Subiecte Practica

7/23/2019 Subiecte Practica

1/9

SUBIECTE PRACTICA AN II, sectia IEI

1. Enumerati legile deformarii plastice la cald a materialelorAceste legi sunt: legea coexistentei deformatiilor elastice cu cele plastice

n timpul deformarii plastice; legea volumului constant; legea rezistenteiminime; legea aparitiei si echilibrarii tensiunilor interne si legeasimilitudinii.

2. Definiti legea minimei rezistenteDeplasarea oricarui punct de material al corpului deformat situat pe osuprafata perpendiculara pe directia fortelor de deformare se face dupadistanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.Deoarece distanta cea mai

mica este perpendiculara la perimetrul sectiunii nseamna ca dintrediferitele posibilitati de deplasarem punctele respective vor alege pe acelape care rezstenta int!mpinata este minima.

". #e este refularea si in ce cazuri se utilizeaza$efularea reprezint% opera&ia prin care se realizeaz% m%rireadimensiunilor transversale ale semifabricatului n detrimentul lungimii.Aceast% opera&ie poate fi executat% la ciocane prese sau ma'ini

orizontale fie pe ntreaga lungime fie numai pe una sau mai multepor&iuni din lungimea semifabricatului.

#a aplicabilitate refularea se nt!lne'te n urm%toarele cazuri:

opera&ie prealabil% n vederea g%uririi semifabricatelor destinate

ob&inerii pieselor de form% inelar% sau tubular%.

opera&ie final% n cazul for(%rii pieselor de forma unui disc sau a

pieselor scunde cu n%l&imea mai mic% dec!t diametrul. opera&ie prealabil% pentru ngro'area sec&iunii transversale a

semifabricatelor n una sau mai multe por&iuni n vedereamatri&%rii pieselor cu diferen&e mari de sec&iune de)a lungul axeilongitudinale.

*. +chita refularii


2/9

,. #aracteristicile otelurilor de scule pt deformarea la cald a materialelorOelurile de sculesunt destinate execut%rii de scule pentru prelucrareametalelor 'i anume: at!t scule destinate prelucr%rii metalelor prin a'chiere-cu&ite de strung freze burghie etc. c!t 'i scule pentru prelucrareametalelor prin deform%ri plastice -matri&e poansoane filiere etc. 'i scule

pentru efectuarea de m%sur%tori -calibre.

/ropriet%&ile pe care trebuie s% le aib% o&elurile de scule pentru a asigura ofunc&ionare corespunz%toare sculelor respective sunt:

) duritate ridicat% -0 ) 0, $# superioar% celei a materialului dea'chiat;

) tenacitate suficient% astfel nc!t t%i'urile sculelor s% nu se 'tirbeasc% subap%sarea a'chiilor;

) rezisten&% la uzur% ridicat% pentru a asigura p%strarea dimensiunii 'iformei t%i'ului sculei timp ndelungat;

) stabilitate la temperaturi ridicate a'a nc!t materialul s%)'i poat% men&ineduritatea 'i propriet%&ile a'chietoare chiar dup% nc%lziri repetate ce au loc ntimpul a'chierii mai ales la viteze de a'chiere mai mari;

) c%libilitate bun%.

0. /rocedee de for(are libera -exemple schita


3/9

3or(area liber% este procedeul de prelucrare a metalelor prin deformare plastic% cua(utorul unor scule simple plane seu profilate./rin acest procedeu se prelucreaz% o&eluricarbon 'i aliate alia(e de cupruetc.4pera&iile de baz% practicete la for(area liber% sunt :refuleree ntindereag%urirea ndoirea r%suciree crestaree 'i debitarea

5. 6tila(e pt for(area libera6tila(ul specific for(%rii libere. 7n func&ie de masa pieselor for(ate

principalele utila(e ntrebuin&ate n procesul de for(are sunt: ciocanelemecanice 8 pentru piese mici; ciocanele pneumatice 8 pentru piese mici 'imi(locii; ciocanele cu abur sau aer comprimat 8 pentru piese de dimensiuni

mi(locii 'i mari; prese cu fric&iune 8 pentru piese mici 'i serie mic%; prese cuexcentric 8 pentru piese mici 'i serie mare; prese hidraulice 8 pentru piese mari'i foarte mari.

9. 3or(area in matrite -avanta(e dezavanta(e definitie3or(area n matri&% sau matri&area este procedeul de deformare plastic% ncare materialul curge n interiorul unor cavit%&i efectuate n sculele dedeformare numite matri&e.Avanta(e:) microstructura este optim%;

) orientarea fibrelor se poate face n direc&ia optim%;) permite prelucrarea pieselor de forme complicate;) prelucrabilitatea dup% formare este mai redus%;) folosirea eficient% a materialului.Dezavanta(e :) costurile ridicate ale sculelor.

