Tabelul de concordanţă a proiectului de Hotărîre de Guvern ... de armonizare a legislatiei/Baza...

Tabelul de concordanţă a proiectului de Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare

privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile

1. Titlul actului comunitar, subiectul şi scopul reglementat de către actul dat I. Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea,

controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Subiectul – defineşte măsurile comunitare pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă Scopul – asigurarea eficacităţii măsurilor întreprinse întru prevenirea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Regulation (EC) No 999/2001 of the European Parliament and of the Council of 22 May 2001 laying down rules for the prevention, control and eradication of certain transmissible spongiform encephalopathies

The subject – this Directive defines the minimum Community measures for the prevention, control and eradication of certain transmissible spongiform encephalopathies The goal – assurance efficiency of measures for the prevention of certain transmissible spongiform encephalopathies II. REGULAMENTUL (CE) NR. 357/2008 AL COMISIEI din 22 aprilie 2008 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă

Subiectul – se înlocuieşte punctul 1 litera (a) punctul (ii) din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001

Scopul – asigurarea eficacităţii măsurilor întreprinse întru prevenirea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă Regulation (EC) No 357/2008 of the Commission of 22 April 2008 of modification annex V of Regulation (EC) No 999/2001 of the European Parliament and of the Council of 22 May 2001 laying down rules for the prevention, control and eradication of certain transmissible spongiform encephalopathies

The subject – replace point 1 lit. (a ) point (ii) from annex V of Regulation (EC) No 999/2001 The goal – assurance efficiency of measures for the prevention of certain transmissible spongiform encephalopathies

2. Titlul actului normativ naţional, subiectul şi scopul reglementat de către actul dat

Hotărîrea de Guvern „Cu privire la aprobarea Normei sanitar-veterinare privind stabilirea regulilor de controlul şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile”

Subiectul – stabileşte regulile de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile

Scopul – asigurarea eficacităţii măsurilor întreprinse întru prevenirea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă Government Decision “For approval of Sanitary veterinary norm laying down rules of control and supervision of certain transmissible spongiform encephalopathies ”

The subject – established of rules of control and supervision of some transmissible spongiform encephalopathies The goal – assurance efficiency of measures for the prevention of certain transmissible spongiform encephalopathies

3. Gradul de compatibilitate

Parţial compatibil 4. Prevederile şi cerinţele reglementărilor comunitare (articolul, paragraful, punctul)

5. Prevederile actului normativ naţional (capitolul, articolul, paragraful, punctul etc.)

6. Compatibilitateaîntre proiect şi Reglementarea Comunitară (complet compatibparţial compatinu este compatibil, vid legislativ naţional).

7. Motivele ce explică că proiectul este parţial compatibil sau incompatibil

8. Instituţia responsabilă

9. Termenlimită pînă curmează

a se asiguracompatibilitat

completă aactului naţion

1. Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile (EST) la animale (în continuare – Normă sanitar-veterinară) este elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Legii nr.

vid legislativ naţional

specific legislaţiei în vigoare

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Direcţia Medicină Veterinară

1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei şi Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare. 2. Prezenta Normă sanitară veterinară este armonizată cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (Official Journal L 147 , 31/05/2001 P. 0001 – 0040) şi Regulamentul nr. 357/2008 al Comisiei din 22 aprilie 2008 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (OJ L 111, 23.4.2008).

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1

Domeniul de aplicare (1) Prezentul regulament stabileşte reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) la animale. El se

3. Prezenta Normă sanitar-veterinară nu se aplică:

produselor cosmetice sau medicinale, dispozitivelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare care provin din acestea; produselor care nu sînt destinate folosirii ca alimente, furaje,

parţial compatibil

Prevederile care nu sînt transpuse sînt adresate statelor-membre ale UE sau sînt specificate în alte acte normative naţionale.

aplică producţiei şi introducerii pe piaţă a animalelor vii şi a produselor de origine animală şi, în anumite cazuri specifice, şi exportului acestora.

(2) Prezentul regulament nu se aplică: (a) produselor cosmetice, medicamentelor sau aparatelor medicale, materiilor prime sau produselor intermediare; (b) produselor care nu sunt destinate utilizării în alimentația umană, în hrana animalelor sau în îngrăşăminte, sau în materia primă ori produsele intermediare; (c) produselor de origine animală destinate expunerii, educației, cercetării ştiinţifice, studiilor sau analizelor speciale, cu condiţia ca aceste produse să nu fie în cele din urmă consumate sau utilizate de oameni sau de animale altele decât cele folosite pentru proiectele de cercetare respective; (d) animalelor vii folosite pentru cercetare sau destinate cercetării.

Articolul 2 Separarea animalelor vii şi a produselor de origine animală Pentru a evita contaminarea sau substituirea animalelor vii sau a produselor de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (1) cu produsele de origine animală prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b) şi (c) sau cu animalele vii prevăzute în articolul 1 alineatul (2) litera (d), acestea se păstrează separat în

fertilizatori, precum şi materiilor prime sau produselor intermediare ale acestora; produselor de origine animală destinate expoziţiilor, scopurilor didactice, cercetării ştiinţifice, studiilor specifice sau analizelor, cu condiţia ca aceste produse să nu fie în final consumate de către oameni sau de către animale ori folosite în alte scopuri decît cele pentru respectivele proiecte de cercetare; animalelor vii utilizate pentru cercetare sau destinate cercetarii.

permanenţă, cu excepţia cazului în care respectivele animale vii sau produse de origine animală sunt produse cel puţin în aceleaşi condiţii de protecţie a sănătăţii din punct de vedere al formelor de EST. Normele de punere în aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 3 Definiţii

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiţii: (a) forme de EST: toate formele de encefalopatie spongiformă transmisibilă, cu excepția formelor care apar la om; (b) introducere pe piaţă: orice operaţiune al cărei scop este de a furniza animale vii sau produse de origine animală prevăzute în prezentul regulament unui terț din cadrul Comunităţii, sau orice altă formă de furnizare contra cost sau gratuită către un terț sau de depozitare în vederea furnizării către un terţ; (c) produse de origine animală: orice produs care provine de la un animal care este reglementat de dispoziţiile Directivei 89/662/CEE [5] sau ale Directivei 90/425/CEE [6] sau care conţine un astfel de produs; (d) materii prime: materii prime sau orice alt produs de origine animală din care sau cu ajutorul căruia sunt fabricate produsele

4. În sensul prezentei Norme sanitare veterinare, prin următorii termeni se întelege:

encefalopatii spongiforme transmisibile - toate encefalopatiile spongiforme transmisibile (encefalopatia spongiformă bovină, scrapia), cu excepţia celor care apar la om;

comercializare - orice operaţiune al cărei scop este vînzarea de animale vii sau de produse de origine animala sau orice altă formă de livrare contra cost ori gratuit sau depozitarea acestora în vederea livrării ulterioare;

produse de origine animală - cărnurile, produsele de origine animală, destinate consumului uman, alimentaţiei animalelor, uzului farmaceutic, agricol sau industrial;

materii prime - produsele de bază sau orice alt produs de origine animală din care ori cu ajutorul căruia

complet compatibil

Transpune prevederile referitoare la noţiunile de bază utilizate în textul Directivei.

prevăzute în articolul 1 alineatul (2) literele (a) și (b); (e) autoritate competentă: autoritatea centrală a unui stat membru care deţine competenţa de a asigura respectarea cerinţelor prezentului regulament sau orice autoritate căreia autoritatea centrală i-a delegat această competenţă, în special pentru controlul furajelor; include, acolo unde este cazul, autoritatea corespondentă dintr-o ţară terţă; (f) categorie: una dintre categoriile de clasificare prevăzute în anexa II capitolul C; (g) materiale cu riscuri specificate: ţesuturile prevăzute în anexa V; dacă nu se indică altceva, acestea nu includ şi produsele care conțin aceste ţesuturi sau sunt provenite de la acestea; (h) animal suspectat de a fi infectat cu o EST: animale vii, sacrificate sau moarte care prezintă sau au prezentat tulburări neurologice sau de comportament sau o deteriorare progresivă a stării generale asociată cu o degradare a sistemului nervos central şi pentru care informaţiile adunate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante-mortem sau post-mortem nu permit stabilirea unui diagnostic alternativ. Encefalopatiile spongiforme bovine (ESB) sunt suspectate la bovinele care au prezentat un rezultat

sînt obţinute produsele la care se face referire în pct. 3 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

autoritate sanitar-veterinară competentă – Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi pentru siguranţa produselor de origine animală;

material cu risc specific - ţesuturile specificate în anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

animale suspectate de a fi infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă - animalele vii, tăiate sau moarte, care prezintă ori au prezentat tulburări neurologice sau comportamentale ori o deteriorare progresivă a stării generale ca urmare a afectării sistemului nervos central şi pentru care informaţiile colectate pe baza examinării clinice, a răspunsului la tratament, a examinării post-mortem sau a analizelor de laborator ante- ori post-mortem nu permit stabilirea unui alt diagnostic;

exploataţie - orice loc în care sînt adăpostite, îngrijite, crescute, manipulate sau prezentate publicului animalele la care se face referire în prezenta Normă sanitar-veterinară;

pozitiv la analiza rapidă pentru ESB; (i) exploataţie: orice loc în care animalele prevăzute în prezentul regulament sunt ținute, păstrate, crescute, manipulate sau arătate publicului; (j) prelevare de probe: prelevarea de probe care să asigure o reprezentare corectă din punct de vedere statistic de la animale sau din mediul acestora, sau din produse de origine animală, în scopul stabilirii unui diagnostic de boală, a relaţiilor familiale, pentru supravegherea sănătății sau pentru monitorizarea absenţei agenţilor microbiologici sau a unor materiale din produse de origine animală; (k) îngrăşăminte: orice substanţă care conţine produse de origine animală utilizată pe pământ pentru a intensifica creșterea vegetaţiei; pot include şi reziduuri digestive de la producţia de bio-gaz sau de la tratarea cu compost; (l) analize rapide: metodele de analiză prevăzute în anexa X capitolul C punctul 4 şi ale căror rezultate sunt cunoscute în cel mult 24 de ore; (m) test alternativ: testele prevăzute în articolul 8 alineatul (2) care sunt folosite ca alternativă la retragerea materialelor cu riscuri specificate. (2) Se aplică şi definiţiile specifice prevăzute în anexa I. (3) În situația în care termenii prezentului regulament nu sunt definiţi nici în alineatul

prelevare de probe - recoltarea de probe, ce asigură o reprezentare statistică corectă, de la animale sau din mediul lor de viaţă ori din produsele de origine animală, în scopul stabilirii diagnosticului, genealogiei, al supravegherii sănătăţii sau pentru monitorizarea absenţei agenţilor microbiologici sau a altor materii în produsele de origine animală;

fertilizatori - orice substanţă ce conţine componente de origine animală şi se încorporează în sol pentru stimularea creşterii vegetaţiei sau care poate conţine reziduuri de digestie de la obţinerea ori de la compostarea biogazului;

teste rapide - metodele de analiză la care se face referire în Capitolul III pct. 4 din anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară şi ale căror rezultate sînt cunoscute în 24 de ore;

test alternativ - testele la care se face referire la pct. 5 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară şi care sînt folosite ca o alternativă pentru eliminarea materialelor cu risc specific.

Se aplică, de asemenea, definiţiile specifice stabilite în anexa nr. 1 la prezenta Normă sanitar-

(1), nici în anexa I, se aplică definiţiile relevante din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 [7] și definițiile din directivele 64/432/CEE [8], 89/662/CEE, 90/425/CEE și 91/68/CEE [9] sau în conformitate cu acestea, în măsura în care se face trimitere la ele în acest text.

veterinară.

Articolul 4 Măsuri de salvgardare

(1) În ceea ce priveşte punerea în aplicare a măsurilor de salvgardare, se aplică principiile şi dispoziţiile prevăzute în articolul 9 din Directiva 89/662/CEE, articolul 10 din Directiva 90/425/CEE, articolul 18 din Directiva 91/496/CEE [10] și articolul 22 din Directiva 97/78/CE [11]. (2) Măsurile de salvgardare se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi se notifică în acelaşi timp la Parlamentul European, cu precizarea motivelor.

CAPITOLUL II DETERMINAREA STATUTULUI

PRIVIND ESB Articolul 5 Clasificare

(1) Statutul privind ESB al unui stat membru, al unei ţări membre sau al unei regiuni (denumite în continuare "ţări sau regiuni") poate fi determinat numai pe baza criteriilor prevăzute în anexa II capitolul A şi a rezultatului unei analize de risc, pe baza tuturor factorilor potenţiali ai

5. Direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi siguranţa produselor de origine animală (în continuare – direcţiile raionale/municipale) trebuie să asigure respectarea principiilor şi prevederilor legislaţiei în vigoare cu referire la organizarea, funcţionarea şi finanţarea controalelor veterinare de frontieră. 6. Statutul referitor la encefalopatia spongiformă bovină se stabileşte numai pe baza criteriilor prevăzute în Capitolul I din anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară şi a rezultatului analizei de risc pe baza tuturor factorilor potenţiali de apariţie a encefalopatiei spongiforme bovine, aşa cum sînt definiţi în Capitolul II din anexa nr. 2 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Direcţiile raionale/municipale vor informa Agenţia Sanitar-veterinară şi Siguranţa Produselor de Origine Animală (în continuare – Agenţia) despre schimbări care se pot produce în statusul cu privire la encefalopatia

parţial compatibil

Prevederile care nu sînt transpuse sînt adresate statelor-membre ale UE.

apariţiei encefalopatiei spongiforme bovine, conform anexei II capitolul B, precum și a evoluţiei în timp a acestora. Statele membre şi ţările terţe care doresc să fie reţinute pe lista ţărilor terţe aprobate pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse reglementate de prezentul regulament prezintă Comisiei o cerere de stabilire a statutului privind ESB, însoţită de toate informațiile relevante privind criteriile prevăzute în anexa II capitolul A şi factorii potențiali de risc prevăzuţi în anexa II capitolul B, precum şi evoluţia în timp a acestora. (2) Se adoptă o decizie privind fiecare cerere în parte, încadrându-se astfel statul membru sau ţara terţă ori regiunea din statul membru sau ţara terţă care a depus cererea într-una din categoriile definite în anexa II capitolul C, ținând seama de criteriile şi factorii potenţiali de risc prevăzuţi în alineatul (1), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). Această decizie se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea cererii şi a informaţiilor relevante prevăzute în alineatul (1) al doilea paragraf. În cazul în care Comisia hotărăşte că documentele de fundamentare nu includ informaţiile prevăzute în anexa II capitolele A şi B, aceasta solicită prezentarea unor informaţii suplimentare într-o perioadă care urmează

spongiformă bovină, şi în special, despre rezultatele programelor de monitorizare prevăzute la pct. 7 din prezenta Normă sanitar-veterinară.

să fie specificată. Decizia finală se adoptă în termen de şase luni de la prezentarea tuturor informaţiilor. După ce Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) a stabilit procedura de clasificare a ţărilor pe categorii şi dacă a încadrat ţara solicitantă în una din aceste categorii, se poate hotărî, dacă este cazul, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), o reevaluare a categorizării comunitare a ţării respective, conform primului paragraf din prezentul alineat. (3) În cazul în care Comisia hotărăşte că informaţiile prezentate de un stat membru sau o ţară terţă conform anexei II capitolele A și B sunt insuficiente şi neclare, aceasta poate, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), să determine statutul privind ESB al statului membru sau al ţării terţe respective pe baza unei analize de risc complete. Analiza de risc trebuie să cuprindă o analiză statistică concludentă a situaţiei epidemiologice cu privire la formele de EST din statul membru sau țara terţă solicitantă, pe baza utilizării, în cadrul unei proceduri de screening, a analizelor rapide. Comisia ţine seama de criteriile de clasificare folosite de OIE. Analizele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura

prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi introduse pe o listă stabilită în anexa X capitolul C punctul 4. Această procedură de screening poate fi utilizată și de statele membre sau ţările terţe care doresc să obţină aprobarea Comisiei pentru clasificarea pe care au realizat-o pe baza respectivă – în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). Costul procedurii de screening este suportat de statul membru sau ţara terţă respectivă. (4) Statele membre sau ţările terţe care nu au prezentat o cerere în conformitate cu alineatul (1) în termen de şase luni de la 1 iulie 2001 sunt considerate, până la depunerea cererii respective, din punct de vedere al expedierii de pe teritoriul lor a animalelor vii şi a produselor de origine animală, ţări din categoria 5, conform anexei II capitolul C. (5) Statele membre notifică Comisia cât mai curând posibil cu privire la dovezile epidemiologice sau alte informaţii care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB, în special rezultatele programelor de monitorizare prevăzute în articolul 6. (6) Reţinerea unei ţări terţe pe una dintre listele prevăzute de reglementările comunitare pentru a i se permite exportul în Comunitate de animale vii şi produse de

origine animală pentru care prezentul regulament stabileşte reglementări specifice se hotărăşte prin procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi este condiţionată– în lumina informaţiilor disponibile sau dacă se presupune că este prezentă o formă de EST– de furnizarea informaţiilor prevăzute la alineatul (1). În cazul unui refuz de furnizare a respectivelor informații în termen de trei luni de la data cererii Comisiei, se aplică dispoziţiile alineatului (4) din prezentul articol până la depunerea şi evaluarea informaţiilor în conformitate cu alineatul (2) sau (3). Eligibilitatea ţărilor terţe pentru exportul în Comunitate de animale vii sau produse de origine animală pentru care prezentul regulament prevede reglementări specifice, în condiţii corespunzătoare categoriei stabilite de Comisie, este condiţionată de asumarea de către acestea a obligaţiei de a notifica Comisiei în scris, cât mai curând posibil, dovezile epidemiologice sau de altă natură care ar putea conduce la o modificare a statutului privind ESB. (7) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), se poate adopta decizia de a schimba clasificarea ESB a unui stat membru sau ţări terţe sau a uneia din regiunile acesteia, în conformitate cu rezultatele verificărilor prevăzute în articolul 21.

(8) Hotărârile prevăzute în alineatele (2), (3), (4), (6) și (7) se bazează pe o evaluare a riscului, ţinând seama de criteriile recomandate prevăzute în anexa II capitolele A şi B.

CAPITOLUL III PREVENIREA EST

Articolul 6 Sistemul de monitorizare

(1) Fiecare stat membru întocmeşte un program anual de monitorizare pentru ESB şi scrapie în conformitate cu anexa III capitolul A. Programul respectiv include o procedură de screening care foloseşte analize rapide. Analizele rapide sunt aprobate în acest scop în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi enumerate în anexa X capitolul C punctul 4. (2) Fiecare stat membru informează Comisia şi celelalte state membre din cadrul Comitetului veterinar permanent cu privire la apariţia formelor de EST, altele decât ESB. (3) Toate investigaţiile oficiale şi examenele de laborator se înregistrează în conformitate cu dispozițiile anexei III capitolul B. (4) Statele membre înaintează Comisiei un raport anual care să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III capitolul B partea I. Raportul pentru

7. Direcţiile raionale/municipale trebuie să aplice un program anual de monitorizare a encefalopatiei spongiforme transmisibile bovine şi a scrapiei în conformitate cu prevederile Capitolul I din anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Acest program cuprinde o procedură de screening ce utilizează teste rapide. Testele rapide sînt aprobate în acest scop, conform reglementărilor în vigoare, şi sînt prezentate în Capitolul VII pct. 10 din anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Direcţiile raionale/municipale vor informa Agenţia despre apariţia oricărui tip de encefalopatie spongiformă transmisibilă. Toate investigaţiile oficiale şi examenele de laborator vor fi înregistrate în conformitate cu Capitolul III şi IV din anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară, după care Direcţiile raionale/municipale trebuie să prezinte Agenţiei un raport anual.

parţial compatibil


fiecare an calendaristic este înaintat până cel târziu la data de 31 martie a anului următor. În termen de trei luni de la primirea rapoartelor respective, Comisia înaintează Comitetului veterinar permanent un rezumat al rapoartelor naţionale care să cuprindă cel puţin informaţiile prevăzute în anexa III capitolul B partea a II-a.

