Teatrul Din Cele Mai Vechi Timpuri Pana Azi

7/25/2019 Teatrul Din Cele Mai Vechi Timpuri Pana Azi

1/9

Teatrul grec s-a nascut din imnurile cantate in cor in cinstea lui

Dionisos.In zilele de sarbatoare, dupa ritualurile ceremoniale menite sa

obtina din partea zeului recolte bogate, urmau petreceri cu cantece si

dansuri. Cantaretii, purtand masti de tap (care in limba greaca se numeste

"tragos", de unde cuvantul "tragedie" - cantecul tapilor", infatisaufapturile legendare numite sileni si satiri, prietenii lui Dionisos. Dionisos

este unul dintre cei mai importanti zei ai grecilor, ind zeul vegetetiei, al

vinului si al etazului, dezlantuind deliruri si refulari, orgii si visari mistice

ce provoaca tulburari in lumea buna. Dionisos este cel care a descoperit

vita de vie si vinul. De aceea este considerat zeul betiei. Domina tinutul

!eotiei, tinut in care introduce sarbatorile numite !acanale. cestea sunt

renumitele festivitati in care toata populatia din acest tinut se lasa prada

betiei. Dionisos este van#os si gras, iubeste viata si placerile pe care

aceasta le poate oferi, reprezinta nebunia, desfraul, noaptea, locurile

intunecate.$eatrul lui D%onisos-&ituat la picioarele versantului sudic al

cropole, langa &anctuarul lui Dion%sos, $eatrul lui Dion%sos dateaza din

secolul al I'-lea i.. )utea sa primeasca pe cele *+ de randuri intre *

si de spectatori . ici au fost #ucate pentru prima data

tragediile si comediilor autorilor dramatici din anticitate. )rimul rand al

teatrului este ocupat de /* de scaune inalte, veritabile tronuri din

marmura care erau destinate nobililor si inaltilor demnitari0 preoti si

magistrati, restul de ** de randuri de scaune ind destinate muritorilor de

rand.$ronul mare din centru era rezevat pentru preotul lui Dion%sos.

&patiul semicercular dintre scena si public era denumit orcestra si a fostfolosita de romani pentru luptele cu gladiatori si parodii ale bataliilor

navale.$ragedia caracteristici0 &pecie a genului dramatic in versuri sau

in proza,)ersona#e puternice,Con1ict 2ntre un persona# 3i o putere

superioar4, Con1ictul se solu5ioneaza cu moartea eroului.re ca efect

catarsis-ul (puricarea6 de mila si frica a publicului datorita

sentimenteleor si suferintelor persona#elor din opera dramatic. Comedia

caracteristici0 &pecie a genului dramatic in proza sau in versuri , ctiune

si deznodamant vesel ,&atirizeaza realitati sociale )rezinta situatii azlii

&e a1a in contrast cu tragedia )rezinta fapte si oameni obisnuiti.

$ragedieni-7scil,&ofocle,7uripide.Comedianti-ristofan.

Eschil-88-9/ ir. trait /: de ani : de tragedii si drame cu satiri)ana astazi s-au pastrat * 0 )ersii; Cei sapte contra $ebei; )rometeu

inlantuit; gammemnon; Coeforele; 7umenidele;


2/9

Sofocle-9:/-9/ i.r trait : de ani. I s-au atribuit peste de tragedii&-au pastrat *0 ntigona =edip rege; =edip la Colonos; 7lectra;ia; >iloctet; $rainienele; =mul secolului de aur; al tenei.Introduce pe scena al treilea actor .enicienele;, =reste;!accae;, Igenia in ulis;.7ra considerat un necredincios pentru caarma ca toti oamenii sunt de la natura egali. )refera sa infatisezefapte secundare care sa aduca pe scena situatiile de mare efect patetic.)refera, ca protagoniste, femei. Coboara persona#elor de pe piedestalulsublimului conventional la nivelul oamenilor obisnuiti. Bimba# resc alvietii de toate zilele.


