Tabel de concordanţă - justice.gov.md de armonizare a legislatiei/Baza de date/Materiale...

Tabel de concordanţă

la proiectul de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Măslinele de masă”

1.Titlul actului comunitar, subiectul reglementat şi scopul acestuia Codex Alimentarius Codex Stan nr. 66, 1981, rev. 1, 1987 Subiectul : stabileşte cerinţe minime de calitate pentru măslinele de masă, care sunt comercializate pentru consumul direct. Scopul: stabilirea unor cerințe de calitate pentru măslinele de masă, pentru a asigura populaţia cu măsline inofensive pentru sănătatea omului. Codex Alimentarius Codex Stan nr. 66, 1981, rev. 1, 1987 The subject: prescribes minimum requirements for table olives, which is offered for direct consumption. Scope: establishing the quality requirements for table olives, to ensure people with harmless olives to human health.

2.Titlul actului normativ naţional, subiectul reglementat şi scopul acestuia Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Măslinele de masă” Subiectul : stabileşte cerinţe privind conservarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, depozitarea şi transportea măslinelor de masă destinate consumului uman direct. Scopul : stabilirea cerinţelor esenţiale de calitate pentru măslinele de masă. Government decission on approval the technical Regulation „Table Olives” The Subject: rules establishment of conservation, packing, labeling, marking, transportation and storage of table olives intended for direct human consumption. Scope: establishment of essential quality requirements for table olives.

3. Gradul de compatibilitate: complet compatibil 4 5 6 7 8 9 Prevederile şi cerinţele reglementărilor comunitare (articolul, paragraful)

Prevederile actului normativ naţional (capitolul, articolul, subparagraful, punctul etc.)

Diferenţe Motivele ce explică faptul că proiectul este parţial compatibil sau incompatibil

Instituţia responsabilă

Termenul – limită de asigurare a compatibilităţii a actului naţional

1. Scopul Acest standard stabileşte cerinţe minime de calitate pe care trebuie să le îndeplinească fructele copacului (Olea europaea sativa Hoffg, Link )şi care sînt comercializate pentru consumul direct sau care suferă o transformare, inclusiv reambalare.

I. Domeniul de aplicare 1. Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” (în continuare – Reglementare tehnică) stabileşte cerinţe minime de calitate pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă (în continuare – Produse), care sînt comercializate pentru consumul direct sau care suferă o transformare, inclusiv reambalare pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a putea garanta că acestea nu prezintă nici un risc pentru consumul uman şi sînt prezentate corect, conform principiilor de bază privind protecţia consumatorului.

complet compatibil

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

2. Cerinţele prezentei Reglementări tehnice nu se aplică Produselor care sînt supuse unor transformări în gospodăriile individuale pentru consumul propriu şi nici acelora care sînt în tranzit sau care sînt depozitate temporar, ca bunuri care tranzitează ţara, dacă nu prezintă un pericol pentru sănătatea umană sau pentru mediu.

Prevederi specifice naţionale

3. Sub incidenţa prezentei Reglementări tehnice cad grupele de produse prezentate în tabelul 1:

Prevederi specifice

2

Tabelul 1

Poziţia tarifară

Denumirea produselor

Din 0709 Alte legume în stare proaspătă sau refrigerate -- Măsline: 0709 90 310 Destinate altor utilizări decît pentru producţia de ulei Din 0711 Legume conservate provizoriu (de exemplu, cu bioxid

de sulf, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluţii de preconservare), dar improprii consumului alimentar în această stare

0711 20 Măsline Din 0710 Legume, pregătite sau nu prin fierbere în apă sau în aburi,

congelate 0710 80 100 Măsline

naţionale

2. Descriere 2.1 Definiţia produsului „Măslinele de masă” reprezintă denumirea produsului finit, fabricat în scopul vînzării, al fructelor din soiurile cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, care au fost tratate sau prelucrate prin procedee adecvate de conservare şi a căror calitate este conformă cu secţiunea 2.2.2 a acestui standard

II. Definiţia produsului 4. „Măslinele de masă” reprezintă denumirea produsului finit, fabricat în scopul vînzării, al fructelor din soiurile cultivate ale Olea europaea sativa Hoffg, Link, care au fost tratate sau prelucrate prin procedee adecvate de conservare, în vederea prelungirii perioadei de valabilitate a lor pentru consumul uman.

Complet compatibil

9.1 Denumirea produsului 9.1.1 Denumirea produsului trebuie să fie descrisă pe etichetă: „Măsline” sau „Măsline de masă” 9.1.2 Următoarele trebuie să fie incluse ca parte din denumire: 9.1.2.1 Tipul de produs, conform specificaţiilor din secţiunea 2.2.1 9.1.2.2 Denumirea tratamentului sau prelucrării la care au fost supuse pentru asigurarea conservării, conform specificaţiilor din secţiunea 2.2.2 9.1.2.3 Denumirea formei sub care se prezintă măslinele: „întregi”, „fără sîmburi”, „felii”, etc., conform specificaţiilor din secţiunea 2.2.3, exceptînd situaţiile în care măslinele sînt ambalate în recipiente transparente. 9.1.2.5 Dimensiunea măslinelor întregi sau divizate conform specificaţiilor din secţiunea 2.2.4 9.1.2.6 Denumirea soiului

5. Denumirea fiecărui produs trebuie să indice corect natura produsului şi pentru aceasta trebuie să includă cel puţin următoarele informaţii:

1) denumirea materiei prime „Măsline” sau „Măsline de masă”; 2) tipul de produs, conform specificaţiilor din anexa nr. 1 la prezenta

Reglementare tehnică; 3) denumirea tratamentului sau prelucrării la care au fost supuse pentru

asigurarea conservării, conform specificaţiilor din anexa nr. 2; 4) denumirea formei sub care se prezintă măslinele: „întregi”, „fără

sîmburi”, „felii”, etc., conform specificaţiilor din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică, exceptînd situaţiile în care măslinele sînt ambalate în recipiente transparente;

5) denumirea ingredientului vegetal care conferă produsului o caracteristică specială, conform specificaţiilor din anexa nr. 4, spre exemplu „cu adaos de ...”, sau „cu ...”;

6) dimensiunea măslinelor întregi sau divizate conform specificaţiilor din anexa nr. 3 la prezenta Reglementare tehnică;

7) denumirea soiului.

Complet compatibil

3

III. Cerinţe generale

6. Produsele, se plasează pe piaţă doar dacă sînt conforme cu prevederile prezentei Reglementări tehnice, Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor şi Legii nr. 186-XV din 24 aprilie 2003 cu privire la evaluarea conformităţii produselor.


7. La plasarea pe piaţă Produsele trebuie să fie însoţite de declaraţia de conformitate prevăzută în capitolul VI a prezentei Reglementări tehnice şi de certificatul igienic, eliberat în temeiul Legii nr. 1513-XII din 16 iunie 1993 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei.


8. Ambalarea, transportarea şi depozitarea Produselor se face în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1279 din 17 noiembrie 2008 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice „Ambalarea, transportarea şi depozitarea fructelor, legumelor şi ciupercilor proaspete”.


IV. Cerinţe esenţiale

9. Produsele destinate consumului uman, definite şi descrise în prezenta Reglementare tehnică, trebuie să fie sănătoase, salubre, preparate din materii prime sănătoase, prelucrate şi ambalate în condiţii de igienă impuse de normele stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.


10. Materia primă utilizată definită şi descrisă în anexa nr. 1 la prezenta Reglementare tehnică, trebuie să îndeplinească cerinţele minime de calitate şi siguranţă alimentară pentru legumele şi fructele proaspete prevăzute de actele normative în vigoare.