Articolul 7 Interdicţii privind hrana animalelor

(1) Este interzisă hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere. (2) De asemenea, interdicţia stabilită la alineatul (1) se extinde şi asupra animalelor şi produselor de origine animală în conformitate cu punctul 1 din anexa IV. (3) Alineatele (1) şi (2) se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor stabilite la punctul 2 din anexa IV. (4) Statele membre încadrate în categoria 5 sau regiunile acestora nu pot exporta sau depozita hrană destinată animalelor crescute în exploatații ce conţine proteine provenite de la mamifere sau hrană pentru mamifere ce conţine proteine prelucrate provenite de la mamifere, cu excepţia celei destinate câinilor şi pisicilor. Ţările terţe încadrate în categoria 5 sau regiunile acestora nu pot exporta în Comunitate hrană destinată şeptelului ce conţine proteine provenite de la mamifere

8. Furajarea rumegătoarelor cu proteină derivată de la mamifere este interzisă. În plus, interdicţia la care se face referire în alin. 1 se extinde şi asupra animalelor şi produselor de origine animală, specificate în pct. 1 din anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Alin. 1 şi 2 se aplică fără a aduce atingere prevederilor stabilite în pct. 2 din anexa nr. 4 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

parţial compatibil


sau hrană pentru mamifere ce conţine proteine prelucrate provenite de la mamifere, cu excepţia celei destinate câinilor şi pisicilor. (5) Normele de aplicare a prezentului articol, în special regulile de prevenire a contaminării încrucişate, cât şi cele privind metodele de prelevare a probelor şi analiză necesare pentru verificarea conformităţii cu dispoziţiile prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 8 Materiale cu riscuri specificate

(1) Materialele cu riscuri specificate sunt îndepărtate şi distruse în conformitate cu anexa V punctele 2, 3, 4 şi 8. Materialele cu riscuri specificate sau materialele obţinute prin prelucrarea acestora pot fi introduse pe piaţă sau, dacă este cazul, pot fi exportate doar în vederea distrugerii definitive, în conformitate cu dispoziţiile din anexa V punctele 3 şi 4, ori punctul 7 litera (c) sau 8, după caz. Acestea nu pot fi importate în Comunitate. Tranzitul materialelor cu riscuri specificate pe teritoriul Comunităţii trebuie să se desfăşoare în conformitate cu articolul 3 din Directiva 91/496/CEE. (2) Alineatul (1) nu se aplică în cazul ţesuturilor provenite de la animale care au fost supuse unui test alternativ aprobat în acest scop în conformitate cu procedura

9. Materialele cu risc specific sînt îndepărtate şi distruse conform pct. 2 şi 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Materialele cu risc specific sau materialele procesate din acestea nu pot fi importate în Republica Moldova.

parţial compatibil


prevăzută în articolul 24 alineatul (2), reglementată în anexa X capitolul C punctul 5 şi aplicată în condiţiile stabilite în anexa V punctul 5 - precum şi în cazul în care rezultatele testului au fost negative. Statele membre care autorizează testul alternativ trebuie să informeze celelalte state membre şi Comisia în acest sens. (3) În statele membre încadrate în categoriile 2, 3, 4 şi 5, sau în regiuni ale acestora, prevăzute în anexa II capitolul C, în cazul bovinelor, ovinelor sau caprinelor a căror carne este destinată consumului uman sau animal, nu se practică sfâşierea ţesutului nervos cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă după tranchilizarea animalelor. (4) Datele referitoare la vârstă prevăzute în anexa V sunt modificate în mod regulat. Modificările au la bază cele mai recente descoperiri ştiințifice verificate cu privire la probabilitatea statistică a apariției EST în grupele de vârstă relevante ale populației de bovine, ovine şi caprine din Comunitate. (5) Prin derogare de la dispoziţiile alineatelor (1)-(4), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), se poate adopta o decizie privind data efectivă a aplicării dispozițiilor articolului 7 alineatul (1) sau, după caz, în ţări terţe, data interdicţiei de utilizare a proteinelor obţinute de la

mamifere în hrana rumegătoarelor din fiecare ţară încadrată în categoria 3 sau 4, sau în regiuni ale acestora, în vederea limitării aplicabilităţii prezentului articol la animalele născute înaintea acestei date în respectivele ţări sau regiuni. În mod similar, prin derogare de la dispoziţiile alineatelor (1)-(4), în urma consultării comitetului ştiințific competent şi în baza unei evaluări a incidentului, propagării şi a gradului de expunere umană la risc, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), poate fi adoptată o decizie care să permită utilizarea, în produse alimentare, hrană pentru animale sau îngrăşăminte, a coloanei vertebrale şi ganglionilor dorsali de profunzime de la bovine care provin din ţările încadrate în categoria 5 sau din regiuni ale acestora. (6) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 9 Produse de origine animală provenite de la rumegătoare sau care conţin materiale provenite de la rumegătoare (1) Produsele de origine animală enumerate în anexa VI nu pot fi produse din materiale provenite de la rumegătoare din ţările sau regiunile încadrate în categoria 5 decât dacă sunt produse în

10. Produsele de origine animală prezentate în anexa nr. 6 la prezenta Normă sanitar-veterinară nu vor fi obţinute din materii prime provenite de la rumegătoare, decît dacă sînt obţinute conform proceselor de producţie aprobate conform reglementărilor în vigoare. Prevederile alin. 1 nu se aplică, în

parţial compatibil


confomitate cu procesele de producţie aprobate conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2). (2) Oasele craniene şi coloanele vertebrale ale bovinelor, ovinelor şi caprinelor ce provin din ţările sau regiunile încadrate în categoriile 2, 3, 4 sau 5 nu se folosesc la producţia cărnii recuperate pe cale mecanică. (3) Având în vedere criteriile stabilite la punctul 5 din anexa V, dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) nu se aplică rumegătoarelor care au fost supuse testului alternativ recunoscut în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), acolo unde rezultatele testului au fost negative. (4) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

baza criteriilor stabilite la pct. 4 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară, rumegatoarelor care au fost supuse unui test alternativ recunoscut conform reglementărilor în vigoare, atunci cînd rezultatele acestui test au fost negative.

Articolul 10 Programe educaționale

(1) Statele membre se asigură că personalul autorităţii competente, al laboratoarelor de diagnosticare şi al colegiilor de agricultură şi medicină veterinară, veterinarii oficiali, practicienii veterinari privaţi, personalul abatoarelor şi crescătorii de animale, fermierii şi manipulanții sunt pregătiţi în interpretarea semnelor clinice, epidemiologice şi, în cazul personalului responsabil cu

11. Direcţiile raionale/municipale trebuie să se asigure că personalul, inclusiv cel al laboratoarelor de diagnostic, al facultăţilor de medicină veterinară şi zootehnie, medicii veterinari oficiali, medicii veterinari practicieni, personalul abatoarelor, crescătorii şi deţinătorii de animale, persoanele care manipulează animale au fost instruite în ceea ce priveşte semnele clinice, epizootologia şi, în cazul personalului responsabil de

parţial compatibil


efectuarea controalelor, în interpretarea rezultatelor de laborator privind formele de EST. (2) Pentru o implementare eficientă a programelor educaţionale prevăzute în alineatul (1), Comunitatea poate acorda ajutor financiar. Valoarea acestui ajutor se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

efectuarea controalelor - în ceea ce priveşte interpretarea rezultatelor de laborator în raport cu encefalopatiile spongiforme transmisibile.

CAPITOLUL IV Controlul şi eradicarea formelor de EST

Articolul 11 Notificare

Fără a aduce atingere dispoziţiilor Directivei 82/894/CEE [12], statele membre se asigură ca fiecare caz de animal suspect de contaminare cu EST să fie notificat imediat autorităţilor competente. Statele membre informează celelalte state membre şi Comisia în legătură cu cazurile de EST notificate. Autoritatea competentă adoptă imediat măsurile prevăzute în articolul 12 din regulament împreună cu orice alte măsuri necesare.

Articolul 12 Măsuri privind animalele suspecte

(1) Orice animal suspect de infecţie cu EST este plasat sub restricţie oficială privind circulaţia până la aflarea rezultatelor examenului epidemiologic

12. Fără a aduce atingere prevederilor Normei sanitar-veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor, autoritatea competentă trebuie să se asigure că orice suspiciune de encefalopatie spongiformă transmisibilă este notificată imediat Agenţiei. 13. Orice animal suspect de encefalopatie spongiformă transmisibilă va fi supus restricţiilor oficiale de mişcare pînă la primirea rezultatelor examenelor clinice şi epizootologice, efectuate de Direcţiile raionale/municipale sau va fi ucis, în vederea unui examen de laborator sub control oficial. Dacă encefalopatia spongiformă transmisibilă bovină este suspectată la o bovină dintr-o exploataţie, toate celelalte bovine din exploataţia respectivă vor fi supuse restricţiilor

parţial compatibil


efectuat de autoritatea competentă sau până la sacrificarea acestuia în vederea efectuării examenului de laborator sub supraveghere oficială. Dacă o bovină dintr-o exploataţie a unui stat membru este suspectă de ESB, toate bovinele din exploataţia respectivă sunt plasate sub restricţie oficială privind circulaţia până la aflarea rezultatelor examinării. Dacă o ovină sau caprină dintr-o exploataţie a unui stat membru este suspectă de ESB în baza dovezilor obiective de tipul rezultatelor unor teste capabile de a diferenţia într-un mod practic diverse forme de EST, toate ovinele şi caprinele din exploataţia respectivă sunt plasate sub restricție oficială privind circulaţia până la aflarea rezultatelor examinării. Dacă există dovezi care să afirme că este puţin probabil ca exploatația în care se afla animalul la momentul suspectării prezenţei ESB să fie aceeaşi exploataţie în care animalul a fost expus la ESB, autoritatea competentă poate decide ca doar animalul suspect de infecţie să fie plasat sub restricție oficială de deplasare. Dacă se consideră necesar, autoritatea competentă poate decide, în acelaşi timp, ca alte exploataţii sau doar exploataţia expusă să fie plasată sub supraveghere oficială, în funcţie de informaţiile epidemiologice

oficiale de mişcare pînă cînd rezultatele examinării vor fi cunoscute. Dacă encefalopatia spongiformă transmisibilă bovină este suspectată la o oaie sau capră dintr-o exploataţie, toate celelalte oi sau căpre din exploataţia respectivă vor fi supuse restricţiilor oficiale de mişcare pînă cînd rezultatele examinării vor fi cunoscute. În cazul în care Direcţiile raionale/municipale decid că posibilitatea infecţiei cu o encefalopatie spongiformă transmisibilă nu poate fi exclusă, animalul va fi ucis, creierul sau şi celelalte ţesuturi vor fi prelevate şi trimise laboratorului naţional de referinţă - Centrul Republican de Diagnostic Veterinar. Toate părţile corpului unui animal suspect, inclusiv pielea, vor fi puse sub sechestru sanitar-veterinar pînă la stabilirea diagnosticului sau vor fi distruse, conform prevederilor pct. 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară. 14. Confirmarea oficială a prezenţei unei encefalopatii spongiforme transmisibile impune aplicarea în cel mai scurt timp a următoarelor măsuri:

distrugerea completă a tuturor

disponibile. În confomitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2) şi prin derogare de la cerinţele celui de-al doilea, al treilea şi al patrulea paragraf din prezentul alineat, un stat membru poate fi scutit de obligaţia de a aplica restricţia oficială privind circulaţia animalelor dacă acesta aplică măsuri ce oferă metode de siguranţă echivalente. (2) Atunci când autoritatea competentă hotărăşte că posibilitatea de infectare cu EST nu poate fi înlăturată, dacă animalul este încă în viaţă, acesta va fi sacrificat; creierul şi celelalte ţesuturi, după cum decide autoritatea competentă, sunt îndepărtate şi trimise pentru examinare în conformitate cu metodele de testare stabilite în articolul 20 la un laborator aprobat oficial, laboratorul naţional de referinţă prevăzut în articolul 19 alineatul (1) sau laboratorul comunitar de referinţă prevăzut în articolul 19 alineatul (2). (3) Toate părţile trupului animalului suspect, inclusiv pielea, rămân sub supraveghere oficială până la stabilirea unui diagnostic negativ sau sunt distruse în conformitate cu anexa V punctul 3 sau 4. (4) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 13

părţilor corpului animalului, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară, cu excepţia materialelor păstrate pentru evidenţe, conform Capitolul IV pct. 18 din anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

efectuarea unei anchete epizootologice în scopul identificării tuturor animalelor cu risc, conform pct. 1 din anexa nr. 7 la prezenta Normă sanitar-veterinară;

toate animalele şi produsele de origine animală la care se face referire în pct. 2 din anexa nr. 7 la prezenta Normă sanitar-veterinară, care au fost identificate ca fiind de risc prin ancheta prevăzută la prezentul punct, vor fi ucise şi distruse complet, conform pct. 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Pînă la implementarea măsurilor la care se face referire în prezentul punct, în cazul în care a fost confirmată prezenţa unei encefalopatii spongiforme transmisibile, exploataţia în care animalul se află va fi pusă sub supraveghere oficială, iar toate deplasările animalelor susceptibile de encefalopatii spongiforme transmisibile şi ale produselor de origine animală derivate de la acestea, de la sau către exploataţia respectivă,

Măsuri ulterioare confirmării prezenţei unei forme de EST

(1) În cazul în care prezenţa unei forme de EST este confirmată oficial, se aplică cât mai repede posibil următoarele măsuri: (a) toate părţile corpului animalului sunt distruse complet conform anexei V, cu excepţia materialului păstrat pentru evidenţe, conform anexei III capitolul B partea III punctul 2; (b) se efectuează o investigaţie în scopul identificării tuturor animalelor expuse riscului, conform anexei VII punctul 1; (c) toate animalele şi produsele de origine animală prevăzute în anexa VII punctul 2 care, în urma investigaţiei prevăzute la litera (b), au fost identificate ca fiind expuse riscului, sunt sacrificate şi distruse complet, în conformitate cu anexa V punctele 3 şi 4. Prin derogare de la dispoziţiile prezentului alineat, statele membre pot aplica alte măsuri care să ofere un nivel echivalent de protecşţie dacă măsurile respective au fost aprobate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). (2) Până la punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în alineatul (1) literele (b) şi (c), exploataţia în care se afla animalul la momentul confirmării prezenţei EST este plasată sub supraveghere oficială, iar circulaţia animalelor susceptibile de EST şi a produselor de origine animală

sînt supuse controlului efectuat de către Direcţiile raionale/municipale sanitar-veterinare şi siguranţa produselor de origine animală în vederea asigurării trasabilităţii şi identificării imediate a animalelor şi produselor de origine animală în cauză. Proprietarii vor fi despăgubiţi pentru pierderea animalelor, care au fost ucise, în limitele mijloacelor prevăzute în bugetul republicii pentru dotaţii la capitolul "sănătatea animală".

provenite de la acestea dinspre sau înspre exploataţie are loc sub rezerva aprobării autorităţii competente, în vederea stabilirii şi identificării imediate a animalelor şi a produselor de origine animală respective. Dacă există dovezi care să afirme că este puţin probabil ca exploataţia în care se afla animalul la momentul confirmării prezenţei EST să fie aceeaşi exploataţie în care animalul a fost expus la EST, autoritatea competentă poate decide ca ambele exploataţii sau doar exploataţia expusă să fie plasate sub supraveghere oficială. (3) Statele membre care au pus în aplicare un regim de substituire care prevede măsuri de salvgardare echivalente cu măsurile prevăzute în articolul 12 alineatul (1) al cincilea paragraf, prin derogare de la cerinţele alineatului (1) literele (b) şi (c), în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), pot fi scutite de cerinţele de aplicare a restricţiilor oficiale privind circulaţia animalelor şi de cerinţele privind sacrificarea şi distrugerea animalelor. (4) Proprietarii primesc imediat despăgubiri pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) şi alineatul (1) literele (a) şi (c) din prezentul articol. (5) Fără a aduce atingere dispoziţiilor

Directivei 82/894/CEE, prezenţa confirmată a oricărei forme de EST, alta decât ESB, se notifică în fiecare an Comisiei. (6) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 14 Planul de urgenţă

(1) Statele membre elaborează, în conformitate cu criteriile generale ale reglementărilor comunitare privind controlul bolilor animalelor, orientări generale care să precizeze măsurile naţionale care trebuie aplicate şi care să indice competenţele şi responsabilităţile, atunci când se confirmă cazuri de EST. (2) Acolo unde este necesar pentru a se permite o aplicare uniformă a legislaţiei comunitare, orientările generale pot fi armonizate conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2).

15. Direcţiile raionale/municipale vor elabora liniile directoare care specifică măsurile naţionale ce vor fi aplicate şi care precizează competenţele şi responsabilităţile în cazul în care sînt confirmate cazuri de encefalopatii spongiforme transmisibile.

parţial compatibil


CAPITOLUL V INTRODUCEREA PE PIAŢĂ ŞI

EXPORTUL Articolul 15

Animale vii, sperma, embrionii şi ovulele provenite de la acestea (1) Introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, exportul de bovine, ovine sau caprine şi spermă, embrioni şi ovule provenite de la acestea, face obiectul

16. Comercializarea sau, cînd este cazul, exportul de bovine, ovine ori caprine, sau de material seminal, embrioni şi ovule provenite de la acestea, sînt supuse condiţiilor prevăzute în anexa nr. 8 la prezenta Normă sanitar-veterinară sau, în cazul importului, condiţiilor prevăzute în anexa nr. 9 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

complet compatibil


condiţiilor prevăzute în anexa VIII sau, în cazul importurilor, al condiţiilor stabilite în anexa IX. Animalele vii, embrionii şi ovulele provenite de la acestea sunt însoţite de certificate de sănătate, în conformitate cu cerinţele legislaţiei comunitare, în conformitate cu articolul 17 sau, în cazul importurilor, în conformitate cu articolul 18. (2) Introducerea pe piaţă a primei generaţii de descendenţi, a spermei, embrionilor şi ovulelor provenite de la animalele suspecte de EST sau la care a fost confirmată contaminarea cu EST face obiectul condiţiilor prevăzute în anexa VIII capitolul B. (3) Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Animalele vii, embrionii şi ovulele lor trebuie să fie insoţite de certificate de sănătate animală, prevăzute în anexa nr. 12 la prezenta Normă sanitar-veterinară în cazul exportului, sau, în cazul importului, condiţiilor prevăzute în anexa nr. 13 la prezenta Normă sanitar-veterinară. Comercializarea descendenţilor primei generaţii, a materialului seminal, embrionilor şi ovulelor provenite de la animalele la care o encefalopatie spongiformă transmisibilă este suspectată sau confirmată este supusă condiţiilor prevăzute în Capitolul II din anexa nr. 8 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

Articolul 16 Introducerea pe piaţă a produselor de origine animală (1) Următoarele produse de origine animală provenite de la animale rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricţiilor referitoare la introducerea pe piaţă sau, dacă este cazul, referitoare la export conform dispoziţiilor din prezentul articol, din anexa VIII capitolele C şi D şi din anexa IX capitolele A, C, F şi G: (a) produsele de origine animală prevăzute în articolul 15, în special spermă, embrioni

17. Următoarele produse de origine animală provenite de la rumegătoare sănătoase nu fac obiectul restricţiilor comerciale sau, cînd este cazul, al restricţiilor la export, conform prezentului punct şi prevederilor capitolelor III şi IV din anexa nr. 8 şi ale capitolelor II şi V din anexa nr. 9 la prezenta Normă sanitar-veterinară: - produsele de origine animală prevăzute la pct. 16 din prezenta Normă sanitar-veterinară, în special, materialul seminal, embrionii şi

parţial compatibil



şi ovule; (b) (i) lapte crud, în sensul Directivei 92/46/CEE [13]; (ii) lapte pentru fabricarea produselor lactate, în sensul Directivei 92/46/CEE; (iii) lapte de băut tratat termic, în sensul Directivei 92/46/CEE; (iv) fosfat dicalcic (fără urme de proteine sau grăsimi); (v) piei tăbăcite şi netăbăcite, în sensul Directivei 92/118/CEE [14]; (vi) gelatină, în sensul Directivei 91/118/CEE, derivată din pieile prevăzute la punctul (v); (vii) colagen derivat din pieile prevăzute la

punctul (v). (2) Produsele de origine animală importate dintr-o terţă ţară încadrată în categoriile 2, 3, 4 şi 5 trebuie să provină de la bovine, ovine sau caprine sănătoase care nu au fost supuse sfâşierii țesutului nervos central, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) sau sacrificate prin injectare de gaz în cavitatea craniană. (3) Produsele de origine animală care conţin materiale obţinute de la bovine care provin dintr-un stat membru, o regiune a acestuia sau o ţară terţă încadrată în categoria 5 nu sunt introduse pe piaţă decât dacă provin de la: (a) animale născute după data aplicării efective a interdicţiei de utilizare a proteinelor provenite de la mamifere în

ovulele; - laptele crud; - laptele pentru prelucrare în produse pe bază de lapte; - laptele tratat termic pentru consumul uman; - fosfatul dicalcic (fără urmă de proteină sau grăsime); - pieile tăbăcite şi netăbăcite; - gelatina derivată din pieile tăbăcite şi netăbăcite; - colagenul derivat din pieile tăbăcite şi netăbăcite. Produsele de origine animală importate dintr-o altă ţară trebuie să provină de la bovine, ovine şi caprine sănătoase. Produsele de origine animală ce conţin materii prime provenite de la bovine originare dintr-o altă ţară, o regiune a acesteia, nu sînt comercializate decît dacă ele provin de la:

animale născute după data de la care interdicţia folosirii proteinelor ce provin de la mamifere în furajarea rumegatoarelor a fost respectată efectiv; sau

animale care au fost născute, crescute şi care au stat în efective atestate ca fiind indemne de encefalopatie spongiformă bovină de cel puţin 7 ani. Această interdicţie nu se aplică

hrana pentru rumegătoare sau (b) animale născute, crescute şi ţinute în turme în privinţa cărora este verificabil statutul indemn de ESB timp de cel puţin şapte ani. De asemenea, produsele de origine animală nu sunt aduse din state membre sau regiuni încadrate în categoria 5 în alte state membre și nu sunt importate dintr-o terţă ţară încadrată în categoria 5. Interdicţia nu se aplică produselor de origine animală enumerate în anexa VIII capitolul C şi care respectă cerinţele anexei VIII capitolul C. Produsele trebuie să fie însoţite de un certificat de sănătate animală eliberat de un medic veterinar oficial care să confirme faptul că au fost produse în conformitate cu dispoziţiile prezentului regulament. (4) Atunci când un animal este transportat dintr-o ţară sau din o regiune a acesteia într-o ţară încadrată în altă categorie, animalul este încadrat în cea mai înaltă categorie de ţări sau regiuni în care a petrecut peste douăzeci şi patru de ore, cu excepţia cazului în care pot fi furnizate garanţii care să certifice faptul că animalul nu a primit furaje din ţara sau regiunea încadrată în cea mai înaltă categorie. (5) Produsele de origine animală pentru care prezentul articol stabileşte reguli specifice sunt însoţite de certificatele sau documentele comerciale adecvate de

produselor de origine animală enumerate la Capitolul III din anexa nr. 8 la prezenta Normă sanitar-veterinară, care îndeplinesc exigenţele acesteia. Produsele de origine animală trebuie să fie insoţite de certificate de sănătate animală sau de documente comerciale conform legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

sănătate animală, conform cerinţelor legislaţiei comunitare şi dispoziţiilor articolelor 17 și 18 sau, dacă legislaţia comunitară nu prevede astfel de certificate sau documente comerciale, de un certificat de sănătate sau un document comercial al cărui model se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). (6) În sensul importurilor în Comunitate, produsele de origine animală respectă condiţiile stabilite în anexa IX capitolele A, C, F și G. (7) În conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2), dispoziţiile alineatelor (1)-(6) pot fi extinse şi asupra altor produse de origine animală. Normele de aplicare a prezentului articol se adoptă prin aceeaşi procedură.

Articolul 17 Conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2), certificatele de sănătate prevăzute în anexa F la Directiva 64/432/CEE, modelele II şi III din anexa E la Directiva 91/68/CEE şi certificatele de sănătate reglementate de legislaţia comunitară cu privire la comerţul cu spermă, embrioni şi ovule de bovine, ovine şi caprine se completează, acolo unde este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea statului membru sau a regiunii de origine, în conformitate cu articolul 5.

Documentele comerciale necesare pentru comerţul cu produse de origine animală se completează, dacă este necesar, cu o trimitere la categoria care specifică încadrarea statului membru sau a regiunii de origine hotărâtă de Comisie în conformitate cu articolul 5.

