PARTEA a III a

1. mbinrile sudate i problematica acestora Sudarea este metoda tehnologic de realizare a unor mbinri nedemontabile prin formarea n condiii de presiune i temperatur a unor legturi stabile ntre atomii marginali ai componentelor.

Clasificarea procedeeelor de sudare , funcie de factorul predominant (presiune sau temperatur ) este :

Descoperit ;SE

CU ARC ELECTRIC Acoperit ; SE ( SAE )

Gaz activ CO2:MAG

Protejat Gaz inert : MIG

PRIN TOPIRE WIG (cu hidrogen arc atom )

JET DE PLASM = constrns

SUDARE BAIE DE ZGUR

FLACR DE GAZE

CU FASCICOL CORPUSCULAR (de ioni sau electroni )

CU FASCICOL DE FOTONI (lasser)

la rece

N STARE SOLID

la cald

PRIN PRESIUNE

intermediar

CU TOPIRE

n puncte

Sudarea poare fi aplicat teoretic i practic unui numr mate de materiale folosite n tehnic : metalele i aliajele pot fi sudate , practic n anumite cazuri msurile tehnologice care trebuiesc luate ridic costul operaiei ; masele plastice , sticla .

Un loc important n categoria materialelor care se prelucreaz prin dudare l ocup aliajeleFe-C i n principal oelurile (n prezent ~ 28% din producia mondial de oel este folosit la realizarea diferitelor structuri sudate, perconizndu-se ca acest procent s cresc pn la 45%).

1.1Constructi sudate

Considerind in principal sudarea prin topire cu arcul electric , tipurile de imbinari se clasifica dupa urmatoarele criterii :

A) pozitia pieselor de imbinare sau forma sectiunii transversale (criteriu curpins in

STAS 5555 ) :

- suduri cap la cap

B latimea CUS

h suprainaltarea

p patrunderea

- suduri colt la colt

- dupa forma sectiunii transversale

a) pe muchie

b) de colt exterioara

c) in T

d) in cruce

e) prin supapunere

B) Pozitia de sudare

a) orizontala cu varianta in jgheab

b) verticala (ascendenta sau descendenta )

c) in cornisa

d) pe plafon

C) Din punct de vedere al solicitarii cusaturii :

a) prin suprapunere

b) oblice

c) laterale

Principalele avantaje tehnico- economice ale utilizarii sudurii sunt:

1-economie de material ; se obtin prin imbinarea unor semifabricate deformate plastic constructii mai zvelte ; adaosurile de prelucrare sunt mai scazute cu pina la 90% fata de cazul obtinerii aceleasi cinstructii prin turnare .

2- relizarea unor constructii care pe linga conditii de rezistenta satisfac si conditia de etanseitate (rezervoare , nave )

Principalele probleme :

a) proiectarea tehnologica a constructiei si alegerea corespunzatoare a materialelor : de baza si de adaos :

b) stabilirea corecta a tehnologiei de excutie avind in vedere fenomele de frgilizare la rece sau la cald si a altor tipuri specifice de defecte ;

c) omologarea si controlul riguros al sudurilor ;

d) calificarea si autorizarea sudorilor si a personalului de control si receptie .

1.2 Sudabilitatea

n exploatare , orice utilaj, main , aparat sau pies reacioneaz ntr-un anumit fel cnd este supus unor solicitri .Aceast reacie fa de solicitrile din exploatare se numete comportare n exploatare .

Noiunea se poate extinde i asupra modului cum reacioneaz un material la aciunea termic i /sau mecanic determinat de realizarea prin sudare a unor mbinri nedemontabile .

Ca urmare sudabilitatea este o caracteristic tehnologic complex care are n vedere factori de material ,ai tehnologiei de realizare a mbinrilor sudate i de concepie a structurii sudate .

Pentru cazul oelurilor , sudabilitatea este definit n STAS 7194 ca fiind aptitudinea unui oel ca printr-un anumit procedeu i pentru un anumit scop s asigure , n mbinrile sudate , caracteristicile locale i generale prescrise pentru o construcie sudat .

Aprecierea sudabilitii oelurilor se efectueaz pe bata urmtorilor factori :

A) Comportarea metalugic la sudare , definit de modul cum cum reacioneaz oelul fa de aciunea unui anumit proces de sudare , aciune localizat n zona de trecere i n zona influenat termic.

Comportarea metalurgic la sudare se apreciaz avnd n vedere :

A 1 ) Compoziia chimic

Oeluirile carbon i slab aliate prezint o sudabilitate necondiionat (se pot realiza mbinri prin sudare fr precauii speciale ) dac ndeplinesc condiiile,conform tabelului, unde :

relaie n care coninutul elementar este cel determinat la analiza pe oel lichid .

Rm

[N/mm2]S

[mm]Coninutul maximCe[%]

CMnSiS sau P

370..500