aparente a fascinat dar gi infricoqat oamenii secole de-a rdndul, datorit[posibilitalii nefericite ca persoane aflate in aceastl stare sI fie ingropate ,,devll'.

in anul 1742 John Bruhier a scris, tn cartea sa,,Dizertalie asupraincertitudinii semnelor de moarte" (,,Dissertation de I'incertitude des signs dela mort"), depre 52 de cazuri tn care se presupunea cd subiecyii fuseserdfngropali cdnd incd mai trdiau. Aceasta o alitnentat, in mare parte, fricapublicului larg fald de moartea aparentd Si ingt'oparea prematurd Si a creatpresiuni asupra lumii medicale a acelor vremuri pentru a uliliza semne maisigure pentru diagnosticarea morfil Medicii germani au ajuns le cancluzia cdputrefaclia este cel rnai sigur semn de rnoerte, motiv pentnt care s-a consideratutil un interval de timp intre pronun{area decesului Si inhumarea cadavruluipentru a apdrea putrefaclia. In casele mortuore din Germania secolului alXIX-lea exista un loc in care cqdavrele erau linute sub supraveghere pdnd ceapdrea putrefacyia. Inventarea, tn aceeasi perioadd, o ,,sio'iultti de siguranla"subliniazd teama oantenilor de stat'ea de moarre oparenld Si neincrederea lorfn metodele de stabilire a diagnosticului de nloarte. ,,Sicrittl de siguranld" eraprevdzut cu un dispozitiv clt care individul, dacd era ingropat in stare demoarle aparentd, putea sd semnalizeze celor de la suprafard pentru a fi ajulat.Au fost folosite Si o serie de metode mai drastice pent]'it a se evita silua{ialngropdrii unei persoane vii. (Jnii oameni, chiar. ou c€t'Ltt prin testantent sd fiedecapitali sau injunghiali in inintd lnainte de a _ii ingt'opa1i pentru afi sigut"i cdsunt decedali.

3. N{o arte a b iol o gic i (re al [) e s te o s -,erg-i=\;lt&:1a parcg1qflZgA-B"IlA

inqetarga-ge-tabCIlrs-muhu*c.cbiarji - rnoili:l c:r s tiu c lurale di strucliy-e. ale

cslulelsr.Moartea biologic[ se instaleazd

- nlo artea s oruitim-G"iSte.rnic a )-ry9?*qapslule&-ft .rtetesulsr4)

Wgilgq-;gtilalica (sistenic@ se cai'a:t:r-:-':z: nrtn incetarea cornpletd si

Sgyglgrb"il[-,a-frurcliitor xilalA--Geryratqne. c3::1Lr-c,r.-uiuto.i., n.**iil Laceste condilii, organisrnul ufi1an nu n::i :cr:: t:;-;riona ca un intreg, iarinteracliunea sa cu mediul inconjurdtor o:" r: ii::osrbi16. Degi moartea se

instaleazd la nivelul organelor vitale. o sri-.e .: rroJ3se vitale mai persist[pentru o anurnitlperioadi de tirnp in pai...e J::ltal3nte a1e organismului, ca

functie de rezistenfa lor ia lipsa de oxigen, celulele gi lesuturile mor la diferitemomente in timp. De pild[, pleJea oase]e, mu$ghiLpol.rezlS_tal_a_a-n_oXip_p_g3m

a.!Slfgg{3 lg1gi qg limp. Neuronii corricali sunr cei mai sensibili ta anoili}ff"u4-dis,truii-.dup4 qir.qe 3-J"..-rnjt11-tp.iq.po3d!!ii" {p dgpfir?tg., ss!+p1e.ta"geoxigen.

Criterii de diagnosticare a morfii

C riteri ul c or di o-p ulnto narConform criteriului cardio-respirator (numit gi criteriul tradilionai),

moartea unei persoane se instaleazd sfunci cind incete azd. activitatea cardiac6 sirespiratorie.

Odat[ cu introducerea tehnologiilor rnoderne de menlinere artificialb afuncliilor cardiacE gi respiratorie acest criteriu a devenit irelevant gi insuficientpentru diagnosticarea tro(ii.

Criteriul mortii cerebrale consider[ cA ryg.q$-?-_]l9l p-gl;ge]-e_ -s,]n ip.garulci ctl_{ilggl qreier (atdt-emislereie cerebrale cii'gi iruiichiul ierebral.l

iu-]lsptgazp-irey.rrbil ggli y !?Le? S uil i natori i ac es rui criteri u d c d i a gn osti carea morlii aratb. cd,, de fapt, creierul este organul care controleaz[ gi determindfunclionarea organisnrului ca intreg, astfel incit atunci c6nd creierul estedistrus ireversibil, in totalitate, inceteazl func{ionarea orqanismuiui ca intreg,ceea ce ecl'ivaleazl cu moartea intregului organism.

Stabiiirea diagnosticului de moarte cerebrard este deoseb*i-t dg.irypgrtgi.r-talupslq4g(ig_ iittg!lj-o_Ir-9-a-7e prq!1p-19a dg.grsate in scotiilG;spj;pta'{il.ioi.Erts -e-q-eriiald ":iiil.1; ii.rt* icipurt si fie lecortrl. in tin p util (in cursurperye!"gi 4_9-p-.!e,tlip cqtda).p:gty_q.q l?.qla1e de lerlfita ate tiansplantuluj. sacreasc[.*-Ellggt&_ds""djes+_rdffi;_.n;{{-;

Ale|au fost formulate in anul1968 de comitetut ad hoc al facultafiaffi;Ai;ffiE ta Hanard:

. - Cjp4*pr"&$d, care nu este cauzatd de o intoxicalie cu drogurideprimante ale Sivc, hipotermie sau turburlri metabolice sau endocrine.

- L:Egjgp1gl,ii,"t_W.ggtge (trebuie si se excludd influenta substanfelorblocante neuromusculare ti a rnedicamentelor curara-like care pot, la randul1or, s5 inhibe respiralia spontan6).

- !:gtq p,!l949lo1 de Jrunch! qgrgbi'?l: pupile fixe, areacrive 1a luminl.ab s enta re fl e { e_1 g I _g

o, "T.e-er

e, re fl ex rc i I i Uu i o -_o-c

u I ar n 9 g a[iv,.- r_:p: a 4S lg:p919- !a _e1

c itqnF_ qll_glgt i

, - 4,_9":.rfa reflexului a.9 {esi1111ie li'introducerea unui caterer in laringe 9iffahee.

25

26i

- Teslul--ap-qe-9 i-CIle ne gatlvpacientul este deconectat de laCO2 in s6nge).

- Efectuarea de teste carecqlebral.

(lipsa apariliei respirafei spontane atunci ::rud

respirator, in condilii de presiune cresc.-i ,t

si ateste cu certitudine moartea trunci-*,lui

- Examinarea EEG-arati tlgs-qgri plate la exarniniri succesive.em";rAiU".a ii fcs^tc-le paraclinice trebuie efecruate in conc ---m

qlg[g-rlpelggll corp.o-r:ql-q a pacienlului de pesre 35 giade Celsius, id@trehrrie-sc-rerretate flgpL24",12 sau

'6 oreir-fu-n_c1ie de legislalia fiecdre. -ur

p-{egi{p !l dg yAti1?,pp_ql.g}g-iu1 !"1"9^o.},,9!!iq.care a dus la tezarea creierutui- - '-

starea vegetativd persistentd (pernunentd., cronicd) se caracten::.pJprin a emislerelor cerebralg,. i1"-.timp .q*e Eqi,:-iuulcerehel..cSrtthla,.sa-fu*qSlig.irSze. Pj9&n$!-_sr"_el14.i!*t_!?rS-. d9 j_ogr1plol_,dmrcu activitate cardiacf, li rqppir.atqrie sp9144ae, acestea fiind sustinute de cul{ilglg de c-1imrvitali din trunchiul cerebral.

Starea vegetativl persistent[ a fost propusf, de unii autori drept crite:- ulw

stabilire a morlii, aceqtia considerdnd ci in aceastd stare se pierde ce€a C= ;-rig[

de fapt, definitoriu pentru natura umanf,: congtienfa gt cognilia. pa-. jS.

morncntul actual, acest criteriu nu a fost acceptat pentru a defini qi diagnl.;ru4moaftea in nici o fard din lume.

;

:t

Stabilirea diagnosticului de moarte (semnele de moarte)

irz societdyile romand si greacd antice sernnele de moa,re eraubdtailor cordului si respirayiei precum si instalarea pufi"efacyiei. in Ettl -'.

se obisnuia sd se plaseze o luntdnare arzand tn dreptul nastrlui si ,

persoanei presupusd decedatd; dacd -flacdra luntdndt.ii pdlpaia, acesi:considerat un sentn de viald. Asrfel de sentne au fost respinse de anato-Jacques Benigne ll"inslott in 1740. El recornanda ca resuscirarea ::incercatd la toate persoanele care pdreau fara viald, prin stinri,.diferitelor pdrli ale corpului qcestora utilizdnd; suc de ceapd, usturoi, :g-"pttternice, biciuirea, introducerea de ace sub r.oryhii, etc.

Semnele de moarte pot fi grupate in trei categorii:I. Semne precoce de moafte (semne negative de via16)II. Semne semi-tardiveIII. Semne tardive

r. sernnele qr.ecgce de rnoarte (semne negative de via{r) se instaleazEin momentul-mor,tii individului, fiind utile penku diagnosticarea mo4ii ra patulacestuia:

- incetarea activitdfii cardiace Si circulatoriio absenfa b6tdilor cordului (la ascultalia prelungit6)o absenta pulsului

. . traseu izoelectric pe EKG- Oprirea respiraltei

r absenla migc[rilor respiratorii

^ . absenlamurmurului vezicular (ra ascultatia prerungitd)- Incetarea activitdlii sNC

. abolirea stdrii de conqtienfEr absenta tufuror reflexelor.lipsa reacfiilor la atingere, durere, temperaturde absenla reflexelor corneene qi de lumini (acesta din

' " urm6 dispare imediat ce nucieii din trunchiul ceiebral suntdisrrugi de ischemie)

o pupile fixe, areactiveo ffaseu EEG plat

rI. Semne semitardive de moarte apar la scurt timp de la instalareamo4ii gi sint complet exprimate pe cadavru la 24 de ore de la producereadecesului.

Semnele semitardive de moarte sint;1. Rdcirea cadavrului2. Lividitdlile cadaverice3. Rigiditatea cadavericf,4. Deshidratarea5. Autoliza

I- Rdcirea eadavrului (algor mortis) reprezint[ sciderea progresivf, atemperaturii corporzle a cadavrului.

Producerea de c[ldurd in organism inceteazd, dup6 moarte, astfel inc6tgadayluf pierde keptat cdidura prin convec{ie, conducfie qi radialiepana ajuntein echilibru termic cu mediul inconjurltor.

. f.*peratura cadavrului se m[soar6 cu un termomefu special (denumittanatometru, care are ]5 cm lungime pi o scali de m6surare a temperaturii intre0 gi 50 grade celsius). Acesta se introduce in rect, vagin sau se plaseazi sub

27

ficatul cadavrului. O temperaturi intrarectal6 de 20 de grade Celsius sau m:micd confirm[ decesul.

Existi numerogi factori care influen[eazd, rdcirea cadavrului :

- Temperarura mediului inconjurator- in mediu rece rdcirea cadavru -este mai rapida.

Umiditatea aerului gi curenlii de aer- curenfii de aer aduc o canri:::crescuti de aer rece in contact cu tegumentul cadavrului gi, astfel, r6c:-:licadalrului este acceleratd,

- Hainelg gi alte materiale care acoperd cadavrul determind izoli:-ucorpului de mediul inconjuritor qi incetinesc schimbul de c61dur6 cu me: -inconjurdtor.