Articolul 18 Certificatele de sănătate pentru importuri prevăzute de legislaţia comunitară se completează, conform procedurii prevăzute în articolul 24 alineatul (2), pentru ţările terţe încadrate într-o categorie în conformitate cu articolul 5, în conformitate cu cerinţele specifice prevăzute în anexa IX, de îndată ce decizia de clasificare este adoptată.

CAPITOLUL VI LABORATOARE DE REFERINȚĂ,

PRELEVARE DE PROBE, TESTARE ŞI VERIFICARE

Articolul 19 Laboratoare de referinţă

(1) Laboratoarele naţionale de referinţă din fiecare stat membru, precum şi funcţiile şi responsabilităţile acestora, sunt stabilite în anexa X capitolul A. (2) Laboratoarele comunitare de referinţă, precum şi funcţiile şi responsabilităţile acestora, sunt stabilite în anexa X capitolul B.

Articolul 20 Prelevare de probe şi metode de laborator

18. Laboratorul desemnat în capitolul II, anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară este laboratorul comunitar de referinţă pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile (denumit în continuare laboratorul comunitar de referinţă). Sarcinile şi obligaţiunile Centrului Republican de Diagnostic Veterinar, ca laborator naţional de referinţă, sînt specificate în Capitolul I din anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară. 19. Recoltarea şi testarea de laborator la prezenţa unei encefalopatii spongiforme transmisibile se

parţial compatibil


(1) Prelevarea de probe şi testarea de laborator pentru stabilirea prezenţei unei forme de EST se efectuează prin metodele şi protocoalele stabilite în anexa X capitolul C. (2) Dacă este necesar pentru a asigura aplicarea uniformă a prezentului articol, normele de aplicare, inclusiv metoda de confirmare a ESB la ovine şi caprine, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

Articolul 21 Verificări comunitare

(1) Experţii Comisiei, în colaborare cu autorităţile competente ale statelor membre, pot efectua verificări ad-hoc în măsura în care acest lucru este necesar pentru o aplicare uniformă a dispoziţiilor prezentului regulament. Statul membru pe al cărui teritoriu se desfăşoară verificările furnizează experţilor asistenţa necesară în vederea îndeplinirii îndatoririlor acestora. Comisia comunică autorităţii competente rezultatele verificărilor. Regulile privind punerea în aplicare a dispoziţiilor prezentului articol, în special cele care reglementează procedura de colaborare cu autorităţile naţionale, se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). (2) Verificările comunitare privind ţările terţe se efectuează în conformitate cu dispoziţiile articolelor 20 şi 21 din

efectuează folosindu-se metodele şi protocoalele stabilite în Capitolul III din anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară. 20. Agenţia poate efectua controale veterinare în cooperare cu Direcţiile raionale/municipale, în măsura în care este necesar, pentru aplicarea uniformă a prezentei Norme sanitar-veterinare. 21. Agenţia va întreprinde măsurile administrative în conformitate cu legea pentru a fi sancţionată orice încălcare a prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare.

Directiva 97/78/CE. CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII Articolul 22

Măsuri tranzitorii privind materialele cu riscuri specificate

(1) Dispozițiile anexei XI partea A se aplică pe o perioadă de cel puțin șase luni

începând cu data de 1 iulie 2001 și încetează să se aplice imediat după data

adoptării unei decizii conform articolului 5 alineatul (2) sau (4), dată la care articolul 8

intră în vigoare. (2) Rezultatele unui sondaj statistic

concludent realizat în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (3) pe

durata perioadei de tranziție sunt folosite pentru a confirma sau infirma concluziile

analizei de risc prevăzute în articolul 5 alineatul (1), ținând seama de criteriile de

clasificare definite de OIE. (3) După consultarea comitetului științific

competent, se adoptă reglementările detaliate privind sondajul statistic în

conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

(4) Criteriile minime care trebuie respectate de acest sondaj statistic sunt criteriile stabilite în anexa XI partea B.

Articolul 23 Modificarea anexelor și a măsurilor

tranzitorii După consultarea comitetului științific

nu este compatibil

adresate statelor-membre ale UE.

competent cu privire la orice chestiune ce ar putea avea impact asupra sănătății

publice, se modifică sau se completează anexele și se adoptă măsurile tranzitorii adecvate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2).

În conformitate cu procedura respectivă, măsurile tranzitorii sunt adoptate pe o perioadă maximă de doi ani pentru a

permite înlocuirea regimului actual cu regimul stabilit în prezentul regulament.

Articolul 24 Comitete

(1) Comisia este asistată de Comitetul veterinar permanent. Totuși, în chestiuni

ce privesc exclusiv furajele pentru animale, Comisia este asistată de

Comitetul permanent pentru furaje și, în chestiunile ce privesc exclusiv produsele

alimentare, de Comitetul permanent pentru produse alimentare.

(2) Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 7 din

Decizia 1999/468/CE, în conformitate cu articolul 8 din aceeași decizie.

Perioada prevăzută în articolul 5 alineatul (6) din decizia respectivă este de trei luni și, în cazul măsurilor de salvgardare

prevăzute în articolul 4 alineatul (2) din prezentul regulament, de 15 zile.

(3) Fiecare comitet își adoptă regulamentul de procedură. Articolul 25

Consultarea comitetelor științifice Comitetele științifice sunt consultate cu

privire la orice subiect în sfera de aplicare a prezentului regulament care poate avea

impact asupra sănătății publice. Articolul 26

Intrarea în vigoare Prezentul regulament intră în vigoare în

ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

ANEXA I

DEFINIȚII SPECIFICE În sensul prezentului regulament:

(a) "caz indigen de ESB" înseamnă un caz de encefalită spongiformă bovină despre care nu s-a demonstrat în mod clar că s-ar datora unei infecţii anterioare importării animalului viu, a embrionului sau a ovulului; (b) "ţesut adipos discret" înseamnă grăsimea corporală internă sau externă îndepărtată în timpul procesului de sacrificare și tranşare, în special grăsimea proaspătă de la inimă, epiploon, rinichi şi mezenteriu la bovine, şi grăsimea din camerele de tranşare; (c) "cohortă" înseamnă grupul de bovine care cuprinde toate bovinele care s-au născut, în perioada de 12 luni anterioară sau ulterioară naşterii unei bovine bolnave, în efectivul în care s-a născut bovina bolnavă sau care au fost crescute la un

ANEXA nr.1 la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile

Definiţii specifice

În scopul prezentei Norme sanitar-veterinare, prin următorii termeni se întelege:

caz iniţial de encefalopatie spongiformă bovină - encefalita spongiformă bovină depistată la un animal pentru care nu s-a demonstrat clar că infecţia ar fi avut loc înainte de importul de animale vii, embrioni sau ovule;

ţesut adipos distinct - maniamentele interne sau externe care sînt îndepartate în timpul tăierii şi

complet compatibil


moment dat în timpul primelor 12 luni de viaţă cu o bovină bolnavă şi care au putut consuma acelaşi aliment consumat de bovina bolnavă în timpul primelor 12 luni de viaţă; (d) "rampă ecologică" înseamnă un amplasament de depozitare a deşeurilor, conform definiţiei din Directiva 1999/31/CE [1]. [1] Directiva 1999/31/CE a Consiliului din 26 aprilie 1999 privind rampele de depozitare a deșeurilor (JO L 182, 16.7.1999, p. 1).

tranşării, în special grăsimea pericardială a marelui epiplon, perirenală şi mezenterică de la bovine, precum şi grăsimea rezultată în sălile de tranşare;

cohortă - grup de bovine ce cuprinde animalele care fie s-au nascut în acelaşi efectiv cu 12 luni înainte sau 12 luni după naşterea bovinelor afectate, fie cele crescute împreună cu animalul afectat, indiferent de perioada în care au stat împreună în primul lor an de viaţă, şi care ar fi putut consuma aceleaşi furaje ca cele pe care le-a consumat animalul afectat în primul său an de viaţă;

cimitir de animale - loc de distrugere a deşeurilor, astfel cum este definit în Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară.

ANEXA II STABILIREA STATUTULUI PRIVIND

ESB

CAPITOLUL A Statutul privind ESB al unui stat membru sau al unei ţări terţe sau al uneia din regiunile acestora, denumite în continuare "ţară sau regiune", se stabileşte după următoarele criterii: (a) rezultatul unei analize de risc ce identifică toţi potenţialii factori pentru


DETERMINAREA STATUTULUI

cu privire la encefalopatia spongiformă bovină

CAPITOLUL I

complet compatibil



apariţia ESB prevăzuţi în capitolul B şi evoluţia lor în timp; (b) un program educaţional pentru medici veterinari, crescători de animale şi cei ce desfăşoară activităţi de transport, comerţ şi sacrificare a bovinelor, prin care se încearcă încurajarea acestora în sensul raportării tuturor cazurilor de manifestări neurologice la bovinele adulte; (c) raportarea şi examinarea obligatorie a tuturor bovinelor ce prezintă semne clinice de ESB; (d) un sistem de supraveghere şi monitorizare continuă a ESB, cu accent asupra riscurilor prezentate în capitolul B, luând în considerare orientările generale prezentate în tabelul din anexa III capitolul A sau standardele internaţionale adecvate; rapoartele privind numărul de examinări realizate şi rezultatele acestora trebuie păstrate timp de cel puţin şapte ani; (e) examinarea în laboratoare aprobate a mostrelor de encefal sau a altor ţesuturi prelevate în cadrul sistemului de supraveghere menţionat la litera (d).

CAPITOLUL B

Analiza de risc prevăzută în capitolul A litera (a) se bazează pe următorii factori: - consumul de către bovine de făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare; - importul de făină din carne şi oase sau

Statutul cu privire la encefalopatia spongiformă bovină

1. Statutul cu privire la

encefalopatia spongiformă bovină se stabileşte pe baza următoarelor criterii:

rezultatul analizei de risc care identifică toţi factorii potenţiali ai apariţiei encefalopatiei spongiforme bovine la care se face referire în Capitolul II din prezenta anexă, precum şi evoluţia lor în timp;

programul de pregătire destinat medicilor veterinari, crescătorilor şi celor care transportă, comercializează şi sacrifică bovinele, care are scopul de a-i incuraja să declare toate cazurile de manifestări neurologice la bovinele adulte;

declararea şi examinarea obligatorie a tuturor bovinelor care prezintă semne clinice de encefalopatie spongiformă bovină;

sistemul de supraveghere şi monitorizare continuă a encefalopatiei spongiforme bovine, cu referire specială la riscurile descrise în Capitolul II din prezenta anexă, luîndu-se în considerare liniile directoare care figurează în Capitolul I şi II din anexa nr. 3 la Norma sanitar-veterinară; rapoartele privind numărul

jumări de seu ce pot fi contaminate cu EST sau hrană pentru animale ce conţine făină din făină din carne şi oase sau jumări de seu; - importul de animale sau ovule/embrioni ce pot fi infectate cu o formă de EST; - statutul epidemiologic al ţării sau regiunii în ceea ce priveşte formele de EST la animale; - nivelul cunoştinţelor despre structura populației de bovine, ovine şi caprine în ţară sau în regiune; - sursa de deşeuri de origine animală, parametrii de prelucrare pentru tratarea acestor deşeuri şi metodele de producere a hranei pentru animale.

de examinări efectuate şi rezultatele acestora trebuie păstrate cel puţin 7 ani;

examinarea în cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar a probelor de encefal sau de alte ţesuturi colectate în cadrul sistemului de supraveghere, menţionat în prezentul punct.

CAPITOLUL II Factorii pe care se bazează analiza

de risc

2. Analiza de risc la care se face referire la Capitolul I din prezenta anexă se bazează pe următorii factori:

consumul de către bovine a făinii de carne şi oase sau a grăsimilor provenite de la rumegătoare;

importul de făină de carne şi oase sau de grăsimi potenţial contaminate cu agenţi cauzali ai encefalopatiei spongiforme transmisibile sau de furaje ce conţin făină de carne şi oase sau grăsimi;

importul de animale sau ovule/embrioni potenţial infectaţi cu encefalopatie spongiformă transmisibilă;

statutul epizootologic al ţării sau regiunii cu privire la encefalopatiile spongiforme transmisibile;

gradul de extindere a cunoştinţelor referitoare la structura populaţiilor de bovine, ovine şi caprine din ţara sau regiunea respectivă;

originea deşeurilor animale, parametrii proceselor de tratare a acestora şi metodele de producere a furajelor.

CAPITOLUL C Definiţia categoriilor

Statutul statelor membre sau al ţărilor terţe sau al uneia din regiunile acestora privind ESB se stabileşte prin încadrarea în următoarele categorii: A. Categoria 1: Ţară sau regiune indemnă de ESB Ţara sau regiunea în care s-a efectuat o analiză de risc pe baza informaţiilor din capitolul B, care demonstrează că au fost luate măsurile necesare pentru perioada de timp relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat şi: 1. în care nu s-a înregistrat nici un caz de ESB şi: (i) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) au fost respectate timp de cel puţin şapte ani sau (ii) criteriile stabilite în capitolul A litera (c) au fost respectate timp de cel puţin şapte ani şi s-a demonstrat că timp de cel puţin opt ani rumegătoarele nu au fost hrănite cu făină din carne şi oase sau

nu este compatibil

adresate statelor-membre ale UE.

jumări de seu provenite de la rumegătoare sau mamifere; 2. sau în care s-a stabilit că toate cazurile de ESB provin direct din importurile de bovine vii sau ovule/embrioni de bovine iar bovinele afectate au fost sacrificate şi distruse complet, inclusiv, în cazul femelelor, ultimul descendent născut în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de boală, dacă animalul respectiv era încă în viaţă în ţara sau regiunea în cauză şi (i) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) au fost respectate timp de cel puţin şapte ani sau (ii) criteriile stabilite în capitolul A litera (c) au fost respectate timp de cel puţin şapte ani și s-a demonstrat că timp de cel puţin opt ani rumegătoarele nu au fost hrănite cu făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare sau mamifere; 3. sau în care ultimul caz de ESB indigen a fost raportat cu peste şapte ani în urmă, criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) au fost respectate timp de cel puţin şapte ani iar hrănirea rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare face obiectul unei interdicţii care este respectată cu stricteţe de cel puţin opt ani. B. Categoria 2: Țară sau regiune temporar indemnă de ESB unde nu s-au semnalat

cazuri indigene Țara sau regiunea în care s-a efectuat o analiză de risc conform capitolului B, care demonstrează faptul că au fost luate măsurile necesare pentru perioada de timp relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat şi 1. în care nu s-a înregistrat nici un caz de ESB şi: (i) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) au fost respectate pe o perioadă mai mică de şapte ani sau (ii) s-a demonstrat că timp de cel puţin opt ani rumegătoarele nu au fost hrănite cu făină din carne și oase sau jumări de seu, însă criteriile stabilite în capitolul A litera (c) au fost respectate pe o perioadă mai mică de şapte ani; 2. sau în care s-a stabilit că toate cazurile de ESB provin direct din importurile de bovine vii sau ovule/embrioni de bovine iar bovinele afectate au fost sacrificate şi distruse complet, inclusiv, în cazul femelelor, ultimul descendent născut în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de boală, dacă animalul respectiv era încă în viaţă în ţara sau regiunea în cauză şi (i) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) au fost respectate pe o perioadă mai mică de şapte ani sau (ii) s-a demonstrat că timp de cel puţin opt ani rumegătoarele nu au fost hrănite cu

făină din carne şi oase sau jumări de seu, însă criteriile stabilite în capitolul A litera (c) nu au fost respectate timp de şapte ani; C. Categoria 3: Țară sau regiune temporar indemnă de ESB, unde s-a înregistrat cel puţin un caz indigen Ţara sau regiunea în care s-a efectuat o analiză de risc pe baza informaţiilor stabilite în capitolul B, care demonstrează faptul că au fost luate măsurile necesare pentru perioada de timp relevantă pentru gestionarea oricărui risc identificat şi: 1. şi în care ultimul caz indigen de ESB a fost înregistrat cu peste şapte ani în urmă, criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) sunt respectate iar interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare se aplică efectiv, însă: (i) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) nu au fost respectate timp de şapte ani sau (ii) interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare nu a fost respectată timp de opt ani; 2. sau în care ultimul caz indigen de ESB a fost înregistrat cu mai puţin de şapte ani în urmă, iar rata de incidenţă a ESB, calculată în baza frecvenţei de apariţie a cazurilor indigene, a fost mai mică de un caz la un milion în timpul fiecăreia din ultimele patru perioade consecutive a câte

douăsprezece luni în rândul populaţiei bovine cu vârstă de peste 24 de luni din ţara sau regiunea respectivă (sau, dacă este vorba de o regiune în care această populaţie este mai mică de un milion, un caz în raport cu numărul real al populației calculate pe baza statisticilor Eurostat) şi în care: (i) interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu făină din carne şi oase sau jumări de seu provenite de la rumegătoare este respectată cu stricteţe de cel puţin opt ani; (ii) criteriile stabilite în capitolul A literele (b)-(e) sunt respectate de cel puţin şapte ani; (iii) bovinele afectate sunt sacrificate şi distruse complet, precum şi: - dacă este vorba de femele, ultimii descendenţi ai acestora născuţi în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de boală; - toate bovinele din cohortă dacă se află în viață, în ţara sau regiunea respectivă. Prin derogare de la punctul (iii), pentru această clasificare trebuie avută în vedere existenţa altor măsuri care oferă un nivel echivalent de protecţie pentru sacrificarea animalelor cu grad de risc. D. Categoria 4: Țară sau regiune cu un grad scăzut de incidenţă a ESB

Țara sau regiunea în care: 1. criteriile stabilite în capitolul A sunt respectate, iar rata de incidenţă a ESB,

calculată în ultimele 12 luni, a fost mai mare sau egală cu un caz la milion şi mai mică sau egală cu 100 de cazuri la milion în rândul populaţiei bovine cu vârsta de peste 24 de luni din ţara sau regiunea respectivă sau 2. criteriile enumerate în capitolul A sunt respectate, iar rata de incidenţă a ESB, calculată în ultimele 12 luni, a fost mai mică de un caz indigen la milion timp de mai puţin de patru perioade a câte douăsprezece luni consecutive şi în care bovinele bolnave sunt sacrificate şi distruse complet, precum şi: - dacă este vorba de femele, ultimii descendenţi ai acestora născuţi în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de boală; - toate bovinele din cohortă dacă se află în

viaţă în ţara sau regiunea respectivă. Prin derogare de la acest punct, pentru această clasificare trebuie avută în vedere existenţa altor măsuri care oferă un nivel echivalent de protecţie pentru sacrificarea animalelor cu grad de risc. Țările şi regiunile în care rata de incidenţă a ESB calculată în ultimele 12 luni a fost mai mică de un caz indigen la milion în rândul populaţiei bovine cu vârsta de peste 24 de luni din ţară sau din regiune, însă acolo unde analiza de risc descrisă în capitolul A a fost efectuată şi demonstrează că cel puţin unul din

criteriile care îi permit ţării sau regiunii să fie încadrată în categoria 2 sau 3 nu este respectat, trebuie privite ca ţări sau regiuni care aparţin categoriei 4. E. Categoria 5: Țară sau regiune cu un grad ridicat de incidenţă a ESB

Țara sau regiunea în care: 1. criteriile stabilite în capitolul A sunt respectate, iar rata de incidenţă a ESB, calculată în ultimele 12 luni, a fost mai mare sau egală cu o sută de cazuri la milion în rândul populaţiei bovine cu vârsta de peste 24 de luni din ţara sau regiunea respectivă sau 2. rata de incidenţă a ESB, calculată în ultimele 12 luni, a fost mai mare sau egală cu un caz la milion şi mai mică sau egală cu o sută de cazuri la milion în rândul populaţiei bovine cu vârsta de peste 24 de luni din ţară sau regiune şi cel puţin unul dintre criteriile stabilite în capitolul A nu este respectat.

ANEXA III SISTEMUL DE MONITORIZARE

CAPITOLUL A I. CERINȚE MINIME PENTRU UN PROGRAM DE MONITORIZARE A ESB LA BOVINE

1. Selecţia subpopulaţiilor

Bovine cu vârsta de peste 30 de luni, după cum urmează: 1.1. Animalele supuse "sacrificării speciale


Sistemul de monitorizare

CAPITOLUL I Monitorizarea bovinelor

parţial compatibil


de urgenţă" definită în articolul 2 litera (n) din Directiva 64/433/CEE [1] şi animalele sacrificate în conformitate cu anexa I capitolul VI punctul 28 litera (c) din Directiva 64/433/CEE [inclusiv animalele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 716/96 [2] şi supuse "sacrificării speciale de urgenţă", aşa cum este prevăzută mai sus sau sacrificate în conformitate cu anexa I capitolul VI punctul 28 litera (c) din Directiva 64/433/CEE]. 1.2. Animale moarte care nu au fost sacrificate pentru consum uman şi care au murit la fermă sau în timpul transportului [cu excepţia animalelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei]. 1.3. Animale sacrificate în mod normal pentru consum uman. 1.4. Animale care prezintă tulburări neurologice.

2. Numărul probelor 2.1. Numărul probelor testate anual în fiecare stat membru din subpopulaţia prevăzută la punctul 1.1 trebuie să cuprindă toate animalele din subpopulaţia respectivă. 2.2. Numărul probelor testate anual în fiecare stat membru din subpopulaţia prevăzută la punctul 1.2 nu trebuie să fie mai mic decât numărul probelor indicate în tabel. Selecţia probelor este aleatorie. Prelevarea de probe trebuie să fie continuă

1. Monitorizarea bovinelor se efectuează conform metodelor de laborator stabilite la pct. 6, Capitolul IV din anexa nr. 10 la prezenta Norma sanitar- veterinară.

2. Monitorizării animalelor tăiate pentru consum uman se supun:

toate bovinele în vîrstă de peste 24 de luni:

- supuse tăierii de necesitate; şi - animalele bolnave sau

suspecte de îmbolnăvire, tăiate conform procedurii legale în vigoare, sînt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

toate bovinele în vîrstă de peste 30 de luni, supuse tăierii normale pentru consum uman, sînt testate pentru encefalopatia spongiformă bovină.

3. Monitorizarea animalelor care nu sînt tăiate pentru consum uman se consideră:

bovinele în vîrstă de peste 24 de luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:

- ucise în scopul distrugerii; - ucise în cadrul unei epidemii,

cum ar fi febra aftoasă; - tăiate pentru consum uman,

fiind testate randomizat pentru encefalopatia spongiforma bovina. Numarul de probe în fiecare raion va

şi reprezentativă pentru fiecare regiune. 2.3. Numărul probelor testate anual în fiecare stat membru din subpopulaţia prevăzută la punctul 1.3 trebuie să includă toate animalele din subpopulaţia respectivă.