11. Saramura, în care sînt conservate măslinele, trebuie să îndeplinească cerinţele din anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică şi cerinţele de calitate şi siguranţă alimentară prevăzute de normele stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.


12. Ingredientele utilizate, definite şi descrise în anexa nr. 4 la prezenta Reglementare tehnică, trebuie să corespundă normelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.


13. Spaţiile în care sînt prelucrate sau ambalate măslinele, incluzînd instalaţiile şi echipamentele aferente, trebuie să îndeplinească cerinţele de igienă alimentară conform normelor stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.


14. Produsele trebuie să îndeplinească cerinţele minime de calitate prevăzute în anexa nr. 5 la prezenta Reglementare tehnică.


6.4 La măslinele conservate prin sterilizare termică durata şi temperatura procesului trebuie să fie menţinute la valori suficient de mari pentru a distruge sporii de Clostridium botulinum.

15. Prezenţa în produsul finit a microorganismelor, paraziţilor şi substanţelor generate de microorganisme nu trebuie să depăşească limitele maxim admise prevăzute de normele stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii. La măslinele conservate prin sterilizare termică durata şi temperatura procesului trebuie să fie menţinute la valori suficient de mari pentru a distruge sporii de

Complet compatibil

4

Clostridium botulinum. V. Cerinţe de prezentare pentru comercializare

16. Produsele trebuie să fie ambalate şi transportate în ambalaje care să păstreze calitatea şi inofensivitatea produsului.


7.1 ... capabile să asigure păstrarea calităţii şi siguranţei şi nu trebuie să confere produsului nici o substanţă toxică, nici miros sau gust străin

17. Ambalajele trebuie să fie fabricate numai din materiale nepericuloase şi destinate scopului pentru care sînt folosite. Ele nu trebuie să confere produsului nici o substanţă toxică, nici miros sau gust străin, astfel încît să asigure păstrarea calităţii şi siguranţei.

Complet compatibil

7.1 Ambalajele de transport pot fi confecţionate din lemn, carton sau alte materiale

18. Ambalajele de transport trebuie să asigure integritatea produsului, să fie curate, uscate, în stare bună. Aceste ambalaje pot fi confecţionate din lemn, carton sau alte materiale care trebuie să corespundă normelor sanitare sau igienice în vigoare stabilite de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii.

Complet compatibil

19. Produsele trebuie să fie etichetate în conformitate cu prevederile Legii nr. 78-XV din 18 martie 2004 privind produsele alimentare, Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor, Hotărîrea Guvernului nr. 996 din 20.08.2003 despre aprobarea Normelor privind etichetarea produselor alimentare şi Normelor privind etichetarea produselor chimice de menaj, astfel încît consumatorul să fie informat corect la momentul cumpărării şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

1) Cantitatea netă; 2) Cantitatea netă fără lichid; 3) Lista ingredientelor; 4) Condiţiile de depozitare, conform pct. 21 al prezentei reglementări; 5) Data durabilităţii minimale se înscrie sub forma „a se consuma de

preferinţă înainte de ...” cu menţionarea lunii şi anului; 6) Numele şi adresa producătorului sau ale ambalatorului sau ale

distribuitorului sau ale importatorului produsului; 7) Ţara de origine a produsului.


20. Pentru Produsele care se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova informaţiile de pe etichetă trebuie să fie înscrise în limba de stat, indiferent de ţara producătoare, fără a exclude însă prezentarea lor în alte limbi.


21. Depozitarea Produselor se face în încăperi curate şi igienice, uscate, aerisite, ferite de razele solare sau de îngheţ la o temperatură de maxim 20º C şi umiditate relativă a aerului de maxim 80%. Nu se admite depozitarea măslinelor de masă împreună cu produse nealimentare sau cu produse cu miros specific.


22. Transportarea Produselor trebuie efectuată cu vehicule curate, acoperite, în condiţii care să asigure integritatea ambalajelor şi menţinerea calităţii produselor, precum şi protecţia contra razelor solare sau a îngheţului.


VI. Evaluarea conformităţii

23. Conformitatea Produselor se asigură de către producător, importator.


24. Producătorul, importatorul solicită unui organism de certificare acreditat şi desemnat pentru activitate în domeniul respectiv efectuarea certificării Produselor.


5

25. Procedura de certificare se aprobă de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, în coordonare cu autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare.


26. Certificarea Produselor de import se efectuează în Sistemul Naţional după aceleaşi reguli ca şi produsele autohtone.


27. Pentru Produsele importate plasate pe piaţă se prezintă, suplimentar la documentele prevăzute pentru iniţierea procedurii de evaluare a conformităţii, autorizaţia de import, emisă de autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare, în baza examinării condiţiilor de producere, depozitare, comercializare etc.


28. În contextul evaluării Produselor, pentru verificarea menţinerii conformităţii cu cerinţele aplicabile din prezenta Reglementare tehnică, mostrele prelevate sînt supuse încercărilor conform regulilor şi metodelor aprobate în modul stabilit sau avînd echivalent.


29. În cazul în care Produsele nu sînt conforme cu cerinţele prescrise, organismul de certificare desemnat, care a efectuat evaluarea conformităţii, trebuie să informeze, în modul stabilit, producătorul, importatorul şi organele de supraveghere a pieţei privind neconformitatea constatată.


30. Producătorul, importatorul elaborează documentaţia tehnică prevăzută în pct. 33 din prezenta Reglementare tehnică.


31. Producătorul, importatorul păstrează documentaţia tehnică o perioadă de minimum 3 ani de la data fabricării ultimului lot de produse şi, la solicitare, o pune la dispoziţia organelor de supraveghere şi control.


32. Documentaţia tehnică trebuie să asigure posibilitatea evaluării conformităţii Produselor cu cerinţele prezentei Reglementări tehnice.


33. Documentaţia tehnică trebuie să conţină: 1) descrierea generală a produsului; 2) certificatul de conformitate eliberat conform schemelor care prevăd

evaluarea procesului de producere a produselor sau certificatul de conformitate pentru sistemele de management al calităţii sau inofensivităţii alimentare;

3) rapoartele de încercări pentru produse; 4) alte documente, la decizia producătorului, importatorului, relevante pentru atestarea conformităţii produsului.


34. Producătorul, importatorul, pe baza documentaţiei tehnice, întocmeşte o declaraţie de conformitate şi aplică marca naţională de conformitate SM pe fiecare ambalaj de desfacere. Modul de întocmire şi emitere a declaraţiei de conformitate este conform cu regulile stabilite în cadrul Sistemului Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor.


35. Produsele se plasează pe piaţă însoţite de declaraţia de conformitate, care atestă conformitatea acestora cu cerinţele prescrise în prezenta Reglementare tehnică. Producătorul, importatorul trebuie să aplice, sub marca naţională de conformitate SM, numărul de identificare al organismului de certificare desemnat care a efectuat certificarea respectivă.


36. Forma declaraţiei de conformitate este prezentată în anexa nr. 6 la prezenta Prevederi

6

Reglementare tehnică. specifice naţionale

37. Producătorul, importatorul păstrează un exemplar al declaraţiei de conformitate împreună cu documentaţia tehnică pe baza căreia a fost eliberată declaraţia de conformitate.


38. Desemnarea organismului de certificare se face de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, la propunerea autorităţii de reglementare în domeniul produselor alimentare.


39. Lista organismelor de certificare desemnate se publică, de către Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se actualizează, după necesitate.


40. Conformitatea cu prevederile prezentei Reglementări tehnice poate fi asigurată prin utilizarea standardelor conexe pentru fabricarea produselor. Producătorul, importatorul produselor fabricate conform standardelor conexe beneficiază de prezumţia conformităţii cu prezenta Reglementare tehnică şi este în drept să indice în documentele de însoţire că proprietăţile acestora sînt conforme cu prezenta Reglementare tehnică.