- Pozilia corpului dup6 moarte- pierderea de clldurd este influenlari Iaccesul aerului la pielea cadar.ruiui. Astfel, un cadavru in pozilie fetali exp-:,rmai putind suprafald cutanat6 contactului cu rnediul inconjurdtor gi, as:-:.pierderea de cildurl qi ricirea sunt incetinite

- Suprafala pe care st5. cadavrul influenleazd. rlcirea cadavrului ;=mecanismul de conduclie. Un cadavru care st6 pe o suprafal6 dc mera. ;s

rlcegte mai rapid decdt unul care st[ pe p6m6nt.- Mediul in care se afl[ cadavrul- r[cirea este rnai rapidd la un cad:'-u'

care sta in apf, (mai alcs in apa curgitoare) decdt la unul care st5 in acr liber.- Raportul mas6/suprafa![ corporald. Cadavrele de copii se rdcesc : -r

repede decdt cele ale adultilor pentru ci prezinti o suprafati corporalS nla : :lcomparalie cu masa

- Adipozitatea- cantitatea crescut6 de lesut gras subcutanat are rol izo..:-: :

incetinind rlcirea cadar,rului- Hemoragia importantf, inainte de deces deteminE r6cirea nrai rapr , *'

cadavrului datoriti efectului de scurtcircuitare a circulatiei cutanate in tir::lilvietii, intr-un efort de menlinere a presiunii arteriale dar qi pentru cE hemo:,:r,1,irnportantd deterrninl reducerea masei corporale.

,- In cazul decesului prin hipotermie rdcirea este mai rapidd dar:.-i0i

- Atunci cind inainte de deces se produce hipertennie (de ei. mihemoragii cerebrale, infec{ii), temperatura inilial[ a corpului este mai r:.--: ,

astfel incit ricirea cadavrului este mai 1ent5. ili!

Se estimeazd. cd La o temperaturl a mediului inconjuritor de 18 g:,rr;fiCelsius temperafma unui cadavru descreqte cu 1 grad Celsius pe ord in pn:.,,n*iore, apoi cu 2 grade Celsius pe or[.

Exist[ o serie de fonaule gi grafice utilizate in estimarea inten'a.pofimortcm in func1ic de temperatura cadavruiui. Al5turi de ternper,

28

ilIiiI

€,.

Ii

;.1

I

IIIiiI

!

cadavrului acestea iau in calcul gi alli factori care pot influenlardcirea,in agafel inc6t deter.minarea sI fie cdt mai apropiatd de realitate.

Metoda nomogrameL intaginatd de Henssge, ajtttd la estimareaintervalului postmortenx in funcyie de temperatura cadavrului, temperaturamediului inconjurdtor, gr"etttatea cadavrului, hainele cadavrului (uicate sauude), prezenla sau absenla curenlilor de aer, apd stdratoare sau curgdtoare (tncazul cadat,relor gdsite in apd), Aceastd metodd are o marjd de eroare de +/-2,8 ore.

o situalie particulard este fncdlzirea postmortem (caloricitatepostmortem), in care temperatura cadavrului se menfine constantf, sau chiarpoate creqte tirnp de cdteva ore de la instalarea decesului, pentru ca abia dup[aceastA perioadd sI inceapi rdcirea.

Aceastd situalie poate fi intiinit6 in cazuri de deces prin insolalie,hernoragie pontina (mecanismul tennoregllrii este profund

'dereglat inc[

dinaintea producerii decesului), tetanos, intoxicalie cu stricninr (datoritlcantitalii rnari de calduri generatd in muqchi inainte de deces)" febra tifoida (caulmare a activitdfii bacteriene excesive gi a faprului ci bacteriile continud sitraiascd dup5. moartea victimei)

Intportanla medico-legala a rdcirii cadatt.ului :- este ce]4Al prg.coge dintre sgllrrele semitardive de moarte.- are utilitate in estimarea intenralului postmortern.

2. Lividitdlile cadaverice reprezintd pete de culoare roqie sau roqie-

'iolacee care apar pe pa4iie declive ale corpului dup[ ,ioarte.

cauza apariliei._1ivi-4itali.tor cada.v_elce este 'oprirea, circg.La,:ei-.sanguinedupa deces $i :jgry:r _;3lseluJ, is- ypie, u..rr, fiioJ .ril;;.;, i, p?rfl,dec1ivealecorpu1uisubac!iunea&4eig'r.aYit"aJionaie.

Caracteristici ale tividitayitor cadoveriii'- Culoarea este, de obicei, rogie sau rogie-violacee.Existi, insd, o serie de situalii padiculare, in care lividitrlile pot fi:o violacei, in anoxii acute. rozii, in intoxicalia cu monoxid de carbon. rorii-rnaronii, in intoxicalia cu toxice methemoglobinizante

- Lividitalile cadaverice apar pe pa4ile declive ale corpului,localizareaacestora fiind in funcfie de pozilia cadvrului dupa moarle.

^De exempiu, un

cadavrul in decubit dorsal va prezenra lividitati cadaverice felele posierioare

29

ale trunchiului 5i membrelor. Lividi6file cadaverice nu se formeazd.in zone.,

in care vasele de sAnge sint cornprimate intre planul osos 9i suprafala pe ca::

stf, cadavrul (zone de comPresiune)

- intinderea lividitaqilor cadaverice depinde de: volumul de singe care ::

afl[ in vase in momentul decesului (c8nd volumul total de singe este sca:-j

datoriti unei hernoragii, suprafafa iividit{ilor este redusi, iar acestea apar pa-.

qi de perioada de timp cdt s6ngele rdmine fluid dup6 moarte.

in functie de inten alul postmortem lividitatile cadaverice evolueazi Itrei stadii:

Stadiul de hiposta:d- sdngele t. ufla in totalitate in interiorul r aselor de s6nge

- lividitigile dispar la d_igitopresiune qi reapdr dupi incetareapresiunii- dac;. se schimbi pozi,tia cadavrului, lividi6li1e dispar din zona in care ..

formaserl qi apar pe noua parte declivd a corpului- acest stadiu se instaleaza in primele 10-12 ore dupi deces

sradiul de sraii- se instaleazdla 18-20 de ore dup6 deces

- o panc din sdnge exlrat'azeaza 5i irnpregneaz6 lesuturile- lividitalile cadaverice dispar sau p6lesc la digitopresiune pulernicd

- dacd se schirnbS pozilia cadavmlui, lir,iditatile apar in zana pe care s-rl

format inilial qi pe noua parte declivi

stadiul de imbibilie,,- se instaleaztrla20-24 ore dupi deces

- singele exvayazeaz[ in totalitate qi impregneazd lesuturile- lividitllile cadaverice nu dispar la digitopreiune- dac6 se schimbi pozilia cadavrului, iividitalile nu igi schirnba sediul.

Lividitatile cadaverice trebuiesc diferenfiate de echimoze. acestea

urm6 fiind leziuni cu catactet vital care au, in rnajoritatea cazurilor, etiol:.

traunraticl. La inctzarea qi sp[larea cu ap[ a lesuturilor, la nivelui lividita 'cadaverice nu se constati cheaguri de singe, iar singele poate fi inlitura.

ugurin16, in timp ce la nivelul echimozelor se constatd cheaguri de s'--m

aderente de lesuturi, ce nu pot fi inldturate prin sp6lare cu ap[.

Itnportanla ntedico-legald a lividitalilor cadaverice

- reprezinti un seuln cert de moafte,

30:

I

i

1l

i

1l

il

F:]:

- ajuta in stabilirea intervalului postmortem;- oferd informagii privitoare la pozilia corpului dupd,roarte;- uneori, ofer[ indicafii cu privire la cauza mo(ii (de ex. lividiHli

cadaverice de culoare rozie orienteazf, spre deces provocat de intoxicalie cumonoxid de carbon).

3. Rigiditatea cadavericd (rigor mortis) reprezintd iafepenjregopl:S,qi.sgl_*g{Sa muqchilor dupd moarte, de cele mai multe ;ri arpa

""'"ff*',:',fi,'j.t Ti$i:',iiT::iT+ .a urTnare a unor *,r*r"r*.ur: uu 19. lu_lirclrl ergt.in.lor din frbr.l. ,ur.rlurr, .^rg_dp.qE6Eild*

In cursul vielii energia necesai--coritracliJi musculare este oblinut6 prineliberarea unei grupiri fosfat din ATp, care este transformat in ADil. o partedin energia ob1inut5. prin transfonnarea glicogenului in acid lactic este folositapentru resintetizarea ATP-ului din ADP. DupI nioarte, convertirea glicogenuluiin acid lactic, cu eiiberarea consecutivd de energie, nu mai este poribile qi,astfel, in mugchi scade cantitate-a dq gJp-ilise=ggrir-y-1g,"? zd, acid,l""ii. i, ,..rt"condilii, affia gi miozin a fuzioneazi lou.rJbitJrb fo.na ,,r;i-;;1,-;;;;;face ca rnuqchiul sa devin[ rigid. Acest proces are loc, dupd moarte, in toatetipurile de rrugchi: striafi, netezi, cardiac.

Rigiditatea cadavericd incepe sr se instaleze c6nd concentralia de ATpdin niugchi scade la 85% din valoarea normal[ qi atinge maximum deintensitate cand cantitatea de ATp scade la 15% din vaioarea iormal[.

Exist6 o serie de factori'care influenleazd instalarea rigiditalii cadaverice:- Temperatura mediului in care st6 cadavrul- in mediu rece instalarea

rigiditAlii cadaverice este incetiniti gi vice-versa.- Activitatea fizicl, a subiectului inainte de moafteActivitatea fizic[ intens5 inainte de producerea decesului determind

coniumarea in mare parte a glicogenului musCular, ceea ce face ca resinteza deATP sa scad[, iar rigiditatea cadaverici sr se instaleze foarte rapid (de ex. inintoxicatia cu stricnind, in cate moartea este precedatl de convulsii generalizateputernice, rigiditatea cadavericd se instaleaza foarte rapid dup6 producereadecesului).

- Cauzamor(ii

. De exemplu, rigiditatea cadavericd se instaleaza rapid in decesul prinintoxicalie cu stricnind sau acid cianhidric qi lent in intoxicalia cu ciuperci.

31

Obiectivarea rigiditilii cadaverice se face prin irnprirnarea de miqc[ri ;flexie qi extensie pasive articulafiilor cadavruiui. In acest mod, in S€glnentir:

corporale la care s-a instalat rigiditatea cadaverici articulagiile apar,,blocate'

Stadiali:are -.-Stadiul de irctq!_ar:e..',

- apare aupa o perioadl dg relax.3re muscularl ce dure-az6 3-6 :rlr

- rigiditatea apare inilia! la qp;Chil f"e,!-g.i 9i co_ntinu6 sd se instaleze in s:rl

cranio-caudal (la muicularura gdrului. centurii scapulare, menrbr. rsuperioare, trunchiului qi membrelor inferioare) ;

- in acest stadiu dac6 rigiditatea cadavericd este invins6 prin miqcdr. ur

flexie gi extensie ale articulaliilor, se va reface.

Stadiul d, sglgl{Ege- dup[ circa 24 de'ore de la producerea decesului rigiditatea cadar'::":$

este generalizati (cuprinde tiili muqciji striali 5i netezi);::[ac[. rigiditatea este invins[ prin migciri de flexie 9i extensie u*

articulaliilor nu se mai reface.

. ---_\Stadiul de re:olutic

- dupl 24-36 de ore de la producerea decesului rigiditatea cadar:

incepe s[ dispar6, in aceeagi ordine in care s-a instalat, incepAnd c.

nu scu i atura felei .(t; e- g ula*i"N k ten)- disparilia rigidit4ii cadaverice coincide cu debutul putrefacliei, da::

qgsterii cantitelii deam_oniac din rmr,schi gi crearea la acest nivel a unui tl..r

alcalin.

/Siluagii particulareSpasntul cadaveric (rigiditate instatttanee) reprezinti inlepe-

rnuqchilor irnediat dupl producerea decesului, cu eludarea stadiului de rei.'muscular[.

De cele mai multe ori, spastnul cadaveric este o continuare a sta:-

contracgie a muqchilor dinaintea decesului.

Spasmui cadaveric afecteazd numai rnuqchii cu activitate voluntari.deosebire de rigiditatea cadaverici ce intereseazl iolii muqchii (stria:.

netezi) gi poate sI apar6 in decese cauzale de leziuni grave a1e trunc:-

cerebral, dureri mari din ulcerul perforat etc;

Mecanisurul de producere al spasmuiui cadavcric nu este incicunoscut; se presupune c6 are cel pulin parfial o componentd neurogeird.

