Subiecte Normalizare 2011

8/6/2019 Subiecte Normalizare 2011

1/16

1

1) Cum putem define normalizarea contabilitatii si care sunt obiectivele acesteia?Normalizarea reprezinta procesul de aplicare deliberate a normelor de contabilitate pentru solutionarea corecta a

problemelor privind productia si utilizarea informatiei contabile.

Obiectivele generale ale contabilitatii normalizate sunt:

y precizarea terminologiei si a principiilor structurii continute in situatiile financiarey definirea principalelor structure continute in situatiile financiarey modul de prezentare a informatiilor in situatiile financiarey elaborarea planului de conturi si a schemelor de contabilizare2) Care sunt modalitile de stingere a unei obligaii prezente?

Stingerea unei obligaii prezente a unei ntreprinderi poate avea loc n urmtoarele situaii:

a) plata n numerar;b) transferul altor active;c) prestarea de servicii;d) nlocuirea respectivei obligaii cu o alt obligaie;e) transferul obligaiei n capital propriu;f) renunarea de ctre creditor la drepturile sale.

3) Ce intelegeti prin postulatul specializrii/independenei exerciiuluiPrin natura ei, viaa ntreprinderii este continu.. n lipsa unor instrumente de msur care s opereze ntr-o

manier continu, a fost necesar mprirea timpului n perioade convenionale exerciiile financiare.

Exprimarea poziiei financiare, a performanei reprezint o msurare contabil care este realizat prin intermediuSFA.

Reglementrile contabile romneti precizeaz c principiul independenei exerciiului presupun

delimitarea n timp a veniturilor i a cheltuielilor, pe msura angajrii acestora, i trecerea lor la rezultatul

exerciiului care se refer.

Postulatul independenei exerciiului a determinat contabilitatea s formuleze principii de conectare acheltuelilor de exploatare. Cu ct perioada financiar reinut de ntreprindere este mai mic, cu att este mai dificil sse decupeze sau s se msoare cu exactitate veniturile, cheltuielile, activul i pasivul.

4) Care este obiectivul situatiei financiare anuale?Obiectivul situaiilor financiare este de a furniza informatii despre pozitia financiara, performantele s

modificarile pozitiei financiare a intreprinderii care sunt utile unei largi sfere de utilizatori in luarea deciziiloreconomice. Cadrul general IASB precizeza c majoritatea utilizatorilor au nevoie de aceste informaii pentru:

ya hotr cnds cumpere, s psteze sau s vnd o investiie de capital ;

y a evalua rspunderea sau gestiunea managerial ;y a evalua capacitatea ntreprinderii de a plti i de a oferi alte beneficii angajailor si;y a evalua garaniile pentru creditele acordate ntreprinderii;y a determina politicile de impozitare;y a determina profitul i dividendele ce pot fi distribuite;y a elabora i utiliza date statistice despre venitul naional;y a reglementa activitatea ntreprinderilor.


2/16

2

5) Cum poate fi definita structura Venituri/cheltuieli continuta in contul 121?Performana ntreprinderii vizeaz, n special, posibilitatea acesteia de a obine profit. De aici rezult dimensiunea

potenial a resurselor pe care firma le va deine i controla n viitor. Informatiile privind performanta sunt oferite inprimul rand de contul de profit si pierdere.

Marimea profitului depinde nemijlocit de raportul existent dintre venituri si cheltuieli.

Elementele de venituri si cheltuieli sunt definite dupa cum urmeaza:

- veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de

intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale perioadei contabile sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ordescresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate dincontributii ale actionarilor- cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma

de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitaluluipropriu , altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

6) Precizai aria de aplicabilitate a OMFP nr.3055/2009Prezentele reglementari prevad formatul si continutul SFA, reguli de intocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit

legii si publicarea a SFA , unele reguli privind contabilitatea de gestiune, planul de conturi general precum si continutul sifunctiunea conturilor contabile. Acestea stabilesc de asemenea, reguli privind organizarea si conducerea contabilitatii siraporturile efectuate in conformitate cu creantele institutiilor statului precum uzul tuturor categoriilor de utilizatori.

Reglementarile prevazute in acest ordin se aplica catre urmatoarele categorii de persoane:

a. Societati comerciale- societati in nume colectiv- societati in comandita simpla- societatile pe actiuni- societatile in comandita pe actiuni- societatile cu raspundere limitatab. Societatile /companiile nationalec. Regiile autonomed. Institutiile nationale de cercetare-dezvoltaree. Societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe

principiile societatile comerciale

f. Societatile fara personalitate juridica, cu sediul in Romania, care apartin persoanelor juridice cu sediul saudomiciliul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari.

7) Care sunt abordarile realizate in normalizarea contabila functie de colaborarea dinte factorul public sicel privat?

Functie de modul de colaborare intre 2 puteri de normalizare :

y abordare de tip politic sau public (statul), in care predomina interventia statuluiy abordare mixta centralizata in care normele elaborate de profesia contabila liberal sunt impuse prin interventia

statului

y abordarea de tip pragmatic in care predomina profesia contabila liberalay abordarea mixta descentralizata in care normele elaborate de profesia contabila liberal sunt impuse prin

negocieri multipartide.


3/16

3

8) Precizai situatiile in care trebuie aplicat Principiul prevalentei economicului asupra juridiculuiPrincipiul prevalentei economicului asupra juridicului ,evenimentele si tranzactiile trebuie sa fie reflectate incontabilitate in concordant cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridical.