41. Lista standardelor conexe la prezenta Reglementare tehnică se aprobă de autoritatea de reglementare în domeniul produselor alimentare, cu avizul Organismului Naţional de Standardizare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


3.1 Condiţii generale Sub rezerva toleranţelor descrise în standard, măslinele de masă trebuie să fie: sănătoase, curate, cu grad de maturitate apropiat, calibrate, lipsite de defecte ce ar putea afecta comestibilitatea sau conservarea lor, lipsite de corpuri străine (ingredientele autorizate nu sînt considerate corpuri străine), fără semne de alterare. 2.2 Denumiri de produse „Măslinele de masă” sunt clasificate în una din următoarele tipuri, stiluri. 2.2.1. Tipuri de măsline 2.2.1.1 Măsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pîrguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normală. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai; 2.2.1.2 Măsline blonde: obţinute din fructe de culoare roz, roz-vineţie sau brun, recoltate în momentul pîrguirii înaintea maturităţii complete; 2.2.1.3 Măsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completă sau

Anexa nr. 1 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Materia primă. Definiţii şi descriere.

Măslinele utilizate ca materie primă la fabricarea produsului „Măslinele de masă” trebuie să fie sănătoase, curate, cu grad de maturitate apropiat, calibrate, lipsite de defecte ce ar putea afecta comestibilitatea sau conservarea lor, lipsite de corpuri străine (ingredientele autorizate nu sînt considerate corpuri străine), fără semne de alterare şi trebuie să se încadreze în unul din următoarele tipuri:

1. Măsline verzi: obţinute din fructe recoltate în cursul ciclului de maturare, înainte de pîrguire, în momentul în care au ajuns la dimensiunea lor normală. Culoarea acestora poate varia de la verde la galben pai;

2. Măsline blonde: obţinute din fructe de culoare roz, roz-vineţie sau brun, recoltate în momentul pîrguirii înaintea maturităţii complete;

3. Măsline negre: obţinute din fructe recoltate la maturitate completă sau cu puţin timp înainte de maturitatea completă. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru roşcat la castaniu închis, trecînd prin negru violaceu, violet închis şi negru măsliniu (aceste caracteristici se referă atît la piele cît şi la pulpa fructului).

Complet compatibil

7

cu puţin timp înainte de maturitatea completă. Culoarea acestora poate varia, în funcţie de zona de producere şi perioada de recoltare, de la negru roşcat la castaniu închis, trecînd prin negru violaceu, violet închis şi negru măsliniu (aceste caracteristici se referă atît la piele cît şi la pulpa fructului). 2.2.2 Sortimente de comercializare 2.2.2.1 Măsline verzi a) Măsline verzi tratate, în saramură. Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină şi apoi conservate în saramură unde suferă un proces de fermentare lactic natural, total sau parţial. Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se realiza un pH situat în limitele prevăzute de prezenta Reglementare tehnică, conservarea va fi realizată prin: i) sterilizare sau pasteurizare; ii) adăugare de conservanţi; iii) refrigerare; iv) tratament cu azot sau dioxid de carbon fără saramură. b) Măsline verzi netratate, în saramură. Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare natural. 2.2.2.2 Măsline blonde a) Măsline blonde tratate, în saramură. Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare natural şi conservate: i) în saramură; ii) prin tratament termic; iii) în saramură şi prin tratament termic. b) Măsline blonde netratate, în saramură. Se obţin din fructe plasate direct în saramură şi conservate prin fermentare natural. 2.2.2.3 Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură. Se obţin din fructe verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, a căror amărăciune a fost eliminată prin tratarea cu o soluţie alcalină, condiţionate în saramură şi conservate prin tratament termic.

Anexa nr. 2 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Sortimente comercializate în mod curent

1. Măsline verzi 1) Măsline verzi tratate, în saramură. Se obţin din fructe tratate cu o

soluţie alcalină şi apoi conservate în saramură unde suferă un proces de fermentare lactic natural, total sau parţial. Dacă fermentarea nu este completă, pentru a se realiza un pH situat în limitele prevăzute de prezenta Reglementare tehnică, conservarea va fi realizată prin:

a) sterilizare sau pasteurizare; b) adăugare de conservanţi; c) refrigerare; d) tratament cu azot sau dioxid de carbon fără saramură. 2) Măsline verzi netratate, în saramură. Se obţin din fructe plasate

direct în saramură şi conservate prin fermentare natural. 2. Măsline blonde 1) Măsline blonde tratate, în saramură. Se obţin din fructe tratate cu o

soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare natural şi conservate: a) în saramură; b) prin tratament termic; c) în saramură şi prin tratament termic. 2) Măsline blonde netratate, în saramură. Se obţin din fructe plasate

direct în saramură şi conservate prin fermentare natural. 3. Măsline înnegrite prin oxidare, în saramură. Se obţin din fructe

verzi sau blonde înnegrite prin oxidare, a căror amărăciune a fost eliminată prin tratarea cu o soluţie alcalină, condiţionate în saramură şi conservate prin tratament termic (sterilizare).

Complet compatibil

- măsline negre netratate, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate.

8

2.2.2.4 Măsline negre a) Măsline negre în saramură. Se obţin din fructe ferme, netede, cu o piele lucioasă şi în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici depresiuni: - măsline negre tratate. Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare natural şi conservate prin următoarele procedee: i) în saramură; ii) prin sterilizare sau pasteurizare; ii) prin adăugare de conservanţi. - măsline negre netratate. Se obţin din fructe plasate direct în saramură; prezintă un gust de fruct mai pronunţat comparativ cu măslinele negre tratate şi au un gust uşor amărui. Aceste măsline fermentate natural sînt conservate prin următoarele procedee: i) în saramură; ii) prin sterilizare sau pasteurizare; iii) prin adăugare de conservanţi. b) Măsline negre zbîrcite. Se obţin din fructe recoltate chiar înainte de maturitatea completă imersate într-o soluţie slab alcalină şi conservate prin suprasărare în butoaie. c) Măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural. Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite în copac şi tratate direct cu saramură. d) Măsline negre în sare cristalizată. Prezintă un aspect zbîrcit sau încreţit dar cu pieliţa intactă: - măsline negre tratate, în sare cristalizată. Se obţin din fructe ferme, practic coapte care după un tratament slab alcalin, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate.

4. Măsline negre 1) Măsline negre în saramură. Se obţin din fructe ferme, netede, cu o

piele lucioasă şi în funcţie de modul de preparare, pot prezenta pe suprafaţa lor mici depresiuni:

a) măsline negre tratate. Se obţin din fructe tratate cu o soluţie alcalină, supuse procesului de fermentare natural şi conservate prin următoarele procedee:

- în saramură; - prin sterilizare sau pasteurizare; - prin adăugare de conservanţi. b) măsline negre netratate. Se obţin din fructe plasate direct în

saramură; prezintă un gust de fruct mai pronunţat comparativ cu măslinele negre tratate şi au un gust uşor amărui. Aceste măsline fermentate natural sînt conservate prin următoarele procedee:

- în saramură; - prin sterilizare sau pasteurizare; - prin adăugare de conservanţi. 2) Măsline negre zbîrcite. Se obţin din fructe recoltate chiar înainte de

maturitatea completă imersate într-o soluţie slab alcalină şi conservate prin suprasărare în butoaie.

3) Măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural. Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi tratate direct cu saramură.

