ArhimandritVASILIOS BACOIANIS

TAII{E $I A

DESCOPERIRI INEVANGHELIILEDUMINICILOR

Traducere din limba greaci dePr. $erban Tica

EDIruRA DE SUFLETEDITURATABOR

Bucuregti

Cuprins

CuvAnt inainte

Introducere ....,7PARTEA I. CRACruNUL 9I BOBOTEAZA

DuminicadinainteaNagteriiDomnului. .........13Duminica de dupl Nagterea Domnului . .. .ZO

Duminica dinaintea Botezului Domnului .

Duminica de dupi Botezul Domnului .....::.::.::..:......:.. ..:.. .....?-PARTEA A II-A. 1NCEPUTUL TRIODULUI

Duminica vameguluigi afariseului .... .........41.Duminica fiuluirisipitor.... .......4gDuminica infricogitoarei Judecili sau a lisatului sec de carne . . . . . . . .55Duminicaldsatului secdebrAnzi sau a izgonirii dinRai ... ....62

PARTEA A III.A. TRIODUL. POSTUL CEL MAREDuminica intdi din post. Duminica ortodoxiei. Chemarea ucenicilor . . . . ....69Duminica a II-a din post. Duminica sfantului Grigorie palama. vindecareasldbinoguluidinCapernaum. .....76DuminicaaIII-a dinpost, aSfinteiCruci. ........g3Duminica a IV-a din post. Vindecarea demonizatului . . . .90Duminica a V-a dinpost:UrcAnd sprelerusalim ........g2DuminicaaVl-4aFloriilor,aintrdriiinlerusalim .....103

PARTEA A IV-A. PENTICOSTARULDuminica a II-a dupd Paqti, a lui Toma. ...71,1,DuminicaaIII-adupdPagti,amironositelor.... .......112DuminicaalV-adupdPaqti.Vindecareaparaliticului .... ....722Duminica a V-a dupi Pagti, a samarinencei . . .. . .. , ., ,12gDuminica a VI-a dupi Paqti. Vindecarea orbului dinnagtere . . . . . .. .135Duminica aVII-a dupdPagti, aSfinfilorpdrin]i ........141DuminicaCincizecimii..... ......L47DuminicaTuturorsfinlilor ........153

PARTEA A V-A. EVANGHELIA DUPA MATEIDuminica a II-a dupi Rusalii. Chemarea ucenicilor. ....1"61Duminica a III-a dupd Rusalii. Dumnezeiasca pronie gi ochiul viclean . . . . . .1"67

.5

381

CUPRINS

Duminica a IV-a dupi Rusalii, a sutagului. " " "173

DuminicaSfinlilorPlrinli " " " "L79

DuminicaaV-a dupiRusalii.Vindecareademonizalilor ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '186

Duminica a Vl-a dupi Rusalii. Vindecarea paraliticului " " " '193

Duminica a VII-a dupi Rusalii. Vindecarea celor doi orbi ' ' ' ' '199

Duminica a VIII-a dupd Rusalii. inmullirea pAinilor " "206

Duminica a IX-a dup5 Rusalii. Umblarea Pe mare ' ' ' ' '272'

DuminicaaX-a dupiRusalii.Vindecareademonizatului' ' ' ' ' ' " " "218

Duminica a XI-a dupi Rusalii. Parabola robului nemilostiv . . '224

Duminica a XII-a dupi Rusalii, a t6ndrului bogat " " "231"

DuminicaaXIII-adupiRusalii.Parabolalucritorilorviei....2STDuminica a XIV-a dupa Rusalii. Parabola nunlii fiului deimpirat. " '243

Duminica a XV-a dupi Rusalii. Ultima cuvAntarein templu ' ' '249

DuminicaaXVI-a duplRusalii. Pildatalanlilor" '." ' " " " '256

Duminica aXVII-a dupiRusalii, a canaanencei ' " " " '262

PARTEA A VI.A. iNALTAREA SFINTEI CRUCI

Duminica dinaintea inillirii Sfintei Cruci ' ' ' ' ' 269

Duminica dupi in61larea Sfintei Cruci. ' ' '275

PARTEA A VII-A.EVANGHELIILE DE LA LUCA

Duminica intAia. Chemarea ucenicilor ' ' ' '283

Duminicaall-a.Iubireadevrijmag..." """'289Duminica a III-a. invierea fiului viduvei din Nain ; " " " " "296