Situatiile in care trebuie aplicat:

a. Incadrarea de catre utilizatori a contractelor de leasing in leasing operational sau leasing financiar.b. Incadrarea operatiile de vanzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatiec. Recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau a veniturilor, respectiv

cheltuielor in avans.

d. Incadrarea participatiilor detinute ca fiind pe termen lung sau pe termen scurte. Recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura actiunilor detinute la entitati afiliate a intereselor de

participare sau sub forma altor imobilizari financiaref. Incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite la reducerile comerciale sau financiare.

9) Cum poate fi definit principiul contabil?Principiul contabil reprezinta enunturi conceptual generale utilizate ca sistem de referinta pentru obtine informatii

contabile. Ele ajuta la masurarea clasificarea si prezentarea informatiilor financiare.

10)Care este scopul Cadrului conceptual pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiareScopul acestui cadru il reprezinta:

a) sprijinirea Consiliului IASC/IASB in elaborarea viitoarelor Standarde Interntionale de Contabilitate si inreviziuirea celor existente;

b) sprijinirea Consiliului IASC/IASB in promovarea armonizariib reglementarilor , standardelor si procedurilorde contabilitate referitoare la prezentarea situatiilor financiare prin realizarea unor concepte de baza care sareduca numarul modelelor contabile altenative permisa IAS/IASB;

c) sprijinirea organismelor nationale de elaborare a standardelor in procesul de dezvoltare a reglementarilornationale;d) sprijinirea celor care intocmesc situatii financiare conform IAS/IASB pentru a solution problemele care nu se

regasesc in mod expres in acestea;e) sprijinirea auditorilor in formarea unei opinii referitoare la conformitatea situatiilor financiare elaborate in

conformitate cu IAS/IASB;

f) sprijinirea utilizatorilor in intreprinderea informatiilor prezentate in situatiile financiare elaborate inconformitate cu IAS/IASB;

g) furnizarea de informatii celor interesati de activitatea IASC/IASB privind modul de elaborare a standardelor.


4/16

4

11)Recunoaterea structurilor n SF i care sunt criteriile necesareIn continutul situatiilor financiare informatiile sunt prezentate in rubrici denumite elemente-randuri. Existenta

unei informatii in continutul unei rubrici respectiv element-rand este rezultatul recunoasterii acelei informatiirespectiv a elementului pe care informatia il reflecta.

Recunoasterea presupune un proces complex in care fiecarui element component al structurii situatiei financiare se atribuie o denumire careia i se asociaza o suma corespunzatoare marimii elementului, suma care se acumuleaza latotalul bilantului sau la CPP.

Recunoasterea elementelor componente ale structurii situatiei financiare presupune indeplinirea certintelorcriteriului de recunoastere:

- Probabilitatea intrarii sau iesirii beneficiului in si din cadrul entitatii;- Determinarea unui cost sau a unei valori credibile;

Recunoasterea activelor

Un activ este recunoscut in bilant cand sunt indeplinite urmatoarele criterii:

- probabilitatea intrarii de beneficii in cadrul entitatii ca urmare a utilizarii activului. Are in vedere modul in careactivele aduc beneficii economice pentru entitate. Potrivit acestui criteriu la sfarsitul exercitiului financiar nutrebuie sa existe factor a carui actiune ar putea sa aiba ca finalitate neindeplinirea conditiilor de intrare a

beneficiilor in cadrul intreprinderii. (ex.: in contul 4111 exista suma 200000 lei ceea ce inseamna ca in cursuexercitiului / exercitiilor viitoare entitatea va incasa probabil suma de 200000 lei)

- determinarea unui cost sau a unei valori credibile. Are in vedere determinarea costului cau a unei valori acceptatepentru elementele de natura activelor.

Sunt situatii in care valoarea atribuita activelor este o valoare estimata. Estimarile sunt considerate credibile atunccand au la baza o serie de modele recunoscute de profesia contabila. (ex.: la sfarsitul exercitiului financiar s-au aplicat

cerintele IAS 36 Deprecierea activelor. Potrivit acestui standard pentru fiecare element de natura imobilizarilor seefectueaza testul de depreciere comparandu-se valoarea contabila neta cu valoarea realizabila neta (valoarea de inventar)

Atunci cand diferenta este semnificativa entitatea va recunoaste o depreciere a activului (valoarea contabila neta depasestevaloarea de inventar).

Valoarea deprecierii reprezinta o informatie estimativa dar este considerata credibila.

Recunosterea datoriilor

O datorie este recunoscuta in bilant atunci cand este actuala (obligatie actuala) si indeplineste urmatoarele criterii:

y probabilitatea iesirii de resurse din cadrul entitatii sub forma beneficiilor economice pentru stingerea datoriei. Arein vedere modul in care entitatea isi va distribui resursele in vederea stingerii datoriilor.

y determinarea unei valori credibile. Are in vedere credibilitatea informatiei care reflecta marimea datoriei. Sunsituatii in care pentru a determina marimea datoriei sunt utilizate estimarile.

Recunoasterea veniturilor

Veniturile sunt recunoscute in CPP numai atunci cand in cursul perioadei contabile au loc cresteri ale capitalurilorproprii, altele decat aducerea aporturilor de catre actionari sau asociati. (ex.: entitatea livreaza bunuri catre clienti, exista

astfel o crestere a valorii creantelor fata de clienti care duce la o crestere a profitului respectiv a capitalurilor proprii.Entitatea a onorat o obligatie fata de un creditor iar acesta a intrat sub imperiul prescrierii deci avem de-a face cu odiminuare a datoriei si respectiv o crestere a profitului.)


