Consiliul local poate institui o taxă pentru şederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform prezentului capitol.

Taxa pentru şederea într-o unitate de cazare, denumită în continuare taxa hotelieră, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate.

Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxa colectată în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată aceasta.

Instituirea taxei hoteliere constituie atribuţia opţională a consiliilor locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti această atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

(2) Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul anului şi se aplică în anul fiscal următor, în condiţiile prezentelor norme metodologice.

186. Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligaţia ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hotelieră încasată determinată în funcţie de cota şi, după caz, de numărul de zile stabilite de către autorităţile deliberative.

187. Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în a cărei rază de competenţă se află unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare. La nivelul municipiului Bucureşti această taxă se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază de competenţă se află unitatea de cazare.

Taxa hotelieră se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare.

(2) Pentru şederea într-o unitate de cazare, consiliul local instituie o taxă hotelieră în cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate.

(3) Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.În cazul în care autorităţile prevăzute la pct. 185 optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota de 1% se aplică la valoarea totală a cazării/tarifului de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, valoare care nu include TVA.

Taxa hotelieră nu se aplică pentru:

a) persoanele fizice în vârstă de până la 18 ani inclusiv;

b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II;

c) pensionarii sau studenţii;

d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;

e) veteranii de război;

f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit;

g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

h) soţul sau soţia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b) - g), care este cazat/cazată împreună cu o persoană menţionată la lit. b) - g)Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu: certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, însoţit de actul de identitate. În cazul persoanelor în vârstă de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naştere sau alte documente care atestă situaţia respectivă.

(1) Unităţile de cazare au obligaţia de a vărsa taxa hotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.

(2) Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.

 Sumele încasate cu titlu de taxă hotelieră se varsă la bugetul local al comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţă se află unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedentă, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.

191. La virarea sumelor reprezentând taxa hotelieră, unităţile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective o declaraţie-decont, model prevăzut la pct.

256 din prezentele norme metodologice, care să cuprindă sumele încasate şi virate pentru luna de referinţă. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedentă.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa

emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare

beneficiar.

Pentru cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv

inchirierea terenurilor amenajate pentru camping se aplica cota de 9% a taxei pe valoarea

adaugata.

In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra

pretului de cazare, fara a se defalca separat micul dejun.

Orice unitate care intermediaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, astfel de operatiuni

aplica cota de 9% a taxei pe valoarea adaugata, daca aplica un regim normal de taxa pe valoarea

adaugata.

Conform ar.137,lit.f din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal nu se cuprinde in baza de

impozitare a taxei pe valoarea adaugata taxa hoteliera care este perceputa de catre autoritatile

publice locale prin intermediul prestatorilor.

Acesta se va inscrie intr-o pozitie separata pe factura iar la rubrica TVA se va inscrie mentiunea

neimpozabil.

Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o localitate asupra

careia consiliul local isi exercita autoritatea.

Taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, denumita taxa hoteliera, se incaseaza de catre

persoanele juridice prin intermediul carora se realizeaza cazarea, o data cu luarea in evidenta a

persoanelor cazate.

Unitatea de cazare are obligatia de a varsa taxa la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale

in raza careia este situata aceasta.

Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de

unitatile de cazare.

Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa intre 0,5% si 5% . In cazul unitatilor de

cazare amplasate intr-o statiune turistica, cota taxei poate varia in functie de clasa cazarii in

hotel.

Taxa hoteliera se datoreaza pentru intreaga perioada de sedere, cu exceptia cazului unitatilor de

cazare amplasate intr-o statiune turistica, atunci cand taxa se datoreaza numai pentru o singura

noapte, indiferent de perioada reala de cazare.

Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana la data de

10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au

platit cazarea.

Unitatile de cazare au obligatia de a depune lunar o declaratie la compartimentul de specialitate

al autoritatii administratiei publice locale, pana la data stabilita pentru fiecare plata a taxei

hoteliere, inclusiv.

Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:

a) seria si numarul facturii;

b) data emiterii facturii;

c) numele, adresa si codul de identificare fiscala ale persoanei care emite factura;

d) numele, adresa si codul de identificare fiscala, dupa caz, ale beneficiarului de bunuri sau

servicii;

e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

f) pretul unitar fara taxa pe valoarea adaugata si baza de impozitare pentru fiecare cota sau

scutire;

g) cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata sau mentiunile:

scutit cu drept de deducere,

scutit fara drept de deducere,

neimpozabil,

supus regulilor speciale, dupa caz.

