SUBSTANTIVUL

Substantivele au:- GEN- NUMR- ARTICOL- PREPOZIIE- CAZ- FUNCIE SINTACTIC

CAZUL este forma luat de substantiv pentru a exprima o funcie sintactic ntr-un enun.

Cazurile substantivului sunt:- NOMINATIV- GENITIV- DATIV- ACUZATIV- VOCATIV

ARTICOLUL i PREPOZIIA sunt pri de vorbire cu rol de instrumente gramaticale pentru exprimarea cazurilor.

MODIFICAREA FORMEI UNUI SUBSTANTIV PENTRU A NDEPLINI O FUNCIE SINTACTIC SE NUMETE DECLINARE.

Oamenii comunic unii cu alii prin cuvinte. ntre cuvinte se dezvolt relaii sintactice.Funciile sintactice sunt rezultatul acestor relaii.Relaia de ineren se dezvolt ntre subiect i predicat, in interiorul unei propoziii.

1.CAZUL NOMINATIVa)Funcia sintactic :Subiect ntrebare: Cine?,Ce?Exemplu: Fetia citete.

b)Funcia sintactic :Nume Predicativntrebare:Exemplu: Fata este eleva

c)Funcia sintactic :Atribut Substantivalntrebare: Care?Exemplu: Maria,eleva,scrie.

2.CAZUL ACUZATIVa)Funcia sintactic : Atribut substantivalntrebare: Ce fel de?Exemplu: Una dintre fete scrie.

b)Funcia sintactic : Nume predicativntrebare:Exemplu:

c)Funcia sintactic : Complement direct.ntrebare: (pe) Cine? , Ce?Exemplu: Maria citeste o carte.

d)Funcia sintactic : Complement indirect.ntrebare: (la,cu,de la, pentru, despre ) Cine?,Ce?Exemplu: Ea vorbete despre o carte.

e)Funcia sintactic : Complement circumstantial de loc.ntrebare: Unde?Exemplu: Fata este in casa.

f)Funcia sintactic : Complement circumstantial de modntrebare: Cum?Exemplu: Fata scrie ca tata.

g)Funcia sintactic : Complement circumstantial de timpntrebare: Cand?Exemplu: Maria se apuca de invatat peste o ora.

3.CAZUL GENITIVa)Funcia sintactic : Atribut substantival genitivalntrebare:(al,a,ai,ale)cui?Exemplu:Colega fetei scrie.

b)Funcia sintactic : Nume predicativntrebare:Exemplu:El este mpotriva mamei.

c)Funcia sintactic :Atribut substantival prepoziionalntrebare: Care? , Cui?Exemplu: Lupta contra gripei ma epuizeaza.

4.CAZUL DATIVa)Funcia sintactic :Atribut substantival prepoziionalntrebare: Cui?Exemplu: Coleg asemenea fetei nu-i.

b)Funcia sintactic :Nume predicativntrebare:Exemplu: Fata este asemenea mamei.

c)Funcia sintactic :Complement indirect.ntrebare: Cui?Exemplu: Lupt contra gripei.

5.CAZUL VOCATIVSubstantivul n cazul vocativ arat o chemare / o atenionare.Substantivul n cazul vocativ nu are funcie sintactic.

Substantivul n cazul vocativ poate sta :- la nceputul propoziiei: Carte frumoas, cinste cui te-a scris...- n interiorul propoziiei:Dar bine, ghiavole, aici i-i scldatul?...- la sfritul propoziiei:Apoi dar, mai rmi sntoas, mtu Mrioar !...

Substantivul n cazul vocativ se recunoate dup:- intonaie: -Ionel! strig madam Popescu... ;- punctuaie ( virgul sau semnul exclamrii).

Substantivul n cazul vocativ poate fi:-singur : Ionel !- nsoit de un determinant: Carte frumoas,....

