SUBSISTEMUL TEHNICA GENERALĂ A CULTURILOR

PROTEJATE ŞI FORŢATE DE LEGUME Obiective:

Cunoaşterea metodelor de cultură Construcţiile de sere, răsadniţe şi adăposturi Lucrările solului în sere, răsadniţe şi adăposturi don plastic Dirijarea factorilor de mediu Folosirea raţională a serelor, răsadniţelor şi adăposturilor din

plastic

Cuvinte şi expresii cheie: Culturi protejate de legume, culturi forţate de legume, seră cu sticlă, seră cu plastic, adăpost cu plastic, soluţii nutritive, hidroponică, hidrocultură, aeroponică, hidrocultură; dezinfectarea solului, mobilizarea solului, montarea foliei de polietilenă; microclimatul din sere, instalaţia automată de aerisire, umbrirea serei, aerisirea, fertilizarea cu CO2. Rezumat În acest capitol se redă foarte pe scurt tehnologia generală de cultivare a plantelor legumicole în sere, adăposturi şi răsadniţe. În cultura protejată şi forţată se practică numeroase metode de obţinere a legumelor, de la cele mai simple, cu cheltuieli reduse, până la cele mai complicate, în flux continuu în tot timpul anului, cu costuri ridicate. Din tehnica generală sunt de reţinut acţiuni, lucrări şi aplicaţi specifice, cum ar fi: lucrările solului, dirijarea microclimatului şi folosirea spaţiului din seră, pe orizontală şi pe verticală. Subsistemul de culturi legumicole protejate sau forţate reprezintă o componentă definitorie a legumiculturii de mare eficienţă economică. Prin metodele sale subsistemul acesta asigură produse legumicole în perioada rece a anului, folosind diferite procedee agrotehnice specifice. În principal protejarea se face cu material plastic, iar forţarea în sere acoperite cu sticlă, încălzite prin registre cu un agent termic. Se prezintă pe scurt construcţiile specifice pentru protejarea şi forţarea legumelor în perioada rece a anului.

Capitolul 7

Sisteme horticole comparate

7.1 Metode de cultivare Spre deosebire de terenul descoperit cultivat cu legume prin

diferitele metode arătate în celelalte capitole, în construcţiile special amenajate se propun cu totul alte căi de obţinere a produselor legumicole, în funcţie de condiţiile climatice din exterior şi microclimatice din interior. În spaţiile închise, cu microclimat controlat şi dirijat, trebuie găsite metode de cultivare corespunzătoare pentru eşalonarea recoltelor. Trecem în revistă principalele metode recomandate şi aplicate în practica de zi cu zi şi care prezintă performanţe economice sigure.

7.1.1 Terenul încălzit. Se foloseşte în fermentaţie, fiind un procedeu ceva mai costisitor decât cele enumerate, în schimb recoltele sunt mai timpurii. Încălzirea cu băligar se poate face prin: cuiburi de băligar semiîngropate peste care se aşează un strat de pământ şi prin brazde încălzite (Fig. 7.1). Pentru a avea rezultate mai bune, legumele cultivate în acest fel, trebuie să fie şi protejate de frig, cu material plastic. Prin aceste procedee se pot obţine recolte mai timpurii cu 2 – 3 săptămâni decât prin culturile obişnuite de câmp. În urma acoperirii o parte din căldura acumulată în timpul zilei se menţine în sol şi peste noapte, încât legumele nu suferă din cauza frigului în timpul brumelor. Fig. 7.1 Cuib încălzit cu băligar

şi acoperit cu plastic 7.1.2 Cultura în adăposturile joase cu plastic Sunt construcţii simple, uşoare, de dimensiuni reduse, acoperite cu

material plastic care pot fi montate şi demontate cu uşurinţă. Pelicula de polietilenă are 1,40 m lăţime şi 0,05-0,20 mm grosime (fig. 7.2). Lungimea adăposturilor nu trebuie să depăşească 10-50 m pentru a fi manevrată uşor. Susţinerea peliculei se face pe arce pe arce de nuiele, fier-beton sau tuburi

SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume PVC cu cele doua capete înfipte în pământ din metru în metru. Marginile peliculei se îngroapă, trăgându-se peste ele pământul cu sapa. Aerisirea se face pe la capete sau prin ridicarea peliculei pe una din laturi, de regulă în partea opusă vântului. Cele mai utilizate sunt adăposturile de tip tunel.

