&T

Fr

Prof. Unirr. Ilr, Pavel Chirilf,in colaborare cu Dr. Dalia Faur

f'ltoterilpieLINICA APLICATA

Volumul IBucureqti,2017

,&"

GuprinscuvANr iNRrNrB .......7

NOTILTNI GENERALEDE FITOTERAPIE ........9

Ce este fitoterapia? .....72De ce prefer[m planta intreagl?...................... 13

Ce este fitocomplexul? .................................... 14

Fitoterapie versus alopatie ............1,6

Afecliuni care se pot trata prin fitoterapie ......77Limitele fitoterapiei ...................... 19

Fenomenul inducf ei patogene2ice.................. 1 9

Avantaj e ale fi toterapiei .............. .................... 23

Fitoterapia moderni .....................27Condifile unei eficienle maxime afitoterupiei29Detoxifierea, primul pas

spre vindecare in fitoterapie .......... .................. 34

Modalitdgi de detoxifi ere................................. 3 6

FORTIFICAREA ORGANISMULUI,,.,.,......., 37

Echilibrarea imunitilii.. ................40Carenga de vitamina C.................................... 48

Carenla de vitamina A............... ..................... 52

CarenTade vitamine B .................................... 57

Carcnla de fier - anemia feripriv[................... 65

Carenga de magneziu ................ ...................... 7 2

Carcnga de crom, seleniu, zinc ........................ 7 6

Bibliografie .................82

SANATIT| EA APARATULUI RESPI RATOR 85

Tiatamentul simptomatical afecgiunilor respiratorii................................ 8 8

Febra......... ............. 88

643'-'- FITOTERAPIE CLINICA APt ICATA €

Obstruclia na2a1d......... ..'..........90

Durere de git (odinofagie)................. ........ 97

Tusea seaci.......... .-.......-...........94

Tusea cu expectoralie (produc tivil) ............. 97

Afeqiuni respiratorii. ..............'... 101

Rinofaringita............... ........... 101

Laringita... ........... 108

Amigdalita ........... 111

Brongita..... ...........719

Astmul bron9ic...... .................724

Sinuzita..... ...........126' Otita ....................129

' Bibliografie ............... 131

SANATNTEA APARAIULUICARDIOVASCULAR.. ................. 135

Hipertensiunea arterial[ ............................... 13 8

Tulburlri cardiace funcgionale ....1"49

Hipercolesterolemia.... .............'.. 154

Insufi cienla venoasi cronicfl (varice) ............. 1" 60

Boala arteriald,perifericl ............162

Bibliografie ............... 168

SANATATEA APARAIULUI DIGESTIV... 171

Indigestia (sindromul dispeptic nonulceros) . L74

Gastrita

Ulcerul gastric gi duodenal ..........178

Boala de reflux gastroesofagian .............. -...... 1 89

Sindromul de intestin iritabil....... ................. 792

Constipagia ......--------- 197

Enterocolita......'......... """""""" 206

Hemoroizi ................21,7

Parazitoze digestive.... .................273

Steatoza hepatici (fi canrl gras) .......... ...... - - -.. 278

Hepatita.... ................225

Tirlburlri de motilitat e a vezicii biliare

(dischinezia biliar[)....... ..............230

Litiazabi1iari........ ....237

Bibliografie ...............240

Index de plante .........247

Index de boli....... """251Index de produse fitoterapeutice..'.......... . -.... 253

t3 FITOTERAPIE CLINICA APt ICATA A

Fitoterapia este gtiinga utilizlriiplantelor medici-

nale in scop terapeutic. Termenul de fitoterapie pro-vine de la grecescul phyton - care inseamni plantIgi therapie - care desemneazd gtiinla tratirii 9i

vindeclrii bolilor. Fitoterapia are o vechime

de mii de ani gi o eficienlil certd care a tte-cut cu succes proba timpului. Ea folosegte

plantele sub formi integrald, sau sub for-mI de extracte totale (infuzii, macerate,

decocturi, tincturi, siropuri). Acest aspect

este foarte important pentru definigia fito-terapiei. Daci este s[ fim foarte rigurogi,

un extract total nu existl, Pentru cI ori-cit ne-am strfldui de mult se extragem dinplanti totul, este imposibil. Nici alcoolul, niciuleiul, nici vinul, nici mierea, nici o1etul, nici

alli extractori nu pot si extragi totul din-tr-o plant[, gi atunci majoritatea cercetl-torilor preferd denumirea de extract ve-

getal complex. Complex inseamnd" cd in

4 "l

I

l

I

i

solufa frnald" existi cdt mai multe principii active -acesta este un lucru foarte important - 9i la fel de im-

portant sau poate mai important este ci acestea sunt

in aceeagi proporlie ca in plantI. Secretul unei plante

aici rezidd.,in faptul ci reugim sI ducem in corpul

bolnavului o constelalie de substan\e farma-

cologic active care zut intre ele acelasi ra-

port ca in piantl. Mi-a povestit odati un

pacient de-al meu c[ pe vremuri un gene-

ral de armatd a ftcut in China nigte apli-

cafii gi s-a imbolnlvit acolo intr-o p[dure.