5/16

5

Recunoasterea cheltuielilor

Cheltuielile sunt recunoscute in CPP numai atunci cand in cursul perioadei au loc diminuari ale valorii activelor saucresteri ale datoriilor care genereaza diminuari ale capitalurilor proprii altele dacat restituirile efectuate catre actionari sau

asociati. (ex.: entitatea primeste factura pentru consumul de gaze naturale. Potrivit facturii exista o obligatie fata defurnizor pentru a carui stingere va diminua beneficiile economice ale entitatii. Diminuarea beneficiilor economice va aveaca finalitate diminuarea capitalurilor proprii).

Potrivit criteriului recunoasterii, entitatea va recunoaste concomitent 2 sau mai multe elemente din continutu

situatiilor financiare. (ex.: achizitionarea unei imobilizari de la furnizor - entitatea va recunoaste imobilizarea ca activ, sobligatia fata de furnizor ca datorii in momentul receptiei activului).

12)Care sunt modalitile n care poate fi utilizat un activ (destinaii) potrivit Cadrului General?Beneficiile economice viitoare ncorporate n active pot intra n ntreprindere n mai multe moduri. Potrivit CG, orice

activ poate fi utilizat n urmtoarele scopuri:

y utilizat separat/mpreun cu alte active pentru prestarea de servicii sau producia de bunuri destinate vnzriide ctre ntreprindere;

y schimbat cu alte active;y utilizat pentru stingerea unei datorii;y repartizat acionarilor ntreprinderii.

13)Prezentati cateva aspecte privind conceptul de meninere a capitalului financiarMeninerea Capitalului Financiar: conform acestui concept, se obine doar dac valoarea financiar (monetar) a

activelor nete la sfritul este mai mare dect valoarea financiar a activelor nete la nceputul perioadei, dup excludereaoricror repartizri ctre proprietari sau a oricror contribuii ale acestora n perioada analizat (se exclud toatemodificrile ale Capitalului Social).Poate fi evaluat att n unitate monetar ct i n uniti de putere de cumprare. Observaie: acest concept nu impune folosirea unei anumite baze de evaluare. Deoarece Capitalul este definit

pe de o parte n termenii unitii monetare, Profitulreprezint de fapt creterea Capitalului Monetar Nominal de-a lungulperioadei. Astfel, creterea preului activelor care sunt recunoscute ca i ctiguri reprezintprofitul.

n cazul meninerii Capitalului Financiar n termenii unitii de putere constant de cumprare,profitulreprezintcreterea puterii de cumprare, investite n cursul perioadei. Astfel, doar acea parte a creterii preurilor care depete

creterea nivelului general al preurilor este considerat profit. Restul creterii este considerat o ajustare pentrumeninerea Capitalului i reprezint o component a Capitalului Propriu.

14)Ce intelegeti prin sinceritate si cum se probeaza sinceritatea conturilor?Sinceritatea reprezinta aplicarea cu buna credinta a regulilor si procedurilor in functie de cunostinta pe care

profesionistul contabil trebuie sa o aiba asupra realitatii si importantei operatiilor, evenimentelor si situatiilor.Sinceritatea conturilor este influentata de doua laturi: una subiectiva care tine de buna credinta a profesionistulu

contabil si una obiectiva, potrivit careia porfesionistul contabil trebuie sa dovedeasca competenta (porfesionalismul) in

aplicarea corecta a principiilor contabile.SINCERITATEA conturilor presupune:

a) onestitatea inventaruluib) actualitatea inventaruluic) aprecierea rationala a riscului si deprecierilord) claritatee) indisimularea evenimentelor si operatiilor semnificative in sensul prezentarii lor corecte, reale.


6/16

6

15)Mentionati functile CTB si dezvoltati functia xIn literatura de specialitate exista mai multe puncte de vedere cu privire la functiile CTB:

Michel Capron distinge 3:

1. Obtinerea unui sortiment de incredere intre protagonistii vietii economice2. Auxiliar al puterii: atat statul, cat si managerul isi justifica politica prin rstrictiile impuse de caracterul limitat a

resurselor, consemnate prin CTB

3. Intermediar in raporturile salariale, fiind sursa oricarei negocieri comerciale. In aceasta postura, CTB devine unlimbaj formalizat de comunicarea in lumea afacerilor, servind ca proba in arbitrarea conflictelor.

Pentru activitatea de fundamentare a procesului decizional, CTB indeplineste urmatoarele functii:

1. Functia de INREGISTRARE si prelucrare a datelor consta in consemnarea statistica a tuturor proceselor sfenomenelor economice exprimabile in etalon monetar.

2. Functia de OBSERVARE si INFORMARE, atat pe plan intern (CTB de gestiune) cat si pt terti (CTB fin+generala)3. Functia de CONTROL GESTIONAR exprima verificarea modului de pastrare si utilizare a activelor materiale si

banesti, a gradului de eficienta in exploatarea resurselor, respectarea disciplinei financiare, etc.

4. Functia JURIDICA sau PROBANTA are in vedere credibilitatea si relevanta informatiei contabile. Solutionareaunor litigii, stabirea raspunderi materiale au in vedere realitatea exprimata prin cifrele CTB.

5. Functia PREVIZIONALA consta in capacitatea de determinare a tendintelor de evolutie a proceselor sfenomenelor economice, prin luarea in consideratie a informatiilor CTB aferente unei perioade deja incheiate.

16)Ce intelegeti pric conceptual de capital fizic si meninere a capitalului fizic?Capitalul real (fizic) este n mod obiectiv afectat de uzur (depreciere). n timp, stocul de capital real se modificsub aciunea a dou fluxuri: uzura i investiiile. n contrapartid, capitalul intangibil i pierde valoarea n msuran care aciunea factorilor care-l genereaz scade n intensitate.