Duminica a lV-a. Pilda semlnitorului " "303

Duminica a v-a. Parabola bogatutui nemilostiv gi a siraculuiLazlt" " " " '310

Duminica a Vl-a. Vindecarea demonizalilor din Gadara " " "317

Duminica a vII-a. Vindecarea femeii clr scurgere de sange 9i invierea fiicei lui

Iair.. ...... """"323DuminicaaVIII-a. Pildabunuluisamarinean' " ' " " "329

Duminica a lX-a. Pilda bogatului cdruia i-a rodit larina ' " " "336

DuminicaaX-a.FemeiagArbovd " " " "343

Duminica Xl-a: Pilda celor poftili la cini " " " "350

Duminica a XII-a. Vindecarea celor zece leproqi " " " '356

DuminicaaXlll-a,atAn6ruluibogat. ""363DuminicaaXlV-a, a orbului dinlerihon " " ' " '369

DuminicaaXV-a, aluiZaheu " " '375

382

Duminic a dinaint e a B otezului D omnului(Marcu 1",1-8)

a) Md.re[ia lui loan

CAnd Irod a ucis pruncii din Bethleem gi dinimprejurimi (v. Ma-tei 2, L6), pe ,,lista rteagrd" era gi Ioary care rimdsese in cetatea dinmunte (v. Luca '1',39). Mama lui, Elisabeta, auzindvaietele mamelorce-gi pierduserd copiii, in fala pericolului de a-l pierde gi ea pe IoaruI-a luat in brale gi s-au ascuns in pustiu. Astfel, Ioan a rdmas in pus-tiu pAnd la vArsta de 30 de ani.

Trdia in pegteri. singura lui imbrdciminte era confecfionatx dinpiei aspre de cdmil5, care-i chinuiau trupul slab. Niciodatd n-a bdutvin (v. Luca 1,15), niciodati n-a mAncat untdelemn, pAine sau alte-le. MAncarea lui era mierea sdlbatici, acrd la gust, pe care o culegeadin crdpdturile stancilor. MAnca gi l5custe, care se gdseau in pustiu,dar care erau amare. (...) Nu ajungea cd in fiecare zi manca aceeasimAncare (md intreb cine dinke noi ar rezista si mdnance in fieca-re zi aceeagi mancare), dar gi acest pufin pe care-l manca zilnic eragi acru, si amar. Dar el era plin de Duhul sfant din pantecere maiciisale. $f deoarece era plin de Duhul sfant, putea indura aceastd as-cezd. Duhul SfAnt si huzurul nu fac casd bund impreund.

Mulli pdrinli cuviogi au trdit in pustiu, ducand o minunatd viafdasceticd, insd Ioan rrmAne pe piscul virtutilor ascetice. Cine alfuts-a nevoit in pustiu de la vArsta de doi ani? Cine a mAncat in viatalui doar miere sdlbatici gi licuste? De aceea, nimeni altul afard deIoan nu a pufut sd fie inaintemergdtor al lui Hristos, deoarece niciun altul nu a avut calitdlile sale. insugi Hristos zice: Nu s-a ridicat in-tre cei ndsculi din femei unul mai mare deckt loan Botezdtorul (Matei 1L,11). $i de aceea, de cum a implinit vArsta de 30 de ani, Ioan a primitporuncd de la Dumnezeu (v. Luca 3,2) sd lase pustiul ce-i deveni-

27

ARHIMANDRIT VASILIOS BACOIANIS

se case gi sd se agezeintr-un altul, necunoscut lui, lAngi lordan. De

acolo a inceput sd vesteasci, sd strige cu putere lumii despre veni-rea lui Hristos. Acesta este Uzr glas strigd?n pustiu: gdtili calea Dom-

nului (Isaia 40,3). Hristos a cutremurat lumea cu predica Sa, deoa-

rece in paralel cu predica a f[cut gi mii de minuni, vindecAnd orice

boali din popor (v. Matei 4,23), in timp ce Ioan n-a fdcut nici o mi-nune. Mai mult, Hristos a cutreierat toatd Palestina, in timp ce Ioana rdmas locului, in pustiul lordanului. Atunci a iegit la el lerusalimulgi toatd ludeea qi toatd?mprejurimea lordanului (Matei 3, 5).

