Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ...cu teza domniei sale despre...

Exist[ un sat în România undenimeni nu fur[ nimic!

PAGINA 11

“Roma” ;i “The Favourite” au cele mai multe ;anse la Oscar

PAGINA 10

IAnul XVII Nr. 815 Duminic[ 27 ianuarie 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Pe vremea împăratului bi-zantin Alexios Comnen (secolulal XI-lea) s-a iscat o neînţelegereîntre credincioşii din Constan-tinopol privind cinstirea SfinţilorTrei Ierarhi, neştiind pe care să-l aşeze pe o treaptă superioarăcelorlalţi. Unii ţineau mai multla Sfântul Vasile cel Mare ca omal acţiunii, alţii la Sfântul Grigo-rie Teologul pentru profunzimeacugetării sale teologice, alţii laSfântul Ioan Gură de Aur pentrudulceaţa graiului său. Pentru cur-marea acestei controverse, ceitrei Ierarhi s-au arătat în vis epis-copului Ioan, spunându-i că înfaţa lui Dumnezeu sunt egali<“Noi suntem una la Dumnezeuşi nu este între noi nicio ceartăsau împotrivire. Deci, rându-ieşte-ne pentru toţi trei o zi şi nefă praznic cuviincios odată”. Înbaza acestui mesaj, episcopulIoan a propus şi s-a acceptat săfie rânduită pentru toţi trei o sin-gură sărbătoare, şi anume la 30ianuarie în fiecare an.

Moartea poetului Ady Endre asurvenit `ntr-un moment decump[n[ al Ungariei. C];tig]ndu-;i statutul de exponent al liberalis-mului, de voce a maghiarimii dori-toare de libertate, dar ;i de un ̀ nfo-cat sus\in[tor al unei Ungarii m[re\e;i libere, Ady Endre, grav bolnav, aavut un sf]r;it de martir. Un om ca-re s-a sacrificat pentru ideea de pa-trie ;i libertate, a avut parte de o`nmorm]ntare ̀ ntr-o Budapest[ tri-st[ ;i demoralizat[ ̀ n urma pierderiir[zboiului, ;i a unor teritorii.

27 ianuarie 1919, ziua c]nd sestingea din via\[, dat fiind faptul c[era un simbol al maghiarimii, tre-buie pus[ ̀ n rela\ie cu o alt[ dat[ is-toric[< 1 decembrie 1918. Se stingeavisul intelectualit[\ii progresiste amaghiarilor care vedeau o Ungariemare ;i liber[, ̀ n care na\ionalit[\iles[ fie egale. Egale, dar ̀ ntre grani\eleunei Ungarii. Dreptul la autodeter-minare, sus\inut de Woodrow Wil-son ;i de marile puteri ̀ nving[toare`n urma Primului R[zboi Mondial,avea s[ spulbere imperiile, dar ;i vi-sul Ungariei.

Continuare paginile 6-7

Lucian Blaga susține că ortodoxiaeste o religie care a fost asimilată despiritualitatea românească, originea eifiind grecească și bizantină. Se pare căLucian Blaga ocolește să dea un răs-puns precis alternativei< face sau nu or-todoxia parte din spiritualitatea româ-nească. Nu-i convine să dea un răspunsafirmativ, pentru a nu fi considerată caneromânească filosofia sa antiortodo-xă. Dar se sfiește și de un răspuns ne-gativ, întrucât aceasta ar însemna căpoporul român nu are nici o religie,ceea ce nu stă în acord cu realitatea șicu teza domniei sale despre imposibi-litatea existenței vreunui popor fără re-ligie.

Cauza pentru care Marele Anonimpune în om finele stilului este tendințareligioasă a acestuia. Odată ce n-ar maiexista în om această sete după Absolut,manifestată prin religie, stilul nu și-armai avea rațiunea de-a fi. Prin urmare,spiritualitatea românească nu poate ficoncepută fără ortodoxie.

Cine sunt Sfin\ii TreiIerarhi Vasile,

Grigorie ;i Ioan?

Polemic[ ideologic[ între teologul Dumitru St[niloae ;i filosoful

Lucian Blaga

Mama poetului Ady Endre era rom]nc[

Sunt cuvinte care devin, prin vreme,purtătoare de istorie. Folosit, îndeobște,cu sensul de „încredințare”, „delegare”,„certificare”, cuvântul „credențional”poartă cu el semnificația reprezentăriidemocratice a păturilor sociale, a locu-rilor geografice românești din Transil-vania prezente la Marea Adunare de laAlba Iulia în decembrie, 1918. El are șio încărcătură religioasă, de „credo”, încare „unul Dumnezeu” nu coboară doarîn ființa unui individ, ci într-o „unică”națiune, „vis” milenar al poporului ro-mân< „Visul tău de glorii falnic trium-fând,/ Spună lumii large steaguri trico-lore,/ Spună ce-i poporul mare, româ-nesc,/ Când s-aprinde sacru candida-ivâltoare…”. Cine nu recunoa;te în aceas-tă viziune a poetului Mihai Eminescu,datată 2/14 aprilie 1867 (deci, cu 51 deani înainte!), din „Ce-ți doresc eu ție,dulce Românie”, imaginile singuruluifotograf al Unirii, Samoilă Mârza?

Creden\ionalele, mândria adeziunilor la Unirea Transilvaniei

cu România

PAGINA 3

Drumul plin cu bune inten\ii spreiad< “Despre ;oareci ;i oameni”

IN MEMORIAMADY ENDRE27 ianuarie 1919-

27 ianuarie 2019

PAGINA 4

PAGINA 9PAGINA 5

P. 2

2 Informa\ia de Duminic[/27 ianuarie 2019

Înmormântarea lui Ady Endre

Așa cum relatează corespondentulnostru din Budapesta, trupul neînsu-flețit al lui Ady Endre a fost transportatdin sanatoriul Liget ̀ n foaierul Muzeu-lui Național. Sicriul de lemn va fi așezatpe un catafalc de metal care va fi expusîn foaierul Muzeului cu draperii negre.Înmormântarea va avea loc astăzi laora 2 după mas[.(Szamos, 29 ianuarie 1919)

O poezie inedit[ a lui Ady Endre

Scris de Dénes SándorSatu Mare, 8 februarie 1919

Au trecut douăzeci de ani când pepavajul de cărămidă roșie din fața bă-trânului Colegiu de la Debrecen m-amîntâlnit cu Ady Endre.

Eram la începutul anului universi-tar, și Ady, care era deja în anul trei, afăcut agitație între noi, cei din anul în-tâi, cu o pană roșie la pălărie pentruKun Béla, fost deputat de Târgu Mureș,ca să fie președintele juriștilor.

Pentru noi, începătorii vieții uni-versitare a fost un lucru foarte impu-nător, că abia ieșiți din băncile școlilor,ne aflam deja în viața constituțională.Însă și mai mult ne-a impresionat fap-tul că însuși Ady Endre a dat mâna cunoi, care nici atunci nu a fost un stu-dent oarecare la drept, fiind un cola-borator al ziarului „Debreceni Ellenőr”cu un salariu lunar enorm de 60 de co-roane, `n coloanele căruia a publicatzilnic articole satirice și poezii cu sem-nătura „Dyban” (prescurtare din AdyBandi), dar nu o dată și niște articoleserioase de publicistică sub care a tre-cut mândru semnătura de „Diobadi”.

Dar cea mai mare mândrie pentrunoi a fost că Ady Endre nu ni s-a adre-sat nouă cu apelativul „domnule coleg”,ci ne-a tutuit dintr-odată în mod boem,ce a fost un mare lucru atunci din par-tea unuia de anul trei, al cărui numeap[rea și tipărit pe deasupra.

~nclinația, dar să spunem, neserio-zitatea mea m-a atras și pe mine maimult către camerele pline de mister aleredacțiilor decât către dreptul roman,din care altfel și cel mai rar vizitator alcursurilor a învățat măcar atât cât a re-petat tot timpul regretatul profesor Ko-vács Sándor< „deci, prin urmare…”

Pe de altă parte, în vremea respec-tivă duelurile, ziaristica, teatrul, școalade dans a lui Alföldy, restaurantul luinenea Török, cârciuma de actori „Bun-da”, toate au reprezentat niște studiimai importante în lumea studențilorde la drept decât cursurile din colegiu.Și când i-am asigurat pe părinții meicu bună credință că nu ocolesc colegiul,nu am spus ceva neadevărat, pentru cădrumul către școala de dans de pe stra-da Péterfia trecea chiar prin fața cole-giului.

Și în timp ce mi-am satisfăcut seteamea de cunoaștere cu wals și polka,atunci încă la modă, sete rămasă nesa-tisfăcută la cursurile de drept, s-a în-tâmplat și cu mine același lucru care s-a mai întâmplat cu unii studenți ladrept în anul unu< m-am îndrăgostit.

Și această dragoste din inima mea nua fost chiar fără speranțe pentru că ido-lul sentimentelor mele nu a apreciatatât de mult viitorul meu de jurist dedrept comun și comercial, ci mult maimult jurnalistul, pentru că am fost dejacorector la ziarul Debrecen, și ca dreptrăsplată, aveam voie să scriu cronicăde teatru – despre spectacolele de du-minică după masă.

În ciuda acestui fapt – nu neg – mi-a pricinuit o încurcătură pentru minecând dragostea inimii mele și-a expri-mat dorința să scriu o poezie despreșcoala de dans, pentru că ea dorea săpună la încercare sentimentele melefață de ea și talentul meu.

Trei zile și trei nopți nu am avutsomn, lucru care s-a datorat și faptuluică nici nu m-am culcat, ci am tot căutatrime pe care nu le-am găsit nicicum.

Știam bine că fără poezie nu va ie;inimic din această partidă, aveam deja18 ani, cu bacalaureatul făcut, înainteaprimului examen de bază, deci nu pu-team trage prea mult de timp până lacăsătorie, pentru că, nu-i așa, timpultrece.

Prin această răscruce de criză a vie-ții mele am trecut datorită prietenieicu Ady Endre. Nu chiar dezinteresat.Mi-a promis că îmi scrie o poezie des-pre școala de dans dacă eu îi asigur dis-poziția necesară. Iar dispoziția poetuluimaghiar se asigură prin zgomot de lup-tă sau prin vin.

De zgomot de luptă nu am pututface rost în tot orașul Debrecen, a ră-

mas deci vinul.Ne-am așezat la restaurantul Hun-

garia cu Ady Endre, Kemény Emil șiSipos Béla lângă muzică țigănească –ultimii doi fiind și ei ziariști juriști careau trecut în neființă înaintea lui Ady -și lângă niște vinuri pentru 5 forinți –pe vremuri se dădea vin mult pentruacești bani, neexistând comisia de fi-xare a prețurilor – s-a născut poeziape care am păstrat-o până azi.

„La școala de dansAșa a fost< la școala de dans/Am

dansat împreună, Dumneata și eu./ Căs-a întâmplat așa, e culpa Dumitale,/Erau acolo și alți zdraveni fl[c[i, nudoar eu/ E ̀ n zadar acum! E culpa Du-mitale./ Și pentru aceste versuri de vinăești tot Dumneata./Ți-am promis că opoezie voi dedica/ Școlii de dans și iatăm[ \in de cuv]nt.

Și cum stau aici acum, mă gândesc/Cât de greu e să te ții de cuvânt – / Mi-aduc aminte de atâția obraji frumoși/De atâtea dulci iluzii,/ De-at]\ia obrajiblonzi și bruneți,/Arunc]nd ̀ nspre mi-ne lungi priviri oache;e/ Printre ele ofată frumoasă,/ Cu un dulce z]mbetpe obraz

Poate altele au un păr și mai brun,/Sau ochi mult mai fermec[tori/ Dar,iart[-m[, acest lucru bun/ Nu este unvechi mister oare?/ Poate la școala dedans/ Sunt multe fete frumoase – poa-te,/ Dar singura care m-a convins săscriu o poezie / Pentru mine e cea mai

frumoas[.”Poezia, care încă nu era de stilul

„Nyugat”, mi-a plăcut.Însă acest șarpe infidel nu a așteptat

să-mi termin cariera de jurist de zeceani, ci s-a căsătorit cu un inspector in-dustrial de provincie, cu toate că i-ampromis atât de tare, ba am jurat, că oiau de soție imediat cum trec de cel de-al doilea examen de bază și apoi înte-meiem o familie.

Mi-am dat seama că nu se mai me-rită să promovez cel de-al doilea exa-men de bază.

Nici nu l-am promovat.(N. tr.< Dénes Sándor a fost, mai

târziu, multe decenii redactor șef laSzamos și autor al mai multor volumede proză. A muritîn timpul holocaus-tului.)(Szamos, 9. Februarie 1919)

Ady Endre

A fost poetul nostru. Simplu, ade-vărat, nou și revoluționar. Un adept în-flăcărat al ideilor progresiste, un înțe-legător al luptelor proletare și unul carea prezentat cu adevărat mizeria uma-nă.

Apariția lui Ady Endre a însemnato revoluție în lirica maghiară. A venitcu cântecele noi ale vremurilor noi. Aadus viața exploziv[ a Occidentului înpoezia maghiară și cu această orientareîntemeiează o nouă școală poetică înUngaria, cea din cercul „Holnap”(„Mâine”, o grupare poetică din Oradea– n. tr.) A avut un public înțelegător șiînsuflețit, cu toate că mulți îl defăimea-ză și îl batjocoresc pentru originalitateaexpresiei poetice, totuși, el este părin-tele adevărat al generației de poeți deazi. „Mizeria visează”, „Poezia unui bă-iat de proletar”, „Moartea curcubeului”,„Glasul nopților din Budapesta”,„Moartea poetului Catullus”, „Cavale-rul câmpului de luptă cu săruturi”, mi-nunatele poezii despre curuți - și cinear putea enumera toate temele – suntcreații de o valare eternă ale poezieimaghiare.

În timpul războiului, Ady a tăcut.Sufletul lui pacifist, nervii lui fini nuau putut suporta nici măcar știrile des-pre oribila vărsare de sânge.

A trăit retras în Tusculanum-ul luidin Ciucea și doar zilele revoluționaredin noiembrie l-au adus pe stradă.Consilul Național Maghiar îl salută cape poetul revoluției și i se închină na-țiunea întreagă. Evenimentele revolu-ției au confirmat în totalitate persona-litatea și lirica lui Ady.

Noi trebuie să îl deplângem și se-parat. A stat aproape de noi, careienii.S-a născut la Mețenț din comitatul ve-cin Sălaj și a umblat la școală în Carei.Aici și-a scris primele poezii și a vizitatdes și mai târziu Careiul, dar și Sătma-rul.

Mulți îl deplângem. Moartea luitimpurie este o pierdere de neînlocuitpentru literatura maghiară. Dar și pier-derea noastră și durerea noastră estemare, pentru că în nobila persoan[ alui Ady am pierdut unul dintre com-batanții cei mai înflăcărați și înțelegă-tori ai Ungariei noi.(Szatmármegyei Közlöny, Carei, 2 februarie 1919)

Traducere< Veres IstvanPagin[ realizat[ de A. Zaharia

A murit Ady Endre Se relatează de la Budapesta că Ady

Endre, cel mai de seamă reprezentant alliteraturii maghiare din epoca modernă,a murit ieri dimineață la ora 9. A ajunsla sanatoriu acum trei săptămâni, cândgripa spaniolă l-a imobilizat la pat, darla care s-au mai alăturat și niște compli-cații de pneumonie.

Înmormântarea lui va avea loc mier-curi la ora 2 după mas[, `n foaierul Mu-zeului Național. Slujba religioasă va fi să-vârșită de către preotul reformat HajpalBenő. În numele Academiei Vörösmarty- care și-a pierdut în persoana lui Adypreședintele – va vorbi lângă catafalc Mó-ricz Zsigmond, în numele guvernului vavorbi Kunfi Miklós, din partea Corpo-rației Ziariștilor Biró Lajos, iar în numeleAsociației de Științe Sociale Jászi Oszkár.

Consiliul de miniștri de ieri a hotărâtcă ̀ l va considera pe Ady Endre defunctulnațiunii și guvernul va asigura oficiile deînmormântare.(Szamos, 28 ianuarie 1919)

Consf[tuirea Partiduluide Independen\[ă

“Partidul de Independență și de 48”a publicat următorul comunicat miercuriseara< “Partidul de Independență și de48” a ținut o consfătuire `n aceast[ sear[sub prezidarea președintelui LovászyMárton. În deschiderea consfătuirii, în-aintea ordinii de zi, președintele l-a oma-giat pe marele defunct al națiunii AdyEndre.

După asta el a prezentat scrisoarealui Fernbach Károly care anunță pe aceas-tă cale că renunță la funcția lui de vice-președinte și că iese din partid, cu moti-vația că se retrage din viața politică.

După acestea, directorul partiduluia anunțat că din cei 1256 de membri aipartidului au părăsit formația doar 54 depersoane, din care 7 deputați și 47 demembri externi. Toți cei 47 de membriexteri s-au înscris în partid după revolu-ție. Partidul a luat la cunoștință cele pre-zentate cu acord.

Consiliul de conducere a trecut apoila analiza amănunțită a programului par-tidului, pe care l-a adoptat în totalitatecu mici modificări, ovaționând pe auto-rul acestuia, Lovászy Márton.

Privind numele partidului, cei pre-zenți s-au înțeles să mențină numele de“Partid de Independență și de 48” cumențiunea că pe publicațiile partiduluise va aplica portretul lui Kossuth Lajos.

