Sumitul de La Bucuresti 2008

7/18/2019 Sumitul de La Bucuresti 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sumitul-de-la-bucuresti-2008 1/25

Summitul de la BUCURESTI 2-4 Aprilie 2008

PASZTOR -ANDREI-MIA!"

#SE$ MASTER %&U'ERNANTA EUROPENA

ANU!$ II



Cupri()%

1. Introducere..................................................................................................................................3

2. Importanta Geopolitica a Zonei Est Centrale din Perspectiva Summitului de la Bucuresti.......3

3. Ucraina si Georgia : Perspective Euroatlantice.........................................................................11

. !"#$ % &usia..........................................................................................................................13

'. Zona de Contact Ucraina % !"#$...........................................................................................1(

(. !oi Constructii Geopolitice: Scuturi "ntirac)eta.....................................................................1*

+. ,inamica &elatiilor #ransatlantice din Perspectiva -arilor Puteri..........................................2

*. Po/itia !"#$ din Perspectiva Cauca/.....................................................................................22



I m p * r t a ( t a & e * p * l i t i + a a Z * ( e i E ) t C e ( t r a l e a E u r * p e i d i (

p e r ) p e + t i , a S u m i t u l u i d e l a B u + u r e ) t i

Caracterul determinant al regiunii pentru securitatea Europei i0a adus denumirea de noua

rontiera a Europei. !oua rontiera delimitea/a noi dimensiuni geostrategice: tarile memre

!"#$ 4&omania5 Bulgaria si #urcia6 la vest si sud5 si statele din C.S.I.5 la nord si est. Zona

e7tinsa a -arii !egre include si cele trei tari cauca/iene: Georgia5 "rmenia si "/eraid8an5

determinare impusa de e7istenta in regiune a coridorului energetic euroasiatic ce ace legatura

intre "sia Centrala si comunitatea euroatlantica. Se mai au5 de asemenea5 in vedere culoarele



comerciale naturale: ,unarea5 !istrul si !iprul care conectea/a la regiune teritoriile cone7e ale

acestora. Intrucat -area !eagra este rontiera Europei5 securitatea acestui continent nu poate i

reali/ata atat timp cat /ona -arii !egre ramane instaila. #reuie luat in considerare si aptul ca

regiunea se identiica cu coridorul energetic euroasiatic5 care permite transerul re/ervelor de titei

si ga/e naturale din /ona -arii Caspice si a statelor din "sia Centrala catre statele occidentale.

Conlictele locale e7istente5 ca si amenintarile e7terne5 pot pune in pericol securitatea si

stailitatea regiunii. "menintarile e7terne pot proveni din partea terorismului international5

undamentalismului islamic5 crimei organi/ate5 traicului de oameni5 drogurilor5 migratiei

ilegale. E7ista in regiune o incarcatura ridicata de tensiuni si relatii neamicale5 acumulata in

timp si spatiu. "meliorarea relatiilor se poate reali/a doar in conte7tul moderni/arii si

democrati/arii statelor riverane5 respectarii valorilor si principiilor democratiei5 drepturilor

omului si internationali/arii -arii !egre. 9ecinatatea UE si !"#$ va impulsiona e7tinderea

economiei de piata si a valorilor democratiei in intreg spatiul anali/at.

-ulti dintre analistii preocupati de geopolitica -arii !egre considera ca acest spatiu estecaracteri/at de o serie de vulnerailitati5 dintre care cea mai importanta consta in dierentele

dintre tarile ce o compun. Este vora aici nu numai despre varietatea culturala si politica5 ce

caracteri/ea/a regiunea -arii !egre5 ci5 mai ales5 despre stadiile dierite de de/voltare in care se

ala tarile din spatiul anali/at. Intr0un scenariu pesimist al evolutiei regionale5 aceste dierente ar

potenta incapacitatea statelor de a coopera5 avand eecte negative asupra procesului de integrare

europeana si euro0atlantica.

In general5 vulnerailitatile regiunii sunt cele speciice statelor alate in tran/itia de la

totalitarism la democratie5 avand radacini adanci in istoria acestora:

% apartenenta ma8oritatii tarilor din regiune la locul comunist5 a carui prausire le0a aruncat intr0

un vid geostrategic5 din care au incercat sa iasa prin initierea unui proces diicil de tran/itie atat

la nivel intern5 cat si la nivel e7tern;

% neinali/area acestui proces in niciunul dintre domeniile vietii societatii 4economic5 politic5

social6. "nali/ele economice demonstrea/a ca5 cel putin in partea de est a /onei -arii !egre5

calitatea vietii locuitorilor este cu mult su nivelul atins in timpul e7istentei Uniunii Sovietice;

% marea varietate etnica5 culturala si religioasa a regiunii. ,e e7emplu5 #urcia este vulneraila la

instailitatea regiunii din cau/a legaturilor sale etnice cu georgienii5 a/erii si a)a/ii;

% lipsa unui cadru 8uridic coerent necesar comaterii enomenului coruptiei;

% lipsa unui cadru 8uridic coerent reeritor la comaterea crimei organi/ate;

% e7istenta5 in regiune5 a unor tari care nu si0au deinitivat optiunile vis0<0vis de integrarea

europeana si euroatlantica 4o parte importanta a oicialilor din Ucraina si &epulica -oldova a

acut declaratii impotriva potentialei aderari la organi/atiile europene si euroatlantice6;

% e7istenta concomitenta a unor 8ocuri de interese ce urmaresc instaurarea )egemoniei &usiei in

regiune si a tendintelor de integrare europeana si euroatlantica a statelor de aici;

% dependenta tarilor din regiune de resursele energetice ale ederatiei &use.

E7ista pericolul ca5 in timp ce unele state isi consolidea/a democratia5 altele sa ie gestionate



deicitar5 astel incat s0au aramitat sau au ost marginali/ate su presiunea e7terna a integrarii

europene si euroatlantice.

,in acest punct de vedere5 este evident aptul ca5 in regiunea -arii !egre5 guvernarea

repre/inta o prolema delicata. "spectele ce decurg de aici ac reerire5 cu claritate5 la un deicit

de securitate concentrat pe malurile nordice si estice ale -arii !egre. ,e altel5 aceasta situatieeste indicata si de interesul pe care marile puteri si organi/atiile internationale de securitate il

arata tarilor din regiune. &omania si Bulgaria sunt tari memre !"#$ si ale UE5 in timp ce in

ca/ul #urciei5 tara !"#$5 candidatura pentru a adera la Uniunea Europeana aia a ost

acceptata5 dupa de/ateri aprinse5 iar Ucraina5 -oldova si Georgia sunt doar la 8umatatea

drumului catre aceste doua organi/atii. Ca/ul &usiei este unul aparte5 intrucat ea incearca sa

reaca ostul loc politico0militar si economic si lupta pe toate planurile pentru a redeveni un

partener important al marilor puteri ale lumii in aceasta /ona.

#otusi5 in regiunea -arii !egre e7ista riscul crearii unor linii de demarcatie5 prin

simultaneitatea a doua procese ce se desasoara in acelasi spatiu: pe de o parte5 integrarea tarilorde aici in !"#$ si UE5 iar pe de alta parte5 presiunile &usiei de integrare in CSI a ostelor state

sovietice. In acest conte7t5 una guvernare treuie sa repre/inte de/ideratul principal al tarilor

din regiune. &eali/area ei nu este posiila decat prin inali/area tran/itiei de la totalitarism la

statul de drept5 la democratie si respectarea drepturilor omului5 prin proiecte comune care

promovea/a lierali/area5 privati/area pietelor si crearea unui mediu de investitii atractiv si5 nu

in ultimul rand5 prin initierea unor programe si proiecte care sa aia drept scop accelerarea

integrarii statelor in structurile europene si euroatlantice5 eicienti/area strategiilor de prevenire

si lupta impotriva noilor riscuri5 pericole si amenintari la adresa regiunii.

Conceptul de &egiune E7tinsa a -arii !egre a ost lansat intr0un studiu al cercetatorilor&onald ,. "smus si Bruce P. =ac>son in 2. Po/itia geopolitica si geostrategica pe care

arealul o ocupa in raport cu vectorii ma8ori de structurare ai sistemului relatiilor internationale si

mediului de securitate european % precum interesele vitale ale statelor Uniunii Europene in

accesul acil la resursele energetice caspice5 nevoia de creare a unui mediu de securitate stail si

coerent in imediata vecinatate a rontierelor spatiului european comun5 nevoia Statelor Unite si a

aliatilor lor din cadrul coalitiei internationale antiteroriste de a olosi aceasta regiune drept placa

turnanta si punct de spri8in in campaniile antiteroriste din Ira> si "ganistan % o impune puternic

pe agenda securitatii internationale.