Meninerea Capitalului Fizic conform acestui concept, Profitul se obine doar atunci cnd capacitatea fizic

producctiv sau capacitatea de exploatare a ntreprinderii la sfritul perioadei depete capacitatea fizic productivde la nceputul perioadei dup ce s-au exclus toate contribuiile proprietarilor sau distribuirile ctre proprietari.Necesit adoptarea costurului curent ca baz de evaluare.

Toate modificrile de pre care afecteaz activitile ntreprinderii sunt privite ca modificri n msurareacapacitii productive fizice.

Diversele modele contabile prezint grade diferite de relevan i credibilitate. n prezent, IASB nu are totuiintenia de a prescrie un anumit model fix dect n cazuri excepionale (economii hiperinflaioniste IAS 29).


7/16

7

17)Care sunt principiile contabilitatii recunoscute de normalizatorii romani si dezvoltati unul dintre elePrincipiile contabilitatii sunt:

1. Principiul prudenei presupune promovarea unei atitudini rezervate, pesimiste din partea investitorilor, attasupra averii, ct i asupra afacerii. Este interzis supraevaluarea activelor i a veniturilor, respectiv subevaluareapasivelor(datoriilor) i a cheltuielilor.

Esena acestui principiu presupune de asemenea luarea n calcul a eventualelor riscuri, pierderi, deprecieri icheltuieli imprevizibile(vezi pentru deprecierea reversibil i ireversibil provizioanele i amortizrile)

2. Principiul permanentei metodelor asigura coerenta si compatibilitatea informatiei contabile.Metodele delucru trebuie sa ramana aceleasi de la un exercitiu la altul

3. Principiul continuitatii porneste de la premise ca firma isi va continua activitatea in viitorul previzibil, fara aintra in starea de lichidare sau de reducere semnificativa a activitatii

4. Principiul independetei exercitiului presupune delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor pe masurangajarii acestora si a trecerii lor la erezultatul xercitiului la care se refera.exercitiul financiar classic este anucalendaristic.Cheltuielile aferenta exercitiului current se inregistreaza in contabilitatea acestui exercitiu , chiar daca elevor fi efectiv platite in cursul exercitiilor viitoare.

5. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere reclama concordant perfecta dintre bilantul de inchidere aunui exercitiu financiar sic el de deschidere a exercitiului imediat urmator.Orice eventual eroare descoperita in bilantdupa aprobarea si depunerea acestuia , va fi corectata in anul in care a fost constata, prin inregistrari contabileadecvate si transparente

6. Principiul necompensarii solicita interdictia compensarilor intre elementele de avere si cele de datorii, intrecreante si anganjamente, intre elementele de Activ si cele de Pasiv, inclusive intre cheltuieli si venituri.

7. Principiul evaluarii separate a elementelor de ACTIV si PASIV presupune detrminarea fiecarui element deactive sau pasiv, care sa conduca la stabilirea unei valori corecte pentru fiecare pozitie din bilant.

8. Principiul economicului asupra juridicului ,evenimentele si tranzactiile trebuie sa fie reflectate incontabilitate in concordant cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridical.

9. Principiul pragului de semnificatie expresie a semnificatiei sau importantei relative a uneprobleme(informatii) in contextual situatiilor financiare.Potrivit reglementarilor continute in IASC si a celor elaboratede normalizatorii romani, o problema sau o valoare ester considerate semnificativa daca omiterea acesteiainfluenteaza in mod vadit deciziile utilizatorilor situatiilor financiare.


8/16

8

18)Caracteristicile (4)calitative ale informaiilor coninute n SF i dezvoltarea uneiaReprezint atributele care determin utilitatea informaiilor oferite prin intermediul SF. Cele mai imp caracteristici sunt:

1. Inteligibilitatea: o calitate esenial a informaiilor furnizate de situaiile financiare este aceea ca ele s poat fi uornelese de utilizatorii care dispun de cunotine suficiente privind desfurarea afacerilor i bineeles de noiuni decontabilitate.

2. Relevana:nsuirea informaiei de a influena esenial procesul de elaborare a deciziillor. n acest mod va putea fi

estimat capacitatea ntreprinderii de a profita de oportuniti i de a reaciona rapid la situaii nefavorabile, n sens deadaptare. De asemenea, relevana informaiei permite prvizionarea rezonabil a poziiei i performanei financiare viitoarea firmei.

Informaie relevant este acea informaie care ajut utilizatorii s evalueze corect evenimente trecute, prezentesau viitoare, confirmnd sau corectnd evalurile lor viitoare

Relevana informaieieste influenat de natura i pragul de semnificaie conform cruiao informaie estesemnificativ dac omisiunea sau declararea ei eronat influeneaz nemijlocit deciziile economice ale utilizatirului.

Pragul de semnificaie reprezint mai curnd o limit dect o nsuire a informaiei de a fi util i relevant.

n anumite cazuri natura informaiei este suficient prin ea nsi pentru a determina relevana sa.

De exemplu, raportarea unui nou segment de activitate poate influena evaluarea riscurilor i oportunitilor entitii,indiferent de pragul de semnificaie al rezultatelor obinute n cadrul segmentului respectiv n perioada de raportare.

3.Credibilitatea: Informaia este credibil atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare, oferindsuficiente elemente de certitudine n elaborarea deciziilor de ctre utilizatori.

Pentru a fi credibil, orice informaie trebuie s aib n vedere:

- reprezentarea fidel a rezultatelor i a poziiei financiare a ntreprinderii;- reflectarea substanei economice a evenimentelor i tranzaciilor i nu doar a formei lor juridice;- prevalena economicului asupra juridicului (traducerea corect:prevalena fondului asupra formei).

Inclusiv n forma reinut de normalizatorii romni, principiul dublei reprezentri a patrimoniului nu exclude

latura juridic a proceselor, fenomenelor i tranzaciilor economice. Se poate vorbi cel mult de o reaezare ajuridicului fa de latura economic.