La inițiativa lui Létai Lajos s-a adop-tat următoarea hotărâre<

“Partidul de Independență și de 48”salută populația din Ardeal care duce oluptă plină de sacrificii pentru patria eiîmpotriva cotropitorilor nemiloși, du-când o luptă pe viață și moarte împotrivatiraniei imperialiste. Toate gândurilenoastre și toată dragostea noastră estepentru acești luptători și îi asigurăm dedragostea și recunoștința noastră”.(Szamos, 30. ianuarie 1919)

IN MEMORIAM ADY ENDRE27 ianuarie 191927 ianuarie 2019

Szatmármegyei Közlöny, Carei, num[rul 5, din 2 februarie 1919, pagina 1

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Relat[ri `n presa s[tm[rean[despre moartea lui Ady Endre

27 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEFolosit, îndeobște, cu sensul de „încredințare”, „delegare”, „certificare”, cuvântul „credențional”

poartă cu el semnificația reprezentării democratice a păturilor sociale, a locurilor geografice româneștidin Transilvania prezente la Marea Adunare de la Alba Iulia în decembrie, 1918

Marți, 22 ianuarie, la CentrulMulticultural Poesis a avut locuna dintre cele mai importantemanifestări culturale din ultimiiani. Pe lângă 5 volume dedicateomului de cultură Vasile Lucaciu,a fost lansat ;i volumul “CarteaCredenționalelor. Sătmăreni laMarea Unire. Documente istorice,interpretări, fotografii”, apărut laeditura :coala Ardeleană.

Volumul coordonat de George Vul-turescu îi are ca autori pe Maria AdrianaZaharia, Ioan Nistor, Mihai Andrei Mo-can, Aurel Pop ;i este apărut sub egidaDirecției Județene pentru Cultură SatuMare (director Zamfir Danciu) în cadrulProiectului "Înfăptuitorii Unirii de la1918 pe Granița de Nord-Vest", finanțatde Ministerul Culturii și Identității Na-ționale.

Redăm din acest volum explicațiileoferite de George Vulturescu, alături detextele pe care le conțin câteva din cre-denționalele eliberate `n localit[\ile ju-de\ului Satu Mare.

Note despre întocmirea și limbajul credenționalelor

Sunt cuvinte care devin, prin vreme,purtătoare de istorie. Folosit, îndeobște,cu sensul de „încredințare”, „delegare”,„certificare”, cuvântul „credențional”poartă cu el semnificația reprezentăriidemocratice a păturilor sociale, a locu-rilor geografice românești din Transil-vania prezente la Marea Adunare de laAlba Iulia în decembrie, 1918. El are șio încărcătură religioasă, de „credo”, încare „unul Dumnezeu” nu coboară doarîn ființa unui individ, ci într-o „unică”națiune, „vis” milenar al poporului ro-mân< „Visul tău de glorii falnic trium-fând,/ Spună lumii large steaguri trico-lore,/ Spună ce-i poporul mare, româ-nesc,/ Când s-aprinde sacru candida-ivâltoare…”. Cine nu recunoa;te în aceas-tă viziune a poetului Mihai Eminescu,datată 2/14 aprilie 1867 (deci, cu 51 deani înainte!), din „Ce-ți doresc eu ție,dulce Românie”, imaginile singurului fo-tograf al Unirii, Samoilă Mârza?

O privire fugară aruncată pe „cre-denționalele” din Satu Mare poate fi o„sursă” de noutăți. Vă prezentăm câtevaaspecte<

1. Credenționale pe formulare „ti-pizate”, repartizate după criteriile sta-bilite de Consiliul Central Național Ro-mân. Aici ies în evidență tiparele „nota-riale” de genul< „Subsemnații adeve-rim…” (vezi credenționalele eliberate lacercurile electorale din Șomcuta Mare(atunci în comitatul Sătmar), Halmeu(scris „Halmi”), Medieșul Aurit (scris„Megieșul-aurit”), Cinghir (localitateaCsenger, azi în Ungaria), Cărășeu (scris„Caraseu”, „Crașeu”), Satu Mare („Săt-mar”), Carei (scris „Carăii Mari”). Sauformule precum< „Proces verbal luat laadunarea electorală a cercului…” (deexemplu< Medieșul Aurit, Cărășeu, SatuMare). Rubricile sunt exacte, cu loc pen-tru numele notarilor, prezidentului, culoc pentru semnături ale participanților(specificându-se< „oameni de încrede-re”).

Trebuie subliniată aici importanțanotarilor ca o garanție a respectării legii.„Notarii” aveau o mare importanță, lorle reveneau „sarcini deloc ușoare, dintrecare reamintesc conscrierea românilorplătitori de impozite rămași acasă, în-tocmirea documentelor pentru acorda-

rea de stat a ajutoarelor destinate fami-liilor celor aflați pe front sau punerea înaplicare a rechizițiilor pentru alimen-te…” (Dr. Ioan Rustoiu, dr. Dan-AdrianDoțiu, ”Alba Iulia. Notarii și Marea Uni-re”, Ed. Notarom, Buc., 2018, Cuvânt în-ainte).

Dacă citim revista „Transilvania” din1915 aflăm că numărul notarilor din AS-TRA era de 18 membri. Între cei 1228de delegați cu credenționale din SatuMare figurează< Iosif Nistor – cercul Că-rău (Cărășeu). Avea 32 de ani, era născutîn Căuaș (din „părinți nobili” Ioan șiMaria Butean), profesa în Homorodu deJos. În „Gazeta Oficială a Consiliului Di-rigent” (nr. 5, 1918, p. 23) el este inclusîntre „notarii Marii Uniri”. Mai figureazăpe lista delegaților câțiva avocați< TeofilDragoș („Cercul Baia Mare”, aflat în Co-mitatul Sătmar), Vasile Sălăgean („Cer-cul Baia Mare”), Cornel Papp (CerculCareii Mari), Ioan Tibil (Cercul ȘomcutaMare), Aurel Nilvan (Cercul ȘomcutaMare), Ilie Carol Barbul (Cercul Săt-mar), Mihai Popp (Cercul Sătmar).

2. Credenționale scrise de mână.La cele din Cercul electoral Tășnad (5 lanumăr) formula este tot după tipic „no-tarial”< „Credențional, în virtutea pro-tocolului adunării Naționale Române…se deleagă Dl…” Ele sunt semnate depreședinte dr. Coriolan Steer și notarTeodor Mureșan. Scrisul caligrafic esteexemplar.

Deosebit de expresiv este credențio-

nalul din comuna Borhid (Valea Vinu-lui) care, cu o singură semnătură (IoanuSzilaghi, președinte C.N.R.) „manda-tează” (în Mic Dicționar de E. Hodoș,Ed. Arhidiecezană Sibiu „credențional”are două sensuri< „creditivă” și „man-dat”) la Adunarea de la Alba Iulia pe„Ludovic Tot, teolog” (este vorba de căr-turarul Aloisie Ludovic Tăutu).

Dar, de o frumusețe care emoționea-ză prin stil și caligrafia înaltă, este „cre-ditiva” din Pișcari (Cercul Arded/Ar-dud)< „…Noi, una comună veche, curatăromânească cu 1200 suflete de gr. cat. –Pișcari, cercul Arded, comitatul Sătmar,- cu toată ardoarea inimei și neclintităîncredere aderăm de Dumnezeul popoa-relor insuflat de cinul vostru. – Despăr-țirea e mare dar umili suntem în simțiriși cugete și ne încredințăm în înțeleap-tă-Vă oblăduire și puternică apărare…”.Reprezentanții pe care-i propun cei 10semnatari din 28 noiembrie 1918 sunt<Demetriu Alunar (învățător gr. cat. ro-mân), Ioan Bonea (econom și curatorulbisericei gr. cat.), Ștefan Ruba (econo-mist), Ioan Palcău (economist).

Nu mai prejos este caligrafia din cre-denționalele eliberate la Doba (scris„Dab”, „comitatul Sătmar”) în 28 no-vembrie și la Cavnic (scris „Capnic” „col-țul Sătmarului”, „cu 2500 de români”),tot din aceeași dată, semnat de AdrianLupan „preot prezidentul consiliului na-țional român”.

Limbajul folosit pare luat direct „din

gura” oamenilor, cu pronunția din loca-litate, și dus în sala în care se completează„credenționalul”< se notează „advocat”(pentru avocat), „hegumen” (pentruegumen), „prim comptabil” (pentruprim-contabil), „să deleagă” (pentru„se”…), „Megieșul Aurit” (pentru Me-dieșul Aurit), „Salagiu” (pentru Sălaj),etc. etc.

Reiese din textul credenționalelor, latot pasul, mândria adeziunilor româ-nești, a respectării formelor legale de re-prezentare (a categoriilor sociale< pro-prietari, agricultori, tehnicieni, mași-niști, comercianți, arhitecți, învățători,soldați, teologi) la Marea Adunare carea consfințit în fața lumii unitatea popo-rului roman. Vorba poetului – Luceafăr<„Din nou prin glorii calcă, cu fața înzei-tă,/ Cu faclele nestinse, puterea-i împie-trită,/ Poporul împărat…” (Junii co-rupți).

Idei în premieră

În intenția acestui proiect elaboratde Direcția Județeană pentru CulturăSatu Mare – aprobat de Ministerul Cul-turii și Identătății Naționale – sunt câtevaidei pe care le-am susținut, în premieră,în presa sătmăreană. Trimitem cititoriila articolele/relatările următoare<

1. „La Satu Mare se va delimita un„Perimetru românesc” (în Gazeta deNord-Vest, vineri 20 noiembrie, 1998,semnat de Grigore Scarlat)>

2. Ancheta „Cum ar trebui să fie săr-bătorit Centenarul Unirii în 2018?” (In-formația Zilei, vineri, 18 august, 2018,consemnat de Ioan Anițaș)>

3. „Colocviu despre Marea Unire înCasa Ferențiu” (24 octombrie 2018, In-formația Zilei) cu ocazia lansării pro-iectului „Înfăptuitorii Unirii de la 1918pe Granița de Nord-Vest” (consemnăride Ioan Anițaș).

Din aceste articole reies principaleleobiective< marcarea – prin plăci come-morative și copierea „credenționalelor”cu care s-au prezentat la Alba reprezen-tanții sătmăreni – numelor și locurilor„cercurilor electorale” din județ, repro-ducerea fotografică a actelor originaledin Muzeul Unirii de la Alba Iulia, or-ganizarea unei „Caravane culturale” (cupoeți și scriitori din Cenaclul „Afirma-rea”) în localitățile de unde au pornit„aleșii” cercurilor electorale, editareaunei „antologii” cu texte contemporanecitite în aceste locuri.

Credențional din C[r[șeu

Subsemnații adeverim, că în cerculelectoral Cărășeu, din comitatul SatuMare, s-au ales azi ca delegați ai acestuicerc electoral domnii< Iosif Nistor – no-tar cercual în Homorodu de Mijloc> Ge-orge Mureșan – țăran în Culciu Mare>Vasile Donca – țăran în Amați> VasilePopan – preot în Lipău> George Pintea -țăran în Solduba, Cu majoritate de vo-turi.

Drept ce susnumiții delegați sînt prinaceasta autorizați a lua parte cu vot de-cisiv la Marea Adunare Națională Ro-mână, ce se va convoca prin ConsiliulCentral Național Român, în numele tu-turor românilor din acest cerc electoralși la alte Mari Adunări Naționale Româ-ne, care eventual o să mai fie convocateîn cursul anului ori în anul următor, șia contribui cu votul lor la deciderea asu-pra sorții viitoare a neamului românescdin Transilvania, Ungaria și Banatul Ti-mișan.

Dat din colegiul electoral al cerculuielectoral Cărășeu, ținut în ziua de 27 no-

iembrie 1918.Ioan Sălăjan, președinteIoan Pușcaș, notarMarișca GeorgeVasile Ilie PopBărbați de încredere. Ioan Moca, Florian Radu

Credențional din Sătmar

Subsemnații adeverim, că în cerculelectoral orașul liber Sătmar s-au alesazi ca delegați ai acestui cerc electoraldomnii< dr. Mihai Popp, advocat> IosifȘutai, motortehnic> Vasile Roca, arhitect>Ioan Dobrean, posesor și negustor înSătmar cu unanimitate.

Drept-ce susnumiții delegați suntprin aceasta autorizați a lua parte cu votdecisiv la Marea Adunare Națională Ro-mână, ce se va convoca prin ConsiliulCentral Național Român, în numele tu-turor românilor din acest cerc electoralși la alte Mari Adunări Naționale Româ-ne, care eventual o să mai fie convocateîn cursul anului ori în anul următor, șia contribui cu votul lor la deciderea asu-pra sorții viitoare a neamului românescdin Transilvania, Ungaria și Banatul Ti-mișan.

Dat din colegiul electoral al cerculuielectoral orașul liber Sătmar - ținut înziua de 27 noembrie 1918.Ioan Savanyu, presidentValer BurcușVasile Pop, notarDr. Mihai PoppIosif ȘutaiBărbați de încredere.

Credențional din Careii Mari

Subsemnații adeverim, că în cerculelectoral al Careilor-Mari (Nagykároly)din comitatul Sătmar (Szatmar), s-auales ca delegați ai acestui cerc electoraldomnii<1. Dr. Cornel Popp, advocat, locuitor înCareii-Mari (Nagykároly)2. Corneliu Abrudan, paroh, locuitor înResighea (Roszege)3. Valentin Vanca, mașinist, locuitor înCareii-Mari (Nagykároly)4. Dimitrie Coltău, dirigent/la/filiala Bi-horeană în Careii-Mari.5. George Indre, econom, posesor locui-tor în Vezend.

Drept-ce susnumiții delegați sîntprin aceasta autorizați a lua parte cu votdecisiv la Marea Adunare Națională Ro-mână, ce se va convoca prin ConsiliulCentral Național Român, în numele tu-turor românilor din acest cerc electoralși la alte Mari Adunări Naționale Româ-ne, care eventual o să mai fie convocateîn cursul anului ori în anul următor, șia contribui cu votul lor la deciderea asu-pra sorții viitoare a neamului românescdin Transilvania, Ungaria și Banatul Ti-mișan.

Dat în colegiul electoral al cerculuielectoral Careii-Mari (Nagykároly) ținutîn ziua de 28 noembrie 1918.Romul Marchiș, pre;edinteȘtefan Tămîian, notar

Antal Boroș, locuitor în Portița> Va-sile Moca, locuitor în Dindești> Iosif Pop,locuitor în Ciumești> Ioan Pop, locuitorîn Carei> Ioan Nilvan, locuitor în Andrid>Iuliu Pop, locuitor în Sânmiclăuș> IoanNagy, locuitor în Tiream> Ludovic Tipei,locuitor în Vezendiu> Nicolae Kovári, lo-cuitor în Resighea> Ioan Rațiu, locuitorîn Istrău> Damian Pop, locuitor în Sani-slău. Bărbați de încredere.

Credențional eliberat celor 4 locuitori din comuna Pi;cari pentru a participa laAlba Iulia, datat 28 noiembrie 1918

Creden\ionalele, mândria adeziunilor la Unirea Transilvaniei cu România


TEATRU

La aniversară, dragul meu Tea-tru din nordul țării, îți doresc să-nătate, zile senine și împliniri.

Aveam jumătatea anilor pe care îiîmplinești când, prin voia Celui de Sus,te-am întâlnit. Cu bunăvoință m-ai pri-mit la școala ta, unde am învățat să ci-tesc, să caligrafiez, să mă mișc în timpși spațiu, să mă comport cu respect șiumilitate în fața valorii, să descopăr șisă-mi însușesc cu puterile mele, atâtcât mi-au fost date, noțiunile de bazăcare aveau să constituie temelia dru-mului către Regatul Teatrului. M-ai în-vățat, dragul meu sărbătorit, să nu cautrăspuns la întrebarea ce este teatrul?Candoare? Inocență? Mirare? Magie?Mister? Miracol? Toate la un loc? Poatemai degrabă să aflu ce spun, cum spun,ce fac să ajung la acest necunoscut me-reu ascuns. Desigur cu trudă. Multătrudă - amestec fascinant de dureri,zbateri, zvârcoliri, prăbușiri, dar și bu-curia nesfârșită care-și află rădăcinileîn fanatismul de a dărui Adevărul, Fru-mosul și Binele, spunându-ți, clipă declipă „Cred, Doamne ajută necredințeimele”.

Aici l-am găsit pe cel trimis săschimbe traiectoria vieții mele, perso-nalitate de o aleasă cultură, cu nobilsimț al umorului, bun ascultător, con-

structor efervescent al unei familii tea-trale, calde și îngăduitoare, ce-și găsearațiunea de a fi în și pentru teatru, omulde cultură, directorul secției române,regizorul Mihai Raicu, cel care a avutcurajul de a-mi acorda privilegiul șionoarea de a intra în Casa Teatruluidin nordul țării.

Este esențial în ce familie crești șiprimești educația, în ce comunitateumană devii, astfel încât să te exprimiși să comunici liber, să ai răgazul și dis-

cernământul în a-ți găsi reperele valo-rice, să nu tânjești să fii egalul Celuifără de egal, să simți armonia când teinterconectezi la dinamica conținutăde faptul teatral.

Orfelinatul meu a încetat când mi-am găsit aici, în nord, familia care m-a adoptat, m-a format, mi-a tolerattemperamentul vulcanic, greșelile șinepriceperile. Aici am învățat ce-i spi-ritul de echipă, generozitatea, severi-tatea, ascultarea, răbdarea, dragostea

și respectul față de cei în slujba cărorate afli și servești - publicul - aici amdescoperit că nu poti înfăptui teatralulde unul singur. Aici, în familie, ammuncit, atât cât am putut, aici sunt iu-birile mele, visele și zborurile mele că-tre înalt, aici am găsit unica și singuramea comoară pe care nu mi-o poatelua nimeni< Teatrul.