Au chemat o doctorifi, carci-acules nigte

plante din pidure, i le-a tliat cu forfecu-

!a in mincare 9i i le-a dat. Ficuse o toxi-infecqie alimentari, nu era o problemi gra-

v[. S-a rezolvat foarte repede. Acolo unde

planta merge in intregime in corpul omu-lui, putem vorbi de administrarea tuturor sub-

stanlelor din planti. Ast5lzi tehnica ne permite

sI usclm planta,s-o mlcinim foarte fin si si o

incapsuhm, gi atunci ea merge in organism cu

tot ceea ce confine, caplantd'integtald'.

E nolru* .ENERATE DE FrroTERArr>g

anul 2000 niste ,,speciali9ti" 9i sI spuni: ,,Dumnezeunu a {hcut bine pentru ci nu se pricepea 7a planta asta,

facem noi acum una tr5"snet".

Experienga empirici milenari se referl la plantaintegrali si la extractul complex, nu la principii izo-late. DacI noi ne raportim la un folclor medical au-

tentic, autentic inseamni pdnfl in secolul alXlX-iea,pentru ci dupl aceea s-au copiat ci4i din clrgi

gi s-au fhcut alte cI4i, deci acest folclor me-1 dical autentic nu vorbeste de principii active.

Poporul nu a stiut si probabil cL nici nu ar+ fi vrut si extragd, aspirina din salcie, atropina

dtn Atropa belladonna (mitrdgunl) 9i aga maideparte. Iati un exemplu foafte schematic: imagi-

n ti*vd, ci atropina este principiul activ cel

mai concentrat care conferi efectul tera-peutic al plantei. Dar ea este blindatl de

mii de principii active, refinefi, nu zeci, nusute, ci mii de principii active, neidentificatepdnir in prezent toate gi probabil va trebuisI trcacS. sute sau mii de ani ca s[ se iden-tificc toate, in concentrafi din ce in ce mai

Apreciem ci prin actul crealiei planta a fost crea-

td, perfectd., nu imperfectd., iatd unul dintre argumen-

telefilozofrei fitoterapiei cdnd dorim si analizim un

remediu. De aceea medicina plantelor face aceasta,

teoretrzeazd. filozofrc si teologic problema. De ce?

Pentru cd in secolul nostru ne lovim de multeew-

deviaqii in fitoterapie, de tendin(a unora de

a modifica raportul natural ai substanqelor Wvegetale dintr-o planti, pentru a ob-

fine o concentrafie maximl de anu-

mite principii active foarte repede gi

la preluri foarte mici. Fitoterapiatra-dilional[ gi tradilionalisti, cum o promo-vdm noi, nu este de acord cu aceste tehnici.

in Genezd., capitolul 1, se spune

dupl fiecare regn creat: ,,Si a

fost bine asa". In aceastl con-ceprie teologici, Dumnezeu fi-ind un Dumnezeu al perfecliunii, nu

putea crea ceva imperfect, ca sii vinl in

6a3--t- FrrorERAPtE cllnrcA Rpl tcttA €

mici. Ele pe de-o pafte tamponeazd. efectele adverse

posibile ale atropinei, care este glicozidul principal, si

pe de altd parte imbogilesc efectiv acliunea terape-uticl a plantei.

Substangele din plante constituie uncomplex biologic organizat, activ, nu-mit fitocomplex, intre ele stabilin-du-se acliuni sinergice, de potenla-re reciproci, rezultat,t1. fi ind adesea

mai mult decit o simpli insuma-re de efecte. Acest lucru, foarte im-portant, este unul din secretele fito-terapiei. Astfel, este posibil ca plan-tele medicinale si acgioneze pe multi-ple niveluri ale fin1ei, sd,reahzeze simul-tan mai multe tipuri de acliuni terapeu-

substanlele lor componente separat. Acest aspect este

mai greu de inleles de cei cu formare medicali gi far-maceutic[, deoarece medicamentele chimice sunt alci-tuite, marea majoritate, dintr-o singurl substanli ac-tivi, care are o singuri funcgie sau un grup de funqii

bine definit. Ei nu pot concepe ci o sin-guri plantl poate fi bun[ si pentru tuse,

si pentru ficat, si pentru reumatism inacelasi timp. Acesta este un mister pe

care cercetlrile gtiinlifice au inceputsI-l explice, descoperind in plan-te zeci si sute de substanle cu pro-tt