Pentru operatiunile supuse taxarii inverse se mentioneaza obligatoriu "taxare inversa".

In cazul dvs.la cazare veti inscrie cota de TVA de 9% iar in dreptul taxei hoteliere mentiunea

neimpozabil

h) suma taxei pe valoarea adaugata de plata, pentru operatiunile taxabile(valoarea TVA), cu

exceptia cazurilor in care se aplica reguli speciale prevazute prin norme metodologice. In dreptul

taxei hoteliere in coloana valoare TVA veti inscrie mentiunea neimpozabil.

Organizarea evidentei tehnico-operative si contabile in diverse activitati turistice

Ca ramura de activitate, turismul reprezinta un domeniu complex ce reuneste un ansamblu

de servicii si bunuri, proprii mai multor sectoare, asigurand legatura intre prestatori si turisti

prin vanzarea serviciilor solicitate de acestia.

Activitatea unitatilor de turism este una foarte diversificata, constand in principal in prestari

de servicii, ce pot fi grupate astfel:

1. activitatea de turism intern, organizata prin intermediul agentiilor de turism din cadrul

societatilor comerciale de turism, cuprinzand:

actiunea turistica de trimitere la odihna si tratament, prin vanzarea biletelor de odihna si

tratament de catre alte societati decat cele detinatoare de baza materiala si

organizatoare de actiune turistica, precum si valorificarea locurilor pentru odihna si

tratament din statiuni si a spatiilor de cazare la cetateni, omologate prin turism;

actiunea turistica privind excursiile interne.

2. activitatea de cazare turistica, care cuprinde:

cazarea propriu-zisa (activitatea hoteliera) prin hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice,

cabane;

activitatea de prestari servicii complementare pentru turisti: servicii de posta, servicii

personale (frizerie, coafura, spalatorie, curatatorie, inchirieri de obiecte), servicii de

tratament, servicii de agrement.

3. activitatea de transport turistic de personal cu mijloace proprii de transport;

4. activitatea de desfacere a marfurilor, care cuprinde alimentatia publica si desfacerea

marfurilor cu amanuntul prin alte unitati comerciale;

5. activitatea de productie, care cuprinde:

productia laboratoarelor de cofetarie-patiserie;

productia alimentara (de exemplu, panificatie, carmangerie).

6. alte prestari de servicii.

Trasaturile specifice ale activitatii de turism influenteaza intre altele si modul de

organizare a contabilitatii, astfel:

Toate serviciile prestate turistului (cazare, masa, transport, tratament, vizite) formeaza

produsul turistic, care, din punct de vedere contabil, prezinta importanta in evidentierea

veniturilor si cheltuielilor pe activitati, pe tipuri si feluri de prestatii turistice, oferind

posibilitatea determinarii si analizei acestora

Serviciile prestate turistului formeaza actiunea turistica care este incredintata unui agent

de turism si pentru care poarta raspunderea realizarii ei in conditii de eficienta. In aceste

conditii, agentul de turism manuieste diverse valori, cum ar fi bani, bilete de calatorie,

cecuri, pentru care devine debitor pana in momentul justificarii valorilor primite, moment

care coincide cu incheierea actiunii turistice.

Deoarece agentul de turism retine asupra sa documentele justificative, pe parcursul

calatoriei, inregistrarea cheltuielilor in contabilitate are loc dupa incheierea actiunii

turistice.

Din punct de vedere practic, datorita numarului mare de astfel de actiuni turistice, se

impune urmarirea cheltuielilor fiecarei actiuni cu ajutorul evidentelor tehnico-

operative. Utilizarea echipamentelor electronice au ca rezultat depasirea dificultatilor

care apar in realizarea acestor operatiuni.

Elemente specifice activitatilor de turism

Ca urmare a faptului ca actiunile turistice au o durata relativ scurta, este lansata intr-

o luna si se incheie in aceeasi luna, cheltuielile si veniturile sunt aferente aceleiasi

perioada de gestiune, deci exista posibilitatea stabilirii cu usurinta a rezultatului si a

eficientei economice a fiecarei actiuni turistice. 