&egiunea pre/inta o serie de vulnerailitati ce decurg din rivalitatile etno0religioase;

disputele teritoriale locale; conlictele locale de dupa 1?? 4#ransnistria5 ")a/ia5 $setia de Sud5

!agorno0@araa)6; tensiunile ruso0ucrainene5 tensiunile >urdo0turce. Pe plan social0politic5

societatile din regiune au inregistrat ritmuri de moderni/are dierite: mai alerte in &omania5

Bulgaria si #urcia5 &usia mentine o amprenta traditionalista5 Ucraina se conrunta cu proleme

re/ultate din antagonismele Est09est5 #urcia include o componenta importanta de societate tip

musulman5 Cauca/ul pastrea/a relatii traditionale de clan si de Islam5 iar revolutiile portocalii

din Georgia si Ucraina nu au condus la acelerarea procesului de democrati/are.

http://www.rft.forter.ro/2009_1_t/07-arm/01.htm#_ftn4





Intr0o lume in care petrolul asigura A din energia lumii si peste ?A din comustiilul

mi8loacelor de transport5 geopolitica petrolului domina preocuparile guvernelor lumii si se

maniesta intr0o multitudine de orme5 incepand de la cooperarea multilaterala5 investitii in

domeniu5 asistenta te)nica5 licitatii5 a8utoare economice si inanciare5 privati/ari5 conditii

preerentiale5 pana la orme care amintesc mai curand de geostrategie5 iind dominate de

componenta militara5 demonstratii de orta5 pre/enta militara si c)iar violenta armata. &ealitatile/ilelor noastre oera constructii politice atat de neasteptate: coalitia antiterorista5 unde sunt oarte

ragile motivele care tin memrii alaturi5 iar prin terorism iecare intelege cam ceea ce0l

preocupa: relatiile dintre democratia SU" si cvasi0totalitarismele centrale asiatice; apropieri

ruso0saudite5 de neimaginat cu cativa ani in urma.

,in punct de vedere istoric5 -area !eagra s0a alat intotdeauna la conluenta marilor

imperii 4otoman si rus6 si5 de ce nu5 la intersectia civili/atiilor vestice si estice. #otusi5 este diicil

de discutat despre inluenta acestor culturi asupra statelor riverane5 avand in vedere ca structura

geopolitica a /onei -arii !egre s0a alat in permanenta sc)imare. Ultima sc)imare s0a produs

in urma cu cincispre/ece ani5 o data cu de/memrarea Uniunii Sovietice si aparitia unor noi state4-oldova5 Ucraina5 "rmenia5 Georgia5 "/eraid8an6.

&egiunea -arii !egre este o /ona e7trem de dinamica din punct de vedere geopolitic.

,in aceasta perspectiva5 regiunea -arii !egre este o /ona relativ mica5 traversata5 in timp5 de

orte provenind din nord0est 4&usia via Ucraina sisau Georgia65 din sud 4#urcia6 si vest 4puterile

europene: ranta5 Germania5 "ustria5 -area Britanie sau state precum &omania si Bulgaria6.

,e0a lungul istoriei5 aceasta a ost o /ona marcata de pro/elitism pronuntat intre crestini si

contacte mai mult sau mai putin conlictuale intre crestini si musulmani. Controlul acestei /one a

ost important din punct de vedere strategicmilitar5 dar si din punct de vedere economic.

uand in considerare teoria lui Dalord -ac>inder reeritoare la /onele concentrice5

-area !eagra ar putea i considerata o parte a centurii interne. Conorm egii lui -ac>inder5

cine controlea/a centura interna 4sau rimland0ul5 dupa Sp>man6 domina /ona centrala

4)eartland0ul65 cine domina /ona centrala domina Insula -ondiala si intreaga lume. ,aca luam in

calcul ca -ac>inder identiica /ona centrala ca iind Eurasia5 iar centura interna 0 Europa de Est5

este clar ca -area !eagra constituie o parte a centurii interne5 iar transormarea sa intr0o /ona

staila si sigura este actorul0c)eie pentru raspandirea democratiei si valorilor vestice in Eurasia.

#otusi5 avand in vedere ca securitatea este indivi/iila5 /ona -arii !egre nu poate i anali/ata

singular5 ara a se lua in calcul spatiul din imediata sa apropiere5 care0i inluentea/a in mod direct

situatia de securitate. "stel5 /ona -arii !egre este compusa din statele riverane5 &epulica

-oldova5 si cele doua state neriverane ale Cauca/ului de Sud 4"rmenia si "/eraid8an6

Importanta -arii !egre treuie privita in conte7tul mai larg al relatiilor internationale. a

nivel gloal5 sunt doua elemente principale care coordonea/a politicile actorilor strategici5

indierent ca vorim de state sau organi/atii internationale: nevoia de resurse energetice si

amenintarea organi/atiilor teroriste. Evolutia geopolitica si de securitate in regiunea -arii !egre5

po/itia geograica a regiunii5 riscurile5 amenintarile e7istente5 dar si avanta8ele oerite privind



cooperarea politica5 economica si militara au atras tot mai mult interesul organi/atiilor europene

si transatlantice5 determinand o aordare mai atenta a prolemelor cu care se conrunta acest

spatiu.

In noul conte7t geostrategic5 inluenta evolutiei istorice este un actor de luat in seama in

conigurarea relatiei regiunii !"#$ cu Uniunea Europeana si in demonstrarea importanteicrescande a acestei regiuni. In ultimii ani5 insa5 regiunea -arii !egre s0a evidentiat in plan gloal

ca o /ona de tran/it intre "sia Centrala5 Cauca/ si $rientul -i8lociu si Europa Centrala si de

9est.

#reuie suliniat aptul ca Europa de Sud0Est5 inclusiv Zona E7tinsa a -arii !egre5 este

singura regiune europeana in care e7ista inca conlicte ing)etate5 a caror solutionare ace

oiectul de/aterilor in diverse oruri internationale de securitate. In primul rand5 toate statele

din /ona sunt unite in 8urul unor valori si interese undamentale5 care guvernea/a evolutia

relatiilor internationale actuale5 si anume: democratia5 respectarea drepturilor omului5 economia

liera de piata si lupta impotriva terorismului. In al doilea rand5 toate statele din acest perimetrusunt legate5 intr0un el sau altul5 de structura de securitate euroatlantica.

In pre/ent5 se constata transormari prounde pe plan international5 constand in progrese

in domeniul democrati/arii5 cautarii si deinirii optiunilor de securitate5 precum si o evolutie

importanta privind caracterul si natura riscurilor si amenintarilor la adresa securitatii regionale si

gloale. Importanta acestei /one5 situata intre doua spatii cu potential conlictual oarte mare

4Balcanii si Cauca/ul6 si in apropierea a/inului rasaritean al -arii -editerane 4marcat atat de

conlictele din $rientul -i8lociu5 cat si de e7acerarea terorismului islamist6 este evidentiata5 in

principal5 de urmatoarele elemente:

% repre/inta spatiul de intererenta a trei /one geopolitice si geostrategice considerate ca iind in

topul /onelor actuale5 cu deoseit de acute proleme privind securitatea si stailitatea 4Europa de

Sud5 Europa &asariteana si $rientul -i8lociu6;

% constituie poarta de iesire la $ceanul Planetar pentru Ucraina5 &omania5 Bulgaria si tarile

transcauca/iene;

% este straatuta de dierite rute pentru transportul petrolului si )idrocarurilor din -area

Caspica si "sia Centrala catre $ccident si5 totodata5 include si traseul viitoarei magistrale

energetice #&"CEC";

% repre/inta un segment al granitei de sud a &usiei si5 in acelasi timp5 e7tremitatea lancului sud0

estic al !"#$;

% include cel putin un segment al ilierei traicului de stupeiante din "sia Centrala si $rientul

-i8lociu5 al traicului cu armament din tarile ostei U&SS si c)iar al traicului cu emigranti din

"sia Centrala catre $ccident;

% dispune de importante resurse sumarine5 de o larga retea de porturi si amena8ari portuare5 de

un litoral agreail5 oerind astel multiple acilitati de cooperare comerciala si turistica;

% repre/inta un mediu propice pentru e7tinderea cooperarii militare in cadrul programului

Parteneriatului pentru Pace si c)iar pentru de/voltarea programului de Parteneriat special !"#$0



&usia. Importanta crescanda a regiunii -arii !egre in conte7tul geopolitic5 de la acest inceput de

mileniu III5 este data de necesitatea reali/arii lu7ului de materii prime strategice5 de cooperarea

economica si militara si de implicarea crescanda a marilor puteri si a organismelor internationale

in prolematica generala a regiunii.

$ data cu mutarea granitelor !"#$ si ale UE la -area !eagra5 aceasta /ona a devenituna de interes deoseit. Internationali/area acestei regiuni treuie inteleasa prin prisma

sc)imarilor mediului regional de securitate5 generate atat de apartenenta tot mai vadita la

valorile democratiei si ale economiei de piata5 cat si de conlictele ing)etate5 riscurile5

pericolele si amenintarile ce merg din acest spatiu si vulnerailitatile lui. argirea !"#$ si UE5

posiila e7tindere a misiunii "ctive Endeavour in -area !eagra5 precum si intarirea cooperarii

regionale5 constituie principalele repere ale procesului de reali/are a unui spatiu al pacii5

securitatii si prosperitatii.

umea in care traim se transorma5 se redimensionea/a. Strategiile de conruntare se

inlocuiesc cu strategii de parteneriat5 e7primate in cooperare economica5 politica5 in actiuni degestionare internationala a cri/elor si conlictelor. "cestea nu e7clud competitia.