Nu-mi pot reprima ecoul versurilorvânzătorului de cireșe din poarta de laMărțișor, care m-au însoțit de-a lungulvremurilor< Câte puțin sunt dator/ Fărăsă-mi fi dat nimic - tuturor/ Și lemnuluiuscat, și bălții stătute/ Și florilor, și pie-trelor, și vitelor bătute/ Și oamenilordin răstignire/ Cu ce să plătesc nefireși fire.

Recunostința și adânca mea plecă-ciune în fața tuturor celor care au con-tribuit la devenirea mea măruntă și tre-cătoare, tuturor celor care mi-au întinsmâna la ceas de prăbușire, celor carem-au făcut să ascult muzica și poeziaTeatrului< domnilor portari și șoferi,doamnelor cabiniere, regizorilor teh-nici, domnilor mașiniști, doamnelorîn grija cărora funcționam când ros-team textul dramatic, doamnelor de lasecretariat și secretariatul literar, dom-nilor luminiști, sonorizatori, muzicie-nilor, scenografilor, regizorilor, croni-carilor, celor de ale căror funcții de-pindea libertatea de-a comunica și de-

a te exprima, celor care mi-au fostmentori, parteneri și partenere, le mul-țumesc tuturor și fiecăruia în parte șiale căror nume le port în comoara mea,colegilor mei de la secția română, darși celor de la secția maghiară, și nu înultimul rând reverență în fața celui pecare l-am adorat întotdeauna și mereu- interesat, prietenos, cald, atent și în-găduitor și fără de care teatrul n-arexista - DOMNIA SA PUBLICUL. Ce-lor plecați, acolo unde vom pleca cutoții, pioasă aducere aminte și clipă detăcere. Celor cărora le-am greșit - ier-tare.

Va doresc tinerețe fără bătrânețe!Drum drept și lumină!

La mul\i ani! Coca Bloos, actriță

~n 1973, Alexandru Tocilescu amontat la Satu Mare "R[zboiul vacii",de Roger Avermaete, un spectacol cucare ;i-a sus\inut examenul "de stat",licen\a, unde a fost distribuit[ ;i CocaBloos. "R[zboiul vacii" a avut un maresucces, Alexandru Tocilescu ;i-a luatexamenul de stat, iar "actri\a corp-an-samblu" Coca Bloos a devenit actri\[profesionist[, fiindu-i echivalate dis-ciplinele teoretice pe care le studiase`n facultate. Examenul practic la disci-plina "Actorie" a fost sus\inut cu roluldin "R[zboiul vacii".

Pentru a `nt]mpina aniversa-rea de 50 de ani, sec\ia rom]n[ aTeatrului de Nord a programat opremier[ care se anun\a intere-sant[ ;i intens[, o tragedie a omu-lui simplu `n c[utarea `mplinirii,`n vremuri de criz[. Spectacolul,coerent ;i disciplinat, nu pare s[-;i fi atins `nc[ poten\ialul real,presat cum a fost de evenimenteleacelor zile.

“Of mice and men” este o nuvel[ aprozatorului american John Steinbeck,publicat[ ̀ n 1937, adaptat[ doi ani mait]rziu pentru cinema ;i jucat[ adesea`n teatre, publicul rom]n av]nd un re-per `n spectacolul din anii ‘60 care i-aavut ca protagoni;ti pe Matei Alexan-dru, Florin Piersic ;i Emanoil Petru\.Versiunea s[tm[rean[ regizat[ de An-drei Mihalache a beneficiat de un decoramenajat de Alexandru Radu.

Drume\i `n calealupilor l[untrici

John Steinbeck ;i-a cl[dit un renu-me literar prin modul ̀ n care a observat;i transmis drama Marii Crize a anilor‘30 `n SUA, ani `n care o mul\ime demici fermieri ruina\i au luat calea Ves-tului `n speran\a unui trai decent. Cu-nosc]nd din propria experien\[ felulde a vedea lumea ;i speran\ele acestoroameni, scriitorul le-a valorificat `nc]teva c[r\i antologice. Cea mai ce-lebr[, “Fructele m]niei”, i-a adus pre-miul Nobel ;i a declan;at un uria;scandal `n \ara sa. “Despre ;oareci ;ioameni” abordeaz[ aceea;i tem[, cu

mai mult[ empatie, dar f[r[ a escamotaproblemele sociale care-i scufund[ ero-ii `ntr-un marasm unde ultima caremoare e speran\a.

A;adar, zilierii George ;i Lennieajung la o ferm[, la munc[. Ini\ial totulmerge bine ;i visul lor de a avea fermaproprie pare tot mai aproape, p]n[c]nd Lennie, u;or retardat ;i f[r[ s[-;ipoat[ controla sentimentele ;i for\a,

comite `nc[ un pocinog, ucig]nd o fe-meie din prea mult[ tandre\e, dup[ cemai muriser[ sub m]na sa grea un ;ori-cel ;i un c[\el. George n-are ce s[-i maifac[ dec]t s[ `i ofere o moarte rapid[,ca eutanasierea unui c]ine imprevizibilcare nu mai poate fi dresat.

Exist[ ̀ n poveste o und[ de fatalismcare marcheaz[ destinele tuturor, fie-care plin de bune inten\ii `n drumul

spre iadul personal de care nu aresc[pare, `nchi;i fiind cu to\ii `n pro-priile lor vise. Scena crucial[ a mor\iinefericitei doamne Curley pune dege-tul pe ran[< suntem o lume de lupi sin-guratici ;i `i devor[m pe ceilal\i`ncerc]nd s[ ̀ i integr[m ̀ n propria po-veste despre cum ar trebui s[ fie via\a.Homo homini lupus, zicea latinul. Pen-tru noi `n;ine ;i unii pentru al\ii.

Corect, dar nu complet

M[rturisim c[ aveam a;tept[rimari de la re`nt]lnirea lui Andrei Mi-halache cu drama, av]nd `n amintire“Jocul vie\ii ;i al mor\ii” de Horia Lo-vinescu, de acum mul\i ani. Din p[cate,am asistat `n seara premierei la unspectacol doar cuminte, corect,ating]nd prea pu\in abisurile de dis-perare t[cut[ din text. Impardonabil[ne pare omiterea scenei schizofrenicea lui Lennie dinspre finalul nuvelei, ca-re putea fi un moment mare, c[ci An-drei Stan s-a dovedit capabil s[-;i asu-me personajul, mai ales pe cale non-verbal[. Iar cele trei spa\ii de joc ame-najate de scenograf creau premiseleunei reu;ite mult mai impresionante.

Ciprian Vultur ;i-a dezvoltat o ma-nier[ proprie de joc ;i dic\ie din carenu mai iese de ceva timp ;i care apla-tizeaz[ fr[m]nt[rile lui George. RomulMoru\an are momente ̀ n care se apro-pie de patetismul lui Candy, cel care seaga\[ de visul celor doi amici. StelianRo;ian se apropie ;i el de bonomia luiSlim, dar e greu de ̀ n\eles din jocul luide ce George ar alege s[ plece tocmaicu el la final. Valentin Oncu, la debut,e un Curley cum scrie la carte, darparc[ rateaz[ ;i el frustr[rile persona-jului, ca ;i Dorina Neme;, o doamn[Curley prea re\inut[ `n interac\iunilecu oamenii de la ferm[. Sorin Oros eo prezen\[ vie `n rolul ;efului, SergiuT[b[caru ;i Cristian But intr[ rezona-bil `n micile lor roluri, iar C[t[lin Ma-re; face impresie `n pielea negruluiCrooks, f[r[ s[ ajung[ la obida lui an-cestral[. Spectacolul poate, ;i ar trebui,s[ creasc[ `n urm[toarele juc[ri.

Scrisoarea unei mari actri\e la aniversarea Teatrului de Nord

Andrei Stan (Lennie), Romul Moru\an (Candy), Ciprian Vultur (George) ;i cel mai dezinvolt actor al premierei

Coca Bloos ;i-a lansat cariera `n anii 1970 la Satu Mare

M[rturisim c[ aveam a;tept[ri mari de la re`nt]lnirea lui Andrei Mihalache cu drama, av]nd`n amintire “Jocul vie\ii ;i al mor\ii” de Horia Lovinescu, de acum mul\i ani. Din p[cate, am asistat`n seara premierei la un spectacol doar cuminte, corect, ating]nd prea pu\in abisurile de disperaret[cut[ din text.

Drumul plin cu bune inten\ii spre iad< “Despre ;oareci ;i oameni”


RELIGIEAceastă sărbătoare s-a bucurat întotdeauna de mare cinste şi evlavie, fiindcă multe persoane

poartă numele celor trei stâlpi ai Bisericii Creştine şi numeroase sfinte lăcaşuri se află sub patronajullor, inclusiv şcolile teologice. Sfinţii Trei Ierarhi au lăsat Bisericii, pe lângă viaţa lor curată, sfântăşi pilduitoare, zeci de cărţi teologice, formând un inestimabil tezaur al întregii lumi creştine.

~n fiecare an, la 30 ianuarie,Biserica îi serbează pe Sfinţii TreiIerarhi şi mari dascăli ai lumii Va-sile cel Mare, Grigorie de Dum-nezeu Cuvântătorul (de Nazianz)şi Ioan Gură de Aur, fiind supra-numiţi astfel< mâna care lucrează,mintea care gândeşte şi gura carevorbeşte.

Această sărbătoare s-a bucurat întot-deauna de mare cinste şi evlavie, fiindcămulte persoane poartă numele celor treistâlpi ai Bisericii Creştine şi numeroasesfinte lăcaşuri se află sub patronajul lor,inclusiv şcolile teologice. Sfinţii Trei Ie-rarhi au lăsat Bisericii, pe lângă viaţa lorcurată, sfântă şi pilduitoare, zeci de cărţiteologice, formând un inestimabil tezaural întregii lumi creştine.

Sfântul Vasile cel Mare (330-379)

S-a născut în jurul anului 330, la Ce-zareea Capadociei, dintr-o familie evla-vioasă. El era unul din cei zece fraţi dintrecare trei vor fi episcopi (Vasile, Grigoriede Nyssa, Petru de Sevasta) şi cinci vorfi monahi (cei trei amintiţi, la care seadaugă Naucratios şi Macrina cea Tână-ră). Din cadrul familiei, şase membri vordeveni Sfinţi (Macrina cea Bătrână, Emi-lia, Vasile, Grigorie, Petru, Macrina ceaTânără). Mama sa, Emilia, şi bunica sa,Macrina cea Bătrână, i-au oferit de mico creştere creştină aleasă. Şi-a făcut maiîntâi educaţia în familie, cu tatăl său, re-torul Vasile, după care a studiat la Ceza-reea Capadociei, la Constantinopol şi laAtena, unde îl avea coleg şi prieten de-votat pe Sfântul Grigorie de Nazianz. Ceidoi prieteni cunoşteau la Atena doar do-uă drumuri< drumul Bisericii, pentru aasculta pe interpreţii Legii lui Dumnezeuşi drumul şcolii, pentru a asculta lecţiileprofesorilor.

În jurul anilor 355-356, Vasile s-a în-tors la Cezareea, unde a profesat un timpretorica. A primit Taina Botezului, a re-nunţat la lume şi a intrat în monahism,împărţindu-şi averea săracilor. Pentru ase instrui în viaţa ascetică, a călătorit înSiria, Egipt şi Mesopotamia. La întoar-cere, se retrage în Pont, pe malul râuluiIris, unde întemeiază o mănăstire, în careorganizează viaţa monahală cu regimchinovial (de obşte, comun). Aici se re-trase pentru un timp şi prietenul său,Sfântul Grigorie. În această perioadă,Sfântul Vasile scrie Regulile vieţii mon-hale mari şi mici, care se păstrează pânăazi în mănăstirile ortodoxe.

Adânc cunoscător al firii omeneşti,el a acordat o importanţă deosebită vieţiitrăită în rugăciune şi muncă, arătând cănumai îmbinarea armonioasă a acestorapoate asigura echilibrul dintre suflet şitrup şi înaintarea pe calea desăvârşirii.În singurătatea pustiei, cei doi prieteniau alcătuit o culegere de texte despre fru-museţea vieţii spirituale, cu titlul Filoca-lia. În anul 364 a fost hirotonit preot, iarîn 370 a fost ales episcop la Cezareea Ca-padociei, unde a păstorit cu mare auto-ritate timp de nouă ani, până la moarteasa (1 ianuarie 379).

Sfântul Vasile este una dintre cele maimari figuri ale creştinătăţii, distingân-du-se ca învăţat, ascet, episcop şi filan-trop. În Cezareea, el a înfiinţat instituţiide asistenţă socială ca< azil, ospătărie, ca-să pentru reeducarea fetelor decăzute,şcoli tehnice şi spitale, chiar şi pentru le-proşi (leprozerii). Toate aceste aşezămin-te sunt cunoscute sub numele generic de“Vasiliada”. După moarte, Sfântul Vasile

a primit supranumele de “cel Mare”. Ope-ra pe care ne-a lăsat-o dovedeşte vasta sacultură teologică, enciclopedică. A scrislucrări dogmatice, ascetice, exegetice, cu-vântări, precum şi Liturghia care îi poartănumele. Biserica îl serbează la data de 1ianuarie.

Sfântul Grigorie de Nazianzsau Teologul, de DumnezeuCuvântătorul (329/330-389/390)

S-a născut în jurul anilor 329-330 laArianz, aproape de Nazianz, unde tatălsău – Grigorie – era episcop. Mama sa,Nona, era o creştină pioasă şi a contribuitmult la educaţia creştină a fiului ei. Sfân-tul Grigorie a mai avut un frate, Cezar,medic învăţat şi o soră, Gorgonia. Pre-gătirea elementară a primit-o în casa pă-rinţilor, după care a studiat la CezareeaCapadociei, la Cezareea Palestinei, laAlexandria şi la Atena, unde l-a întâlnitpe bunul său prieten, Sfântul Vasile celMare. În anul 359 se întoarce în CezareeaCapadociei, unde primeşte Botezul. Seretrage în Pont, la mănăstirea întemeiatăde Sfântul Vasile. Uneltirile ereticilorarieni (care negau dumnezeirea Dom-nului Iisus Hristos, coborându-L în rân-dul creaturilor) contra tatălui său, îl de-termină pe Sfântul Grigorie să părăseascăPontul şi să vină lângă acesta pentru a-lajuta.

Cu ocazia praznicului Naşterii Dom-nului Iisus Hristos din anul 361, împo-triva voinţei sale – considerându-se ne-vrednic – Sfântul Grigorie a fost hirotonitpreot. Se retrage din nou în Pont, de underevine la insistenţele tatălui său, cu pri-lejul praznicului Învierii Domnului dinanul 362, când rosteşte celebra cuvântare“Despre fugă” sau “Despre preoţie”, jus-tificându-şi fuga prin nepregătirea sapentru marea Taină a Preoţiei. În anul370 e hirotonit episcop de către SfântulVasile cel Mare pentru mica episcopie dela Sasima, unde nu a mers, de fapt, ni-ciodată. După moartea părinţilor se ducela mănăstirea Tecla (374). În anul 379

pleacă la Constantinopol, unde deschideo mică biserică numită “Învierea”, în carea rostit renumitele “Cinci Cuvântări teo-logice” în cinstea Sfintei Treimi, care i-au adus mai târziu numele de “Teologul”.De altfel, Sfântul Grigorie este supranu-mit “Teologul Sfintei Treimi”. Ajunge pa-triarh al Constantinopolului şi în aceastăcalitate el a condus pentru o scurtă pe-rioadă de timp lucrările Sinodului II Ecu-menic (Constantinopol, 381). Din cauzaintrigilor şi a perfidiei rivalilor săi, careîi reproşau că şi-a părăsit episcopia de laSasima pentru scaunul capitalei, SfântulGrigorie a demisionat, zicând< “Am obo-sit luptându-mă prin cuvânt cu invidia,cu adversarii, cu ai noştri”. Se retrage laArianz, trecând la Domnul în jurul anilor389-390. Opera lui e bogată şi vastă, cu-prinzând cuvântări, poezii şi scrisori. Bi-serica îl serbează la data de 25 ianuarie.

