O Terre vivante, Mens, France, martie 2013

Original title:Je paille mes cultures

@ Editura M.A.S.T., Bucure5ti, 2019

Editura M.A.S.T' i9i rezerv5 toate drepturile, cel de imprimare a unui supliment

sau de reeditare, de reproducere sub orice formd a conlinutului, precum 9i de

traducere a acestuia in alte limbi.FArS acordul scris al editurii M.A.S.l este interzisa reproducerea integral; sau

partial; a cdrlii prin intermediul fotografiilor sau prin utilizarea unor mijloace

electronice sau mecanice de stocare, de analizd sistematicd sau distribuire

Descrierea clP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieitECtERC, BTAISE

Mulcirea culturilor de legumer mai pulin udat, mai putine buruieni,legume de calitate / Blaise Leclerc ai Jean-lacques Raynal ; trad.: Florin Mateescu.

Bucuresti : Editura M.A.s.T., 2019

rsBN 978-606-649-117-4l. Raynal, Jean-Jacques

635

Traducere: Florin Mateescu

M u lcireaculturilor de legume

1 De ce mulcim?..Pentru a economisi apa ...........................Pentru limitarea buruieni1or......,............Pentru a proteja culturile contra bolilor.....................Pentru proteclia culturilor impotriva d;undtorllor...........Pentru a proteja suprafala solului..........Pentru hrdnirea fiintelor trditoare in sol.

i Materialedeoriginidiverse............

Buruieni uscate.,....lerburi proaspete..,Vreji de legume......Frun2e..............,......Spdrturi de lemn ....

Mulciul vegetal din comerI......................- Foliidjnplastic......................

10121823263034

41,

4446474a49505152535456

.- #.t\'!-- f.itts<"$ t't' r*?-.so 'l

*L

Existe mai multe r;spunsuri la aceastd simpl; intrebare. Mai multer6spunsuri fiindcd mulcirea are roluri multiple o bund parte din timpiicomplementari. Vara, de exemplu, principalul rol urmdrit este mai mereueconomia de apd dar, totodat;, o sd aveti mai puline buruieni, iar legumeleobtinute vor fi mereu mai curate decat atunci cand stau direct pe pimant.

Rol Mod de acliune

Economisirea Limlteaz; evapordreaapei (p.12) apeila suprafal;

Controlul impiedicbburuienileburuienilor sd germineze din lips;(p. 18) de lumini

CuJturirecomandate

Toate culturile de vard maialestomate

Pentru o bun; parte dinlegumele de grddine dat la

fel, siin rnasive

Tipuri de mulci

Paie sau buruieni uscatein strat gros (20 cm)

Diferite in funclie dezonele din gr;din;; cucat stratul este mai gro5,

cu atat este mai eficacejscoa(5 sau tala$ de lemnpe aleigi peste rirasive(20 cm)

Paie sau buruieni uscatein strat gros. Prote4iegieconomie de ap; inacelatitimp (20cm)

loate hpuflle de pare,

lesate pe loc toatb iarna(10 20 cm)

loate trpuflle de pare(10 crr)

Mulcitul este ideal fiindc;umbreste suprafaia tilimiteazd uscdciuneapermiFnd aerisirea (10-20 cm grosime)

larbi proaspdtd in stratde 2 cm.

Evitarea

ddur]dtorilor(p. 26)

legumecurate

Protejareasuprafeteisolului(p.30)

Evitareabolilor (p. 23)

Hr;nirea16melor

Mentinerea uneiatmosfere mai uscatdlnjurullegumelorsilimiteazb propagareasporilor de ciupercipatogene

Crearea unuiecosistem favorabilprSd;tor;lor unorddundtori

Legumeie crescute pemulci r5m6n curatepentru c5 nLr vinincontact cu solul

Evit; supraincblzireaprin menlinereauneitemperaturiblande Si a uneiumidit;ticonstante la

suprafat;, favorabil6microorganismelor

Mulcitul descomp!s Prim;vara, toamna 9ieste consumat de iarnain regiunile cu climatreme, acegti pretiosi bl5nd, intre salate, intreingineri ai solului benzi, intre dou5 linii de

seminle.

Cu ltu ri sensibile Ja ciupercipatogene, cum este rnanala solanacee (cartottomate, vinete)

Toate culturile. Sub paienumerosl prEddtorided;undtori se pot instala,de exemplu drAbusi, carese hrdnesc cu ou de melci

Toate culturile de legurne-f ructe: dovlecei, dovlecialbi, castraveti, pepeni,tomate, cipgune

Toate culturile de varj

10

+l

Priraa motivare a mulcirii este econcmia d-- api. Aceasta e5te necelaramai ales vara ii iir foarte ntult regiuni, dar poaie fi ufil; Si primSvara maiaiesin zonele predispl.rse ia secetS.

