca nu poate Tntoarce Tndeajuns laba Tn afara, jucatorul nu reugegte sa
loveasca mingea Tn apropierea centrului ei sau o lovegte cu alte parti Tn afara
procedeului.
Plasarea labei piciorului spre partea superioara a mingii, de teama contactului
cu solul. In acest fel nu se poate imprima balonului o traiectorie Tnalta pentru ca
piciorul nu intra suficient "sub" minge.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 14/22
In contrast cu gregeala anterioara, Tnclinarea prea mult pe spate din goldul
piciorului de sprijin, va duce la o traiectorie prea Tnalta a mingii.
Plasarea piciorului de sprijin Tn afara poligonului de sustinere, prea departe
de minge Tn plan lateral. Piciorul care executa lovitura va descrie o pronuntatamigcare circulara gi astfel o mare parte a fortei obtinute prin elan va actiona Tn alta
directie decat Tn cea a loviturii, determinand scaderea fortei de lovire.
Folosirea pentru lovire numai a partii dinspre degetul mare a giretului interior.
Mingea va fi lovita aproape cu varful ghetei, suprafata foarte mica, ce va determina
lipsa de precizie.
Utilizare tactica
Acest procedeu ofera posibilitatea de a se transmite mingea la o distanta
relativ mare cu putere mare. Se pot obtine mingi cu o traiectorie Tnalta chiar gi pe
distante relativ mici.
Lovitura cu giretul interior este potrivita pentru realizarea paselor cu efect.
Posibilitatile de folosire ale acestui procedeu sunt aproape nelimitate: pase scurte,
pase lungi, pase Tn adancime sau laterale, centrari, degajari, lovituri libere sau tras
la poarta.
Lovirea mingii cu ristul (siretulplin)
Suprafata de lovire la acest procedeu este partea anterioara a labei piciorului
cuprinsa Tntre articulatia metatarsofalangiana (care leaga degetele de metatars) gi
articulatia gleznei, suprafata acoperita Tn mod obignuit de giretul ghetei de fotbal.
Din punctul de vedere al fortei de lovire acesta este cel mai eficace procedeu
de a lovi mingea. Cu ristul se poate trimite mingea la distanta cea mai mare. La acest
procedeu forta elanului gi pendularea piciorului de executie actioneaza ambele Tn
favoarea loviturii. La lovitura cu mijlocul giretului, mingea trebuie lovita exact Tn
centru. Aceasta lovitura imprima balonului o migcare de rotatie minima gi astfel
ajunge la tinta de obicei Tn linie dreapta, pe drumul cel mai scurt.
Tehnica lovirii mingii cu ristul este cea mai simpla dintre toate procedeele de
lovire cu piciorul.
Elanul este de 6 - 7 m, uneori mai mult, se efectueaza Tn linie dreapta gi
directia sa coincide cu directia deplasarii ulterioare a mingii. Primii pagi sunt mai
mici, ultimul pas este Tnsa Tntins, avand ca scop sa asigure timpul necesar pentru
luarea precisa a pozitiei fata de minge gi a pendularii posterioare a piciorului de
executie.
Ultimul pas Tnainte de a lovi mingea este urmat de luarea pozitiei fata de
minge. Piciorul de sprijin este agezat pe sol, pe linia mingii, la o distanta
echilibranta fata de aceasta (10 - 15 cm), cu varful Tndreptat Tnainte, paralel cu
directia mingii gi ugor flexat din articulatia genunchiului.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 15/22
Piciorul de execupe are o pendulare posterioara care coincide cu planul de
zbor al mingii lovite, deci Tn plan vertical. Pendularea se face din articulatia
coapsei, cu piciorul bine relaxat. Amplitudinea pendularii este mai mare decat la
oricare alt procedeu. Piciorul este puternic flexat din genunchi, iar gamba ridicata brusc, potrivit ridicarii coapsei. Laba piciorului este ugor Tncordata gi Tndreptata cu
varful Tn jos.
Dupa atingerea punctului maxim al pendularii urmeaza revenirea piciorului
Tnainte spre minge gi lovirea propriu-zisa. Migcarea este pornita din gold. Coapsa
este trasa brusc Tnainte, apoi, datorita interventiei active a cvadricepsului femural,
gamba este aruncata Tnainte din genunchi. Intre timp cregte Tncordarea Tn jos a
labei piciorului din glezna atingand valoarea ei maxima Tn momentul atingerii
mingii. In momentul lovirii mingii genunchiul este Tnca ugor flexat. Lovitura se
termina prin urmarirea mingii cu piciorul (pendularea anterioara). In aceasta faza
piciorul Tgi continua migcarea Tn planul deplasarii mingii, se Tntinde complet din
genunchi gi apoi Tgi continua putin migcarea de pendulare din coapsa. Dupa lovire
articulatiile, pana atunci Tncordate, se relaxeaza. La loviturile cu elan mai puternic
jucatorul va pagi pe piciorul de executie dupa lovire.
