UCV- Facultatea de A.C.E.- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie Electronica de putere- Laborator 03- 2008

1

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE AUTOMATICĂ, CALCULATOARE ŞI ELECTRONICĂ CATEDRA DE ELECTRONICĂ ŞI INSTRUMENTAŢIE Disciplina: Electronica de putere Secţia: Electronica Aplicată- ELA, Anul de studiu: IV, Semetrul : I Numele studentului: ___________________________________________________ Grupa :________________Data efectuării lucrării____________________________

Laborator 3. Surse de alimentare AC-DC în comutaţie 3.1. Se analizează semnalele prezente pe linia de alimentare din primarul transformatorului

de comutaţie. -Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5. -Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, -Se conectează o sondă de osciloscop la terminalele de intrare a tensiunii alternative din stânga cu punctul de masa în partea de jos iar al doilea canal de osciloscop se conectează la borna 1 pentru a putea observa efectul filtrului de reţea, -Se deconectează sondele de osciloscop de la punctele specificate anterior şi se conectează la borna 3 cu referinţa la masa platformei.Se va măsura semnalul alternativ care reprezintă componenta variabilă după operaţia de redresare şi filtrare. Valoare tensiune continua :____________ Valoare riplu :_______________ 3.2.Se verifică amplitudinea semnalului generat de modulatorul de impulsuri în durată PWM. -Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5. -Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, - Se măsoară cu un multimetru tensiunea între borna 6 şi masă şi de asemenea tensiunea dintre borna 7 şi masă care este tensiunea de alimentare a circuitului integrat şi care se obţine din tensiunea generală de alimentare. -Se conectează sonda de osciloscop la borna 9 unde se află tensiunea care determină frecvenţa de comutaţie a sursei, iar masa osciloscopului se conectează la masa platformei. Se observă valoarea tensiunii şi forma de undă. -Se măsoară cu un multimetru tensiunea de la borna 10 şi se comuntă I1 pe ENABLE pentru a se putea observa modificarea tensiunii la borna 10 faţă de masă la comutarea lui I1 -Se conectează sondele de osciloscop la bornele 14 (ieşirea CI) şi respectiv la borna 9 faţă de masă şi se compară cele două tensiuni. -Se va verifica efectul comutării lui I1 între INHIBIT şi ENABLE asupra tensiunii de la ieşirea CI. 3.3.Se verifică tensiunea de la bornele transformatorului şi valoarea curentului absorbit. -Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5.

UCV- Facultatea de A.C.E.- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie Electronica de putere- Laborator 03- 2008

2

-Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, - Se comută I1 pe ENABLE, -Se conectează sonda de osciloscop la terminalul 6 iar masa la terminalul 15.Se vizualizează tensiunea din primarul transformatorului de comutaţie. ATENŢIE !!!. Se utilizează o singură sondă de osciloscop celelalte nefiind conectate. Mai

ales se va verifica ca masa osciloscopului să nu fie conectată la masa platformei prin altă sondă de osciloscop pentru că se poate produce un scurtcircuit iar sursa de tensiune