$rgani/atia de Cooperare Economica a -arii !egre5 parteneriatele reali/ate aici5 relatiile

ilaterale si multilaterale statornicite in Zona -arii !egre sunt realitati concrete ale politicii

generale si politicii economice in acest spatiu5 iar re/ultatul lor se alatura altora5 generand aceasta

constructie de securitate atat de necesara. ,aca se doreste a se reali/a stailitate consolidata in

spatiul euroasiatic5 procesul treuie sa inceapa in /onele care altadata repre/entau spatii de

conruntare. Iar una dintre acestea este Zona E7tinsa a -arii !egre. Eectul acestei constructii va

i transormarea -arii !egre intr0o /ona cu o democratie consolidata5 care iradia/a securitate si

stailitate in regiune. "ceasta strategie de transormare a Zonei E7tinse a -arii !egre intr0un pilon de securitate si stailitate se coroorea/a cu strategia luptei impotriva terorismului5 cu

eorturile active maniestate in cadrul Initiativei de Cooperare Sud0Est Europeana % SECI si al

Initiativei de "parare a rontierelor 0 B,I.

-area !eagra are o po/itie strategica: se ala la intersectia dintre Europa si "sia5 dintre

vasta &usie si $rientul -i8lociu si leaga direct Europa de sud0est de Europa $ccidentala5 prin

luviul ,unarea5 dar si de -area -editerana iar5 in pre/ent5 e7tinderea !"#$ si a UE a

transormat0o in vecinatate apropiata a marilor puteri euroatlantice. ,e asemenea5 /ona -arii

!egre este importanta si pentru uriasa diversitate de oameni si culturi ce caracteri/ea/a tarile

riverane5 diversitate ce constituie atat o sursa de conlicte5 cat si o sursa de imogatire culturala.

!u treuie uitat nici actorul economic5 in special resursele naturale5 care ac din -area !eagra o

/ona de interes strategic.

E7ista o serie de motive care determina corelarea /onei -arii !egre5 a celor sase state

riverane5 cu regiunile mai indepartate ale Cauca/ului si -arii Caspice5 atunci cand este vora

despre prolemele de securitate. Cel mai important se reera la aptul ca aceasta /ona repre/inta

o punte de legatura pentru diversii actori ai scenei internationale5 care au interese economice5



politice si strategice distincte. In acest conte7t5 conceptul de regiune a -arii !egre constituie un

instrument util pentru descrierea si e7plicarea comple7itatii relatiilor dinamice maniestate aici.

Pentru Cauca/ si Balcani5 importanta si actuala ramane lupta impotriva amenintarii

teroriste si a dieritelor orme ale crimei organi/ate transrontaliere % traic de narcotice5 comert

cu carne vie si cu arme. $ noua amenintare aparuta in ultimul timp este5 in opinia directoruluiCentrului armean de anali/a privind gloali/area si colaorarea regionala5 Stepan Grigorian5

militari/area puternica a regiunii5 inmultirea ara control a armamentului de catre "/eraid8an si

"rmenia. Un actor poate la el de important il constituie intarirea ortelor militar0maritime ale

dierilor state in -area !eagra. In aceste conditii5 oarte importanta pentru &usia este prolema

stationarii ortelor ei militare % lota din -area !eagra. lota din -area !eagra este urmasa

lotei -ilitare &use5 creata 4dupa alipirea la Imperiul rus a Crimeii6 din navele lotilelor din

-area "/ov si de pe !ipru si care avea a/a permanenta la Sevastopol. In a/a acordului dintre

&usia si Ucraina de parta8are a lotei5 din 2* mai 1??+5 in portul Sevastopol a ramas gruparea

navelor militare ruse si a aviatiei5 cu eective comparaile ortelor militaro0maritime ale #urciei.

,ar nici pana acum nu a ost deinitiv re/olvata prolema daca lota din -area !eagra va mairamane la Sevastopol si dupa 21+5 cand e7pira termenul acordului de stationare. Partea rusa si0a

anuntat intentia de a ramane la Sevastopol si pe mai departe5 dar &usia si Ucraina nu au reusit sa

convina conditiile de stationare a lotei. Una din variante ar putea i reali/area unei intelegeri

reeritoare la o /ona e7trateritoriala a actualei a/e.

Grecia si o serie de tari din Ba/inul -arii !egre5 #urcia depune eorturi sustinute5

inclusiv pentru e7tinderea colaorarii economice regionale.

Conclu/ii

-area !eagra este o regiune de convergenta a intereselor marilor actori gloali. aptul ca

&omania si Bulgaria sunt asta/i avanposturile !"#$ la -area !eagra5 amplasarea unor a/e

militare americane in /ona5 arata ca lupta pentru cresterea inluentei in spatiul -arii !egre este

in continua desasurare5 iar &omania este o piesa importanta a acesteia.

,irectiile de a/a ale politicii americane in regiunea -arii !egre si -arii Caspice au

ost ormulate in declaratia ,epartamentului de Stat5 diu/ata la Summitul $SCE din noiemrie

1??? de la Istanul5 unde a ost airmat oiectivul intaririi po/itiilor SU" si #urciei in regiune5 in

contrapondere la interesele &usiei. "dministratia Bus) a concentrat toate demersurile intreprinse

anterior in cadrul -arelui program de stailire a unitatii regionale dupa sc)ema SU"0#urcia0

-arele Cauca/5 care presupune promovarea intereselor nationale americane pornind de la

premisa pre/entei SU" in regiuni de importanta strategica ale lumii.

UE5 largindu0si po/itiile in Ba/inul -arii !egre dupa aderarea &omaniei si Bulgariei5 si0

a e7tins politica noii vecinatati europene asupra tuturor statelor Cauca/ului de Sud si a

Balcanilor.



Initiativele de cooperare economica si militara navala pe care le0a initiat #urcia si pe care

doreste sa le controle/e si conduca5 implicarea in 8ocul de transport al energiei si in lupta pentru

serele de inluenta din spatiul e70sovietic5 demonstrea/a amitiile #urciei de a ocupa locul de

lider in regiune.

Situatia geopolitica avoraila in care &omania se gaseste la acest inceput de mileniu5 camemra !"#$ si UE5 dislocarea a/elor materiale pe teritoriul sau5 sunt elemente care treuie

e7ploatate cat mai ine pentru satisacerea intereselor undamentale ale cetatenilor. &omania

spri8ina activ implicarea !"#$ si a UE in regiunea -arii !egre si doreste ca /ona sa ie mai

internationali/ata5 predictiila5 staila5 crediila din punct de vedere economic si desc)isa

de/voltarii democratice. Puterea maritima a statelor riverane inluentea/a geopolitica regiunii.$

&omanie0putere maritima inseamna5 implicit5 o &omanie de/voltata.

!eincluderea Georgiei in Planul de "ctiuni privind aderarea la !"#$ la summit0ul de la

Bucuresti este perceputa in &usia ca o victorie si alimentea/a conlictele separatiste din osta

repulica sovieticaSeul diplomatiei georgiene a admis inainte de o reuniune cu oicialii !"#$5 la Bru7elles5 caunele tari memre ale "liantei sunt sceptice in legatura cu includerea Georgiei in Planul de

"ctiuni privind aderarea5 la summit0ul din 20 aprilie5 dar le0a cerut sa dea dovada de ermitate

ata de &usia.



U+rai(a )i &e*ria%Per)pe+ti,e Eur*atla(ti+e$

C)iar daca candidaturile Ucrainei si Georgiei pentru -"P 4Planul de acţiune pentru aderare) nu

sunt agreate de toti memrii !"#$5 oricum e7ista cateva tari care pot inluenta deci/ia inala aSummit0ului de la Bucuresti. In acest conte7t5 putem mentiona SU" si Polonia5 drept actorii

!"#$ cel mai mult interesati in propulsarea Ucrainei si Georgiei in organi/atie. "cest apt este

demonstrat de vi/itele liderilor ucraineni si georgieni in aceste tari si declaratiile oiciale

succedate de acestea. Polonia detine o serie de instrumente pentru a apara cau/a @ievului si#ilisi in negocierile cu statele !"#$ 49arsovia se poate impune prin suiecte ca &atiicarea

#ratatului de la isaona5 ruta conductei !ord Stream5 discutiile privind Uniunea -editeraneana5

locarea "cordului de European de Parteneriat cu &usia6. Gratie acestei pondere atat Ucraina5 catsi Georgia5 au cerut si s0au asigurat cu sustinere din partea Poloniei.