La rndul ei, credibilitatea presupune ca informaia s fie:

a) neutr, adic neprtinitoare, lipsit de influene. SF nu sunt neutre dac, prin selectarea i prezentareainformaiei, influeneaz luarea unei decizii sau formularea unui raionament pentru a realiza un rezultat sauobiectiv predeterminat.

b) prudent:prudena contribuie i ea la credibilitatea informaiei. Astfel, nencasarea creanelor incerte, durata deutilizare probabil a utilajelor i a echipamentelor, eventualele reclamaii aferente produselor vndute cu operioad de garanie se afl constant sub semnul ntrebrii.

Evitarea supraevalurii activelor i veniturilor, a subevalurii cheltuielilor i pasivelor(datoriilor), la careadugm luarea n condideraie a eventualelor pierderi, riscuri i deprecieri probabile, constituie dimensiunieseniale aleprincipiului prudenei, regsite firesc ntr-o informaie contabil de aceeai natur.

c) integral (exhaustiv): pentru a fi credibil informaia coninut n SF trebuie s fie complet, n limitelerezonabile alepragului de semnificaie conjugat cu costul obinerii acesteia. O omisiune poate face ca informaia

s fie fals sau s induc n eroare i astfel s nu mai aib un caracter credibil i s devin defectuas dpdv alrelevanei.


9/16

9

4.Comparabilitatea:

Orice informaie ctig n valoare dac poate fi pragul de semnificaiecomparat n timp sau n spaiu,respectiv, poate fi raportat la alte valori de referin.

Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale unei entiti n timp, pentru a identifica tendinele n

poziia financiar i performanele sale. Utilizatorii trebuie s poat compara situaiile financiare ale diverselor entiti,pentru a le evalua poziia financiar, performanele i modificrile poziiei financiare.

Orice modificare intervenit n metodele de evaluare i prezentare a informaiilor n SF trebuie menionat n

politicile contabile ale ntreprinderii.O informaie care ndeplinete caracteristicile calitative menionate genereaz pentru utilizator un plus de

satisfacie, beneficii necuantificabile .

19)Care este structura SFA funcie de cele 3 criterii de mrime pentru setul complet i setul simplificatPotrivit art.5 din Legea Contabilitii, republicat n M.O: nr.689/10.10.2007, fiecare unitate patrimonial are

obligaia s conduc contabilitatea n partid dubl i s ntocmeasc SFA. De la 01.01. 2006, conform O.M.F.P.

nr.1752/2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu directivele europene, structura documentelor desintez i raportare contabil depinde de ncadrarea entitii n una din urmtoarele situaii:

A.

Persoanele juridice care la data bilanului depesc limitele a dou dintre urmtoarele criterii, denumitecriterii de mrime:

y Total active pentru anul anterior: 3.650.000 euro;y Cifra de afaceri net pentru anul anterior: 7.300.000 euro;y Numrul mediu de salariai ai anului anterior: 50,ntocmesc setul complet de SFA, care cuprinde:

a. Bilan;b. Cont de profit i pierdere;c. Situaia modificrilor capitalurilor proprii;

d. Situaia fluxurilor de trezorerie;e. Note explicative la situaiile financiare

anuale.

B. Persoanele juridice care la data bilanului nu depesc limita a dou dintre criteriile de mrime ntocmescsetul de SFA simplificate ce vor cuprinde:

a. Bilan prescurtat;b. Cont de profit i pierdere;c. Note explicative la situaiile financiare anuale simplificate.

Opional se pot poate ntocmi i Situaia fluxurilor de trezorerie i/sau Situaia modificrilor capitalurilorproprii.

c)Instituiile publice ntocmesc SF trimestriale i anuale compuse din :

1. Bilan

2. Cont de execuie bugetar;

3. Anexe.


10/16

10

20)Precizati obiectivele generale ale ctb normalizateObiectilvele generale ale contabilitatii normalizate sunt:

y precizarea terminologiei si a principiilor structurii continute in situatiile financiarey definirea principalelor structure continute in situatiile financiarey modul de prezentare a informatiilor in situatiile financiarey elaborarea planului de conturi si a schemelor de contabilizare

21)Definiti conceptele reglementare contabila, norma, jurisprudentaReglementarea contabila este procesul de impunere prin lege sau prin alta norma juridical a normeleo contabile

Norma contabila esteregula precisa privind evaluarea inregistrarilor, clasificarilor sau prezentarea informatiei contabileelaborate in cadrul unui organism de reglementari contabile in vedrea rezolvarii unei probleme repetitive.

Jurisprudenta reprezint totalitatea hotararilor prununtate de organelle de jurisdictie dintr-un anumit domeniu.

22)Care sunt postulatele recunoscute drept ipoteze de recunoscute drept ipoteze de observare si masurare incontabilitate?

n literatura de specialitate sunt recunoscute ca ipoteze de observare i de msurare urmtoarele 4 postulate:

1. postulatul entitii (delimitarea spaiului);2. decuparea/delimitarea n timp, care conine:

-postulatul continuitii exploratorii;-postulatul periodicitii;-postulatul specializrii/independenei exerciiului;-postulatul permanenei metodelor;

3. postulatul unitii monetare;4. postulatul echilibrului valoric dintre suma activelor i suma pasivelor.23)Legea Contabilitii - Element al dispozitivului de normalizare

Legea Contabil nr. 82/1991 (LC)

Precizeaz entitile care au obligaia s conduc i s organizeze ctb. proprie, respectiv ctb. financiar i ctb. degestiune.

Aceste entiti trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrareainformaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie.