Trunchiul este Tn faza pendularii posterioare aproape drept. In momentul
lovirii mingii el este ugor aplecat Tnainte permitand o actiune mai libera a piciorului
de executie.
Braple ajuta la mentinerea echilibrului. Bratul opus piciorului de executie este
dus anterior gi ridicat lateral, Tn timp ce bratul de partea piciorului de lovire este Tn
jos gi Tn spate. In momentul lovirii mingii din aceste pozitii ambele brate vor
balansa Tnapoi compensand migcarea piciorului de executie.
Privirea urmaregte permanent mingea gi traiectoria sa, Tncepand de la faza de
pregatire a lovirii gi pana Tn momentul Tn care balonul a atins tinta.
Traiectoria lovirii cu giretul plin este Tn cazul unei executii corecte, paralela
cu solul, pe jos, sau, dupa o ugoara ridicare de la sol, la semiTnaltime. Traiectoria
razanta reprezinta un element de control al pozitiei corecte a piciorului pe minge. Al
doilea element de control Tl da traiectoria directa, fara rotatie, pe care o primegte
mingea daca este lovita Tn centrul ei.
Greseli frecvente
Directia elanului nu coincide cu directia loviturii. De aici rezulta gregala ca
jucatorul nu atinge corect mingea cu suprafata de lovire, mingea ricogand pe giretul
interior sau pe cel exterior gi primind astfel o migcare de rotatie.
Laba piciorului nu este complet Tncordata gi Tndreptata Tn jos. Datorita
acestei gregeli, traiectoria mingii va fi scurta. Daca laba piciorului este relaxata nu se
pot executa cu giretul plin decat lovituri slabe.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 16/22
Jucatorul executa pendularea piciorului de lovire numai din genunchi, iar
aceasta gregala se manifesta Tn forta scazuta a mingii gi se datoregte faptului ca
ultimul pas, Tnainte de lovirea mingii, este prea scurt, astfel ca nu mai ramane timp
pentru o pendulare posterioara eficienta.Pendularea piciorului spre minge numai din genunchi este dezavantajoasa din
punctul de vedere al tariei cu care lovim mingea. Folosita Tn fata portii adverse, o
astfel de lovitura Tl surprinde adeseori pe portar tocmai datorita faptului ca
pregatirea loviturii este scurta, aproape imperceptibila. Astfel surpriza lovirii
compenseaza taria mingii gi lovitura poate fi eficienta.
La luarea pozitiei de lovire piciorul de sprijin ramane Tn urma mingii. In
consecinta, traiectoria balonului va fi prea Tnalta.
Traiectoria Tnalta a mingii poate fi provocata gi de pozitia gregita a trunchiului,
atunci cand el este Tnclinat spre spate brusc gi prea devreme. Utilizare tactica
Este procedeul prin care se realizeaza lovituri puternice gi la distanta.
Folosirea lui caracterizeaza jocul angajat, deschis, ofensiv, Tn care jucatorul Tgiasuma riscuri. Gradul de precizie al transmiterii este mai scazul decat la lovirea cu
latul.
Se folosegte la pase la distante medii gi lungi, degajari, lansari. Principala
utilitate a procedeului se realizeaza Tn trasul la poarta, prin lovituri puternice gi
precise de la distante variabile care pot fi foarte mari.
2.4.7. Lovirea mingii cu capul
Lovirea mingii cu capul este un element important al tehnicii jocului de fotbal.
Cu ajutorul sau se pot rezolva sarcini tactice ca respingerea mingii, pasarea gi
finalizarea. Mai mult ca alte elemente jocul cu capul cere curaj gi initiativa. Lovirea
corecta a mingii cu capul este conditionata de trei aspecte importante:
Suprafafa de lovire
In principiu mingea poate fi lovita cu orice parte a capului cu conditia ca ea sa
ajunga la locul dorit. Avantajele cele mai multe le ofera Tnsa lovirea mingii cu
fruntea. In primul rand, fiindca partea frontala a craniului este cea mai dezvoltata din
punct de vedere anatomic, cea mai puternica gi, Tn consecinta, cea mai rezistenta la
izbire. Ciocnirea mingii cu fruntea rareori provoaca dureri. Folosirea fruntii este
motivata gi prin faptul ca suprafata mare gi relativ neteda a ei Tnlesnegte dirijarea
precisa a mingii.