#otodata5 @ievul si #ilisi au acut demersuri in aceeasi privinta si catre SU". In ca/ul

Georgiei5 Presedintele Bus) a conirmat spri8inul Fas)ingtonului pentru aspiratiile euroatlantice



perseverente ale Georgiei5 airmand ca din aderarea acesteia la organi/atie vor avea de catigat

amele parti 4adica atat Geogia5 cat si !"#$6. Cat priveste @ievul5 Bus) intentionea/a sa

e7prime sustinerea SU" pentru integrarea euroatlantica a Ucrainei in timpul vi/itei oiciale inaceasta tara5 planiicata pentru 1 aprilie curent. Insa spre deoseire de actiunile Poloniei5 SU"

maniesta o re/ervare evidenta cau/ata de dicutiile diicile cu &usia privind instalarea

elementelor scutului antirac)eta in Polonia si Ce)ia. Prin urmare5 Georgia si Ucraina se ala independenta directa de succesele diplomatice ale Poloniei 4si ale altor tari e70socialiste cu greutate

modesta in cadrul !"#$65 care sunt putin proaile datorita po/itiei suicient de distantate a

SU"5 si in conte7tul presiunii ma8ore din partea &usiei si a de/interesului categoric a statelor9est0europene 4Germania5 ranta5 Italia5 Spania5 Portugalia etc. 6.

Cu toate acestea5 actualii lideri georgieni si ucraineni au nevoie de un semnal po/itiv

accentuat din partea !"#$ prinvind avansarea lor in integrarea euroatlantica. Con8unctura

interna din Ucraina si Georgia conditionea/a guvernarile acestora sa actione/e mai dinamic in privinta -"P. $r5 de constructivismul statelor !"#$ maniestat in cadrul Summitului de la

Bucuresti privind Ucraina si Georgia5 depinde ulterioara situatie interna a ortelor politice

conduse de Saa>asvili si Iuscen>o. Prin urmare5 orice semn de insucces vor i in stare sadetermine declinul politic al acestora 4In alegerile parlamentare din Georgia vor putea castiga

ortele de opo/itie5 iar la cele pre/identiale din Ucraina5 Iuscen>o ar putea sa piarda in avoarea I.

#imosen>o s.a.m.d.6. "stel5 Ucraina si Georgia ac tot posiilul pentru a0si reali/a de/ideratul

euroatlantic iind motivate in primul rand de con8uncturile politice interne. E7ista proailitatea5ca inclusiv aceste rationamente au alimentat po/itiile tarilor !"#$ care la moment se

impotrivesc acordarii -"P0ului.

#otodata5 daca Ucraina si Georgia vor otine un acord preliminar5 atunci acestea 4acand

astractie de ecuatiile politice interne6 vor avea posiilitatea sa ameliore/e situatia cu sporireagradului de crediilitate a populatiei ata de !"#$ si cu asigurarea integritatii teritoriale. Insa

eventuala otinere a -"P0ului depinde in aceeasi masura si de e7istenta unor progrese interne incadrul !"#$5 precum si de crearea unui mediu politic avorail avansarii euroatlantice aUcrainei si Georgiei in randul statelor !"#$. Pe langa aceasta5 un rol ma8or il va 8uca &usia si

nivelul sau de maniestarea pe plan international. Succesul -"P0ului pentru Ucraina si Georgia

este ec)ivalent cu cel al diplomatiei si politicii ruse in conte7tul altor dosare regionale sauinternationale.

Conclu/ii:

ipsa de coe/iune in po/itia statelor !"#$ privind -"P are mai multe cau/e. Printre

care si prioriti/area intereselor in randul statelor care sustin aspiratiile euroatlantice ale Ucraineisi Georgiei 4SU" este mult mai interesata de evolutia scutului antirac)eta decat de eventualitatea

acordarii -"P pentru Ucraina si Georgia6. In acest ca/5 Polonia si alte state e70socialiste nu sunt

suicient de capaile sa promove/e demersul @ievului si #ilisi5 avand in opo/itie greii europeni4Germania5 ranta etc.6 si implicarea latenta a &usiei. ,in cau/a po/itiei eterogene a statelor

!"#$ si a altor actiuni din e7terior est posiil ca -"P0ul sa ie amanat pe un an. In acest

conte7t5 ostele repulici sovietice vor treui sa inrunte proleme politice interne semniicativesi sa indeplineasca cateva conditii de a/a prescrise de !"#$ 4inormarea populatiei reeritor la



!"#$ si aplanarea conlictelor interne6. #otusi5 integrarea in -"P va necesita nu numai

reali/area acestor oiective5 dar si pre/enta unei po/itii amiaile din partea tuturor statelor

!"#$5 precum si neutrali/area inluentei &usiei asupra proceselor de deci/ie din cadrulorgani/atiei date.

Po/itia actuala a !"#$ in privinta Ucrainei si Georgiei este conditionata si de presiunea pe care &usia a e7ercitat0o in raport cu memrii acestei organi/atii 4Germania a ost convinsa sa

tergiverse/e acordarea -"P0ului prin intermediul negocierilor pe marginea operatiunilor din"ganistan; SU" au ost ortate sa ia o atitudine mai retinuta ata de acest suiect pentru a nu

agrava discutiile reeritoare la scutul antirac)eta etc. 6. #otodata5 cau/a poate i nu atat presiunea

din partea &usiei5 cat ailierea intereselor europene la cele rusesti pe a/a unctionarii unei posiile a7e Paris0Berlin0-oscova la care participa si alte state europene 4datorita intereselor

comune in domeniul energetic etc.6 Prin urmare5 apropierea acestor parti poate duce la amanarea

-"P0ului pentru Georgia si Ucraina5 ceea ce de apt va insemna otinerea unei victoriigeopolitice de catre &usia. In aara de aceasta5 mediul pulic european a ost inundat de

mesa8e ostile din partea -oscovei5 care se opune cu ve)ementa integrarii euroatlantice ale

ostilor sai sateliti 4Ucraina si Georgia6. Continutul acestor amenintaru a ramas nesc)imat5 c)iar daca lima8ul a ost temperat relativ datorita noului Presedinte rus5 ,. -edvedev. Prin urmare5

&usia se arata ingri8orata de aptul ca vecinii sai ar putea sa adere la !"#$5 atentionand ca

asemenea actiuni vor duce la deteriorarea sistemului european de securitate .

,e asemenea5 autoritatile ruse au intreprins actiuni ce vi/ea/a crearea unor disensiuniinterne in Ucraina si Georgia5 incercand concomitent sa le orte/e pe acestea sa0si revi/uiasca

politicile sale vi/avi de integrarea euroatlantica. ata de Georgia s0a aplicat ,eclaratia privind

oportunitatea recunoasterii ")a/iei si $setiei de SudH. Prin care se aduce la cunostinta ca

aderarea Gergiei la !"#$ sau maniestarea unei agresiuni a acesteia ata de ")a/ia si $setia deSud va duce la implicarea inclusiv militara a &usiei5 in vedera apararii cetatenilor rusi din aceste

regiuni. ,e asemenea5 aceasta va duce la initierea procesului de suverani/area a regiunilorseparatiste georgiene. In a/a acestor initiative &usia incearca sa loc)e/e otinerea -"P0uluide catre Georgia5 totodata inluentand opinia pulica interna a acestei tari. -oscova urmareste

scopul nu numai de a manipula indirect comportamentul autoritatilor georgiene5 ci si de a

e7ercita presiuni asupra proceselor politice interne din Georgia. $r5 &usia poate i invinuita deimi7tiune in aacerile interne ale unui stat strain5 insa mi/a urmarita de aceasta este conorma cu

interesele rusesti5 ce constau in stoparea e7tinderii !"#$ spre Est.

Spre deoseire de Georgia5 Ucraina incearca a i santa8ata de &usia prin #ratatul de

prietenie5 colaorare si parteneriat ruso0ucrainean5 care va i revi/uit in ca/ul in care aceasta vaadera la !"#$. #otodata5 in ca/ul in care una din partile semnatare se simte in pericol din cau/a

actiunilor celeilalte parti5 atunci acestea initia/a consultari pe marginea prolemelor conlictuale.

Prin urmare5 amenintarea &usiei privind revi/uirea acestui #ratat nu este a/ata pe prevederilegale5 ci pe intentia de a adanci cri/a interna privind maniestarile anti0!"#$ in cadrul societatii

ucrainene. #otusi5 aceste airmatii pot i catalogate drept amenintare directa la integritatea

teritoriala a Ucrainei5 deoarece acest document repre/inta undamentul inviolailitatii teritoariale

ale Ucrainei5 recunoscute si garantate de &usia. ,e asemenea5 aceasta actiune ar putea duce ineventualitate la tergiversarea procesului de aderare a Ucrainei la !"#$.