Sfântul Ioan Gură de Aur sau Hrisostom (354-407)

A văzut lumina zilei în anul 354, laAntiohia, cel mai frumos oraş al Asiei.Tatăl său, Secundus, mare dregător mi-litar, a murit curând după naşterea sa.Mama lui, Antusa, provenind dintr-o fa-milie bogată, rămasă văduvă la vârsta de20 de ani, nu s-a recăsătorit, ci s-a dedicatîn totalitate creşterii şi educaţiei fiului ei.Ioan s-a botezat în anul 372, după care astudiat intens Sfânta Scriptură. În 374,după moartea mamei sale, Ioan se retrageîn munţii Antiohiei, unde a petrecut înasceză severă timp de patru ani. A fosthirotonit diacon, scriind tratatul Desprepreoţie, apoi preot în anul 386. În timpulcelor 12 ani de preoţie a desfăşurat o am-plă activitate misionară şi predicatorială,care i-a creat o mare celebritate. SfântulIoan a întreţinut strânse legături şi cuepiscopul Teotim de Tomis, din ScytiaMinor (Dobrogea), din părţile noastre. Este ales patriarh al Constantinopolului,însă datorită valorii sale incontestabileşi a atitudinii sale corecte, Sfântul Ioan afost depus din scaun prin Sinodul de laStejar din anul 403, întrunit de către ad-

versarii săi, fiind exilat în Bitinia, de undea fost rechemat, deoarece poporul s-a re-voltat, luându-i apărarea. Spre sfârşitulanului 403, Sfântul Ioan a criticat ne-orânduielile produse cu ocazia inaugu-rării unei statui a împărătesei Eudoxiaaproape de biserica în care slujea el.Drept urmare, un nou sinod (404) îl de-pune din scaun şi este exilat la Cucuz, înArmenia Mică. Chiar dacă împărăteasaEudoxia a murit, duşmanii săi nu s-auliniştit, reuşind să-l convingă pe împă-ratul Arcadie să-l exileze din nou pe Sfân-tul Ioan la Pytis, un orăşel de pe coastarăsăriteană a Mării Negre. N-a mai ajunsacolo, pentru că a murit pe drum la 14septembrie 407, rostind< “Slavă lui Dum-nezeu pentru toate”. Sfintele sale moaşteau fost aduse după 30 de ani şi aşezate înbiserica “Sfinţii Apostoli” din Constan-tinopol, în anul 438, de către împăratulTeodosie al II-lea.

Datorită talentului său predicatorialdeosebit, începând din secolul al VI-lea,i s-a dat numele de Hrisostom sau “Gurăde Aur”, Biserica prăznuindu-l la 27 ia-nuarie şi 13 noiembrie. Opera sa are ovaloare indiscutabilă, atingând toate te-mele vieţii sociale şi spirituale, ideile salefiind mereu actuale. De la el ne-a rămasşi Sfânta Liturghie, care îi poartă numeleşi care se săvărşeşte aproape în toate zileleanului bisericesc.

Temeiul sărbătorii din 30 ianuarie

Pe vremea împăratului bizantin Ale-xios Comnen (secolul al XI-lea) s-a iscato neînţelegere între credincioşii din Con-stantinopol privind cinstirea SfinţilorTrei Ierarhi, neştiind pe care să-l aşezepe o treaptă superioară celorlalţi. Uniiţineau mai mult la Sfântul Vasile cel Mareca om al acţiunii, alţii la Sfântul GrigorieTeologul pentru profunzimea cugetăriisale teologice, alţii la Sfântul Ioan Gurăde Aur pentru dulceaţa graiului său. Pen-tru curmarea acestei controverse, cei treiIerarhi s-au arătat în vis episcopului Ioan,spunându-i că în faţa lui Dumnezeu suntegali< “Noi suntem una la Dumnezeu şinu este între noi nicio ceartă sau împo-trivire. Deci, rânduieşte-ne pentru toţitrei o zi şi ne fă praznic cuviincios odată”.În baza acestui mesaj, episcopul Ioan apropus şi s-a acceptat să fie rânduită pen-tru toţi trei o singură sărbătoare, şi anu-me la 30 ianuarie în fiecare an.

În încheiere, pentru a reliefa rolulSfinţilor Vasile, Grigorie şi Ioan în viaţanoastră duhovnicească, voi face apel laAcatistul închinat lor< “Viaţa voastră ceasfântă, slujbele cele împodobite, cuvân-tările voastre cele mai alese şi mai scum-pe decât toate avuţiile lumii, scrierilevoastre, ce sunt ca nişte tezaure de celmai mare preţ, v-au făcut să fiţi pentrutoată lumea creştină cei mai vrednici detoată cinstea şi venerarea noastră, fiindluaţi de cei mai vrednici păstori ai Bise-ricii ca pilde de viaţă curată şi sfântă, demari şi neîntrecuţi luminători şi apărătoriai dreptei credinţe, ai vieţii celei nema-teriale, ai suferinţelor şi asupririlor lacare aţi fost supuşi de oameni cu cugeterele ce nu vă puteau privi bine din cauzapornirii inimilor lor celor lacome şi in-vidioase; dar voi, Sfinţilor, pe toate le-aţi suferit cu credinţă în Dumnezeu, cuînţelepciune, cu răbdare, cu postul, curugăciunile şi cu viaţa voastră cea nema-terială, pentru care noi, minunându-nede tăria sufletelor voastre, îndrăznim avă aduce laude, cântând cu voi lui Dum-nezeu< Aliluia!”(Condacul al XIII-lea –Acatistul Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile, Gri-gorie şi Ioan).

Preot dr. Cristian Boloş

La `mplinirea v]rstei de 70 de ani,~naltpreasfin\itul p[rinte arhiepiscop ;imitropolit Andrei a fost cinstit de un so-bor de arhierei prin s[v]r;irea unei sluj-be. Astfel, joi, 24 ianuarie 2019,Preasfin\itul P[rinte Iustin, EpiscopulMaramure;ului ;i S[tmarului, ;i Preas-fin\itul P[rinte Timotei S[tm[reanul, Ar-hiereu-Vicar, au slujit `n sobor `n Cate-drala Mitropolitan[ din Cluj-Napoca,`mpreun[ cu `naltpreasfin\itul P[rinteArhiepiscop Andrei, Mitropolitul Clu-jului, Maramure;ului ;i S[lajului, ;iPreasfin\itul P[rinte Ignatie, EpiscopulHu;ilor. Sf]nta Liturghie a fost oficiat[de cei patru arhierei pentru a mul\umilui Dumnezeu pentru darurile rev[rsateasupra ~naltpreasfin\itului P[rinte Ar-hiepiscop ;i Mitropolit Andrei cu ocazia`mplinirii a 70 de ani de via\[ ;i 29 de anide Arhierie.

Episcopul Iustin i-a oferit `n dar oicoan[ cu Botezul Domnului.

Dup[ `ncheierea Sfintei Liturghii, afost oficiat un Te-Deum de mul\umirelui Dumnezeu ;i de ajutor `n viitor.

Născut la Oar\a de Sus

~naltpreasfin\itul P[rinte Andrei s-an[scut `n data de 24 ianuarie 1949 `nOar\a de Sus, jude\ul Maramure;. A ur-mat liceul `n Cehul Silvaniei ;i cursurileFacult[\ii de Construc\ii C[i Ferate dinBucure;ti (`ntre anii 1967-1972). Dup[absolvirea facult[\ii a fost repartizat in-giner la `ntreprinderea de Construc\iiC[i Ferate din Cluj-Napoca. ~ncep]ndcu anul 1976 a urmat Institutul Teologicde Grad Universitar din Sibiu. ~n august1978 a fost hirotonit preot de c[tre ~nalt-preasfin\itul Teofil Herineanu, Arhiepis-copul Clujului, activ]nd apoi ca preotparoh timp de ;apte ani `n ora;ul Turda(jude\ul Cluj). Din toamna anului 1985a fost transferat, la cererea Preasfin\ituluiEpiscop Emilian Birda\, la Parohia Or-todox[ Rom]n[ Maieri I din Alba Iulia;i ulterior numit vicar administrativ.

A urmat cursurile de doctorat ale In-stitutului Teologic de Grad Universitardin Bucure;ti (`ncep]nd cu anul 1985),av]ndu-l drept `ndrum[tor pe arhid.prof. univ. dr. Petru I. David. Teza ;i-apreg[tit-o ̀ n cadrul aceleia;i sec\ii – Teo-logie sistematic[ – sub ̀ ndrumarea p[rin-telui prof. univ. dr. Dumitru Popescu,ob\in]nd titlul de „Doctor `n Teologie”`n anul 1998.

La 25 februarie 1990 a fost ales ;i hi-rotonit arhiereu-vicar pentru Episcopiade Alba Iulia, ̀ n 4 martie 1990 a fost nu-mit episcop locotenent al Episcopiei AlbaIulia, iar din luna iunie a aceluia;i an adevenit episcop titular.

La 16 iulie 1998 Episcopia Alba Iulieia fost ridicat[ la rangul de Arhiepiscopie,iar titularul ei la rangul de arhiepiscop.

~n anul 2011 a fost ales de Sf]ntul Si-nod al Bisericii Ortodoxe Rom]ne ca Mi-tropolit al Clujului ;i a fost instalat dePatriarhul Daniel, la 25 martie 2011. Ce-remonia de `ntronizare a avut loc `n Ca-tedrala Mitropolitan[ din Cluj-Napoca.

~naltpreasfin\itul p[rinte arhiepiscop;i mitropolit Andrei,cinstit la împlinireavârstei de 70 de ani

Sfinţii Trei Ierarhi şi mari dascăli ai lumii Vasile cel Mare, Grigorie de DumnezeuCuvântătorul (de Nazianz) şi Ioan Gură de Aur

Cine sunt Sfin\ii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie ;i Ioan?

6 Informa\ia de Duminic[/27 ianuarie 2019 27 ianuarie 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

Urmare din pagina 1

Dac[ la Budapesta `nmorm]ntareapoetului dintr-un s[tuc din S[laj, azi SatuMare, avea s[ capete dimenisunile unorfuneralii na\ionale, cu zeci de mii de par-ticipan\i, ̀ n jude\ul s[u dispari\ia lui estemarcat[ de presa local[ modest. Ziarelede limb[ maghiar[ din Satu Mare, r[masdincolo de linia de demarca\ie, aveau altepriorit[\i. Va r[m]ne Satu Mare `n Un-garia sau va trece `n componen\aRom]niei Mari? Erau la fel de ̀ ngrijora\i;i rom]nii ;i maghiarii. Circulau zvonuridespre posibilele atrocit[\i, ;i dintr-o par-te ;i din alta. Peste timp Ady Endre ;i-ap[strat aura de poet al libert[\ii. Spre de-osebire de un Octavian Goga, prietenuls[u, a devenit un simbol, iar `n timp s-adezvoltat un cult de care, `n culturarom]n[, nu se bucur[ dec]t Eminescu.

Ady Endre a fost fost o apari\ie mi-raculoas[ ̀ n peisajul cultural ;i politic dela ̀ nceputul veacului 20. A fost unul din-tre publici;tii progresi;ti, iar poezia luis-a mulat pe suferin\ele omului, ale ma-ghiarului de r]nd, dar ;i ale altor ne-amuri.

Versurile lui din C]ntecul iacobinuluimaghiar r[m]n emblematice pentrupoezia lui, pentru g]ndirea lui social[,politic[ ;i, dac[ vre\i, istoric[<

O mie de voin\e amor\iteDe ce s[ nu se fac[, d]rz[, una?Jalea maghiar[, slav[ sau valah[,Aceea;i jale e `ntotdeuna

C]nd oare ne vom da odat[ m]na?:i c]nd vom spune una-n gura mare,Maghiari ;i nemaghiari, deopotriv[C[lca\i, de un mileniu, `n picioare?

Traducerea apar\ine unui s[tm[rean,Gabriel Georgescu. Nu este singuruls[tm[rean care a tradus din poezia lui.Dar cel ce avea s[-l cunoasc[ cel mai binenu a fost un poet, ci un pictor< AurelPopp.

Aurel Popp ;i Ady Endre aucopil[rit `mpreun[ la Mecen\iu

S-au n[scut `n aceea;i comun[,C[ua;, ;i au copil[rit `n Mecen\iu, aziAdy Endre. R[mas orfan Aurel Popp `;ipetrecea vacan\ele la unchiul s[u, preotgreco-catolic `n Mecen\iu.

Preotul Iuliu Popp, Gyula Papp, de;imai `n v]rst[, a fost unul dintre cei maiapropia\i prieteni ai poetului. Aurel Poppspune c[ unchiul s[u, r[mas v[duv, nuera tocmai un sf]nt ;i t]n[rului Ady En-dre i-a `ndrumat primii pa;i spre joculde c[r\i, b[utur[ ;i femei. Scrie AurelPopp< "Endre și Lajos ca și băieți dejamari - apropiindu-se de vârsta de flăcău- au început să simtă lipsa unui anturajcorespunzător vârstei și așa a ajuns Endreîntr-o prietenie de cărți și de băut cu un-chiul meu Papp Gyula, iar Lajos într-oprietenie mai strânsă cu mine. S-a întâm-plat asta când Endre se pregătea s[ pu-blice primul său volum de versuri, cândîn vara respectivă au jucat cărți și au băutîn fiecare după-masă în trei la parohie,cu abatele urner Mihály și cu PappGyula."

În vacanțe însă prietenia noastră s-atrezit din nou, însă cum am tot crescut,eu fiind mai slab dezvoltat, în timp ceAdy Endre a început să devină bărbatmai repede, distanța dintre noi a devenitmai mare față de distanța dintre Ady La-jos și mine. Soarta a făcut ca Ady Endresă facă cunoștință foarte devreme cu vi-nul și cu femeile, iar unchiul meu PappGyula, ajuns la Mețenț, a contribuit sub-stanțial la educația lui Endre în aceastădirecție. Deja umblam în clasele supe-rioare, Endre la Zalău, eu la Carei, și cutoate că vara am fi avut ocazia să ne pe-trecem împreună timpul, cum vremeatrecea, așa ni s-au despărțit și mai multdrumurile. Acasă la Mețenț, Endre umbla

deja împreună cu Papp Gyula să joacecărți zilnic la abatele reformat, în timpce eu și cu Lajos, împreună cu ceilalțiadolescenți din sat ne vedeam de jocurilenoastre ;colărești, la care Endre participanumai atunci dacă Papp Gyula sau aba-tele celebrau câte o nuntă sau o înmor-mântare. Și în aceste condiții eu am multeamintiri din acele vremuri pe care în par-te le-am și scris, în parte le scriu acumîncet și poate odată ele vor ajunge și ladv." - ̀ i scrie Aurel Popp ̀ n 28 noiembrie1954 profesorului Varga Jozsef din Bu-dapesta, interesat de biografia poetului.

Dup[ 1950, c]nd `n Ungaria re`nviacultul poetului Ady Endre, Foldessy Gyu-la se ocupa de retip[rirea operei lui AdyEndre. Acela;i preot, Gyula Papp sus\ineac[ mama poetului era fat[-rom]nc[.

16 februarie 1958< Aurel Poppface o prezentare am[nun\it[a familiei Ady

Un critic maghiar Kovaloszky Miklos,de la Institutul de Lingvistic[ din Buda-pesta, printr-o scrisoare adresat[ lui Au-rel Popp se intereseaz[ de p[rin\ii poe-tului.

R[spunz]nd curiozit[\ii criticuluimaghiar, ̀ ntr-o scrisoare din 16 februarie1958, Aurel Popp face o prezentaream[nun\it[, ;i profund[, documentat[pe viu, a familiei Ady. Se intensificau dejazvonurile despre originea rom]neasc[ amamei poetului ce reprezenta, ̀ n cel mailarg sens, spiritul maghiar pur. Intelec-tualitatea maghiar[ era ;ocat[. AurelPopp nu confirm[ aceast[ tez[, dar nicinu contrazice vorbele din sat. El se m[rgi-ne;te s[ repete c[ ̀ ntregul sat Me\en\ ;tiac[ tanti Maria era „fat[ rom]nc[”.

„Într-adevăr, au fost în sat niște cu-noscuți ai familiei Ady – care poate nicinu mai sunt în viață – de la care și eu amauzit acest lucru ce se discută acum. Poatechiar Papp Gyula, prietenul intim și ca-maradul de pahar al lui Ady Endre a fostcel care a sus\inut nu numai că PásztorMária ar fi fost o fiică adoptivă a lui Pás-ztor Dániel, ci și că tanti Mária era „fatăromâncă”.

Con;tient c[ fiind rom]n afirma\ialui privitoare la originea rom]neasc[ amamei poetului va fi privit[ cu circum-spectie, ;i, prin urmare, lipsit[ de credi-bilitate, ì `ndeamn[ pe cercet[torii ma-ghiari s[ fac[ propriile lor cercet[ri< „casă nu trezesc aparența c[ fiind român așdori să slujesc niște interese române;ti,când notez aici și acest aspect care se poa-te considera ;i ca un simplu zvon de lațară, mai adaug că exact în Sălaj suntemmartorii celor mai multor căsătorii mixteromâno-maghiare, urmate de zona Șom-cuta și Valea Chioarului. Iar acolo, peacele plaiuri unde acest amestec între po-poare este la ordinea zilei, fără să fie cevaieșit din comun, acolo pare verosimil șiceea ce spune gura satului în legătură cuPásztor Mária. În orice caz, trebuie cer-cetat și acest aspect, pentru că el nu ne-cesită un efort mai mare dec]t cercetareacelorlalte aspecte.”

Nu știu sigur care dintre textele melevreți dv să folosiți? Pe cel care a apărut înIgaz Szó sau pe altul care poate a ajunsîntâmplător la dv, pentru că dacă bineîmi aduc aminte, eu i-am trimis și lui Föl-dessy Gyula un manuscris, poate unul pecare l-am scris tocmai după arderea caseinatale, când am fost împreună cu GellértSándor în satul numit atunci încă Mețenț,sau pe cel care ziaristul de aici BergerMarcell i-a dat ziaristului Gardos încăanul trecut? Deci dragul meu domn, eunu vreau să vă împiedic cu nimic ca să văfolosiți de modesta mea muncă pentruscopul cel sfânt însă numai cu condițiaca după o revizie pe care intenționez săfac să-mi corectez resp. să am posibilita-tea să-mi corectez în textele mele aceledate pe care le-am trecut în grabă și poatesuperficial.