Ctb. se ine n limba romn i n moneda naional. Sunt precizate entitile ce trebuie s in ctb. n partid

dubl (CPB), precum i persoanele juridice care s in ctb. n partid simpl (CPS).Orice operaiune economic sau tranzacie, pentru a fi nregistrat n ctb. trebuie s aib la baz un document.Rspunderea pentru organizarea i conducerea ctb. revine administratorului, ordonatorului de credite sau alteipersoane care are sarcina gestionrii entitii respective.

Sunt prezentate registrele de ctb.obligatorii:Registrul Jurnal, Registrul Cartea Mare i Registrul Inventar.

LC stabilete obligativitatea SFA la sfritul exerciiilor financiare, respectiv n cazul fuziunii, divizrii sauncetrii activitii acesteia. LC precizeaz sanciunile, respectiv situaiile n care nclcarea acesteia atrage dup sinecontravenii i sanciuni.


11/16

11

24)Ce intelegeti prin structura SFA coninut n Bilan (A, B, C) sau n ct 121? BilanulPotrivit O.M.F.P. nr.1752/1752, n bilan, elementele de activ i datorii sunt grupate dup natur i lichiditate,

respectiv natur i exicibilitate. Astfel:

Un activ reprezint o resurs controlat de ctre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care seateapt s genereze beneficii economice viitoare pentru entitate i al crui cost poate fi evaluat n mod credibil.

O datorie reprezint o obligaie actual a entitii ce decurge din evenimente trecute i prin decontarea creia se

ateapt s rezulte o ieire de resurse care ncorporeaz beneficii economice.Capitalurile propriireprezint intereseul rezidual al acionarilor n activele unei entiti dup deducerea tuturor

datoriilor sale.

Sintetizat, formatul bilanului este:

A. Active imobilizate active generatoare de beneficii i deinute pe o perioad mai mare de un an, evaluate la costul deachiziie sau la costul de producie. Din categoria acestora fac parte: imobilizrile necorporale(inclusiv cele n curs iavansurile aferente lor), imobilizrile necorporale(inclusiv cele n curs i avansurile aferente lor) i imobilizrilefinanciare.

B. Active circulante

y sunt achiziionate sau produse pentru consum propriu sau n scopul comercializrii i se ateapt s fie realizat ntermen de 12 luni de la data bilanului;

y sunt reprezentate de creane aferente ciclului de exploatare;y sunt reprezentate de trezorerie sau echivalente de trezorerie a cror utilizare nu este restricionat. n categoria

acestora fac parte: stocuri(inclusiv valoarea serviciilor pentru care nu a fost ntocmit factura), creane, investiiipe termen scurt, casa i conturi la bnci.

C. Cheltuieli n avans

Aplicarea principiului independenei exerciiului financiar impune o delimitare clar a cheltuielilor i veniturilorcare trebuie ncorporate n rezultatul exerciiului financiar curent de cheltuielile i venituri realizate n perioada curent,

dar care sunt aferente exerciiilor financiare urmtoare.Astfel, trebuie nregistrate n debitul contului 471 Cheltuieli inregistrate in avans toate cheltuielile efectuate n

exerciiul financiar curent i care sunt aferente exerciiilor financiare viitoare i anume: chirii, abonamente, reparaii,prime de asigurare etc.

C. Datorii pe termen scurt: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad de pn la un an y se ateapt s fie decontate n cursul normal al ciclului de exploatare al entitii, sauy sunt exigibile n termen de 12 luni de la data bilanului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente


12/16

12

G. Datorii pe termen lung: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad mai mare de un an Contabilitateamprumuturilor i a datoriilor asimilate acestora se ine pe urmtoarele categorii:

y mprumuturi din emisiuni de obligaiuni i prime de rambursare a acestora;y credite bancare pe termen lung i mediu;y sumele datorate entitilor afiliate i entitilor de care compania este legat prin interese de participare;y alte mprumuturi i datorii asimilate, precum iy

dobnzile aferente acestora.H. Provizioane datorii cu exigibilitate sau valoare incert.

Un provizion va fi recunoscut numai n momentul n care:

y entitate are o obligaie curent generat de un eveniment anterior;y este probabil ca o ieire de resurse s fie necesar pentru a onora obligaia respectiv, iy poate fi realizat o estimare credibil a valorii obligaiei.

Dac aceste condiii nu sunt ndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

I. Venituri n avans cuprind: subveniile pentru investiii(primite de la buget n scopul efecturii unor investiii) iveniturile nregistrate n avans(sume ncasate n cursul exerciiului curent n contul unor servicii care vor fi prestate nexerciiul urmtor: chirii, abonamente, etc.).

Se nregistreaz n creditul contului 472 Venituri nregistrate n avans toate veniturile ncasate n exerciiulfinanciar curent i care sunt aferente exerciiilor financiare viitoare.

Subvenii n categoria acestora se cuprind subveniile aferente activelori subveniile aferente veniturilor.Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis; agenii guvernamentale; alte instituii similare naionale i interna.

n cadrul subveniilor se reflect distinct: subvenii guvernamentale, mprumuturi nerambursabile cu caracterde subveniii alte sume primite cu caracter desubvenii.