Migcarea capului, atunci cand lovegte cu fruntea, face parte din migcarea
dinapoi-Tnainte a trunchiului, pe care o Tntregegte gi din care Tgi procura o forta de
lovire superioara. Pe langa considerentele de mai sus folosirea suprafetei frontale
este justificata gi de alte aspecte. Astfel, mingea care vine poate fi urmarita cu
privirea, fara nici o dificultate, pe tot parcursul
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 17/22
traiectoriei sale. In acelagi timp, stand cu fata la terenul de joc, vederea periferica
poate controla o portiune mult mai mare a terenului decat daca am sta lateral fata de
acesta.
§i din punct de vedere tactic lovirea cu fruntea este pe deplin justificata.Avand Tn fata Tntregul camp de joc, putem alege, Tnca din timpul migcarilor
pregatitoare sau chiar Tn momentul executiei, partenerul cel mai indicat pentru
pasarea mingii.
Punctul de lovire
Punctul de lovire a mingii determina directia, traiectoria gi finalitatea
executiei. Astfel, aplicarea unei lovituri Tn partea centrala a mingii asigura acesteia
o traiectorie razanta gi este indicata Tn transmiterile la distanta gi Tn reluarea
centrarilor spre poarta. Lovirea mingii Tn jumatatea sa inferioara determina o
traiectorie Tnalta, utilizata Tn degajari sau Tn pasa cu bolta peste adversar. In
sfargit, atunci cand punctul de lovire este situat Tn partea superioara a balonului,
traiectoria acestuia Tn aer capata un sens de sus Tn jos, asemenea executii fiind celmai ades Tntalnite Tn trasul la poarta sau Tn cazul pasei la distanta mica.
Momentul de lovire
Alegerea momentului de lovire Tn functie de situatia tactica din teren trebuie
sa asigure o executie tehnica precisa corecta gi utila, ceea ce presupune un dezvoltat
simt al balonului. Trebuie sa se realizeze o sincronizare perfecta Tntre migcarile
membrelor gi migcarea corpului gi o concordanta Tntre elan, saritura gi aplicarea
loviturii cu capul. Nu Tntotdeauna jucatorul mai Tnalt ajunge sa loveasca primul
balonul cu capul. Intaietatea o are jucatorul care "simte" traiectoria mingii, care "ia
fata" adversarului sau Tl devanseaza Tn saritura.
Biomecanica generala a lovirii mingii cu capul
Degi Tn momentul lovirii componentele biomecanice ale lovirii alcatuiesc o
singura actiune, din considerente didactice ele vor fi analizate distinct gi anume:
- actiunea capului;
- actiunea trunchiului;
- actiunea bratelor;
-
actiunea picioarelor.
Acfiunea capului - lovirea cu fruntea este cea mai eficienta gi cea mai
folosita. In momentul lovirii capul face corp comun cu trunchiul gi gatul, continuand
migcarea dinapoi-Tnainte a acestora realizata din articulatia goldurilor. In acest fel
se poate imprima mingii Tntreaga forta corporala. Fazele actiunii de lovire cu capul
Tn cazul procedeului de lovire cu fruntea sunt:
- migcarea Tnapoi a capului (Tmpreuna cu trunchiul);
-
revenirea rapida spre Tnainte (Tmpreuna cu trunchiul);
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 18/22
- lovirea mingii;
- continuarea migcarii Tnainte a capului dupa lovire ("conducerea"
mingii).
Trebuie subliniata importanta fazei de revenire a cap-trunchiului Tnainte spreminge, cu lovirea ei, moment ce trebuie efectuat cu o viteza sporita. Are de
asemenea importanta, migcarea de Tnsotire (conducere) a mingii cu capul care
asigura precizia loviturii.
Acfiunea trunchiului
In cazul lovirii cu fruntea actiunea trunchiului are urmatoarele componente:
- extensia trunchiului din articulatia goldurilor;
- flexia.
Subliniem Tnca o data ca, Tn cazul acestui procedeu, trunchiul face corp
comun cu capul. Datorita acestui fapt energia acumulata prin migcarea de extensie-
flexie poate fi transmisa Tn Tntregime capului, atunci cand acesta lovegte mingea.