. Explicati principiul matritarii pe 34

+emifabricatul incalzit se introduce in locasul matritei fixe care este

montata pe batiul presei ; semimatrita mobila se apropie de semimatrita fixastangand semifabricatul dupa care sub actiunea berbecului masinii in care se


4/9

afla poansonul semifabricatul se deformeaza si metalul umple cavitatealocasului matritei.Directia de actiune a poansonului este orizontala si materializeaza aleza(ulsemifabricatului care se obtine.

1.Avanta(ele 34

productivitate ridicata in comparatie cu utila(ele clasice -prese sauciocane;

folosirea economica a metalului; deformarea pieselor se face cu viteze mici de deformare asigur!nd

obtinerea de piese cu structuri favorabile ceea ce priveste directiafibrelor;

11.#are sunt procedeele specifice de matritare pe 34/rocedeul cuprinde patru faze importante.

7n prima faz% semifabricatul se introduca n matri&% p!n% atinge

opritorul. 7n faza a doua are loc str!ngerea semifabricatului 'i nceputul

reful%rii. 6rmeaz% faza a treia de refulare complet%. 7n faza a patra semimatri&a mobil% coboar% 'i piesa este scoas%

afar%.

12.#are sunt operatiunile de finisare executate dupa operatiunea de matritare4peratiile de finisare -debavurare ndreptare calibrare curatire seexecuta dupa matritarea propriu)zisa n vederea obtinerii unei calitaticorespunzatoare a suprafetelor semifabricatului matritat sau a unei

precizii dimensionale mai mari.

1".


5/9

1,.$olul razelor de racordare si influenta lor asupra fibra(ului piesei matritatela cald:

$azele de racordare se executa pentru a elimina muchiile ascutite sipentru a a(uta la curgerea materialului n cavitatile matritelor. uchiile

ascutite interioare si exterioare ale pieselor nu se pot umple bine din cauzafrecarii si racirii materialului n timpul curgerii prin aceste zone.

10.#are este rolul bavurii si al canalului de bavura -schitaDesen caiet pag "*.

#analul de bavur% practicat n planul de separare al cavit%&ii matri&ei arerol de preluare a surplusului de material. /rin crearea unei rezisten&esporite la deformare a materialului n acest canal se d% posibilitatea de

umplere complet% a cavit%&ii matri&ei la matri&area de finisare.=avura este format% din dou% p%r&i: punti&a bavurii 'i magazia bavurii.Dimensiunile canalului de bavur% depind de felul matri&%rii -mpingeresau refulare 'i de utila(ul pentru deformare -ciocane 'i prese.

15.#e reprezinta locasul de matritare si pregatire>?ocasurile de matritare sunt destinate obtinerii piesei finale a pieseimatritate.alocasul de finisare:serveste la obtinerea piesei matritate cu configuratia

si dimensiunile ceruteblocas preliminar care serveste la marimea durabilitatii locasului definisare si deci a matritei si in oarecare masura la usurarea umpleriilocasului de finisare

19.+inteza fluxului tehnologic de obtinere prin deformare plastic la cald alreperului @arbore cotit:Arborele cotit se confec ioneaz% prin dou% procedee:

prin turnareB1Csau for(are. Arborele cotit turnat se confec ioneaz%din font%aliat% modificat% prin opera ia de turnare sau o el de calitate cucon inut mediu de carbon. ?a arbori mai solicita i se utilizeaz% o eluri

aliate cu #ri etc. care au o rezisten % la rupere superioar% . Arborele cotiteste confec ionat din aceste materiale pentru a rezista la solicit%rile dencovoiere r%sucire i uzur%. Arborii coti i de m%rime mai mic% sunt for(a i din o el. Dup% turnare sau for(are arborele cotit este prelucrat mecanicurmat de tratarea suprafe elori de frecare./roces de elaborare:
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turn%C4%83torie&action=edit&redlink=1http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b0/Casting.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Forjarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cromhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nichelhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Turn%C4%83torie&action=edit&redlink=1http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b0/Casting.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Forjarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cromhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nichel


6/9

)alegerea si prelucrarea bazelor tehnologice de fabricare si executareagaurilor de centrare)degrosarea fusurilor paliere)prelucrarea gaurilor de ungere

)prelucrarea suprafetelor axiale la cele doua capete)tratamentul termic de durificare superficial)finisarea fusurilor)echilibrare)control final

1.#e sunt formele co(i>3ormele co(i sunt formate cu pereti subtiri ava!nd grosimi de "..., mm

realizate din amestecuri de formare speciale.+e aplica n special pieselor mici cu gard mare de complexitate n turnatoriispecializate n productia de serie mare si masa la care costul relativ ridicat almaterialelor utiliate la formare este compesat de eliminarea unor operatiuni

ulterioare de prelucrare prin aschiere a piesei turnate.

2.#alitati de fonte elaborate:Fontaeste un alia( casant de fier carbon i alte elemente B1C cu un con inut

ridicat de carbon - 2*) 005F.