,in cele anali/ate mai sus se oserva potentialul ma8or al &usiei in ce priveste

inluentarea deci/iilor in cadrul !"#$. "ctiunile de manipulare cu opinia pulica din Ucraina si

Georgia sunt la el e7ploatate pe larg de autoritatile ruse. Insa5 in poida acestei situatii @ievul si#ilisi au posiilitatea sa demonstre/e atat aliatilor din cadrul "liantei5 cat si propriei populatii

care sunt interesele adevarate ale &usiei. Prin intermediul initiativelor rusesti5 aceste state pot sa

moili/e/e eorturile interne si e7terne in vederea promovarii aspiratiilor lor euroatlantice.Pentru acestea devine tot mai evident ca !"#$ oera garantii pentru asigurarea integritatii si

securitatii teritoriale. Insa pentru a materiali/a aceste perspective5 Ucraina si Georgia are nevoie

de sustintori puternici in cadrul !"#$ si de actiuni pragmatice si eiciente in raport cu &usia."ltel5 -oscova va reusi in permanenta sa intervina atat in aacerile interne ale acestor tari5 cat si

in cadrul celor !"#$ pentru a crea impedimente procesului de e7tindere euroatlantica. Zona de

contact &usia0!ato. Zona de contact Ucraina0!ato. !oi constructii Geopolitice0Scuturi

"ntirac)eta

NATO . RUSIA

1.

In mod constant, NATO a acordat o atentie maxima relatiilor cu Rusia dupa cadereacortinei de fer find evident ca nu se putea realiza o constructie solida de securitateeuropeana ara participarea Rusiei.In anul 1994, Rusia a optat pentru a intra in cadrul proramului !arteneriatuluipentru !ace desc"izand noi oportunitati de cooperare intre cele doua parti care s#au



concretizat cu participarea Rusiei la implementarea acordului de pace in $osnia#%erteovina unde pentru prima data, ostii adversari, continentele Aliate si rusestiau participat impreuna la o operatiune militara multinationala.

Cadrul relatiilor dintre !"#$ si &usia a ost institutionali/at prin semnarea "ctului

ondator !"#$0&usia asupra &elatiilor mutuale5 cooperarii si securitatii5 in mai 1??+5 prin care a

ost creat Consiliul permanent reunit !"#$0&usia 4P=C6 . ,e asemenea5 &usia a ost de acord sa

contriuie cu un numar semniicativ de trupe la ortele din @osovo de su comanda !"#$

4@$&65 conorm stipularilor din &e/olutia 12 a Consiliului de Securitate al $!U.

a o intrunire la nivel de -inistri ai apararii5 din iunie 25 ministrul rus al apararii5

Serg)eiev5 sustinand opinia tarilor !"#$5 a declarat ca nu e7ista nici o alta alternativa la

cooperarea !"#$0&usia. ,eclaratia acuta la sarsitul intrunirii a recunoscut5 de asemenea5 rolul

important al parteneriatului in stailitatea si securitatea /onei Euro0"tlantice ."tacurile teroristedin 11 septemrie 21 au repre/entat un moment de cotitura al relatiilor !"#$0&usia. !evoia

de a comina eorturile devenea acuta.

Elaorarea anuala a unui plan privind terorismul convenita la intalnirea !&C de la

Summit0ul de la Istamul din iunie 25 a marcat un moment important in de/voltarea

cooperarii !"#$0&usia impotriva terorismului. ,rept urmare5 ministrii de e7terne ai !&C au

aproat in decemrie 2 un Plan de "ctiune !"#$0&usia impotriva #erorismului

compre)ensiv5 care oera o strategie coerenta pentru prevenirea terorismului5 comaterea

activitatilor teroriste si gestionarea consecintelor actelor teroriste.

Ca urmare a acestui plan &usia va participa la actiunile comune ale !"#$ privind

comaterea terorismului in -area -editerana. $peratia "ctive Endeavour este un e7emplu de

succes in acest sens constand in patrularea estului -arii -editerane si insotirea navelor in

Stramtoarea Giraltar ulterior iind e7tinsa la intreg spatiul -arii -editerane.S0a incercat

e7tinderea acestei cooperari si in -area !eagra dar atat &usia5 cat si #urcia au avut po/itii de

respingere a acestei initiative c)iar daca motivatiile iecarei tari erau altele. #urcia se temea de

modiicarea statutului stramtorii ,ardanelelor reglementat actual prin Conventia de la -ontreau

iar &usia avea argumente de ordin geopolitic.

Sunt si multe alte proleme asupra carora &usia si !"#$ au divergente. In cadrul celei

de0a 2 Conerinte de la -unc)en dedicata securitatii mondiale5 &usia si0a airmat dorinta pentru

de/voltarea colaorarii dar impotriva e7tinderii !"#$ catre est in reali/area strategiei sale de

aparare avansata. In eventualitatea e7tinderii spre est ca organi/atie militara5 !"#$ va deveni in



acest ca/ o amenintare pentru -oscova . &usia pronuntandu0se anterior prin oicialii sai

impotriva aderarii la !"#$ a Ucrainei motivand ca aceasta ar putea dauna intereselor ei. In acest

sens5 e7istand proailitatea unor miscari politice nedorite in &usia5 daca Ucraina devine

memru !"#$H.

In cadrul Intalnirii !"#$0&usia din Sicilia ce avut loc in eruarie 2(5 s0au evidentiat

din nou po/itii dierite in ce priveste prolema contactelor internationale cu miscarea islamica

Damas 5 castigatoarea alegerilor palestiniene. Secretarul general !"#$ a spus ca alianta nu

intrevede contacte cu Damas5 dar ministrul rus al apararii Serg)ei Ivanov a aparat deci/ia

presedintelui 9ladimir Putin de a0i invita pe liderii Damas la -oscova . Interese contrare e7ista

si asupra modului de solutionare a conlictului din #ransnistria5 proces in care sunt implicate

alaturi de &usia5 !"#$5 Ucraina5 UE.

,e remarcat ca po/itiile opuse ale &usiei si repre/entantilor !"#$ sau a unor tari

importante memre !"#$ s0au inmultit culminand cu declaratiile si po/itiile ormulate de catre

vicepresedintele american ,ic> C)ene5 la summitul de la 9ilnius din acest an in care acu/a

&usia pe un ton oarte dur5 de actiuni de intimidare5 santa8 si suminare a integritatii teritoriale a

vecinilor sai5 dar si de neadoptarea unor reorme democratice. Unii analisti au catalogat

summitul de la 9ilnius ca iind o noua Ialta5 unde in 1?'5 precum se stie5 s0a desenat )arta

Europei postelice. "ltii au comparat discursul lui ,ic> C)ene cu cel al lui Filliam C)urc)ill

de la ulton prin care s0a semnalat5 de apt5 de/lantuirea unui ra/oi rece intre Est si 9est.

C)ene a airmat ca Polonia5 &omania5 Bulgaria5 tarile altice5 Ucraina5 Georgia si

-oldova treuie sa construiasca un /id de aparare a democratiei. Evident ca acest /id treuie sa

ne apere de rusi. El a mai lasat sa se intrevada ca5 in ond5 cel de0al doilea ra/oi rece este de8a in

plina desasurare5 cu toate ca5 multa lume nu a remarcat inca acest lucru. "tata doar ca linia

rontului este acum alta. !oua cortina de ier a ost stailita intre &usia si ostii sai sateliti din

locul comunist. Este pentru prima data de la prausirea U&SS cand Fas)ingtonul spune oarte

clar ca -oscova nu0i mai este nici macar partener pe plan gloal nicidecum aliat. &usia are de

ales5 a /is C)ene5 din doua una: sau se intoarce la democratie5 sau devine iar inamicul

$ccidentului.H

,e cealalta parte5 presedintele Putin in recentul ,iscurs despre star ea natiunii airma ca

Statele Unite sunt un lup care nu asculta de nimeniH si singurul lucru pe care &usia il mai poate

ace in aceasta situatie este sa isi construiasca o casa solidaH. "cesta a mai airmat ca Este

prematur sa vorim de sarsitul cursei inarmarilor. "ceasta se accelerea/a si a atins cu adevarat

un nou nivel te)nologicH.



Parca venind sa tempere/e aceasta escaladare a declaratiilor Putin a airmat ca &usia va

i radatoare in de/voltarea relatiilor cu $ccidentul si nu are nici cea mica intentie sa se intoarca

la tensiunea erei &a/oiului &eceH -entionam ca aceste tensiuni sunt oservate momentan doar

intre SU" si &usia dar acestea nu pot i negli8ate in planul relatiilor !"#$0&usia avand in

vedere po/itia SU" in cadrul !"#$

&usia si0a restailit sera de inluenta in Europa prin inc)eierea de acorduri energetice

ilaterale cu unele tari5 care astel au interese divergente ata de cele ale !"#$. ca parteneriatul

!"#$0&usia a ost conceput ca un element strategic pentru intarirea securitatii in spatiul euro0atlantic5 intemeiat pe principii5 valori si anga8amente undamentale5 inclusiv democratia5

liertatile civile si pluralismul politic. Privind in urma5 la istoria de peste un deceniu5 am

de/voltat un dialog politic si proiecte concrete pe o gama larga de suiecte de securitateinternationala5 unde avem oiective si interese comune. ,esi suntem preocupati de recentele

declaratii si actiuni rusesti5 pe suiecte c)eie de securitate si de interes comun5 precum #ratatul

privind ortele Conventionale din Europa 4CE65 suntem pregatiti sa continuam sa lucram cu&usia5 ca parteneri egali in domenii de interes comun5 asa cum este preva/ut in ,eclaratia de la