Trei lucruri trebuiesc clarificate în le-gătură cu familia lui Ady, și anume<

• Genealogia exactă a tatălui lui AdyEndre>

• Genealogia exact[ a mamei lui AdyEndre>

• Situația materială a părinților lui AdyEndre înainte și după căsătorie până lamoartea lor, resp. până la vânzarea par-țială a imobilelor din Mețenț, resp. pânăla moartea soției lui Ady Lajos.

Mă gândesc că în această direcție așputea eu ajuta cel mai mult, resp. prinadunarea unor zvonuri din sat, care s-arputea considera totuși ca fiind niște datereale. Pentru asta mai există câțiva devârsta mea. Eu am și extrasele autentifi-cate ale cărții funciare din Tășnad dincare se poate stabili conform realității si-tuația materială a familiei Ady, în legătură

cu care prietenii lui Ady Endre - mai alescei din Pesta – care niciodată nu s-auocupat serios de situația materială a lor,au cauzat destul de multe confuzii, pro-babil și în urma spuselor lui.

• Iar de stabilirea definitivă a datelorgenealogice ar fi mare nevoie mai ales casă se termine odată și cu diferitele zvo-nuri. Da, dv ați făcut foarte bine că mi-ați adresat întrebarea respectivă, pentrucă în cursul scrisului scrisorii omul nicinu se gândește la faptul că dacă pome-nește cu ușurință și iresponsabil un zvonauzit în sat, provoacă la fel o confuzie.Într-adevăr au fost în sat niște cunoscuțiai familiei Ady – care poate nici nu maisunt în viață – de la care și eu am auzitacest amănunt discutabil. Poate chiar

Papp Gyula, prietenul intim și camaradulde pahar al lui Ady Endre a fost cel carea sus\inut nu numai că Pásztor Mária arfi fost o fiică adoptivă a lui Pásztor Dániel,ci și că tanti Mária ar fi fost „fată român-că”. Da, și așa ceva a spus el. Și cine ar pu-tea transforma, respectiv considera acestezvonuri în niște date reale, când Ady En-dre și-a petrecut aproape tot timpul deacasă în compania lui Papp Gyula și cândel se manifestă în poezii, articole și scri-sori ca un descendent de mic nobil ma-ghiar care are o simpatie deosebită fațăde români?

• Nici nu ar fi ceva deosebit la noi înSălaj că un maghiar se simpatizează cuun român sau invers, dacă un român sesimpatizează cu un maghiar. Această ma-

nifestare trebuie să fie ceva natural în le-gătură cu aprecierea reciprocă într-un ju-deț unde și Kölcsey și Wesselenyi și mulțialții au moștenit aceste relații bune poatechiar din timpul lui Árpád, care a ales cași soție pentru fiul lui cel mare fiica vo-ievodului român din Bihor pentru prie-tenia veșnică și înțelegerea reciprocă acelor două popoare. Iată așa zboară gân-durile – în capul celor ce gândesc - de laAdy Endre la Árpád, și la fiul lui Árpádși de la tanti Mária la preotul reformatbuclucaș Pásztor Dániel care nu s-a sfiitsă treacă la cultul catolic și să între în bi-serica episcopului de bună amintire HámJános, exclusiv din sfidare, numai ca săsupere pe moșierii din sat.

• Este vorba aici de un trecut cu pro-

bleme deloc mărunte când noi azi, pă-trunzând în adâncurile foarte complicateale sufletului urmașului lor, în sufletullui Ady Endre și căutăm cauzele unor lu-cruri, pe care nu le înțelegem tocmai pen-tru că le-a făcut El, și numai El le-a văzutașa cum le-a descris. Nimic nu se întâm-plă fără o anume cauză nici în Natura ceamare, nici în sufletul omului. Cu atât maipuțin se întâmplă ceva extraordinar însufletul unui poet cu o gândire sublimăcare posedat fiind, poate vorbi exact așacum au vorbit posedații creștinismului.Însă tot așa cum și în viziunile posedațilorasupra trecutului și viitorului se regăsescmăcar niște firimituri ale realității, le gă-sim acestea - vrând- nevrând - și în ideile- considerate isterice - ale poetului.

• Iată cel mai important motiv pentrucare datele genealogice ar trebui cercetatefoarte exact. După asta am putea înțelegemult mai corect multe capodopere alepoeziei lui și am putea aprecia corect mul-te idei ale lui.

• Starea asta haotică care a determinatpe scriitorii noștri să-l revizuiască pe Ady,care a fost mai degrab[ o judecată ne-dreaptă decât o critică literară, arată clarcât de mult dibuim noi în întuneric în le-gătură cu Ady Endre. Cu toate că ungu-rimea a mai avut un asemenea mare gân-ditor, și anume Madách Imre, și iată, lafel cum s-a întâmplat și în cazul lui Ma-dách, aceștia vor să măsoare pe Ady com-parându-l cu niște străini și nu prin mă-sura proprie, adică prin circumstanțele

propriei lui vieți.• Poate greșesc cu concepția mea expusă

aici, însă totuși aș vrea mult dacă aș putearepara lipsurile enumerate. Păcat că suntașa de b[trân și că abia recent am ajunsla hotărârea să slujesc amintirii priete-nului meu din copilărie mult iubit și multapreciat. Acum, când mă desparte un pasși jumătate de optzeci de ani, azi, și în si-tuația de azi sper să mai fac niște lucrurimai mărunte. Tocmai din această cauzăvă rog să faceți toate așa cum considerațică este mai bine, iar eu vă trimit date noicând circumstanțele mă ajută să le procur.Pe lângă toate preocupările mele muncaasta este cea mai dragă pentru mine, deciputeți să credeți că eu nu numai promitceva, dar și fac."

- Este aceasta o dovad[ cert[ c[ mamapoetului Ady Endre a fost "fat[-rom]nc["? Aurel Popp ì `ndeamn[ pecercet[torii maghiari s[ verifice, s[ fac[cercet[ri de teren pentru c[ `nc[ tr[iauoameni ̀ n sat care cuno;teau bine familiaAdy. Mai sunt ;i alte referin\e `n acela;isens `n documentele de arhiv[.

- Schimb[ acest lucru statura poetuluiAdy Endre, cel care a revolu\ionat poeziamaghiar[ ̀ nchistat[ ̀ n formulele clasice?

- Da. ~n sensul c[ ne creeaz[ ni;teobliga\ii. Rom]nii trebuie s[-l priveasc[altfel pe poetul care punea semnul egal`ntre "jalea maghiar[, slav[ sau valah[".Ady Endre, opera acestui poet de geniu,apar\ine deopotriv[ literaturii maghiare;i rom]ne, ca ;i universalit[\ii. ~n urm[cu ceva vreme am propus ̀ n cadrul zilelorPoesis instituirea unui premiu Ady Endre- Octavian Goga, cu inten\ia de a da unsemnal de apropiere `ntre cele dou[ cul-turi. Cei doi mari poe\i au fost deopotriv[;i mari patrio\i. Pe c]nd unul se bucur[de o unanim[ apreciere, poetul Goga ar[mas ̀ ntr-un con de umbr[. Dup[ moar-tea poetului, Goga s-a sim\it obligat s[cumpere proprietatea de la Ciucea pentrua perpetua memoria prietenului s[u. LuiGoga i se datoreaz[ existen\a muzeuluide la Ciucea, precum ̀ nfiin\area comple-xului muzeal de la Ady Endre i se dato-reaz[ lui Aurel Popp. Culturile interfe-reaz[, iar oamenii nu fac altceva dec]t s[le despart[ g]ndind cultura `n limitele`nguste ale etnicismului.

- Aurel Popp intuie;te impactul pecare l-ar avea dezv[luirea unui adev[r as-cuns ad]nc `n inima poetului ;i ì las[ pemaghiari s[ cerceteze biografia poetului<„Oare ce-ar zice prietenul meu bun șidrag, Ady Endre, dacă eventual ar ieși laiveal[, dac[ a; da `n vileag, secretul pecare el l-a îngropat atât de frumos `n su-fletul lui - la fel ca Gog și Magog? Parcăvăd cu ochii sufletului meu ce voi pățidincolo - la malul cel[lalt al Stixului -c]nd el mă va întreba de ce am scormoniteu prin viața mamei sale Dulci, și, proba-bil, va b[nui că am fost pilit, pentru căniciun suflet bun nu face așa ceva dacăeste treaz.”(Aurel Popp)

Pe noi ne intereseaz[ operapoetului Ady Endre

Biografia ascuns[ a poetului Ady En-dre nu este o mistificare. Doar o menta-litate ̀ nchistat[ ̀ n scheme de g]ndire me-dieval[ ne face s[ vedem lucrurile `ntr-ocheie etnic[. ~ntr-un fel, este acela;i timpde dilem[ ca ̀ n cazul genealogiei lui Emi-nescu, ca `n cazul lui Tudor Arghezi des-pre care s-a aflat foarte recent c[ mamalui era unguroaica Ergezi Rozalia, slujnic[`n casa tat[lui s[u.

Despre mama lui Ady Endre se ;tiu maimulte lucruri dec]t s-au scris. Se ;tie dince localitate erau p[rin\ii ei adev[ra\i, eafiind adoptat[ de familia preotului refor-mat Pasztor.

Pe noi ne intereseaz[ opera poetului.Publicistica lui trebuie `n\eleas[ `n con-textul epocii, la fel ca a lui Octavian Go-ga.

Un articol semnificativ al lui Ady En-dre este cel despre preotul rom]n, Gyula

Papp, unchiul lui Aurel Popp.Biserica `n care slujea preotul rom]n

din Me\en\ era o simpl[ construc\ie desc]nduri. Locuitorii din Me\en\, rom]ni;i maghiari, se decid s[ pun[ m]n[ de lam]n[ ;i s[ ridice o biseric[ de piatr[. AdyEndre surprinde dificila rela\ie dintrerom]ni ;i unguri la `nceputul secolului20. Preotul Popp donase o sum[ de banipentru ridicarea unui nomument al unuipoet maghiar. ~n schimb a fost ajutat demaghiari s[-;i ridice o biseric[. Din acestmotiv a fost atacat de presa rom]neasc[.Public[m ̀ n premier[ acest articol ap[rut`n Szabadság, Oradea, 14 martie 1901,semnat de Ady Endre despre prietenuls[u rom]n care `n mod sigur l-a `nv[\atceva mai mult dec]t jocul de c[r\i, femeile;i b[utura.

Ady Endre<Un preot și o parohie

“Într-un sătuc de pe Valea Ierului -numele lui fiind Mecențiu - trăiește unpreot valah, în dragostea enoriașilor luide grai valah și cu un entuziasm tineresc.El încă nu duce lipsa dragostei enoriași-lor, însă entuziasmul lui - așa credem noi- este spre sfârșit. Numele preotului estePapp Gyula, enoriașii lui sunt de religieunită și sunt niște oameni foarte-foartesăraci. Și este sărac bineînțeles și preotullor. El probabil a visat la o altă viață atuncicând și-a citit poeziile cu un foc ungurescși iambice în cenaclul gimnaziului roma-no-catolic din Satu Mare, decât să fie unpreot valah între niște enoriași valahi să-raci. Însă - cum am zis – el și-a începutaceastă viață plin de mult entuziasm ti-neresc, conducându-și turma săracă întrufidelitate față de pământul unguresc șiîntru frica lui Dumnezeu.

Ați văzut dumneavoastră fotografiicu plaiuri transilvane cu niște biserici șu-brede de scândură? Așa arată și lăcașullui Dumnezeu în acest sat mic din ValeaIerului. O colibă de scânduri care estegata să se prăbușească.

Cea mai fierbinte dorință a preotuluidin Mecențiu a fost să construiască unlăcaș de cult pentru parohia unită săracă.Această dorință este încă departe de rea-lizare, însă societatea maghiară care poatefi întotdeauna milostivă a adunat dejafondurile pentru fundația micii bisericide piatră.

Preotul parohiei mici astfel ajutoratăa simțit o mare mulțumire în inimă fațăde inimile maghiare care i-au venit înajutor. El a vrut să mulțumească pentruasta nu doar prin educarea enoriașilorlui întru dragostea față de maghiarime,ci și prin ceva demonstrație amabilă. Aadunat de la enoriașii lui săraci o sumămare de douăzeci de coroane, și a trimisbanii pentru statuia celui mai înflăcăratprofet maghiar Vörösmarty. Mai înaintea explicat donatorilor cine a fost Vörös-marty…

Oricine ar putea crede că din aceastăpricină preacucernicia sa a putut culegedoar laude. Însă, vai, la noi lucrurile nuau o astfel de consecvență naturală. Presavalahă instigatoare l-a atacat furibund pepreotul cu inimă recunoscătoare. Tribunadin Sibiu nu a considerat exagerat niciapostroful de nebună pentru fapta luiPapp Gyula. Și asta încă nu este totul. Șibisericile surori au început să trimită în-apoi listele de subscripție pentru con-struirea bisericii. „Cine adună bani de laenoriașii valahi pentru statuia unui poetmaghiar, nu este demn pentru sprijinireaniciunui scop de-al lui”. Cele douăzeci decoroane ale valahilor din Mecențiu austârnit o furtună atât de mare.

Am povestit acest caz ca un amănuntnou. Să mai crească nodul. Iar publiculmaghiar va face un lucru cuvios și fru-mos, dacă tocmai acum nu lasă singurăsăraca parohie valahă din Mecențiu. Săle trimită fillerii de care poate lipsi, să nuîi lase singuri, ca nu cumva să fie de no-torietate faptul că la noi este un lucru pe-riculos să fii filomaghiar!…"

D. P[curaru

Mama poetului Ady Endre era rom]nc[27 ianuarie 1919 - 27 ianuarie 2019, se `mplinesc 100 de ani de la moartea poetului Ady Endre

Fragment din Scrisoarea lui Aurel Popp c[tre Kovaloszky Miklos din 16.II.1958

Imagini de la `nmorm]ntarea lui Ady Endre, Budapesta - 29 ianuarie 1919


TURISMNu toată lumea consideră că s-ar simți bine în forfota din apropierea

domeniilor schiabile. Pentru ei am studiat ofertele unor pensiuni careoferă programe de călărie în zonă de deal sau de șes.

Ninsorile abundente și vacanțe-le consecutive, dar și numărul zile-lor libere, dar și voucherele de va-canță de care au beneficiat foartemulți angajați vor aduce venituriînsemnate agenților economici dindomeniul turismului. Vacanţa deiarnă abia s-a terminat și urmeazăcea intersemestrială. Hotelierii dela munte au pregătit oferte specialepentru familiile cu copii.

Tarifele, în cele mai multe stațiunimontane pornesc de la 250 de lei pe zişi cuprind pe lângă cazare şi mese, ac-tivităţi diversificate, în special pentrucopii. Ei sunt aşteptaţi cu ateliere meș-teșugărești, de pictură, echitaţie, teatrude păpuşi și multe altele. Pentru 5 zile,în Poiana Braşov, o familie cu doi copiitrebuie să se pregătească cu un bugetde circa 6.000 de lei, dar dacă luăm încalcul și echipamentele sportive, prețulacestora poate chiar dubla costurile.

Programe de echitație

Nu toată lumea consideră că s-arsimți bine în forfota din apropierea do-meniilor schiabile. Pentru ei am studiatofertele unor pensiuni care oferă pro-grame de călărie în zonă de deal saude șes.

Cai, timp petrecut împreună, ehi-tație, natură, familie și o atmosferă cuadevărat familială - acestea sunt pro-misiunile unor unități hoteliere pentrucei care își aleg să-și petreacă perioadavacanței din 3 – 8 februarie 2019 la ei."Ne este dor de iernile copilăriei, deaceea vrem să le reproducem pentrutoți cei care și-au păstrat sufletul decopil și pentru copiii lor. În lunile ia-nuarie și februarie te așteptăm să tebucuri de zăpadă, derdeluș, cai, naturăși multe activități creative (olărit, pic-tură pe ceramică etc). Haideți să fimdin nou copii alături de copiii noștri!"- astfel își invită oaspeții o pensiune cuprofil de echitație, unde tariful în pe-rioada sus menționaată este de 1229lei/persoană adultă în cameradublă/pachet 5 nopți. Se oferă pensiunecompletă (mic dejun, prânz, cină șigustări), începând cu cină de duminicăși terminând cu micul dejun de vineri,acces la zona spa (saună, jacuzzi, ca-mera salina), cu programare la recep-ție, ateliere pentru copii (olărit, pictură

pe sticlă) într-una din zilele sejurului,excursie cu căruță și cai, petrecerea co-piilor într-una din zilele sejurului, un-de personaje de poveste vor antrena lajoacă copiii în timp ce părinții se vorrelaxa. În tot acest timp părinții se potrelaxa liniștiți, fără grija copiilor. Orelede călărie și excursiile se plătesc sepa-rat, un pachet 3 ore de drumeție călarecostând 240 de lei/persoană.

Nu se mai organizează tabere școlare

Mai demult părinții și-au putut tri-mite copii în tabere, fără ca ei să fienevoiți să-și ia concediu pentru aceastăperioadă. Însă, oricât am căutat, pentruvacanța ce vine nu am găsit nicio astfelde ofertă.

Conform unui articol publicat înpresa centrală în 2009, deci cu 10 aniîn urmă< "Elevii și studenții își pot pe-trece vacanța inter-semestrială, de osăptămână, în stațiunile montane dinRomânia cu o sumă cuprinsă între 150

și 300 de lei. Autoritatea Națională pen-tru Tineret oferă tinerilor 3.000 de lo-curi de cazare în stațiunile de la munte.Cei care vor merge la Sovata vor plătinu mai mult de 150 de lei, în timp cepe Valea Prahovei sejurul este maiscump. Pentru o săptămână de schi laPăltiniș, tinerii vor plăti 300 de lei".