Poate pe de o parte Ioan sd nu fi fdcut nici o minune, pe de altdparte insl intreaga sa viafd asceticd evidentd era o minune, care-iqoca pe to!i. Cu alte cuvinte, dacd s-ar fi prezentat lumii grdsut im-bujoraf cu haine scumpe, in mijloace de transport moderne, cine

s-ar fi apropiat de el? Cine ar fi ascultat predica lui?Nu-L predica pe Hristos aga cum il predicim noi, cei bine hrdnili

gi lipsili de Duhul SfAnt, ci il predica cu o smerenie deplin5, plin de

cdldurd, cdci gtia pe Cine predicd. Era pe deplin emofionant sd veziun om aproape scheletic, imbrdcatin haine din piele cu pdr aspru de

cdmild, trdind doar cu l5custe si miere, skigAnd lumii: Pregdtili calea

Domnului! (Isaia 40, 3 gi Marcu 1,3). Pocdili-ad, s-a apropiat lmpdrd[ia

cerurilor (Hristos) ! (Matei 3, 2).

Avea o aga mare influenld asupra congtiinlei iudeilor, inc6t iude-ii ar fi preferat ca Ioan sd fie Mesia al 1or, cel care era un aqa mare

ascet gi fiu al arhiereului Zaharia (v. Luca 1., 5-25), decAt sd fie fiultAmplarului Iosil cel care era om mkncdcios gibdutor de oin, prieten al

aamlgilor gi al pdcdtogilor (Matei 11., 19). Qi chiar au incercat si-l pro-clame (v. Ioan 1.,19-26). Firegte cd Ioan a respins ProPunerea lor 9ile-a rdspuns din adAncul inimii sale sincer e: in miilocul aostru Se afld

Acela pe Care aoi nu-L gtili, Cel Care aine dupd mine, Care inainte de mi-

ne a fost gi Cdruin eu nu sunt arednic sd-l dezleg cureaua incdlldmintei(Ioan 1,26-27). Cel mai smerit qi umilitor gest pe care-l ficeau scla-

vii inaintea stipAnilor lor era sd se aplece, pentru a Ie lega curelelesandalelor. Ioan zice cd nu era vrednic ca nici acest lucru smerit sd-l

facd pentru Hristos, ca qi cum ar h zis:,,Hristos meritd si fie Mesia,

nu eu. Si, de vreme ce mi cinstifi atAt de mult, trebuie sd vd spun eu

aceasta, ca sd o luati in serios."

28

TAINE $I DESCOPERtr{I TN EVANGHELIILE DUMINICILOR

Cu toate acestea, mai-marii spirifuali ai lui Israel nu puteau sdin-ghitr faptul cd Iisus din neinsemnatul sat Nazaret, fiuitamplaruluiIosif, era Mesia al lor. Nu puteau din cauza patimilor lor.

lnhebare: Patimile noastre ne permit sd-L avem cdlduzitor alviefii noastre? ln gandurile, in .,r'oirrtul. gi-n faptele noastre?

b) ii cerceteazd pe farisei

Fariseii mandri gi impietrili la inimd apdsau poporul cel sldbit cugreutifi mari, cu porunci exagerate. Leagd sarcini-grele gi cu aneooiede purtat gi le pun pe umerii oamenilor, iar ii nici cu digetut nu ooiesc sdle migte (Matei 29,4), spune Hristos despre ei. in tirip ce smeritul gimilostivul loan fdcea altfel. ir incirca pe celdialt atat cat puteau du-ce umerii sdi: Nu faceli nimic mai mult peste ce ad este rkniuit,le spu_nea vamegilor. Iar soldalilor le spunea: sd nu asuprili pe nimeni, niciylnu .tnllinuili pe nedrept, gi sd fi{i mut[umi[i t toido-ooastrd (Luca 3,13-]4)...(Infelept este sd dai fiecdrui om sfatur care i se potrivegte).

Insd acolo unde trebuia, devenea tdios. Unde altundeva? Cdtrefarisei, cdtre saduchei, cdrturari gi ceilalfi. Tofi acegtia credeau, invirtutea faptului cd erau urmasii lui Avraam, cd sunt deja mantuifi.Insi oricine crede cd este mantuit simte cd nu ur" rr"rroi" de fapte-le pociinfei. $tiu faptele tale, cd nu egti nici rece, nici fierbinte. o, ie-aifi rece sau fierbinte! Astfel, fiindcd egti cdldicel, nici fierbinte, nici rece,am sd te adrs din gura Mea (Apocalipsa g,1s-16). Dacr ar fi fost reci,picdtogi, frigul i-ar fi impins si caute cdldura pocdinfei gi astfel, dinreci, ar fi devenit calzi. Acum insi, pentru cd erau cildicei, de ace-ea vd voi scuipa din gura Mea, zice Domnul - lucru perfect valabilpentru clrturari, farisei si saduchei.

