Tabelul periodic al elementelorTabelul periodic al elementelor, numit și "tabelul periodic al lui Mendeleev", cuprinde într-o formă tabulară toate elementele chimice, aranjate în funcție de proprietățile lor fizice și chimice.

Grupă →1

I A

2II A

3III B

4IV B

5V B

6VI B

7VII B

8VIII

B

9VIII

B

10VIII

B

11I B

12II B

13III A

14IV A

15V A

16VI A

17VII A

18VIII

A

Perioadă

11H

2He

23Li

4Be

5B

6C

7N

8O

9F

10Ne

311Na

12Mg

13Al

14Si

15P

16S

17Cl

18Ar

419K

20Ca

21Sc

22Ti

23V

24Cr

25Mn

26Fe

27Co

28Ni

29Cu

30Zn

31Ga

32Ge

33As

34Se

35Br

36Kr

537Rb

38Sr

39Y

40Zr

41Nb

42Mo

43Tc

44Ru

45Rh

46Pd

47Ag

48Cd

49In

50Sn

51Sb

52Te

53I

54Xe

655Cs

56Ba

* 72Hf

73Ta

74W

75Re

76Os

77Ir

78Pt

79Au

80Hg

81Tl

82Pb

83Bi

84Po

85At

86Rn

787Fr

88Ra

** 104Rf

105Db

106Sg

107Bh

108Hs

109Mt

110Ds

111Rg

112Cn

113Uut

114Uuq

115Uup

116Uuh

117Uus

118Uuo

* Lantanide57La

58Ce

59Pr

60Nd

61Pm

62Sm

63Eu

64Gd

65Tb

66Dy

67Ho

68Er

69Tm

70Yb

71Lu

** Actinide89Ac

90Th

91Pa

92U

93Np

94Pu

95Am

96Cm

97Bk

98Cf

99Es

100Fm

101Md

102No

103Lr

Serii chimice ale tabelului periodic

Metale alcaline2 Metale alcalino-pământoase2 Lantanide1,2 Actinide1,2 Metale de tranziţie2

Metale de post-tranziţie

Metaloizi Nemetale Halogeni3 Gaze nobile3

1Actinidele şi lantanidele se numesc împreună "pamânturi rare."

2Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziţie şi de post-tranziţie, actinidele şi lantanidele se numesc împreună "metale."

3Halogenii şi gazele nobile sînt şi ele nemetale.

Starea de agregare la condiţiile normale de temperatură şi presiune

cele cu numărul atomic scris în roşu sunt gaze; cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide; cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.

Răspândirea elementelor în natură

cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul; cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente şi nu au izotopi mai vechi

decât Pamântul; cele cu chenar punctat sunt obţinute artificial (elemente sintetice); cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.

Cuprins

1 Periodicitatea tabelului periodic 2 Grupele și perioadele

o 2.1 Grupele o 2.2 Perioadele o 2.3 Halogenii

3 Tabelul periodic extins 4 Vezi și 5 Legături externe

Periodicitatea tabelului periodic

Cea mai mare valoare a tabelului periodic este abilitatea de a preciza proprietățile chimice ale elementelor, bazându-ne pe poziția lor din tabel.

Grupele și perioadele

Grupele

Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai comună cale de a clasifica elementele. În unele grupe, elementele au unele proprietăți similare sau chiar identice - acestor grupe le sunt date nume care se folosesc destul de des, ex. metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metale tranziționale etc.

Perioadele

O perioadă este un rând orizontal din tabelul periodic. Deși grupele sunt cel mai comun mod de a grupa elementele, există regiuni ale sistemului periodic unde similaritățile orizontale sunt mai semnificante decât cele verticale. De ex. metalele tranziționale, și în special lantanidele și actinidele. Numărul perioadei arată și numărul straturilor ocupate cu electroni.

Halogenii

În grupa a 17-a, cunoscută drept grupa de halogeni, elementelor nu le lipsește decât un electron pentru a avea toate straturile ocupate. Din acestă cauză, în reacțiile chimice ele tind să împrumute un electron (tendința de a împrumuta electroni se numește eletronegativitate). Această proprietate este cea mai evidentă la Flor (cel mai electronegativ element din tot tabelul). Ca rezultat, halogenii formeaza acizi cu hidrogenul, de ex. acidul florhidric, acidul clorhidric, acidul bromhidric, acidul iodhidric, toate în forma HX. Aciditatea lor crește cu numărul perioadei.

Știind grupa și perioada unui element, îi putem stabili configurația electronică și numărul atomic. De exemplu să luăm elemetul situat în perioada a 3-a, grupa VII A (a 17-a). Știm că elementul are 3 straturi ocupate cu electroni și că pe ultimul strat are 7 electroni, deci configuratia va fi: K:2e- L:8e- M:7e-. Având configurația electronică , putem afla numărul atomic adunând toți electronii, deci numărul atomic va fi 17. Având numărul atomic putem afla numele elementului, în acest exemplu: Clor. Din configurația electronică putem afla ce ioni formează elementul. Acceptând un electron, elementul formeaza 1 ion negativ, deci este un halogen. Pe baza ionului format îi putem stabili valența (1) și electrovalența(-1).

Elementele din grupa VIII A, cea de-a 18-a, mai sunt numite și "gaze inerte".