Cu tolii cur'toaltem circuitul apei in natur; gi avem in memorje schemaclasic; cu lrn munte intr-o parte, cu marea in cealalti parte gi cu irp.r Lecoboari de la munte, se varsi in ilare, se evapor-i 5i revirre sub fornti deun noriSor drigul deasupra rnunte uii ciclLl este buclat, ntici strooi cie ap;ne in.jici drumul lor prin naturd. Vara, aceasti schemi pulin jdilicj nu malfunctioneaz; chiar ca in poz;. Stropii mici care cad pc pimant sau ajun;gr;dina dvs. printr o relea de irigalii nu au dec;t o singurE dorinii: sd urce a

cer direct, firi sA maitreac; prin bdlroace, rauriti fluvi;. C; oceanulchiar eslecam depa rte.

Cend ten]peratura aerului este superioari ce ei a solului, apa se evaporr.l-actoIii ce favorizeazd evaporarea suntl

Suprafala (cu cet este rrai mare, cu at6t cantitatea de ap; evaporat;este rnai mate)VantulCdld uraGradul de urniditate al ceruluit cu c6t e mai sc;zut, cu ai6t evapDrarea

e rnai impoita n15.

Evapotranspiratia este suma, pentru o unitate de s!lprafal;, a evapcririi deoe solul gol Si a transpiraliei plantelor ce acoper: aceasti s,rprafat;. plantelefranspir;: ele consunri ape pentru a Si dezvolta tulpinile, frunzele 5i fructe e,dar Si pentru a transpira. Apa nu face decAt sd traverseze planta: ea iftr; la

nivelul raid:clnilot apoi traverseaz; planta sub formi de sevd bruti pentru a

ajunge sd se evaporeze la nivelul stomatelor de pe fala interioar:i a frunzekrr.

Pentrlr aceeaii suprafald, evapotranspiralia esie intotdeauna super io.traevaporirii, asta insernnend ci un so acoperit de vegetalie, insemn3ndarbori, saLr o peluzS, sau o cr']ltur'5 de legume, trimite n-rai mulli vapori deapd in atrnosler5 dec6t acela5i sol lipsit de vegetalie. Chiar cjac; suprafalasoluluieste urnbrit;, va exista o pierdere de ap5, lucru ce pare logic deoari:ceridicinile plantelor caut: apa ln profunzime. in acest sens, muicirea pesterolul 5;r cjirect de protectie d suprafetei solului, economise5te de asemene3aca firncici limiteazS dezvoltarea buruienilor. Cu cat aveti't rnai puiine bulll,tnlpriiri.rc legurne, cLi atAt maj ntici va fi evapotranspiratia, ijt total.

1)

'l: '

. .. "";

:r-:) : _

1,.{ i;i:ri :: lr :,,':,: l.'Pr;Situl permite diminuarea pierderilor prin evaporare Ficonstjtuie un bun com-

plernent al mulclrii.,,O pragil; face cat dou: uddri", aceast; zicald, bine cunoscutdgrddinarilor, este foarte adev5rat5.5e bazeazd pe faptui c5 apa care p5r;se5te su-prafata solului sub form5 de vapori de api o atrage pe cea care este inmagazinatiin profunzime. Se creeazi astfel o mi5care ascendent; care, dacd nu este opritisau incetinitS, poate sec;tui solul de ap5. PrSSitu I intrerupe aceastd ml5care ascen-denti: daci suprafatra pr;tit; se usucd foade rapid (ceea ce se va petrece foartetarziu dac; apoi ve{i mulci), solul va rim6ne urned in profunzime mult tjmp.

Evident, cand solul este mulcit, nu se mai poate pr;Si. ASadar, praSil; itebuie f;cut; inainte pentru cd, asttel, mulcitul devine 5i mai eficace. in speciaiprimdvara, pentru a p;stra cat mai mult timp posibil stocul de ap5 inmagazinatdin profunzime pe timpul iernii, o prasild urmat; de muicire va fi foarte eficace.

Pdstrali apa menlinAndschimburile gazoase

Dacd unul dintre principalele scopuriJle mul(irii este de a conserva apa inprofunzime, va trebui s; fim atenti ca

schimburile gazoase dintre sol 5i atmosferts; se desfdsoare corect. R;dEcjnile $itoateo'gani:mele trAitoare in sol au nevoiede oxigen pentru a respira: acesta vinedin atmosferS. Cazul carbonic produs rn

'nteriorul solului de catre aceleaSi rEdEcini

ti vietuitoare are nevoie s; fie evacuat.

Aerul va trebui sd aibi posibilitatea de aLi culd corect la interfata sol-atmosferS.