Declinarea substantivelor1. Totalitatea formelor prin care se exprim categoriile gramaticale ale substantivului constituie flexiunea sau declinarea lui. Substantivul n limba romn se declin numai cu ajutorul articolului substantival, de aceea se disting dou tipuri de declinare: a) declinarea cu articol nehotrt i b) declinarea cu articol hotrt.2. n acelai timp, exist trei modele de declinare:a) declinarea substantivelor masculine;b) declinarea substantivelor feminine;c) declinarea substantivelor neutre. Aceast de la urm declinare ar putea fi definit drept declinare mixt,deoarece substantivele neutre se declin la singular dup modelul substantivelor masculine, iar la plural, dup cel al substantivelor feminine.Declinarea cu articol nehotrt

Singular

CazulMasculinFemininNeutru

N.G.D.A.V.un biat(al, a, ai, ale) unui biatunui biat(pe) un biato fat(al, a, ai, ale) unei feteunei fete(pe) o fatun teatru(al, a, ai, ale) unui teatruunui teatruun teatru

Plural

CazulMasculinFemininNeutru

N.G.D.A.V.nite biei(al, a, ai, ale) unor bieiunor biei(pe) nite bieinite fete(al, a, ai, ale) unor feteunor fete(pe) nite fetenite teatre(al, a, ai, ale) unor teatreunor teatrenite teatre

Declinarea cu articol hotrtSingular

CazulMasculinFemininNeutru

N.G.D.A.V.biatul(al, a, ai, ale) biatuluibiatului(pe) biatulbiete!; biatule!fata(al, a, ai, ale) feteifetei(pe) fatafat!; fato!teatrul(al, a, ai, ale) teatruluiteatruluiteatrul

Plural

CazulMasculinFemininNeutru

N.G.D.A.V.bieii(al, a, ai, ale) bieilorbieilor(pe) bieiibiei!; bieilor!fetele(al, a, ai, ale) fetelorfetelor(pe) fetelefetelor!teatrele(al, a, ai, ale) teatrelorteatrelorteatrele

Declinarea substantivelor nearticulabile enclitic1. Din categoria substantivelor care nu se mbin cu articolul hotrt fac parte:a) substantivele proprii masculine nume de persoane (Andrei, Gheorghe, Radu, tefnescu etc.);b) unele substantive proprii feminine nume de persoan (Carmen, Jeni, Lili, Mimi etc.);c) unele substantive comune simple sau compuse (nene, tanti, vod, flmnzil, ochil, srcil, michidu, ianuarie, februarie, martie, pierde-var etc.).2. Genitiv-dativul acestor substantive, care se folosesc numai cu forma de singular, se exprim cu ajutorul elementului proclitic lui:

N.G.D.A.tefan(al, a, ai, ale) lui tefanlui tefantefanCarmen(al, a, ai, ale) lui Carmenlui CarmenCarmeniunie(al, a, ai, ale) lui iunielui iunieiunie

Tot cu elementul proclitic lui se formeaz i genitiv-dativul unor substantive comune termeni de rudenie cnd sunt nsoite de adjective posesive conjuncte: lui frate-meu, lui tat-tu, lui bunicu-su.Not. Pentru cteva dintre aceste substantive sunt posibile dou forme de G.D.: una cu articolul hotrt enclitic i alta cu elementul proclitic lui:

G.D.badei / lui badeatatei / lui tatattuci / lui ttuca

I. Funciile sintactice de baz ale cazurilor:Nominativul rspunde la ntrebrile cine? ce? cazul subiectului:Elevul este n clas.Genitivul rspunde la ntrebrile al, a, ai ,ale cui? cazul atributului substantival: Cartea elevului este pe banc.Dativul rspunde la ntrebarea cui? cazul complementului indirect: Profesorul i-a dat elevului o carte.Acuzativul rspunde la ntrebarea pe cine?, ce? cazul complementului direct: Vd acolo un elev.Vocativul nu ndeplinete nicio funcie sintactic n propoziie cazul adresrii directe.II. Funciile sintactice mai puin frecvente ale cazurilor:Nominativula. nume predicativ: El este elev.b. apoziie: El este Mihai, prietenulmeu.Genitivul nume predicativ: Crile sunt ale elevului.Dativul apoziie (foarte rar): I-am dat cartea lui Mihai, prietenului meu.Acuzativul a. element predicativ suplimentar: L-a angajat buctar.b. complement circumstanial (foarte rar): de loc: Am mers o cale lung. de timp: L-am cutat o zi ntreag. de mod: S-a suprat foc.III. n sfrit, unele cazuri pot avea anumite funcii sintactice fiind nsoite de prepoziii.Nominativul nu este introdus niciodat cu ajutorul prepoziiilor.Genitivul poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor i locuiunilor prepoziionale: asupra, contra, mpotriva, naintea, napoia, deasupra, n faa, n mijlocul, n spatele, n vederea, n ciuda, din cauza etc. ndeplinete funciile sintactice de:a. nume predicativ: Popoarele sunt contra tiraniei.b. complement indirect: Cinele se repezi asupra lupului.c. complement circumstanial de loc: Maina s-a opritn faa cldirii.d. complement circumstanial de cauz: Din cauza furtunii,nu circul niciun tren.Dativul poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor: datorit,graie, mulumit ndeplinete funcia sintactic de: complement instrumental: A reuit datorit prinilor.Acuzativul poate fi introdus cu ajutorul prepoziiilor i locuiunilor prepoziionale: cu, de, despre, din, dinspre, fr, n, ntre, la, lng,pe, peste, prin, spre, sub, de la, de pe, de pe la, de sub, de lng, afar de, n caz de, n loc de, nainte de etc. ndeplinete funciile sintactice de:a. complement direct: Profesorul l ntreab pe elev tema.b. nume predicativ: Masa e de brad. c. atribut: Oamenii de la munte sunt rezisteni.d. complemente necircumstaniale: complement indirect: Toi rd de glumele lui. complement de agent: Casa este construit de muncitori. complement instrumental: Mama taie pine cu cuitul. complement sociativ: A plecat la mare mpreun cu prinii.e. complemente circumstaniale: de loc: Elevul merge la coal. de timp: Noi vom merge n excursie la var. de cauz: El sare n sus de bucurie.

I. Funciile sintactice de baz ale cazurilor sunt:Subiect pentru NominativAtribut pentru GenitivComplement direct pentru AcuzativComplement indirect pentru DativII. Funciile sintactice mai puin frecvente ale cazurilor sunt:Nume predicativ pentru Nominativ i GenitivApoziie pentru Nominativ i DativElement predicativ suplimentar pentru AcuzativComplement circumstanial (de timp, loc, mod) pentru AcuzativIII. Funciile sintactice ale cazurilor nsoite de prepoziii sunt:Atribut pentru Genitiv i AcuzativNume predicativ pentru Genitiv i AcuzativComplement direct pentru AcuzativComplement indirect pentru GenitivComplemente necircumstaniale (indirect, de agent, instrumental, sociativ) pentru AcuzativComplemente circumstaniale (de loc, de timp, de mod, de scop, de cauz etc.) pentru Acuzativ i, rar, pentru Genitiv