În publicațiile mai vechi, chiar șiîn cele de acum 5 ani am mai găsit ta-bere școlare de diferite profile pentruvacanța intersemestrială, dar la ora ac-tuală astfel de oferte nu mai există. Amgăsit în schimb oferte în cele mai di-verse stațiuni din Europa< "Ești în cău-tare de oferte ski 2019 în trend? Le-amgasit noi pentru tine! Îți prezentăm oselecție de oferte ski și snowboard încele mai apreciate sta\iuni de ski dinEuropa!

Și în sezonul de schi 2019, Austriarămâne una dintre acele destinații deski favorite, însă țări precum Fran\a,Italia, Ucraina și Rom]nia se numărăla rândul lor printre cele mai popularedestina\ii în rândul pasionaților desporturi de iarnă". În timp ce Transka

Lomnica - Slovacia o noapte de cazareîncepe de la 30 de euro, în timp ce unsejur de 3 zile în Poiona Brașov, la unhotel de 4 stele se oferă la un preț de la395 euro/persoană, dar aici locuriledeja sunt ocupate. Am găsit și locațiisemnificativ mai ieftine, dar pe ValeaPrahovei, până în zona Brașov nu maiexistă niciun loc de cazare liber în pe-rioada 2-10 februarie.

În Munții Apuseni

La Stâna de Vale prețul la cazare înacestă perioadă începe de la 85lei/noapte/persoană, dar gradul deocupare este foarte mare. Aici turiștiipot profita de o ofertă foarte largă deprograme, dar cei mai mulți se duc înzona respectivă pentru sporturile deiarnă.

Cu ceva mai ușor se pot găsi locuride cazare la cele câteva pensiuni dinzona Padiș, dar această parte a Apuse-nilor este recomandată în primul rândpasionaților de drumeții montane. Pei-

sajele sunt superbe chiar și atunci cândversanții sunt acoperiți cu o pătură albăde zăpadă strălucitoare, dar aici nuexistă pârtii de schi amenajate și nueste garantată nici deszăpezirea dru-murilor.

În Munții Apuseni cele mai solici-tate sunt stațiunile situate pe șoseauaȘtei - Câmpeni - Turda, căci aceastăzonă este specializată pe turism în toateanotimpurile. Există numeroase pârtiide schi amenajate, foarte multe obiec-tive turistice de vizitat, atât pentru iu-bitorii drumețiilor, cât și pentru cei ca-re vor să vadă câte ceva călătorind cumașina sau cu săniile trase de cai, iargazdele pregătesc, atât copiilor, cât șiadulților, cele mai diversificate posibi-lități de distracție și de relaxare. Tocmaide aceea, în foarte puține stațiuni maiexistă locuri disponibile pe perioadavacanței copiilor, iar la gradul ridicatde ocupare mai contribuie și faptul căprețurile nu ating, poate nici jumătateacelor practicate pe Valea Prahovei, cutoate că, în aceste zile, pe alocuri suntduble, sau chiar și mai mari decât în-tr-o zi oarecare.

În Maramureș

Același fenomen de dublarea pre-țurilor pentru această săptămână sepoate constata și în numeroase zoneale Maramureșului, mai ales acolo un-de există pârtii de schi de bună calitateși monitori disponibili. La anumitepensiuni unde tariful normal este de80-90 lei/cameră dublă/noapte, în pe-rioada 2-10 februarie am găsit chiar șiprețuri de 250 lei pentru aceeași ca-meră. Trebuie să recunoaștem totuși,că nu toate unitățile și-au mărit prețu-rile pentru cazare, sau pentru celelalteservicii turistice, însă acestea au avut,fie prețuri mari din pornire, fie suntrezervate demult.

Însă, cei care își aleg să petreacăaceste câteva zile la munte și încă nusunt suficient de bine pregătiți în do-meniul sporturilor de iarnă, dar ar vreasă învețe, este bine să-;i fixeze cât mairepede și ora la monitori, căci și ei, lafel ca și locurile de cazare, sunt deosebitde solicitați în această perioadă. Înmulte locuri se organizează ateliere deschi pentru copii, iar pentru începătorieste foarte recomandat acest mod de aînvăța în grup.

Eva Laczko

Numeroși sătmăreni care seîntorc acasă cu avionul din Lon-dra (Aeroportul Luton) vin prinDebrecen, Ungaria. Dacă circulăspre Satu Mare cu mașina și ali-mentează la stația de benzină dinimediata vecinătate, au parte deo surpriză ciudată< vor vedea unceas diferit de cel clasic.

Ordinea cifrelor a fost inversată șiastfel expresia "în sensul invers acelor deceasornic" devine paradoxală, așa încâtla prima vedere ai impresia că și timpulse derulează din prezent spre trecut. Alt-fel nu este cu nimic mai greu de citit ora

la fel ca la oricare alt ceas.Sens orar sau sensul acelor de cea-

sornic este identic cu cel descris de lim-bile ceasului< de sus spre dreapta, jos,apoi spre stânga și înapoi sus. Sensul opusrotirii în sens orar este sensul antiorar,denumit în matematică și sens trigono-metric.

Din Wikipedia aflăm că, înainte deutilizarea ceasurilor, se foloseau termenireferitori la evoluția soarelui pe boltă.Tehnic, termenii de orar și antiorar sepot aplica numai unei mișcări de rotațieodată ce este specificată partea planuluirotirii din care este urmărită mișcarea.De exemplu rotirea diurnă a Pământului,văzută de la Polul Nord, este antiorară,dar privită de la Polul Sud este orară.

Modele diferite de sens orar

Ceasurile urmează acest sens de ro-tire prin tradiție, datorită predecesoruluilor, cadranul solar. Primele ceasuri aufost construite în emisfera nordică și eraufăcute să funcționeze asemenea cadra-

nelor solare. Pentru a funcționa (în emis-fera nordică) cadranul trebuie orientatspre sud. Astfel, când Soarele se depla-sează pe cer (de la est, prin sud, cătrevest), umbra lăsată se mișcă „în direcțiaopusă”, adică de la vest, prin nord, la est.De aceea poziția orelor a fost trasată înacest mod pe cadranele solare, iar cea-surile mecanice au numerele așezate înaceeași ordine.

Uneori, ceasuri ale căror limbi se de-plasează în sens antiorar sunt vândute,în zilele noastre, ca rarități. În timpurilevechi, unele ceasuri evreiești au fost con-struite ca să funcționeze astfel, de exem-plu în turnurile unor sinagogi din Euro-pa. Aceasta s-a făcut în acord cu sensulde citire, de la dreapta spre stânga, din

limba ebraică.După același principiu, șuruburile și

piulițele obișnuite (drepte) se slăbesc însens antiorar și se strâng în sens orar, da-că elementul care este rotit se află înspreprivitor. La conexiunile conductelor degaze, fitingurile sunt „pe stânga” pentrua împiedica interconectarea la sistemepentru care nu au fost proiectate.

În trigonometrie și matematică îngeneral, unghiul plan se măsoară anti-orar. În navigație, indicatoarele busoleicresc în sens orar în jurul rozei vânturilor,pornind cu 0° în partea de sus a rozei.

Convențiile „orar” și „antiorar” aparși în natură, determinând conotații dife-rite și rezultate finale diferite.

V. Nechita

Tarifele, în cele mai multe stațiuni montane pornesc de la 250 de lei pe zi şi cuprind pe lângă cazare şi mese, activităţi di-versificate, în special pentru copii

Cât cost[ un sejur la munteîn vacan\a intersemestrial[?

În Debrecen func\ioneaz[ un ceas decorativ inversat


Prezentăm în cele ce urmează ocarte a teologului Dumitru Stăniloae,o polemică ideologică dintre acesta șifilosoful Lucian Blaga, în special pe te-me de religie. Spicuim câteva dintreideile apărute în acest volum.

Românism și Ortodoxie

Lucian Blaga susține că ortodoxiaeste o religie care a fost asimilată despiritualitatea românească, originea eifiind grecească și bizantină. Se pare căLucian Blaga ocolește să dea un răs-puns precis alternativei< face sau nu or-todoxia parte din spiritualitatea româ-nească. Nu-i convine să dea un răspunsafirmativ, pentru a nu fi consideratăca neromânească filosofia sa antiorto-doxă. Dar se sfiește și de un răspunsnegativ, întrucât aceasta ar însemna căpoporul român nu are nici o religie,ceea ce nu stă în acord cu realitatea șicu teza domniei sale despre imposibi-litatea existenței vreunui popor fără re-ligie.

Religie și stil

Cauza pentru care Marele Anonimpune în om finele stilului este tendințareligioasă a acestuia. Odată ce n-ar maiexista în om această sete după Absolut,manifestată prin religie, stilul nu și-armai avea rațiunea de-a fi. Probabildomnul Lucian Blaga căutând cum săslăbească religiozitatea omului voieștesă desființeze stilul și prin urmare, titlulde glorie al filosofiei sale. Prin urmare,spiritualitatea românească nu poate ficoncepută fără ortodoxie, întrucât nupoate fi concepută ca stil ce funcțio-nează în gol, ci ca stil aplicat esențialimpulsului mai adânc religios, dând carezultat ortodoxia.

O filosofie religioasă anticreștină

Caracterul anticreștin al filosofieilui Blaga pornește din teoria gnoseo-logică a domniei sale, dublată de o vi-ziune corespunzătoare despre centrulexistenței sau Marele Anonim. LucianBlaga nu recunoaște o Revelație divinănici pentru creștinism, aplicându-i șiacestuia gnoseologia stilistică dedusădintr-un Mare Anonim rău și fricos.

După Blaga, cunoașterea are rostchiar dacă nu e o cunoaștere pozitivă.Cunoașterea negativă e o autentică rea-lizare a spiritului.

Definiția Religiei

Cum ajunge Lucian Blaga să res-pingă Revelațiunea creștină și dumne-zeirea lui Iisus Hristos? Între religie șimetafizică, Lucian Blaga nu găsește altădeosebire, decât că în cadrul celei din-tâi, omul tinde cu toată ființa spre ul-timele coordonate ale existenței, iar încadrul ultimei numai prin cunoaștere.

Domnul Lucian Blaga a înlăturatdin definiția religiei tocmai elementulcaracteristic al ei, credința. Punctul devedere al lui Lucian Blaga nu e decât ocombinație din Feuerbach și Spencer,care considerau religia un produs alfanteziei, un mit. În concluzie, LucianBlaga trebuia să introducă credința îndefiniția domniei sale.

Domnul Lucian Blaga își mai spri-jină teza religiei fără credință și fără fi-

ințe cu trăsături personale prin bu-dism. Buddha, spune Lucian Blaga, afixat suprem țel al omului scufundareaîn Nirvana, în golul absolut. LucianBlaga identifică religia chineză cu unpanteism, tot cu intenția de a ștergedin religie credința și ființele divine cutrăsături personale.

Un alt element specific și necesaral oricărei religii, pe care Blaga îl ne-glijează, este credința în autorevelarearealității divine. Este o convingere uni-versală la credincioșii tuturor religiilorcă divinitatea s-a revelat sau se reve-lează ea insăși și știrile despre ea nusunt o construcție a minții sau a fan-teziei omenești.

Un lucru e cert. Conștiința umanăuniversală așteaptă și crede într-o sal-vare a omului de sub puterea măcină-toare a naturii sau a unor forțe rele, în-tr-o ridicare a destinului său peste des-tinul trecător al lucrurilor din natură.

Așteptarea e un instinct adânc alfirii omenești, credința e puterea tai-nică dată omului deodată cu oricarereligie. Numai o divinitate crezută șirevelată este o divinitate a religiei. Cre-dința și Revelațiunea sunt elementelespecific religioase și dau și acest carac-ter și ideii de divinitate.

Adevărul religiei

Pe când orice religie afirmă cu cer-titudine că realitatea are în fruntea eio putere sau mai multe de caracter oa-recum personal, Lucian Blaga spunecă nu știm absolut nimic, decât că exis-tă o realitate misterioasă.

Un mit ca cel construit de LucianBlaga despre un Mare Anonim, carenu e purtat de nici un interes pozitiv,favorabil către omenire, ci e dominatnumai de teama să nu fie răsturnat,este contrar liniilor generale pr care lecunoaște conștiința universal-umanăca fiind proprii divinității.

Adevărul Creștinismului

Nici miturile greco-romane, nicirevelațiile divinității prin persoana is-torică a lui Buddha, Lao-țzi sau Ma-homed, nu afirmă o sporire radicală a

Revelației divine. Miturile sunt produ-sul conștiinței despre distanța între omși divinitate. Când omul nu mai simteatât de viu prezența și inițiativa divini-tății întru a se revela, fantezia își exaltănestingherit aviditatea ei creatoare.

Creștinismul se distinge radical nunumai de religiile miturgice, ci și decele dominate de conștiința unei reve-lații speciale printr-o persoană istorică.Creștinismul se prezintă ca o întregirereală și maximă posibilă a Revelației.

În creștinism, Dumnezeu nu-șidescoperă o seamă de porunci noi, ciEl însuși devine om ca oamenii, un Tual fiecăruia dintre noi, pe câtă vremeîn toate celelalte religii cu revelație spe-cială, El rămâne tot la spatele unui om,care vorbește în numele lui Dumne-zeu.

Puterea de revendicare a lui IisusHristos e uriașă, e totalitară nu numaiprin faptul că El a murit bărbătește diniubire pentru noi și ne dă o pildă depuritate morală, ci prin faptul că eDumnezeu și ca atare obligă orice con-știință în mod absolut.

Poporul român a fost tare, deoareceîn Iisus Hristos avea realitatea masivăa lui Dumnezeu. El n-a trăit din mituri,nu idoli neputincioși i-au fost puteriletutelare, ci realitatea adevărată a luiDumnezeu.

Ortodoxia românească și mitul domnului Blaga

În Spațiul mioritic, Lucian Blagaprivește ortodoxia numai ca stil, caprodus imanent și fatal al spiritului ră-săritean, nu ca revelație.

Pe câtă vreme catolicismul și pro-testantismul domnul Blaga le vede ca-racterizate prin efortul omului de a seorganiza în slujba transcendenței, or-todoxia e dominată, după D-sa, de con-vingerea că omul nu trebuie să facănici un efort, căci transcendentul co-boară de la sine. Domnul Lucian Blagaprezintă pe omul ortodox ca pe o ființăcu totul inactivă, ce așteaptă în pasivi-tate completă coborârea transcenden-tului.

Dacă privim serios lucrurile, ob-servăm că teoria lui Blaga cade, întru-

cât nu există creștinătate care să facăatât de mari eforturi în vederea învred-nicirii de harul dumnezeiesc, ca ceaortodoxă. Posturile, îngenuncherile,milosteniile, vegherile sunt ceva orto-dox.

Până azi Apusul refuză privațiunilepostului și ale celorlalte forme de as-ceză monahală și obștească, atât deobișnuite la popoarele din Răsărit. Nuprin subconștient e credincios răsări-teanul, cum afirmă Lucian Blaga, ciprintr-o victorie continuă asupra tu-turor patimilor și gândurilor ce por-nesc din subconștient, printr-o victoriea treziei, a spiritului asupra subcon-știentului.

În Răsărit există un activism inte-rior, el e pus în slujba adevăratei per-fecțiuni a omului. Dimpotrivă, activis-mul apusean nu are caracter religios.El e exterior, se îndreaptă asupra natu-rii, nu asupra omului pentru a-l des-ăvârși, are scopuri cu totul imanente șimaterialiste.

Protestantismul cel puțin mărturi-sește categoric că mântuirea se dobân-dește fără fapte.

Omul nu poate face nimic pentrua contribui la mântuirea sa. Omul do-bândește o neîngrădită libertate în aface ce-i place, nemaifiind împiedicatde scrupule morale.

Așa se explică marea putere colo-nială și comercială la care au ajuns po-poarele calvine, nestingherite în avân-tul lor de câștig și de dominație de con-siderații morale și religioase. Așa se ex-plică admiratele virtuți de disciplină,ordine și tenacitate pe care le au po-poarele apusene, dar și lipsa virtuțilorcu adevărat creștine ca bunătatea, ier-tarea sau ospitalitatea.

Ideea principală a mitului filosoficconstruit de Blaga este cea a existențeiunui Mare Anonim care, departe de-ase coborî iubitor spre făptură, sau de-a o lăsa pe aceasta să se apropie de el,veghează cu teamă la păstrarea distan-ței. E un Mare Anonim mic la suflet șifricos. E o plăsmuire absurdă căci o fi-ință supremă trebuie să aibă atributulde absolută, iar absolutul nu se poateteme și nu are de cine se teme. Viziuneaunei vieți pământești ce se desfășoară

sub fatalitatea distanței de divinitate emai degrabă caracteristică protestan-tismului.Dumnezeu lipsit de trăsăturipărintești, nepăsător la căutările făp-turii, e Dumnezeul lui Calvin, iar ideeapesimistă că orice ar face făptura nu sepoate împărtăși în viața aceasta de ha-rul divin, e ideea fundamentală a în-tregului protestantism.

Filosofia lui Lucian Blaga se vădeștea purta nu numai pecetea filosofiei ger-mane, ci a protestantismului, în careaceea își are substratul.

Filosofia lui Blaga este o filosofie asubstanței, ea nu poate fi privită ca oexpresie autentică a spiritului româ-nesc, care e libertate, păcat și virtute, erăspundere, e har și blestem, e revelațiede iubire, e dincolo și altceva decât au-tomatism și fatalitate.