Acfiunea brafelor este Tndreptata Tnspre asigurarea echilibrului Tntreguluicorp aflat Tn actiune. Degi pozitia lor depinde de preferintele gi caracteristicile
fiecarui jucator Tn parte, Tn principiu, bratele sunt duse Tn fata Tn faza de extensie
a trunchiului iar la revenirea puternica a trunchiului Tn fata ele compenseaza
migcarea ramanand Tn spate.
Acfiunea picioarelor se Tndreapta spre realizarea elanului gi a bataii Tn
vederea desprinderii gi zborului gi dupa aceasta spre aterizare.
Elanul poate avea loc prin cativa pagi de alergare, dar deseori el se obtine de
pe loc, prin mobilizarea interna a resurselor necesare desprinderii. In cazul Tn care
nu se poate lua elan pozitia ugor departata a picioarelor va asigura echilibrul pentru
realizarea executiei.
Bataia se efectueaza fie pe un picior, caz Tn care se obtine un zbor mai Tnalt,
fie pe doua picioare, caz Tn care se echilibreaza mai bine trunchiul aflat Tn aer.
Aterizarea are loc pe doua picioare sau pe unul singur, dar Tn orice caz, ea trebuie sa
asigure o pozitie convenabila de continuare a alergarii. Clasificarea procedeelor de
lovire a mingii cu capul Clasificarea procedeelor de lovire a mingii cu capul se poate
face dupa mai multe criterii. Cel mai des Tntalnit Tn literatura de specialitate este cel
al pozifiei jucatorului Tn momentul lovirii. Intalnim astfel:
- lovirea mingii cu capul de pe loc;
- lovirea mingii cu capul din alergare;
- lovirea mingii cu capul din saritura;
-
lovirea mingii cu capul din plonjon.
Din punctul de vedere al directiei Tn care este trimisa mingea se pot Tntalni
urmatoarele procedee:
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 19/22
- lovirea mingii cu capul Tnainte;
- lovirea mingii cu capul lateral;
- lovirea mingii cu capul Tnapoi.
Lovirea mingii cu capul de pe loc Tehnica lovirii mingii cu capul de pe loc este relativ ugoara. Precizia gi
puterea loviturii cu capul vor fi cu atat mai mari cu cat numarul articulatiilor gi al
lanturilor musculare angrenate Tn migcare va fi mai mare. In acest scop ne vom
folosi atat de picioare cat gi de trunchi, fara sa mai vorbim de gat gi de cap. Sunt mai
multe variante de lovire a mingii cu capul de pe loc.
Lovirea mingii cu capul de pe loc spre tnainte
Pozitia corpului poate fi cu picioarele pe aceeagi linie, ugor departate la
nivelul umerilor, sau cu un picior Tnainte Tntr-o ugoara fandare. Cea de-a doua
pozitie ofera corpului stabilitate gi echilibru mai mari. Genunchii gi gleznele sunt
ugor flexate, trunchiul putin aplecat Tnainte din golduri iar bratele, flexate din coate,
atarna relaxate pe langa corp. Aceasta este aga-numita pozitie de pregatire.Lovitura cu capul se compune din doua faze. Prima faza consta Tntr-o ugoara
flexare a genunchilor Tnsotita de Tnclinarea trunchiului Tnapoi. Bratele sunt duse
Tnaintea corpului putin flexate din articulatia cotului gi relaxate. Privirea urmaregte
traiectoria mingii.
A doua faza Tncepe cu revenirea energica a trunchiului dinapoi-Tnainte prin
extensia gleznelor gi genunchilor precum gi a contractiei musculaturii abdominale, a
spatelui gi a cefei. Bratele executa o migcare inversa cu trunchiul, realizand o
pendulare energica dinainte-Tnapoi. In acelagi timp cu trunchiul, capul executa
aceeagi migcare Tnainte lovind mingea cu putere, mugchii gatului fiind Tncordati
Tn vederea loviturii. Dupa lovire picioarele conduc trunchiul spre Tnainte trecand
Tn sprijin pe varfuri Tn cazul cand au fost pe aceeagi linie sau trecand greutatea pe
piciorul din fata, daca s-au aflat Tn fandare.
Intregul corp (picioare, trunchi, brate, cap) actioneaza ca un arc; Tn faza Tntai
prin migcarea de extensie acumuleaza energia care Tn faza a doua, Tn momentul
revenirii, se va transmite mingii.