-a1/

j

].:.^r_o_n:1o.ru!ie faptul cd in cere mai murte cazurivictimere sunt supuse unuimtens stress emolional sau fizic imediat inainte o. p.oau..r.a decesurui.

inyepenirea muschiror ca tlrnlare a cdrduriise produce Ia temperaturi depeste 70-75 grade celsius, prin coagularea proteinelor musculare.cadavrur are un aspect caracteristic 1,,pozi1ie a. prgiliri,), determinat descurtarea marcatd, a mugchilor (coroana vertebrarI est! in opistotonus. iarmembrele superioare gi inferioare sunt in flexie, auto.iia musei mai mari amugchilor flexori) - ---' *E!v'r!s 'rr

Ref igerarea (inyepe_nirea muschiror. daroritd fi-igurui) se produce ratemperaturi de sub minus 5 grade ceisius,.datorita ingilelEri"ffiia"ro, din corp.In plus, se produce. solidificarea gri.similo, ain l.Iutui rri.uturut, ceea ceconfer[ un aspect rigid _eeneralizat c]adar,rului.cind cadavrur este adus intr-un rnediu cu temperaturi crescut. aceastlinlqnqlire dispare gi se insrareazd,, in scurt timp, rigiditatea cadavericlveritabild.

Intportanla medico_legald a rigiditoyii cadaverice- este un sen:a valoros de moarte:- ajura Ia srabilirea inten,alului postrnoftern;- oferi indicafii cu privire la po)4iacorpului dupa moarte;- uneori poate orienta asupra cauzei de moarle.

4. Deshidratareadecesului.

reprezint6 pierderea de apa din corp dupi producerea

Dupd deces, circulatia sansuinldetennind evaporareffiei in..pari Oin

rtir qg!+loljlnul, inc,9;teazF,,, ceea certittuffiinpiffiiale aie corputui.

Obiectivare:- deshidratarea este mai evidenta in.legiunire qu.p_i.e_ig subflre (buze,scrot) gi Ia nivelul teziunilorlmilriice care Alrlryg,;orggiitaigp- teggppii-tului(c x c ori ati il ina rgi n i r e p r ag i r o r). p ril ; #;,#[,I*;ffi;3. uri, G .culoaregafbeqarrxronie, aspect care este denumitpei Eaaiir,";-'-':..-.- -

- gulpa d-egetelor este incretitd:- deshidratarea detcrmlnl opicifierea corneei (proces care se produce mairapid daci ochii rarn,n deschisi oupa *orrt.i;;'ir;;i;# *,ou,,o, ocurari(presiunea intraocurarr devine eguta.u r.r. h;r;; il;"* d; Ia moarre).

JJ

j

=f**

in consideralie faptul c6 ?n cele mai multe caztrivictimele sunt supuse unuiinreas stress emolional sau fizic imediat r"rt ;; dr;;;;;..r* decesului.

inyepenirea muschilor ca uftnare a cdrduriise produce la temperafuri depeste 70:75 grade celsius, pria coagularea proteineror musculare.cadavrul are un aspect caracteristic (pozi1;ea" prgilirt't, determinat descurtarea marcatf a muEchilor (coloana'vertebralE ;#; opistotonus, iarmembrele superioare gi inferioare sunt in flexie, Outoriia *usei mai mari amugchilor flexori)

Refrigerarea (fnlepe_nirea mugchiror- datoritd frisutut) se produce latemperaturi de sub minus 5 grade ceisius,.datorita fughe1'ariitiuaeto. din corp.In plus, se produce. solidificarea gresimil,or dt; f.ilriilubcutanat, ceea ceconfel-u1 aspect rigid generalizat c;davrului.cind cada,mr este adus intr-un mediu cu temperatur6 crescutf, aceast6in{epenire dispare gi se instareazE, in scurt timp, rigiditatea cadaveric5veritabiid.

\Importanla medico-legatd a rigiditdyii cadaverice

- este un semn valoros de moarte;- ajut6 la stabilirea intenalului postmortem;- oferE indicalii cu privire rapoiiliacorpurui dup6 moarte;- uneori poate orienta asupra cauzei de moarte

0...r,1*lr"hidratarea reprezint, pierderea de apd din corp dup[ producerea

DupE deces,determinl evaporarei

Obiectivare:

mcepan d clm straluritrqsuperfici ale ?6 corpul u i.

.:;:!:i

i!7,ii:1.,rJ

.3

33

Importan{a medico-legald a deshidratdrii- reprezintd un setrm ceft de moarte- deshidratarea nu are irnportanla in estimarea intervalului postmortem

5. Autoliza (auto- pe sine; risis- distragere) reprezinti inmuierea _.lichefi erea lesuturilor dupd moarte.Attoliza este un proces enzimatic ce se produce ca urmare a eiiber[rii ;:enzime din celulele, dup[ moarte, fiind procesul care -piegateye terenu-

pentru instalarea putrefactiei.Autoliza incepe la-circa 3-4

conlinut mare in enzilne (pancreas,continui timp de 2-3 zile.

ore posfmortem, la nivelul organelor .-:glande suprarenale, rnucoasa [astrica) .

Acest proces poate fi impiedicat prin refrigerarea cadar.rului

Aspecte specifice:- Diversele aspecte determinate de autolizd sunt

examinarea inteml a cadavrului.vizibile doar -u

- Pancreasul capdtd o cororalie cenugie, iar structura sa devine treF:r{estompati gi dispare, interlobular se obsen 6 dungi rogietice.

Mucoasa gastricE devine- intumsqentd, de curoare vioiacee murdatd. :udungi-eafenii (produse de hcmarina acida difuzata din ,,.ra),,pJ..t,i;;;j;. _gi au consistenf5 redusd

- Glandele suprarenale prezintd demarcatie clari intre corticale *l:l..j"r}il.. :r-,rr,:

a lichefreni zonei rericularc a corlicut.it, lur; ,;;;;dupi moarte, medulara se lichefiaza qi se transformd irtr-o *ug*e i.lrr.,rogie-bruni

III. semne tardive de moarte (procese cadaverice tardive) debute,la minim 24 de orepostmortem.

Existd doul grupe de procese cadaverice tardive:- Procese cavaderice tardive distructive- Procese cadaverice tardive conserratoare

Procese cadoveri ce tardive distructiye

- 1. Putrefuclia este procesul prin care materialul organic este transforin

. material anorganic, gi care determinr, ra finarui s6u, transfoma'-,

cadavrului in schelet.Putrefactia este

cadavrului" mai ales

un proces bacterian, initiat de bacteriile din inten-cele din colon, qi continuat de bacteriile din r:re:

34

lI

inconjurator. Primele bacterii care acfioneazE sunt cele ,aerobe, urmate debacteriile anaerobe, pri_n umare, oxigenul este t$.qiar pentru a.uut iputrefap1iei.inmedii1ipsitedeoxigenu..,tp.o..,nuffiiu..p.oa,...

in ,r,na deschiderii, dupd rdzboi, a gropiror con,tune s-a constatat cdputrefaclia era mai avansatd la cadm,rele de la suprafayd, comparativ cu celeaflate la fundul gropii. Acest lucru a fost posibit datoritd conceltraliei ntairnari de oxigen la suprafala gropii, ceeo ce a favorizat ittstalarea si evoluliaputrefacyiei

As p ecte caroc teris tic e :Prirnul semn de putrefaclie, vizibil la examenul extern al cadavrului este

,,pata verde de putrefaclie", care apare in fosa iliacd dreapfi.. Exteriorizareaputrefactiei se face la acest nivel deoarece cecul conline o cantitate mare debacterii, iar in fosa iliac[ dreapt[ intestinul gros este cel mai superficial (celmai apropiat de peretele abdominal).

Culoarea verde a petei este determinat[ de . sulfmethemoglobina careirnpregneazl pereteie abdominal, fiind rezultatul reactiei dintre hidrogenulsulfurat (produs de bacteriile din colon) gi hemoglobina eliberata din hematiilehemolizate.

Pata verde de putrefaclie apele dupa 24 iile de la producerea decesuluiin climat temperat. ulterior se extinde progresiv 1a intreg corpul, iar culoareapielii se modifica in irerdelnahis, chiar,negru.

Pe misuri ce putrefactia aianGizd se produ c gazele de putrefaclie(hidrogen sulfurat, co2, hidrogen fosforat, amoniac, metan) care detenninimrrirea semnificativd a volumului cadavrului, aparilia rnirosului neplrcutspecific de putrefactie, iar trds[turile cadavrului nu mai pot fi recunoscute.

Factori care afecteazd procesul de putrefacyie:- Temperatura mediului inconjurator- mediul rece intdrzie

putrefactiei gi vice-versa;- concentralia de oxisen- concentralia scrzutE a oxigenului

intarzierea instaldrii putrefacliei: se estimeazi c6 un cadavru care st[descompune de doud ori rnai repede decat unur care st[ in apd gi demai repede dec6t unul care este ingropat in pdm6nt.

aparilia

duce lain aer se

patru ori

- umiditatea favorizeazi multiplicarea rapidd a bacteriilor, motiv pentrucare orgarlole cu conlinut crescut in apd (de ex. creierul) putrezesc mai repede.

- Virsta cadavrului

35

ii:

II

* la nou-n6scufi colonul nu contine bacterii; la cadavrele de nou-ndscu:putrefacfia este mult intdrziatd gi incepe la nivelul orificiilor respirato:-(acestea sunt primele colonizate cu bacterii)

* la copii rnai mari putrefaclia este intArziatd, ca unnare a uraiditi.::scf,zute a corpului

- Cauza morlii* in decese prin septicemie, putrefaclia este rapidd ca urrnare a numiru.:

mare de bacterii diseminate in intreg corpul* in decese prin boli consumptive putrefacfia este inthrziatd, ca urrnar: rl

cantit1lii sc6zute de sdnge, atrofiei lesuturilor gi umiditilii sc[zute.

Circulalia postumd este un aspect particular ?n putrefacfie, in care va.=,,ru

superficiale (in special cele de la baza gAtuiui, membrelor, umerilor), apa: itr

un desen arborescent sub piele;Acest aspect apare ca umare a depunerii pigmenlilor rezultali rot

dcscompunerea sdngelui in perelii vasculari.

2, Insectele necrofageDiferite specii de insecte populeazi qi distrug cadavrele la dii::rm

inten ale de timp.Primele insecte care apar pe cadar,ru sunt speciile de ntuSte near':fit

(Calliphorae, Lucilla, etc) care sunt atrase de rnirosul de putrefaclie qi igi d-:rmouile, in special in regiuni cu umezeald crescutd (la nivelul p16gi1or, oci .ffir.

nasului, gurii, vaginului, anusuiui). in ciimat cald, acestproces are loc la -=s18-36 ore de la producerea decesului; dupa 24 de arc din oui vor iegi 1a:-:tHlarvele se transfonn[ in pupc dupa 4-5 zile, iar acestea devin rlu$te adulte :$3-5 zile. Intervalul de timp dintre depunerea oudlelor qi fonnarea lar :@.

depind de temperatura mediului ambiant gi specia de rnugte.Dupd mugtele necrofage unneaz6, la inten,ale variabile de tirnp, ir:.

din speciile Coleoptere, Lepidoptere qi Acarieni. Nu se pot afla doul s:

diferite de insecte pe acelagi segment corporal, in acelaqi timp, pentru ciconsum6 substante diferite din cadar,ru gi sint atrase de mirosuri emans":substanle de putrefactie diferite.

Studierea insectelor necrofage gi

funclie de acestea sunt apanajul unuimedico-/egald.

aprecierea intervalului postmore:

Procesele cuduverice tardfue consen'otoare sint procese naturale i:,prin diferite rnijloace, in condilii de mediu particulare, impiedic6 sau c

putrefacfia, determinind consen/area cadar,rului.

36

donreniu distinct denumit entontL

:

I

I

I

1. Mumi/ierea se produce prin deshidratarea rapid5 a cadavnrlui incoadifii climatice speciale: temperaturE crescutr gi ventilafie bun6 (de ex.cadavre inhumate in ni{p, in regiuni cu temperaturi crescute). Temperaturacrescuti determiu[ inhibarea activigtii bacteriilor, iar curen{ii'de aei producdeshidratarea rapidfl a cadavnrlui.

In funcfie de volumul cadavmlui gi de condifiile de mediu, mumifiereaunui cadavnr se produce lo circa 3-12 luni dup[ deces.

La vechii egipteni, Anubis era considerat zeitate:a care proteja cimitirelegi care a inventat imbdlsdmsrea. El a ajutat-o pe Isis sd-l cinserve pe osiris,fratele sdu mort. osiri* este tnfiligat ca un gacal negru satt un bdriat cu capde qacal negru- Culoarea ne*grd in care este ilustrot Osiris simbotizeidpdmdntul bogat al Egiptului dar gi aspectul unui cadavru mumifiat.