Fig. 7.2 Adăpost temporar din material plastic folosit la protejarea culturilor timpurii (orig.)

Adăposturile cu peliculă de polietilenă sunt folosite pentru

acoperirea temporară (30 - 40 zile) a culturilor timpurii de tomate, varză timpurie, conopidă, salată sau a culturilor de toamnă, oferind posibilitatea plantării mai timpurii cu două săptămâni sau prelungirea perioadei de vegetaţie toamna târziu.

7.1.3 Cultura în serele acoperite cu material plastic Sunt construcţii uşoare executate din rigle de lemn, arcuri de fier-

beton, conducte din ţeavă neagră sau aluminiu, conducte din polietilenă. Ele pot să fie individuale sub formă de tunel, de regulă cu un singur compartiment sau bloc, cu două sau mai multe compartimente (fig. 7.3).

Sisteme horticole comparate

Fig. 7.3 Sere individuale tip tunel acoperite cu plastic (solar) cu schelet de ţeavă sau fier-beton (orig.):

a – vedere generală, b – soluţii de fixare a construcţiei: 1 – cu suporturi de fier, 2 – în pahare de beton

7.1.4 Cultura în serele acoperite cu sticlă şi încălzite În condiţiile climatice din ţara noastră, în perioada rece a anului, care

se prelungeşte timp de 180 de zile, din noiembrie până în mai, nu se pot efectua culturi de legume termofile în teren descoperit. Pentru lărgirea consumului de legume în lunile de toamnă târzie, de iarnă şi primăvară se folosesc serele. Specific legumiculturii intensive este producerea răsadului în aceste tipuri de construcţie, pentru a executa plantarea la epoci timpurii şi a obţine recolte ridicate şi mult mai precoce, comparativ cu semănatul direct în câmp. Serele constituie o verigă principală în procesul de producţie legumicol.

Serele se folosesc în tot timpul anului, cu deosebire pentru recoltare în perioada septembrie – decembrie şi februarie – iunie. Sunt construcţii capitale din lemn sau metal acoperite cu sticlă transparentă şi dotate cu instalaţii speciale (fig. 7.4).

SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

Serele, fiind construcţii de lungă durată, se aşează pe un teren bine

ales, plan, cu expoziţie sudică sau sud-estică. Terenul trebuie să fie ferit de stagnarea apei la suprafaţa lui.

Fig. 7.4 Tipuri de sere (orig.)

Sisteme horticole comparate

Serele se încălzesc cu ajutorul conductelor metalice prin care circulă agentul termic vehiculat, apă caldă de 80ºC sau fierbinte de 90-140ºC. Agentul termic este produs în centralele de termoficare sau centralele termice proprii, de unde este trimis prin conducte magistrale la sere.

Serele sunt prevăzute cu un sistem de reglare şi dirijare automată sau mecanică a încălzirii, aerisirii şi udatului.

7.1.5 Cultura forţată în medii nutritive apoase (hidroponice)

Modalitatea de producţie, pe un substrat artificial, în care substanţele

nutritive sunt în totalitate asigurate din exterior, prin aplicarea periodică a soluţiilor nutritive. Reprezintă culturi forţate din sere sau cultură „fără sol” .

Metoda de cultură „hidroponică” este apreciată ca superioară

deoarece dă posibilitatea să se pună la dispoziţia plantelor condiţii optime de mediu: hrană, apă, căldură. Combaterea prevenită a bolilor este mai uşoară şi se reduc o parte din lucrările de îngrijire. În cultura hidroponică se poate realiza mai uşor automatizarea procesului de producţie şi permite o densitate foarte mare de plante la unitatea de suprafaţă.