Atenlie ia formarea crusteiMulcitul trebuie sA fie tot timpul

permeabil la aer. Referitor la mulcitul din

materii vegetale, textura Si umiditateaacestuia vor trebui supravegheate. Un

mulci din fAn proaspet cosit si neuscat

rn prealabil, rn stral gros, poate st se

transforme foafte u$or intr-o crust;cenusie, nu prea groasd dar foarte com-pact;, in interiorul cdreia aerul circulgreu. Avetri agadar griji ca mulciul pe

care il folosili s; fie format din vegetatieuscatS: apoi va trebui supravegheatdeoarece se poate tasa la baze, mai ales

dupd o perioad; ploioas5 mai prelungite:

nu ezitatri sd controlati ce se petrece cu

mulciul, cAteva s;ptdmani dupS ce a fosta5ezat.

Aera re garantatd de mulciMulciul este materialul care permite,

i;r; indoial;, o bund aerare. Aerul are

douE rute posibile: printre fire, cu c6t suntmai lungi, Si prin interiorul lor deoarecesunt de fapt hje goale. Se poate ajungeld grosimi de 20 (m f5r; riscul perpetu;riischimburilor gazoase sol-aer

asl

t\:,5r'

I,ii.ii"'.1l i,t irt:, jl;;ii:,-,i

Mulcitulincehne$te evaporarea dar nu o oprette. Mai mulr, evaporareapoate fi influentat; de muicire fErd si modifice cur]\ra procesui deevapotranspiralie despre care am vorbit anterior- Ambele aspecte sugereazac; mulcitul reduce cantitatea de ap; pentru udat (apli.a!ii mai rare ii deinlensiLdle eclu:i) da' 'ru o . e5Fiinra.r. d.

L rdi;i ;rr:l ajiri:rr i;-r':::Este dificil de misurat cu precizie economlile de ap; reiiizafe ciauoritj

mulcirii, dar putem considera cd prin ea se utjlizeazi de dou: ori maipulini ap5. in pracdcS, acolo unde ifainte de mulcire ud,r!i de doui ori pesipt;man;, puteti uda doar o dati dupi rnulcire. Ridicai,i usor rnu ciul, dinloc in loc, pentru a vedea dacd pimAntul este urred sau nu. DacS el a inceputsd se usuce, uclati; dac6 nu, maiputeti asrepta inc;.

il:asi.r i'-,r:. l;:r att :-rl. .

Mulciui poate, la prima ved€re, apitea deranjant penitLt organ za.eaudatului ti este adevirat c5, odat5 aplicat pe toati suprafata gr;dinil, po3tcocaziona c6teva diflcult;ti mai ales cdncj udatul se efeciueazi in linie, adicigratie rigolelor sdpate cu sipiiiga sau cu sapa de-a ungul 16ndurilor de

,1 lir'S

l..i'. s,r."ffi,&. " rf,i i= " -,.t t ",{ .r '--is-

lcglrme. Acest tip de udat este totu$i nosibjl: va trebui sJ aSez;m paiele catrra i iirspre 16ndu rile de legume, iar rigola sd vjnd undeva ca m la ju m;tate. Apa(iin furtun trece prin paie Si ajunge irr rigo A. Peniiu tonrate se utilizeazd dou;iislenre de udatr o dat: pe s;pt;men; o udare zdravdni, cu furtunuJ, direct

l)esie paie, la baza plantelor, cee.r ce necesitd ceva mai muit timp Si, dacd ne

nni r;mane Si timp 5i ap5, inci o udare pe lateralele fiecirui rAnd.

...1t dcdi.-';t.ti.:iin sf615it, peniru cei ca re a u un sistern de iriga re prin picura re, acesta trebuie

n!'"alat iNainte de rnLricire. .Acesta este fiiri irrdoialS dispozitivul de irigare mair,.ono-iric cu apa 5i rnai putin pr€tentios faie de iimp. Supraveghe[ea este1()lLrsi nece5ar; perfiru a verifica regulat dac: toate duzele funclioneazd 5i cirLebitu este bine aiustat nevoilor cu iLrrii: nici prea multi ap;, nici prea pu!in;.

'''r'-'i:r,j,:.O.lat5 cu in.:lzirea global;, distall!a inire doui rnulciri risc5 sd se redr:cd

,lrr ce in ce. irr practici, cel miri simplu este s; v: orientati dupS stadiul,Lrlturilori dacd buletinele meteo v:r i:rutorizeaz;, de exemplu, s; repicatitornate e cu zece zile maicjevrerne decit de obicei, ei bine, rnulciti cu zece zilef rai d--vreme 5i, mai eficacre fiind, la ioinate, s:i apiicali muicltul chiar dupd

i)ianiarea risadului.

'-', 'l , 1:,-1i.,l,'r'i-rr :1;

U