3/9

plantele cad prada sterilitatii.In nal zei se indura si ii elibereaza iarpamantul isi recupereaza si el viata.Civilizatia Egipteana&tela de la 7dfu ridicata in cinstea lui Aorus


4/9

romane .Hn alt amteatru a fost descoperit la de metrii de marelecastru de la )omet&arbatorile de iarna0 - !rumaliile (dura 9 de zile6 erau incinate inonoarea lui Dion%sos $racicul si erau desfasurate la inceputul luniidecembrie cand se serba culesul viilor JK procesiuni ce cuprindeau

cantari si ditirambi in cinstea zeilor, dansuri, mascarade si #ertfa tapuluiunde se purtau masti- &aturnaliile (* decembrie6 in onoarea lui &aturnus, zeul

semanaturilor presupuneau stergerea totala a diferentelor de clasa iar maitarziu sunt rasturnate total rangurile sociale astfel incat stapanii a#ungpentru cateva zile sa ii slu#easca pe sclavi - =paliile 0 sarbatori incinatezeitei =palia, sotia lui &aturnus ce personica rodnicia pamantului-Calendaele 0 serbarile in cinstea lui Lanus cel cu doua fete(zeul luminii sidescizatorul cerului6 aveau loc la inceputul anului roman - Beneele 0calcarea vinului si asezarea lui in butoaieM constau in delarea unor maretecortegii in cinstea lui Dion%sos in care participantii se grimau, setravesteau si se mascau in diverse guri mitologice sau ciar animale . 7ista patru mituri considerate a i pilonii traditiei autotone0- $raian si Docia simbolizeaza formarea poporului roman. fostformulat propriu-zis de saci(Docia care impietreste cu oile sale fugindde $raian6, insa pe baza unor elemente populare si a unei legenderedactate de Dimitrie Cantemir.@iorita istoria ciobanului care voieste ai inmormantat langa oile sale simbolizeaza eistenta pastorala apoporului roman; (. Calinescu6@esterul @anole povestea zidarului de manastire care isi zideste sotia casa opreasca surparea cladiriiM mit estetic ce indica conceptia romaneasca

despre creatie ca rod al suferintei.Nburatorul personicarea invazieiinstinctului puberalM mit eroticIn $ara =asului0 fetele mari isi cautau norocul #ucand goale in #urulmatragunei scoase din pamant

$oplita- #ud. Aargita 0 - cand un copil se imbolnaveste e realizat un ritualprin care sanatatea alunga boala - impiedicarea imprastierii albinelor intimpul roirii - vindecarea copilului fara somn - ferirea copilului deduuri necurate - sporirea laptelui la vaca - ferirea ogorului de grindina,lacuste, seceta si talari?ere# #ud. 'rancea0 - vegerea mortului (dureaza zile6M se folosescmasti din lemn ce infatiseaza oameni batrani, femei, animale, draci si

popi .@astile de animale 0 purtate mai des de barbati si mai rar de femei,infatiseaza capete intregi lucrate cu gri#a si frumos impodobiteM uneoriapar si travestirile totale cum este cazul ursului@astile omenesti pot i idoase sau comice, confectionate din lemn(scoarta de tei6 , piele (de co#oc6, panza, stofa si carton0 Hnciesul eimbracat cu un co#oc intors, cu o cocoasa in spate, cu un ciomag gros inmana si o traista la gat in care arse ceapa si mamaliga si din caresimuleaza ca mananca impreuna cu baba $ravesti-ul in drac sau un mataala presupune vopsirea fetei cu

taciune sau funingine Brezaia(sau Capra6 - dateaza din sec.