Populaţia totală de peste 30 de luni [3] | Numărul probelor [4] |

100000 | 950 | 200000 | 1550 | 300000 | 1890 | 400000 | 2110 | 500000 | 2250 | 600000 | 2360 | 700000 | 2440 | 800000 | 2500 | 900000 | 2550 | 1000000 | 2590 | 1500000 | 3000 | 2000000 | 3500 | 2500000 | 4000 | 3000000 | 4500 | 3500000 | 5000 | 4000000 | 5500 | 4500000 | 6000 | 5000000 | 6500 | 5500000 | 7000 | 6000000 | 7500 | 6500000 | 8000 | 7000000 | 8500 | 7500000 | 9000 | 8000000 | 9500 | 8500000 | 10000 |

fi calculat pentru a detecta o prevalenţă de 0,1% cu o precizie de 95%, bazată pe prezumţia că proporţia acestei subpopulaţii în populaţia totală de bovine în vîrstă de peste 24 de luni este de 1%.

4. Monitorizarea animalelor achiziţionate în scopul distrugerii se va efectua pentru toate animalele supuse tăierii de necesitate sau găsite bolnave la inspecţia ante-mortem, fiind testate pentru encefalopatia spongiformă bovină;

5. Atunci cînd un animal este tăiat pentru consum uman şi este testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, aplicarea mărcii de sănătate prevazută de Legea nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară nu se efectuează pe carcasa animalului respectiv pînă la primirea buletinului de analiza cu rezultat negativ.

6. Direcţiile raionale/municipale pot acorda derogări de la prevederile pct. 5 din prezentul Capitol în cazul în care se aplică un sistem oficial în abator, care să asigure ca nici o parte a animalelor examinate purtînd marca de sănătate să nu iasă din abator pînă cînd nu se obţine un rezultat negativ la testul rapid.

9000000 | 10500 | 9500000 | 11000 | 10000000 | 11500 | 10500000 | 12000 | 11000000 | 12500 | 11500000 | 13000 | 12000000 | 13500 |

II. CERINȚE MINIME PENTRU UN PROGRAM DE MONITORIZARE A SCRAPIEI LA OVINE ȘI CAPRINE

1. Selecţia subpopulaţiilor

Selecţia trebuie să se efectueze printr-o evaluare de risc a subpopulaţiilor de animale native care prezintă semne clinice compatibile cu scrapia. În cadrul fiecărei subpopulaţii şi al fiecărui grup de vârstă, selecţia trebuie să fie aleatorie.

Criteriile de selecție sunt următoarele: - animale care prezintă o tulburare neurologică sau de comportament ce durează mai mult de 15 zile şi este rezistentă la tratament; - animale muribunde fără semne de boli infecţioase sau traumatice; - animale care prezintă alte simptome patologice progresive. Ovinele şi caprinele trebuie testate pentru scrapie şi, dacă testele care pot diferenţia în practică tipurile de EST sunt disponibile, şi pentru ESB.

2. Vârsta animalelor vizate

7. Toate părţile corpului unui animal testat pentru encefalopatie spongiformă bovină, inclusiv pielea, se reţin sub sechestru sanitar veterinar pînă în momentul primirii buletinului de analiză cu rezultat negativ, în afară de cazul în care ele sînt distruse conform pct. 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

8. Toate părţile corpului unui animal găsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sînt distruse conform pct. 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară, cu excepţia materialului ce urmează să fie reţinut în raport cu evidenţele prevăzute la Capitolul IV din prezenta anexă.

9. În cazul în care un animal tăiat pentru consum uman este găsit pozitiv la testul rapid, cel puţin carcasa ce precedă imediat carcasa găsită pozitivă în urma testului şi două carcase ce urmează imediat carcasa găsită pozitivă în urma testului pe aceeaşi linie a abatorului sînt distruse conform pct. 8 din prezenta anexă, pe lîngă carcasa găsită pozitivă la test.

CAPITOLUL II

Monitorizarea ovinelor şi caprinelor 10. Monitorizarea ovinelor şi

caprinelor se efectuează conform

Prelevarea de probe trebuie să vizeze animalele cele mai în vârstă din cadrul subpopulaţiei. Totuşi, animalele vizate trebuie să aibă vârsta de peste 12 luni.

3. Numărul probelor Numărul minim de animale ce trebuie examinate anual trebuie să corespundă cu numărul de probe prevăzut în tabel. Animalele examinate în conformitate cu articolul 12 pot fi incluse în cadrul numărului minim de probe.

Tabel Numărul minim de investigaţii neurohistologice anuale la animale care prezintă semne compatibile cu EST

Populaţia totală de peste 12 luni [5] | Numărul probelor |

100000 | 10 | 300000 | 30 | 500000 | 50 | 700000 | 69 | 1000000 | 99 | 2500000 | 195 | 5000000 | 300 | 7000000 | 336 | 10000000 | 367 | 20000000 | 409 | 30000000 | 425 | 40000000 | 433 |

III. MONITORIZAREA ANIMALELOR

CU GRAD DE RISC MAI RIDICAT Monitorizarea animalelor cu grad de risc

metodelor de laborator stabilite la pct. 8 Capitolul V din anexa nr. 10 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

11. Animalele în vîrstă de peste 18 luni sau la care mai mult de doi incisivi permanenti au erupt, tăiate pentru consum uman, sînt testate conform numărului de probe care a fost calculat pentru a detecta o prevalenţă de 0,05% cu 95% precizie la animalele tăiate. Vîrsta animalelor este estimată pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii importante.

12. Monitorizarea animalelor care nu sînt tăiate pentru consum uman sînt animalele în vîrstă de peste 18 luni, care au murit sau care au fost ucise, dar care nu au fost:

ucise în cadrul unei epidemii, cum ar fi febra aftoasă;

tăiate pentru consum uman, fiind testate conform numărului de probe în fiecare raion care a fost calculat pentru a detecta o prevalenţă de 0,05% cu 95% precizie la animalele tăiate, bazat pe prezumţia că proporţia animalelor moarte în populaţia totală de ovine şi caprine în vîrstă de peste 18 luni este de 1%.

Vîrsta animalelor este estimată pe baza dentiţiei, semnelor evidente de maturitate sau a altor informaţii

mai ridicat

În afară de programele de monitorizare prevăzute în părţile I şi II, statele membre pot efectua, din proprie iniţiativă, o supraveghere privind EST la animalele cu grad de risc mai ridicat, precum: - animale provenind din ţările cu EST indigenă; - animale care au consumat furaje potenţial

contaminate; - animale născute sau provenite de la mame infectate cu EST.

IV. DISPOZIȚII COMUNE

Statele membre se asigură că nici o parte din corpul animalelor de la care s-au prelevat probe conform prezentei anexe nu este folosită pentru consum uman, ca hrană pentru animale sau în îngrăşăminte, până când analiza de laborator nu se încheie cu rezultate negative.

CAPITOLUL B

I. INFORMAȚII PE CARE STATELE MEMBRE TREBUIE SĂ LE PREZINTE ÎN RAPOARTE

1. numărul cazurilor suspecte pe specii de animale care sunt plasate sub restricţii privind circulaţia în conformitate cu articolul 12 alineatul (1);

relevante. În cazul în care numărul total

de ovine şi caprine în vîrstă de peste 18 luni nu este cunoscut, trebuie să se folosească numărul total de "oi şi mioare montate" şi numărul total de "capre care au fătat deja şi capre montate".

13. Pe lîngă programele de monitorizare prezentate la pct. 11-13 din prezenta anexă, Direcţiile raionale/municipale pot efectua în mod voluntar monitorizarea altor animale, în special:

animale folosite pentru producţia de lapte;

animale care provin din ţări cu encefalopatii spongiforme transmisibile şi care au fost indigenizate;

animale care au consumat furaje potenţial contaminate;

animale născute sau provenite din mame infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile;

animale din efective infectate cu encefalopatii spongiforme transmisibile.

14. Toate părţile corpului unui animal, inclusiv pielea, se reţin sub sechestru sanitar veterinar pînă la primirea buletinului de analiză cu rezultat negativ, cu excepţia cazurilor

2. numărul cazurilor suspecte pe specii de animale supuse analizei de laborator în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) şi rezultatul acestor analize; 3. mărimea estimată a fiecărei subpopulaţii prevăzute în capitolul A partea I punctul 1; 4. numărul de bovine testate din cadrul fiecărei subpopulaţii prevăzute în capitolul A partea I punctul 1 şi în capitolul A partea III, metoda de selecție a probelor şi rezultatul analizelor; 5. numărul de ovine şi caprine examinate din cadrul fiecărei subpopulaţii prevăzute în capitolul A partea II punctul 1 şi în capitolul A partea III şi rezultatul examinării; 6. numărul, distribuţia după vârstă şi distribuţia geografică a cazurilor pozitive de ESB şi scrapie. Se menționează anul şi, dacă este posibil, luna naşterii pentru cazurile de ESB care survin la animalele născute după introducerea unei interdicţii de folosire a proteinelor de rumegătoare în hrana pentru animale; 7. cazurile pozitive de EST confirmate la animale altele decât bovine, ovine şi caprine.

II. INFORMAȚII PE CARE COMISIA TREBUIE SĂ LE PREZINTE ÎN REZUMATUL SĂU

Rezumatul este prezentat sub forma unui

în care ele sînt distruse conform pct. 3 din anexa nr.5 la prezenta Normă sanitar-veterinară.

Toate părţile corpului unui animal, găsit pozitiv la testul rapid, inclusiv pielea, sînt distruse conform pct. 3 din anexa nr. 5 la prezenta Normă sanitar-veterinară, cu excepţia materialului ce urmează să fie reţinut în raport cu evidenţele prevăzute la capitolul IV, prezenta anexă.

15. Pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă transmisibilă la ovine se determină genotipul proteinei prionului. Cazurile de encefalopatie spongiformă transmisibilă decelate la animale, la care genotipurile sînt rezistente la boală (ovine la care genotipurile codifică alanina pe două gene alele ale codonului 136, arginina pe două gene alele ale codonului 154 şi arginina pe două gene alele ale codonului 171) trebuie imediat anunţate autorităţii veterinare centrale. Dacă este posibil aceste cazuri trebuie să facă obiectul identificării suşei. Dacă această identificare nu este posibilă, turma de origine, precum şi celelalte turme care au venit în contact cu animalul sînt supuse unei supravegheri amănunţite în vederea depistării altor cazuri de encefalopatie spongiformă

tabel care conţine cel puţin următoarele informaţii privind fiecare stat membru: 1. populaţia totală de bovine cu vârsta de peste 24 de luni şi mărimea estimată a fiecărei subpopulaţii prevăzute în capitolul A partea I punctul 1; 2. numărul cazurilor suspectate pe specii de animale, conform articolului 12; 3. numărul de bovine testate în conformitate cu capitolul A partea I punctul 1; 4. numărul de ovine şi caprine examinate în conformitate cu capitolul A partea II punctul 1; 5. numărul şi distribuţia după vârstă a cazurilor pozitive de ESB; 6. cazurile pozitive de ESB care survin la animalele născute după introducerea unei interdicţii cu privire la alimentaţie, precum şi anul şi luna naşterii;

7. cazurile pozitive de scrapie; 8. cazurile pozitive de EST la animale altele decât bovinele, ovinele şi caprinele.

III. ÎNREGISTRĂRI 1. Autoritatea competentă păstrează, timp de şapte ani, înregistrările privind: - numărul şi tipurile de animale plasate sub restricţii privind circulaţia, conform articolului 12 alineatul (1); - numărul şi rezultatul investigaţiilor clinice şi epidemiologice, conform articolului 12 alineatul (1); - numărul şi rezultatul analizelor de

transmisibilă pentru stabilirea suşei. În afară de analizarea

genotipului, conform alin. 1 din prezentul punct, trebuie determinat genotipul proteinei prionului la un subeşantion de ovine ales la întîmplare şi supus testului de depistare conform prevederilor pct. 11 capitolul II din prezenta anexă. Acest subeşantion trebuie să reprezinte cel puţin 1% din numărul total de animale care constituie eşantionul pentru fiecare ţară şi să aibă cel puţin 100 de animale pentru fiecare stat. Prin derogare se poate opta pentru analiza genotipului la un număr echivalent de animale vii cu vîrsta similară.

CAPITOLUL III

Informaţii ce trebuie prezentate de către autoritatea competentă autorităţii veterinare centrale

16. Informatii ce trebuie

prezentate de către Direcţiile raionale/municipale Agenţiei Sanitar-veterinară cuprind:

numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse restricţiilor de mişcare conform pct. 13 alin. 1 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

numărul de cazuri suspecte pe specii, supuse examenelor de laborator

laborator, conform articolului 12 alineatul (2); - numărul, identitatea şi originea animalelor de la care s-au prelevat probe în cadrul programelor de monitorizare, în conformitate cu partea I şi, dacă este posibil, vârsta, rasa şi anamneza. 2. Laboratorul care efectuează analizele păstrează, timp de şapte ani, toate înregistrările privind testarea, în special fişele de laborator, blocurile de parafină şi, dacă este cazul, fotografii obţinute prin procedeul de Western blot. [1] Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele sanitare care afectează comerţul intracomunitar cu carne proaspătă (JO 121, 29.7.1964, p. 2012/64). Directivă modificată ultima dată de Directiva 95/23/CE (JO L 243, 11.10.1993, p. 7). [2] Regulamentul (CE) nr. 716/96 al Comisiei din 19 aprilie 1996 de adoptare a unor măsuri excepţionale de sprijin pentru piaţa cărnii de vită din Regatul Unit (JO L 99, 20.4.1996, p. 14). Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1176/2000 al Comisiei (JO L 131, 1.6.2000, p. 37). [3] Acolo unde mărimea populaţiei totale cu vârsta de peste 30 de luni este necunoscută, trebuie luată ca bază mărimea populaţiei cu vârsta de peste 24 de luni.

conform pct. 13 alin. 2 din prezenta Normă sanitar-veterinară, şi rezultatul examinărilor;

numărul de efective în care cazurile suspectate la ovine şi caprine au fost raportate şi investigate conform pct. 13 alin. 1 şi 2 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

numărul estimat al fiecărei subpopulaţii la care se face referire la capitolul I, pct. 3 şi 4, din prezenta anexă;

numărul de bovine examinate în cadrul fiecarei subpopulaţii menţionate la capitolul I, pct. 2-5, din prezenta anexă, metoda de selecţie a probei şi rezultatul testelor;

mărimea estimată a subpopulaţiilor la care se face referire la capitolul II pct. 12-14, care au fost selectate pentru recoltare;

numărul de ovine şi caprine şi efectivele testate în cadrul fiecărei subpopulaţii, la care se face referire la capitolul II pct.12-15, metoda de selecţie a probei şi rezultatul testelor;

numărul, repartizarea pe categorii de vîrstă şi amplasarea geografică a cazurilor pozitive de encefalopatie spongiformă bovină şi scrapie, ţara de origine, dacă nu este aceeaşi cu ţara notificatoare a cazurilor pozitive de encefalopatie

[4] Numărul probelor a fost calculat pentru a descoperi prevalenţa de 0,1 % cu 95 % grad de corectitudine prevăzută la punctul 1, având la bază presupunerea că proporţia acestor subpopulaţii în populaţia totală de bovine cu vârsta de peste 30 de luni este 1 %. Acolo unde mărimea populaţiei totale de bovine cu vârsta de peste 30 de luni este de 1500000 de animale sau mai mult, numărul de probe a fost mărit cu 500 de probe la 500000 de animale ca ajustare a proporţionalităţii, pentru a ţine seama de probabilitatea mai mare de variaţie a riscului de ESB în cadrul populaţiei. [*****] Dacă mărimea populaţiei totale cu vârsta de peste 12 luni nu este cunoscută, numărul de probe are la bază populaţia

totală cu vârsta de peste şase luni.

spongiformă bovină şi scrapie, numărul şi amplasarea geografică a efectivelor pozitive la scrapie, anul şi, cînd este posibil, luna naşterii trebuie date pentru fiecare caz de encefalopatie spongiformă bovină;

genotipul proteinei prionului şi, dacă este posibil, rasa fiecărui animal care a făcut parte din eşantion, în cadrul subpopulaţiei, conform prevederilor capitolul II, pct. 15, din prezenta anexă;

monitorizarea informaţiilor precizate la prezentul punct cu excepţia ultimului abzaţ, se efectuează de către Centrul Republican de Diagnostic Veterinar. Raportarea rezultatelor monitorizării se face lunar la autoritatea veterinară centrală.

CAPITOLUL IV

Evidenţe

17. Autoritatea careia i s-a delegat competenţa va păstra o perioada de 7 ani evidenţa:

numărului şi tipurilor de animale supuse restricţiilor de circulaţie prevăzute la pct. 13 alin. 1 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

numărului şi rezultatului investigatiilor clinice şi epidemiologice prevăzute la pct. 13

alin. 1 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

numărului şi rezultatului examenelor de laborator prevăzute la pct.13 alin. 2 din prezenta Normă sanitar-veterinară;

numărului, identităţii şi originii animalelor supuse recoltărilor de probe în cadrul programelor de supraveghere la care se face referire la Capitolul I şi II din prezenta anexă şi, dacă este posibil, a vîrstei, rasei şi anamnezei;

genotipului proteinei prionului al cazurilor de encefalopatii spongiforme transmisibile pozitive la oi. 18. Laboratoarele responsabile de efectuarea cercetărilor vor păstra o perioadă de 7 ani documentele referitoare la cercetări, în special, testele de laborator şi, după caz, blocurile de parafină şi fotografiile imunoamprentelor (Western-Blot).

ANEXA IV ALIMENTAȚIA ANIMALELOR

1. În statele membre sau regiunile acestora încadrate în categoria 5, interdicţia prevăzută în articolul 7 alineatul (1) se extinde pentru a se aplica la: (a) hrănirea animalelor crescute în exploataţii cu proteine provenite de la


FURAJAREA ANIMALELOR

complet compatibil



mamifere; (b) hrănirea oricăror mamifere cu proteine animale prelucrate provenite de la mamifere; această interdicţie nu se aplică la hrana pentru câini şi pisici sau la producţia de hrană pentru câini şi pisici; (c) hrănirea rumegătoarelor cu grăsime topită de rumegătoare. 2. Interdicţia prevăzută în articolul 7 alineatele (1) şi (2) nu se aplică pentru următoarele produse obţinute de la animale sănătoase:

(a) lapte şi produse lactate; (b) gelatină derivată din piei brute şi prelucrate; (c) proteine hidrolizate cu o greutate moleculară sub 10000 daltoni, care: (i) provin din pieile animalelor sacrificate într-un abator şi supuse unei examinări ante-mortem de către un medic veterinar oficial, conform anexei I capitolul VI din Directiva 64/433/CEE și care, în urma examinării, au fost declarate apte pentru sacrificare în sensul directivei în cauză şi (ii) au fost produse printr-un proces de producţie care presupune măsuri adecvate pentru minimizarea contaminării pieilor, pregătirea acestora prin tratare cu saramură, var sau prin spălare intensivă urmată de expunerea materialului timp de peste trei ore într-un mediu cu pH superior valorii de 11, la o temperatură de peste 80°C, urmată de un tratament termic la

1. Interdicţia la care se face

referire în pct.8 alin.1 din prezenta Normă sanitar-veterinară se extinde şi pentru:

furajarea oricărui animal de fermă cu proteină derivată de la mamifere;

furajarea oricărui mamifer cu proteină animală prelucrată, derivată de la mamifere; această interdicţie nu se aplică furajării cîinilor şi pisicilor şi nici producţiei de hrană pentru cîini şi pisici;

furajarea oricărui rumegător cu grăsime topită provenită de la rumegatoare.

2. Interdicţia menţionată la pct.8, alin.1 şi 2, din prezenta Normă sanitar- veterinară nu se aplică următoarelor produse provenite de la animalele sănătoase:

lapte şi produse din lapte; gelatină derivată din piei

tăbăcite şi netăbăcite; proteine hidrolizate cu greutate

moleculară mai mică de 10.000 daltoni, care:

- sînt derivate din piei tăbăcite şi netăbăcite, obţinute de la animale sacrificate într-un abator şi supuse unei inspecţii ante-mortem de către un medic veterinar de stat, conform

peste 140°C timp de 30 de minute, la peste 3,6 bari, sau printr-un proces de producţie echivalent aprobat de Comisie în urma consultării comitetului ştiinţific competent, conform procedurii stabilite în articolul 24 alineatul (2) şi (iii) provin din unităţi care desfăşoară programe proprii de verificare (HACCP); (d) fosfat dicalcic (fără urme de proteine sau grăsimi); (e) plasmă uscată şi alte produse provenite din sânge, cu excepţia produselor din sânge de bovine destinate hranei rumegătoarelor.

prevederilor legale în vigoare, şi găsite clinic sănătoase pentru tăiere; şi

- sînt produse printr-un proces de producţie ce implică măsuri corespunzătoare pentru a minimiza contaminarea pieilor tăbăcite şi netăbăcite, prepararea pieilor tăbăcite şi netăbăcite prin sărămurare şi tratare cu var şi spălare intensivă, urmată de expunerea materialului la un pH>11 timp de 3 ore la o temperatură >80ºC şi de un tratament termic la o temperatură >140ºC, timp de 30 de minute la o presiune >3,6 bari; şi

- provin din unităţi care aplică un program de autocontrol (HACCP);

fosfat dicalcic (care nu conţine urme de proteine sau grăsime); plasma deshidratată şi alte produse sanguine, cu excepţia produselor din sînge de bovine, utilizate pentru hrana rumegătoarelor.

ANEXA V MATERIALE CU RISCURI

SPECIFICATE 1. Următoarele ţesuturi sunt desemnate ca materiale cu riscuri specificate în funcţie de categoria statului membru sau a ţării terţe de origine sau de rezidenţă a animalului, determinată în conformitate cu articolul 5:

CATEGORIILE 1 ŞI 2 Nici unul.

ANEXA nr.5 la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile MATERIALE CU RISC SPECIFIC

1. Următoarele ţesuturi se consideră materiale cu risc specific:

parţial compatibil


CATEGORIILE 3 ŞI 4 (a) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la bovinele cu vârsta de peste 12 luni şi intestinele de la duoden şi până la rect la bovinele de orice vârstă; (b) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie şi splina la ovinele şi caprinele de orice vârstă.