4) Măsline negre în sare cristalizată. Aceste măsline prezintă un aspect zbîrcit sau încreţit dar cu pieliţa intactă:

a) măsline negre tratate, în sare cristalizată. Se obţin din fructe ferme, practic coapte care după un tratament slab alcalin, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugarea în exces a clorurii de sodiu cristalizate.

b) măsline negre netratate, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. Acest tip de măsline prezintă un gust uşor amărui şi un gust de fruct mai pronunţat decît măslinele negre tratate, în sare cristalizată.

c) măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite (în mod natural) în copac şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate.

d) măsline negre netratate cu pieliţă, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă care după perforarea pieliţei, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate.

5) Măsline negre deshidratate. Se obţin din fructe coapte, care după opărire sînt parţial deshidratate prin adăugare de clorură de sodiu şi încălzire foarte slabă.

2.2.2.7 Specialităţi. Se obţin prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste „Specialităţi” păstrează denumirea de

9

Prezintă un gust uşor amărui şi un gust de fruct mai pronunţat decît măslinele negre tratate, în sare cristalizată. - măsline negre netratate, zbîrcite în mod natural, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate după maturitatea completă, zbîrcite în copac şi conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. - măsline negre netratate cu pieliţă, în sare cristalizată. Se obţin din fructe recoltate la maturitate completă care după perforarea pieliţei, sînt conservate în straturi alternative de măsline şi clorură de sodiu cristalizată sau prin adăugare în exces a clorurii de sodiu cristalizate. e) Măsline negre deshidratate. Se obţin din fructe coapte, care după opărire sînt parţial deshidratate prin adăugare de clorură de sodiu şi încălzire foarte slabă. 2.2.2.5 Măsline sparte. Se obţin din fructe întregi, proaspete sau în prealabil tratate cu saramură şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartă, sîmburele rămînînd intact în interiorul fructelor. Pot fi tratate cu o soluţie slab alcalină şi sînt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oţet. Există 4 tipuri de măsline sparte: i) Măsline verzi sparte, netratate în saramură; ii) Măsline verzi sparte, murate, netratate; iii) Măsline verzi sparte, tratate; iv) Măsline blonde sparte. 2.2.2.6 Măsline crestate. Se obţin din măsline verzi, blonde sau negre crestate longitudinal, prin tăierea pieliţei şi a unei părţi a pulpei, conservate în saramură cu sau fără oţet; se pot adăuga ulei de măsline sau substanţe aromatice. Există 2 tipuri de măsline crestate: i) Tratate, atunci cînd sînt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin; ii) Netratate.

5. Măsline sparte. Se obţin din fructe întregi, proaspete sau în

prealabil tratate cu saramură şi supuse unei operaţii în care pulpa este spartă, sîmburele rămînînd intact în interiorul fructelor. Aceste măsline pot fi tratate cu o soluţie slab alcalină şi sînt conservate în saramură, eventual aromatizată, cu sau fără adaos de oţet. Există 4 tipuri de măsline sparte:

1) Măsline verzi sparte, netratate în saramură; 2) Măsline verzi sparte, murate, netratate; 3) Măsline verzi sparte, tratate; 4) Măsline blonde sparte. 6. Măsline crestate. Se obţin din măsline verzi, blonde sau negre

crestate longitudinal, prin tăierea pieliţei şi a unei părţi a pulpei, conservate în saramură cu sau fără oţet; se pot adăuga ulei de măsline sau substanţe aromatice. Există 2 tipuri de măsline crestate:

1) Tratate, atunci cînd sînt crestate după ce au fost supuse unui tratament alcalin;

2) Netratate.

7. Specialităţi. Se obţin prin diferite moduri de preparare a măslinelor. Aceste „Specialităţi” păstrează denumirea de „măsline” atît timp cît fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezenta Reglementare tehnică.

10

„măsline” atît timp cît fructele utilizate se supun definiţiilor generale din prezentul standard. Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului şi trebuie să respecte cerinţele prezentului standard.

Denumirile utilizate în acest caz trebuie să fie suficient de explicite, pentru a nu genera confuzii privind originea şi natura produsului şi trebuie să respecte cerinţele prezentei Reglementări tehnice.

2.2.3 Forme de prezentare 2.2.3.1 Întregi - măsline în forma lor naturală, cu sîmburi, cu sau fără peduncul. 2.2.3.2 Fără sîmburi - măsline în forma lor naturală, cărora li s-au extras sîmburii. 2.2.3.3 Umplute - măsline fără sîmburi umplute cu unul sau mai multe ingrediente specifice (ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, măsline, coji de lămîie sau portocală, alune, capere sau paste preparate din acestea). 2.2.3.4 Jumătăţi - măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în două părţi aproximativ egale. 2.2.3.5 Sferturi - măsline fără sîmburi, tăiate în patru părţi aproximativ egale pe direcţia axei mari a fructului. 2.2.3.6 Secţiuni - măsline fără sîmburi, tăiate longitudinal în mai mult de patru părţi, aproximativ egale. 2.2.3.7 Felii rotunde - măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în felii paralele, de grosime aproape uniformă. 2.2.3.8 Tocate - măsline fără sîmburi, tăiate în bucăţi mici de dimensiuni şi forme neregulate, ce conţin în proporţie de maxim 5% unităţi ce pot fi identificate. 2.2.3.9 Sparte - măsline sparte accidental în timpul îndepărtării sîmburilor sau introducerii umpluturii. Aceste măsline pot conţine fragmente de umplutură. 2.2.3.10 Salată de măsline - măsline sparte sau amestec de măsline sparte şi măsline fără sîmburi, cu sau fără adaos de capere şi cu fragmente de umplutură (în acest amestec, măslinele sînt cele care predomină). 2.2.3.11 Măsline cu capere - măsline întregi sau fără sîmburi, în general de

Anexa nr. 3 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Forme de prezentare. Calibrare

1. Forme de prezentare: 1) Întregi - măsline în forma lor naturală, cu sîmburi, cu sau fără

peduncul; 2) Fără sîmburi - măsline în forma lor naturală, cărora li s-au extras

sîmburii; 3) Umplute - măsline fără sîmburi umplute cu unul sau mai multe

ingrediente specifice (ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, măsline, coji de lămîie sau portocală, alune, capere sau paste preparate din acestea);

4) Jumătăţi - măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în două

părţi aproximativ egale; 5) Sferturi - măsline fără sîmburi, tăiate în patru părţi aproximativ

egale pe direcţia axei mari a fructului; 6) Secţiuni - măsline fără sîmburi, tăiate longitudinal în mai mult de

patru părţi, aproximativ egale; 7) Felii rotunde - măsline fără sîmburi sau măsline umplute, tăiate în

felii paralele, de grosime aproape uniformă; 8) Tocate - măsline fără sîmburi, tăiate în bucăţi mici de dimensiuni şi

forme neregulate, ce conţin în proporţie de maxim 5% unităţi ce pot fi identificate;

9) Sparte - măsline sparte accidental în timpul îndepărtării sîmburilor

sau introducerii umpluturii. Aceste măsline pot conţine fragmente de umplutură; 10) Salată de măsline - măsline sparte sau amestec de măsline sparte şi

măsline fără sîmburi, cu sau fără adaos de capere şi cu fragmente de umplutură (în acest amestec, măslinele sînt cele care predomină);