5/9

O'II-O'II,practicata mai ales in zonele muntoase incepand cuprima zi de Craciun

se vede in satele romane un om invaluitintr-o manta lunga sau intr-o zeghe siimpodobit cu o multime de basmale, panglice

si fori de dierite culoriansul calusarilor 0 - prima marturie pe care o avem, referitoare laacest #oc dateaza din 8* - Dansul este eecutat numai de barbaticare poarta doua cingatoare colorate peste umeri

incrucisate pe piept peste costumul national, pe cap palarii impodobitecu panglici colorate, la picioare ciucuri, pinteni si clopotei iar in mana tinbete- principalele persona#e sunt vataful(inarmat cu o sabie de lemn6,

stegarul, primul calucean (poarta capul de cal6 si mutul (persona# comic,are de obicei un bici6- )oarta cu ei o gura simbolica incipuind un cap de cal inpt intr-un batsi invelit uneori in blana de iepure"ratiile de nunta0 faceau parte dintr-un ritual comple care pecetluiacasatoria. Cand un tanar vroia sa se insoare trimitea petitori la parintiimireseiM daca parintii primeau oferta se porneau la casa tanarului si seotara o zi pentru logodna sau incredintare.'inerea sau sambata inainteanuntii se alegeau doi cematori care mergeau din casa in casa si cemaula nunta pe sateni rostind o oratie si incinand cu vin .In ziua nuntii mireleinsotit de toate rudele si de prietenii din sat porneau spre casa miresei.Cortegiul se oprea la o oarecare distanta de casa si o luau inainte doarvorniceii care erau intampinati de vorniceii miresei0 avea loc un scimb de

glume si o simulare de lupta .cesta este momentul in care era rostitaoratia 0 vorniceii se socoteau un soi de trimisi ai imparatului care plecandla o vanatoare de caprioare si-a pierdut vanatul in aceasta casa si acumvine sa o recupereze, iar daca nu e data de buna voie va veni imparatulinsusi si o va lua cu de-a sila .7lemente dramatice utilizate0 alaiuri, stegaricu 1amuri, druste, tarafuri, dialoguri, lupte simulate si alergari cu caiipeste camp .#icleimul sau Irozii $ dateaza din sec. O'III>ormat din doua parti0 religioasa (prezentata de oameni6 si profana(infatisata prin #ocul papusilor6In @untenia persona#ele sunt0 Irod, cei trei magi, un oter, un copil, doisoldati si un cioban

In $ransilvania si in @aramures persona#ele sunt in1uentate de religiacatolica JK apare si fecioara @aria, Iosif, diavolul, un fariseu si ingerulabriel.

Locul cu papusile Dateaza de la sf sec. O'III)rovine din farsa populara turceasca EaragPz; (J oci negru60 cele douapersona#e GaragPz(ignorant, grosolan, fudul, dispus mereu spre glumeusturatoare6 si Aagi-vat(istet si naiv in acelasi timp6 corespund intr-ooarecare masura )aiatei si Hnciesului din #ocurile romanesti)apusile erau facute din lemn cioplit si imbracate in petice si erau manuitede un papusar care punea lada pe doua scaune si se aseza in spatele ei .Bada era captusita pe ambele parti cu artie colorata si cu un covor dinpiele de iepure. 7ra luminata cu doua lumanari. )artea din fata avea douageamuri prin descizatura carora vorbeau papusile


6/9

)e langa papusar umbla si un lautar cu vioara care zicea cantecul de lapapusi;

$ipologii de papusi0 Ciobanul, oaia, 'asilace, Ilenuta, aita, femeia lui'asilace, un turc, un cazac, un dascal, un drac, un calic, un soarec, omata, ?apoleon !onaparte

$eme #ucate0 'anatorul fara noroc, politaiul corupt, popa beat, dansatoriide moda noua, cersetoarele de meserie .Ba inceput a fost interpretata dedascalii religiosi si mai tarziu de taranii care compuneau singuri versurile,cantecele si confectionau costumele si decorurile .Teatrul %ienilorIn prima parte a secolului OIO s-a bucurat de succes teatrul cu subiecte dinviata aiduceasca