Daca actiunile turistice sunt in curs de executie la sfarsitul periodelor de calcul (de

exemplu, o luna), ele nu se inregistreaza pe cheltuieli deoarece documentele se afla

la agentul de turism, iar daca s-au efectuat deja anumite plati, acestea se vor

inregistra sub forma cheltuielilor constatate in avans.

Pentru utilizarea integrala a capacitatilor tehnico-materiale se practica masuri asiguratorii

stipulate in contractele incheiate cu partenerii, precum si incasarea anticipata a

prestatiilor turistice, deoarece orice neutilizare a capacitatii bazei tehnice are efecte

negative asupra eficientei economice. Astfel valoarea efectiva a prestatiilor poate sa

difere de cea incasata anticipat sau actiunea turistica sa nu aiba loc si reflectarea

in contabilitate a incasarilor si veniturilor are loc dupa incheierea actiunii turistice.

 Utilizarea unor instrumente de plata care sa garanteze incasarea serviciilor prestate,

cum ar fi voucherele si cartile de credit.

In functie de conditiile de angajare a prestatiilor turistice, este determinat si modul de

decontare a serviciilor si de evidentiere in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor.

In aceste conditii, decontarea in turismul organizat se face intre unitatile contractante prin

intermediul bancilor, iar in turismul neorganizat are loc incasarea anticipata de la turisti,

urmand sa se regularizeze sumele incasate.

In turismul organizat, cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai la unitatea

contractanta, chiar daca la realizarea serviciilor participa si unitati prestatoare.

In turismul neorganizat cheltuielile si veniturile se reflecta in contabilitatea unitatii care

organizeaza si incaseaza contravaloarea serviciilor turistice.

Participarea mai multor unitati de turism la realizarea unei actiuni turistice face ca una

dintre ele sa indeplineasca rolul de unitate organizatoare, iar celelalte – de unitati

prestatoare. Acest lucru determina evidentierea veniturilor si cheltuielilor activitatii de

turism numai in contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor

turistice de catre unitatile prestatoare, de la cea organizatoare.

Una dintre activitatile de turism, al carui specific este productia este reprezentata

de laboratoarele de cofetarie-patiserie.

Pot exista laboratoare centrale care vand produsele finite obtinute la diversi terti sau

laboratoare care functioneaza pe langa patiserii si cofetarii, dar au gestiune separata de

acestea si le transfera produsele finite in vederea vanzarii consumatorilor finali.

I. Activitatea laboaratoarelor de cofetarie-patiserie este una de productie, cu mai

multe magazii de materii prime, astfel incat este importanta cunoasterea si stabilirea

structurilor de preturi. Acestea cuprind:

a) pretul de cumparare al materiilor prime cuprinse in produsul fabricat, denumit si pret de

materie prima. Acesta este un pret antecalculat pe fiecare sortiment de produs finit (produs

de patiserie, fel de prajitura), pe baza normelor de consum ale materiilor prime prevazute in

reteta de fabricatie. De regula, calculul pretului de materie prima se face pentru 100 bucati.

Aceste preturi se recalculeaza ori de cate ori se produc modificari in structura sortimentelor

de materii prime, in normele de consum sau in cuantumul preturilor de cumparare;

b) pretul de vanzare al laboratorului calculat prin adaugarea la pretul de materie prima, a

marjei comerciale specifice laboratorului;

c) pretul de vanzare al produsului finit prin unitati de desfacere (cofetarii sau patiserii) si

pretul de vanzare al produsului prin unitati mixte (restaurante sau alte unitati de desfacere).

Aceste preturi se calculeaza adaugand la pretul de vanzare al laboratorului marja specifica

unitatii prin care se vinde produsul.

Documentele specifice activitatii laboratorului de cofetarie si patiserie se diferentiaza pe

faze ale acestei activitati: de aprovizionare cu materii prime, productie si desfacere.

Deoarece aprovizionarea cunoaste aceleasi forme cu cele practicate de unitatile mixte, se

intocmesc aceleasi documente si anume:

Factura si Nota de receptie si constatare de diferente pentru aprovizionarea pe

raspunderea furnizorului, cu delegatul sau sau cu delegatul laboratorului;

Nota de predare-transfer-restituire la aprovizionarea prin intermediul depozitelor de

repartizare;

Borderoul de achizitii urmat de Nota de receptie pentru aprovizionarea de pe piata

agroalimentara.

Materiile prime pot intra direct in laborator sau prin intermediul magaziilor de materii prime.