Aspecte specifice- pieiea cadavrului mumifiat este uscatr, durr, de c.uloare brun-

neg1icioas5., aderentd de oase;- cadar,'rulnu emand mirosul specific de putrefaqie;- lesuturile moi se rslia dar igiprsheazd. cuacteristicile din timpul viefii;- dimensiuaile corpuiui se reduc;- organele interne au aspectul unor mase uscate.

,/in rdndul preolilor budisti din Japonia, mai oles a celor din secta

Shingon, s- au descris cazuri de auto-mumffiere. se estimeazd cd numdrulcazurilor de auto-mumifiere reusitd {care este, de fapt, o formd de suicid) estede 16- 24, desi numdrul preogilor care au incercat-o"rit luou este mult maimare. Practica a fost lawatd de un preat, pe nume Kuukai, fondatorul secteishingon, cu mai mult de 10l,0 de ani tn in*. Auto-*u*iprruo propusd deKuukai se derulemd in trei etape, intreg proeesul dur,find pdni la l0 ani.Prima etapd constd fn schimbarea dietei; tidlvtdul r,

"on uino numai nuci qi

seminle care pot fi gdsite tn pddurile din jurul templului sdu. Aceastd dietd ieintinde pe parcursul a t 00a de zile, timp in care iidividul va face munci fizicesolicitante. Rezultatul este cd lesutyt adipos, parte a corpului core intrd-rapidin putrefaclie dupd moarte, este tnldturat apioape total.:in q doua erapd dietadevine mai restricti.vd. pentru o perioadi de l0a0 de zile individul poatemdnca nurnai o cantitate micd de icoaryd si rdddcini de pin, Lafinalul icesteietape corpul este emaciat, cu un conlinut faarte redui de opi,

"ero ce faceconservared mai facild. spre finalul acestei de-a doua etape,- individul iniepe

sy bea un ceai special Jilcut din seva unui copac numit arushi, ceai care estedeosebit de toxic pentru oameni, detertninfnd'vomismente, traispira;ii p;rf*;

37

Si poliurie, cat'e reduc Si mai rnult conlintttul de apd a corpttlui. Pe de a.::

pirte, acumularea toxinelor in organism va determina ntoartea insectelor cd-:

ar putea sd deg'adeze corpul dupd moarte. Ultima etapd a procesului coris')

din tng"oparea de viu intr-un ntormint din piatrd, suficient de mare pentnt:'r

om care std in pozilia lotus. Acest morminl conturticd cu exteriorul printr';:t:

tub care pernzite pdtt"underea aerului Si printr-un clopolel pe care-l folose: :

cel din nionttdnt pentru a qtxula cd incd esle tn via1d. Cdnd ntt se mai at,:-:

clopo;elul monnintul este sigilat. Dupd o perioadd, ntormitttul este desigii;Cei csre sttlt gdsili mumifiali sunt ridica1i la rangul de Buddha. Cei care si':'

ptrtrefiali, deSi strtt respectalipentru rezistenla qivoirtlo lor, sint aEezali la i-:in ntorntintele lor care sint sigilate la loc. Intrebarea cat'e se pune este de :iunii dintre cei care finalizeazd acest proces se nlumtfiazd Si alyii nu? ::ntuntele Yudono din Japonia se gdseSte un izvot' considerat sfint de prec ;

budiSti. Ei considet'd cd izvorul are intporlante propt'ietdli medicinale, iar t,'":

obiSnuiesc sd consurne apd din aceasld stn'sd inainte de a fi introduSi :mormint (nu se Stie dacd cortsunlarea de apd din acest izvor este o port. ;ritualului descris de Kuukai). Analizele chintice recente au ardtal cd izt'o-,

conline cantildli foarte ntari de arsen care se acunruleazd in orgattisnt ,

distruge bacteriile Si alte nticroorganisrne care ar dtrce la descompltnei':;

c a davrzr I ui, fa c i I i t in d p r o du c er e a m u m ifi er i i.

2. Lignffierea este un proces consenator natural ce se produce '

cadal'rele care stau intr-un mediu bogat in acid tanic ai humic (mlaqtini, mi:-lavi vulcanic6).

Aspecte specifice- pielea este duri, de culoare maronie

- oasele pierd calciul gi devin foarte moi- cadavrul este foarte bine conservat pentru lungi perioade de tir:

tr6slturile qi leziunile de violenli pot fi recunoscute.

omul cliL Tollund a trait la sidrqitul secolttlui al S-lea t.Hr si/sau ;inceputul secolului al 4-lea f, Hr. Et a fost ingropat tntr-o mlastind bogati :,

ttrrbtd clin peli1sttla Jutland din Danenrarca. Otnul din Tollttnd esle un c:deosebit cleoarece este atit de bine conservat fncdt pare cd a decedat t€c€ril. :"t

zitra de 6 mai t 950, doi fi'aYi dintr-un mic sat numit Tollund taiau turbd peh.-t'

a ofolosi tn gospoddrie, tn ntlaqtina Biaeldskovdal, la 10 hn:'est de Silkebc';

Daitentarca. in timp ce lucrau, cei doi fi"a1i au zdrit irt stt"atul de turbd o fayo -w 1

om atdt de bine consetl)atd, incdt au fost convittsi cd au descoperit vict

unui orttor contis recenl Si au anunlat irnediat poli1ia din Silkeborg. Omul :;38

j

I

i

-l

Tollund afost gdsit tn pozi{iefetald, sub circa 2 metri de turbd. purta o bonetdinchisd sub bdrbie, tnjurul taliei avea o curea, tn rest ero dezbrdcat. Pdrul era

'tuns foarte scurt, fncdt era fn tatalitate acoperit de boneta pe care o purta. Erabdrbierit, dar pe buza superioard gi bdrbie se puteffit observafire scurte de pdrceec ce sugerafaptul cd nu se bdrbierise tn ziua mor,tii sale. in jurul gitului s-agdsit un la{ canfec[ionat din piele, ale edrui capete attrnau pe umeri si spate.Testele cu carbon !4 efectuate pe rtre de p6r au indicat cd omul din Tollund amurit, cu aproxima{ie, tn anul 35a lHr. Acidul din turbd, combinat cu lipsa deoxigen ou conservat foarte bine lesufrtrile moi ale coryului. Examinirile caraze X au indicat cd nu suferise leziuni craniene, iar cardul, pulmonii gificatulerau foarte bine conservate. S-a stabilit cd acest bdrbat ovea cel pulin 20 deani deoarece molarii de minte erau prezenfi. Specialigtii muzeului Stlk"borg auestimat cd avea vdrsta de 40 de ani gi talia 16l cm, degi existd posibilitatea catalia sd se fi micSorat fntr-o oarecare mdsurd datoritd mediului tn care q statcadavrul. omul din Tollund afost, prababil, sptnzurat cu la{ul care afost gdsitin jwal gttului. Lalul a ldsat urzne clare pi piele, sub bdrbie q; pe pir;itelateralg ale gftului dar nu s-a identificat nici o urmd pe fola posterioard agitului, unde a fost gdsit nodut. Datoritd descompunerii scheletului nu s-aputut preciza dacd o suferit weo fracturd a colaanei vertebrale cervicale.Examenul conlinutului gastric gi intestinal a relevat cd ultima masd adecedatul a constnt dintr-o supd preparatd din legume gi semin/e, unelecultivate altele sdlbatice. Dupd stadiul digestiei s-a stabilit cd bdrbatul a trditcirca 12-24 de ore dupd ultima masd. in prezent, cadovrul numit omul dinTollund se afid la muzeul Silkeborg din Danemarca

3. Adipoceara (sapanificarea) este un proces cadaveric conservator careconst[ din hidrolizarea lesutului adipos al cadavrului in acizi graqi insolubili.Acest proces se produce, de cele mai multe ori, in mediu ume4 cum ar fi incondilii de submersie a cadavrului sau la cadawe ingropate in sol umed, dar sepoate produce gi in cripte uscate, lichidele din cadavru fiind suficiente pentruaparilia adipocerei.

sir Thomas Browne, medic, biolog, filozof gi istoric engrez, considerat demullt un pionier in arheologia forensicd, a descris adipoceara in lucrarea sa,,Hydriotaphia, um Burial" din 1658, aceasta fiind prima referinld stiinlificdtn care se vorbegte despre aceastd substanld care, dupd spusele autorului, areaspect asemdndtar cu sdpunul si seformeazd tn cadavrele uffiane fngropate inmediu umed qi lipsite de aer. chimistul Antoine Froncois Fourcroy (lzss-1809), tmpreund cu Mickel Augustin Thouret, unul dintre pionierii igienei, au

studiat cadawele gt scheletele din cimitirul St. Innocents din paris, tiperioada39

put::rd];r

I'

ii'il'

It;l

;i

lI.a

li

lit

i

ll:ilt,l

I'lti

Lli

in care acestea au fost rnutate in Catacombe. Cu aceastd ocazie, cei dc: t,

descoperit cadavre acoperite de adipoceard, care erau bine consetnotl

ciuda perioadei mari de la inhumare. Intre 1790 Si 1793 Fourcroy a pub.:;,

trei articole pe aceastd temd fn revista Annals of Chemistry and Plrysi;: '

care a ardtat cd adipoceora este asemdndtoare, din pLolet de vedere fi:.:chimic, cu sdpunul. Tennenul de ,,adipoceard" afost creat tn arutl I7[: u

Fourcroy prin combinorea a doud cuvinte latineSti: ,,adipis"- grdsin :

,,cit"e"- ceard.

Adipoceara este fonnatd din acizi gra$i tatxrafi (stearic, palmitic), slltde calciu, proteine, etc.

Adipoceara se formeazl in circa 3-12 luni, dar se poate produce r

timp mai scurt (chiar 3 sipt[mdni) 9i persisti pentru lung timp, chiar s:;Llr

dup[ producerea decesului.Adipoceara este de multe ori parcelard, pa4ialf,, resrul cadar'rului lln

pu6efiat sau pa4ial mumifiat (posibil in morminte uscate). Adipocea:-"

fontteazd cu precf,dere in anumite zone ale corpului, bogate in gesut a;mporaefi, orbite, torace, perete abdominal, fese.

Aspecte specifice- in primul stadiu adipoceara are culoare g[lbuic- albicioasd, consi-,-gffi

unsuroasa, tniros rinced; ulterior devine gri- albicioasf,, casanti, iar n::lm

rdnced se estompeazi; uneori cele doui stadii coexist[;- adipoceara poate fitdiatd, cu u$urinte, plute$te pe apa qi arde cll:-:-:ti

gllbuie, degajind un miros de amoniac gi cornpugi sulfurici.

4. Refrigersre(t rcpreztntd un proces consen'ator care se produc: rilr

expunerea cadavrului la temperaturi sclzute, care inhiba activitatea bac:.-:1tr

gi, irnpiicit, putrefaclia.

Aspecte specifice- corpul este rigid;- cadavrul este perfect consenlat pentru lungi perioade de timp;- cind cadavrul este adus in mediu cu temperatur[ crescutd

apare gi evolueaz[ foarte raPid.

Importanla rnedico-!egald a proceselor tardive conset'vatoare

- ajuta la estimarea intervalului post-mortem- permit identificarea cadavrului- ajut6 in stabilirea cauzei mo4ii

4A

l

l

I

I

II

- dau indicatii cu privire la mediul in care a stat cadavrul.

Din punct de vedere medico-legal, rnoartease clasifici in:l. Moarte violentd, consecinla acliunii unor factori (agen!i) externi

asupra corpului omenesc.

Aceqtia pot conduce la instalarea decesului in trei moduri:- direct, ca uffnare a gravitl1ii leziunilor produse de agentul cauzal

(raport direct de cauzaLitate intre traumatism gi deces)- favorizat de factori patologici preexistenli, fEr6 de care nu s-ar fi putut

produce decesul (raport de cauzalitate direct condi{ionat intre traumatisrn qi

deces)- prin complicatii ale traumatismului (raport de cauzalitate indirect intre

traumatism gi deces).

Din punct de vedere juridic, moarlea violenti poate fi: accident, suicidsau crimi.