Un aspect important Tl constituie momentul aplicarii loviturii. Fruntea va lua
contact cu mingea Tn momentul Tn care trunchiul, Tn pendularea sa dinapoi-
Tnainte, se apropie de verticala fiind Tn avant maxim.
Greseli frecvente
Atunci cand jucatorul sta cu picioarele pe aceeagi linie acestea nu sunt
departate la nivelul umerilor pentru a avea o baza de sustinere mai mare.
Extensia trunchiului nu este suficient de ampla iar la revenire migcarea nu se
face brusc pentru a da intensitate loviturii.
Jucatorul nu folosegte suficient bratele pentru echilibrare.
Absenta fazei de "conducere" cu capul a loviturii.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 20/22
Lovirea mingii cu capul numai din articulatia gatului.
Utilizare tactica
La transmiterea mingii cu precizie la partener, la respingere sau la finalizare.
Lovirea mingii cu capul din sarituraIn timpul jocului se Tntampla adeseori ca traiectoria mingii sa fie mai Tnalta
decat Tnaltimea jucatorilor sau ca mai multi jucatori sa lupte pentru o minge cu
traiectorie Tnalta. In acest caz va fi avantajat jucatorul care reugegte sa atinga
mingea Tntr-un punct mai Tnalt, prin saritura.
Saritura poate fi executata Tn doua feluri: de pe loc sau cu elan. Alegerea este
determinata de situatia de moment a jocului.
Lovirea mingii cu capul din saritura cu bataie pe ambele picioare Acest procedeu se
aplica Tn general atunci cand jucatorul este Tn contact cu adversarul sau daca
mingea Tl surprinde static gi nu mai are timp pentru luarea elanului. Migcarea
Tncepe printr-o ugoara fandare(distanta dintre labele picioarelor fiind de 15-20 cm).
Se executa o ugoara genuflexiune cu ambele picioare, trecand ambele brateTn spate, cu mainile Tndreptate oblic Tn jos. Trunchiul este putin Tnclinat Tnainte.
Din aceasta pozitie se executa impulsia: printr-o pendulare brusca gi puternica a
bratelor Tnainte gi Tn sus se Tntind cu putere genunchii gi gleznele gi se realizeaza
desprinderea de la sol. In timpul zborului trunchiul gi capul se Tnclina spre spate iar
pentru lovire revin cu o migcare scurta gi brusca de aplecare Tnainte.
Datorita avantului trunchiului, picioarele sunt pendulate Tnainte, iar bratele
sunt trecute brusc Tn spate.
De la Tnceperea migcarii gi pana la terminarea loviturii, mingea trebuie
urmarita cu privirea.
Aterizarea se face pe ambele picioare. In momentul atingerii solului,
gleznele gi genunchii sunt puternic flexati pentru a amortiza gocul. In timpul gi dupa
revenirea pe gazon trebuie pastrat echilibrul pentru a putea interveni din nou Tn joc
fara nici o Tntarziere. Migcarea bratelor ajuta gi ea la pastrarea echilibrului Tn
momentul revenirii pe pamant.
Lovirea mingii cu capul din saritura cu bataie pe un picior
Bataia pe un singur picior este precedata de elan. Prin folosirea elanului
Tnaltimea sariturii este mult mai mare decat Tn cazul sariturii de pe loc cu bataie pe
ambele picioare.Tot datorita elanului forta de lovire a mingii cu capul este mai mare.
Folosirea acestui procedeu nu este posibila decat atunci cand jucatorul
dispune de un spatiu de cel putin 1-2 m necesar pentru executarea elanului gi a
bataii.
Lovirea mingii cu capul din saritura cu bataie pe un singur picior este un
procedeu complex gi dificil gi se compune din urmatoarele 4 faze:
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 21/22
-
elanul;
- bataia-desprindere;
- zborul, cu lovirea propriu-zisa;
-
aterizarea;Elanul - are o lungime care rareori trece de 5-6 m gi asigura acumularea
energiei cinetice necesara desprinderii de pe sol. Are aspect de alergare accelerata,
ultimul pas (Tnaintea bataii) fiind mai scurt decat precedentii.
Acest ultim pas este Tnsotit gi de coborarea ugoara a centrului de greutate
(flexie mai pronuntata din articulatia genunchiului piciorului de bataie) gi are rolul
de a pregati declangarea unei batai eficiente.
Elanul are rolul de a crea premize favorabile efectuarii migcarilor de lovire a
mingii Tn faza de zbor.