$eatrul Lienilor , numit in @untenia Aaita; era #ucat de 1acai travestiti inaiduci cu plete, printre ei a1andu-se si cate o fata, iubita eroului , si uncantaret din 1uierDrama incepe in general prin aparitia a doua persona#e antagonice, anul

nou , un tanar cipes plin de veselie, reprezentat cate o data printr-omireasa , si anul veci , un mosneag obosit . nul nou il ucide pe cel vecicu o sabie de lemn. poi intevine popa care parodiaza slu#ba deinmormantare . In urmatorul episod apar aiducii care asteptandu-l peIancu Lianu, povestesc viata lor si ceea ce i-a facut sa a#unga aiduci.Capetenia lor este prinsa de potera si pus in lanturi, si este salvat prininterventia mamei, a iubitei sau a surorilor insa de cele mai multe ori princoruperea celui care comanda potera , sau prin trecerea unor soldatinemultumiti de partea atducilor.Teatrul popular satiric

In =ravita la lasata secului locuitorii aveau obiceiul de a organiza unconvoi de care alegorice si aratari carnavalesti cu intentia de a ironiza si asatiriza diferite intamplari din viata cotidiana si politica de peste an cuscopul de a indrepta moravurile.In @eedinti eista obiceiul ca in seara de lasata secului de branza baietiisa se furiseze din case si sa se duca pe doua dealuri fata in fata si sainceapa sa strige unii la altii dandu-si cu parerea cu privire la purtareafetelor si femeilor de peste an , dupa care se porneau pe uiduieli. Hn altobicei teatral il reprezenta imitarea eecutorilor si a perceptorilor de catrelocalnicii din !ior , iscand dialoguri dure la adresa autoritatilor7lemente dramatice de natura folclorica abunda in nenumarate datini ale

poporului. Dintre cele mai raspandite si care au biruit vremea mentionam)lugusorul si )aparudele.Malanca-$eatru ambulant interpretat de 1acai mascati .)ersona#eleinfatiseaza diferite categorii sociale cu ocupatiile lor 0 erari, cizmari, mire,mireasa, mosneag, baba, tigan,tiganca, scripcar 7 insotita de ursar care

#oaca ursul si zornaie un lant pe o tava imitand sunetul banilor .Concluzii &nale

$eatrul popular are un caracter ambulant, scena ind odaia de oaspeti agospodarului, ograda sau ulita satului Hneori intreg satul ia parte laspecatcol care capata astfel o mare amploare .$eatrul popular nu folosestedecoruri si alte elemente de scena intrebuintate mai tarziu in teatrulcult.Constituie sursa pentru o serie de scrieri dramatice 0Ion Heliade Radulescu Sarbatoarea romaneasca


7/9

atei illo !aba Harca si "ianu#asile $lecsandri %unta &araneasca, Ion 'apusarul Iasii incarnaval, etc($lecu Russo "ignicerul #adra

Teatrul curtilor domnesti si boeresti$eatrul de curte, eistat in >ranta lui Budovic al OI' si in


8/9

,boierii isi trimiteau suitarii sa-si bata #oc de adversari iar acestia leraspundeau cand prindeau ocazia cu aceeasi moneda .

Locul cu lumanarea0 se punea o lumanare aprinsa in mi#locul unei gramezide faina, in care se ascundeau niste bani. Hn tigan domnesc era pus sascoata banii care-i erau promisi, cu dintii. Cum, pentru a a#unge la bani

primul gand era sa su1e in lumanare, faina se aprindea si ii sarea in fataMuneori in loc de faina se punea funingine si boierii faceau az nespus.Distractii populare&ursa principala de distractie o constituiau actorii de balci, cei mai multidintre ei strainicestia se prezentau inaintea domnitorului pentru a obtine invoire de laacesta *+: domnitorul Aangerli da invoire unor comedieni straini (primaautorizatie de spectacol public6 0 faceau gimnastica, dansau iar dupa modatimpului cantau cantece patriotice cu caracter revolutionar ecou al ideilorrevolutionare burgeze din >rantaIn tarile romane s-au perindat astfel0 - turci care faceau scamatorii, scoteau foc pe nas si ingiteau sabii