2. Moarte potologicd, produs6 de diferite condilii patologice (fatoriinterni).

Autopsia (neuopsia) medicoJegald

Autopsia a fost efectuatd incd din antichitate. Medicii greci efectuauautopsii cu 2500 de ani in urntd. in secolul IV i.Hr., tintp in care ay tr.ditAristotel si l{ipocrate, concepliile religioase considerau cd strfletul si ttupulsunt entitdyi separate, as{el incdt disecliile erau acceptate. in tintpulimperiului t"oman, insd, aceastd practicd a -fost interzisd, asa inc6t pentru cir.ca1a00 de ani oantenii de stiin{d au fost nevoiyi sd se limiteze la diseclii peanimale. Faimosul anatomist gtec Galen, ale cdrui lucrdri au constituit bazapentru stttdii de anatomie pentru circa 1400 de ani si-a bazat constatdr"ile pediseclii pe porci.Si mainrule. in timpul Renasterii aceastd atitudine a inceput sdse schimbe. i,t ocea perioaid disec;ia cadavrelor era consideratdindispensabild tn educalia medicald; anatont$tii din ocea perioadd fdceaueforturi deosebite pentru a procura cadavrele necesare instruirii studenlilor.Leonarda da Vinci a folosit cadavre umane pentru desenele sale anatontice lrtcare detaliazd sistentul osos, tnuscltlar si vascular uman c?.on nu o ntai ficusenimeni fitainte. La mijlocul anilor I600, Andreas Yesalius, considerat pdrinteleanatomiei, a publicat tratatul de anatomie intitulat ,,De humani corporisfabrica", ce con{inea o serie de grat'wi fn /emn ce reprezentau detalii ob{htuteht cursul disecliilor pe cadavre. Din pdcate, vesalius a pldtit cu vialacuriozitatea sa stiinlificd, fiind acuzat si executat pentr.u ,i o, fi efectu,atdiseclii pe oarneni aflali in stare de moar"Ie aparentd.

+t

Abia in anul 1687 autopsia a fost acceptatd oficial. Se considet'i N

fundantentul teoretic al autopsiei a fost creat de medicul italian Giot';"nBatista Morgagni din Padova care afirma cd diferitele boli produc modif :m,

organice mai mult sau ntai pulin specifice care pot "fi detectate prin auto:.-a'

Perspectiva lansatd de Morgagtti cu mult tirnp in urntd a fost continuai: w

zilele noastre de Williant Osler, ntedic canadian care a practicat Si pr:.m

medicina tn Statele Unite ale Americii la sftrSitul anilor 1800. Oslet", cc-i,;

efectttat peste 1000 de autopsii, a plasat autopsia in centrul educaliei mea.-a[n

iuslindnd cd aceasta le poale oferi studenlilor cunoStinle rnai valoroase ,;:fitlectura unor tratate ntedicale. Perspectiva lansatd de William Osler a 'w

preluatd Si accentuatd la inceputul anilor 1910 de Richard Clarke Cabot :m;

a studiatfisele de observalie Si rapoartele de autopsie a cdteva mii de po: ffidin Massachusetts General Hospital Si a obset'vot cd fn cir"ca 40ok '.:'mt,cazuri rezultatele autopsiilor au ardtat cd diagnosticele clinice erau greS;:: V',

bazo aceslor date el a suslirtul irnportanya deosebitd pe care autopsia o;-, El

educayia Si practica medicald,

tn RomAnia, autopsia medico-legalS este obligatorie in urmitc:lcsitualii:

^1. In toate cazurile de moade violent62. Atunci cindcauzamo(ii este suspecti:.ll'roarte subita. decesul unei persoane a cbrei stare de s[ndtate, prin natura

este verificatd periodic din punct de vedere n-redical

. deccs carc sun'inc in timpul unei misiuni de sen'iciu.

institutiiiintreprinderi. deces in custodie (in penitenciare, spitale penitenciare, spit:

psihiatrie, arestul poiiliei), moartea asociat[ cu activitdti ale polit.=

rnilitare, orice deces care ridici suspiciunea nerespectirii drepturilor omu.

o multiple decese produse ?n serie sau concomitent. cadavre neidentificate sau scheletizate. decese produse in locuri publice sau izoiate

o cind cauza morlii este necunoscutdo cind se suspicioneazd ci decesul este unnarea

acordarea asistenlei medicaleo decesul pacientului in timpul sau la scurl tirnp dupl o

diagnosticI sau terapeuticf, .

Autopsia medico-1ega15 se face cu respectarea anumitor reguli:

42

- se efectueazi numai la cererea organelcir de anchet6, inbaza unui actoficial numit ordonanyd

- Familia nu poate refuzaefectuarea autopsiei medico-legale- Autopsia se face Ia cel pulin 24 de arc de 1a constatare decesului- Autopsia trebuie s[ fie completi- ConstatErile din cursul autopsiei se eotrsemneaz[ ?ntr-un raport de

autopsie care este inaintat organului de anchetE care asolicitat autopsia.

43

{\l

REACTII VITALE, MANIFESTARI POSTVITALE $ISUPRAVITALE

Reacliile vitale reprezinta modific5rile generale gi locale care apar Iui

organismul viu ca rdspuns la o tratun6.Se descriu reaclii vitale locale gi generale.

Reacfii vitale generaleHentoragiaInfiltrarea tesufurilor cu sdnge este una dintre cele mai valoroase re,.mdi

vitale. O serie de autori au demonstratcd pi5gile produse dupd moarte p.'_ rh,

rindul ior, sd singereze, mai ales atunci cdnd se afli intr-o regiune a corpul: ffi.

care se gf,sesc gi lividitali cadaverice. Dincolo de aceste observa{ii, herno.i-lw'este cea mai importantl reaclie vitalA obsenabil[ macroscopic in pra:um,medico-legal6..

Un semn macroscopic(aspectul palid al organelor,de singe).

Paznicul unei fentte a fost gdsit de colegul sdu in baraca in cat.e /. ,,Ctntins pe o saltea,.fard a da senme deviala. Dupd cum este creStinegte, o,'," {aprins o luminare la cdpdtiiul celui decedat Si a plecat pentru a da tes =- $celorlalli colegi. Lmninarea a cdzut pe saltea, core a luat foc Si odc::aceasla Si corpul celui decedat. La atlopsie s-a conslalat carbon;::cadavrului dar examettul microscopic al eSantioanelor de piele recohate :cadavnt a pus in et,idenld prezenla infiltratului hentoragic, ceea ce a p.aprecierea cd subiectul era in yiald, irt stare de agonie, fn rnornentul proti: -

ar,surilor !

2. Coagularea sdngelzi in cursul vielii determind aparilia de th.friabd{scrupsu u;uruUaL .f,fiiinE. /^ ,-__-\

Cheagurile produse(pstr-mglgdsint lUclASe, elgsti!:e, nu contin &lg :u$-1gggIg l.trg.ptgzinlt aderenta.fala .de lcruurile. din jqr.

Brouardel a lansat teoria care ii poart[ numele, conform cf,reia.moarte, singele coagtleazd., iar dup[ o perioada de timp devine din nouprintr-un proces de decoagulare. Intervalul de timp in care singele der.i:.nou lichid este variabil qi depindc in parte de cauza deccsului.

44

rraloros de hemoragie vital5 este anemia ylsr.-'..uflfl

la seclionarea acestora se scurge o cantitate r.:-C&-!i'

ill

I

. . 3, Retraclia lesuturilor este mai evidentd la nivelul marginilor plrgilorvitale.

Datoriti retractiei, marginile unei pl[gi produse in cursul viefii suntdeplrtate, dind falsa impresie de lips6 de fesut.

Rekacgia losuturilor depinde de o serie de factori:tipul lesutului- pielea gi muqchii a\ ceamai mare retractibilitatevirsta gi natura pHgiimodul de intersectare a fibrelor elastice qi musculare- atunci cdnd fibrele

elastice gi muscuiare sint sec{ionate transversal, retraclia lrsutor;to, este maievidentE.

Pl[gile produse d].pi.yo*r uu E@tJb_ryi, oe?*qfiate, neretractare,caracteristici care permit diferenfier"a lor ElHgile vitale. cu toate acestea, oserie de autori au observat c6 pielea gi mugchii igi p[streaza capacitatea de a sereB:acta o anumitd perioadd de timp dup6 moarte.

a!@&a*s.*s-rodus-ttr--arffi f r1tffi -** - "*:H* :l?S? r3e*,-intt-+s,sl-'s .eil! - rg?etiqg . l

gygesitcr' : leqssgfuzprg?ruefl1$i

"*gury,y"l,etge de*leu c o c i te ?n' i g*t !- -vpg-elqi. A c e itea s?n t d e o s eb it d e

uti le in cazuffi Effir,i*"tt' &rp; ;;r*;tiim. rote*arur det]*p,* care se produce acumularea de leucocite Ia locul leziunii are limitedestul de largi, fiind estimat la 3:Z-4 -de^ge, unii autori .orgin chiar c6 acestproces se produce mai devreme a6Jffi*

S-a constatat c[ raportul intre leucoc-it_e-pi !qgr.gtii".9;1e-.c^{.e-qcyt:n.Si1}gglgdM

4.IntlamafiaMajoritatea autorilor sunt de acord, cd, i

i dishofia gi necroza sunt procese cert vitale, existi doud probleme inevaluarea caracterului vital al unei leziuni pebazalor:

este aproape imposibil sE stabilim o limit[ intre via![ gi moarte folosindaceste procese pentru c[ celulere mor la diferite momente i, ti*p; unele celuleau posibilit{i de reacfie pentru o oarecare perioad[ de tirnp de la producereadecesului organismului ca intreg;

iin cazul in care moarlea se produce rapid nu existr suficient timp pentruca aceste procese si se manifeste.

45

6, ModiJicdrile de curoare are echimozei demons treazd. c[ victim; :supraviefuit un oarecare interval de timp dupi traumatism gi, mai mult, pen:-:estimarea inten aiului de supraviefuire.

II. Reacfii vitale getcrah- .tec"iel.Aspiratul pulmonarPrezenla diferitelor particure shf,ine (funingine, singe, conlinut gasr:etc) in alveolele puimonare este o reaclie ,ituti de" mare certituc:

=dernonstrind cf, victima respira atunci cind particulele str[ine uu par-r. .cai le respiratorii superioare.

Unii autori suslin ci identificarea diferitelor substante straine in stor--constituie, la rindui siu, o reaclie vital5. Totugi, ur.rt urp..t nu este ia fel -.valoros ca aspirarea de substanle strrine pentru cE substanfele pot p6trunc; :::ollu.^pi,dupi moarre. un semn mai valoros ar fi a.pirturiu ,rur"r,-.-slralne rn duoden.

2- Embolia reprezintr transportarea in .curentul sansuinsllbjta$.e-

":?.,{:" l, se gdsesc la acest nir,rel. in moA oUifiuii.-emboliei, indiferent de tipul acesteia, indic[ existenla circuialeicardiace in momentul producerii acesteia.

Se descriu:

a diferi:. :-

IdeifFria::* ;

qi actir i'-:" g

tr,:

ill

ii

{i;

4r:lplgegw (in singe sint transpofiate particure de grrsi,re), pro;_.;iin cadrul fracturilor osoase, zdrobirii tesusturilor etc. particulele de g.ar_=*sint identificate prin examen microscopic in vasele pulmonare.

Ent.bolia tkulald (in singe sint transportate fraEnente tisularer. ,.produce'Iiaailft;nruziilor .itirr. ale organelor intei-re. Eprbolia tisu,,:poate detennina producerea de infarcte in diferite organe, care reprezinti. ,

rindul lor, reaclii vitale.

^.^ ry:!:kSg*gpi (in vasele de singe pltrunde aer), se produce in sp::*ln sectlonarea vaselor mari de rabaza gitului sau in ,uruf scafandriloi;:.:revin brusc la suprafala apei.

Reacfiile Yitale specifice sint particulare pentru diferite cauze de rrocr-:

I l-'- i't lnec i- prezen[a apei ?n alveolele pulmonare- identificarea dra!0me-c_l,o-r in organe cu circula{ie teiminal[- diferent5 intre punctul crioscopic ar singeiui din cavitElile stinr ,idrepte ale cordului.