11) Măsline cu capere - măsline întregi sau fără sîmburi, în general de

dimensiuni mici, cu capere şi cu sau fără adaos de umplutură (în acest amestec,

Complet compatibil

2.2.4.2 Calibrarea este obligatorie pentru măslinele „întregi” (se includ aici

11

dimensiuni mici, cu capere şi cu sau fără adaos de umplutură (în acest amestec, măslinele sînt cele care predomină). 2.2.3.12 Alte moduri de prezentare - orice alt mod de prezentare este permis, cu condiţia ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe: i) să fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în prezenta reglementare; ii) să răspundă la toate specificaţiile relevante din prezenta reglementare, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise, masa netă şi orice altă specificaţie din această reglementare care este aplicabilă modului de prezentare asemănător cu cel sub care se prezintă produsul; iii) să fie corect prezentată pe etichetă pentru a nu induce în eroare consumatorul. 2.2.2.13 În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, măslinele pot fi prezentate după cum urmează: a) ordonat - măslinele sînt aşezate în recipiente rigide, transparente, în mod ordonat, fie simetric, fie urmînd forme geometrice; b) neordonat - măslinele nu sînt aşezate în mod ordonat în recipiente. 2.2.4 Calibrarea 2.2.4.1 Măslinele de masă sînt calibrate după numărul fructelor conţinute într-un kilogram sau într-un hectogram. Scala calibrelor, într-un kg, este următoarea: 60/70 121/140 201/230 71/80 141/160 231/260 81/90 161/180 261/290 91/100 181/200 291/320 101/110 321/350 111/120 351/380 381/410 Pentru valori mai mari de 410, diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 măsline.

măslinele sînt cele care predomină); 12) Alte moduri de prezentare - orice alt mod de prezentare este

permis, cu condiţia ca acesta să îndeplinească următoarele cerinţe: a) să fie suficient de distinct de modurile de prezentare enumerate în

prezenta reglementare; b) să răspundă la toate specificaţiile relevante din prezenta

reglementare, inclusiv cele legate de toleranţa defectelor admise, masa netă şi orice altă specificaţie din această reglementare care este aplicabilă modului de prezentare asemănător cu cel sub care se prezintă produsul;

c) să fie corect prezentată pe etichetă pentru a nu induce în eroare consumatorul.

13) În funcţie de modul de aşezare în ambalaj, măslinele pot fi

prezentate după cum urmează: a) ordonat - măslinele sînt aşezate în recipiente rigide, transparente, în

mod ordonat, fie simetric, fie urmînd forme geometrice; b) neordonat - măslinele nu sînt aşezate în mod ordonat în recipiente.

2. Calibrarea 1) Măslinele de masă sînt calibrate după numărul fructelor conţinute

într-un kilogram sau într-un hectogram. Scala calibrelor, în cazul în care unitatea de măsură este kilogramul,

este dată în tabelul 2: Tabelul 2 Scala calibrelor, în cazul în care unitatea de măsură este kilogramul

60/70 71/80 81/90 91/100 101/110 111/120

121/140 141/160 161/180 181/200

201/230 231/260 261/290 291/320 321/350 351/380 381/410

Pentru valori mai mari de 410, diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul va fi de 50 măsline.

Pentru măslinele umplute, în mod excepţional, începînd cu calibrul 201/220 şi pînă la calibrul 401/420, diferenţa între cele două numere întregi ce

12

măslinele „sparte” şi cele „crestate”), „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”. 2.2.4.3 În cadrul fiecărui calibru, se impune ca într-un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, diferenţa între diametrele ecuatoriale ale măslinelor rămase să nu depăşească 4 mm. 2.2.4.4 În cazul măslinelor fără sîmburi, calibrul indicat se referă la măslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numărul de măsline fără sîmburi conţinute într-un kg trebuie să fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţară producătoare. Numărul astfel obţinut trebuie să fie cuprins în intervalul determinat de cele două cifre, ce exprimă calibrul măslinelor întregi (cu sîmburi) din care au fost obţinute măslinele fără sîmburi (se admite o toleranţă de o unitate). 2.2.4.5 În cadrul fiecărui calibru, la un eşantion de 100 măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, toleranţa maximă admisă este: -) 10%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe; -) 5%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 20 fructe; -) 2%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 30 fructe sau mai mare.

definesc calibrul va fi de 20 măsline. 2) Calibrarea este obligatorie pentru măslinele „întregi” (se includ aici

măslinele „sparte” şi cele „crestate”), „fără sîmburi”, „umplute” şi „jumătăţi”. 3) În cadrul fiecărui calibru, se impune ca într-un eşantion de 100

măsline, după îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, diferenţa între diametrele ecuatoriale ale măslinelor rămase să nu depăşească 4 mm.

4) În cazul măslinelor fără sîmburi, calibrul indicat se referă la

măslinele întregi din care acestea provin. În cadrul operaţiei de calibrare, numărul de măsline fără sîmburi conţinute într-un kg trebuie să fie multiplicat cu un coeficient stabilit de fiecare ţară producătoare. Numărul astfel obţinut trebuie să fie cuprins în intervalul determinat de cele două cifre, ce exprimă calibrul măslinelor întregi (cu sîmburi) din care au fost obţinute măslinele fără sîmburi (se admite o toleranţă de o unitate).

5) În cadrul fiecărui calibru, la un eşantion de 100 măsline, după

îndepărtarea măslinelor cu diametrul ecuatorial cel mai mare şi respectiv cel mai mic, toleranţa maximă admisă este:

a) 10%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 10 fructe;

b) 5%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 20 fructe; c) 2%, în cazul în care diferenţa între cele două numere întregi ce definesc calibrul este de 30 fructe sau mai mare.

3.2 Ingrediente opţionale 3.2.1 apă 3.2.2 clorură de sodiu 3.2.3 oţet 3.2.4 ulei de măsline 3.2.5 zaharuri 3.2.6 Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate ca umplutură, de exemplu: ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, capere utilizate simple sau în amestec sub formă de paste 3.2.7 Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice 3.3 Lichidul de conservare 3.3.1 Se obţine prin dizolvarea clorurii de

Anexa nr. 4 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Ingrediente. Limite admise

Utilizarea următoarelor ingrediente este admisă în limitele specificate:

1. Apă, clorură de sodiu, oţet, ulei de măsline, zaharuri, în cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie.

2. Orice produs comestibil simplu sau în combinaţie cu altele, utilizate

ca umplutură, de exemplu: ardei roşu, ceapă, migdale, ţelină, hamsie, capere utilizate simple sau în amestec sub formă de paste, în cantităţi stabilite prin tehnologia de fabricaţie.

Complet compatibil

13

sodiu de uz alimentar în apă potabilă, cu sau fără ingrediente auxiliare admise. 3.3.2 Saramura trebuie să fie curată, să nu prezinte gust şi miros străin şi să nu conţină corpuri străine; în cazul măslinelor ambalate în recipiente din sticlă, saramura trebuie să fie limpede. 3.3.4 Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii pentru diferite produse Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii

Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii

Tip comercial şi

mod de preparare

Conţinutul minim de clorură de

sodiu

Limita maximă

a pH

Măsline verzi în saramură tratate şi netratate: - în recipiente ermetic închise - în recipiente neermetic închise Măsline verzi condimentate - în recipiente ermetic închise - în recipiente neermetic închise Măsline blonde: - toate tratamentele Măsline negre: - în saramură - cu clorură de sodiu cristalizată

5%

6%

4%

6%

6%

7%

10%

4

4,5

4

4,5

- - -

Atunci cînd măslinele sînt conservate prin

3. Condimente şi extracte ale acestora, plante aromatice, în cantităţi

stabilite prin tehnologia de fabricaţie.

4. Lichidul de conservare. Se obţine prin dizolvarea clorurii de sodiu de uz alimentar în apă potabilă, cu sau fără ingrediente auxiliare admise şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1) Saramura trebuie să fie curată, să nu prezinte gust şi miros străin şi să nu conţină corpuri străine; în cazul măslinelor ambalate în recipiente din sticlă, saramura trebuie să fie limpede.

2) Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii pentru diferite produse este dat în tabelul 3: Tabelul 3

Conţinutul minim de clorură de sodiu şi pH-ul saramurii Tip comercial şi mod de

preparare Conţinutul minim

de clorură de sodiu Limita maximă a

pH Măsline verzi în saramură tratate şi netratate: - în recipiente ermetic închise - în recipiente neermetic închise Măsline verzi condimentate: - în recipiente ermetic închise - în recipiente neermetic închise Măsline blonde: - toate tratamentele Măsline negre: - în saramură - cu clorură de sodiu cristalizată

5% 6%

4% 6%

6%

7% 10%

4 4,5

4

4,5

- - -

3) Atunci cînd măslinele sînt conservate prin pasteurizare (toate

14

pasteurizare (toate tipurile comerciale), conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiţia ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire al măslinelor pasteurizate poate să nu conţină clorură de sodiu, dar în aceste condiţii limita maximă a pH-ului trebuie să fie 4. În cazul măslinelor negre, conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a ph-ului trebuie să fie 5,5. 3.3.3 În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentaţie lactic naturală, aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimat în acid lactic. În cazul măslinelor sterilizate, nu este impusă o valoare pentru conţinutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 8.

tipurile comerciale), conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 2%, cu condiţia ca pH-ul să fie 4,3. Lichidul de acoperire al măslinelor pasteurizate poate să nu conţină clorură de sodiu, dar în aceste condiţii limita maximă a pH-ului trebuie să fie 4.

4) În cazul măslinelor negre, conţinutul în clorură de sodiu al saramurii poate fi redus la 5%, dar limita maximă a ph-ului trebuie să fie 5,5.

5) În cazul măslinelor verzi conservate prin fermentaţie lactic naturală,

aciditatea minimă a saramurii trebuie să fie de 0,4%, exprimat în acid lactic. 6) În cazul măslinelor sterilizate, nu este impusă o valoare pentru conţinutul minim în clorură de sodiu al saramurii, dar limita maximă a pH-ului trebuie să fie 8.

8.1 Gradul de umplere a recipientului Gradul de umplere pentru un recipient cu Produs este minim 90%, calculat ca procent din volumul de apă distilat conţinut de recipientul complet umplut şi închis, măsurat la temperatura de 20ºC. 3.4.2 Toleranţa defectelor Defectele definite în secţiunea 3.4.1 nu trebuie să depăşească limitele prescrise în tabelul de mai jos pentru fiecare tip de măsline. 3.4.1 Definiţiile defectelor a) Corpuri străine inofensive - orice materie vegetală (frunze, pedunculi detaşaţi, etc.) care nu reprezintă un risc pentru sănătate şi care nu afectează aspectul produsului exceptînd ingredientele autorizate în prezenta reglementare; b) Defecte care nu afectează pulpa - semne superficiale care afectează epicarpul (vînătăi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoară a crengilor), dar care nu penetrează în mezocarp şi nu sînt consecinţa unei boli; c) Defecte care afectează pulpa - imperfecţiuni sau leziuni ale mezocarpului, care pot să fie sau nu, asociate cu semne superficiale;

Anexa nr. 5 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Cerinţe minime de calitate

1. Gradul de umplere pentru un recipient cu Produs este minim 90%,

calculat ca procent din volumul de apă distilat conţinut de recipientul complet umplut şi închis, măsurat la temperatura de 20ºC.

2. Măslinele de masă trebuie să se înscrie în limitele maxime de

toleranţă a defectelor specificate în tabelul 4, pentru a fi acceptate din punct de vedere calitativ.

3. Defectele ale căror limite de toleranţă sînt specificate în tabelul 4, se

definesc după cum urmează: 1) Corpuri străine inofensive - orice materie vegetală (frunze,

pedunculi detaşaţi, etc.) care nu reprezintă un risc pentru sănătate şi care nu afectează aspectul produsului exceptînd ingredientele autorizate în prezenta reglementare;

2) Defecte care nu afectează pulpa - semne superficiale care afectează

epicarpul (vînătăi, lovituri, pete provocate de atingerea uşoară a crengilor), dar care nu penetrează în mezocarp şi nu sînt consecinţa unei boli;

3) Defecte care afectează pulpa - imperfecţiuni sau leziuni ale

mezocarpului, care pot să fie sau nu, asociate cu semne superficiale;

Complet compatibil

m) Sîmburi şi fragmente de sîmburi (fac excepţie măslinele întregi) - sîmbure

15

d) Fructe zbîrcite – măslinele din sortimentele de „măsline întregi”, „întregi umplute”, „întregi fără sîmburi”, „jumătăţi” sau „sferturi” (excepţie fac „măslinele zbîrcite” în mod natural), care sînt astfel zbîrcite, încît afectează semnificativ aspectul de fructe; e) Fructe moi sau fibroase - măsline care sînt excesiv sau anormal de moi sau fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadrează; f) Fructe care prezintă culoare anormală - măsline a căror culoare diferă în mod semnificativ de culoarea caracteristică produsului respectiv şi de a majorităţii fructelor conţinute în recipient; g) Fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai - fructe mate şi care prezintă pete negre produse de miceliul unor fungi (Macrophoma, Gloesporium, etc.) ce se dezvoltă fie în interior, determinînd astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa măslinelor, afectînd astfel culoarea acestora; h) Fructe atacate de insecte (altele decît Dacus oleae) cu orificii la suprafaţă - fructe deformate ce prezintă pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului; i) Defecte produse prin tehnici de cultură anormale - fructe ale căror epicarp a fost, în mod accidental ars; j) Fructe atacate de Dacus oleae - fructe deteriorate de Dacus oleae, cu orificiu de ieşire al acestuia; k) Pedunculi - măsline ce prezintă pedunculi cu lungime mai mare de 3 mm (fac excepţie fructele întregi în al căror mod de prezentare sînt acceptaţi şi pedunculii); l) Defecte ale umpluturii (în cazul măslinelor umplute) - consistenţă necorespunzătoare sau culoarea anormală a umpluturii ce afectează aspectul produsului; măsline ce nu conţin umplutură sau au fost incomplet umplute;

4) Fructe zbîrcite – măslinele din sortimentele de „măsline întregi”, „întregi umplute”, „întregi fără sîmburi”, „jumătăţi” sau „sferturi” (excepţie fac „măslinele zbîrcite” în mod natural), care sînt astfel zbîrcite, încît afectează semnificativ aspectul de fructe;

5) Fructe moi sau fibroase - măsline care sînt excesiv sau anormal de

moi sau fibroase, în raport cu tipul comercial în care se încadrează; 6) Fructe care prezintă culoare anormală - măsline a căror culoare

diferă în mod semnificativ de culoarea caracteristică produsului respectiv şi de a majorităţii fructelor conţinute în recipient;

7) Fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai - fructe mate şi care

prezintă pete negre produse de miceliul unor fungi (Macrophoma, Gloesporium, etc.) ce se dezvoltă fie în interior, determinînd astfel deshidratarea ţesuturilor, fie pe suprafaţa măslinelor, afectînd astfel culoarea acestora;

8) Fructe atacate de insecte (altele decît Dacus oleae) cu orificii la

suprafaţă - fructe deformate ce prezintă pete anormale sau au un aspect anormal al mezocarpului;

9) Defecte produse prin tehnici de cultură anormale - fructe ale căror

epicarp a fost, în mod accidental ars; 10) Fructe atacate de Dacus oleae - fructe deteriorate de Dacus oleae,

cu orificiu de ieşire al acestuia; 11) Pedunculi - măsline ce prezintă pedunculi cu lungime mai mare de

3 mm (fac excepţie fructele întregi în al căror mod de prezentare sînt acceptaţi şi pedunculii);

12) Defecte ale umpluturii (în cazul măslinelor umplute) - consistenţă

necorespunzătoare sau culoarea anormală a umpluturii ce afectează aspectul produsului; măsline ce nu conţin umplutură sau au fost incomplet umplute;

13) Sîmburi şi fragmente de sîmburi (fac excepţie măslinele întregi) - sîmbure întreg sau fragmente de sîmbure ce cîntăresc cel puţin 5 mg.