CATEGORIA 5 (a) întregul cap (exclusiv limba), inclusiv creierul, ochii, ganglionii trigeminali şi amigdalele; timusul; splina şi măduva spinării la bovinele cu vârsta de peste şase luni şi intestinele de la duoden şi până la rect la animalele de orice vârstă; (b) coloana vertebrală, inclusiv ganglionii dorsali de profunzime, la bovinele cu vârsta de peste 30 de luni; (c) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie şi splina la ovinele şi caprinele de orice vârstă. 2. Materialele cu riscuri specificate trebuie eliminate în:

(a) abatoare; (b) secţiile de tranşare, instalaţiile de prelucrare cu risc ridicat sau incintele

tot capul (cu excepţia limbii), inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen, amigdalele, timusul, splina şi măduva spinăii de la bovinele în vîrstă de peste 6 luni şi intestinele de la duoden la rect de la bovine, indiferent de vîrstă;

coloana vertebrală, cu excepția vertebrelor caudale, apofizele spinoase şi transversale ale vertebrelor cervicale, toracice şi lombare, precum şi creasta sacrală mediană şi aripile sacrumului, dar incluzînd ganglionii rădăcinii dorsale proveniţi de la animalele cu vîrsta de peste 30 luni;

craniul, inclusiv creierul si ochii, amigdalele, măduva spinării de la ovinele şi caprinele în vîrstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum şi splina de la toate ovinele şi caprinele. 2. Materialele cu risc specific trebuie să fie îndepărtate în:

abatoare; secţii de tranşare, unităţi de

prelucrare a materiilor cu risc înalt sau în spaţiile la care se face referire în legislaţia naţională privind procesarea deşeurilor animaliere şi utilizarea în hrana animalelor a altor produse care pot influenţa starea de sănătate a animalelor, sub supravegherea personalului sanitar veterinar

prevăzute în articolele 3 şi 7 din Directiva 90/667/CEE [1], sub supravegherea unui agent desemnat de autoritatea competentă. Autoritatea competentă trebuie să desemneze unităţile în acest sens. Cu toate acestea, coloana vertebrală poate fi îndepărtată la punctele de vânzare către consumatori situate pe teritoriul statului membru respectiv. Atunci când materialele cu riscuri specificate nu sunt îndepărtate de la animalele moarte care nu au fost sacrificate pentru consumul uman, părţile corpului care conţin materialele cu riscuri specificate sau întregul corp sunt tratate ca materiale cu riscuri specificate. 3. Toate materialele cu riscuri specificate trebuie marcate cu o pată de vopsea şi, dacă este cazul, cu un marker, imediat după eliminare, şi trebuie distruse în întregime: (a) prin incinerare fără pre-procesare sau (b) după pre-procesare, cu condiţia ca vopseaua sau markerul să rămână vizibile: (i) în conformitate cu sistemele descrise în capitolele I-IV, VI şi VII din anexa la Decizia 92/562/CEE [2]:

- prin incinerare; - prin coincinerare;

(ii) în conformitate cel puţin cu standardele prevăzute în anexa I la Decizia 1999/534/CE [3], prin îngropare într-o rampă de gunoi aprobată.

desemnat de către autoritatea competentă. Aceste unităţi vor fi aprobate în acest scop de către Direcţiile raionale/municipale. 3. Toate materialele cu risc specific trebuie să fie colorate cu vopsea şi, dacă este cazul, marcate cu un marker imediat după îndepărtare şi complet distruse:

prin incinerare, fără un tratament prealabil; sau

cu condiţia ca vopseaua sau markerul să rămînă detectabile după tratamentul prealabil:

- conform sistemelor de tratament termic alternativ pentru prelucrarea materialelor cu grad sporit de risc existent la moment:

- prin incinerare; - prin coincinerare; conform următoarelor condiţii

minime: - mărimea maximă a

particulelor: 50 mm; - temperatura: > 133ºC; - timp: 20 de minute fără

întrerupere; - presiunea (absolută) produsă

de 3 bari abur saturat*) Prelucrarea se poate efectua în

sistem discontinuu sau în sistem continuu.

*) Abur saturat înseamnă că tot

4. Statele membre pot face derogare de la dispoziţiile punctelor 2 şi 3 pentru a permite incinerarea sau îngroparea materialelor cu riscuri specificate sau a corpurilor întregi, fără marcare anterioară, sau, după caz, eliminarea materialelor cu riscuri specificate, în circumstanţele prevăzute în articolul 3 alineatul (2) din Directiva 90/667/CEE şi printr-o metodă care înlătură orice risc de transmitere a EST şi este autorizată şi supravegheată de autoritatea competentă, în special atunci când animalele au murit sau au fost sacrificate în contextul măsurilor de combatere a maladiilor şi fără a aduce atingere articolelor 12 și 13. 5. Utilizarea unui test alternativ pentru eliminarea materialelor cu riscuri specificate poate fi autorizată în următoarele condiţii: (a) testele trebuie efectuate în abatoare asupra tuturor animalelor eligibile pentru eliminarea materialului cu risc specific; (b) nici un produs de origine bovină, ovină sau caprină destinat consumului uman sau alimentaţiei animalelor nu poate părăsi abatorul înainte ca autoritatea competentă să primească şi să accepte rezultatele testelor pentru toate animalele sacrificate potenţial contaminate, dacă ESB a fost confirmată la unul din aceste animale; (c) atunci când un test alternativ dă un rezultat pozitiv, întreg materialul care

aerul este evacuat şi înlocuit cu abur în întreaga cameră de sterilizare. 4. Utilizarea unui test alternativ pentru îndepărtarea materiilor cu risc specific poate fi autorizată în următoarele condiţii:

testele trebuie să fie efectuate în abatoare pe toate animalele selecţionate pentru îndepărtarea materiilor cu risc specific;

nici un produs provenit de la bovine, ovine sau caprine, destinat consumului uman sau furajării animalelor, nu iese din abator înainte ca Direcţiile raionale/municipale să fi primit şi să fi acceptat rezultatele testelor efectuate pe toate animalele sacrificate, potenţial contaminate, dacă encefalopatia spongiformă bovină a fost confirmată la unul dintre ele;

în cazul în care un test alternativ are un rezultat pozitiv, toate materiile provenite de la bovine, ovine şi caprine, care au fost potenţial contaminate în abator, sînt distruse conform pct. 3 din prezenta anexă. 5. Direcţiile raionale/municipale trebuie să efectueze controale oficiale frecvente pentru a verifica aplicarea corectă a prevederilor prezentei anexe şi să se asigure că sînt luate măsuri pentru a se evita contaminarea, în special, în abatoare, secţii de tranşare,

provine de la bovine, ovine şi caprine potenţial contaminate în abator este distrus în conformitate cu punctul 3, cu excepţia cazului în care toate părţile corpului, inclusiv pielea animalului afectat, pot fi identificate şi păstrate separat. 6. Statele membre trebuie să efectueze inspecţţii oficiale frecvente pentru a verifica aplicarea corectă a prezentei anexe şi pentru a se asigura cu privire la adoptarea măsurilor pentru a se evita contaminarea, în special în abatoare, secţii de tranşare, instalaţii de prelucrare a deşeurilor de origine animală, secţii de tranşare cu risc ridicat sau incinte pe care statele membre le desemnează în conformitate cu articolul 7 din Directiva 90/667/CEE, la punctele de vânzare către consumatori, la rampele de gunoi şi în alte locuri de depozitare sau incinerare. 7. Statele membre instituie în special un sistem pentru a se asigura şi a verifica următoarele: (a) că materialele cu riscuri specificate folosite la fabricarea produselor prevăzute în articolul 1 alineatul (2) sunt folosite numai în scopul autorizat; (b) dacă statul membru se încadrează într-o categorie inferioară din punct de vedere numeric, indicând un statut privind ESB superior statutului bovinelor, ovinelor sau caprinelor care intră pe teritoriul său, animalele respective rămân sub

unităţi de prelucrare a deşeurilor animaliere, unităţi de prelucrare a materiilor cu risc înalt sau în spaţiile autorizate, conform legislaţiei naţionale.

supraveghere oficială până când sunt sacrificate sau expediate de pe teritoriul respectiv; (c) materialele cu riscuri specificate, în special acolo unde eliminarea are loc în unităţi sau incinte altele decât abatoarele, se separă complet de celelalte deşeuri care nu sunt destinate incinerării, se colectează separat şi se aruncă, în conformitate cu punctele 2, 3 şi 4. Statele membre pot permite expedierea capetelor sau a carcaselor conţinând materiale cu riscuri specificate într-un alt stat membru, dacă acesta este de acord să primească materialul şi să aplice condiţiile specifice cu privire la circulaţia acestor materiale. 8. Statele membre pot trimite materiale cu riscuri specificate sau materialele prelucrate pe baza acestora către alte state membre, în vederea incinerării, numai în condiţiile prevăzute în articolul 4 alineatul (2) din Decizia 97/735/CE [4], dacă este cazul. Aceste puncte pot fi modificate la cererea unui stat membru pentru a permite expedierea materialelor cu riscuri specificate sau a materialelor prelucrate pe baza acestora către ţări terţe, în vederea incinerării. În acelaşi timp se adoptă, prin aceeaşi procedură, condiţiile care reglementează exportul. [1] Directiva 90/667/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a unor

norme veterinare pentru eliminarea şi prelucrarea deşeurilor de origine animală, pentru introducerea pe piaţă a acestora şi prevenirea agenţilor patogeni din furaje de origine animală sau piscicolă şi de modificare a Directivei 90/425/CEE (JO L 363, 27.12.1990, p. 51). Directivă modificată ultima dată de Actul de Aderare din 1994. [2] Decizia 92/562/CEE a Comisiei din 17 noiembrie 1992 privind aprobarea sistemelor alternative de tratament la cald pentru prelucrarea materialului cu risc ridicat (JO L 359, 9.12.1992, p. 23). Decizie modificată de Actul de Aderare din 1994. [3] Decizia 1999/534/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 privind măsurile ce se aplică prelucrării anumitor deşeuri de origine animală ca metodă de protecţie împotriva encefalopatiilor spongiforme transmisibile şi de modificare a Deciziei 97/735/CE a Comisiei (JO L 204, 4.8.1999, p. 37). [4] Decizia 97/735/CE a Comisiei din 21

octombrie 1997 privind anumite măsuri de protecţie în legătură cu comerţul la unele

tipuri de deşeuri de origine animală provenite de la mamifere (JO L 294,

28.10.1997, p. 7). Decizie modificată de Decizia 1999/534/CE a Consiliului (JO L

204, 4.8.1999, p. 37). ANEXA VI

STANDARDE APLICABILE ANEXA nr.6

complet compatibil

Transpune prevederile referitoare la noţiunile

ANUMITOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ CARE CONȚIN SAU SUNT

DERIVATE DIN MATERIALE PROVENITE DE LA RUMEGĂTOARE

Este interzisă utilizarea materialelor provenite de la rumegătoare pentru producţia următoarelor produse de origine animală, în conformitate cu articolul 9 alineatul (1):

(a) carne recuperată pe cale mecanică; (b) fosfat dicalcic destinat furajelor pentru animale; (c) gelatină obţinută din piei brute şi prelucrate; (d) derivate din grăsime topită de rumegătoare; (e) grăsime topită de rumegătoare, cu excepţia cazului în care este produsă din: (i) ţesut adipos discret declarat bun pentru consumul uman; (ii) materii prime prelucrate conform standardelor prevăzute în Directiva 90/667/CEE.

la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile

Lista materialelor care vor fi interzise la fabricarea

produselor de origine animală

Se interzice, conform pct. 10, alin.1, din prezenta Normă sanitar-veterinară, utilizarea materialelor provenite de la rumegătoare pentru obţinerea următoarelor produse de origine animală:

carne recuperată mecanic; fosfat dicalcic destinat furajării

animalelor de fermă; gelatina, cu excepţia cazului în

care este obţinută din piei de rumegătoare;

derivaţi obţinuţi din grăsimi topite, provenite de la rumegatoare;

grăsimi topite, provenite de la rumegătoare, cu excepţia cazului în care: - au fost produse din ţesuturi adipoase distincte, declarate proprii pentru consum uman; sau - materii prime procesate conform standardelor existente în Republica Moldova, care pot influenţa starea de

de bază utilizate în textul Directivei.

sănătate a animalelor. ANEXA VII

ERADICAREA ENCEFALOPATIEI SPONGIFORME TRANSMISIBILE

1. Investigaţia prevăzută în articolul 13 alineatul (1) litera (b) trebuie să identifice:

(a) în cazul bovinelor: - toate celelalte rumegătoare din exploataţia în care s-a confirmat boala; - toţi embrionii, ovulele şi ultimii descendenţi ai femelelor în cazul cărora a fost confirmată boala, precum şi embrionii recoltaţi sau descendenţii născuţi în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de instalare a bolii; - toate animalele din cohorta în care s-a confirmat boala; - posibila origine a bolii, precum şi alte exploataţii în care se află animale, embrioni sau ovule potenţial infectate cu agent EST sau care au primit aceeaşi hrană sau au fost expuse aceleiaşi surse de contaminare; - circulaţia furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau a altor căi de transmisie ce ar fi putut transmite agentul EST în interiorul exploataţiei sau în exteriorul acesteia;

(b) în cazul ovinelor şi caprinelor: - toate rumegătoarele, altele decât ovine şi caprine, din exploataţia unde s-a confirmat


Supravegherea Encefalopatiei spongiforme transmisibile

1. Ancheta epizootologică la care se face referire în pct. 14 din prezenta Normă sanitar-veterinară trebuie să identifice:

pentru bovine: - toate rumegătoarele din

exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;

- în cazul în care boala a fost confirmată la o femelă - toţi embrionii, ovulele şi ultimii săi descendenţi colectaţi sau născuţi cu 2 ani înainte ori după apariţia clinică a bolii la mama acestora;

- toate animalele din cohorta de care aparţine animalul la care a fost confirmată boala;

- posibila origine a bolii; - alte animale, embrioni sau

ovule din exploataţia în care se află animalul la care a fost confirmată

complet compatibil


boala; - părinţii, toţi embrionii, ovulele precum şi ultimii descendenţi ai animalului la care a fost confirmată boala, în măsura în care se pot identifica; - toate animalele din turma în care s-a confirmat boala, aceasta urmând a fi definită în conformitate cu procedura stabilită în articolul 24 alineatul (2); - toate ovinele şi caprinele din exploataţia în care s-a confirmat boala animalului, în afară de cele menţionate la a doua şi a treia liniuţă; - posibila origine a maladiei şi identificarea altei exploataţii în care se află animale, embrioni sau ovule potenţial infectate cu agent EST sau care au primit aceeaşi hrană sau au fost expuse aceleiaşi surse de contaminare; - circulaţia furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau a altor căi de transmisie, ce ar fi putut transmite agentul EST în interiorul exploataţiei sau în exteriorul acesteia. 2. Măsurile prevăzute în articolul 13 alineatul (1) constau cel puţin în: (a) în cazul confirmării ESB la bovine, sacrificarea şi distrugerea completă a animalelor şi distrugerea embrionilor şi ovulelor identificate în urma investigaţiei prevăzute la punctul 1 litera (a) prima, a doua şi a treia liniuţă; (b) în cazul confirmării ESB la ovine şi

boala ori din alte exploataţii, care s-ar fi putut infecta cu agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile sau să fi fost expuse la aceleaşi furaje ori sursă de contaminare;

- mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere, care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la/sau de la exploataţia în cauză;

pentru ovine şi caprine: - toate rumegătoarele, altele

decît ovinele şi caprinele, din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;

- părinţii, toţi embrionii, ovulele şi ultimii descendenţi ai animalului la care a fost confirmată boala, în măsura în care sînt identificabili;

- animalele din cohorta definită, conform prevederilor Normei sanitar- veterinare, din care face parte animalul la care boala a fost confirmată;

- toate ovinele şi caprinele din exploataţia din care face parte animalul la care boala a fost confirmată, pe lîngă cele menţionate la alin. 2 şi 3 cu referire la ovine şi

caprine, sacrificarea şi distrugerea completă a tuturor animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate în urma investigaţiei prevăzute la punctul 1 litera (b) liniuţele 2-6.

caprine; - posibila origine a bolii şi

celelalte exploataţii în care se găsesc animale, embrioni sau ovule care s-ar fi putut infecta cu agentul unei encefalopatii spongiforme transmisibile sau să fi fost expuse la aceleaşi furaje ori sursă de contaminare; - mişcarea furajelor potenţial contaminate, a altor materiale sau mijloace de transmitere care ar fi putut propaga agentul encefalopatiei spongiforme transmisibile la/sau de la exploataţia în cauză. 2. Măsurile prevăzute la pct. 14, alin. 1 din prezenta Normă sanitar- veterinară vor avea în vedere cel puţin următoarele:

în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la o bovină uciderea şi distrugerea completă a bovinelor şi distrugerea embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1 alin. 1-3 din prezenta anexă, cu referire la bovine;

în caz de confirmare a encefalopatiei spongiforme bovine la ovine sau caprine - uciderea şi distrugerea completă a animalelor, embrionilor şi ovulelor identificate prin ancheta prevăzută la pct. 1, alin.

2-6 din prezenta anexă, cu referire la ovine şi caprine.

ANEXA VIII INTRODUCEREA PE PIAȚĂ ŞI

EXPORTUL CAPITOLUL A

Condiţii pentru comerţul intracomunitar cu animale vii, embrioni şi ovule I. CONDIȚII CARE SE APLICĂ INDIFERENT DE CATEGORIA STATULUI MEMBRU SAU A ȚĂRII TERȚE DE ORIGINE SAU DE REZIDENȚĂ A ANIMALULUI

1. Expedierea către alte state membre trebuie să respecte reglementările articolului 15 alineatul (1). 2. Următoarele condiţii se aplică în circulaţia embrionilor şi ovulelor de bovine: Embrionii şi ovulele de bovine trebuie să provină de la femele care, la momentul colectării:

- nu erau suspecte de infectare cu ESB; - îndeplineau condiţiile prevăzute în partea II. 3. Următoarele condiţii se aplică în comerţul cu ovine şi caprine: (a) Ovinele şi caprinele reproducătoare trebuie: (i) să provină dintr-o exploataţie care


Realizarea pe piaţa internă şi exportul

CAPITOLUL I

Condiţii pentru schimburile comerciale cu animale vii, embrioni şi ovule între Republica Moldova şi

alte ţări

1. Expedierea acestor produse trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la pct. 16 alin. 1 din prezenta Normă sanitar-veterinară.

2. Următoarele condiţii se aplică circulaţiei embrionilor şi ovulelor de bovine:

embrionii şi ovulele de bovine trebuie să provină de la femele care, în momentul colectării, nu erau suspectate de a fi infectate cu encefalopatie spongiformă bovină.

3. Următoarele condiţii se

parţial compatibil



respectă următoarele cerinţe: - este supusă unor verificări veterinare oficiale regulate;

- animalele sunt marcate; - nu s-a confirmat nici un caz de scrapie timp de cel puţin trei ani; - în exploataţie se efectuează verificări prin prelevare de mostre de la femelele bătrâne

destinate sacrificării; - femelele sunt introduse în exploataţie numai dacă provin dintr-o exploataţie care îndeplineşte aceleaşi cerinţe; (ii) să fi fost ţinute într-o exploataţie care respectă cerinţele de la punctul (i) de la naştere sau timp de cel puţin trei ani; (iii) dacă sunt destinate unui stat membru care beneficiază, pentru întregul teritoriu sau numai pentru o parte din acesta, de dispoziţiile prevăzute la punctul (b), să îndeplinească garanţiile prevăzute în programele menţionate la punctul respectiv. (b) Un stat membru care desfăşoară un program obligatoriu sau voluntar de control al scrapiei pe întregul său teritoriu sau numai pe o parte din acesta: (i) poate prezenta Comisiei programul respectiv, evidenţiind în special:

- distribuţia maladiei în statul membru; - motivaţia programului, având în vedere importanţa maladiei şi raportul costuri/beneficii; - aria geografică în care se pune în aplicare

aplică comerţului cu ovine şi caprine: ovinele şi caprinele pentru

reproducţie trebuie: (i) să provină dintr-o

exploataţie ce îndeplineşte următoarele condiţii:

- sînt supusă controalelor veterinare oficiale regulate;

- animalele sînt identificate; - nu a fost confirmat nici un

caz de scrapie de cel puţin 3 ani; - controlul prin prelevarea

probelor se efectuează în exploataţie pentru femelele vîrstnice destinate abatajului;

- femelele să fie introduse în exploataţia respectivă numai dacă ele provin dintr-o exploataţie care îndeplineşte aceleaşi condiţii;

(ii) să fi fost ţinute în permanenţă, de la naştere, sau în ultimii 3 ani, într-o exploataţie ori în exploataţii ce îndeplinesc condiţiile stabilite la alin. 1 lit. (i) din prezentul punct.

programul; - categoriile de statut ce se aplică exploataţiilor, standardele care trebuie atinse în fiecare categorie şi procedurile de testare care trebuie folosite; - procedurile de monitorizare a programului; - măsura care trebuie luată dacă, dintr-un motiv sau altul, o exploataţie îşi pierde statutul; - măsurile care trebuie luate dacă rezultatele verificărilor efectuate în conformitate cu dispoziţiile programului sunt pozitive; (ii) programele menţionate la punctul (i) pot fi aprobate conform criteriilor stabilite la punctul respectiv în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). În conformitate cu aceeaşi procedură, garanţiile suplimentare, generale sau specifice, ce se pot solicita în comerţul intracomunitar sunt definite în acelaşi timp sau în termen de cel mult trei luni de la aprobarea programelor. Aceste garanţii nu trebuie să depăşească garanţiile pe care statul membru le pune în aplicare pe plan naţional; (iii) programele pe care statele membre le prezintă pot fi modificate sau completate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). În conformitate cu aceeaşi procedură, se poate aproba o modificare sau completare adusă unui

program care a fost deja aprobat sau garanţiilor definite în conformitate cu paragraful (ii). (c) În cazul în care un stat membru consideră că teritoriul său este în totalitate sau în parte indemn de scrapie ovină: (i) trebuie să înainteze Comisiei documentaţia de fundamentare corespunzătoare, arătând în special:

- istoricul apariţiei bolii pe teritoriul său; - rezultatele testelor de supraveghere bazate pe analize serologice, microbiologice, patologice sau epidemiologice; - perioada în care a fost efectuată supravegherea; - mecanismele de verificare a absenţei bolii; (ii) garanţiile suplimentare, generale sau specifice, care pot fi solicitate în comerţul intracomunitar trebuie definite în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). Aceste garanţii nu trebuie să depăşească garanţiile pe care statul membru le pune în aplicare pe plan naţional; (iii) statul membru implicat trebuie să notifice Comisiei orice modificare a detaliilor specificate la punctul (i) referitoare la boală. Garanţiile definite în conformitate cu punctul (ii) pot fi modificate sau retrase în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24

alineatul (2), pe baza acestei notificări.