46

I

W^r;1TE"fiitrut din flictene conline leucocite 9i fibrind- vasele de singe din zona afectat6 sint dilatate gi conlin trombi de singe

- prezen[a carboxihemogrobinei in s?ngele din vasere profunde

W*tii1L+--*EJ- detectarea toxicului in organe gi in urin6- producerea de leziuni specifice in diferite organe (daca victima

supraviefuieqte sufi cient timp)

vitald valoroas[

Manifestirile postvitale se' datoreaz5 faptului cd dup[ moafieaorganismului ca intreg (oprirea funcliilor sNc, .urair.a qi respiraiorr4diferitele eelule, lesuturi sau orgare pot-'osupraviegui,, pentru intervaie variabilede tirnp. Aceast, "via{d reziduald" in anumite pa4i url

"rg"ir*.rui uman arela.bazd.rezistenfa variabiH ra anoxie a acestora,-in funi1ie Je gradur lor dediferenfiere. celulele. pi lesuturile mai pulin airererliate Lu o reristanl d maimare la anoxie. Astfel:- mitozele leucocitare continui incr 5-g ore postmortem*spermatozoizii igi menfin mobilitatea incai4 zile postmortem* cilii epiteliali respiratori, plasali ?rtr-o solulie atcatina, pr*rirre miqcaripentru circa 5 ore postmortem ------' rlauL^\rs !.r?w*rr

- excitabilitatea electricI a muqchilor scheletici persistS inclt 2-6 ore, iar a (miocardului 15-45 de minute postmortem v urv, ror

-ansele intestinale pot prezenta conkacfii postmortem qi realiza aspectulde invagina[ie intestiplar Fa ca pereteie ansei ,a pL*r, rnodificrricaracteristice invaginaliei vitale

*nervii periferici igi menlin excitabilitatea pentru l_2 ore postmortem.

Manifestrrile supravitare constau din capacitatea unui organism cuIeziuni tanatogeneratoare de a sfectua o serie de acte mo;;i * ,ururt. vital. inliteraJur6 sint raportate astfel de cazuri, de exempru, o p.r*o*a impriqcatE incap decide sr se sp?nzure, ridicarea kunchiului .uauu*rui ffi decapitare printren, migc[ri ale pleoapelor qi buzelor la decapitafi etc. r-

47

Manifestirile supravitale sint acte motorii care, in mod obignuit,putea fi efectuate de victimE, raportat la gravitatea leziunilor peprezin6, care au cu certitudine caracter letal. Din acest motiv sint maiinfeles, acceptat gi, mai ales, de explica! in condiliile investigirii unui

48

MOARTEA PRIN AGENTI MECANICI

A. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

Leziunile traumatice primare rcprezintd, m_odi{i_cnri sau distueeri alep5umgr sau ortingor survenite ca urrnare u dg,gg{t!ffi3Lgl*g{rigjueen{i vulneranfi) asupra corpului omenffir** '--*'

Se descrilr cinci grupe de agenfi vulneranfi:r"gggqgti cor?ln Jgltond'ente, {le ii!e,gtoqnle, alice- 9,,.1 t:r" B gl4e51gl tre m e, el e gtri c i tatea, ple s iun ea-i-clmiai' substante toxi ce- t_f dqgig, - bacterii, V[u-qi, par azi1i, inses_te, animal e- p$rnici- stress-ul emolional

'**-*L

clasificorea leziunilor fraumatice primare in funclie de integritateategumentului distinge douE grupe principale:

1ery j_twtlsfiSS_pNmy*if_Sgrp*l9runS.fi u!_esteintesa:- eritemultraumaiic,-€4rm9l3*-,- hematomul r

-l<:-)t:SZ!-allt-tlglUtglic*e-printsre.tncqLeinlegrilsleq-l"e*fr qry'Wiestelezatd:.'excoriatiat\..-,"-."..,+- oldsile.

l'-*"-J

O descriere complet[ a leziunilor traumatice primare trebuie sd conlin6urmitoarele elemente:

-- WAti4g;;b leziunii,in tuncfie de:

pe suprafapa corpului

49

- regiuneaanat'omlo5

@stor€$ry- un p}nct delglgr Dd.PrecizareaWffAmnbduPrecizareaffiffuiilox

\--l.1illr1;. rn...'' 1'-1..' l: j) ir, .l :-rr--'j ;l

I.J

-=wreprezint5oc-o-le-c.!!q*{.q5!,xg9-fory1ataintesuturicaunIa::tr,anmea echimozei depinde de mai murti factori, printre care:-.P*quep1'"..a$qqJg!-u"uil94l9.se 4cumu.leaz{.ireJr.l}; lesuturile lar. nacumuleazr o cantitate mai rnire de singe 1de exemplu, ta^nivetut preoap;.:lrscrotului) pe cind in regiunile in care exiita 1.rr,'nu.o, dens qi/sau fas;i*,acumularea de singe este redus5 (de exemplu, echimoz.t. upu, rar ra nir;_uplantelor sau felei palmare a miinilor).

- Uglqrqghqgglegiqi.q.are, la rindul sdu, depinde de:

]_ Tt: urt a!. a treuil ?jis-gglu i

- P}Sg.Etg]9sg1$re in regiuasa tlerumatizatd- rygr1a1ea vg;gglaai sau rurbu-rrrire de coaguiire a singeru.

Eyolu!ia ternporald a echinrczeiCa urmare a desradirii chimice

modifica odatd cu trecerea timpului,producerii fraumatismului.

a irernoglobinei, culoarea echimoz. tll:,

ceea ce ne permite sd estimdm :_ml

;:: ,ffift"1T|1:'o,cerea sa, echimoza are cyjoare rgale, dat: -niprezenlei in colectia hematicd a oxiheri!-en-oslgblgei dar ;i aatoriia vfroiiiu,..*locale; +- ulterior,

pierde oxigenul, ^allasliu-1i_oJ1.*r, deoarcce hcrnogl. - :uin henrog-ioSina redusa: aceasta i, r:

culoarea vir-eazi intransfomindu-se

persistnl2-3ZIe'l- dupa f3-5 z,g) hemogrobi,a se scinde azd. in srsbba qi Lqqqgtini. iurhematina, dufr"?ffi.ae fierul se transfonla in bili-rr.rbin6, iar echi*oza .:, ,*^rvfrruua'sr uuv. \,E; Irrerue ,eruI se transton,S in b!i3bjn6, iar echi*roia a_ n*c-*,&xle; culoarea cafenie este dard 9i de fonna,.; h;ilila.,i".i prin oxi..xufierului;- in s*Ledrul"umato; apare biiiverdina prin oxidarea bilinrbinei, cee: fficonferd echirnozei o cJ*Logl*:_eJzr,rtg,-!lAi ales ia rnarcini.ulterior. fagocitcte gi .ni*.r. iiri,rir.t"i"i deren,ina rez(::*cornpleta a echirlozei, proces care are o durat[ variabilS, intre g gi 20 de zi,.in unele situa{ii echimoreie-

er4iveiii. -p.-ieii;ljll+*tnr {;: $Tf{igTffii;#ffifesrrturitc,lg"spelsle-_gu sp4 - iq--q_L4yl ,e*jmg;ei id;1.ffiral.in-{esutu_4ffisjjpqlq. qcg11g_frind aderenr. - .-:::D-': """

Echimo2ele. in iunci';e de localiza:pri'ire ta cauza ;" ;di ;: ."#;i;::ii',Tfr.,:*i:?fl1,X? l,il# #constat6 echimoze de fonna o'aiarf,, pioduse a.!r.rrrn.u'J^.r.itut6 de p;m,degctclor agresoruiui qi excorialii de formi curbi produse prin aci;:raunghiilor. vs Yrvuq

50

.ryT.''l,:i'

lI

I

I

i

I

I

I

I

I

Hematornul este o colectie deSiAgC_:lorutalai.tfes:rturi,,q:gane--Sau'cgy{4r-arglbgxaJe, p-rqdusi p-rin rupqlt9-*ro-r},a!-.gJ.9 9uLiq *ui mare decitur cg{:g$mgZglgl '"'. -'' ';' "'::"::--':" '''-'..'-.'

Daci hematomur este superficiar, tegumentur care acoper d zona rezatd,are un aspect echimotic.

Hematoamele se pot comoi:p_a prin:comp-ri rnalea unor f"p.r*;i rnalomi c e (n ervi, vase, mu gchi), situaii ein care l.fj^:i:l

iniervenlie crirrurgrciia peniru evacuarea coiecliei sanguine- lnlectle-l_'--

-<.- ;- catctltcaleHe-matoamere rocarizate in cavitdli preformate, prin compresiunea

exercitat[, pot duce ia deces-(de .r.*pir, hematomui.r**aurlt cu vorum depeste 100-120 mr poate produce decesul prin compresiun" a-ffia substanteicerebrale). --- ---*r '--

. Excorialra esre ..u lyi-:yp..rficia,la leziune traumaticd primard in carcintegritatealgglp_elgl$ejls*f #aia;dioquqepaild.n".du&6j_i-;:nufi il'Mecanisnt dep'odllt:er-e '- .'""" -''.*:';'"":r'- Acliune taggenJigJa a agenturui vurnerant fala de suprafala pierii. inaceast[ situalie este posibil sE se determine direclia de acliune a fo4ei care aprodus excorialia, prin detectarea capitului elcoriatial;io;- s?nt depozitate

resturile de lesut detaSat prin abraziune.

. - Impact +!+io al agenrurui wrnerant asupra pierii. in acest caz seproduc aqa numitele excorialii de strivire care pot reproduce forma agentuluiwlnerant (ex corialii marker).

Evolulie temporald

^ Excorialiile pot fi superfic_lq[e, in cazur in care este lezat doar epidermur.In acest caz, inrcdiat dupl produ...e, suprafata .r.oriu1i.i ,e acoperi cu ose1o1i.tgj9-g"a1h19,-l-9?"le in deiurs de cite'a.pr_e_,se transfonne i, ;16l;.r;excorialiiloripibft id;; agentul vuloeiiri teie;le prpa.f . jr*rr.. i.rr;;#vase de singe), ,iifel incit sqp:afa11_9rgg-.r311.i'.rr.'ai' ad cu singe, iarulterior cu o crusta de culoare mqlet!g_4;.n.1ar!2n[ (cru;; n;;fii lin unnatoarere 3-4 zile cruitiir..p. sr se detageze, incepind de ramargini spre centru, pentru ca in decurs de 7-g zile aceasta sr se desprinddcoft-plet. Pe"iegument rdmine o zand albicioasi-rori., *.. dispare dupd operioada variabila de tirnp, {Era a 15sa nici o un,5 pe tegulnent.

Pldgile reprezintf, leziuni traumatice primare care rezeazii intreagafo_qlne a tegu-m_entu1ui. Ele pot fi superficiale ru, profrnJ..

-51

I

^t

Pldgile profunde, la rindul lor, pot fi:- nepenetrante- penerrante (atunci cind pdtrund infi-o cavitate preformatl)- perforante (afunci cind p,trund intr-un viscer.uurturj

----'- transfixiante (cind traverseaz[ un organ sau un segment corporal)In tunc1ie de agentut vulnerant.rr. l;t;;l;;;;;;il;ffi;lil- plagi contuze- plSgiprin anne albe (arme asculire.;

Plaga contazd (zdrobitd)contoddent.