7.2 Lucrările solului în sere, răsadniţe şi solarii Pentru fiecare ciclu nou de cultură, pământul trebuie pregătit, adică

afânat, mărunţit, dezinfectat şi fertilizat în raport cu nevoile arătate de analizele de laborator (tabelul 7.1)

Lucrările de pregătire a terenului în sere

Tabelul 7.1 Înlăturarea resturilor vegetale După desfiinţarea culturii precedente. Se face

manual sau cu grebla mecanică Irigarea de aprovizionare Se execută prin aspersiune, pe brazde sau cu

furtunul, înainte de mobilizarea solului. Mobilizarea solului Se foloseşte sapa rotativă „Vicon” sau „Toro” la

adâncimea de 25-28 cm, în agregat cu tractorul V-400; manual cu cazmaua

Fertilizarea cu gunoi de grajd sau turbă

Este indicată remorca pentru sere+tractorul V-400, îngrăşămintele fiind împrăştiate uniform pe sol.; manual

Încorporarea materiei organice şi mărunţirea terenului

Se face cu freza Howard sau pentru păşuni, în agregat cu V-400, la 12-14 cm.; manual

SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

Dezinfectarea solului Se aplică dezinfectarea termică cu abur, sub prelată sau cu agregatul Brinkman şi dezinfectarea chimică cu dispozitiv sau maşini speciale; manual

Fertilizarea cu îngrăşăminte chimice

Se execută cu maşina “Vicon” centrifugală cu o împrăştiere uniformă pe suprafaţă solului în agregat cu tractorul V-400.; manual

Încorporarea îngrăşămintelor chimice

În acest scop se foloseşte freza Howard +V-400, la adâncimea de 15-20 cm.; cu cazmaua

Modelarea terenului Se face manual sau mecanizat cu rigolatorul (cultivator + rariţă) sau cu maşina de modelat solul pentru sere, în agregat cu tractorul V-400; manual

7.3 Dirijarea factorilor de vegetaţie Pentru a obţine recolte ridicate şi timpurii din culturile forţate trebuie aplicate măsurile agrotehnice indicate în aceste condiţii de cultură şi dirijaţi permanent factorii de vegetaţie ca să corespundă cu cerinţele plantelor, folosind aparatură simplă sau electronică. Pentru a realiza acest lucru este necesar să se studieze şi să se urmărească evoluţia condiţiilor meteorologice în construcţii, modul cum ele influenţează asupra creşterii şi dezvoltării plantelor legumicole şi care sunt posibilităţile de a dirija aceste condiţii. Dintre factorii care determină microclimatul din sere, răsadniţe şi adăposturi, rolul cel mai important îl au căldura şi lumina, aerisirea etc.

7.3.1 Căldura Cea din interiorul construcţiilor este rezultatul influenţei temperaturii exterioare şi al încălzirii realizată cu ajutorul instalaţiilor speciale. Temperatura se menţine cât mai constant, la nivelul cerut de specii, funcţie de faza lor de vegetaţie şi de intensitatea radiaţiei solare. Regimul termic din seră se mai dirijează prin aerisire şi umbrire. În ce priveşte legătura căldurii cu ceilalţi factori, cea mai importantă este corelarea cu lumina. Căldura trebuie să se menţină la limita optimă în zilele însorite, iar în cele noroase cu +30 … + 40C mai mică; la fel şi noaptea temperatura va fi mai scăzută. 7.3.2 Lumina

Este influenţată de intensitatea radiaţiei solare. Dirijarea ei urmăreşte în primul rând folosirea cât mai economică a luminii naturale disponibile.

Sisteme horticole comparate Curăţirea sticlei, orientarea favorabilă a rândurilor de plante, densitatea potrivită a plantelor în seră sunt măsurile practice care se iau în acest scop. 7.3.3 Umbrirea

Este un mijloc de reducere a intensităţii luminii prea puternice din timpul verii, care determină creşterea foarte rapidă a căldurii la limite peste nevoile plantelor şi care pot fi dăunătoare. Umbrirea împiedică creşterea exagerată a temperaturii şi atenuează trecerile bruşte de la lumina slabă la lumina foarte puternică. 7.3.4 Umiditatea