II. CONDIȚII CARE SE APLICĂ ÎN FUNCȚIE DE CATEGORIA STATULUI MEMBRU DE ORIGINE SAU DE REZIDENȚĂ AL ANIMALULUI DETERMINATĂ ÎN CONFORMITATE CU ANEXA II CAPITOLUL C 1. Expedierea către alte state membre trebuie să respecte reglementările articolului 15 alineatul (1). 2. Categoria ESB a statului membru de origine al bovinelor, ovinelor şi caprinelor trebuie comunicată statului membru de destinaţie. 3. În conformitate cu punctul 1, următoarele condiţii se aplică în circulaţia bovinelor care provin sau se află în statele membre sau una din regiunile acestora care se încadrează în:

CATEGORIILE 3 ŞI 4 Animalele trebuie:

(a) să se nască, să fie crescute şi ţinute în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB cel puţin în ultimii şapte ani sau (b) să se nască după data la care a intrat în vigoare interdicţia cu privire la hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere.

CATEGORIA 5 Animalele trebuie:

(a) să se nască după data la care a intrat în vigoare interdicţia cu privire la hrănirea

animalelor de fermă cu proteine provenite de la mamifere şi (b) să se nască, să fie crescute şi ţinute în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB cel puţin în ultimii şapte ani şi care deţin numai bovine născute la fermă sau care provin dintr-o cireadă cu un statut echivalent.

CAPITOLUL B Condiții referitoare la descendenţii animalelor la care se suspectează sau este confirmată EST în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) Se interzice introducerea pe piaţă a ultimilor descendenţi ai unei femele bovine infectate cu o EST sau ai ovinelor sau caprinelor la care este confirmată ESB, în intervalul de doi ani anterior sau ulterior apariţiei primelor semne clinice de instalare a bolii.

CAPITOLUL II Condiţii referitoare la descendenţii

animalelor la care infecţia cu encefalopatii spongiforme

transmisibile este suspectată sau confirmată

4. Este interzisă

comercializarea ultimilor născuţi proveniţi de la vacile infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă sau de la ovinele ori caprinele infectate cu encefalopatie spongiformă transmisibilă cu 2 ani înainte şi după apariţia primelor semne clinice ale debutului bolii.

complet compatibil


CAPITOLUL C Condiții pentru comerţul intracomunitar cu anumite produse de origine animală I. Următoarele produse de origine animală sunt scutite de interdicţia prevăzută în articolul 16 alineatul (3), cu condiţia ca acestea să provină de la bovine care îndeplinesc cerinţele părţilor II şi III din

CAPITOLUL III Condiţii pentru schimburile

comerciale cu unele produse de origine animală

5. Un animal din specia bovină

poate fi selectat, dacă a fost născut şi crescut şi dacă în momentul

parţial compatibil


cele ce urmează: - carne proaspătă;

- carne tocată; - preparate din carne; - produse din carne;

- hrană pentru animalele domestice destinată carnivorelor domestice.

Schema pe bază de dată II. Carnea proaspătă dezosată din care au fost îndepărtate toate ţesuturile aderente, inclusiv ţesutul nervos şi limfatic evident, şi produsele de origine animală prevăzute în partea I care provin din aceasta, obţinute de la animale eligibile din ţări sau regiuni din categoria 5, pot fi comercializate în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) al doilea paragraf atunci când sunt obţinute de la animale născute după data la care au intrat în vigoare standardele privind hrana animalelor prevăzute în articolul 7 alineatul (2) şi certificate ca îndeplinind condiţiile stabilite la punctul 1 şi dacă sunt produse în unităţi care îndeplinesc condiţiile stabilite la punctul 9. Autoritatea competentă se asigură că sunt respectate condiţiile cu privire la controale prevăzute la punctele 2-8 şi la punctul 10. 1. O bovină este eligibilă pentru schema pe bază de dată dacă s-a născut şi a crescut în statul membru respectiv şi dacă la momentul sacrificării se dovedeşte îndeplinirea următoarelor condiţii: (a) animalul a fost identificabil în mod clar

sacrificării se demonstrează faptul ca sînt respectate următoarele condiţii:

animalul a fost clar identificat pe parcursul întregii sale vieţi, permiţînd astfel stabilirea trasabilităţii sale pînă la mamă şi efectivul de origine; numărul unic al crotaliei, data naşterii şi exploataţia de origine, precum şi toate mişcările sale după naştere sînt înregistrate în paşaportul oficial al animalului, iar identitatea mamei sale este cunoscută;

animalul este în vîrstă de peste 6 luni, dar are mai puţin de 30 de luni, fapt stabilit prin înregistrarea informatică oficială a datei sale de naştere sau prin paşaportul său oficial;

Direcţiile raionale/municipale au obţinut şi au verificat dovada concretă care atestă faptul că mama animalului a trăit cel puţin 6 luni de la naşterea animalului ce urmează a fi selectat;

mama animalului nu a avut encefalopatie spongiformă bovină şi nu a fost suspectată de a fi avut encefalopatie spongiformă bovină.

6. Animalele prezentate pentru taiere, care nu indeplinesc cerintele pct. 5 din prezenta Normă sanitar-veterinare, trebuie respinse automat, iar pasapoartele lor confiscate.

7. Direcţiile

pe tot parcursul vieţii, acest lucru permiţând urmărirea sa până la mamă şi cireada de origine; numărul unic de marcaj, data naşterii şi exploataţia în care s-a născut şi circulaţia după naştere sunt înregistrate fie în paşaportul oficial al animalului, fie într-un sistem oficial computerizat de identificare şi urmărire; identitatea mamei este cunoscută; (b) animalul are mai mult de şase luni, dar mai puţin de 30 de luni, vârstă determinată pe baza înregistrării oficiale computerizate a datei de naştere sau a paşaportului oficial al animalului; (c) autoritatea competentă a obţinut şi a verificat dovezile pozitive că mama animalului a mai trăit cel puţin şase luni după naşterea animalului eligibil; (d) mama animalului nu a dezvoltat nici o ESB şi nu este suspectă de contaminare cu ESB.

Controale 2. Dacă un animal destinat sacrificării sau unele dintre circumstanţele legate de sacrificarea sa nu îndeplinesc toate cerinţele prezentului regulament, animalul trebuie respins automat iar paşaportul trebuie confiscat. Dacă informaţiile respective apar după sacrificare, autoritatea competentă trebuie să înceteze imediat să emită certificate şi să anuleze certificatele emise. Dacă expedierea a avut loc, autoritatea competentă trebuie să

raionale/municipale controlează ca procedurile utilizate în secţiile de tranşare să garanteze îndepărtarea următorilor limfonoduli: popliteu, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median şi lateral, renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal şi cervical profund.

8. Carnea trebuie să fie identificabilă pînă la animalul eligibil sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate aparţinînd aceluiaşi lot de tăiere, prin intermediul unui sistem oficial de trasabilitate pînă în momentul tăierii. După tăiere, etichetele trebuie să permită identificarea cărnii proaspete şi a produselor pe bază de carne pînă la animalul eligibil, pentru a se permite retragerea lotului în cauză. În cazul hranei pentru animalele de companie, documentele de însoţire şi evidenţele trebuie să permită trasabilitatea.

9. Toate carcasele valabile pentru consum uman trebuie să aibă numere individuale corespunzătoare numărului crotaliei.

10. Direcţiile raionale/municipale trebuie să întocmească protocoale detaliate, care să se refere la:

trasabilitatea şi controalele

notifice autoritatea competentă de la locul de destinaţie. Autoritatea competentă de la locul de destinaţie trebuie să ia măsurile necesare. 3. Sacrificarea animalelor eligibile trebuie să se desfăşoare în abatoare care nu sunt folosite pentru sacrificarea altor bovine decât cele sacrificate conform schemei pe bază de dată sau a schemei de certificare a cirezii. 4. Autoritatea competentă trebuie să se convingă că procedurile folosite în secţiile de tranşare asigură eliminarea următoarelor noduri limfatice: popliteal, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median şi lateral, renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal şi cervical profund. 5. Carnea trebuie să poată fi urmărită până la animalul eligibil sau, după tăiere, până la animalele tăiate din acelaşi lot, printr-un sistem oficial de urmărire până la momentul sacrificării. După sacrificare, etichetele trebuie să poată urmări carnea proaspătă şi produsele menţionate în partea I până la animalul eligibil, pentru a permite retragerea livrării respective. În cazul hranei pentru animale de companie, documentele de însoţire şi înregistrările trebuie să permită urmărirea. 6. Toate carcasele eligibile aprobate trebuie să aibă numere individuale corelate

efectuate înainte de tăiere; controalele efectuate pe

parcursul tăierii; controalele efectuate pe

parcursul fabricării hranei pentru animalele de companie;

toate cerinţele în materie de etichetare şi de certificare după sacrificare pînă la punctul de vînzare.

11. Autoritatea căreia i s-a delegat competenţa trebuie să aplice un sistem de înregistrare a controalelor de conformitate, astfel încît acestea să poată fi demonstrate.

12. Carnea proaspătă dezosată, de la care ţesuturile aderente, inclusiv principalele ţesuturi limfoide şi nervoase, au fost îndepărtate, şi produsele de origine animală, derivate din aceasta, pot fi comercializate, în cazul în care sînt obţinute de la efective în care nu a apărut nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină în ultimii 7 ani, fiind certificate că indeplinesc condiţiile prevăzute la pct. 13 şi 14, capitolul IV, din prezenta anexă şi că sînt produse în unităţi care îndeplinesc condiţiile stabilite la pct. 19. Direcţiile raionale/municipale se asigură că sînt îndeplinite condiţiile stabilite în capitolele V şi VI din prezenta anexă cu privire la sistemul de trasabilitate computerizată şi la

cu numărul de marcare. 7. În statul membru trebuie să existe protocoale privind: (a) urmărirea şi controalele anterioare sacrificării;

(b) controalele din timpul sacrificării; (c) controalele din timpul prelucrării hranei pentru animale de companie; (d) toate cerinţele de etichetare şi certificare după sacrificare până la momentul vânzării. 8. Autoritatea competentă trebuie să instituie un sistem de înregistrare a verificărilor privind respectarea condițiilor, astfel încât să poată fi demonstrată efectuarea controlului.

Unitatea 9. Pentru a obţine aprobarea, unitatea trebuie să creeze şi să pună în aplicare un sistem prin care carnea şi/sau produsul din carne eligibil să fie identificabile, iar carnea să poată fi urmărită până la animalul eligibil sau, după tăiere, până la animalele tăiate în acelaşi lot. Sistemul trebuie să permită urmărirea completă a cărnii sau produselor de origine animală în toate etapele, iar înregistrările trebuie păstrate timp de cel puţin doi ani. Conducerea unității trebuie să furnizeze detalii despre sistemul folosit, în scris, autorității competente. 10. Autoritatea competentă trebuie să evalueze, să aprobe şi să monitorizeze

controale.

CAPITOLUL IV Condiţii referitoare la efective

13. Un efectiv este un grup de

animale care formează o unitate separată şi distinctă, respectiv un grup de animale crescut, adăpostit şi ţinut separat de orice alt grup de animale şi care este identificat prin intermediul unor numere unice de identificare a animalelor şi a efectivelor.

14. Un efectiv este eligibil în cazul în care în ultimii 7 ani, nu a fost confirmat nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină şi nu a existat nici un caz suspect pentru care diagnosticul acestei boli să nu fi fost exclus, la animalele care sînt încă în efectiv, la cele care au fost introduse sau care au plecat din efectiv.

CAPITOLUL V

Controalele

15. Dacă un animal prezentat pentru sacrificare nu îndeplineşte una sau toate cerinţele prezentei Norme sanitar-veterinare, acesta trebuie să fie respins automat şi pasaportul său să fie confiscat. Dacă această informaţie devine disponibilă după tăiere,

sistemul din unitatea respectivă pentru a se asigura că acesta oferă posibilitatea segregării perfecte și a trasabilităţii în aval şi în amonte.

Schema de certificare a cirezii III. Carnea proaspătă dezosată din care au fost îndepărtate toate ţesuturile aderente, inclusiv ţesutul nervos şi limfatic evident, şi produsele de origine animală prevăzute în partea I care provin din aceasta, obţinute de la animale eligibile din ţări sau regiuni din categoria 5, pot fi comercializate în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) al doilea paragraf atunci când sunt obţinute de la animale certificate ca îndeplinind condiţiile prevăzute la punctul 2 şi care provin din cirezi în care nu a apărut nici un caz de ESB în ultimii şapte ani şi sunt certificate ca îndeplinind condiţiile stabilite la punctul 1 şi sunt produse în unități care îndeplinesc condiţia de la punctul 11. Autoritatea competentă se asigură că sunt respectate condiţiile cu privire la sistemul computerizat de urmărire şi la controalele prevăzute la punctele 3-10 şi la punctul 12.

Condiții referitoare la cirezi 1. (a) O cireadă este un grup de animale care formează o unitate separată şi distinctă, adică un grup de animale care este administrat, adăpostit şi ținut separat de orice alt grup de animale şi care este identificat prin numere unice de

Direcţiile raionale/municipale trebuie să suspende imediat eliberarea certificatelor şi să le anuleze pe cele eliberate.

16. Sacrificarea animalelor eligibile trebuie să aibă loc în abatoare folosite exclusiv pentru sacrificarea animalelor conform unei proceduri bazate pe date sau conform procedurii bazate pe certificarea efectivelor.

17. Carnea trebuie să fie identificabilă pînă la efectivul animalului eligibil sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate în acelaşi lot, prin intermediul unui sistem computerizat de trasabilitate aplicat pînă în momentul tăierii. După tăiere, etichetele trebuie să permită identificarea cărnii proaspete, cărnii tocate, cărnii preparate, produselor pe bază de carne, alimentelor pentru animalele de companie destinate carnivorelor domestice, pînă la efectiv, pentru a se putea retrage lotul în cauză.

În cazul hranei pentru animalele de companie, documentele de însoţire şi evidenţele trebuie să permită trasabilitatea.

18. Toate carcasele eligibile aprobate trebuie să aibă numere individuale asociate numărului crotaliei.

identificare a cirezii şi a animalelor. (b) O cireadă este eligibilă dacă timp de cel puţin şapte ani nu s-a confirmat nici un caz de ESB şi nu a existat nici un caz suspect pentru care diagnosticul de ESB să nu fi fost exclus, la nici un animal care încă se află în cireadă sau a fost mutat. (c) Prin derogare de la dispoziţiile de la litera (b), o cireadă care există de mai puţin de şapte ani poate fi considerată eligibilă după o analiză temeinică efectuată de autoritatea veterinară competentă, cu condiţia ca: (i) toate animalele născute sau mutate în cireada nou înfiinţată să respecte condiţiile stabilite la punctul (2) literele (a), (d) şi (e) şi (ii) cireada să îndeplinească cerinţele stabilite la punctul (b) pe timpul întregii existenţe. (d) Dacă o cireadă este nou înfiinţată într-o exploataţie în care a existat un caz confirmat de ESB la un animal care încă se află în cireadă sau a fost mutat, cireada nou înfiinţată nu poate fi eligibilă decât după o analiză temeinică efectuată de autoritatea veterinară competentă, care să certifice respectarea fiecăreia dintre condiţiile de mai jos în aşa fel încât autoritatea să fie mulţumită: (i) toate animalele din cireada afectată deţinute anterior în aceeaşi exploataţie au fost îndepărtate şi sacrificate;

CAPITOLUL VI Autorizarea unităţii

19. Pentru a fi autorizată,

unitatea trebuie să elaboreze şi să aplice un sistem, prin care carnea şi/sau produsul eligibil să fie identificabil şi toată carnea să poată fi identificată pînă la efectivele sale de origine sau, după tranşare, pînă la animalele tăiate în acelaşi lot. Sistemul trebuie să faciliteze trasabilitatea totală a cărnii sau a produselor de origine animală la toate etapele tranşării, iar evidenţele trebuie păstrate cel puţin 2 ani. Detalii privind sistemul utilizat trebuie furnizate în scris Direcţiilor raionale/municipale de către conducerea unităţii.

20. Autoritatea căreia i s-a delegat competenţa trebuie să evalueze, să aprobe şi să monitorizeze sistemul furnizat de unitate, pentru a se asigura că acesta realizează o separare totală şi trasabilitatea în aval şi în amonte.

CAPITOLUL VII Condiţii aplicabile exportului

21. Bovinele vii şi produsele de origine animală derivate de la acestea urmează să fie supuse, în ceea ce

(ii) toate furajele au fost îndepărtate şi distruse şi toate containerele pentru furaje au fost curăţate temeinic; (iii) toate clădirile au fost golite şi curăţate temeinic înainte de primirea animalelor nou-venite; (iv) condiţiile stabilite la punctul (c) au fost respectate în întregime.

Condiţii referitoare la animal 2. (a) toate înregistrările privind naşterea animalului, identitate şi circulaţie trebuie să fie înregistrate într-un sistem oficial computerizat de urmărire; (c) animalul trebuie să aibă mai mult de şase luni, dar mai puţin de 30 de luni, vârstă determinată pe baza înregistrării oficiale computerizate a datei de naştere; (d) mama trebuie să mai fi trăit timp de cel puţin şase luni după naşterea animalului; (e) mama animalului trebuie să nu fi dezvoltat nici o ESB şi să nu fie suspectă de contaminare cu ESB; (f) cireada în care s-a născut animalul şi toate cirezile prin care a circulat trebuie să fie eligibile.

Sistemul computerizat de urmărire 3. Sistemul oficial computerizat de urmărire prevăzut la punctul 2 litera (a) va fi aprobat numai dacă s-a aflat în funcţiune un timp suficient pentru a cuprinde toate informaţiile referitoare la durata de viaţă şi circulaţia animalelor, necesare pentru a verifica respectarea cerinţelor prezentului

priveşte exportul către alte ţări, regulilor stabilite în prezenta Normă sanitar-veterinară.

regulament şi vizează numai animalele născute după ce sistemul a intrat în funcţiune. Datele istorice încărcate într-un calculator în orice perioadă anterioară intrării în funcțiune a sistemului nu vor fi acceptate în acest scop.

Controale 4. Dacă un animal destinat sacrificării sau unele dintre circumstanţele legate de sacrificarea sa nu îndeplinesc toate cerinţele prezentului regulament, animalul trebuie respins automat, iar paşaportul trebuie confiscat. Dacă informaţiile respective apar abia după sacrificare, autoritatea competentă trebuie să înceteze imediat să emită certificate şi să anuleze certificatele emise. Dacă expedierea a avut loc deja, autoritatea competentă trebuie să notifice autoritatea competentă de la locul de destinaţie. Autoritatea competentă de la locul de destinaţie trebuie să ia măsurile necesare. 5. Sacrificarea animalelor eligibile trebuie să aibă loc în abatoare folosite exclusiv pentru sacrificarea animalelor conform schemei pe bază de dată sau schemei de certificare a cirezii. 6. Autoritatea competentă trebuie să se convingă că procedurile folosite în secţiile de tranşare asigură eliminarea următoarelor noduri limfatice: popliteal, ischiatic, inghinal superficial, inghinal profund, iliac median şi lateral,

renal, prefemural, lombar, costocervical, sternal, prescapular, axilar, caudal şi cervical profund. 7. Carnea trebuie să poată fi urmărită până la cireada animalului eligibil sau, după tăiere, până la animalele tăiate din acelaşi lot, printr-un sistem oficial de urmărire până la momentul sacrificării. După sacrificare, etichetele trebuie să poată urmări carnea proaspătă şi produsele menţionate în partea I până la cireadă pentru a permite retragerea livrării respective. În cazul hranei pentru animale de companie, documentele de însoţire şi înregistrările trebuie să permită urmărirea. 8. Toate carcasele eligibile aprobate trebuie să aibă numere individuale corelate cu numărul de marcare. 9. Statul membru trebuie să stabilească protocoale vizând: (e) urmărirea şi controalele anterioare sacrificării;

(f) controalele din timpul sacrificării; (g) controalele din timpul prelucrării hranei pentru animale de companie; (h) toate cerinţele de etichetare şi certificare după sacrificare până la momentul vânzării. 10. Autoritatea competentă trebuie să instituie un sistem de înregistrare a verificărilor privind respectarea condiţiilor, astfel încât să poată fi demonstrată efectuarea controlului.

Unitatea 11. Pentru a obţine aprobarea, unitatea trebuie să creeze şi să pună în aplicare un sistem prin care carnea şi/sau produsul din carne eligibil să fie identificabile, iar carnea să poată fi urmărită până la cireada de origine, sau după tăiere, până la animalele tăiate din acelaşi lot. Sistemul trebuie să permită urmărirea completă a cărnii sau a produselor de origine animală în toate etapele, iar înregistrările trebuie păstrate timp de cel puţin doi ani. Conducerea unităţii trebuie să furnizeze detalii despre sistemul folosit, în scris, autorităţii competente. 12. Autoritatea competentă trebuie să evalueze, să aprobe şi să monitorizeze sistemul din unitatea respectivă pentru a se asigura că acesta oferă posibilitatea segregării perfecte şi a trasabilităţii în aval şi în amonte.

CAPITOLUL D

Condițiile aplicabile exporturilor Bovinele vii şi produsele de origine animală provenite de la acestea trebuie să respecte – în ceea ce priveşte exporturile către ţări terţe– reglementările stabilite în prezentul regulament pentru comerţul intracomunitar.

ANEXA IX IMPORTURILE DE ANIMALE VII,

EMBRIONI, OVULE ȘI PRODUSE DE

ANEXA nr.9 la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de

parţial compatibil


ORIGINE ANIMALĂ ÎN COMUNITATE

CAPITOLUL A

În ceea ce priveşte importurile din ţări sau regiuni încadrate în categoria 1, în cazul bovinelor şi al tuturor bunurilor de consum care provin de la animale din specia bovină pentru care prezentul regulament stabileşte reguli specifice, autoritatea competentă are în vedere necesitatea prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că ţara sau regiunea respectă condiţiile din anexa II capitolul C în vederea încadrării în categoria respectivă.