&oma si in "ctul ondator. #reuie sa ne continuam eorturile comune in lupta impotriva

terorismului si in domeniul neprolierarii armelor de distrugere in masa si a mi8loacelor de

transport al acestora. indemnam &usia sa se anga8e/e activ in oertele importante de cooperarecare i0au ost pre/entate. Consideram ca discutiile ilaterale Statele Unite 0 &usia cu privire la

apararea antirac)eta si CE5 printre alte teme5 pot aduce o contriutie importanta in acest

domeniu. Consideram ca potentialul Consiliului !"#$0&usia 4!&C6 nu este pe deplin reali/at siramanem pregatiti sa identiicam si sa urmarim oportunitati pentru actiuni comune in ormat 2+5

reamintind principiul independentei deci/iilor si actiunilor !"#$ sau ale &usiei. &eairmam

&usiei ca politica usilor desc)ise a !"#$ si eorturile pre/ente5 precum si cele viitoare privindapararea antirac)eta a !"#$ sunt menite sa oere un raspuns mai un ata de provocarile de

securitate cu care toti ne conruntam si reiteram aptul ca5 departe de a repre/enta o amenintare

pentru relatia noastra5 acestea oera oportunitati de a aprounda cooperarea si stailitatea.

uam nota de ratiicarea de catre &usia a "cordului privind Statutul ortelor5 din cadrulParteneriatului pentru Pace5 si ne e7primam speranta ca aceasta va acilita continuarea cooperarii

practice. "preciem aptul ca &usia este pregatita sa spri8ine misiunea IS" a !"#$ in

"ganistan prin acilitarea tran/itului pe teritoriul sau. "m saluta aproundarea cooperarii !"#$0&usia5 in spri8inul si cu acordul Guvernului agan si dorim sa o de/voltam in continuare5 pe a/a

activitatii serioase de8a reali/ate in pregatirea oiterilor agani si din "sia Centrala5 specialisti in

prolema luptei impotriva traicului de narcotice. Continua noastra cooperare5 pe a/a Initiativei

aliate de Cooperare in Spatiu5 si spri8inul &usiei ata de $peratiunea "ctive Endeavour din-area -editerana contriuie la lupta noatra comuna impotriva terorismului. de asemenea5

cooperarea cu privire la interoperailitatea militara5 apararea antirac)eta in teatru de operatiuni5

cautarea si salvarea pe mare5 ca si planiicarea urgentelor civile.

Z*(a de +*(ta+t U+rai(a-NATO

In ce priveste Ucraina5 relatiile ilaterale au luat avant dupa revolutia portocalie din

aceasta tara e7istand si un cadru institutional de colaorare prin semnarea Cartei asupra



Parteneriatului distinctiv dintre !"#$ si Ucraina5 la -adrid in iulie 1??+. Carta urmea/a

strategia declarata a Ucrainei de a0si accelera integrarea in structurile europene si transatlantice.

"ceasta repre/inta a/a pe care !"#$ si Ucraina sunt de acord sa se consulte in conte7tulsecuritatii si stailitatii Euro0"tlantice si in domenii precum prevenirea conlictelor5 gestionarea

cri/elor5 sustinerea pacii si operaJtiunile umanitare . "tat &omania5 cat si Polonia sunt interesate

in primirea Ucrainei in randul "liantei in vederea asigurarii unui climat de securitate si stailitatela rontierele sale.

ec) @ac/ns>i5 ostul presedinte al Poloniei5 declara: Polonia e oarte interesata ca

Ucraina sa adere la !"#$.H #raseul natural al Ucrainei e sa ie un candidat pentru admiterea in !"#$ si UE. !imeni nu crede insa ca asta se va intampla curand5 dar ace parte din logica

sarsitului Uniunii Sovietice si crearii unui spatiu european si euro0atlantic unic.H Parteneriatul

pentru Pace permite Ucrainei sa isi compare institutia apararii cu cele ale vecinilor sai europenisi sa isi deineasca mai ine rolul pe care il 8oaca in securitatea europeana. Participarea Ucrainei

la Consiliul Parteneriatului Euro0"tlantic 4E"PC6 isi aduce5 de asemenea5 contriutia la acest

proces.

Conclu/ii:

In logica celor pre/entate asupra ultimelor evolutii ale relatiilor &usiei cu SU" si implicit

!"#$5 Ucraina va i o caramida importanta in acest /id de aparare in ata vecinilor de la rasarit.

,e/voltarea caracterului politic al "liantei este una dintre solutiile pre/entate pentru reormarea !"#$ necesara in ata noilor provocari aduse de secolul KKI. ,aca "lianta doreste sa0si

mentina rolul de principal cadru pentru coordonarea trans0atlantica si actiunile comune5 atunci

aceasta treuie sa dule/e transormarea militara cu o actiune decisiva care sa acilite/e de/ateri

politice mai recvente si desc)ise. Cu alte cuvinte5 !"#$ treuie sa devina un oiectiv mai politic %

In cadrul reuniunii anuale de la -Lnc)en 42(6 s0a cerut continuarea procesului de

reormare a !"#$5 pentru e7tinderea misiunii politice a "liantei5 in sensul de a coordonastrategia Europei si Statelor Unite in aara /onei !"#$. S0a cerut % spri8inul la o de/atere

ampla5 care sa deineasca noile sarcini ale "liantei "tlantice5 dar si limitele competentelor !"#$

. S0a sustinut necesitatea de a se coneri !"#$ un rol cu adevarat gloal5 la nivel planetarH."ceasta5 deoarece e7ista anumite amenintari de anvergura gloalaH5 cum este ca/ul

terorismului.

Ca si in trecut nu treuie sa credem ca !"#$ va i peste tot si ca va avea solutiile potrivite pentru toate cri/ele. "lianta va ramane in continuare un instrument la dispo/itia SU" si

a Europei pentru a raspunde sidarilor aectand securitatea comuna si comunitatea euro0atlantica.

Contriutia sa va i in continuare e7trem de importanta5 in special in planul luptei . "8ungand la 2( de memri in 2(5 !"#$ colaorea/a strans prin retelele Parteneriatului

pentru Pace si Cooperarii "tlantice5 cu alte 2+ de tari dintre care ' neutre 4"ustria5 inlanda5



Irlanda5 Suedia si Elvetia65 toate cele 1' repulici post0sovietice si alte tari din Europa de Est si

Sud0Est. "lianta a sponsori/at in ultimii 11 ani operatii de mentinere a pacii.

Prin dimensiunile si cone7iunile sale5 !"#$ ramane cea mai importanta relatiediplomatica din lume. SU" si Europa controlea/a +A din comertul mondial. Cooperarea lor in

domeniile democratiei si drepturilor omului5 economiei si cercetarii5 telecomunicatiilor si luptei

antiteroriste este vitala pentru omenire. Sc)imarile inregistrate5 mai ales cresterea ortei militarea SU" si a integrarii UE5 sunt de natura sa stimule/e egocentrismele5 dar proail ele vor i

depasite.

N*i +*()tru+tii &e*p*liti+e-S+uturi A(tira+/eta

Prolierarea rac)etelor alistice repre/inta o amenintare crescanda pentru populatia5

teritoriul si ortele "liantei. "pararea antirac)eta este parte a unui raspuns mai amplu decontracarare a acestei amenintari. ,e aceea5 recunoastem contriutia sustantiala pe care

planiicata dislocare in Europa a capailitatilor de aparare antirac)eta ale SU" o aduce protectiei

"liatilor impotriva rac)etelor alistice cu ra/a lunga de actiune. E7ploram modalitati deconectare a acestor capailitati cu eorturile curente ale !"#$ in domeniul apararii antirac)eta5

ca o cale de a ne asigura ca ele vor constitui parte integranta a oricarei ar)itecturi viitoare a

sistemului !"#$ de aparare antirac)eta. "vand in vedere principiul indivi/iilitatii securitatii

"liatilor5 precum si pe cel al solidaritatii !"#$5 insarcinam Consiliul !ord0"tlantic in SesiunePermanenta sa de/volte optiuni pentru o ar)itectura cuprin/atoare a sistemului de aparare

antirac)eta care sa asigure acoperirea tuturor teritoriilor si populatiilor aliate care nu sunt

acoperite altel de sistemul american5 in scopul reevaluarii lor la summit0ul !"#$ din 2?5 invederea undamentarii oricarei deci/ii politice viitoare.

"preciem5 de asemenea5 eorturile care se desasoara in pre/ent pentru intarirea

cooperarii !"#$0&usia in domeniul apararii antirac)eta. !e anga8am sa demonstram

transparenta ma7ima si sa adoptam masuri reciproce de crestere a increderii5 pentru a reduceorice ingri8orare. incura8am ederatia &usa sa valoriice propunerile SU" in domeniul apararii

antirac)eta si suntem pregatiti sa e7ploram potentialul de a conecta5 la momentul potrivit5

sistemele de aparare antirac)eta ale Statelor Unite5 !"#$ si ederatiei &use.