- italieni cu maimute pe spate - nemti ce se #ucau cu giulele de tun de parca ar i nuci si ridicau inspate cai

- greci care dadeau reprezentatii in cafenelele din Iasi inngandu-sicutite in frunte, agatand lacate de gura sau sfredelindu-si palmeleBa Iasi apare #ocul cu marionete de origine nemteasca .Ba !ucuresti apare teatrul optic si diorama.&asul @atias !rod% a instalat o baraca de scanduri in spatele curtii!anului @anolace !rancoveanul, oferind prin diorame primul spectacol

public din !ucuresti. 7rau reproduse pe panza si prezentate imagini dinorase apusene, scene din razboaie, calatorii pe mare, incoronari de regi siimparati .Ba Iasi au venit nemti cu panorame dar care se pricepeau sa arate pepereti si umbre cinezesti .

Concluzii-ceste manifestari teatrale oglindeau viata de uzur a nobilimii autotone,in mare parte ignoranta si dornica de petreceri deseori obsceneDaca o buna parte din aceste manifestari teatrale, statice, articiale, audisparut in timp, o parte din ele clovneriile de pilda au a#utat la

dezvoltarea dramei populare dar si a #ocurilor veci autotone

Teatrul medieval religios si profan$imp de / de ani, teatrul nu a fost decat o amintire. =amenii semultumeau cu mici reprezentatii stradale sustinute de #ongleuri,imblanzitori de ursi sau simplii povestitotri

Longleur-ul, bufonul, trubadurul si saltimbancii migrau din oras in oras .)entru a antrena imaginatia credinciosilor clericii mimeaza anumite scenebiblice0 pelerina#ul pastorilor, pelerina#ul magilor, masacrul pruncilor siviata unui sfant sau a unui profet .rama liturgica #ucata de calugari inlimba latina ,rolurile de femei sunt interpretate tot de calugari - nu sefoloseau costume dar eistau cateva obiecte de recuzita cu simbolisticasacra (e. giulgiul6Incura#ati de succesul pe care teatrul il are in biserica se


9/9

dezvolta noi meserii0 scriitor de teatru si actori .&pectacolele se intsaleazain pietele publice din fata catedralelor sau pe trotuare .Incepand cu sec. OIIpe scena nu se mai vorbeste latina ci francezarandoarea spatiului, frumusetea altarului, corul bisericesc, arcadelecatedralelor, contribuiau toate la crearea unei atmosfere de spectacol JK

!iserica da nastere la un teatru nou .@isterele - oamea si )ofta sunt agresate de popleie, )aralizie siAepatita. !ancetul este acuzat si condamnat la Dieta &cop0 evidentierea

importantei unui regim sanatos .)rimele spectacole platite au loc in sec. O' JK accesul la teatru esterestrictionat celor care nu aveau bani .)ana atunci spectacolele eraugratuite .)entru a supravegea intrarile spectacolele incepeau sa e #ucatein spatii incise si apar primele preocupari legate de comfortulspectatorului .Baicizarea teatrului scandalizeaza bisericaJK 999>acultatea de $eologie din )aris condamna &arbatoarea ?ebunilor careinversand valorile ridiculizeaza autoritatea !isericii. Hn secol mai tarziumisterele sunt interzise de parlamentul )arisului (* noi. 89+6.)ieselecomice pot i #ucate in continoare dar opunerea statala a taiat elanul careanima ansamblul de actori si autori .

Teatrul Din Cele Mai Vechi Timpuri Pana Azi

Documents

Transcript of Teatrul Din Cele Mai Vechi Timpuri Pana Azi