f prietili diferite. ExistI si unele stu-i dii care au reugit sI evidengieze

sinergismui dintre ele. Un astfelde exemplu este scoa4a de salcie,

din care s-a obginut pentru primadati aspirina. Studii efectuate dupi

toate rigorile gtiinlifice au de-monstrat ci administrarea oralda unui extract de scoa4[ de sal-ciein dozd.de 1,36 mg are acelagitice, mai eficient decdt dacd s-ar administra

efect in tratarnenflrl reumatismului cu 500 mg de as-

pirinl, cu diferenga c[ aceasta din urml produce reac-tii adverse, in special la nivelul stomacului. S-a calcu-

lat cantitatea de salicin[ (substanla activd considera-ri responsabili de efectul antiinflamator) din scoa4a

lc salcie care ar echivala cu cantitatea de aspiri-a1 a{rninir-tr?tI pentru a obflne acelagi efect 9i;-a aiuns la concluzia cI aceasta este de

:S de grame de scoa4I, din care se

rrate obline 5,3 mg de extract,i,riici de aproximativ 4 ori mai:nult extract decdt cel adminis-rar in studiu. Eficienga terapeuti-c.i a preparatului din salcie nu a pu-tut fi e4plicat5. doar prinprezenla sali-inei, ci s-a concluzionat cd ea se dato-rrazi fitocomplexului.

Pe de alti, parte, unele principiiar--tive tamponeaz[ reacgiile ad-rerse ale altor principii acti- €8..

ve. E suficient si vI dau exem- r s iholu o planti de care profesorul u-w"'

E noTru* .ENERATE DE FtTorERAr,r>g

meu de doctorat Andrei Olinescu, de la InstitutulCantacrzino, s-a ocupat foarte mul1i ani, pot sI spun

cI pini la moarte, degi nu era un adept al fitoterapiei,

era un imunolog vestit. S-a ocupat de Symphytun offcinalis sau tltlneasa, cum se mai numegte in poppr.

Aceasti planti este considerati cind anticanctrigenl,cdnd cancerigenn (de cei care nu o cunosc). In reali-

tate,eaconline 5 glicozizi,numili chiar de profeso-

rul meu A, B, C, D, E, deoarece el s-a ocupat cel

mai mult deizolarea lor. Unul dintre ei este pu-

;i ternic cancerigen 9i altul este puternic antican-cerigen. Dar planta nu igi dezv5luie niciu-na din aceste acfiuni dominante decdt inptezerl11z unui bolnav, daci bolnavul are

o neoplazie funcqioneazl principiul an-

ticancerigen, dacl bolnavul este slnitos

;i i se dI o planta timp indelungat inmod repetat, existi riscul sI lucreze celi-

lalt principiu, cel cancerigen.

Tot prin prezettafitocomplexului poate fr

explicatl o alte curiozitate din lumea plante-

1or, aldei greu de inleles. Existi plante care

3{ HToTERAprEc.rnrcARpl tcttA Aau acliuni opuse, care pot regla unele funqii dezechi-librate ale organismului, aducindu-le la normal. Deoremplu,viscul scade tensiunea arteriali la pacienlii cuhipertensiune si o cregte la cei cu hipotensiune, sau fu-mariga,care regleazi secrelia biliarl, o stimuleaz[ dacieste deficitarl (fiere lene9I) gi o reduce daci este in ex-ces. Astfel, in funqie de necesitlgile organismului incavzd., acyoneazl. unele sau altele dintre substanlele

din plant[, printr-o ,,inteligengl naturalf inci ne-descifrati de gtiinga actual[.

in ultimele decenii s-a urm[rit formareaunei imagini, de cele mai multe ori fhlsl, cifitoterapia este o metodi complementarialopatiei. in realitate, existi destule situa-

Eii in patologie cind alopatia este comple-mentarfl fitoterapiei: asa este cazul hiper-tensiunii arteriale stadiul I, care rispunde

foarte bine la remediile fitoterapice si numai crizele de

hipertensiun e arteiald, trebuie tr atlte cu medicamentechimice; lafel,htrazaurinari (pine in 5 mm) poate fidizolvatd.prin fitoterapie, dar colica renall trebuie tra-tltd. alopat; alergiile cutanate rlspund bine la fitotera-pie, dar un astm brongic in cizd.trebuie tratat alopat.