Corpuriie contondentestrivirea tesuturilor.

este produsa iwire-a cu sau de un : m

prezintr, s u!:g_lgiq $r_q-g{gg, 9 i ac| on e aza :i:r

Caracteristi cile pI dgii ciiiitii),,rt t,-.I=T_si!Lngsgl9- intre marsinile olSgii.se constuu prezenla unor bcnzi de t_esut inter_FUI{U 1ii

. irt t: g, . pr.r. r, i, J ..i, i ;; r; ii. ;;Hit* --=- in regiunile acoperiteffiar,-acesta este intcgru ,r; ;;;;;;;t'33{1,t nte-s, .'T. lgga.q.tqgg, .,."sfrJ,,a"ffii j.r,##ii'- princip ata co rnpt i c fr6iffi i i . r";;;;J;;ft;;r": !1t123'!

l'?.Y"!y*:lS,:.t: o,varietate. de ptagi contuzr produsd ,iprrn ac: ffr

***::'i:E*::::1":l':unco1,pr"s,;;,il#;;##il##i..t:1::J*

o:,:!:':i:,: :: !? :*srniter., ,,* ffi jffi ;Jffi ::..;:

li'J"ff x'i. ll:ii 3' # "::i:: -l l.t"?s g..' "ffi i. Tiffi ' ;ffi [ T:.l*i:,;,:1, i ":,:T.

o^:l _ j i,. :1,1i T,

i s t i c a d eo a r...,' 0r., r. .=.nffi. **, :iarcadelor denrare, poate ajuta iu ia.ntii,.ui.u"ffi;J[1:\

t'':'"*^*;:!1,^::::,T,i:' "d^ jr co1. c9ntondent rove;te1gg-193e agoryyi-ui in iare.pt.teu se-ana iimediat deasjupra unul(cre_1q!a iibieif icilp, senunctri. ,

,rd r.rorci, scal), genut?iri,..g. plaga plesnitf, are,*ahtrff" ,"#[plagaconfuz5..clasic6"'si.iilan,,,;ilj.;,,,.';i^^:.^.-.decit nloecrt pBga contuzl "craslci,' gr, ii-ur*iir. ,i*^iii r. r*rr-r.fi,|l:rri._.].de plaga tdiata. Diferentiere, ,. fu.. ,.Jn rr"n,, ci nro^^ -i^^_-,.,gri1, fagtul ca plaga piesnira pr.rini;d e lesur integru intre margini, i ar 1es uiuri; ;#j ";

.,r#::X,T:illlprezm ti :

Pjdgile produse prin arme olbe (arme oscrtlite)Clasificare

plaga.infgpata

I plaga tilatit

52

l

i.?.; plaga inleoat-t[iatd (?njunghiatE)i l),+ plaga despreala

I -:1,,';!!l:r?!Ei.U*"e produs[ prin acfiunea unui c95g inleparor (ac, andrea,cui, dinte de fi.rc[, pila, floreU etc),

. - corpurile inleprtoare prezinti *'ri.disq,_u si rezeazdtegumentur cind

sint impinsersau*a@se gi rdsucite in jurul axutuitoi.PI aga inlepat[ prezinri: .gg[@, Lrqa] si',;JfierrldrlHre (mai

IH:^:::l,::l l*lci .cind corfrI irit,epdior;;. ffi rru ,.gr.rtur corporalalectat are grosime redus[).

Diametrul orificiului de intrare depinde de grosimea agentului vulnerantfolosit. cind inleparea se face cu un ac, pe tegument vom o*"*u un punct deculoare rogieticE sau acoperit .u o .*ria hematici. canalai pragii se afl6 inpaPrr.g!* fesuturilor, iar aspectul seu deprnde a. ,gl*rit*lnerant. canalul

r:::r de un ac, de exempru, apare ca un skiu de culoare rogietica, de lungimeredusa.

Principala complicalie_ a pl[gii inlepate este dffioraeia,: care poate fiimportantl., uneori letali (de exemplu,- ?n inlepa.ea'c-Jiruil-d6;;fontanelei Ia nou-ndscut).

^.,H:,:.rf ,i\lgeste.produsd prin ac$gn-eg unui.cbrp rf,ietor (culir, ciob destlcla, brict, lamd de ras). --":.'-=''="'

corpul tEietor se caracteri zeazil pnntr-o margiiii t4ioasd, mecanismul deac{iune_fiind,ggggnpSrea gi deplasarru p. t.grr6it.- t ;::-:--'

^ r}.gu trati eiie o pldgd .# 6;"mta-iungime mai mare decit

prorunzlrnea.

* F:ll. dedireclia d*_+plirue a 9-{r$st}J_,tdglgr_,se por produce:--plaga,1ryg"r{,,cind g.orp_gl qei[lr aclioneazd verticbl pe iegumenr

:Hgel.,l ,iTb:u, prrn dreclie rarlgenliald fa1[ft geggglent

corpul-te t'ietaare, ac'lionind ;; .i;G1;X*ffi*I*rr*u

chiar

l_"tXlTl?.-, unol

.se*mente corporale (de exemplu,' ffitu..u nasului,pavrtionuiur urechii etc).

"curat", (nu prezintd lesuturi devrtalizate), poate

53

- plaga t[iati este mai profunda la incepuful traiectului, devine din ce Ice mai superficiaif, spre finaiul sdu, iar uneori se continu5 Ia capdtul termi:cu o excorialie numitb.coada" plegii. Aceste caracteristici de profunzime s

identificarea excoriatiei terminale sint importante deoarece pennit stabili::ridirecliaeide tiiere.

llPlaga inlepat-tdiatd (it{unghiatd) este produsi de corpuri care au yi{-ascu{it gi una sau mai_m_ulte margini tiioasg (stilet, culit cu virf gi o marginetdioasa, briceag, purnnal etc). -

|,lagq inlqpaltaiatdprezintdmai multe eletnente: n[g-a a.q lqtrare, ian:-qi pl4gq de iegire.

- Plaga de intrare gi cea de ieqire au,-marginf regqlaIe; netpeg=llonate, iarformi,,lo{epinde dq nurnirul de tdiquri ;te aqngi_fgtoii1e A!1g-eJ'1fiiLqnx;are,un singur-@iq, plaga de intrare gi cca dc iegire aq foryra tri"unghiu-lafa (r.:rcorespunde marginii tdioase); dacd are doui l6igriri au formd de butonierd (c -doui unghiuri asculite); dac6 aflra are 3 sau 4 tiipuri, plaga de intrare gi de :-;iegire au fonni stelat[.

Canalui plAgii se aflE in profunzimea lesuturilor, in ca',,itdii naturaie(plaga penetrant6), poate leza organe cavitare (plaga perforantl) sau travers,organe (plag5 transfi xiant[).

in functic dfl{gsg1anaiului gi lungimea plagii de intrme, sc pot;',-.aprccicri privind.dirnensiunil6' lamei folosite. r:rai exacte atunci cind regi un..aicctati are schelet osos (extrelnitate celalic5, torace. bazin). Astfel, lgpgir:-pla-eii de intrare reprezinti l[1imea lnaximd a Lamei,-iar lungi_mea cqqqlyluireprezinG lun$imea miriima a lamei.

in plus, direclia canalului plAgii in lesuturi este impofiantd pentru cd

poate da indicalii cu privire la directia de lovire.

i1\' t ' Plaga 4".!Wqld este produs[ de un agent vulnerant care prezintd o

margine ascu-tit6 qi greutate rnare (topor, sap6, ghilotinS etc).Mecanisrnul de producere al acestei p15gi este o cgrlpinaiiq intre tdie::

(la suprafala teguglg.nluiui)rgiglriviie (in profunzimea leiutu_nlor). Agadai- ,

p.laga dcs.picatdprezintd atit caiacteristicile pl5gii tdiate (ia luprafala) cit 9i-.-p ligi^i*contuzc (in pro fi.rnzim e)

--"Piagadespicatieste,dece1emaimu1teori.demaregravitatedatorit]

greutblii armelor folosite in producerea sa. Astfel, frecvent se produc fractu-osoase, dechiderea cavit6lilor naturale, leziuni grave ale organelor interne :.deces.

Il.

l,{ill,

I54

Leziunile de apirare s?nt acele leziuni care rezulti ca-urmare a incerclriivictimei de a se proteja impotriva unei agresiuni.. Lezi,,tnile de aplrare pot fi echimoze, e4gsn_a{ii,plEgi, cu aspecte variatein funclie de agentul vulnerant.

Ele pot fi localizate:- in apdrJrea-pasiv[: pe fala dorsalf,-a-miinilor (de exemplu, victima

plaseazd miinile inaintea capului pentru a se proteja) sau pe marginea cubitali a

- ?n apdrarea activd- pe fala palmard a miinilor, ca ufinare a incerc[riivictimei de a prinde anna cu care este atacatd.. Dac[ arma utilizatd este culitul,pe fala palmari a miinilor victimei se yor constata multiple piigi t5iate.

Importanla medico-legald a leziunilor traumatice primare :- Prin aspectul lor ajutd la stabilirea tipului de agent vulnerant foiosit in

producerea 1or. Exist[ situafii in care leziunea reproduce cu fidelitate formaagentului wlnerant (leziune marker) permilind identifi carea acestuia.

- Stabilirea rnecanisrnului de producere a leziunilor. De exemplu,leziu-nile localizate pe pe4ig1grgg11ggpte ale corpului sugereaz[ mecanismul decadditsil Echimozele qi excoffiiie di ta nivelul gitului sugereaz5 producerea lorpnn sugnxnare.

- Estimarea datei producerii traumatismului.

Sindromul copilului bitut (sindromul Silverman - Tardieu)

Descris pentru prima dat[ de radiologul american Caffey in 1946,sindromul copilului bdtut reunegte leziuni traumatice care apar la copii,produse in mod intenlionat de plrinfi.

Existd o serie de elemente care caracterizeazdacest sindrom:- existi o disctepEfiE intre tipu.tr le-zrr;_nilor, localizarea ior qi explicaliile

oferite de pdrinfi cu priviie la modul de producere a traumatismului- existr o fotifzGre intre momentul pro$ucerii fraumatisrnului gi

prezentarea copilului ia *dal.- pe corpul copilului se pot identificatoiietipruiiejde hziuni, de la cele

mai uqoare la cele rnai_severe, aflate in stadii diferite de evolgfie, ceea cedemdn3ireaz6 cd acel copiLeste agresat firic iri'mod:irp.tue

- este posibil ca copilut sa fi fost examinal anteriir de alli medici pentruleziuni asemdndtoare.

-Fe'Corpul victimei se observ[ variate tipuri de leziuni kaumatice, aflatein stadii diferite de evolulie, ceea se sugereazi agresarea repetat[ a copilului.

Se pot constata:

55

"t -

I

- Echirnoze, localizate mai frecvent:* in jurul pd4ii distale a bratelor, determinate de stringerea qr

zgil\ibea copilului* la ni,elul felei, in jurul gurii ca urmare a presiunii cu r_ru

pentru a opri copilul sI plin_ed sau sd strigepe fala vestibularI a buzeror se pot obsen'a infiil ru

hemoragi-ce gi, uneori ruptun ale frenului buzelor- Leziuni cranio-cerebrale. mai ares fracturj cr4giene gi hernato,a

$n[$u1q!e, 19es_te.1trx urmd fiind produse adeiea prir rgiltii;."pifihi*

- ryErtlprg fracturi"r localizate frecr enr Ia oigele lunei si .ourt.. in c.asuspicionarli sindromului copilutui b6rut. un .ffi* ;t"rlgiE;F,,fi.,

=*esen1ial. Acesta poate releva aspecte caracteristice: fracturi multiple dnr

coastelor, fracturi epiftzare ale oaselor lungi, calcificiri periostale. Elegre::uesenlial este depistarea de fracturi osoase rnultiple, in diferite slari: uu,

vildecare.- l*eztUqt ale organelor interne,

meZgnler. ._.

mai frecvent rupturi. {g_gc4t, in!sq!r:: $

- Arsuri,cu lichide fierbin{i, cu ligara aprinsd, fire.electrice.Victimele acestui sindrom sint in gdeial copiii de virstE rnic6 (sub tr. ;

ani), bdielii fiind mai afectati decit fetele. l

Parinlii sint in generai tineri. imaturi ernolional (de exempiu, tatil :fi gelos pe copil pentru c6 acesta capteaz| mare pafie din atentia rru*..mama se poate simti criticard atunci cind copilul plinge). au rnai multi :n5scuti in succesiune rapidi, de multe ori au fost ei inqigi victirne ale abr.-.fizic in copil[rie, iar familia este, de re_uul6 izolatit de rude qi prieteni.

56

i

lI

I

B. TRAUMATISME CRANIO.CEREBRALE

Traumatismele cranio-cerebrale reprezinti a catzd frecventi de deces inpractica medico-legalE.

Exkemitatea cefalici este o parte a corpului cu o vulnerabilitate crescutidin mai multe motive:

- capul este cea mai grea parte a corpului comparativ cu dimensiunilesale

- este situat pe coloana vertebral[, intr-o pozifie de relativ6 instabilitate- creierul este situat in cutia cranian[, o cavitate rigid[, care ii permite

un grad redus de expansiune.

Circumstante de producere :- jrgresiuni;- diferiteEcidente: de trafic, de munc[, sportive, domestice etc;- a-cte suiii&.re.

Clasilicdrii I..l Luind in considera{ie comunicarea structurilor intracraniene cu

exteriorui,__traumatismele cranio-cerebraie pot fi :

- ficiise:1' traumatisme cranio-cerebrale in care este pdstrat[ intesritateascalpului-fl a oaselor craniene, iar strucrurile intracranierfrTi=comuii;a cuextbriorul:-:.:.