&eairmam aptul ca de/armarea5 controlul armamentelor si neprolierarea vor continuasa aia o contriutie importanta pentru pace5 securitate si stailitate si5 in acest sens5 pentru

prevenirea raspandirii si utili/arii armelor de distrugere in masa si a mi8loacelor de transport a

acestora la tinta. "m luat nota de raportul care ne0a ost pregatit privind cresterea proilului !"#$ in acest domeniu. Ca parte a unui raspuns mai larg la prolemele de securitate5 !"#$ ar

treui sa continue sa contriuie la eorturile internationale in acest domeniu al controlului

armamentelor5 de/armarii si neprolierarii si insarcinam Consiliul !ord0"tlantic in sesiune permanenta sa mentina aceste suiecte su o monitori/are activa.



"lianta si0a redus semniicativ ortele conventionale5 comparativ cu nivelul din perioada

&a/oiului &ece5 si a redus armele nucleare atriuite !"#$ cu peste ?A. "liatii si0au redus5 de

asemenea5 arsenalele nucleare. ranta a redus tipurile sistemelor sale nucleare la doua5 numarulmi8loacelor de transport nucleare cu peste 8umatate si a anuntat ca isi va reduce numarul de

ocoase nucleare la mai putin de 35 ara a mai detine alte arme in aara de acestea in stocurile

sale operationale. -area Britanie se limitea/a la un sistem nuclear5 a diminuat cu +'A putereae7plo/iva a stocurilor nucleare5 iar numarul ocoaselor nucleare disponiile din punct de vedere

operational a a8uns la mai putin de 1(. Statele Unite si0au redus stocul de arme nucleare la mai

putin de 2'A din dimensiunea avuta la momentul de var al &a/oiului &ece si au redus armelenucleare tactice atriuite !"#$ cu aproape ?A.

&amanem adanc preocupati de riscurile de prolierare ale programelor nucleare si in

domeniul rac)etelor alistice ale Iranului. C)emam Iranul sa se conorme/e pe deplin

&e/olutiilor numarul 1(?(5 1+3+5 1++ si 1*3 ale Consiliului de Securitate al !atiunilor Unite4CS$!U6. ,e asemenea5 suntem adanc preocupati de activitatile de prolierare ale &epulicii

Populare ,emocrate Coreea si o c)emam sa se conorme/e pe deplin &e/olutiei CS$!U 1+1*.

"liatii isi reairma spri8inul pentru acordurile multilaterale de neprolierare e7istente5 cum ar i#ratatul de !eprolierare !ucleara5 si ac apel pentru conormarea universala cu #ratatul de

!eprolierare !ucleara si aderarea universala la Protocolul "ditional la "cordul de Salvgardare

al "gentiei Internationale pentru Energie "tomica 4"IE"65 si respectarea deplina a &e/olutiei

CS$!U 1'. "liatii sunt de acord sa isi dule/e eorturile pentru implementarea integrala aacordurilor de neprolierare si a re/olutiilor relevante ale CS$!U5 ata de care "liatii isi

reairma spri8inul si pe care sunt oligati sa le respecte.

,eclaratia Consiliului !ord0"tlantic din 2* martie 2* isi reairma anga8amentul

"liantei ata de regimul #ratatului CE5 asa cum a ost e7primat in po/itia "liantei continuta in paragraul 2 al ,eclaratiei summit0ului de la &iga din 2(5 declaratia inala a aliatilor la

Conerinta e7teraordinara CE de la 9iena si declaratiile "liantei care relecta de/voltarileulterioare. Punem cel mai mare pret pe regimul #ratatului CE cu toate elementele sale sisuliniem importanta strategica a #ratatului CE5 inclusiv a regimului sau de lanc5 ca o piatra

ung)iulara a securitatii euro0atlantice. Suntem pround ingri8orati ca ederatia &usa a continuat

suspendarea unilaterala a oligatiilor sale 8uridice decurgand din #ratatul CE. "ceasta actiunenu contriuie la oiectivul nostru comun de mentinere a viailitatii pe termen lung a regimului

CE si solicitam erm ederatiei &use sa reia implementarea sa. Situatia actuala5 in care aliatii

!"#$ din CE implementea/a #ratatul in timp ce &usia nu o ace5 nu poate dura la ininit. "moerit un set de propuneri constructive si inovatoare de actiuni paralele pe suiecte0c)eie5

inclu/and pasi din partea aliatilor privind ratiicarea #ratatului CE "daptat si din partea

ederatiei &use privind anga8amentele restante reeritoare la Georgia si &epulica -oldova.



Di(ami+a Relatiil*r Tra()atla(ti+e di( Per)pe+ti,e Maril*r Puteri $

Pana acum am anali/at noile provocari mondiale si am e7aminat in detaliu teme de o

importanta ma8ora pentru urmatorii 2 de ani. #inand cont de natura tot mai multipolara aconte7tului international5 vor treui sa apara noi politici iar sistemul mondial va treui sa

integre/e diversi actori. C)ina5 &usia5 India5 $rientul -i8lociu si "rica vor ace parte5 cu

siguranta5 din regiunile de o importanta geograica din ce in ce mai mare. ,aca e adevarat ca

provocarile politicilor anali/ate vi/ea/a o perioada mai lunga de timp si vor necesita o cooperaresporita la nivel european5 este de asemenea o certitudine aptul ca aceste proleme vor putea i

aordate mai usor5 din perspectiva $ccidentului5 daca parteneriatul transatlantic este aproundat

in acest sens. Care este deci acum situatia acestor relatii si care poate i semniicatia lor pentru 22'M

&elatiile transatlantice au cunoscut perioade de incordare ara precedent din cau/a

de/acordului pround dintre Statele Unite si unii dintre aliatii sai europeni cu privire la ra/oiuldin Ira>. Sarsitul &a/oiului &ece si di/olvarea Uniunii Sovietice5 dupa cum se spune5 au scos

in evidenta pentru cele doua parti ale "tlanticului valori si interese total opuse5 ce usesera

mascate de necesitatea stringenta de a ace ata unui dusman comun. Incet dar sigur5 relatiiletransatlantice se indreptau spre o separare5 daca nu spre divort. " crescut teama ca Europa sa nu

practice orum s)oppingH5 negli8andu0si relatiile0c)eie cu Statele Unite in avoarea unei politici

de/organi/ate de aliante ilaterale cu interese contradictorii. &elatiile transatlantice au revenit5totusi5 pana in 2' la un anumit nivel de politete si modestie. iderii celor doua parti ale



"tlanticului au acut eorturi pentru a lasa in urma episodul disputelor transatlantice5

reapropierea iind a/ata5 in parte5 pe atasamentul ata de aceste relatii. In ciuda unor divergente

clare5 partenerii transatlantici continua sa aia in comun mai multe valori si interese decat oricarealte doua regiuni din lume. #inand cont de numeroasele ainitati si legaturi politice si culturale ce

le unesc5 Statele Unite si Europa raman parteneri naturali. #otusi5 mai importanta decat aceste

ainitati a ost recunoasterea din amele parti ca Europa si Statele Unite se conrunta cu aceleasi provocari intr0un mediu gloal in sc)imare rapida si ca au interese ma8ore in 8oc5 daca aceste

aordari sunt incununate de succes.

Contrar imaginii e7istente in constiinta opiniei pulice5 prioritatile politice generale ale

celor doi parteneri par mai degraa sa ie convergente decat divergente. actorii de deci/ie5

e7pertii si cetatenii de pe amele parti ale "tlanticului se pun din ce in ce mai mult de acord in

privinta provocarilor strategicela care vor treui sa aca ata tarile lor in secolul 21. ,esi continuasa se ucure de eneiciile si oportunitatile pe care le oera procesul de gloali/are5 atat europenii

catsi americanii resimt o neliniste ata de partea intunecataH a procesului. "cestia sunt la el de

ingri8orati de impactul socio0economic al sc)imarilor in curs din economia mondiala. ,e

e7emplu5 provocarile concurentei pe piata muncii ce vin din partea C)inei sau Indiei5e7ternali/area si necesitatea unei reorme in sistemele de asistenta sociala au ost suiecte intens

de/atute in alegerile Congresului in 2(5 precum si in alegerile pre/identiale rance/e din acestan. iderii transatlantici sunt pe deplin constienti de necesitatea unei mai une gestionari a

procesului de gloali/are si a aspectelor ce tin de acesta. Statele Unite si Uniunea Europeana

sunt direct interesate sa coopte/e puteri economice in curs de de/voltare5 precum India si C)ina5 pentru a le integra in cadrul sistemului de reguli economice mondiale.

"cestea sunt de acord ca este in avanta8ul lor sa promove/e recunoasterea si respectarearegulilor5 normelor si standardelor de catre tarile in curs de de/voltare5 in domeniul accesului la

piata5 al drepturilor de proprietate intelectuala sau al sigurantei produselor. ,e/aterea privind

consolidarea cooperarii transatlantice negli8ea/a adesea un aspect al relatiilor dintre cele douaregiuni.