Cosmologia domnului Lucian Blaga

Lucian Blaga este un cugetător detalent, înzestrat și cu un remarcabil darde scriitor. El cugetă elementele lumiica repetând exact substanța MareluiAnonim, însă nu prin apariție din ni-mic, ci ca rezultat al unei emisiuni dinEl.

Diferențialele sunt singurele enti-tăți provenite direct din Marele Ano-nim.

Toate individualitățile lumii, înce-pând de la atom și până la om, nu maisunt o creație directă a lui, ci una in-directă, adică un rezultat al diferiteloragregări, integrări ale acestor diferen-țiale, proces în care Marele Anonimnu mai are nici un rol.

Actul prin care frânează MareleAnonim cunoașterea omului este cen-zura transcendentă, iar cel prin carezădărnicește în parte revelarea miste-relor este înfrânarea transcendentă.

Lucian Blaga e un adept al lui De-mocrit și în special al atomismului ma-terialist, care considera că lumea cu totce e în ea ca un produs, prin agregareși dezagregare, al părticelelor ce staula baza tuturor și care nu se mai potdiviza. Atomii lui Lucian Blaga suntdiferențialele divine.

Dacă totul divin emite diferențialedin eternitate și ele nu dispar apar douăinfinituri< Totul divin și lumea.

Toate aceste greutăți și imposibili-tăți logice nu există pentru Dumnezeulcreștin, deplin suveran peste substanțascoasă din nimic.

El e cu adevărat Dumnezeu mareși atotputernic, așa cum îl impune con-știința omenească și logica.

Dumitru Stăniloae își exprimă re-gretul că domnul Lucian Blaga a ză-dărnicit posibilitatea ca, creștinismulși în special ortodoxia românească săpoată arăta în D-sa un exponent al lor,un luminător al unor taine fermecă-toare ale lor.

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Județeană Satu Mare

Bibliografie<

• Pîrlea, Mircea – “Caiet de recen-zii, note, comentarii, volumul al XLI-II-lea”

• Stăniloae, Dumitru – “Pozițiadomnului Lucian Blaga față de crești-nism și ortodoxie”, Editura Paideia, Bu-curești, 1993

Polemic[ ideologic[ între teologul Dumitru St[niloae ;i filosoful Lucian Blaga

CULTUR~Ideea principală a mitului filosofic construit de Blaga este cea a existenței unui Mare Anonim

care, departe de-a se coborî iubitor spre făptură, sau de-a o lăsa pe aceasta să se apropie de el,veghează cu teamă la păstrarea distanței. E un Mare Anonim mic la suflet și fricos.

Dumitru Stăniloae își exprimă regretul că domnul Lucian Blaga a zădărnicit posibilitatea ca, creștinismul și în specialortodoxia românească să poată arăta în D-sa un exponent al lor, un luminător al unor taine fermecătoare ale lor


FILME

Lungmetrajele “Roma”, regizatde Alfonso Cuarón, şi “The Fa-vourite”, de Yorgos Lanthimos, auprimit cele mai multe nominali-zări pentru cea de-a 91-a ediţie agalei premiilor Oscar, care va avealoc pe 24 februarie, la Los Ange-les.

Cel mai recent film al mexicanuluiAlfonso Cuarón, recompensat anul tre-cut cu Leul de Aur la Veneţia şi anul aces-ta cu două Globuri de Aur, a primit 10nominalizări la Oscar, inclusiv pentrucel mai bun film, cel mai bun regizor, celmai bun scenariu, pentru actriţe în rolprincipal şi secundar.

“Roma” este şi prima producţie Net-flix care primeşte o nominalizare la ca-tegoria “cel mai bun film” a premiilorOscar. Cuarón a primit patru selecţii pen-tru acest film, egalând recordul deţinutde Orson Welles şi Warren Beatty.

Spike Lee are două ;anse

Spike Lee este acum, pentru primadată, nominalizat atât la categoria “celmai bun regizor”, cât şi la categoria “celmai bun film”. Cineastul a mai primit întrecut două nominalizări la premiile Aca-demiei Americane de Film, iar în 2016 afost recompensat cu un Oscar onorific.

Lungmetrajul “Black Panther” (r.Ryan Coogler) este prima producţie dupăo serie de benzi desenate care obţine onominalizare la categoria “cel mai bunfilm”. Pelicula a primit în total şapte se-lecţii.

“The Favourite” al lui Yorgos Lan-thimos a fost nominalizat la nouă cate-gorii ale premiilor Academiei (zece no-minalizări în total), în timp ce remake-ul “A Star is Born” al lui Bradley Coopera primit opt selecţii. Filmul biografic “Vi-ce”, despre fostul vicepreşedinte DickCheney, a primit opt nominalizări, iar“Green Book” şi “Bohemian Rhapsody”câte cinci.

Anul trecut, marele câştigător al pre-miilor Oscar a fost “The Shape of Water”al mexicanului Guillermo del Toro, cupatru trofee, inclusiv pentru “cel mai bunfilm” şi “cel mai bun regizor”.

Nominalizările au fost anunţatemarţi, de la Samuel Goldwyn Theater,de actorii Kumail Nanjiani şi Tracee EllisRoss.

Lista completăa nominalizărilor

Cel mai bun film< “Black Panther”,“BlacKkKlansman”, “Bohemian Rhapso-dy”, “The Favourite”, “Green Book”, “Ro-ma”, “A Star is Born” şi “Vice”.

Cel mai bun regizor< Spike Lee -“BlacKkKlansman”, Pawel Pawlikovski -“Cold War”, Yorgos Lanthimos - “TheFavourite”, Alfonso Cuaron - “Roma” şiAdam McKay - “Vice”.

Cea mai bună actriţă< Yalitza Apari-cio (“Roma”), Glenn Close (“The Wife”),Olivia Colman (“The Favourite”), LadyGaga (“A Star Is Born”) şi Melissa McCar-thy (“Can You Ever Forgive Me?”).

Cel mai bun actor< Christian Bale(“Vice”), Bradley Cooper (“A Star isBorn”), Willem Dafoe (“At Eternity's Ga-te”), Rami Malek (“Bohemian Rhapso-dy”) şi Viggo Mortensen (“Green Book”).

Cea mai bună actriţă în rol secundar<Amy Adams (“Vice”), Marina de Tavira(“Roma”), Regina King (“If Beale StreetCould Talk”), Emma Stone şi RachelWeisz (“The Favourite”).

Cel mai bun actor în rol secundar<

Mahershala Ali (“Green Book”), AdamDriver (“BlacKkKlansman”), Sam Elliott(“A Star is Born”), Richard E. Grant (“CanYou Ever Forgive Me?”) şi Sam Rockwell(“Vice”).

Cel mai bun scenariu original< “TheFavourite” (Deborah Davis, Tony McNa-mara), “First Reformed” (Paul Schrader),“Green Book” (Nick Vallelonga, BrianCurrie, Peter Farrelly), “Roma” (AlfonsoCuarón), “Vice” (Adam McKay).

Cel mai bun scenariu adaptat< “TheBallad of Buster Scruggs” (Joel Coen, Et-han Coen), “BlacKkKlansman” (CharlieWachtel, David Rabinowitz, Kevin Wil-lmott, Spike Lee), “Can You Ever ForgiveMe?” (Nicole Holofcener şi Jeff Whitty),“If Beale Street Could Talk” (Barry Jen-kins), “A Star Is Born” (Eric Roth, BradleyCooper, Will Fetters).

Cel mai bun film într-o limbă străinăalta decât engleza< “Capernaum” (Liban),“Cold War” (Polonia), “Never LookAway” (Germania), “Roma” (Mexic) şi“Shoplifters” (Japonia).

Cel mai bun lungmetraj de animaţie<“Incredibles 2” - Brad Bird, “Isle of Dogs”- Wes Anderson, “Mirai” - Mamoru Ho-soda, “Ralph Breaks the Internet” - RichMoore, Phil Johnston, “Spider-Man< Intothe Spider-Verse” - Bob Persichetti, PeterRamsey, Rodney Rothman.

Cel mai bun lungmetraj documentar<“Free Solo” (Jimmy Chin, Elizabeth ChaiVasarhelyi), “Hale County This Morning,This Evening” (RaMell Ross), “Mindingthe Gap” (Bing Liu), “Of Fathers andSons” (Talal Derki), “RBG” (Betsy West,Julie Cohen).

Cea mai bună imagine< “Cold War”(Lukasz Zal), “The Favourite” (RobbieRyan), “Never Look Away” (Caleb Des-chanel), “Roma” (Alfonso Cuarón), “AStar Is Born” (Matthew Libatique).

Cel mai bun montaj< “BlacKkKlan-sman” (Barry Alexander Brown), “Bo-hemian Rhapsody” (John Ottman),“Green Book” (Patrick J. Don Vito), “TheFavourite” (Yorgos Mavropsaridis), “Vi-ce” (Hank Corwin).

Cel mai bun mixaj de sunet< “BlackPanther” (Benjamin A. Burtt, Steve Bo-eddeker), “Bohemian Rhapsody” (JohnWarhurst), “First Man” (Ai-Ling Lee,Mildred Iatrou Morgan), “A Quiet Place”(Ethan Van der Ryn, Erik Aadahl), “Ro-ma” (Sergio Diaz, Skip Lievsay).

Cel mai bun montaj de sunet< “BlackPanther”, “Bohemian Rhapsody”, “FirstMan”, “Roma” şi “A Star Is Born”.

Cele mai bune efecte vizuale< “Aven-gers< Infinity War”, “Christopher Robin”,“First Man”, “Ready Player One”, “Solo<A Star Wars Story”.

Machiaj şi coafură< “Border”, “MaryQueen of Scots” şi “Vice”.

Cele mai bune costume< “Ballad ofBuster Scruggs” (Mary Zophres), “BlackPanther” (Ruth E. Carter), “The Favou-rite” (Sandy Powell), “Mary Poppins Re-turns” (Sandy Powell), “Mary Queen ofScots” (Alexandra Byrne).

Cântec original< “All The Stars” -“Black Panther” - de Kendrick Lamar,SZA, “I’ll Fight” - “RBG” - de Diane War-ren, Jennifer Hudson, “The Place WhereLost Things Go” - “Mary Poppins Re-turns” - de Marc Shaiman, Scott Wit-tman, “Shallow” - “A Star Is Born” - deLady Gaga, Mark Ronson, Anthony Ros-somando, Andrew Wyatt şi BenjaminRice, “When A Cowboy Trades His SpursFor Wings” - “The Ballad of BusterScruggs” - de Willie Watson, Tim BlakeNelson.

Cea mai bună coloană sonoră< “Blac-KkKlansman” (Terence Blanchard),“Black Panther” (Ludwig Goransson), “If

Beale Street Could Talk” (Nicholas Bri-tell), “Isle of Dogs” (Alexandre Desplat),“Mary Poppins Returns” (Marc Shaiman,Scott Wittman).

Design de producţie< “Black Panther”(Hannah Beachler), “First Man” (NathanCrowley, Kathy Lucas), “The Favourite”(Fiona Crombie, Alice Felton), “MaryPoppins Returns” (John Myhre, GordonSim), “Roma” (Eugenio Caballero, Bár-bara Enrı́quez).

Cel mai bun scurtmetraj live-action<“Detainment” (Vincent Lambe), “Fauve”(Jeremy Comte), “Marguerite” (Marian-ne Farley), “Mother” (Rodrigo Soro-goyen), “Skin” (Guy Nattiv).

Cel mai bun scurtmetraj de animaţie<“Animal Behaviour” - Alison Snowden,David Fine, “Bao” - Domee Shi, “LateAfternoon” - Louise Bagnall, “One SmallStep” - Andrew Chesworth, Bobby Pon-tillas, “Weekends” - Trevor Jimenez.

Cel mai bun scurtmetraj documen-tar< “Black Sheep” (Ed Perkins), “EndGame” (Rob Epstein, Jeffrey Friedman),“Lifeboat” (Skye Fitzgerald), “A Night atthe Garden” (Marshall Curry), “Period.End of Sentence” (Rayka Zehtabchi).

Un nou documentar BBC despreOscar Wilde va spune povestea cele-brului scriitor cu o distribuţie care varecrea extrase din cele mai importanteopere ale sale, inclusiv "The Impor-tance of Being Earnest" şi "The Pictureof Dorian Gray", scrie Variety.

Freddie Fox, Claire Skinner, AnnaChancellor şi James Fleet vor participaîn programul de 80 de minute "TheImportance of Being Oscar", care vafi difuzat de BBC Two în Marea Bri-tanie în 2020. Richard Curson Smithva fi regizor.

Stephen Fry, nepotul lui Wilde,Merlin Holland şi ultimul biograf,Matthew Sturgis, vor face parte dinfilmul care va explora cariera strălu-cită şi scandaloasă a scriitorului şi vorpuncta locul său în înalta societate dinepocă. Telespectatorii vor asculta ex-perţi, entuziaşti şi biografi în timp cevor pătrunde în viaţa şi cariera lui Wil-de.

Compania Banijay din Marea Bri-tanie va produce filmul şi se va ocupaşi de vânzări la nivel internaţional.

"Este timpul pentru o reevaluarea vieţii lui Oscar Wilde şi pentru tele-viziune", a spus producătorul executivFranny Moyle. "Am simţit că povesteaprocesului lui Oscar, a timpului pe-trecut în închisoare şi a ultimilor aniau fost bine prezentaţi în documenta-re. Dar povestea vieţii sale, importanţaoperei pe care a creat-o înainte de de-cădere, merită atenţia, alături de tra-gica sa moarte".

"Filmul oferă telespectatorilor onouă perspectivă şi face lumină atâtîn ceea ce-l priveşte pe Wilde, cât şiîn ceea ce priveşte inspiraţia sa", a spusMark Bell, comisar pentru BBC Arts.

BBC preg[te;te un documentar despre Oscar Wilde

Cea de-a IX-a ediţie a Zilelor Fil-mului Românesc debutează la Cine-mateca Spaniolă de la Madrid cu peli-cula "Îmi este indiferent dacă în istorievom intra ca barbari”, în regia lui RaduJude, anunţă Institutul Cultural Ro-mân. Ciclul de film românesc includeo selecţie de şase producţii, cinci deficţiune şi documentarul "Fotbal infi-nit", realizat de Corneliu Porumboiu,şi va avea loc la sediul Cinematecii Spa-niole din Madrid până la data de 31 ia-nuarie. La inaugurare, Javier H. Estra-da, critic de film la ziarul El Mundo şiprogramator la diferite festivaluri defilm, printre care şi Festivalul de FilmEuropean de la Sevilia, a vorbit publi-cului despre demersul estetic şi filmo-grafia lui Radu Jude.

Programarea, realizată în colabo-rare cu Cinemateca Spaniolă, includeşi pelicula "Alice T.", cel mai recent lun-gmetraj al lui Radu Muntean. AdrianaGuţi a fost recompensată pentru roluldin acest film cu Premiul pentru ceamai bună actriţă protagonistă la Festi-valul de Film de la Locarno.

Două lungmetraje de debut care auimpresionat criticii şi publicul comple-tează selecţia madrilenă< "Un pas în ur-ma serafimilor", realizat de Daniel San-du, şi "Luna de miere", filmul semnatde Ioana Uricaru şi produs de CristianMungiu.

Zilele filmuluirecent rom]nescla Cinematecade la Madrid

“Roma” este şi prima producţie Netflix care primeşte o nominalizare la categoria “cel mai bun film” a premiilor Oscar

Rami Malek poate câ;tiga la Oscar cu rolul lui Freddie Mercury

Anul trecut, marele câştigător al premiilor Oscar a fost “The Shape of Water” al mexicanuluiGuillermo del Toro, cu patru trofee, inclusiv pentru “cel mai bun film” şi “cel mai bun regizor”.

“Roma” ;i “The Favourite” au cele mai multe ;anse la Oscar


MAGAZIN

Blue Origin, compania spaţială înfi-inţată de Jeff Bezos, patronul grupuluiAmazon, a realizat cu succes, cel de-al ze-celea zbor de test al viitoarei sale rachete,de la baza de lansare din Texas, vehicululajungând la o altitudine de aproximativ107 kilometri deasupra graniţei cu spaţiul,informează AFP. Înainte de a demara zbo-rurile turistice, racheta Blue Origin trebuiesă realizeze teste cu echipaj uman la bord.

Racheta New Shepard, de dimensiunirelativ mici, cu o primă treaptă de 18 metriînălţime, în vârful căreia se află capsuladestinată celor șase pasageri-astronauţi ca-re se vor îmbarca, în viitor, pentru o călă-torie de 11 minute deasupra graniţei cuspaţiul, fixată printr-o convenţie inter-naţională la o distanţă de 100 de kilometrifaţă de Terra.În cadrul testului de miercuri,capsula nu a avut la bord decât experi-mente știinţifice aparţinând NASA, careau avut parte de cele 3-4 minute de micro-gravitaţie din timpul zborului.

Racheta New Shepard este reutiliza-bilă, iar prima treaptă a revenit în mod au-tomat pe Pământ, la mai puţin de șapteminute după decolare. Capsula, care s-adetașat de prima treaptă la circa 75 de ki-lometri și a intrat singură în spaţiu, a re-venit, de asemenea, pe Terra, coborârea safiind încetinită de trei parașute. Blue Ori-gin trebuie să testeze racheta cu echipajuman la bord. “Intenţionăm înainte de fi-nalul anului”, a spus Ariane Cornell, “dardupă cum am spus deja, nu ne grăbim”.