CAPITOLUL B

Importurile de bovine

A. Importurile de bovine dintr-o ţară sau regiune încadrată în categoria 2 se desfăşoară sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care atestă următoarele: (a) hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; (b) bovinele destinate exportului în Comunitate sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de provenienţă şi nu

control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile Importul în Republica Moldova de

animale vii, embrioni, ovule şi produse de origine animală

CAPITOLUL I Importul şi exportul de bovine

1. Importul de bovine este

condiţionat de prezentarea unui certificat internaţional de sănătate animală, care să ateste că:

furajarea rumegătoarelor cu proteine care provin de la mamifere a fost interzisă;

bovinele destinate importului în Republica Moldova sînt identificate prin intermediul unui sistem de identificare ce le permite să fie identificate pînă la mama şi efectivul de origine şi care face posibilă stabilirea faptului că nu provin din femele suspecte de encefalopatie spongiformă bovină.

bovinele afectate sînt ucise şi distruse în totalitate.

2. Bovinele destinate exportului:

sînt identificate prin

sunt descendenţi ai unor femele suspecte de ESB. B. Importurile de bovine din ţările sau regiunile încadrate în categoria 3 se desfăşoară sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate animală care atestă următoarele: 1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. bovinele destinate exportului în Comunitate: - sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de provenienţă şi constatarea faptului că nu sunt descendenţi ai unor femele suspecte sau contaminate cu ESB; - s-au născut, au fost crescute şi au rămas în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani sau - s-au născut după data la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv. C. Importurile de bovine din ţările sau regiunile încadrate în categoria 4 se desfăşoară sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate animală care atestă următoarele: 1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine

intermediul unui sistem de identificare permanentă care permite realizarea trasabilităţii pînă la mamă şi efectivul de origine şi care face posibilă stabilirea faptului că nu sînt descedente ale femelelor suspecte sau afectate de encefalopatie spongiformă bovină;

au fost născute, crescute şi rămase în efective în care nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu a fost confirmat şi care cuprind numai bovine născute în ferma sau sînt originare dintr-o fermă cu un status egal de sănătate;

au fost născute, crescute şi au ramas în efective în care nici un caz de encefalopatie spongiformă bovină nu a fost confirmat o perioada de cel puţin 7 ani şi care cuprinde numai bovine născute în fermă sau originare dintr-un efectiv cu un status egal de sănătate.

CAPITOLUL II Importul de carne proaspata si de

produse de origine bovină

3. Importul de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi de produse de origine animală, provenite din ţările în care au fost înregistrate cazuri de EST este interzisă.

CAPITOLUL III

provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. bovinele destinate exportului în Comunitate: (a) sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de provenienţă şi constatarea faptului că nu sunt descendenţi ai unor femele suspecte sau contaminate cu ESB; (b) s-au născut, au fost crescute şi au rămas în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani sau (c) s-au născut după data la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv. D. Importurile de bovine din ţările sau regiunile încadrate în categoria 5 se desfăşoară sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate animală care atestă următoarele: 1. hrănirea animalelor din exploataţie cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. bovinele afectate sunt sacrificate şi distruse în întregime, precum şi: (a) dacă este vorba de femele, ultimii descendenţi ai acestora născuţi în intervalul de doi ani anterior sau ulterior depistării primelor semne clinice de

Importul de ovule şi embrioni de bovine

4. Importul de embrioni/ovule

de bovine este condiţionat de prezentarea unui certificat internaţional de sănătate animală care să ateste că:

furajarea animalelor de reproducţie cu proteine provenind de la mamifere a fost interzisă şi interdicţia a fost respectată efectiv;

bovinele afectate şi, dacă acestea sînt femele, ultimii lor descendenţi născuţi cu 2 ani înainte sau după debutul clinic al bolii au fost ucise şi distruse, dacă erau în viaţă, în ţara sau în regiunea respectivă.

ovulele/embrionii destinaţi importului provin de la femele care:

- sînt identificate prin intermediul unui sistem de identificare permanentă ce permite realizarea trasabilităţii pînă la mamă şi efectivul de origine şi nu provin de la femele suspecte sau afectate de encefalopatie spongiformă bovină;

- nu sînt afectate de encefalopatie spongiformă bovină.

CAPITOLUL IV

instalare a bolii; (b) toate bovinele din aceeaşi cohortă dacă se află încă în viaţă în ţara sau regiunea respectivă; 3. animalele destinate exportului în Comunitate: (a) s-au născut după data la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv; (b) sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care permite identificarea originii acestora până la mamă sau cireada de provenienţă şi constatarea faptului că nu sunt descendenţi ai unor femele suspecte sau contaminate cu ESB şi (c) s-au născut, au fost crescute şi au rămas în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB şi care deţin doar bovine născute în exploataţie sau care provin dintr-o cireadă cu o stare de sănătate similară sau (d) s-au născut, au fost crescute şi au rămas în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani şi care deţin doar bovine născute în exploataţie sau provenite dintr-o cireadă cu o stare de sănătate similară.

CAPITOLUL C Importuri de carne proaspătă şi produse de origine bovină A. Importurile de carne proaspătă (cu os

Importul de ovine şi caprine

5. Ovinele şi caprinele importate în Republica Moldova trebuie să se conformeze cerinţelor incluse în prezenta Normă sanitar-veterinară.

CAPITOLUL V

Generalităţi

6. Importul în Republica Moldova, de produse de origine animală la care se referă capitolele III-VI din anexa nr. 8, conform pct. 17, alin. 3, din prezenta Normă sanitar-veterinară, este interzis, dacă acestea conţin sau sînt derivate din următoarele produse ori materii provenite de la rumegătoare:

carne separată mecanic; fosfat dicalcic destinat furajării

animalelor de fermă; gelatină, cu excepţia cazului în

care este produsă din piei tăbăcite şi netăbăcite;

grăsimi topite şi derivatele lor, provenite de la rumegătoare.

sau dezosată) şi produse de origine bovină din ţările sau regiunile încadrate în categoria 2 se desfăşoară sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că hrănirea animalelor din exploataţie cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicția se aplică efectiv. B. Importurile de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi produse de origine bovină din ţări sau regiuni încadrate în categoria 3 se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: (a) hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; (b) carnea proaspătă şi produsele de origine bovină destinate exportului în Comunitate nu conţin şi nici nu sunt provenite de la materialul de risc specific prevăzut în anexa V sau din carne recuperată pe cale mecanică obţinută din oase craniene sau coloana vertebrală. C. Importurile de carne proaspătă (cu os sau dezosată) şi produse din carne de bovine din ţări sau regiuni încadrate în categoria 4 se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: 1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv;

2. carnea proaspătă şi produsele de origine bovină destinate exportului în Comunitate nu conțin şi nici nu sunt provenite de la materialul de risc specific prevăzut în anexa V sau din carne recuperată pe cale mecanică obţinută din oase craniene sau coloana vertebrală. D. Importurile de carne proaspătă şi produse de origine bovină din ţări sau regiuni încadrate în categoria 5 sunt interzise, cu excepţia produselor de origine bovină prezentate în anexa VIII capitolul 5 secţiunea I. Aceste importuri se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: 1. respectă condiţiile stabilite în articolul 16 alineatul (2) şi cele stabilite în secţiunile II sau III din anexa VIII capitolul C; 2. produsele din carne destinate exportului în Comunitate nu conţin şi nici nu provin din vreun produs prevăzut în capitolul F ori vreun material de risc specific definit în anexa V; 3. funcţionează un sistem care să permită urmărirea originii cărnii proaspete şi a produselor de origine bovină destinate exportului în Comunitate, până la exploataţiile de provenienţă; 4. bovinele de la care provine carnea sau produsele din carne destinate exportului în Comunitate:

(a) au fost identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care să permită stabilirea originii acestora până la femela mamă sau cireada de provenienţă; (b) nu sunt născute din femele suspecte de ESB sau cu diagnostic ESB confirmat sau: - fie au fost născute după data la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv sau - au fost născute, crescute şi au rămas în cirezi în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani; 5. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 6. bovinele afectate sunt sacrificate şi complet distruse, precum şi: (a) dacă este vorba de femele, ultimii descendenţi ai acestora născuţi în decurs de doi ani înainte sau după depistarea primelor semne clinice de debut al maladiei; (b) toate bovinele din aceeaşi cohortă dacă acestea se află încă în viaţă în ţara sau regiunea respectivă.

CAPITOLUL D Importuri de embrioni şi ovule de bovine

A. Importurile de embrioni/ovule de bovine din ţări sau regiuni încadrate în categoria 2 se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că:

1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. embrionii/ovulele au fost recoltate, prelucrate şi păstrate în conformitate cu dispoziţiile anexelor A şi B la Directiva 89/556/CEE [1]. B. Importurile de embrioni/ovule de bovine din ţări sau regiuni încadrate în categoria 3 se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: 1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. embrionii/ovulele destinate exportului în Comunitate sunt recoltate de la femele care: (a) sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care să permită stabilirea originii acestora până la femela mamă sau cireada de provenienţă şi nu sunt născute din femele cu diagnostic ESB confirmat; (b) nu sunt născute din femele suspecte sau afectate de ESB; (c) nu au fost suspecte de infecţie cu ESB la momentul recoltării embrionului; 3. embrionii/ovulele au fost recoltate, prelucrate şi păstrate în conformitate cu dispoziţiile anexelor A şi B la Directiva 89/556/CEE. C. Importurile de embrioni/ovule de

bovine din ţări sau regiuni încadrate în categoria 4 se fac sub rezerva prezentării unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: 1. hrănirea rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. embrionii/ovulele destinate exportului în Comunitate sunt recoltate de la femele care: (a) sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care să permită stabilirea originii acestora până la femela mamă sau cireada de provenienţă şi nu sunt născute din femele suspecte sau afectate de ESB;

(b) nu sunt afectate de ESB; (c) nu au fost suspecte de infecție cu ESB la momentul recoltării embrionului şi (i) fie au fost născute după data la care interdicţia de hrănire a rumegătoarelor cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv ori (ii) fie au fost născute, crescute şi au rămas în cirezile în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani; 3. embrionii/ovulele au fost recoltate, prelucrate şi păstrate în conformitate cu dispoziţiile anexelor A şi B la Directiva 89/556/CEE. D. Importurile de embrioni/ovule de bovine din ţări sau regiuni încadrate în categoria 5 se fac sub rezerva prezentării

unui certificat internaţional de sănătate care să ateste faptul că: 1. hrănirea animalelor reproducătoare cu proteine provenite de la mamifere este interzisă, iar interdicţia se aplică efectiv; 2. bovinele afectate cât şi, dacă este vorba de femele, ultimii descendenţi ai acestora născuţi în decurs de doi ani înainte sau după depistarea primelor semne clinice de debut al maladiei, dacă sunt în viaţă şi se află în ţară sau regiune, sunt ucişi şi complet distruşi; 3. embrionii/ovulele destinate exportului în Comunitate sunt recoltate de la femele care: (a) sunt identificate cu ajutorul unui sistem permanent de identificare care să permită stabilirea originii acestora până la femela mamă sau cireada de provenienţă şi nu sunt născute din femele suspecte sau afectate de ESB;

(b) nu sunt afectate de ESB; (c) nu au fost suspecte de infecţie cu ESB la momentul recoltării embrionului şi (i) fie au fost născute după data la care interdicţia de hrănire a animalelor reproducătoare cu proteine provenite de la mamifere s-a aplicat efectiv; (ii) nu au fost niciodată hrănite cu proteine provenite de la mamifere şi sunt născute, crescute şi au rămas în cirezile în care nu s-a confirmat nici un caz de ESB timp de cel puţin şapte ani şi care deţin doar bovine

născute în exploataţie sau provenind dintr-o cireadă cu o stare de sănătate similară; 4. embrionii/ovulele au fost recoltate, prelucrate şi păstrate în conformitate cu dispoziţiile din anexele A şi B la Directiva 89/556/CEE.

CAPITOLUL E Importurile de ovine şi caprine

Ovinele şi caprinele importate în Comunitate trebuie să respecte cerinţele care presupun garanţii de sănătate echivalente cu garanţiile prevăzute în prezentul regulament sau care decurg din prezentul regulament.

CAPITOLUL F Importurile în Comunitate de produse de origine animală prevăzute în anexa VIII capitolul C din ţări terţe încadrate în categoria 5 sau din regiuni ale acestora conform articolului 16 alineatul (3) sunt interzise în cazul în care conţin sau provin din următoarele produse sau materiale provenite de la animale rumegătoare:

- carne recuperată pe cale mecanică; - fosfat dicalcic destinat furajelor pentru animale; - gelatină, doar dacă nu este obţinută din piei brute şi prelucrate; - grăsime topită de rumegătoare şi derivaţi ai acesteia, doar dacă nu sunt produşi din ţesut adipos discret declarat adecvat pentru consumul uman sau din materii prime prelucrate conform standardelor prevăzute

în Decizia 1999/534/CE. CAPITOLUL G

Pentru importurile de produse de origine animală din ţări terţe sau regiuni ale acestora care nu se încadrează în categoria 1, certificatele prevăzute de legislaţia comunitară trebuie completate cu o declaraţie semnată de autoritatea competentă din ţara de producţie, formulată după cum urmează: "Produsul de origine animală nu conţine şi nu este derivat din materiale cu riscuri specificate, conform anexei V la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a regulilor privind prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă sau a cărnii recuperate pe cale mecanică obţinute din oase craniene sau coloana vertebrală a bovinelor. Animalele nu au fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeaşi metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâşierea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană." [1] Directiva 89/556/CEE a Consiliului din 25 septembrie 1989 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar la importurile de

embrioni de animale domestice din specii de bovine din ţări terţe (JO L 302, 19.10.1989, p. 1). Directivă modificată ultima dată de Decizia 94/113/CE a Comisiei (JO L 53, 24.2.1994, p. 23).

ANEXA X LABORATOARE DE REFERINȚĂ, PRELEVARE DE PROBE ȘI METODE DE ANALIZĂ DE LABORATOR

CAPITOLUL A Laboratoare naţionale de referinţă

1. Laboratorul naţional de referinţă desemnat trebuie: (a) să aibă la dispoziţie facilităţi şi personal specializat care să poată prezenta în orice moment, şi în special la apariţia bolii respective, tipul de suşă a agentului EST şi să poată confirma rezultatele obţinute de laboratoarele regionale de diagnosticare. În situaţia în care nu se poate identifica tipul de suşă a agentului EST, se stabileşte o procedură prin care să se asigure deferirea procesului de identificare a suşei către un laborator de referinţă al Comunităţii; (b) să verifice metodele de diagnosticare utilizate în laboratoarele regionale de diagnosticare; (c) să fie responsabil cu coordonarea standardelor şi metodelor de diagnosticare în statele membre. În acest sens, laboratorul trebuie: - să pună la dispoziţia laboratoarelor


Laboratorul naţional de referinţă pentru

prelevarea probelor şi metodele de analiză de laborator

CAPITOLUL I

Laboratorul naţional de referinţă

1. Laborator naţional de referinţă este laboratorul din cadrul Centrului Republican de Diagnostic Veterinar care:

dispune de echipamente şi de personal specializat care să îi permită identificarea prin teste de laborator, a tipului şi tulpinii de agent de encefalopatie spongiformă transmisibilă. Dacă acesta nu este în măsură să identifice tipul de tulpină al agentului, trebuie să stabileasca o procedură care să garanteze că

parţial compatibil


desemnate de statele membre reactivi de diagnosticare; - să controleze calitatea tuturor reactivilor de diagnosticare utilizaţi în statele membre; - să organizeze în mod regulat teste comparative; - să păstreze în izolaţie agenţii bolii respective sau ţesuturile corespunzătoare care conțin aceşti agenţi şi care provin de la cazurile confirmate în statele membre; - să asigure confirmarea rezultatelor obţinute în laboratoarele de diagnosticare desemnate de statul membru; (d) să colaboreze cu laboratorul de referinţă al Comunităţii. 2. Totuşi, prin derogare de la punctul 1, statele membre care nu deţin un laborator naţional de referinţă trebuie să recurgă la serviciile laboratorului de referinţă al Comunităţii sau ale laboratoarelor naţionale de referinţă din alte state membre. 3. Laboratoarele naţionale de referinţă sunt:

Austria: | Bundesanstalt für Tierseuchenbekämpfung, Mödling Robert

Koch Gasse 17 A-2340 Mödling | Belgia: | CERVA-CODA-VAR Centre

d'Étude et de Recherches Vétérinaires et Agrochimiques Centrum voor Onderzoek

in Diergeneeskunde en Agrochemie Centrul de cercetări veterinare şi

identificarea tulpinii este încredinţată laboratorului comunitar de referinţă;

cooperează cu laboratorul comunitar de referinţă.

2. Totuşi, prin derogare de la prevederile pct. 1 laboratorul naţional de referinţă poate utiliza serviciile laboratorului de referinţă comunitar.

CAPITOLUL II Laboratorul comunitar de referinţă

3. Laboratorul comunitar de

referinţă pentru encefalopatiile spongiforme transmisibile este: The Veterinary Laboratories Agency Woodham Lane New Haw Addlestone Surrey KT15 3NB United Kingdom

CAPITOLUL III Prelevarea şi testarea de laborator

4. Orice probă destinată

examinării la prezenţa encefalopatiilor spongiforme transmisibile se prelevă folosindu-se metodele şi protocoalele stabilite în Manualul de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri ale Oficiului Internaţional de Epizootii, ultima ediţie, denumit în

agrochimice Groeselenberg 99 B-1180 Bruxelles |

Danemarca: | Laboratorul veterinar danez Bűlowsvej 27 DK-1790 Copenhagen V |

Finlanda: | Eläinlääkintä-ja elintarvikelaitos Hämeentie 57 FIN-0050

Helsinki | Franța: | Agence Française de Sécurité Sanitaire des Aliments Laboratoire de

pathologie bovine 31, avenue Tony Garnier BP 7033 F-69342 Lyon Cedex | Germania: | Bundesforschungsanstalt für Viruskrankheiten der Tiere Anstaltsteil

Tübingen Postfach 1149 D-72001 Tübingen |

Grecia: | 1.Departamentul pentru patologie, Facultatea de medicină

veterinarăUniversitatea din Salonic Giannitson & Voutyra St. GR-54627

Salonic 2.Centrul pentru institute veterinare din Atena Laboratorul de

patologie 25 Neapoleos St. GR-14310 Atena |

Irlanda: | Laboratorul central pentru cercetări veterinare Abbotstown Castleknock Dublin 15 Irlanda | Italia: | Istituto Zooprofilattico

Sperimentale del Piemonte Liguria e Valle d'Aosta CEA Via Bologna I -148-10150

Torino | Luxemburg: | Laboratoire "CERVA"

CODA-VAR Centre d'Etude et de Recherches Vétérinaires et Agrochimiques

continuare Manual. În absenta acestor metode şi protocoale probele sînt prelevate într-un mod corespunzător pentru o aplicare corectă a testelor. Probele sînt marcate corect pentru a stabili identitatea animalului de la care se face recoltarea.

5. Ţesuturile provenite de la bovine trimise pentru testarea de laborator, conform prevederilor pct. 13 alin.2 din prezenta Normă sanitar-veterinară, sînt supuse examenului histopatologic stabilit în Manual, ultima ediţie, cu excepţia cazurilor în care materialul este autolizat. În cazul în care rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ ori cînd materialul este autolizat, ţesuturile sînt supuse unei examinări prin una dintre celelalte metode de diagnostic stabilite în manualul menţionat (imunocitochimie, imunoblotting sau demonstrarea prezenţei fibrilelor caracteristice prin electronomicroscopie).

Dacă rezultatul unuia dintre examenele de mai sus este pozitiv, animalul va fi considerat ca fiind un caz de encefalopatie spongiformă bovină - pozitiv.

CAPITOLUL IV

Groeselenberg 99 B-1180 Bruxelles | Țările de Jos: | Instituut voor Dierhouderij

en Diergezondheid Edelhertweg 15 Postbus 65 8200 AB Lelystad Țările de Jos

| Portugalia: | Laboratório Nacional de Invèstigaçăo Veterinária Estrada de

Benfica, 701 P-1500 Lisboa | Spania: | 1.Laboratorio de la Facultad de VeterinariaDepartamento de Patologia

Animal (Anatomia Patológica) ZaragozaSpania2.Laboratorio Central de Veterinaria de AlgeteMadridSpania(În

anexa IVA la Decizia 98/272/CE se face trimitere doar la testele ESB) |

Suedia: | Institutul Național Veterinar S-75189 Uppsala |

Regatul Unit: | Agenția pentru laboratoare veterinare Woodham Lane New Haw

AddlestoneSurrey KT15 3NB Regatul Unit |

CAPITOLUL B Laboratorul comunitar de referinţă

1. Laboratorul comunitar de referinţă pentru formele de EST este: Agenţia pentru laboratoare veterinare

Woodham Lane New Haw

AddlestoneSurrey KT15 3NB Regatul Unit

2. Funcţiile şi îndatoririle laboratorului comunitar de referinţă sunt: (a) coordonarea, în urma consultării

Monitorizarea encefalopatiei spongiforme bovine

6. Ţesuturile provenite de la

bovine şi trimise pentru testarea de laborator, conform prevederilor capitolului I din anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară sînt examinate printr-un test rapid.

În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, ţesuturile sînt supuse imediat examenelor de confirmare. Examenul de confirmare începe printr-un examen histopatologic al trunchiului cerebral, aşa cum este stabilit în Manual, ultima ediţie, cu excepţia cazului în care materialul este autolizat sau din alte motive nu este propriu pentru examinarea histopatologică. Cînd rezultatul examinării histopatologice este neconcludent sau negativ ori cînd materialul este autolizat, ţesuturile sînt supuse unei examinări prin una dintre celelalte metode de diagnostic menţionate la capitolul III, pct. 5 din prezenta anexă.