Tos acegtia au mers intr-o zi la Ioan (duqi de var, se pare, de popoq,de mulfimea care se indrepta cdtre Iordan). purtdtorul de duh Ioan,care se frdmanta penku mantuirea loq, a incercat sd-i trezeascd. Darlu era o treabd ugoard, deoarece avea in fa,ta lui cdpeteniile spiritua-le ale poporului, inldnfuite in ganduri pdcitoase. sd vedem deci in cefei acest om numai piele qi ot plin de Duhul sfantincd din pantecelemaicii sale, i-a infruntat pe acegti ,,inamici" , care peste puF; timp ur-mau sd-Lrdstigneasci pe Iisus. Ne va fi cdlduzd sfantui Ioan Gurd deAur in omilia a xl-a la Eaanghelia dupd Matei (p.G. 57:t9z-198).

29

ARHIMANDRIT VASILIOS BACOIANIS

Fiecare cuvAnt pe care-l rostea avea insemnitatea Iui, dar qi tim-pul rostirii lui avea de asemenea, insemndtatea lui: Pui de oipere,

cine o-a ardtat sd fugi{i de mknia ce aa sd fie? Faceli deci roade uredni-

ce de pocdin[d! (Matei 3, 7-8).I-a numit pui de vipere, deoarece vi-perele, la naqtere, igi ucid mama. $i acegtia ii uciseseri pe profeliigi pe invdfitorii 1or. in continuare, ii ameninfd nu cu o PedeaPseobignuitd - rdzboi, moarte -, ci cu mAnia viitoare, cu judecata.l

Dupd aceastd ameninlare, ii cheamd la pocdinfd, deoarece prinpocdin!6 puteau scdpa de pedeapsa viitoare . Face[i deci roaddaredni-

cd de pocdinld, gi sd nu credeti cd puteli zice ?n voi ingiad: Pdrinte, aaem pe

.,4uraam, cdci ad spun cd Dumnezeu poate gi din pietrele acestea sd ridice

fii lui Aaraam (Matei 3, 8-9). Nu ajunge adicd sd tdiali rdul, ci trebuie

s[ facefi qi fapte de poclintd. Daci, de exemplu, nu vi vefi lupta cu

rdul, nu vd va folosi Ia nimic sd spunefl cd suntefi urmaqii lui Avra-

am (v. Ioan 8, 33). Nu le-a spus cd Dumne zev a zidit hi din piatri, ci

cd poate qi acum si-i zideascd, ca sd le dea nddejde cd gi aceqtia pot

deveni fiii lui Avraam. Apoi, dupd nidejde, ii cerceteazX din nou.

latd, securea std la rdddcina pomilor gi tot pomul care nu face roadd bund

se taie gi se aruncdin foc (Matei 3, 10). Adicd aqa cum mergefi acum

pierdefi rudenia voastrd cu Avraam, deoarece, dacd nu vd pocdifi,

veli fi tdiali de la el gi veli fi aruncafi in foc, aga flrm este aruncat

lemnul nefolositor. Deja toporul este la rdddcind, nu la ramuri, e ga-

ta de acflune. Nu a inceput incd si taie, aqa incAt mai avefi timp sd

vi pocaifi. $i ca ei sd nu-i spuni: ,,Ne ingrozeqti! Ne pui cuf,tul la

gdtl" ,le-a ardtat qi felul in care pot aduce roade. Eu unul vdbotez cu

apd, spre pocdin{d. Dar Cel Ce aine dupdmine e maiputernic decfrt mine.

Lui nu sunt vrednic sd-l duc incdlldmintea; Acesta ad ua boteza cu Duh

sffrnt gi cu foc (Matei 3, 11). Le-a vorbit despre Hristos atunci cand

i-a lovit in impietrirea 1or, cAnd i-a ameninlat cd vor fi tdiali din 16-

ddcind qi vor fi aruncali in foc. Apoi Ie-a insuflat dorinla de a scdpa

de viitoarea mAnie gi de pedeaps5.

1 MAnia este aici sinonimi cu tristelea, cu durere4 cu pedeapsa. Va fi in lard mare

strhmtorare gi mknieimpotriua acestui popor, zice Domnul despre zilele ."19 q9 pe urmd(Luea 21, 23). Vala mea este plind de mknie, plind de chin, spunea Iov (Iov 14, 1)- ,,Pentruia si fim iziavilinoi de toi necazul, mAnia primejdia $i nevoia", spunem de fiecaredatfl in bisericd. ,,Ce mAnie ne-a lovit?", se intrebau mai demult pdrinlii nogtri cAnd

treceau prin zile grele.

30