Vi spun o realitate statisticl, g0%o din bol-navii care trec pragul cabinetului meu, gi suntconvins c[ la fel este peste tot, sunt ori insuc-

cese, ori victime ale medicinei clasice. Dar, pertotal, in aceste condigii, succesele fitoterapi-

ei sunt mai mici decit ale alopatiei. Dar de

ce sunt mai mici? Pentru cI noi prin fi-toterapie tratlm bolnavi care nu au rls-puns la nimic. Bolnavi eguafi din punctde vedere terapeutic sau victime ale me-dicagiei. intr-o lume normali, cind unom se imbolnivegte, prima d*d. apelea-

zd"la terapile bldnde, lipsite de pericol.Ca sI vi redau o statistici intemalionali,

cam60-700/o din aceasti masi de bolnavic.arc apeleazi per primam la fitoterapie se

snlvd..Cei 30-400/o rimagi e foarte bine s[ mearg5 la

alopatie, e indicat, e moral, e deontologic. Nu au solu-

fi la terapiile blinde, chiar este necesar Pentru acegtia

si recurgl la o metodl mai riscanti. Aga ar trebui si6e rinduiala, ctm zicerominul, sau normalitatea. Dinp,icate, nu este a arvd'sPun ca un om care Lmlucrat la

1 Spltalul de Urgenl[, foc continuu.Iatl, sunt 40 de ani

i * cind am fost de gard[ in timpul cutremurului din' lg77.Deci pot s[ spun ci am tratat ii caztri grele, 9i

caanri ugoare, dar am vizut gi gocuri ana-

filactice care mi-au murit in mdn[ din-tr-o banali aspirini sau algocalmin. Nue normal, nu e deontologic, mai bine lu-ep scoarlI de salcie.

Fitoterapia are cel pulin douiindicalii majore: ca;z;urile care ris-pund la fitoterapie la fel de bine ca

d la medica\ia alopatd, gi cdnd,

de fapt, este preferabil s[ evi-tim medicamentele chimicepentru a evita reacliile adver-

se si cazurile care nu tolercazi

\tE ruoTtuNt cENERALE DE FIToTERAPE'77,

medicalia alopatd, atunci cind aceasta Poate fi inlo-

cuitl cu remedii naturale identice ca efect.

Tiatamenflrl cu plante medicinale d[ re-

zrtltate foarte bune in afecliunile usoare,

funcqionale sau in stadiile incipiente ale

bolilor. in general, rispund bine la fi-toterapie urmltoarele afeqiuni: infec-

liile acute de cii respiratorii superioa-

re, alergiile, astmul brongic, unele afec-

liuni virale, hepatitele, steltoz^ hepati-

cn (ficatul gras), infeqiile cronice micro-

biene cum sunt infecqiile urinare cronice, reuma-

tismul (unele forme), bolile de piele, stlrile de stres

gi epuizare, insomnia, nevrozele, bolile psihosoma-

tice, carenlele in anumite vitamine 9i minerale, into-

xicafile cronice (or.: alcoolice), hipercolesterolemia,

3< FtToTERAptE cr.rnlcA Rpltcx[ Aobezitatearhipertensiunea in forme ugoare, ulcerul gas-troduodenal, gastrita, disfuncflile biliare, enterocolita,colonul iritabil, parazitozele, constipalia.

In bolile cronice, in care a apdrutdeja afectarea or-ganicl, tratamentul cu plante medicinale are un rol deintrelinere si poate contribui la o par-flali reversibilitate a simptomelorsau leziunilor.

$i mai existl o indicafie afitoterapiei, care este pur deon-tologicl as putea spune. Suntboli grave, incurabile in 90%o dincazuri, gi bolnavul in disperarede cauzd, te roagd., insistl, i1icade in genunchi, bate la usI,nu pleacI si spune: ,,Nu amalti solu1ie, incercafi cu mine".Nu trebuie s[ stali in rezervd.,

cI s-ar putea si vi critice co-legul alopat,ii dagi,e o obli-galie morali, pentru ci nuse stie. Fitoterapia igibazeazd,

foarte mult efectele gi pe particularitdlile de reacfie alefieclrui organism. Si nu se gtie cum reacyoneazd.rs-arputea si reacyoneze foarte bine. Noi avem mai multecazuride lupus care au rlspuns perfect la fitoterapie, nucred ci depigesc de 100, dar suficiente pentru o carierl.O boaln care altfel e etichetati ca incurabili. Nici nou[nu ne rlspund toate lupusurile, dar in alopatie nu ris-

punde niciunul, gi atunci meritl. Da?SI nu uitim insi ci fitoterapia are indica-

fii pentru tratament simptomatic in orice boalicare rispunde sau care nu rispunde la alopatie.Concret, la un moment dat un bolnav, un paci-ent de-al meu, a flcut un infarct miocardic. L-au

internat in spitalul de urgen;i cu tulburlri deritm, tratate alopat, perfuzii, repaos, morfi-nI... ca la infarct. Numai ci bolnavul avea oinsomnie rebell, poate si din cauza aparate-lor de acolo gi din catza agresiunii asisten-telor, sunt gi ele agresive citeodatl. $i atuncipentru insomnia lui a apelat numai la fito-

terapie. $i in felul acesta gi-a protejat ficatul,stomacul, singele de somnifere, barbiturice,