VERBUL- partea de vorbire flexibila care se conjuga si exprima actiuni sau stari.- fiecare actiune ( verb ) are un nume exprimat prin modul infinitiv. Dupa terminatia la infinitiv, verbul se grupeaza in patru conjugari:- Conjugarea I: - A : a lucra, a sta, ara.- Conjugarea a II a: - EA : a bea, a sedea, a vedea.- Conjugarea a III a: - E : a zice, a crede, a spune, a merge- Conjugarea a IV a: - I sau I : a iubi, a cobori, a sti, a uriVERBELE AUXILIARE- sunt: a fi, a avea, a vrea - instrumente gramaticale care ajuta la formarea modurilor si a timpurilor compuse si a diatezei pasive.- ATENTIE! Verbul a fi se scrie cu doi i la: - conjunctiv: tu sa fii- imperativ: fii- gerunziu: fiindMODUL - este forma pe care o ia verbul pentru a arata felul cum vorbitorul considera actiunea.- sunt: - personale sau predicative cand isi modifica forma dupa persoana si au in propozitie functia sintactica de predicat verbal. Modurile personale sunt: indicativ, imperativ, conjunctiv, conditional-optativ. - nepersonale sau nepredicative cand nu isi modifica forma dupa persoana si nu au in propozitie functia de predicat verbal. Modurile nepersonale sunt: infinitiv, participiu, gerunziul si supinul.MODURILE PERSONALE- MODUL INDICATIV arata o actiune sigura, reala si are toate timpurile:PREZENTUL indica desfasurarea actiunii in momentul vorbirii.Conjugarea I: eu invat, tu inveti, el/ea invata, noi invatam, voi invatati , ei invata.Conjugarea a II a: eu par, tu pari, el/ea pare, noi parem, voi pareti, ei par.Conjugarea a III a: eu merg, tu mergi, el/ea merge, noi mergem, voi mergeti, ei merg.Conjugarea a IV a: eu dorm, tu dormi, el/ea doarme, noi dormim, voi dormiti, ei dorm.TRECUTUL indica desfasurarea actiunii inainte de momentul vorbirii.- Imperfectulexprima o actiune trecuta, care se desfasoara in acelasi timp cu o alta actiune trecuta, aratand durata sau repetarea.Conjugarea I: eu invatam, tu invatai, el/ea invata, noi invatam, voi invatati, ei invatau.Conjugarea a II a: eu paream, tu pareai, el/ea parea, noi paream, voi pareati, ei pareau.Conjugarea a III a: eu mergeam, tu mergeai, el/ea mergea, noi mergeam, voi mergeati, ei mergeauConjugarea a IV a: eu dormeam, tu dormeai, el/ea dormea, noi dormeam, voi dormeati, ei dormeau.- Perfectul compus exprima o actiune trecuta si terminata in momentul vorbirii.- Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar a avea + participial verbului de conjugat.Conjugarea I: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au invatat Conjugarea a II a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au parutConjugarea a III a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au mersConjugarea a IV a: eu am/ tu ai/ el/ea a / noi am / voi ati/ ei au dormit- Perfectul simplu exprima in limba literara o actiune petrecuta si incheiata in trecut.- In limba literara este timpul povestirii la persoana a IIIa . In limba vorbita, este folosit doar in anumite regiuni ale tarii (in OLTENIA mai ales) si exprima o actiune terminata de curandConjugarea I: eu invatai, tu invatasi, el/ea invata, noi invataram, voi invatarati, ei invatara.Conjugarea a II a: eu parui, tu parusi, el/ea paru, noi paruram, voi parurati, ei parura.Conjugarea a III a: eu mersei, tu mersesi, el/ea merse, noi merseram, voi merserati, ei mersera.Conjugarea a IV a: eu dormii, tu dormisi, el/ea dormi, noi dormiram, voi dormirati, ei dormira- Mai mult ca perfectul exprima o actiune trecuta si terminata inaintea altei actiuni trecute.