alternativă nu este protejată. -Se deconectează sonda de osciloscop de la punctele specificate anterior şi se conectează masa osciloscopului la masa platformei iar partea activă a sondelor la bornele 14 unde se vizualizează semnalul de comandă al MOSFET-ului şi la borna 15 unde este semnalul din drena MOSFET-ului. Semnalul din drena MOSFET-ului este proporţional cu semnalul apicat primarului transformatorului de comutaţie, -Se modifică tensiunea de la ieşirea sursei prin variaţia potenţiometrului RV2 -5V ADJ şi se observă modificarea semnalului de pe grilă şi din drena tranzistorului. Se măsoară cu un multimetru tensiunea la ieşirea sursei de 5V nestabilizată. 3.4. Analiza tensiunilor de la ieşirea de 12V a sursei în comutaţie -Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5. -Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, - Se comută I1 pe ENABLE, - Se conectează sondele osciloscopului între punctele 6 şi 15 cu masa la punctul 15, -Se conectează a doua sondă de osciloscop între bornele 16 şi 18 cu masa la borna 18. Acest mod de conectare a masei la două borne care nu sunt legate electric nu va crea probleme în circuit pentru că cele 2 borne de masă sunt complet izolate una faţă de alta. - Se vor compara semnalele vizualizate de cele 2 sonde şi se va măsura amplitudinea semnalelor. -Se modifică tensiunea de la ieşire din potenţiometrul RV2 -5V ADJ şi se reglează o tensiune la ieşire de 5V, -Se deconectează prima sondă de la bornele 6 şi 15 şi se conectează la borna 17 cu masa la borna 18. Se verifică funcţia realizată de diodele D4 şi D5, -Se vizualizează tensiunea de la terminalul 19 care reprezintă tensiunea de ieşire redresată şi filtrată. Se vizualizează de asemenea tensiunea de la terminalul 20. - Se repetă vizualizările anterioare dacă se modifică poziţia potenţiometrului RV2 -5V ADJ. 3.5. Analiza tensiunii de la ieşirea de 5V. -Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5. -Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, - Se comută I1 pe ENABLE, - Se conectează sondele osciloscopului între punctele 6 şi 15 cu masa la punctul 15, -Se conectează a doua sondă de osciloscop între bornele 26 şi 28 cu masa la borna 28. Acest mod de conectare a masei la două borne care nu sunt legate electric nu va crea probleme în circuit pentru că cele 2 borne de masă sunt complet izolate una faţă de alta. - Se vor compara semnalele vizualizate de cele 2 sonde şi se va măsura amplitudinea semnalelor.

UCV- Facultatea de A.C.E.- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie Electronica de putere- Laborator 03- 2008

3

-Se modifică tensiunea de la ieşire din potenţiometrul RV2 -5V ADJ şi se reglează o tensiune la ieşire de 5V, -Se deconectează prima sondă de la bornele 6 şi 15 şi se conectează la borna 27 cu masa la borna 28. Se verifică funcţia realizată de diodele D10 şi D11, -Se vizualizează tensiunea de la terminalul 19 care reprezintă tensiunea de ieşire redresată şi filtrată. Se vizualizează de asemenea tensiunea de la terminalul 20. - Se repetă vizualizările anterioare dacă se modifică poziţia potenţiometrului RV2 -5V ADJ. 3.6.Verificarea circuitelor de control şi protecţie a tensiunilor de la ieşire

-Se trece comutatorul I1 pe poziţia INHIBIT, -Se introduce un ampermetru de 5A între terminalele 4 şi5. -Se alimentează montajul în partea de sus cu tensiune alternativă de 24V la un curent maxim de 5A. În acest mod se alimentează şi terminalele din partea stângă a modulului care sunt conectate intern la sursa de tensiune alternativă, - Se comută I1 pe ENABLE, - Se conectează sondele osciloscopului între punctele 6 şi 15 cu masa la punctul 15, -Se conectează a doua sondă de osciloscop între bornele 26 şi 28 cu masa la borna 28. Acest mod de conectare a masei la două borne care nu sunt legate electric nu va crea probleme în circuit pentru că cele 2 borne de masă sunt complet izolate una faţă de alta. - Se vor compara semnalele vizualizate de cele 2 sonde şi se va măsura amplitudinea semnalelor. -Se modifică tensiunea de la ieşire din potenţiometrul RV2 -5V ADJ şi se reglează o tensiune la ieşire de 5V, -Se deconectează prima sondă de la bornele 6 şi 15 şi se conectează la borna 27 cu masa la borna 28. Se verifică funcţia realizată de diodele D10 şi D11, -Se vizualizează tensiunea de la terminalul 29 care reprezintă tensiunea de ieşire redresată şi filtrată. Se vizualizează de asemenea tensiunea de la terminalul 20. -Se vizualizează tensiunea de la terminalul 30 care reprezintă tensiunea de ieşire stabilizată. Se va măsura riplul tensiunii la borna 30. - Se repetă vizualizările anterioare dacă se modifică poziţia potenţiometrului RV2 -5V ADJ.

UCV- Facultatea de A.C.E.- Catedra de Electronică şi Instrumentaţie Electronica de putere- Laborator 03- 2008

4