In cel de-al doilea caz aprovizionarea este urmata de eliberarea materiilor prime spre

consum.

In faza de productie se inregistreaza cheltuielile de fabricatie ale laboratorui.

Cheltuielile cu materiile prime se inregistreaza pe baza normelor de consum din retetele de

fabricatie, corespunzator productiei realizate. In acest scop se pondereaza cantitatea de

produse finite obtinuta, consemnata in:

Notele de predare-transfer-restituire si

Facturi cu pretul de materie prima antecalculat pentru fiecare produs.

Considerand ca normele de consum sunt respectate conform retetelor de fabricatie,

gestiunea laboratorului se descarca cu suma reiesita din calcul.

Alte documente utilizate in activitatea de productie propriu-zisa sunt:

Statul de plata a salariilor,

Bonuri de consum de materiale,

Situatia de calcul a amortizarii,

Facturi pentru servicii prestate de terti.

In faza de desfacere a produselor finite apar documente corespunzatoare destinatiei

produselor si anume:

Nota de predare-restituire pentru transferul produselor catre unitati proprii (cofetarii,

patiserii);

Facturi catre vanzarea produselor catre terti;

Avize de insotire pentru produsele transferate pentru protocol sectorului administrativ.

Pe baza documentelor primare mentionate se intocmeste „Centralizatorul produselor finite

livrate de laborator”. Acesta serveste inregistrarii consumului de materii prime

in contabilitate. Particularitatea sa consta in urmatoarele preturi ale produselor vandute sau

transferate:

pret de materie prima necesar inregistrarii consumului de materie prima;

pret de vanzare al laboratorului la care se inregistreaza venitul din vanzare;

pret de vanzare al unitatii primitoare, la care se inregistreaza intrarea marfurilor in caz de

transfer (daca evaluarea marfurilor se face pentru unitate la pret de vanzare).

In cadrul laboratorului evidenta operativa se realizeaza pe de o parte pentru materia prima,

iar pe de alta parte pentru produsele finite stabilite a se fabrica si realiza.

Cantitatile de produse fabricate se evidentiaza cu ajutorul: „Planului de productie al

laboratorului”. Acesta se intocmeste zilnic de gestionarul laboratorului si cuprinde cantitatea

de produse planificate, cantitatea fabricata si eventual cea ramasa in stoc.

Consumul de materii prime se urmareste operativ cu ajutorul:

„Centralizatorului de produse finite realizate”,

„Situatiei privind consumul pentru productia realizata” si

„Situatiei comparative a consumurilor normate si efective”.

Contabilitatea laboratoarelor de cofetarie si patiserie se organizeaza distinct in functie de

statutul juridic al acestora.

Astfel, pentru laboratoarele centrale, cu personalitate juridica, urmarirea gestiunii acestora

se poate realiza cu ajutorul contabilitatii financiare.

Daca se doreste cunoasterea costului efectiv pe laborator si pe sortimente de produse, se

organizeaza contabilitatea de gestiune.

II. Activitatea de cazare si alte prestari de servicii in unitatile de turism

Desi este strans legata de alimentatia publica si turism, activitatea de cazare are o

autonomie, desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative specifice.

Fiind o forma a prestarilor de servicii, activitatea de cazare are un caracter nematerial. Ca

urmare, reflectarea ei in contabilitate este mai simpla, concretizandu-se in inregistrarea:

pe de o parte, a cheltuielilor de cazare,

iar pe de alta parte, a veniturilor aferente,

diferenta dintre ele reprezentand rezultatul financiar al acestei activitati.

Dotarea materiala a unitatilor de cazare si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri

diferentiate ale cheltuielilor. Drept urmare, se impune stabilirea unor venituri diferentiate pe

categorii de unitati operative.

Aceasta diferentiere face necesara clasificarea unitatilor operative de cazare dupa:

importanta lor (cum ar fi: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice);

conditiile materiale si gradul de confort oferit (de la 1 la 5 stele sau margarete).

Tarifele de cazare exprima valoarea serviciilor corespunzatoare si au drept scop

acoperirea cheltuielilor si asigurarea realizarii profitului unitatii. Tariful de cazare poate fi

diferentiat si in functie de perioada de cazare (de sezon), care influenteaza raportul cerere-

oferta a spatiilor de cazare.