Este un factor care poate fi creat şi dirijat de cultivator, după nevoile plantei. În perioadele cu nebulozitate mare, radiaţia fiind redusă, există pericolul de a creşte peste măsură umiditatea aerului. Acelaşi pericol există şi în serele din material plastic, unde vaporii de apă se condensează pe suprafaţa foliilor. În aceste cazuri, se intervine prin aerisire; dacă afară umiditatea este mai ridicată (de pildă plouă) atunci aerisirea nu are efect. Ridicarea temperaturii aerului – cu respectarea nevoilor culturii – are ca efect scăderea umidităţii. În acelaşi scop se va evita udarea prin ploaie artificială. În cazul când se urmăreşte creşterea umezelii în aer, se fac pulverizări de scurtă durată, udându-se potecile şi conductele. 7.3.5 Aerisirea

Este o operaţie care permite cultivatorului să dirijeze mai mulţi factori: regimul de aer şi gaze, temperatura şi umiditatea. Pentru aerisire se folosesc ferestrele. Suprafaţa ocupată de ferestre trebuie să fie de 20-30% din totalul suprafeţei de sticlă, din care pe acoperiş 20% şi 10% pe pereţii laterali. Deschiderea ferestrelor poate varia în funcţie de intensitatea cu care trebuie să se facă aerisirea. O aerisire puternică se obţine deschizând atât ferestrele din pereţii laterali, cât şi pe cele de pe versanţi. 7.3.6 Regimul de nutriţie

Creat în sere, este influenţat de fertilitatea naturală a solului şi de aplicarea îngrăşămintelor. Acestea se introduc în sol înainte de cultivare sau în cursul vegetaţiei. În ultimul caz se foloseşte instalaţia specială de reglat şi controlat concentraţia de îngrăşăminte care, amestecate în apă, se aplică cu apa de udat.

SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume În sere se folosesc cantităţi mari de îngrăşăminte, deoarece se şi extrag multe elemente nutritive odată cu recolta. Cantităţile date la fiecare cultură se stabilesc în urma analizei solului şi după compararea conţinutului găsit cu cel care trebuie să fie într-un sol fertil. Dozele ce se dau în medie la o cultură, pe un hectar, sunt de 50-80 tone gunoi semidescompus, 500-1000 kg superfosfat; 600-800 kg sulfat de potasiu la îngrăşarea de bază, la care se adaugă cca. 800-1000 kg azotat de amoniu şi câte 300-500 kg superfosfat şi sare potasică în cursul vegetaţiei. 7.4 Folosirea raţională a spaţiilor cultivate Serele, răsadniţele şi solariile constituie mijloacele cele mai importante pentru eşalonarea producţiei legumicole în perioada rece a anului. Pe de altă parte valoarea mare a investiţiilor necesare la înfiinţarea lor şi costul ridicat al producţiei sunt particularităţi care determină necesitate folosirii lor cât mai intensiv, în tot cursul anului, chiar în perioadele prielnice culturilor neadăpostite. Folosirea raţională şi intensivă a terenului se poate asigura prin practicarea culturilor succesive şi asociate (Mănescu Bujor – 1966)1. La alegerea succesiunilor de culturi se va ţine seama de lungimea perioadei de vegetaţie a fiecărei culturi în parte, aşa încât să se poată planifica cu precizie intervalul de timp cât va ocupa spaţiul şi să se programeze corect datele de produs răsad, plantat şi desfiinţat fiecare ciclu de cultură. Aceste date, odată stabilite, vor trebui respectate cu stricteţe. Alegerea speciilor şi soiurilor se face având în vedere sarcina de lărgire a sortimentului, dar şi de posibilităţile de valorificare, adică de cerinţele consumatorilor în perioada respectivă.

Succesiunile care se aleg depind şi de tipul construcţiei, de condiţiile de mediu pe care le pot oferi acestea, respectiv de perioada în care pot fi folosite. De pildă, răsadniţele încălzite biologic au o perioadă mai scurtă de folosire decât cele încălzite tehnic.

7.4.1 În serele cu sticlă încălzite se foloseşte un număr redus de succesiuni în care intră speciile cele mai importante atât pentru consumul intern, cât şi pentru export, cu o eşalonare riguroasă a recoltărilor. Aceste specii sunt: tomatele, castraveţii, ardeiul gras şi vinetele. Numai în cazuri rare, pe suprafeţe reduse s-au introdus în succesiuni: salată, conopidă sau

1 Mănescu Bujor, Contribuţii la studiul folosirii serelor, răsadniţelor şi adăposturilor

temporare, în „Studii şi cercetări economice”, Bucureşti, ASE.