Bataia-desprinderea ,este faza principala a sariturii care alcatuita din
actiunea de :
- impulsie a piciorului de bataie;
-
pendulare a piciorului de avantare gi a celorlalte segmente (bratele);
Piciorul se ageaza pe sol Tnaintea centrului de greutate, mai mult sau
mai putin oblic, activ, pe toata talpa.
Amortizarea contactului cu solul se face prin flexia ugoara din articulatiile
gleznei, genunchiului gi goldului. Impulsia se realizeaza prin extensia piciorului de
bataie gi pendularea piciorului de avantare gi a altor segmente (bratele). Ea
accelereaza deplasarea centrului de greutate gi imprima o traiectorie ascendenta.
La lovirea mingii cu capul din saritura cu bataie pe un picior, jucatorul
parasegte solul Tn pozitie de pas saltat foarte asemanatoare din punct de vedere
tehnic cu a saritorului Tn lungime.
Zborul cu lovirea propriu-zisa - cand corpul a atins punctul cel mai Tnalt al
sariturii, trunchiul, care formeaza un arc ugor Tndoit spre spate, "agteapta" parca
sosirea mingii. In clipa Tn care mingea ajunge la Tnaltimea fruntii, trunchiul executa
brusc o migcare de pendulare dinapoi Tnainte iar capul actionand din gat lovegte
mingea cu putere. Datorita migcarii rapide a trunchiului gi picioarele sunt duse
Tnainte iar bratele sunt trase brusc Tnapoi.
Aterizarea - este faza de Tncheiere a migcarii. Ea se face de obicei pe ambele
picioare. In momentul atingerii solului, gleznele gi genunchii se flecteaza pentru a
atenua gocul. Bratele ajuta la mentinerea echilibrului. Greseli frecvente
Fiind o migcare complexa Tn executia sa pot apare numeroase gregeli. Una
din ele este bataia dubla pe ambele picioare Tn faza de elan - desprindere pentru ca
jucatorului nu-i "ies pagii".
Bataia gi aterizarea pe acelagi picior.
7/23/2019 Tehnica Jocului de Fotbal 2
http://slidepdf.com/reader/full/tehnica-jocului-de-fotbal-2 22/22
Absenta extensiei-flexiei trunchiului gi capului gi Tnlocuirea acestei faze cu o migcare de lovire
din gat.
Saritura contra-timp Tn care mingea ajunge la jucator atunci cand acesta se afla Tn faza
descendenta a zborului.
Utilizare tactica
Lovirea mingii cu capul din saritura se folosegte Tn jocul aerian realizandu-se sarcinile tacticementionate anterior: respingerea mingii, pasarea gi finalizarea.
Lovirea mingii cu capul din plonjon
Acest procedeu dificil de lovire a mingii cu capul se poate face gi de pe loc dar Tn cele mai multe
cazuri el se executa din alergare cu bataie pe un picior. In ansamblu el cuprinde gase faze:
1. Elanul, reprezentat de o alergare treptat accelerata pe distanta de 3 -
4 m.
2. Ghemuirea se face prin coborarea centrului de greutate. Corpul, sprijinandu-se pe piciorul de
bataie, executa o ugoara flexie din trunchi. Faza de ghemuire are rolul de a pune Tn tensiune lanturile
musculare care vor efectua contractia ce va proiecta corpul spre minge.
3.
Bataia (desprinderea) se efectueaza de obicei pe un picior, mai rar pe doua, gi realizeaza o
planare a corpului paralel cu solul.
4. Zborul - efectuat pe o traiectorie variata Tn functie de elan, bataie gi pozitia mingii, se face cu
corpul ugor aplecat Tnainte, bratele Tntinse lateral pentru mentinerea echilibrului, privirea orientata spre
minge.
5. Lovirea - propriu-zisa se face cu fruntea iar forta de lovire este asigurata de inertia de migcare a
corpului.
6. Aterizarea -se poate face fie prin cadere prin Tnvaluire (pe umar, trunchi, coapsa) fie prin
amortizare pe brate, piept, golduri coapse etc.
Greseli frecvente
Tendinta ghemuirii de protectie Tn timpul zborului. Ochii sunt Tnchigi pe parcursul executiei gi se
lovegte cu cregtetul. Jucatorul este preocupat mai mult de zbor gi aterizare decat de lovirea mingii.
Utilizare tactica
In aparare, pentru respingerea mingii atunci cand jucatorul nu mai poate ajunge la ea Tn alt mod.
In atac, pentru finalizare prezentand avantajul ca mingii i se imprima gi forta zborului Tntregului
corp.