Concomitent cu cazarea, unitatea mai poate pune la dispozitia turistilor si alte servicii cum

ar fi: servicii de tratament, servicii de frizerie, coafura, inchiriere de obiecte, curatatorie sau

spalatorie chimica, servicii de agreement, servicii de posta (de exemplu, convorbiri

telefonice, telex, telegraf), servicii de schimb valutar.

Activitatea de cazare presupune:

operatii de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare,

operatii de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate.

Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale turistilor sau a

comenzii de rezervare intocmita de agentiile de turism.

Acestea cuprind:

denumirea si adresa unitatii solicitante,

numarul si numele pasagerilor sau a delegatului turistilor,

numarul locurilor si

durata cazarii.

Comenzile sunt inscrise in Registrul de evidenta al comenzilor.

La cazare, receptionerul completeaza datele de identitate a pasagerilor in Cartea de imobil

si intocmeste „Diagrama grupului” in vederea repartizarii locurilor de cazare. Aceasta

cuprinde tariful, numarul de zile, suma de incasat, date care se inscriu in „Situatia prestarilor

si decontarilor”.

Pentru toate aceste servicii oferite turistilor, unitatea prestatoare transmite receptiei Bonuri

de servicii, ale caror date se inscriu tot in „Situatia prestarilor si decontarilor”.

Pe baza situatiei intocmite, receptia emite „Nota de plata” care serveste decontarii in

numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limita de suma. Pentru decontarea prin

virament este necesara intocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis

conducatorului de grup.

Notele de plata se centralizeaza la sfarsitul zilei in „Borderoul notelor de plata”.

Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor documente:

„Diagrama locurilor libere si ocupate” care urmareste situatia spatiilor de cazare;

„Situatia prestarilor si decontarilor” care reflecta in orice moment sumele datorate de

turisti si incasarea lor pe feluri de servicii;

„Raportul de gestiune” care stabileste zilnic situatia realizarilor si a incasarilor distinct pe

servicii prestate si modalitati de incasare.

In cazul cazarii in statiuni balneo-climaterice se mai intocmesc unele documente specifice

cum ar fi:

„Evidenta sosirilor si plecarilor” , completata pe baza biletelor de tratament si odiha,

„Situatia realizarilor si decontarii prestarilor pe beneficiari si perioade”.

Activitatea de cazare impune si intocmirea de documente care sa consemneze cheltuielile

aferente, cum ar fi:

Bonuri de consum materiale,

State de plata a salariilor,

Situatii de calcul a amortizarii.

EXEMPLU

Exemple practice privind activitatea de turism intern si inregistrarea acestora in

contabilitate

1. Se achizitioneaza marfuri si se receptioneaza la depozitul central, pe baza facturii si a

notei de receptie si constatare de diferente la pret de achizitie 1.000 lei, T.V.A. 19%.

% = 401 1.190

„Furnizori”

371 1.000

„Marfuri”/depozit

4426 190

„T.V.A. deductibila”

2. Se distribuie marfuri din depozitul central catre restaurant si bar pe baza notei de

predare-transfer-restituire, la pret de achizitie de 300 lei si respectiv 200 lei, adaosul

comercial practicat de ambele unitati operative fiind de 90%.   

Marfurile sunt evidentiate la pretul cu amanuntul.  

371.1 = % 678

 „Marfuri”/restaurant 300

371

„Marfuri”/depozit

378 270

„Diferente de pret la marfuri”

4428 108

„T.V.A. neexigibila”

371.2 = % 452

„Marfuri”/bar 200

371

„Marfuri”/depozit

378 180

„Diferente de pret la marfuri”

4428 72

„T.V.A. neexigibila”

3. Din „Raportul de gestiune” al hotelului rezulta sume datorate de turistii romani pentru

cazare in valoare de 1.100, T.V.A. 19%.

411 = % 1.309

„Clienti”

704 1.100

„Venituri din lucrari si

servicii prestate”

4427 209

„T.V.A. colectata”

4. Se predau la casierie pe baza de monetar 300 lei, iar restul se vireaza in contul curent pe

baza foii de varsamant.

% = 411 1.309

„Clienti”

531 300

„Casa”

512 1.009

„Conturi curente la banci”

5. Se achizitioneaza materii prime si materiale auxiliare specifice laboratorului pe baza

de factura. Receptia se efectueaza direct la laboratorul de cofetarie. Pretul de achizitie al

materiilor prime este de 500 lei, iar al materialelor consumabile 550 lei, T.V.A. 19%.