- --:. __- ileschisei t*t*t*tipp*g granio:cerebrale in care existf, leziuni'ialescalpului-.$r oq[e-lg1 clalu*ene, iealizind comunicarea strqcturilor intracranienecu exteriorul. ln aceast[ categorie pot fi incluse gi haumatismele cranienesoldate cu fracturi ale bazei craniului care, prin comunicarea cu cavit[fi alefe1ei, casa timpanului, favoizeazd producerea de compiicafii septiceintracraniene.

--i--

'. II. ..Grupul de lucru in managementul traumatismelor craniene alColegiului Regal a1 Chirurgilor din Anglia a propus in 1999 o clasificare ce arelabazd starea pacientului la internare. Din aceast5 perspectivd, se pot identificatrei tipuri d_e_traumatisme cranio-cerebrale:

- miyod- perioada de internare in spital nu depigeqte 48 de ore- nedii- internarea in spital este pentru mai mult de 4g de ore, dar

pacienlii 'riu necesitd asistenli medical[ ?ntr-o secfie ATI sau interventiineurochirurgicale

57

- grave- necesite internarea pacienlilor intr-o secfie ATI sau intene*neurochirurgicale

Deficienla acestei clasific[ri este aceea ci nu ia in considera]ie rezulta:doblinute prin tratarea pacientilor.

Mecanisme de producere a trauntatisnteror cranio-cerebrareL Mecanisnte direcleI. l. Accelet"afia se produce atunci cind capul, aflat in repaus, este lor.i: dl

un obiect in migcare (de ex. rovirea capurui cu un corp contondentj.unnare a acestui mecanism se produc reiiuni cranio-cerebrare in

gravitate variabilr, localizate toate la locul de irnpact (coincidenf6 de sec::leziunilor cranio-cerebrale).

1.2. Deceleratia se produce cind capul, aflat in migcare, lovegte un o.cr*.sau o suprafat[ stalionard (de ex. ciderea de la acelagi nivel cu impact crarurpe un plan dur).

urmare a acestui mecanisrn se produc doui grupe de leziuni:- leziuni la Iocul de irnpact- Ieziuni de contrarot,iturd, rocalizate ra porur opus fald de rocu- ,

i[rpact. Acestea, sint detenninate de deplasarea creierului in interiorul c-:ncraniene, consecutir,i. irnpactului, qi ioviiea sa dc partea cutici cranicne c:$locului de irnpact. De exernpiu. in cadrur unei caaeri ., id;;;;;;leziunile de contralovifurr vor fi localizate la partea anterioara a creier-luiLeziunile de contralcviturf, sint mai severe decit iele de impact direct penr:- [ele sint pri*ele care se prod.uc: i,rediat dup6 impactul cra,iului pe un pr- *,creierul se deplaseazI spre partea opus6, iou"qi. structurile orour. oi i, *,ivel gi apoi, cind mare pafie din energia cinetic5 este absorbi; ;;;;=-1,pozilia iniliala gi se lovegie de locul de impact. Aqadar, i, .uarui *.t"rir,.:t*j:::!tie..in pri,rul momenr se produc teziunite a. .ont.uio;il;;:'r_"illntr-un moment secundar, de cele de irnpact. 'i

[,3,Mecanismmixl(acceleratieuinatddedecelet,ayie)in aceasti situalie, capul stafionar este lovit de un'obiect in migcar-. l{iulterior capul, aflat i, rniqcare, rovegte un obiect sau plan stationar (d. ud

lovirea capului ?n cadrul unei agresiuni, urmatd de c5derla ,irrlr*L * i.dcranian pe un plau dur). - --' -* .--:l

consecinla acestui mecanism este producerea unei cornbinapii de le:uiiprin acceleralie qi leziuni prin deceleratie. ' -- ^--..r

il. llfecanisme indirecte i

Mecanismele indirectc sint caracte rizate de producerea traurnatisr:jdcranio-cerebrale fErd irnpact asupra extremitrtii cefaiice.

1is8i

I

{fi

il

-

11.1. Acceleralia sau deceleralia fdrd impact asuprq capulti se producfrecvent in accidentele de trafic, ra ocupanfii vehiculului, in situatia in .ur*capul sufer6 o rripcare brutali ca urmare a frinErii sau accelerlrii brugte.Consecinla este producerea unor leziuni la nivelul joncliunii cranio-vertebrale.o formi particulari de leziune produsi prin acest mecanism este fractura*-hiplash (,,in lovitur[ de bici"), la nivelul Coloanei cerv.icale inalte, consecinlaunei combinalii de hiperflexie qi hiperextensie brutalI a capului.

IL2. Leziuni cranio-cerebrale prin impact in sltd rrgiun, a corpuluicind irnpactul este la nivelul picioarelor sau ischioanelor, mai ales in

situalia in care oasele membrelor inferioare qi coioana vertebrala r6min integre,energia cinetica a impactului se transmite de-a lungul acestora, in etajeleposterioare ale bazei craniului. Consecinta este infundarea coloanei vertebralecervicale la nivelul gdurii occipitaie, cu producerea unei fre.-hifi cif.uhre injurul acesteia, insolitl, de regul[, de leziuni severe ale maduvCfG;i-r"r. iibulbului rahidian.

in situalia in care impactul este la nivelul mentonului, iar mandibular6,rine indemn6, energia cinetica se poate transmite de-a hingul ramurilormandibulare pina in etajele mijlocii ale bazei craniului, producind fracturiosoase gi leziuni cerebrale la acest nivel.

Ill. Alte necanismeIII. I. Penetrarea rmui corp stt'ditt in caviraka cra,iand

etc) detenlind producerea de tmumatisme cranio-cerebrale cudeosebit de ridicat

III. 2. Contprimarea capului irttre doud planuri dure

(proiectil, cu{itpotenfial septic

IIL 3. Mecanismnl de suflu, produs in cadrul expioziilor, deteminacreqterea marcatd a presiunii intraalveolare pulmonare, ceea ce ya detenlinahiperiensiune -'yerroesa c-erebrald. principaia consecinl6 morfologicd esteapariliade sufu?iqgi. heuroragice difuze, diieminate la nivelul intregului creier.

Leziunile scalpuluiAspectul leziunilor p[4ilor moi epicraniene (scalpului) este, in general,

acelagi ca in alte regiuni ale corpului, depinzind ae ilpui ug.nturri r,.Lr1n-erant gide mecanismul de producere al traurnatismului.

cu toate acestea, existi o serie de aspecte particulare determinate deprezenla prrului capiiar cu rol protector al scalpului qi de existenla planuiuiosos (cutia craniani) imediat sub scalp.

Excoriayiile sint greu vizibile la nivelul scalpului datoriti efectuluiprotector al pdrului capilar. cu toate acestea, mai alis in cazul in care sintconsecinla unei forte care actioneazd peqpendicular pe scalp, excorialiile pot

59

;::::*:. fonna agenfului vulnerant si, implicit, pot ajuta ta identific::ir

Echimozele Si hematoamele

,,,, .,tl:ii#i x;Iff :iJ iT ; l#:* " azd v izuatizare a e ch i m oz e I o r s c a rp ru,

Acumurarea de singe, care caract erizeazd, echimoza. poate ,,rnigra.. aactiunea fo4ei gra'itulion-rt..in rrr. iaryi ut..**.riiriii?ari.e. De exer:_:rrun rmpact in regiunea frontarr poate o.i..mina o-r.r"irri. de singe care. nuacliunea fo4ei gravitationale, ,, ,rag..r. Ia nivelul orbirei.Atunci cind cantitur-Lea de singe acumulati este mare, echimoza :minsotita de formarea ircmato,nuiu o#itumefiere u r.ffiiri. -.-,

-,4u'1an' perceput Ia paipare gi vizual :u

Plaga contuzdLa nivelul scarpuiui, ca umare a qfaaurui osos superficial, praga co:-::rare un aspect ,"Tl::111

le ttasa pliittird. Aceasra i." ,ru.gi,rite resu_,upurind preta 'a

confuzii ., ptugi ,aiura. Diagnosticui?ferential se br.ancvidentierea elementelo. .rru.r.rl"l.. pirgii conl uze :- prezenfa puqrilo:*d-g-1ssu. inlre rnarginire pragii. lesururire n:-mcomplet seclionate: '^Y rrrqrslrlrls Prdgll'

- exisrenla unor leziuni in lesururiie din jurul plagii:_ pdru] ,. ?.,

r*Giu piagil pi.rnire poate i ind.,* sau z& *:i?fiffi

, :'.Tll:lll I'i,'. f ,,ffi ," i,.1,,, d. p ;." l;;."'0,..',; ; i, i;;, .:, ;

o leziune parti cular, ;r;;-r";dp&b, adice inr,rurarea p aryiar.tr*u ro-*olscalpului. r' qurud llllarurarea P ,Istoria contine.consermdri cutrernuratoare dcspre obiceiur *o. oo,

j

rX?iJ.l','#'ffi'ilnnlfgxi;.ii :::,r,:.{,. r",, J p-a 3.. a c c i d : {

inh- un ai'po.riii .ure se invirte ., "u;r'JH'r:)(3xrTj'lif; i;lTili Jcazul in care victima este tir?td., .upJa. gosea).

6

Ist.or"icul grec al antichitdyii, Herodat,icilor ,riti io )-"; ,.^r^^ :.-^.-.: .. tt' povesteste despre oi';:2?:;'J:;;;'l:!:i;:;:,!* j:;/,,,ri;ii"!;:}:f ;':,';,,'ff!j;i,,?iT;:;:f ;,Xf:!::',,1!,,')*'!:::i:!i;,;e;;;i,7*i,ti,'i,'",lil,,if i,'oi!,ii,i,ff ;fr':,i':':,r:,:l:;:i::,,:,:: ji;,;;;;':,,;;i":;"'::'i:;;"1r';;'::;;:;:;i:;!,,;t;:::,;i;,,*;;;;e:;:::';,,,,::':;'':;:,;:l:::;;;,1:;

":f;"::{;':;: ?u::::i,! :,1,y:.::,,,7,i,;;;;;;;;,';' ;;;f:i:'',lxr/f,ii

tr; ;''{ : i #:,:, ::,'":,:: :' ": r y,

1 " i "

1,,,' ; ; ; :; ;',"; :; :: ;,' ; ;: f : :' ;i :yi,:,i^:'::"!::,"',o;;,:";';',,;;,;'";:i:^::;1i"':;::,'un mijloc de rdzbunare. Inreresa",

"rrZ' ir,ri "r:ur:r;; Tiifl"";li,r,:60

f.F*#5ft

$

€

]'i

cumpdrau scalpuri, pldtind preluri substanliale pentru acesteq. $ansele desupywieluire ale victimelor scalpdrii depindeau fu primul rind de suprafala descalp care era fnldturatd. Cu cit aceasta era mai ?ntinsd, cu attt mortalitateaera mai crescutd, generatd in principal de infecyii severe.

numf,ru1

Fracturile cranieneFunclie d, bSql,?g!, fracturiie craniene pot fi:- fracturi ale bol$i'craniului- fracturi ale [azei, raniuluiFunclie ae@$,t se descriu:- fracturi liniar.d- fracturi coryinutive. Fr1rinfundaret oI-infundere- e-I-tryz-lJe - eschilele osoase sint indreptate spre exterior

linq#yp - eschiieili"oilase sint indreptate spre interiorFunclie de tfl$iile inte"resate, pot fi:- fractud incomplete (fisuri)- doar una dintre cele doud tdblii este

afectatb,, de obicei cea extemi- fracturi complgTe- arnbele tiblii sint interesateFuncfie d" *gggllyld9-py9_!.tfiere, fracturile craniglls pot fi:- fracturi direcie-- ldii,zai6 ti l icul imp acrului- fracturi Uldirecle)- fracturi filgaiue- energia cineticr se tianspmite prin intermediul

rahisului sau mandibulei, impactul avind loc in alt6.rgiun. decit capu1.

Mecanismul de pr o duc er e a fracturil or cranieneFracturile directe iau nagtere ca urnare a modific6rii formei craniului cu

dep[qirea lirnitei elasticitllii oaselor, in urma aplic6rii unei forte.Forma fracturii directe depinde de regiunea craniului in care a fost

aplicat6 forla' Dac[ agentul vulnerant determin[ turtirea unei suprafele curbe acraniului, rezultd mai multe linii de fractur6 care pleac[ din punctul de aplicarea forfei. Aceste fracturi se numesc meridionale sau de indoire.

61