- Sufixele si desinentele de mai mult ca perfect urmeaza dupa sufixul de perfect simplu.Conjugarea I: eu invatasem, tu invatasesi, el/ea invatase, noi invataseram, voi invataserati, ei invatasera.Conjugarea a II a: eu parusem, tu parusesi, el/ea paruse, noi paruseram, voi paruserati, ei paruseraConjugarea a III a: eu mersesem, tu mersesesi, el/ea mersese, noi merseseram, voi merseserati, ei merseseraConjugarea a IV a: eu dormisem, tu dormisesi, el/ea dormise, noi dormiseram, voi dormiserati, ei dormiseraVIITORUL indica o actiune care se va desfasura dupa momentul vorbirii. Are forme literare se limba scrisa si de limba vorbita.- Viitorul pentru limba scrisa este alcatuit din forme specifice ale verbului a vrea + infinitivul verbului de conjugat.Conjugarea I: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor invataConjugarea a II a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor pareaConjugarea a III a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor mergeConjugarea a IV a: eu voi/ tu vei/ el/ea va / noi vom/ voi veti/ ei vor dormi- Viitorul pentru limba vorbita - oinvariabil + conjunctivul verbului de conjugat: o sa invat, o sa par, o sa merg, o sa dorm- verbul a avea la indicativ present + conjunctivul verbului de conjugat: am sa invat, am sa par, am sa merg, am sa dorm.- Forme ale verbului a vrea rezultate din caderea consoanei v + infinitivul verbului de conjugat: oi invata, oi parea, oi merge, oi dormi.- Viitorul anterior arata o actiune viitoare terminata inaintea altei actiuni viitoare.- Este un timp verbal invechit care a fost inlocuit in limba vorbita prin viitorul propriu-zis.- Este alcatuit din: verbul auxiliar a fi la viitor + participial verbului de conjugat: voi fi invatat.MODUL CONJUNCTIV are timpurile:- PREZENT care indica o actiune desfasurata in prezent sau in viitor.- Se formeaza cu ajutorul conjunctiei sa + forme ale indicativului present (cu exceptia persoanei a III a) sa invat, sa par, sa merg, sa dorm- PERFECT indica o actiune desfasurata in trecut.- Este alcatuit din conjunctia sa + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat sa fi invatat, sa fi parut, sa fi mers, sa fi dormitMODUL CONDITIONAL-OPTATIV are timpurile:- PREZENT care indica o actiune desfasurata in momentul vorbirii sau in viitor.- Este alcatuit din: forme specifice ale verbului auxiliar a avea + infinitivul verbului de conjugat.Conjugarea I: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ invata.Conjugarea a II a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ parea.Conjugarea a III a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ merge.Conjugarea a IV a: eu as/ tu ai/ el/ea ar / noi am/ voi ati/ ei ar/ dormi- PERFECT care indica o actiune desfasurata in trecut.- Este alcatuit din: verbul auxiliar a fi la conditional-optativ, present + participiul verbului de conjugat as fi invatat, as fi parut, as fi mers, as fi dormitMODUL IMPERATIV are forma afirmativa si negativa si numai la persoana a II a. Exprima: ordinul, indemnul. Invata! Pari! Mergi! Dormi!MODURILE NEPERSONALE- Infinitivul exprima numele actiunii, al starii. Are doua forme:- O forma scurta care apare: - singura: cu prepozitia a: A citi e o placere; fara prepozitia a: Pot scrie. inclusa in structura modului: - indicativ, viitor: Voi citi. conditional, prezent: As citi. imperativ, forma negativa: Nu citi!- Infinitivul are doua timpuri: - prezent: a citi, - perfect: a fi citit- O forma lunga, obtiunta cu sufixul -re. Aceasta forma apare cu valoare verbala doar in formele inverse ale conditionalului-optativ ( inchinare-as ), singura fiind substantivizata ( Interpretarea operei este diversa )- Gerunziul exprima actiuni in desfasurare. Se formeaza cu sufixele and (vazand) si ind(citind). Forma negativata se obtine cu prefixul ne-