Tabelul 4

Clasificarea din punct de vedere al

16

întreg sau fragmente de sîmbure ce cîntăresc cel puţin 5 mg. Denumirea defectului Toleranţa maximă (exprimat ca procente din măsline) - Măsline verzi, Măsline blonde şi Măsline înnegrite prin oxidare, Măsline negre Corpuri străine inofensive. o unitate/kg a) Defecte ce nu afectează pulpa 7 10 12 b) Defecte ce afectează pulpa 5 5 8 c) Fructe zbîrcite 5 5 10 d) Fructe moi sau fibroase 10 12 12 e) Fructe ce prezintă culoare anormală 10 10 10 f) Fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai 10 10 10 g) Fructe atacate de insecte 10 10 12 h) Defecte provocate de tehnici de cultură anormale Lipsă i) Fructe atacate de Dacus Oleae 6 7 10 j) Pedunculi 5 5 10 Defecte ale umpluturii: k) Măsline fără umplutură - ordonate 5 - neordonate 10 l) Măsline umplute necorespunzător 10

Sîmburi: m) Măsline fără sîmburi şi umplute 2 2 2 n) Măsline tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) 2 2 2

Fragmente de sîmburi: o) Măsline fără sîmburi şi umplute 2 2 2 p) Măsline, tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) 2 2 2

Sîmburi sparţi: q) Măsline sparte 6 6 r) Suma toleranţelor nu trebuie să fie mai mare de: 17% 17% 17% Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmente de sîmburi nu sînt incluse în caracteristica toleranţelor de mai sus. Anexa

Limitele maxime de toleranţă a defectelor Toleranţa maximă (exprimat ca procente din măsline)

Denumirea defectului

Măsline verzi

Măsline blonde şi măsline înnegrite

prin oxidare

Măsline negre

Corpuri străine inofensive: o unitate/kg 1.Defecte ce nu afectează pulpa 2.Defecte ce afectează pulpa 3.Fructe zbîrcite 4.Fructe moi sau fibroase 5.Fructe ce prezintă culoare anormală 6.Fructe atacate de boli criptogamice şi mucegai 7.Fructe atacate de insecte 8. Defecte provocate de tehnici de cultură anormale 9.Fructe atacate de Dacus Oleae 10.Pedunculi Defecte ale umpluturii: 11.Măsline fără umplutură - ordonate - neordonate 12.Măsline umplute necorespunzător

Sîmburi: 13.Măsline fără sîmburi şi umplute 14.Măsline tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g)

Fragmente de sîmburi: 15.Măsline fără sîmburi şi umplute 16.Măsline, tocate, sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g)

Sîmburi sparţi: 17.Măsline sparte 18.Suma toleranţelor nu trebuie să fie mai mare de:

7 5 5

10

10

10 10

Lipsă

6 5

5 10

10

2

2

2

2

6

17%

10 5 5

12

10

10 10

Lipsă

7 5 - - -

2

2

2

2

6

17%

12 8

10 12

10

10 12

Lipsă

10 5 - - -

2

2

2

2 -

17%

Fructe ce prezintă culoare

17

calităţii Măslinele de masă se produc în trei categorii, admise în comerţul internaţional: Categoria „Extra”, în care se încadrează măslinele de calitate superioară, avînd caracteristicile specifice soiului căruia aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formă sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate doar măslinele „întregi”, „sparte”, „crestate”, „fără sîmburi” şi „umplute”, aparţinînd celor mai bune soiuri şi avînd un calibru mai mare de 351/380. Categoria „Întîi”, în care se încadrează măslinele de calitate bună, cu grad de maturitate uniformă, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare, de formă, ale epidermei sau de fermitate ale pulpei, ce nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta reglementare, cu excepţia celor „tocate”, „sparte” şi „paste de măsline”. Categoria „A doua” sau „Standard”, în care se încadrează măslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate, prezentate în secţiunea 3.4.2 din standard. Categoriile pentru măslinele verzi Toleranţe maxime exprimate ca procente din măsline Denumirea defectelor Extra, Întîi, A Doua sau Standard Corpuri străine inofensive: o unitate/kg Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 3 5 7 Defecte ale epidermei cu, afectarea pulpei 2 3 5 Fructe zbîrcite 1 2 5 Fructe moi sau fibroase 2 4 10

Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmente de sîmburi nu sînt incluse în tabelul toleranţelor de mai sus.

4. Măslinele de masă se produc în trei categorii, admise în comerţul internaţional:

1) Categoria „Extra”, în care se încadrează măslinele de calitate superioară, avînd caracteristicile specifice soiului căruia aparţin, care pot prezenta defecte foarte mici de culoare, formă sau fermitate a pulpei, respectiv epidermei, care nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate doar măslinele „întregi”, „sparte”, „crestate”, „fără sîmburi” şi „umplute”, aparţinînd celor mai bune soiuri şi avînd un calibru mai mare de 351/380;

2) Categoria „Întîi”, în care se încadrează măslinele de calitate bună, cu grad de maturitate uniformă, avînd caracteristicile specifice soiului căruia îi aparţin şi care pot prezenta defecte mici de culoare, de formă, ale epidermei sau de fermitate ale pulpei, ce nu afectează aspectul în ansamblu al acestora şi caracteristicile organoleptice ale fiecărui fruct în parte. În această categorie pot fi încadrate toate sortimentele descrise în prezenta reglementare, cu excepţia celor „tocate”, „sparte” şi „paste de măsline”;

3) Categoria „A doua” sau „Standard”, în care se încadrează măslinele ce îndeplinesc criteriile minime de calitate, prezentate în tabelul 4.

5. Cerinţele de calitate pe care trebuie să le îndeplinească măslinele de masă pentru a putea fi încadrate în categoriile definite şi descrise la pct. 4 din prezenta anexă, sînt specificate în tabelele 5, 6 şi 7 din prezentul punct, după cum urmează: Tabelul 5

Categoriile pentru măsline verzi Toleranţe maxime (exprimate ca procente

din măsline)

Denumirea defectelor Extra Întîi A doua

sau Standard

1.Defecte ale epidermei, fără

Corpuri străine inofensive: o unitate/kg

Fructe zbîrcite 1 2 5

18

anormală 2 4 10 Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10 Fructe atacate de insecte 3 5 10 Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale lipsă Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) 2 3 6 Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”) 1 2 5 Defecte ale umpluturii: Măsline fără umplutură: - ordonate 1 2 5 - neordonate 1 4 10 Măsline umplute necorespunzător 3 5 10

Sîmburi: Măsline fără sîmburi şi umplute lipsă 1 2 Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) - 1 2

Fragmente de sîmburi: Măsline fără sîmburi şi umplute 2 2 2 Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) - 2 2 Sîmburi sparţi: Măsline sparte 3 4 6 Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: a) „Extra”: 7 la 100; b) „Întîi”: 12 la 100; c) „A doua sau standard”: 17 la 100. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. Categoriile pentru măsline blonde şi măsline înnegrite prin oxidare Toleranţe maxime exprimate ca procente din măsline Denumirea defectelor Extra, Întîi, A Doua sau Standard Corpuri străine inofensive: o unitate/kg Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 3 6 10 Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei 2 3 5