Sisteme horticole comparate flori (crizanteme, garoafe). În serele cu destinaţie de înmulţitor se foloseşte în succesiuni şi producerea răsadurilor (fig. 7.5).

Fig. 7.5 Folosirea serelor

În tabelul 7.2 sunt prezentate mai multe scheme de succesiuni realizate cu speciile sus-amintite care se pot aplica atât în serele de tip individual, cât şi în serele bloc mai mici.

Succesiuni pentru sere individuale sau bloc

Tabelul 7.2

Nr. crt.

Succesiunea Data plantării Perioada de recoltare

Data desfiinţării

Pregătirea serei

1 2 3 4 5 6 Tomate ciclul I 1-5 I 25 III – 25 VI 25 – 30 VI 1 – 17 VII 1

Tomate ciclul II 22 – 25 VII 15 X – 15 XII 15 – 18 XII 20 – 30 XII Castraveţi ciclul I 20 – 25 XII 25 II – 10 VI 10 – 15 VI 20 VI – 1 VII 2 Tomate ciclul II 10 – 15 VII 5 X - XII 5 – 8 XII 8 – 15 XII Castraveţi ciclul I 25 – 30 XI 25 I – I VI 1 – 5 VI 5 – 25 VI 3 Tomate ciclul II 1 – 15 VII 25 IX – 10 XI 10 – 12 XI 12 – 25 XI Ardei gras ciclul I 25 – 30 XII 15 III – 15 VII 15 – 20 VII 20 – 30 VII 4 Tomate ciclul II 1 – 15 VIII 1 XI – 10 XII 10 – 12 XII 12 – 20 XII Vinete ciclul I 15 – 20 I 10 IV – 20 VII 20 – 25 VII 1 – 15 VIII 5 Răsaduri pentru culturi ciclul I

1 X – 15 I - 15 – 20 I 20 – 25 I

SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume După cum se vede, între două culturi trebuie asigurat un interval de timp necesar pentru pregătirea solului şi executarea măsurilor de dezinfectare, care sunt cu atât mai necesare, cu cât construcţia este folosită un timp mai îndelungat pentru culturi. În serele individuale cu suprafaţa mică, se pot folosi succesiunile principale aplicate în serele industriale (succesiunea 1,2,4), dar în ciclul II se pot introduce şi succesiuni mai variate cu salată, conopidă de toamnă, ţelină de peţiol, cicoare de Bruxelles, crizanteme. 7.4.2 În serele cu plastic (solar) neîncălzite aceste succesiuni aplicate pot fi folosite foarte intensiv utilizându-le atât în perioada de primăvară, cât şi toamna pentru prelungirea culturilor târzii (tabelul 7.3)

Succesiuni pentru sere solar din material plastic

Tabelul 7.3 Nr. crt.

Succesiunea Data plantării Perioada de recoltare

Data defrişării

1 2 3 4 5 1 Tomate

Fasole păstăi Spanac

1 – 5 IV 1 VIII

20 – 25 X

25 V – 20 VII 15 IX – 15 X

25 – 30 III

21 – 25 VII 15 – 18 X

31 III 2 Vinete (ardei

gras) Salată Ceapă stufat

10 – 12 IV 25 – 30 VIII

1 – 5 XI

15 VI – 15 VIII 20 – 30 X

25 III – 5 IV

15 – 20 VIII 31 X 6 IV

3 Pepeni galbeni Conopidă

10 – 15 IV 10 – 20 VIII

25 VI – 30 VII 15 X – 15 XI

5 – 10 VIII 15 – 20 XI

4 Dovlecei Tomate

10 – 12 IV 5 – 10 VII

10 V – 15 VI 20 X – 1 XI

25 – 30 VI 1 – 2 XI

Sisteme horticole comparate

Fig. 7.6 Lucrări în seră: 1 – dezinfecţia chimică a solului; 2 – repicatul răsadurilor;

3 – Răsaduri în ghivece de plastic înainte de plantare; 4 – legatul ardeilor graşi; 5 – stropitul roşiilor; 6 - sortarea legumelor; 7 – încărcarea legumelor;

8 – transportul mecanizat al legumelor de la o seră modernă.