J. Capital i rezerve (Capitaluri proprii) reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei entiti, dup deducerea

tuturor datoriilor.Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul

exerciiului financiar.

a) Contul de profit i pierdereCuprinde: cifra de afaceri nete, veniturile i cheltuielile exerciiului, grupate dup natura lor, precum i

rezultatul exerciiului (profit/pierdere).n categoria veniturilorse includ att sumele sau valorile ncasate sau de ncasat n nume propriu din activiti

curente, ct i ctigurile din orice alte surse.Ctigurile reprezin creteri ale beneficiilor economice care pot aprea sau nu ca rezultat din activitatea curent

dar care nu difer ca natur de veniturile din aceast activitate.Cheltuielile entitiireprzint valorile pltite sau de pltit pentru:

- consumul de stocuri, lucrri executate i servicii prestate de care beneficiaz entitatea;- cheltuieli cu personalul;- executarea unor obligaii legate sau contractuate etc.Pierderile reprezint reduceri ale beneficiilor economice i pot rezulta sau nu ca urmare a desfurrii activitii

curente a entitii dar care nu difer ca natur de alte tipuri de cheltuieli. n cadrul cheltuielilor exerciiului financiarsecuprind, de asemenea,provizioanele, amortizrile i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.


13/16

13

25)Cum poate fi definit procesul de globalizare?Globalizarea reprezinta modalitate sau sistem de receptare si abordare pe tremen lung a marilor probleme contemporanedeterminate de interactiunea multiplelor procese si fenomene economice, tehnice, politice, sociale, culturale, ecologice spreconizarea solutionarii lor intr-o larga perspectiva de catre comunitatea internationala.

26)Precizati procesele semnificative generale de globalizare.- existenta tehnologiilor informatiei- comprimarea distantelor prin noile tehnologii- interconectarea si cresterea dependentelor reciproce- integrarea si cresterea pietelor financiare si comerciale- internationalizarea accentuata a productiei pentru firmele cu activitate globala- aparitia unor probleme planetare care necesita abordari globale- dezvoltarea identitatii transnationale27)Care sunt caracteristicile necesare pentru ca o norma contabila sa aiba recunoastere generala?

1. sa fie in acord cu obiectivele informarii financiare2. sa decurga in mod logic din principiile si postulatele contabile3. sa fie utilizata intr-un numar suficient de cazuri, numai atunci cand circumstantele o justifica4. sa fie recunoscuta de organismele profesiei5. sa primeasca sprijinul organismelor guvernamentale si a diferitelor legi implicate: comisia nationala a valorilor

imobiliare; legea contabilitatii, codul fiscal, legea societatilor comerciale6. sa obtina acceptul din partea universitarilor cu vasta experienta, membri ai asociatiei profesorilor universitaride

CTB si a institutelor de cercetare contabila7. sa primeasca sprijinul majoritatii utilizatorilor de informatiei financiare8. sa primeasca sprijinul majoritatii contabililor si cabinetelor de expertiza contabila9. sa primeasca sprijinul majoritatii intreprinderilor10.sa fie in consens cu normele contabilitatii internationale elaborate de IASB

28)Care sunt deosebirile esentiale dintre CTB continentala si CTB Anglo-Saxona?1. CTB continentala este orientata prioritar spre apararea intereselor statelor, in special pe linia neelidarii fiscalitatii

de catre contribuabili2. CTB Anglo-Saxona acorda prioritate apararii intereselor investitorului, pe care il considera drept un actor

economic serios3. CTB continentala este puternic normata si controlata prin norme imperative si de recomandare in planul contabil

general, in timp ce CTB Anglo-Saxona mai putin rigida, se fundamenteaza pe traditie si cutume fara existentaplanului contabil general.

4. CTB continentala procedeaza la clasificarea veniturilor in functie de continutul lor economic, ceea ce genereazaorganizarea acesteia pe cele 2 circuite (paliere) CTB financiara (generala) si CTB de gestiune (manageriala sau

analitica sau interna), in timp ce o abordare a CTB Anglo-Saxona structureaza cheltuielile si veniturile dupadestinatie (produs, sectie, serviciu, etc.). Aceasta situatie nu mai necesita o delimitare riguroasa pe cele 2 criterii

5. o diferenta esentiala se manifesta intre cele 2 culturi cu privire la conceptul de imagine fidela: in timp ce CTBcontinentala considera imaginea fidela drept obiectivul fundamental al CTB financiare, manifestat prin sinceritatesi regularitate, in abordarea Anglo-Saxona imaginea fidela este principiul suprem. Explicatia acestei deosebirderiva din faptul ca in tarile Europei Centrale, informatia contabila este dominata de principiul prelevante

economicului asupra juridicului.


14/16

14

29)Care esenta Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere?Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere reclama concordant perfecta dintre bilantul de inchidere a

unui exercitiu financiar sic el de deschidere a exercitiului imediat urmator.Orice eventual eroare descoperita in bilantdupa aprobarea si depunerea acestuia , va fi corectata in anul in care a fost constata, prin inregistrari contabileadecvate si transparente.

30)Care esenta Principiul prevalentei economicului asupra juridicului?Principiul prevalentei economicului asupra juridicului ,evenimentele si tranzactiile trebuie sa fie reflectate incontabilitate in concordant cu realitatea economica si nu numai cu forma lor juridical.

31)Care esenta Postulatului permanenei metodelorAcesta asigur coerena i comparabilitatea informaiilor contabile.

Esena acestui postulat o constituie consecvena n aplicarea regulilor i procedurilor de evaluare a moduluide prezentare a structurilor bilaniere.

Permanena metodei este corolarul celorlalte postulate/principii.

Aceasta nu trebuie absolutizat. Practica poate obliga nterprinderea i contabilitatea s schimbe uneori anumitemetode, bunoar:

- restructurarea ntreprinderii, fie prin fuziunea acesteia cu alt societate, fie prin nregistrarea unui raport paialdeactiv;

- schimarea structurii economice, aprofilului firmei, apoliticii economice i comerciale.n aceste situaii, schimbarea metodei nu este interzis, ci chiar recomandat, ns ea va trebuis fie meninut n

anexe, cu motivele necesare, inclusiv explicarea consecinelor schimbrii asupra blianului i contului de profit ipierdere (Ex.: schimbarea metodei de evaluare).