% = 401 1.259

„Furnizori”

301 500

„Materii prime”

302 550

„Materiale consumabile”

4426 209

„T.V.A. deductibila”

6. Se dau in consum materii prime in valoare de 200 lei, pe baza bonului de consum.

601 = 301 200

„Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”

7. Se vand in numerar marfuri prin restaurant la pretul de alimentatie publica de 378 lei si

prin bar in valoare de 252 lei pe baza notelor de plata.

531 = % 630

„Casa” 707.1 318

„Venituri din vanzarea marfurilor”

707.2 212

„Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 100

„T.V.A. colectata”

8. Se vand prin restaurant marfuri catre clienti in valoare de 150 lei la pret de alimentatie

publica, pe baza de factura.

411 = % 150

„Clienti”

707.1 126

„Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 24

„T.V.A. colectata”

9. Se incaseaza prin virament contravaloarea facturii marfurilor vandute prin restaurant.

512 = 411 150

„Conturi curente la banci” „Clienti”

10. Se achita furnizorul de materii prime si materiale consumabile specifice laboratorului de

cofetarie, prin virment bancar.

401 = 512 1.250

„Furnizori” „Conturi curente la banci”

11. Se receptioneaza in cursul lunii produse de laborator la pret prestabilit de 350 lei pe

baza notei de receptie si constatare de diferente.

345 = 711 350

„Produse finite” „Variatia stocurilor”

12. Se inregistreaza conform Raportului de gestiune, vanzarea de tichete de mic dejun in

valoare de 180 lei.

411 = % 214

„Clienti”

704 180

„Venituri din lucrari executate

si servicii prestate”

4427 34

„T.V.A. colectata”

13. Se inregistreaza darea in consum a materialelor consumabile in valoare de 400 lei.

602 = 302 400

„Cheltuieli cu materialele „Materiale consumabile”

consumabile”

14. Se achita furnizorul de marfuri pe baza de ordin de plata.

401 = 512 1.190

„Furnizori” „Conturi curente la banci”

15. Se livreaza produse finite din laboratorul de cofetarie catre cofetaria din cadrul

complexului hotelier pe baza notei de predare-transfer. Pretul de alimentatie publica la care

se receptioneaza este de 250 lei.

371.3 = % 297

„Marfuri”

345 190

„Produse finite“

378 60

„Diferente de pret la marfuri”

4428 47

„T.V.A. neexigibila”

Vanzarea produselor prin cofetaria proprie :

5311 = 707.3 250

„Casa in lei” „Venituri din vanzarea marfurilor”

4428 = 4427 47

 „T.V.A. neexigibila” „T.V.A. colectata”

Descarcarea din gestiune a produselor de cofetarie vandute prin cofetaria proprie :

% = 371.3 250

607 „Marfuri” 190

„Cheltuieli privind marfurile”

378 60

„Diferente de pret la marfuri”

16. Serviciul de schimb valutar din cadrul complexului hotelier cumpara 400 euro la cursul

de schimb valutar de 3,60 lei/euro, comision 10%.

5314 = % 1.440

„Casa in valuta”

5311 1.296

„Casa in lei”

708 144

„Venituri din activitati diverse”

17. Se livreaza produse finite ale laboratorului de cofetarie catre terti, pe baza de factura, in

valoare de 160 lei si se incaseaza prin virament contravaloarea lor.

Livrarea :

411 = % 190

„Clienti”

701 160

„Venituri din vanzarea

produselor finite”

4427 30

„T.V.A. deductibila”

Incasarea :

512 = 411 190

„Conturi curente la banci” „Clienti”

18. Se descarca gestiunea barului de marfuri vandute.

% = 371.2 252

„Marfuri”

607 112

„Cheltuieli privind marfurile”

378 100

„Diferente de pret la marfuri”

4428 40

„T.V.A. neexigibila”

19. Se descarca gestiunea restaurantului de marfurile vandute.

% = 371.1 528

„Marfuri”

607 234

 „Cheltuieli privind marfurile”

378 210

„Diferente de pret la marfuri”

4428 84

„T.V.A. neexigibila”

http://www.secretele.com/2015/01/cum-scapi-de-monturi-cu-acest-remediu.html