Un animal este considerat un caz de encefalopatie spongiformă bovină - pozitiv dacă rezultatul testului rapid este pozitiv sau neconcludent; şi

Comisiei, a metodelor de diagnosticare a ESB pe care le utilizează statele membre, în special prin: - păstrarea şi punerea la dispoziţie a ţesuturilor corespunzătoare ce conţin agentul, pentru dezvoltarea sau producerea testelor de diagnosticare relevante sau pentru înscrierea suşelor agentului; - punerea la dispoziţia laboratoarelor naţionale de referinţă a serurilor standard şi a altor reactivi de referinţă în vederea standardizării testelor şi reactivilor utilizaţi în statele membre; - alcătuirea şi păstrarea unei colecţii de ţesuturi corespunzătoare ce conţin agenţi şi suşe ale formelor de EST; - organizarea testelor comparative periodice pentru procedurile de diagnosticare la nivel comunitar; - culegerea şi compilarea datelor şi informaţiilor privind metodele de diagnosticare utilizate şi rezultatele testelor efectuate în Comunitate; - caracterizarea probelor izolate de agent EST prin cele mai recente metode pentru a permite o mai bună înţelegere a epidemiologiei bolii; - însuşirea ultimelor tendinţe în domeniul monitorizării, epidemiologiei şi preîntâmpinării formelor de EST din întreaga lume; - păstrarea evidenţelor referitoare la bolile anterioare, pentru a se permite o

rezultatul examinării histopatologice ulterioare este pozitiv; sau

rezultatul altei metode de diagnostic menţionate la capitolul III, pct. 5 din prezenta anexă este pozitiv.

CAPITOLUL V

Monitorizarea scrapiei

7. Ţesuturile provenite de la ovine şi caprine, trimise pentru testarea de laborator conform prevederilor capitolul I (Monitorizarea bovinelor), din anexa nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară sînt examinate printr-un test rapid.

În cazul în care rezultatul testului rapid este neconcludent sau pozitiv, trunchiul cerebral este trimis imediat unui laborator oficial pentru examene de confirmare prin imunocitochimie sau imunoblotting.

Un animal este considerat un caz de scrapie pozitiv dacă rezultatul testului de confirmare este pozitiv.

CAPITOLUL VI

diagnosticare diferenţială rapidă; - obţinerea unor cunoştinţe solide în pregătirea şi utilizarea metodelor de diagnosticare utilizate pentru controlul şi eradicarea formelor de EST; (b) asistarea în mod activ a diagnosticării epidemiilor de EST în ţările membre prin studierea probelor recoltate de la animalele infectate cu forme de EST trimise pentru confirmarea diagnosticului, caracterizare şi studii epidemiologice; (c) facilitarea pregătirii şi specializării experţilor în laboratoare de diagnosticare în vederea armonizării tehnicilor de diagnosticare în întreaga Comunitate.

CAPITOLUL C Prelevare de probe şi testare de laborator

1. Prelevarea de probe şi testarea de laborator în vederea depistării prezenţei ESB la bovine

1.1. Recoltarea probelor Autoritatea competentă se asigură că probele sunt recoltate prin metodele şi protocoalele stabilite în ultima ediţie a Manualului de standarde în teste de diagnosticare şi vaccinare al Oficiului Internaţional de Epizootii (OIE) (denumit în continuare "Manualul"). În absenţa acestor metode şi protocoale, autoritatea competentă se asigură că probele sunt recoltate într-un mod adecvat în vederea aplicării corecte a testelor.

1.2. Testare de laborator

Testarea de laborator la prezenţa altor encefalopatii spongiforme

transmisibile

8. Testele efectuate pentru confirmarea prezenţei suspectate a unei encefalopatii spongiforme transmisibile, diferită de cea la care se face referire în capitolele IV şi V din prezenta anexă, include cel puţin examinarea histopatologică a trunchiului cerebral.

9. Autoritatea competentă poate solicita efectuarea şi a altor teste de laborator, cum sînt testele imunocitochimice şi de imunodiagnostic pentru depistarea fibrilelor prin electronoscopie sau alte metode desemnate pentru a detecta forma de boală asociată prionului. În orice caz se va efectua cel puţin un alt examen de laborator, dacă rezultatul examenului histopatologic iniţial este negativ sau neconcludent.

Se efectuează cel puţin 3 examene diferite în eventualitatea primei apariţii a bolii.

În particular, în cazul în care encefalopatia spongiformă bovină este suspectată la altă specie decît bovinele, dacă este posibil, probele se înaintează pentru identificarea tulpinii.

CAPITOLUL VII

1.2.1. Cazuri suspecte Țesuturile recoltate de la bovine şi transmise pentru teste de laborator conform articolului 12 alineatul (2) sunt supuse unui examen histopatologic, în conformitate cu ultima ediţie a Manualului, cu excepţia situaţiilor în care materialul suferă o autoliză. Dacă rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ sau dacă materialul suferă o autoliză, ţesuturile sunt supuse unei examinări prin una dintre metodele de diagnosticare stabilite în Manualul menţionat anterior (imunocitochimie, imuno-blotting sau demonstrarea ramificaţiilor caracteristice ale fibrelor cu ajutorul microscopului electronic). 1.2.2. Animale examinate în cadrul programului anual de monitorizare Bovinele examinate în cadrul programului anual de monitorizare, conform anexei III capitolul A punctul 1, şi în programul de supraveghere controlată prevăzut în anexa III capitolul A partea III sunt examinate pe baza unuia din testele enumerate la punctul 4. În cazul în care rezultatul unui test rapid este neconcludent sau pozitiv, ţesuturile se supun unui examen histopatologic al creierului, în conformitate cu ultima ediţie a Manualului, cu excepţia cazurilor în care materialul suferă o autoliză sau este

Teste rapide şi alternative

10. În scopul efectuării testelor, conform pct. 7 alin. 2 din prezenta Normă sanitar-veterinară vor fi folosite ca teste rapide următoarele metode:

- testul imunoblotting bazat pe o procedură western blotting pentru depistarea fragmentului rezistent la proteaza PrPRes (testul Prionics Check);

- tehnica ELISA chimioluminiscentă care implică o procedură de extragere şi o tehnică ELISA care utilizează un reactiv chimioluminiscent îmbunătăţit (testul Enfer);

- imunodozarea sandwich pentru PrPRes efectuată după etapele de denaturare şi concentrare (testul Bio Rad Platelia).

11. Testele alternative vor fi definite ulterior.

inadecvat din alte puncte de vedere pentru efectuarea unui examen histopatologic. Dacă rezultatul examenului histopatologic este neconcludent sau negativ sau dacă materialul suferă o autoliză, ţesuturile sunt supuse unei examinări prin una dintre metodele de diagnosticare stabilite la punctul 1.2.1; totuşi, metoda utilizată nu trebuie să fie aceeaşi metodă utilizată în testul screening.

1.3. Interpretarea rezultatelor Un animal examinat în conformitate cu punctul 1.2.1 este considerat un caz pozitiv de ESB dacă rezultatul unuia dintre teste este pozitiv. Un animal examinat în conformitate cu punctul 1.2.2 este considerat un caz pozitiv de ESB dacă rezultatul testului screening este pozitiv sau neconcludent şi: - rezultatul examenului histopatologic ulterior este pozitiv sau - rezultatul unei alte metode de diagnosticare menţionate la punctul 1.2.1 este pozitiv. 2. Prelevare de probe şi teste de laborator pentru depistarea prezenţei EST la ovine şi caprine Prelevarea de probe şi testarea de laborator pentru depistarea scrapiei la ovine şi caprine se desfăşoară în conformitate cu metodele şi protocoalele stabilite în ultima ediţie a Manualului. Reglementările privind prelevarea de

probe şi testarea de laborator pentru depistarea prezenţei EST la ovine şi caprine se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 24 alineatul (2). 3. Confirmarea prezenţei altor forme de EST Testele efectuate pentru confirmarea prezenţei unei forme de EST diferite de cele prevăzute la punctele 1 şi 2 constau cel puţin în examenul histopatologic al ţesutului creierului. În cazul în care consideră necesar acest lucru, autoritatea competentă mai poate solicita unele teste de laborator, precum imunocitochimia şi imuno-diagnosticarea pentru depistarea ramificaţiilor de fibre asociate scrapiei. În orice caz, în conformitate cu teza anterioară, dacă rezultatul examenului histopatologic este negativ, trebuie efectuat cel puţin un alt examen de laborator. Cele trei teste trebuie efectuate în cazul primei apariţii a bolii.

4. Teste rapide În sensul realizării testelor în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) şi articolul 6 alineatul (1), se utilizează următoarele metode ca teste rapide, în sensul prezentului regulament: - procedeul de Western blot pentru depistarea fragmentului rezistent la protează PrPRes (testul de verificare Prionics);

- testul de reacţie imunoenzimatică chimico fluorescentă ELISA ce presupune o metodă de extracție şi o tehnică ELISA utilizând un reactiv cu chemiluminiscenţă intensificat (testul Enfer); - studiul imunologic de tip sandwich pentru PrPRes realizat după etapele de denaturare şi concentraţie (test BIORADE). 5. Teste alternative (urmează să fie definite).

ANEXA XI MĂSURI TRANZITORII

MĂSURILE TRANZITORII PREVĂZUTE ÎN ARTICOLUL 22

A. Privind eliminarea materialelor cu riscuri specificate 1. Statul membru se asigură că materialele cu riscuri specificate desemnate în cele ce urmează sunt îndepărtate şi distruse în conformitate cu punctele 6-11. (a) Următoarele ţesuturi sunt desemnate materiale cu riscuri specificate: (i) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la bovinele cu vârsta de peste 12 luni, şi intestinele de la duoden şi până la rect la bovinele de orice vârstă; (ii) craniul, inclusiv creierul şi ochii, amigdalele şi măduva spinării la ovinele şi caprinele cu vârsta de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent care a erupt prin gingie şi splina la ovinele şi caprinele


MĂSURI TRANZITORII

CAPITOLUL I

Privind îndepărtarea materialelor cu risc specific, cărnii separate

mecanic şi tehnicile de sacrificare

1. Direcţiile raionale/municipale controlează aplicarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare cu referire la faptul că materialele cu risc specific nominalizate în prezentul punct sînt îndepartate şi distruse.

Ca materiale cu risc specific

parţial compatibil


de orice vârstă. (b) În plus faţă de materialele cu riscuri specificate enumerate la litera (a), următoarele ţesuturi trebuie desemnate materiale cu riscuri specificate în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi în Portugalia, cu excepția Regiunii Autonome Azore: (i) întregul cap, exclusiv limba, inclusiv creierul, ochii, ganglionii trigeminali şi amigdalele; timusul; splina şi măduva spinării la bovinele cu vârsta de peste şase luni, şi intestinele de la duoden şi până la rect la animalele de orice vârstă; (ii) coloana vertebrală, inclusiv ganglionii dorsali de profunzime, la bovinele cu vârsta de peste 30 de luni. 2. Materialele cu riscuri specificate sau materialele prelucrate care provin de la acestea pot fi expediate numai în vederea incinerării ulterioare, în conformitate cu punctul 11 sau, după caz, punctul 7 litera (b). 3. Statele membre se asigură că oasele din craniu şi din coloana vertebrală de la bovine, ovine şi caprine nu sunt folosite la producerea de carne recuperată. 4. Statele membre se asigură că sfâşierea după asomarea ţesutului nervos central cu un instrument alungit sub formă de tijă introdus în cavitatea craniană nu se practică pe teritoriul lor în ceea ce priveşte bovinele, ovinele şi caprinele a căror carne

sînt desemnate următoarele ţesuturi: craniul, inclusiv encefalul şi

ochii, tonsilele şi coloana vertebrală, cu excepţia vertebrelor caudale şi apofizelor transverse ale vertebrelor lombare, dar incluzînd ganglionii rădăcinii dorsale şi măduva spinării provenite de la bovinele în vîrstă de peste 12 luni, precum şi intestinul, de la duoden la rect, şi mezenterul provenit de la bovinele de toate vîrstele;

craniul, inclusiv creierul şi ochii, tonsilele şi măduva spinării, provenite de la ovinele şi caprinele în vîrstă de peste 12 luni sau care au un incisiv permanent erupt prin gingie, precum şi splina provenită de la ovinele şi caprinele de toate vîrstele;

în plus la materialele cu risc specificat, următoarele ţesuturi trebuie desemnate ca materiale cu risc specific: întregul cap, exclusiv limba, inclusiv creierul, ochii, ganglionul trigemen şi tonsilele, timusul, splina şi măduva spinării, provenite de la bovinele în vîrstă de peste 6 luni.

2. Direcţiile raionale/municipale controlează aplicarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare cu referire la interzicerea utilizării oaselor provenite de la bovine, ovine şi caprine pentru

este destinată consumului uman sau animal. 5. Materialele cu riscuri specificate prevăzute la punctul 1 litera (a) nu se importă în Comunitate după 31 martie 2001. Produsele de origine animală enumerate în cele ce urmează fac obiectul restricţiilor la importul în Comunitate: - carne proaspătă: carnea definită de Directiva 64/433/CEE; - carne tocată şi preparate din carne: carnea tocată şi preparatele din carne definite de Directiva 94/65/CE [1]; - produse din carne: produsele din carne definite de Directiva 77/99/CEE [2]; - proteinele animale prelucrate prevăzute în Directiva 92/118/CEE; - intestinele de bovine prevăzute în articolul 2 litera (b) alineatul (v) din Directiva 77/99/CEE. (a) Dacă produsele de origine animală menţionate anterior, care conţin materiale de la bovine, ovine sau caprine importate în Comunitate după 31 martie 2001, sunt importate din ţări terţe sau regiuni ale acestora, certificatele de sănătate sunt însoţite de o declaraţie semnată de autoritatea competentă a ţării de producţie, formulată după cum urmează: "Produsul de origine animală nu conţine şi nu provine din vreunul din produsele prevăzute în capitolul F din anexa IX la

producerea cărnii separate mecanic. 3. Direcţiile

raionale/municipale controlează aplicarea prevederilor prezentei Norme sanitar-veterinare cu referire la interzicerea lacerării, după asomare, a ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit sub formă de tijă introdus în cavitatea craniană, pe teritoriul ţării, pentru bovinele, ovinele sau caprinele a căror carne este destinată consumului uman ori animal.

4. Direcţiile raionale/municipale controlează ca toate materialele cu risc specific să fie colorate cu vopsea şi, dacă este cazul, marcate imediat după prelevare şi distruse complet.

5. În cazul în care materialul cu risc specific menţionat la pct. 1, carnea proaspătă, carnea tocată, produsele din carne, alte produse de origine animală, grăsimile topite, gelatina, alimentele pentru animale de companie, proteina animală prelucrată, oasele şi produsele pe bază de oase, materiile prime pentru producerea de furaje, intestinele de bovine conţinînd materiale de la bovine, ovine sau caprine, sînt importate din alte ţări sau regiuni ale acestora, certificatele de sănătate sînt însoţite de o declaratie semnată de autoritatea competentă a

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, sau din materialele cu riscuri specificate prevăzute în anexa V la regulamentul respectiv, produse după data de 31 martie 2001, sau din carne recuperată mecanic şi obţinută din oasele craniului sau ale coloanei vertebrale de la bovine, ovine sau caprine, produse după data de 31 martie 2001. După data de 31 martie 2001 animalele nu au mai fost sacrificate după asomare prin injectarea de gaz în cavitatea craniană sau sacrificate imediat prin aceeaşi metodă sau sacrificate, după asomare, prin sfâșierea ţesutului nervos central cu ajutorul unui instrument alungit în formă de tijă introdus în cavitatea craniană." (b) Orice trimitere la "produse de origine animală" se referă la produse de origine animală enumerate la acest punct şi nu vizează alte produse de origine animală care conţin aceste produse de origine animală sau care provin din acestea. 6. Punctul 5 se aplică numai la importurile din ţări terţe: (a) care nu au prezentat Comisiei un dosar de fundamentare a solicitării de scutire de aceste dispoziţii; (b) care au prezentat un astfel de dosar, în care rezultatul evaluării riscurilor care

ţării de producţie. 6. Direcţiile

raionale/municipale dispun efectuarea de inspecţii oficiale pentru a verifica aplicarea corectă a prezentelor prevederi pentru a se asigura că sînt luate măsuri pentru evitarea oricărei contaminări.

7. Pentru îndepărtarea coloanei vertebrale este pus în practică un sistem de control similar celui menţionat la pct. 1. Acest sistem include cel puţin următoarele măsuri:

carcasele de bovine sau părţile de carcase sînt identificate cu o bandă pe etichetă, menţionată în reglementările în vigoare, în cazul în care nu este cerută îndepărtarea coloanei;

numărul de carcase sau o parte din carcasele de bovine, la care nu s-a solicitat îndepărtarea coloanei vertebrale, se înscrie în mod obligatoriu în documentul comercial menţionat în reglementările în vigoare;

unităţile trebuie să păstreze cel puţin un an documentele comerciale.

CAPITOLUL II

determină toţi factorii potenţiali de risc este nesatisfăcător. 7. Statele membre efectuează inspecţii oficiale frecvente pentru a verifica aplicarea corectă a prezentei anexe şi se asigură că se iau măsuri pentru a evita orice contaminare, în special în abatoare, secţii de tranşare, instalaţii de prelucrare a deşeurilor animale, instalaţii de prelucrare cu risc ridicat sau incinte aprobate de statele membre în conformitate cu articolul 7 din Directiva 90/667/CEE, punctele de vânzare către consumator, rampele de gunoi şi alte facilităţi de depozitare sau incinerare. Statele membre instituie în special un sistem pentru a se asigura că: (a) materialele cu riscuri specificate folosite în producţia de produse prevăzute în articolul 1 alineatul (2) sunt folosite numai în scopuri autorizate; (b) materialele cu riscuri specificate, în special dacă eliminarea are loc într-o unitate sau incintă alta decât abatoarele, sunt separate complet de alte deşeuri care nu sunt destinate incinerării, se colectează separat şi se aruncă, în conformitate cu punctul 1 şi punctele 8-11. Statele membre pot decide să permită expedierea capetelor şi a carcaselor conţinând materiale cu riscuri specificate către un alt stat membru după ce acel alt stat membru a convenit să primească materialul şi a aprobat condiţiile specifice aplicabile unui astfel de

Importul

8. Importul de bovine este condiţionat de prezentarea unui certificat internaţional de sănătate animală, care să ateste că:

furajarea rumegătoarelor cu proteine derivate de la mamifere a fost interzisă şi interdicţia a fost respectată efectiv;

bovinele destinate importului sînt identificate printr-un sistem de identificare permanentă, care le permite să fie identificate pînă la mamă şi efectivul de origine şi nu sînt descendente ale femelelor suspecte de encefalopatie spongiformă bovină.

9. Importul de embrioni şi ovule de bovine este condiţionat de prezentarea unui certificat internaţional de sănătate animală, care să ateste că furajarea rumegătoarelor cu proteine derivate de la mamifere a fost interzisă şi că interdicţia a fost respectată efectiv.

transport. 8. Statele membre se asigură că materialele cu riscuri specificate sunt înlăturate din:

(a) abatoare; (b) secţiile de tranşare, instalaţiile de prelucrare cu risc ridicat sau incintele prevăzute în articolele 3 şi 7 din Directiva 90/667/CEE, sub supravegherea unui agent desemnat numit de autoritatea competentă. Autoritatea competentă trebuie să desemneze unităţile în acest sens. Totuşi, coloana vertebrală poate fi îndepărtată la punctele de vânzare către consumator situate pe teritoriul statelor membre. Dacă materialele cu riscuri specificate nu sunt îndepărtate de la animalele moarte care nu au fost sacrificate pentru consumul uman, părţile din corp care conţin materialele cu riscuri specificate sau întregul corp trebuie tratate ca materiale cu riscuri specificate. 9. Statele membre se asigură că toate materialele cu riscuri specificate sunt marcate cu vopsea şi, după caz, sunt marcate imediat după eliminare şi distruse complet:

(a) prin incinerare fără pre-procesare sau (b) cu condiţia ca vopseaua sau marcajul să rămână vizibile, după pre-procesare: (i) în conformitate cu sistemele descrise în capitolele I–IV, VI şi VII din anexa la Decizia 92/562/CEE:

- prin incinerare; - prin coincinerare;

(ii) în conformitate cel puţin cu standardele stabilite în anexa I la Decizia 1999/534/CE a Consiliului, prin îngropare într-o rampă de gunoi aprobată. 10. Statele membre pot face derogare de la dispoziţiile punctelor 8 şi 9 pentru a permite incinerarea sau îngroparea materialelor cu riscuri specificate sau a corpurilor întregi, fără marcare anterioară, sau, dacă este cazul, fără eliminarea materialelor cu riscuri specificate, în circumstanţele prevăzute în articolul 3 alineatul (2) din Directiva 90/667/CEE şi printr-o metodă care înlătură orice risc de transmitere a EST şi este autorizată şi supravegheată de autoritatea competentă, în special atunci când animalele au murit sau au fost sacrificate în contextul măsurilor de combatere a bolii. 11. Statele membre pot expedia materiale cu riscuri specificate sau materiale prelucrate din acestea către alte state membre în vederea incinerării în condiţiile stabilite în articolul 4 alineatul (2) din Decizia 97/735/CE a Comisiei, după caz. Acest punct poate fi modificat la cererea unui stat membru pentru a se permite expedierea de materiale cu riscuri specificate sau a materialelor prelucrate din acestea către ţări terţe în vederea incinerării, condiţiile care reglementează

un astfel de export fiind adoptate. B. Privind anchetele statistice

Ancheta statistică prevăzută în articolul 22 trebuie să acopere toate animalele prevăzute în anexa III capitolul A secţiunea I punctele 1.1 şi 1.2. Această dispoziţie, aplicabilă doar pe o perioadă de un an, poate fi revizuită pe baza experienţei acumulate în timpul primelor şase luni. [1] Directiva 94/65/CE a Consiliului din 14 decembrie 1994 de stabilire a cerinţelor pentru producerea şi introducerea pe piaţă a cărnii tocate şi a preparatelor din carne (JO L 368, 31.12.1994, p. 10). [2] Directiva 77/99/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind problemele de sănătate care afectează comerţul intracomunitar cu produse din carne (JO L 26, 31.1.1977, p. 85). Directivă modificată ultima dată de Directiva 97/76/CE a Consiliului (JO L 10, 16.1.1998, p. 25).

ANEXA nr.12 şi 13 la Norma sanitar-veterinară privind stabilirea regulilor de control şi supraveghere a unor encefalopatii spongiforme transmisibile

CERTIFICAT SANITAR-VETERINAR - MODEL –

(la exportul şi importul de

vid legislativ naţional

animale vii, embrioni şi ovule)

Viceministru Anatolie SPIVACENCO

Ex.: Mutu Denis t/f 210-178

Tabelul de concordanţă a proiectului de Hotărîre de Guvern ... de armonizare a legislatiei/Baza...

Documents

Transcript of Tabelul de concordanţă a proiectului de Hotărîre de Guvern ... de armonizare a legislatiei/Baza...