Statele unite si Europa cunosc de la inceputul anilor N? o perioada de integrareeconomica ara precedent5 care a creat o reala economie transatlantica. In ciuda mult discutatelor

progrese economice ale C)inei si Indiei5 cele doua puteri raman parteneri comerciali puternici in

domeniul investitiilor straine directe. &elatiile economice intre SU" si UE aduc un proit de treitrilioane de dolari anual5 iar cele doua economii sunt legate de investitii straine si operatii intre

intreprinderi ailiate straine 4cea mai prounda orma de integrare economica6 si mai putin de

sc)imuri ilaterale 4o orma supericiala de integrare6. ,e apt5 sc)imurile transrontaliere nu

repre/inta decat 2A din comertul transatlantic.

lu7ul de investitii intre Statele Unite si Europa intrece in continuare cu mult pe cel al

investitiilor acestora in C)ina5 India sau in alte tari. "celasi lucru se intampla cu cirele de aacerisi proiturile inregistrate de companiile americane in Europa si cele europene in "merica. In plus5

economia transatlantica spri8ina in mod direct 1 milioane de locuri

de munca de amele parti ale oceanului.

Partenerii transatlantici sunt ine po/itionati pentru a inrunta impreuna provocarile

viitoare. In viitorul previ/iil5 Statele Unite vor ramane principala mare putere mondiala5 la nivel



politic5 economic si militar5 avand inluenta mondiala5 in timp ce Uniunea Europeana repre/inta

de8a5 la ora actuala5 cea mai mare economie integrata din lume.

UE si US" detin5 impreuna5 peste A din PIB0ul mondial si se ucura inca de o po/itie

inluenta de prim plan in organi/atiile internationale5 precum !"#$5 $rgani/atia -ondiala a

Comertului5 ondul -onetar International si Banca -ondiala. Cand se pun de acord asupra unornorme si regulamente comune5 se intampla adesea ca acestea sa

devina o noua regula de aurH mondiala. In plus5 de la UE si SU" provine cel mai mare a8utor pentru de/voltare si amele e7ercita o puternica inluenta politica in intreaga lume.

uand in consideratie recentele evenimente din Europa de Sud0Est ce tin de proclamareaunilaterala a independentei @osovo si cri/a internationala ce a survenit recunoasterii acesteia de

catre asa tari ca SU"5 ranta5 Germania5 -area Britanie s.a.5 precum si tari din regiune ca

Grecia5 Bulgaria5 Croatia5 discutarea prolemei vi/ate in cadrul summit0ului este un lucru iresc

in vederea acordarii suportului re/olvarii cri/ei internationale ce a survenit. $ posiila deci/ie pec)estiunea recunoasterii @osovo nu ar constitui la sigur ultimul punct pe un suiect de o astel de

comple7itate. &elevant pentru &epulica -oldova este aptul ca statele care au recunoscut

independenta @osovo au suliniat ca/ul 55sui generisOO al acestuia. In plus5 autoritatile &epulicii-oldova sunt in drept a atentiona deoseirea colosala a conlictului transnistrean de cel al

>osovarilor5 iar in ca/ul amenintarilor din partea ederatiei &use privind posiila recunoastere a

independentei regiunilor separatiste5 treuie de luat in consideratie ca separatismul transnistreans0a reali/at e7clusiv cu spri8inul economic5 inanciar si politic al acesteia5 iar strategia re/olvarii

conlictului treuie sa ea in consideratie o astel de realitate.

P*itia NATO di( per)pe+ti,a Cau+a

Perspectiva Cauca/ repre/inta o oportunitate unica5 oerita de Uniunea Europeana pentru

statele din Europa de Est i Cauca/ul de Sud pentru a0 i transorma realitatile interne i statutulș ș ș

la nivelul sistemului de relatii internationale. In acela i timp5 de/voltarea acestui proiect produceș

sensiilitati in dialogul politic pe care il de/volta marii actori cu interese in regiune. iecare

dintre ei au interese i oiective strategice in aceste state: unii din rationamente legate deș

securitate i stailitate5 altii pentru a0 i reace inluenta i statutul la nivel mondial. In aceastaș ș ș

situatie concreta ederatia &usa este prima care s0a opus de/voltarii acestui proiect5 insistand

asupra propriilor idei de reacere a inluentei geostrategice in statele e70sovietice. Initiativele promovate de -oscova au la a/a rationamente cu o structura i un continut similar: promovareaș

propriilor interese nationale. ,iera intrumentele i mi8loacele5 dar i strategiile adoptate pentru aș ș

atinge oiective de politica e7terna. Po/iatia &usiei este mult mai rigida5 mai ultimativa i oeraș

mai putine optiuni i alternative in comparatie cu Uniunea Europeana sau Statele Unite aleș

"mericii. ,in aceste considerente de oarte multe ori modelele de cooperare regionala propusede -oscova intampina un grad mai mare de ostilitate i sunt mai greu acceptate de statele dinș

Europa de Est sau Cauca/ul de Sud. Pe de alta parte5 insa i po/itia ederatiei &use ata deș

proiectele europene merita a i studiata. Ea cunoa te perioade de opunere desc)ise i perioade deș ș

stagnare a ostilitatilor. Etapi/area atitudinii este conditionata de evenimentele i procesele prinș

care trece tot sistemul de relatii internationale la un moment dat.



Cercetarea Sumitului !.".#.$. din 2* de la Bucuresti in calitate de platorma ce oera

optiuni de stailitate pentru Europa de Est se va ace dintr0o perspectiva e7ploratorie a deinirii

statutului5 rolului i inluentei acestor mari puteri asupra dimensiunii estice a Politicii Europeneș

de 9ecinatate.

In acest ca/ accent se va pune pe deinirea oiectivelor i tipul de putere promovat in relatia cuș

ceale ase state e70sovietice de catre Uniunea Europeana5 ederatia &usa i Statele Unite aleș ș"mericii5 in calitate de generatori de modele i ormule de cooperare internationala. Unul dinș

oiectivele inale este acela de a oserva care sunt punctele tari i slae ale proiectuluiș

Parteneriatului Estic i e7plorarea potentialului Uniunii Europene de a crea o strategie viitoareș

pentru vecinatate in ca/ul in care aceasta nu este pregatita pentru o noua e7tindere. $ asemenea

aordare necesita o anali/a minutioasa i responsaila a instrumentelor utili/ate cu acest scop deș

catre marile puteri5 nu doar de catre Uniunea Europeana5 precum i o reevaluare atenta aș

intereselor i oiectivelor lor in spatiue70sovietic.ș

,in perspectiva europeana5 aordarea Europei de Est i a Cauca/ului de Sud treuie saș

treaca in maniera oligatorie prin procese de democrati/are i transormare calitativa a sistemelor ș

politice i economice. ,oar dupa indeplinirea acestor conditii primare5 Uniunea Europeana poateșsa i i pre/inte oiectivele aordarii pragmatice i responsaile a vecinatatii: resursele energeticeș ș

i strategiile de asigurare a securitatii economice i energetice a economiilor europene. ,inș ș

perspectiva rusa5 regiunea ormata din statele din Europa de Est i Cauca/ul de Sud este parte aș

spatiului de interes vital al ederatiei &use. Controlul asupra acestuia ace parte dintr0un proiectnational mai mare: cel de reacere a inluentei &usiei asupra sistemului de relatii internationale

din perioada sovietica. In acest ca/ concret prolema este mult mai comple7a5 apt datorat unor

initiative anterioare5 care i0au dovedit in timp ineicienta. ,e i pare incorect ca relatiile dintreș ș

ederatia &usa i statele memre ale Parteneriatului Estic sa ie tratate prin prisma unorș

instrumente de coercitie5 in acest moment c)iar i o aordare simplista a acestora poate sa oereș

detalii importante despre continutului strategiilor i politicilor promovate de catre liderii ru i inș ș

spatiul e70sovietic. "tunci cand arierele tariare i i dovedesc ineicienta se trece la alte orme iș șmi8loace de constrangere de convingere. Printre acestea pot i mentionate resursele energetice iș

pietele de desacere. C)iar daca acestea nu sunt singurele elemente ale proiectului rusesc de

reacere a unui statut pierdut5 cu siguranta ele aectea/a pe termen lung atitudini i po/itionari aleș

actorilor mici in cadrul regiunii din care ac part

Biliograie :



1.Centrul de Inormare si ,ocumentare privind !ato5 =urnalul "cademic5 *..2*.

2.E7tinderea !.".#.$. 5 #ema a Sumitului de la Bucuresti.

3../iare.com Sumitul !ato de la Bucuresti

../iarul de Pra)ova5 5 George Fus)5 Sumitul de la Bucuresti este unul Istoric.'.."ntena3.ro. Sumitul !ato de la Bucuresti.

(.,gi2.ro Stirile de "ctualitate 5 Sumitul !ato Bucuresti 20 aprilie 2*

+.Buletin de teorie -ilitara 5 Editat de statul -a8or al ortelor #erestre

*.$servatorul politic: Perspective Geopolitice 4"nali/e Cercetari Comentarii Politice6

Sumitul de La Bucuresti 2008

Documents

Transcript of Sumitul de La Bucuresti 2008