Biletele pentru o călătorie la bordulNew Shepard nu au fost puse încă în vân-zare, spre deosebire de cele oferite de Vir-gin Galactic, rivalul Blue Origin în dome-niul turismului spaţial, dar care și ea seaflă în faza de teste.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Satul Eibenthal din județul Me-hedinți este probabil unul dintrepuținele locuri din țară unde nuexistă hoți și nu se fură. De aceea însat nu există nici poliție.

Pentru că este o localitate izolată,maşina cu pâine vine de trei ori pe săp-tămână de la 20 de kilometri distanţăde Sviniţa. Aşa se face că potrivit unuiobicei local, oamenii îşi agaţă plaselecu banii pentru pâine pe stâlpii din faţacaselor, iar şoferul potrivit indicaţiilordin bileţele lasă pâinea, şi după caz, şirestul de la bani în plase. Apoi, local-nicii le ridică, fiecare în funcţie de pro-gramul propriu, scrie adevarul.ro.

În satul din Clisura Dunării nu maiexistă de multă vreme un magazin să-tesc, astfel că distribuitorul de pâinenu are altă metodă la îndemână. Pânăacum nimeni nu s-a plâns că i-au dis-părut banii sau pâinea. Dacă ajungi laEibenthal în zilele în care vine pâinea,e imposibil să nu dai cu ochii de sa-coşele agăţate de stâlpii electrici.

Nu s-a întâmplat niciodată să se fure din plasă nici pâinea, nici banii

“Procedăm aşa pentru că altfel nuse poate în zona aceasta, nu sunt maga-zine, doar aşa. Pot să spun că a devenito tradiţie în localitatea aceasta acest obi-cei. Luăm plasa, verificăm banii, estescris şi un bileţel pe care îl verific, dupăcare punem pâinea. Nu s-a întâmplatniciodată să se fure din plasă nici pâi-nea, nici banii”, spune Iovan Giurşa,şofer de cinci ani pe maşina de pâine,pentru sursa citată. Şi preotul satului,Vaclav Masek, spune că garajul casei

sale este mereu deschis, dar nu a fostvreodată călcat de hoţi< “Aici în sat nuse fură, eu am garajul deschis tot timpulşi am diferite lucruri acolo, nu mi s-afurat nimic. În primul rând Eibenthaleste cel mai civilizat dintre toate satelecehe. De 13 ani de când sunt eu preotaici eu nu am auzit să se fure ceva”.

Localnicii vorbesc cu mândrie des-

pre satul lor, unde nu a fost niciodatănevoie de intervenţia poliţiei. “Suntemoameni liniştiţi, suntem siguri unul pealtul că nimeni nu fură şi plasele le lă-săm aici fără nicio grijă. Găsim şi restulde la bani în plasă şi suntem foartemulţumiţi. Dacă suntem la câmp ru-găm pe vreun vecin să ia plasa ca să nuse întărească pâinea, dar acum că e iar-

nă venim mai repede”, spune o localni-că. “Eu de când mă ştiu nu s-a furat, nusunt probleme, lumea nu intră în casă,rămâne la poartă strigă dacă iese cinevabine, dacă nu, nu se bagă în curte. Pu-nem banii în plasă pentru pâine, scriemun bilet şi băiatul pune pâine atât câtam scris”, spune o altă localnică din Ei-benthal.

În sat nu mai există de multă vreme un magazin sătesc, astfel că distribuitorul de pâine nu are altă metodă la îndemână.Dacă ajungi la Eibenthal în zilele în care vine pâinea, e imposibil să nu dai cu ochii de sacoșele agăţate de stâlpii electrici

Exist[ un loc în România undenimeni nu fur[ nimic!

Localnicii lasă dimineaţa banii la poartă, într-o plasă, şi seara găsesc pâine în sacoşă

În câ\iva ani, civiliivor putea c[l[tori

în spa\iu, de pl[cere

O altă femeie este însărcinată în urmaexperimentelor realizate de cercetătorulchinez He Jiankui, care pretinde că a creatprimii “bebeluși modificaţi genetic”, po-trivit autorităţilor chineze, care au precizatcă omul de știinţă va fi vizat de o anchetăa poliţiei, relatează AFP. He Jiankui a pro-vocat o amplă polemică în comunitateaștiinţifică mondială, în noiembrie 2018,anunţând nașterea a doi bebeluși gemenial căror ADN a fost modificat pentru a-iface rezistenţi împotriva virusului SIDA.Ulterior, el a evocat la un forum din HongKong “o altă sarcină potenţială” implicândo a doua femeie, potrivit Xinhua. O an-chetă desfășurată de guvernul provincieidin Guangdong (sud) a confirmat existenţaunei alte persoane care este însărcinată.Femeia și cei doi gemeni născuţi anteriorvor fi plasaţi sub observaţie medicală, asubliniat Xinhua. Potrivit rezultatelor an-chetei, He Jiankui “a produs documentefalse de evaluare etică”, a reunit “cu titluprivat” o echipă de cercetători din care aufăcut parte și cercetători străini și a utilizat“o tehnologie cu o securitate și eficienţăîndoielnice”.

În total, opt cupluri s-au oferit volun-tari pentru experiment, dintre care unul aabandonat pe parcurs. Guvernul chinez acerut suspendarea activităţilor sale știinţifi-ce. Acest tip de modificare genetică reali-zată pe fiinţe umane este interzisă în ma-joritatea ţărilor, inclusiv în China. Dosarullui He Jiankui va fi transferat organelor în-sărcinate cu securitatea publică, a precizatXinhua.

Cercetătorul chinez a folosit tehnicaCRISPR-Cas9, sau “foarfeca genetică”, cepermite înlăturarea și înlocuirea unor părţiindezirabile ale genomului. Această teh-nică este amplu controversată, deoarecemodificările realizate pot fi transmise ge-neraţiilor viitoare și afecta astfel întregulpatrimoniu genetic.

Un alt bebelu;a fost modificatgenetic în China

Două mii de grădinari,membri ai asociaţiei “Seminţe cusuflet” vor străbate și în acest antoată ţara, începând din 19 ianua-rie, organizând pieţe libere, undevor oferi, gratis, seminţe tuturorcelor care doresc să cultive și sămănânce legume și fructe româ-nești, gustoase ca cele din copilă-rie, a declarat pentru Agerprespreședintele asociaţiei, RodicaMeiroșu.

"Noi, începând de sâmbătă, vom or-ganiza pieţe de seminţe gratuite în toatăţara, din săptămână în săptămână. Deci,avem de organizat 11 pieţe, printre careși Sibiul. Și vor fi distribuite seminţe gra-tuite și, dacă este posibil, venim și cuplante, cu lăstari. Prin aceasta căutămsă promovăm și să păstrăm seminţelevechi românești, cât încă le mai avem,soiuri cu gustul nostru vechi", a explicatRodica Meiroșu.

Prima piaţă de "seminţe cu suflet"din acest an va avea loc sâmbătă, 19 ia-nuarie, de la ora 10,00, la Facultatea deHorticultură din București.

În pieţele organizate de acești grădi-nari se pot primi și dărui seminţe de la

legume, fructe, flori, plante medicinaleautentice, românești.

"Eu vin la pieţe cu seminţe de la osută de soiuri de plante, legume, fructe,plante medicinale, flori. Tot felul de se-minţe pe care le cultiv în grădină", a ară-tat Rodica Meiroșu.

O parte dintre seminţele care se vorgăsi în aceste pieţe altfel provin și de lapreotul-cercetător Costel Vânătoru,membru corespondent al Academiei deȘtiinţe Agricole și Silvice. Anul trecut,Papa Francisc a primit, în timpul viziteiefectuate de premierul Viorica Dăncilă,la Vatican, seminţe de la 10 soiuri de top,realizate de cercetătorii Staţiunii de cer-cetare legumicolă Buzău și selectate deCostel Vânătoru.

În 9 februarie, pentru prima dată, oparte dintre acești legumicultori vor or-ganiza un târg de seminţe și la Sibiu,oraș care, în acest an, are statutul de Re-giune Gastronomică Europeană. Târgulde seminţe va fi găzduit de BibliotecaJudeţeană ASTRA din Sibiu.

"Primul târg de seminţe se va numi"Seminţe de primăvară" și va fi în 9 fe-bruarie, între orele 10.00 și 18.00, în foa-ierul Bibliotecii Judeţene ASTRA, sediulnou. S-au anunţat până în acest moment,25 de producători de legume, fructe șiflori din toată ţara, care vor oferi în re-

gim gratuit, seminţe reproductibile dincele mai bune soiuri tradiţionale româ-nești. Este ca o piaţă de seminţe și infor-maţii despre grădinărit. Este pentru pri-ma dată la Sibiu. Grupul acesta se nu-mește "Seminţe cu suflet". (...) Este im-portant că acest grup generează unspaţiu colegial, este ca un fel de breaslă,care asigură existenţa și distribuirea gra-tuită a seminţelor reproductibile și aplantelor curate și sănătoase, pentru per-petuarea soiurilor de calitate și apărareabiodiversităţii. Acest grup s-a cristalizatși susţine dreptul oricărui cultivator,amator sau cu experienţă, de a avea accesla seminţe reproductibile, fără mono-pol", a declarat purtătorul de cuvânt alBibliotecii Judeţene ASTRA din Sibiu,Anca Vasilescu.

~n România mai sunt oamenicare știu să dăruiască fără să ceară nimic în schimb

În mod inedit, cei din Asociaţia "Se-minţe cu suflet" oferă celor pasionaţi degrădinărit seminţe gratis.

"Mulţi se miră, pentru că, încă, înRomânia mai sunt oameni care știu sădăruiască fără să ceară nimic în schimb.Dar scopul și mesajul acestui grup este

să înmulţească seminţele și să le răspân-dească mai departe. (...) Aceste seminţesunt pe cale de dispariţie și noi căutămsă le răspândim și să le înmulţim. Noivrem oameni buni, pasionaţi de grădi-nărit. Avem 2.000 de membri cu carecolindăm toată ţara. Avem 24 de pieţeorganizate în ţară cu seminţe și avem șidouă festivaluri făcute anul trecut", aspus Rodica Meiroșu.

Potrivit acesteia, cei care doresc săsalveze seminţele soiurilor românești factotul voluntar.

"Puteam și noi să vindem, dar noiam început pe un grup de prieteni, cuschimb de seminţe, să ne întâlnim. Avem patru ani de când e acest grup for-mat. A devenit cunoscut. Mă bucur căfoarte multe familii vin cu copiii în braţe,vin să ia aceste seminţe pentru sănătatealor și a copiilor lor. Undeva, vreau să seducă ștafeta mai departe, mai ales în rân-dul tinerilor, pentru că văd că foartemulţi merg de la oraș la ţară să aibă ogrădină. (...) Am ajuns în situaţia în careseminţele reproductibile o să dispară șio să fim manevraţi și manipulaţi să se-mănăm ce vrea piaţa. Noi dorim ca se-minţele noastre românești să fie păstrateca un tezaur", a arătat președintele Aso-ciaţiei "Seminţe cu suflet ", Rodica Mei-roșu.

Dou[ mii de gr[dinari colind[ \ara ;i ofer[ gratuit semin\e ca s[ salveze legumele ;i fructele române;ti

În mod inedit, cei din Asocia\ia “Semin\e cu suflet” ofer[ celor pasiona\i de gr[din[rit semin\e gratis

Pentru că este o localitate izolată, maşina cu pâine vine de trei ori pe săptămână de la 20 dekilometri distanţă din Sviniţa. Aşa se face că potrivit unui obicei local, oamenii îşi agaţă plaselecu banii pentru pâine pe stâlpii din faţa caselor, iar şoferul potrivit indicaţiilor din bileţele lasăpâinea, şi după caz, şi restul de la bani în plase. Apoi, localnicii le ridică, fiecare în funcţie deprogramul propriu, scrie adevarul.ro


Brad Pitt are o relație cuCharlize Theron, la trei ani dela separarea de Angelina Jolie.Actorul în vârstă de 55 de ani seîntâlnește cu Charlize Theron(43 de ani). Cei doi au începutsă se placă după ce fostul logod-nic al lui Charlize Theron, SeanPenn, le-a făcut cunoștință, ara-tă o publicaţie străină care ci-tează surse anonime.

Cei doi ar fi fost văzuți împreunăla un eveniment discret de showbiz lacare s-a difuzat filmul „Roma”, în ur-mă cu o săptămână, în Hollywood-ulde vest. „Ea a băut un cocktail cu vot-că, în timp ce el a băut numai apă mi-nerală. El a cuprins-o cu mâna pe laspate, iar la un moment dat, i-a făcutcu ochiul. Amândoi par fericiți”, a de-clarat sursa. Brad Pitt a decis să numai consume alcool după despărțireade Angelina Jolie. Cei doi ar fi începutsă se întâlnească în jurul Crăciunuluiși ar fi petrecut mult timp la reședințalui din California, fără să-i întâlneas-că, încă, pe copiii lui Brad. Brad Pitt

și Angelina Jolie s-au despărțit în2016, după un deceniu de relație, întreei intervenind certuri dese. Anterior,Brad Pitt a fost căsătorit cu JenniferAniston, de care a divorțat după ce aînceput o relație cu Jolie. CharlizeTheron a fost logodită cu actorul SeanPenn, dar cei doi s-au despărțit în anul2015. Timp de 9 ani (2001-2010), ac-trița a avut o relație cu un alt coleg debreaslă, Stuart Townsend. Theron aredoi copii, ambii adoptați.

Surse apropiate infirmă relaţia

După ce a apărut ştirea care afirmacă Brad Pitt şi Charlize Theron for-mează cel mai nou cuplu de la Holly-wood, surse apropiate au explicat cumstau de fapt lucrurile. Aceştia s-au în-tâlnit într-adevăr anul trecut, când aufilmat împreună cu Adam Driver oreclamă pentru brandul de ceasuriBreitling. Compania a lansat spotulde promovare în septembrie, pe pagi-na oficială de Facebook. O sursă dinanturajul celor doi a precizat însă pen-

tru People că actorii nu au început orelaţie amoroasă aşa cum s-a vehicu-lat< „În urmă cu şase luni, ei au făcutun spot publicitar împreună. Ei nu aumai ieşit împreună recent şi nu au avutîntâlniri niciodată. Ştirile despre re-laţia lor romantică sunt false“, a de-clarat apropiatul.

O altă sursă a confirmat, pentruEntertainment Tonight, că Theron şiPitt nu sunt mai mult decât prieteni< „Brad şi Charlize se cunosc de maimulţi ani şi recent au devenit prietenimai buni după ce au lucrat împreunăla un proiect. Ei se bucură să petreacătimp împreună, au o mulţime de prie-teni comuni şi împărtăşesc aceeaşidragoste pentru actorie, dar nici unuldintre ei nu este pregătit pentru o re-laţie serioasă. Ei sunt într-adevăr apro-piaţi şi nu este o surpriză că oameniise gândesc că ar putea fi ceva mai multîntre ei. Da, ar forma un cuplu foarteapreciat la Hollywood, dar în acestmoment sunt prieteni“. Aceeaşi sursăa adăugat că Pitt nu-şi mai doreşte săaibă o relaţie cu o persoană din in-dustrie< „Nu caută o actriţă ca parte-ner de viaţă”.

Charlize Theron – biografie

Actrița câștigătoare a unui premiuOscar, este cunoscută datorită roluri-lor sale puternice. Talentata actriță și-a început cariera ca model în Africade Sud, țara natală, înainte de a venica balerină cu Joffrez Ballet în Ame-rica şi înainte de a-și începe aventuraîn lumea filmului.

La vârsta de șaisprezece ani, The-ron se duce la Milano în Italia pentruun contract de un an ca model, dupăce a câștigat un concurs local. Con-tractul ei s-a încheiat în timp ce era înNew York City și ea s-a hotărât să ră-mână acolo, pentru a merge la școalade balet Joffrey. Aici s-a antrenat pen-tru a deveni balerină. O accidentarela genunchi suferită la 18 ani a pus ca-păt carierei de balerină.

Cariera cinematografică

Fiindu-i imposibil să mai danseze,ea și-a cumpărat un bilet pentru LosAngeles. După opt luni, ea a obținutprimul său rol, unul în care nu a spus

nimic, într-un film pentru video Chil-dren of the Corn III. Au urmat acesteiprime apariții în filme de la Holly-wood cu audiențe mai extinse. Carierasa a luat o amploare deosebită spresfârșitul anilor ‘90 prin intermediulfilmelor cu succes de încasări “TheDevil's Advocate”, “The Cider HouseRules” și “Mighty Joe Young”.

După apariții în filme mai puținnotabile, Theron a jucat rolul crimi-nalei în serie Aileen Wuornos în fil-mul “Monster” (2003). Rolul a fostfoarte bine primit de criticii de film(criticul Roger Ebert a declarat că este“una dintre cele mai bune interpretăridin istoria cinematografiei”), Theronprimind astfel un Oscar pentru ceamai bună actriță în cadrul celei de-a76 gale în februarie 2004, pe lângă unpremiu SAG Award și un premiu Gol-den Globe. Ea devine astfel prima fe-meie sud-africană care câștigă Oscar-ul pentru cea mai bună actriță. Actrițaa fost recompensată cu o stea pentrufilmele sale, amplasată în partea denord, aria 6800, pe Bulevardul Walkof Fame din Hollywood.

Vera Pop

Brad Pitt ;i Charlize Theron, un nou super-cuplu la Hollywood?

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ...cu teza domniei sale despre...

Documents

Transcript of Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida ...cu teza domniei sale despre...