32)Reduceri comerciale acordate, respective primitePotrivit OMFP reducerile comerciale sunt de trei feluri:

a. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate si se aplica asupra pretului de vanzareb. Remitere se primesc in cazul vanzarilor peste volumul convenitc. Risturnele sunt reduceri de prt calculate asupra ansamblului tranzactiilor effectuate cu acelas tert in decursul

unei perioade determinate.

Aceste reduceri se inregistreaza in contabilitate diferit, functie de momentul acordarii de catre furnizor:

- Cele inscrise pe factura de achizitie, ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie a bunului;- Cele acordate ulterior facturii, indiferent de perioada la care se refera se evidentiaza distinct in contabilitate, in

creditul contului 609 Reduceri comerciale primite, in contabilitatea clientului, respectiv in debitul contului 709Reduceri comerciale acordate in cea a furnizorului pe baza contului de terti.


15/16

15

33)Care sunt elementele dispozitivului de normalizare in normalizarea contabila?Dispozitivul de normalizare si reglementare contabila s-a fundamentat pe urmatoarele elementa:

1. Reglementari contabile nationale:

--Legea contabilitatii nr 82/1991, republicata cu modificarile si complatarile ulterioare

--HG nr 704/1993 prin care au fost aprobate(Regulametul privind aplicarea Legii Contabilitatii; Planul de contur

general si normele metodologice de utilizare a conturilor contabille)

-Normele de utilizare a registrelor de contabilitate

-Ordinul nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicatin Monitorul Oficial nr.766bis/10.11.2009.

2. Cadrul General de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Consiliul pentru StandardeIntertionale de Contabilitate (I.A.S.B)

3. Reteaua de Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si Standarde Internationale de

contabilitate(IAS)

4. Ghiduri profesionale (Ghid practic de aplicare a SIC)

5. Politici de contabilitate

6. Dictionare de conversie contabila(explicarea terminologiei de specialitate si a unor notiuni complementare)

34)Precizati destinatiile posibile ale unui activDestinatiile pe care le poate capata un activ sunt urmatoarele:

a. utilizat separate sau impreuna cu alte active pentru pastrarea de servicii sau productia de bunuri, destinatiilevanzarilor de catre interprindere

b. schimbat cu alte activec. utilizat pentru stingerea unei datoriid. repartizat actionarilor interprinderii


16/16

16

35)Precizai etapele reformei contabile n Romnia i dezvoltarea uneia dintre eleNormalizare i Reform Contabil n Romnia

n Romnia, reforma contabil s-a nscris pe urmtoarele coordonate:

1. Implementarea conceptelor ctb. referitoare la obiectivele i principiile ctb. aderente la economia de pia;

2. primatul dualismului contabil n raport cu monismul;

3. trecerea de la ctb. de flux la ctb. de rezultate, esenial n sistemul dualist. Aceast trecere a generat (ntiaoar) primatul SF fa de sistemul costurilor curente;

4. accentuarea importanei caracteristicilor calitative, evideniate n determinarea poziiei financiare i aperformanei ntreprinderii;

5. reconsiderarea funciilor contabilitii, prin trecerea de la funcia de control a ndeplinirii planului la funcia deinformare a utilizatorilor;

6. aplicarea cu prioaritate a principiului prudenei;

7. trecerea de la vigoare i birocraie la abordrile europene i internaionale de ctb.

Etapele Reformei

Perioada 1991-1993: s-a produs o prim cosmetizare a Sistemului de ctb monist, fr modificri de esen. Apariiamarcant a acesteia este Legea Contabilitii (LC) nr.81/1991 n prima sa form.

Perioada 1994-1999: consacr definitiv acceptarea pe plan doctrinar a necesitii unei reforme contabile de profunzime.nceputul acestei perioade este delimitat de apariia Planului general de conturi la 01.01.1994 care reprezint nceputul

sistemului de contabilitate dualist; ncepe aplicarea HG. Nr 704/1993 prin care se aprobau: 1) regulamentul de aplicare aLC; 2) PGC i normele metodologice de utilizare a contabilitii; 3) o monografie contabil care coninea cele mai

importante operaii economice-financiare; 4) coninutul i structura principalelor registre de ctb.; 6) Bilanul Contabil.

Perioada 2000-2004: reprezint etapa de consolidare a ref. Din Romnia. n 1999, cu aplicare din 2000, a fost aprobatOMF nr.403/1999, care cuprindea Planul Naional de Armonizare a Legislaiei Ctb. cu Directivele Europene i IAS.

Coninutul acestui ordin a fost dezvoltat ulterior prin OMFP nr.94/2001 actualmente abrogat care prezintreglementri contabile armonizate cu Directiva a IV a i SIC. n 2002 a aprut i OMFP nr. 306/2002 pentru aprobareareglementrilor simplificate armonizate cu Directiva a IV a.

Perioada 2005 -prezent: La 01.01.2006 a intrat n vigoare OMFP nr.1752/2005 publicat n MOR nr.80 bis din30.11.2005 privind reglementrile ctb. conforme cu Directiva a IV a. Acest ordin a fost modificat i completat n 2007cnd a fost elaborat OMEF nr.2074 publicat n MOR nr.25/14.01.2008.

In fine, aparitia OMFP nr.3055/29.10.2009,publicat in M.Of. nr.766bis/ 10.11.2009 reprezinta ultima etapa in procesulde conformitate a reglementarilor romanesti cu directivele europene.

Prin actele normative mentionate, se urmareste asimilarea deplina a Directivei a IV-a si a VII-a CEE sicontinuarea armonizarii cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Subiecte Normalizare 2011

Documents

Transcript of Subiecte Normalizare 2011