3onta prezint% urm%toarele caracteristici generale: se toarn% bine seprelucreaz% prin a chiere dar nu se poate prelucra plastic -nu se poate laminasau for(a i nu se poate suda. 3ontele turnate n piese mari sunt numite i fonte de a doua topire i se ob in din fonte brute prin retopirea n cuptoare speciale -cubilouri n scopul nl%tur%rii impurit% ilor i a ob inerii anumitor compozi ii. Ele pot fi: fonte cenu iifonte nodulare i fonte maleabile.

3ontele cenu ii -simbol 3c urmat de cifra care ii indic% rezisten a minim% la rupere la trac iune n daGcm2 se toarn% foarte bine i se prelucreaz%

prin a chiere fiind ieftine. 3ontele nodulare -simbol 3n ) font% cu grafitnodular se ob in prin

ad%ugarea de magneziun baia de font%. /rezint% propriet% i mecanice la felde bune ca o elul i se toarn% la fel de bine ca fonta cenu ie.

3ontele maleabile -simbol 3m se ob in printr)un tratament termic special-de maleabilizare; se pot prelucra bine prin a chiere i au propriet% i

mecanice apropiate de ale o elului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Font%C4%83#cite_note-dex-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grafithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fierhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carbonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Font%C4%83#cite_note-dex-1http://ro.wikipedia.org/wiki/Grafithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Magneziu


7/9

21.#are sunt amestecurile utilizate pt executarea integrala a formelor crude>3ormele temporare crude se utilizeazH in principiu pentru obIinerea de

piese mici si mi(locii la productii de serie. Amestecurile de formare crude se

compun dintr)o masa granularH -nisip cuartos zircon cromit etc. un liantnatural -bentonitH sau argilH refractarH apH de amestecare; pentru mbunHtHtirea

proprietHtilor mecanice se mai pot adHuga diferite adaosuri -carbonicepolizaharidice sau celulozice.

22.#e rol (oaca siliciul si fosforul in compozitia chimica la elaborarea sar(ei ptturnarea centrifuga>

2".Jehnologii de obtinere a fontei cu grafit modular3ontele nodulare -simbol 3n ) font% cu grafitnodular se ob in prin ad%ugarea

de magneziun baia de font%. /rezint% propriet% i mecanice la fel de bune cao elul i se toarn% la fel de bine ca fonta cenu ie.

3ontele cu grafit nodular se obtin prin modificarea in stare lichida a fontelor

cenusii cu grafit lamellar. odificarea propriuzisa se face prin introducerea demagneziu in fonta lichida cu a(utorul unui clopot. Dupa aceasta modificare seintroduce siliciucare creste cantitatea de grafit

2*.+uccesiunea operatiunilor unei piese pe linia de formare)turnare:

2,.#e este recoacerea> Jipuri de recoacereRecoacerea este tratamentul termic care consta in incalzirea produselor la

temperaturi ridicate -care pot fi inferioare superioare sau


8/9

20.etode pt controlul duritatii semifabricatelor

Duritatea reprezinta capacitatea unui corp de a se opune tendintei de distrugerea straturilor superficiale de catre un alt corp care actioneaza asupra sa cu

presiuni localizate pe arii foarte reduse si care nu capatadeformatii permanente.#lasificarea metodelor de ncercare la duritate se face consider!nd drept

criteriu modul n care are loc actiunea de distrugere a straturilor superficiale.Din acest punct de vedere metodele de ncercare sunt:

) cu aplicare statica a sarcinii -prin zg!riere prin imprimare prin pendulareprin rulare;

) cu aplicare dinamica a sarcinii care la r!ndul lor pot fi: dinamico)

elastice si dinamico)plastice.

#ele mai rasp!ndite metode sunt cele cu aplicare statica a sarcinii prinimprimarea unui penetrator av!nd o anumita forma pe suprafata piesei dencerca

etoda =rinell standardizata prin +JA+ 10, consta n imprimarea un timpdat cu o forta 3 a unei bile de otel calit sau din carbura de Kolfram cudiametrul prescris D perpendicular pe suprafata piesei de ncercat si masurareadiametrului d al amprentei

25./arametrii principali ai calirii

/arametrii tratamentului termic sunt urmatorii:

- temperatura de incalzire;- timpul de incalzire;

- viteza de incalzire si racire;

- mediul de incalzire.

29.#e este sablarea>Sablareaeste procesul de cur% are sau finisare prin suflare abraziv% a

suprafe elor de metal piatr% sticl% sau alt material solid. Aceasta serealizeaz% cu a(utorul alicelor metalice electrocorindonului nisipuluisau al
http://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Electrocorindon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nisiphttp://ro.wikipedia.org/wiki/Metalhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Electrocorindon&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nisip


9/9

altor materiale abrazivegranulare care sunt propulsate cu vitez% princentrifugare mecanic% sau cu a(utorul unui (et de gaze-aer comprimatsau lichide-ap% sub presiune spre suprafe ele de prelucrat.

2.

Subiecte Practica

Documents

Transcript of Subiecte Practica