Oleae (cu orificiu de ieşire) 10.Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”) Defecte ale umpluturii: 11.Măsline fără umplutură: - ordonate - neordonate 12.Măsline umplute necorespunzător

Sîmburi: 13.Măsline fără sîmburi şi umplute 14.Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g)

Fragmente de sîmburi: 15.Măsline fără sîmburi şi umplute 16.Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) Sîmburi sparţi: 17.Măsline sparte

1

1 1

3

lipsă -

2 -

3

2

2 4

5

1

1

2

2

4

5

5 10

10

2

2

2

2

6

1) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: a) „Extra”: 7 la 100; b) „Întîi”: 12 la 100; c) „A doua sau standard”: 17 la 100. 2) Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. Tabelul 6 Categoriile pentru măsline blonde şi măsline înnegrite prin oxidare

Toleranţe maxime (exprimate ca procente din măsline)

Denumirea defectelor

Extra Întîi A doua sau

Standard 1.Defecte ale epidermei, fără


anormală 2 4 10

19

Fructe moi sau fibroase 3 6 12 Fructe ce prezintă culoare anormală 2 4 10 Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10 Fructe atacate de insecte 3 5 10 Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale lipsă Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) 3 5 7 Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”) 1 2 5


Fragmente de sîmburi: Măsline fără sîmburi şi umplute 2 2 2 Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) - 2 2 Sîmburi sparţi: Măsline sparte 3 4 6 Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz, pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: „Extra”: 7 la 100; „Întîi”: 12 la 100; „A doua” sau „standard”: 17 la 100. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială. Categoriile pentru măsline blonde şi măsline înnegrite prin oxidare Toleranţe maxime exprimate ca procente din măsline Denumirea defectelor Extra, Întîi, A Doua sau Standard Corpuri străine inofensive: o unitate/kg Defecte ale epidermei, fără afectarea pulpei 4 7 12 Defecte ale epidermei, cu afectarea pulpei 4 6 8 Fructe zbîrcite 4 6 10 Fructe moi sau fibroase 3 6 12 Fructe ce prezintă culoare

7.Fructe atacate de insecte 8.Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale 9.Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) 10.Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”)


Fragmente de sîmburi: 13.Măsline fără sîmburi şi umplute 14.Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) Sîmburi sparţi: 15.Măsline sparte

3

lipsă

3

1

lipsă 1 -

2 -

3

5

lipsă

5

2

1 4 1

2

2

4

10

lipsă

7

5

2 10 2

2

2

6 1) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz, pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: a) „Extra”: 7 la 100; b) „Întîi”: 12 la 100; c) „A doua” sau „standard”: 17 la 100. 2) Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.

Tabelul 7 Categoriile pentru măsline negre

Toleranţe maxime (exprimate ca procente din măsline)

Denumirea defectelor

Extra Întîi A doua sau

Standard 1.Defecte ale epidermei, fără


20

Fructe atacate de boli criptogamice 2 4 10 Fructe atacate de insecte 3 6 12 Defecte provocate prin tehnici de cultură anormale lipsă Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) 5 8 10 Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”) 1 2 5


Fragmente de sîmburi: Măsline fără sîmburi şi umplute 2 2 2 Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g) - 2 2 Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru fiecare categorie comercială, valorile următoare: „Extra”: 7 la 100; „Întîi”: 12 la 100; „A doua” sau „standard”: 17 la 100. Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.

tehnici de cultură anormale 9.Fructe atacate de Dacus Oleae (cu orificiu de ieşire) 10.Peduncul (cu excepţia celor prezentate „cu pedunculi”)


Fragmente de sîmburi: 13.Măsline fără sîmburi şi umplute 14.Măsline sparte şi salată de măsline (raportat la 300 g)

lipsă

5

1

lipsă -

2 -

lipsă

8

2

1

1

2

2

lipsă

10

5

2

2

2

2

1) Suma toleranţelor nu trebuie să depăşească în nici un caz pentru

fiecare categorie comercială, valorile următoare: a) „Extra”: 7 la 100; b) „Întîi”: 12 la 100; c) „A doua” sau „standard”: 17 la 100. 2) Toleranţele stabilite pentru sîmburi şi fragmentele de sîmburi nu sînt

incluse în suma toleranţelor de mai sus pentru nici o categorie comercială.

Anexa nr. 6 la Reglementarea tehnică „Măslinele de masă” Model

DECLARAŢIE DE CONFORMITATE nr.___ din__ ______ Valabilă pînă la____ _________ __________________________________________________________ ,

(denumirea producătorului, adresa, telefonul, fax-ul) în persoana ________________________________________________ , (funcţia, numele, prenumele, conducătorului declară pe propria răspundere că produsul_________________________ (denumirea, tipul, marca, codul produsului, ___________________________________________________________

informaţia privind fabricarea în serie sau la un lot de produse (numărul şi mărimea lotului,

__________________________________________________________ numărul de fabricaţie, denumirea şi numărul documentului care însoţeşte

produsele /facturii, contractului, certificatului de calitate/, denumirea producătorului, ţării etc.))

la care se referă această declaraţie nu pune în pericol sănătatea consumatorilor,


21

nu produce impact asupra mediului şi este conformă cu următoarele reglementări tehnice sau standarde: ___________________________________________________________ ___________________________________________________________ (indicativul reglementărilor tehnice sau standardelor cu menţionarea punctelor acestor documente normative ce stabilesc cerinţe pentru produsele respective)

Declaraţia este întocmită pe baza_________________________________ ___________________________________________________________

(informaţia despre documentele pe baza cărora a fost întocmită declaraţia de conformitate)

Informaţie suplimentară__________________________________________ Conducătorul organizaţiei _______________ _________________(semnătura) (numele, prenumele) L.Ş.

4. Aditivii alimentari Limita maximă (exprimată în m/m din masa totală a măslinelor, inclusiv saramura) 4.1 Conservanţi Pot fi utilizaţi singuri sau în amestec (excepţie fac măslinele fermentate total sau fermentate prin sterilizare) 4.1.1 acid benzoic şi săruri de sodiu sau potasiu 1g/kg (exprimat în acid benzoic) 4.1.2 acid sorbic şi săruri de sodiu sau potasiu ale acestuia 0,5g/kg (exprimat în acid sorbic) 4.2 Acidifianţi 4.2.1 acid lactic 15g/kg 4.2.2 acid citric 15g/kg 4.2.3 acid tartric L+ 4.2.4 acid acetic 4.2.5 dioxid de carbon 4.3 Antioxidanţi acid ascorbic 0,2 g/kg 4.4 Stabilizatori 4.4.1 gluconat feros 0,15g/kg 4.4.2 lactat feros 0,15 g/kg 4.5 Aromatizanţi naturali 4.6 Potenţatori de gust 4.6.1 glutamat monosodic 4.7 Agenţi de îngroşare şi aglutinare 4.7.1 alginat de sodiu 5g/kg

Vid legislativ naţional

Reglementarea aditivilor alimentari şi contaminanţilor ţin de domeniul Ministerului Sănătăţii

22

4.7.2 caragen 4.7.3 gumă guar şi gumă xantan 4.8 Agenţi de întărire 4.9 Alţi aditivi 4.10 Aditivi tehnologici 5. Contaminanţi plumb şi staniu: 1mg/kg şi 250 mg/kg

Viceministru Anatolie SPIVACENCO Ex. Ghenadie Bortă V.Dogotari Tel/Fax 210-534

Tabel de concordanţă - justice.gov.md de armonizare a legislatiei/Baza de date/Materiale...

Documents

Transcript of Tabel de concordanţă - justice.gov.md de armonizare a legislatiei/Baza de date/Materiale...