Piramida

Din cele 4 ramuri ale pomului adus din pepiniera se aleg trei asezate simetric pe un

trunchi si una in prelungirea axului, celelalte suprimandu-se la inel. Scurtarea ramurilor

din etajul I se face la o treime sau la jumatatea lungimii lor, iar a axului cu 25-30 cm mai

sus fata de planul format de cele trei ramuri.

Taierea se executa la fiecare ramura imediat deasupra unui mugur sanatos care

priveste afara, planul taierii fiind oblic si opus mugurelui.

In anul II se aleg prelungirile ramurilor din etajul I si ale axului, iar concurentele lor se

elimina la inel. Prelungirile se scurteaza la o treime sau jumatate din cresterea anuala, iar

axul cu 20-30 cm mai sus. Ramurile scurte in etajul I nu se elimina, cele mai lungi se

arcuiesc, in vederea transformarii lor in ramuri roditoare sau se scot la inel, daca sunt

prea dese.

Vasul obisnuit

Aceasta forma de coroana are trei ramuri principale, formate din muguri succesivi,

conduse sub unghiuri de 45-50 grade fata de linia verticala si ramificate de 2-3 ori prin

bifurcare.

Trunchiul are o inaltime de 30-50 cm. Prima bifurcare se realizeaza la 50-60 cm.

Cordonul vertical

Aceasta forma de coroana este recomandata pentru livezile superintensive de mar si par

pentru ca se formeaza si se intretine usor, fiind cea mai simpla forma palisata. Coroana se

formeaza prin scurtarea pomului adus din pepiniera la 60-80 cm, in anii urmatori lasandu-

se prelungiri de 30-40 cm, pana la inaltimea de 2,0-2,5 m.

In zona de la baza, pe 20-25 cm se indeparteaza toate ramurile laterale. Reducerea

inaltimii, ca si grabirea in mentinerea echilibrului crestere fructificare, se face prin

taiere in repaus vegetativ sau in perioada de vegetatie, la 10-12 muguri.

FORME MODERNE DE COROANA

Palmeta etajata cu brate oblice

Prezinta un ax central in pozitie verticala pe care se afla 3-4 etaje a cate doua sarpante

opuse si orientate oblic pe directia randului.

Primul etaj este inserat la 50-70 cm de la nivelul solului. Distantele dintre etaje variaza de

la 60 cm pana la 120 cm in functie de vigoarea soiului si portaltoiului, tipul de

fructificare etc.

Sarpantele aceluiasi etaj pot fi formate din muguri succesivi sau distantati cu 8-12 cm. In

al doilea caz, axul palmetei si sarpantele se dezvolta mai bine. Sarpantele formeaza cu

axul palmetei unghiuri de 45-55 de grade.

Fiecare sarpanta din etajul I are doua subsarpante, care se conduc orizontal, palisandu-se

de prima sarma a spalierului, pentru a ocupa spatiul liber dintre sarpantele inferioare ale

pomilor vecini. Pe sarpantele dintre etajele II-IV nu se lasa subsarpante ci numai ramuri

de semischelet si de rod pentru a rezulta un grad fructifer cat mai aplatizat si usor de

intretinut.

Drapel Marchand

Pomii se planteaza oblic la un unghi de 45 de grade fata de orizontala, pe partea

superioara a axului principal sunt inserate 5-6 sarpante, sub un unghi de 90 de garde (fata

de ax) si distantate la 50-70 cm una de alta.

Pe partea inferioara a axului se mai gasesc 1-2 sarpante de dimensiuni reduse, divizate

orizontal pe directia randului, care au rolul de a completa spatiul liber care ramane sub

ax. Pe sarpante nu se gasesc subsarpante ci numai ramuri de semischelet si de rod.

Sea Brook

Este o palmeta cu axul principal oblic sub un unghi de 30 de grade fata de verticala,

inclinate pe directia randului. Randurile trebuie sa fie orientate pe directia N-S iar pomii

sa fie la 50-60 cm. Dintre lastarii laterali se aleg doi opusi si pe directia randurilor care

vor forma etaje distantate la 40-50 cm.

Acestia se paliseaza orizontal pe sarma si nu se scurteaza. Lastarii puternici situati la

varful pomului ca si cei situati intre etaje pe axul pomului se suprima, lasandu-se numai

cei de vigoare mica si medie.

In anii urmatori se continua cu dirijarea prelungirii axului in pozitie oblica si formarea de

noi etaje de ramuri orizontale care se leaga pe sarmele corespunzatoare.Lastarii prea desi

se raresc. Ramurile care au rodit odata sau de doua ori se scurteaza taindu-se deasupra a

doua, trei ramurele de rod mai tinere situate cat mai aproape de sursa de hrana.

Bouche - Thomas

Pomii se planteaza sub forma de verigi, inclinati pe rand la 60 de grade fata de verticala,

randurile de pomi avand directia N-S. Pomii care poarta numar impar, se planteaza cu

varful spre sud iar pomii cu numar par se planteaza inclinati spre nord, astfel incat dupa

plantare apar inclestati doi cate doi. La plantare se recomanda 3 x 2 metri. Pomii se lasa

sa creasca libei. Pentru a se evita bifurcatiile la varf se degajeaza lastarul terminal prin

plivirea a 3-4 lastari subterminali. Catre sfarsitul verii, daca lastarii cresc vigurosi, se

inclinala 60 de grade fata de verticala, formand un unghi de cca 120 de grade cu varga. In

anii urmatori se aleg noi lastari, care se dirijeaza cu axul pomului.