- Participiul exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru. Se termina in s sau t Ajuta la formarea modului:- Indicativ, perfect compus: am citit- Indicativ, viitor anterior: voi fi citit- Conjunctiv, perfect: a fi citit- Conditional-optativ, perfect: as fi citit- Infinitiv, perfect a fi cititFunctii sintactice ale verbelor la moduri nepersonale:- Subiect:A citi este o placere.- Nume predicativ: Cartea este de citit.- Complement direct: Am de citit- Complement indirect: Vorbeam despre a citi un nou roman.- Complement circumstantial de timp: A plecat inainte de a veni tu.- Complement circumstantial de mod: Vine alergand.- Complement circumstantial de cauza: Cazand, si-a rupt piciorul.- Complement circumstantial de scop: Invata pentru a lua examenul.- Atribut verbal: Casa de construit este frumoasa.

Cazurile si functiile sintactice ale substantivuluiCazPrepoziiiFuncii sintacticeIntrebriExemple

N________Subiect Cine? Ce?Sun telefonul . Un_copil se apropie de voi.

________Nume PredicativCine? Ce este S?Muncitorul este stlpul Romniei.Prietena ei este Ana.

________Atribut Substantival ApoziionalCare?Elevul Ion nva bine.Vecinul meu,Cristian,este un biat cuminte.Profesorul Ionescu va nsoi grupul de elevi n excursie.

AcPeComplement DirectCe?l cunosc pe Alexandru.Ceaa a acoperit munii.

La,de,pe,cu,din,dela,spreComplementIndirectLa,cu,de,despre,dela,pentrucine(ce)?M gndesc la vacan.Sacoa e plin de mere.Sunt departe de cas.E vai de Ana!

La,sub,pe,Lng,SpreComplementCircumstanialde Loc Unde?Merg la coal.Focul arde mhnit sub cenu.Se aeaz pe prisp.Merg spre coal.

Dupnainte deComplementCircumstanial deTimpCnd?Am ajuns acolo dup colegi.Am ajuns nainte de rsrit.

Ca prin,CaComplementCircumstanial deModCum?O zrise ca prin sit.Miroase a pete.Este alb ca varul.

PentruComplementCircumstanial deScopCum(n)cescop?Muncesc pentru copiii mei.(cu ce scop muncesc?)

DeComplementCircumstanial deCazDin ce cauz?Nu m doare capu` de examen.

Pentru,cu,de,din,dela.Nume Predicativ________Caietele sunt pentru elevi.Scaunele sunt din rchit.Cltorii sunt de la munte.Costumele sunt cu nasturi colorai.

De,cu,delaAtribut SubstantivalPrepoziionalCare?Ce fel de?Discuia cu prietenii e plcut.

CazPrepoziiiFuncii sintacticeIntrebriExemple

G

Dinun-trulDin mij-locul

mpotrivaDinpricinaContra

naintea

n faa

n dosuln favoarea

Din cauza

Asupra

Atribut SubstantivalGenitivalAl,a,ai,alecui?nceputul nuvelei este palpitant.Caietul elevului este curat.

Atribut SubstantivalPrepoziionalCare?Rafturile dinuntrul dulapului sunt pline de cri.Masa din mijlocul camerei este din sticl.

Nume Predicativ+Prepoziie-Prepoziie________Mama este mpotriva polurii.Caietul este al elevului.

ComplementCircumstanial deTimpCnd?Am ajuns acolo naintea colegilor.

ComplementCircumstanial deLocUnde?n faa casei este un plop.

ComplementCircumstanial deScopn ce scop? Muncesc n favoarea copiilor mei.

ComplementCircumstanial deCazDin ce cauz ? Tremur din cauza fricii.

ComplementIndirectCui?Lupt mpotriva dumanului.

DDatorit

Potrivit

Mulumit

Graie

Contrar

Aidoma

Asemenea

ConformComplementIndirectCui?Ofer mamei o floare.

Nume Predicativ

________Reuita este datorit lecturii.

Atribut SubstantivalPrepoziionalCare?Ce fel de?Reuita datorit lecturii este mare.

Atribut Substantival

Cui?El este primarul oraului.Este vrul mamei.

ComplementCircumstanial deLocUnde?Aterne-te drumului.Stai locului!A rmas intuit locului.

ComplementCircumstanial deCazDin ce cauz ? Tremur datorit frigului.

ComplementCircumstanial deModCum?nv asemenea surorii mele.