Gard fara forma

Pomii prezinta un ax central pe care se afla 6-7 sarpante dispuse neregulat sau in etaje pe

directia randului in functie de spatiul disponibil, sub un unghi de 60 de grade fata de

verticala. Sarpantele inferioare prezinta si subsarpante.

Palmeta cu brate orizontale

Pomul se scurteaza la 60 cm iar in mai-iunie se aleg trei lastari din care 2 pentru bratele

palmetei orientati in sens opus, pe directia randului, iar cel de al treilea pentru prelungirea

axului.

Axul palmetei se scurteaza la 2,5 metri iar bratele pomilor vecini in momentul cand se

ajung, se scurteaza in punctul de intalnire. Anual se raresc ramurile care au crescut indesit

pentru a se pastra o coroana echilibrata.

Cordon Ferraguti

Pomul prezinta un ax central de forma conica pe care se gasesc inserate ramuri de schelet

permanente.

Dupa plantare pomii se scurteaza la 60-80 cm, iar cei cu ramuri anticipate la 80-100 cm.

Primavara urmatoare se elimina din ax lungimea ce depaseste 80-85 cm. Daca pomii au

prea multe ramuri roditoare, acestea se raresc. In luna iunie se inclina cu ajutorul

agrafelor, sau se ciupesc lastarii ce tind sa creasca prea viguros si sub unghi mic, pentru a

se obtine o coroana cat mai echilibrata. Aceasta forma de coroana este recomandata

pentru livezile superintensive de mar si par. Sistemul de intretinere este necesar numai

pentru portaltoii slab ancorati in sol.

Palmeta de arcuire

Aceasta se obtine prin dirijarea pomilor pe spalieri cu 4-5 sarme distantate la cca. 50 cm.

Se caracterizeaza printr-un ax central pe care sunt inserate 4-5 perechi de brate care se

dirijeaza pe sarme in directia randurilor sub forma unor arcade cu deschidere mare. Pe

sarpantele arcuite larg, se formeaza direct ramuri de rod sau ramuri de semischelet.

Randurile au aspectul unor garduri fructifere cu latimea de 80-130 cm latime, in functie

de particularitatile speciei si soiului si intra pe rod foarte timpuriu.

Palmeta de arcuire are tendinta permanenta de aparitie a lastarilor vigurosi pe partea

superioara a curburii si pierd in scurt timp vegetatia pe portiunea descendenta a

sarpantelor arcuite, in special a celor de la baza pomilor. Acest sistem este din ce in ce

mai putin folosit in culturile intensive.

Palmeta Ruzyna

Acest sistem de cultura are nevoie pentru dirijare de spalieri cu mai multe sarme. Dupa

plantare pomii se scurteaza la inaltimea de 60 cm.

Se aleg trei lastari, unul pentru prelungirea axului si doi pentru formarea primelor brate.

Ceilalti lastari se arcuiesc sau se ciupesc pentru a le opri cresterea. Lastarii rezervati

pentru formarea bratelor se conduc putin inclinat. Lastarul central trebuie tinut pe loc prin

scurtari puternice, timp de 2-3 ani, pana cand cele doua brate au crescut intratat incat se

pot uni cu bratele pomului vecin de pe acelasi rand.

Palmeta Ruzyna nu are un ax central vertical. Pe parcursul anilor trebuie facuta o serie de

rariri ale ramurilor de pe sarpante pentru a favoriza o buna luminare a gardului fructifer.

Dupa ce pomii au inceput sa rodeasca si ramurile laterale s-au garnisit cu formatiuni de

rod, se fac scurtari mai puternice.

Coroana Lepage

Se caracterizeaza printr-un numar mare de pomi la hectar, care fiind plantati destul de

des, se unesc unul cu altul si formeaza un gard fructifer continuu, cu latimea de 1-1,2 m.

Trunchiul si ramurile principale ale fiecarui pom sunt arcuite si legate de cele ale pomului

vecin, formand un fel de arcade puternic garnisite cu ramuri de rod si cu ramuri de

semischelet, nu necesita sistem de sustinere.

Pomii se planteaza in pozitie oblica sub un unghi de 30-45 de grade de verticala. Se

recomanda ca pomii sa fie astfel plantati incat cepul sa fie orientat spre sol.

Trunchiul si axul fiecarui pom este curbat cu atentie si legat de trunchiul pomului vecin la

inaltimea de cca. 50 cm de sol. Operatia curbarii trebuie facuta treptat in cursul anului.

Dupa arcuirea trunchiului, pe fata superioara a curburii se lasa un vlastar viguros care

creste vertical, iar ceilalti se inclina la orizontala in luna iunie-iulie. Lastarul retezat, care

nu a fost arcuit este lasat sa creasca liber in pozitie cat mai verticala pana la atingerea

lungimii de 1,5-2 metri. La aceasta lungime urmeaza sa fie curbat la fel ca trunchiul, insa

in sens invers.

Lucrarile se continua pana se obtin 3-4 etaje.