subiecte mediu 1_26

8/8/2019 subiecte mediu 1_26

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-mediu-126 1/32

SB.1CONFERINTA MONDIALA ASUPRA MEDIULUI SI PRINCIPALELE DOCUMENTE ADOPTATE

I. Prima Conferinta Mondiala asupra mediului de la Stockholm in 1972 (5-16 iunie)Ordinea de zi cuprinde probleme privind:

- Planificarea si gestionarea asezarilor umane

- Gestionarea resurselor naturale ale mediului- Aspecte economice si sociale ale problemelor de mediu inclusiv formarea opiniei publice

Au participat delegati din 114 state inclusiv Romania.Documente adoptate:

1. Declaratia asupra mediului inconjurator cuprinde 26 de principii privind drepturile siobligatiile statelor in acest domeniu si caile si mijloacele cooperarii internationale

2. Planul de actiune privind mediul inconjurator cuprinde 109 recomandari adresate statelorpentru asigurarea protectiei mediului

5 iunie ziua mondiala a mediului

II. A 2-a Conferinta Mondiala asupra mediului de la Rio in 1992 denumita si ConferintaSecolului datorita gradului inalt al participantilor (sefi de state), numar mare de state (189

de state).Probleme avute pe ordinea de zi :- Elaborarea de strategii si politici care sa franeze degradarea mediului in toate tarile lumii- Lansarea si fundamentarea conceptului de dezvoltare durabila- Aspecte economice, sociale, culturale ale problemelor de mediu

Documente adoptate :1. Declaratia de la Rio denumita si Carta Pamantului in care sunt enuntate 27 de principii

dupa care trebuie sa se conduca omenirea in relatiile interumane si in relatiile om-natura.2. Agenda 21 cuprinde 4 sectiuni referitoare la dimensiunile sociale si economice ale

mediului, conservarea si gestionarea resurselor in scopul dezvoltarii durabile, intarirea roluluiorganizatiilor internationale si mijloacelor de executie.

Agenda 21 are rolul de a pune in aplicare principiile din Carta Pamantului.3. Convenia privind schimbrile climatice, care se refer la obligaiile asumate de state ca pan

în anul 2000 s reduc emisiile de gaze cu efect de sera în atmosfera la nivelul anului 1990.

Conventia privind diversitatea biologica.4. Declaraia de pricipii asupra conservarii si exploatarii padurilor - s-a dorit a fi o convenie, dar

datorita opoziiei fcute de statele mai puin dezvoltate, care continua i astzi s-si realizezedezvoltarea pe defriarea pdurilor, ea a rmas doar o simpla recomandare.

III. Cea de-a treia Conferin ONU dedicat mediului a avut loc la Johannesburg în 2002.Au participat reprezentani din 142 de state

Ordinea de zi urmtoarele probleme:- Apa si sistemul de salubritate publica- Energia

- Sanatatea- Agricultura- Managementul ecosistemelorDocumentele adoptate în cadrul acestei conferine nu se ridic la valoarea i importana celor

adoptate la conferinele anterioare datorit scandalului ivit între reprezentanii SUA i a celorlalteri participante în legtur cu refuzul SUA de a semna Protocolul de la Kyoto din 1997 în legtur cuemisiile de gaze cu efect de ser în atmosfer.

Declaratia de la Johanesburg, in care se recunoaste ca eradicarea srciei, dezvoltareaaezrilor umane, repartizarea mai just a resurselor naturale între statele bogate i srace, aspecte



privind agricultura ecologica i stoparea creterii necontrolate a populaiei ca reprezentand cerinteesentiale ale dezvoltarii durabile.

SB.2PARTICULARITATILE IZVOARELOR FORMALE ALE DREPTULUI MEDIULUI

Acestea constau in urmatoarele:

- Toate normele de dr al mediului au caracter imperativ.- Sunt numeroase izvoare de dr al mediului care au caracter tehnic; rezulta ca acestea contin

norme tehnice care fiind reglementate de norme juridice, produc efecte juridice.Constituie izvoare ale dreptului mediului: tratatele si conventiile internatioanale in urmatoareleconditii:

1. Romania sa fie parte sau tratatul sa fie ratificat2. sa fie in vigoare la data invocarii lor

SB.3

NOTIUNEA DE MEDIU. NOTIUNEA DE RESURSE NATURALE

Notiunea de mediu este o notiune fundamentala care sta la baza ecologiei ca stiintabiologica, fiind susceptibila in raport cu necesitatea punerii in valoare sau a apararii elementelor saleconstitutive de reglementare juridica.

Termenul de ecologie vine din gr.oikos(casa, adapost, mediu de viata) si logos(stiinta).Termenul de ecologie a fost introdus in stiinta in 1866 de biologul darwinist Haeckel pentru

a desemna studiul tuturor relatiilor dintre plante si animale si mediul lor organic si anorganic.Ca stiinta biologica, ecologia foloseste o serie de date si metode furnizate de alte stiinte

precum: medicina, fizica, chimia, botanica si zoologia, paleontologia, economia, etc.In 1939, 2 savanti englezi au introdus termenul de bioecologie.Lucrarile mai recente propun definirea ecologiei ca stiinta a ecosistemelor, deoarece

ecosistemul inglobeaza in sine ansamblul fenomenelor ecologice.Prin ecosistem se inteleg parti mai mari sau mai mici din natura vie numite si biocenoze care

formeaza un tot unitar, un ansamblu functional.La nivel planetar, totalitatea ecosistemelor formeaza biosfera.Termenul de biocenoza si termenul de biotop constituie elemente componente si

structurale ale ecosistemului.In conceptia ecologilor europeni, prin biotop se intelege mediul de viata al unei biocenoze.Ecologii anglo-saxoni folosesc mai mult termenul de habitat intr-o acceptiune mai larga

desemnand mediul de viata al unei biocenoze + spatiul ocupat pe glob de o specie sau de un individ.Emil Racovita (a infiintat in 1919 primul institut de speleologie din lume) defineste termenul

de mediu ca fiind totalitatea fenomenelor si energiilor lumesti care vin in contact cu o fiinta de caredepinde soarta acesteia si care provoaca o reactiune in asa-zisa fiinta.

Intr-o acceptiune moderna, pastrandu-se elementele din definitia anterioara, mediul estedefinit ca fiind ansamblul fenomenelor energetice, fizice, chimice si biologice care inconjoara o fiintasau grupuri de fiinte si cu care acestea se gasesc in relatii permanente de schimb.

In limbajul curent, conform definitiei de dictionar, termenul de mediu are o dublaacceptiune: cadru de viata al individului + ansamblul conditiilor susceptibile sa actioneze asupraorganismelor vii si activitatilor umane.

Intr-o directiva a UE, prin mediu se inteleg apa, aerul, solul, relatiile dintre ele si relatiaacestora cu organismele vii.

Definitia mediului ca obiect de protectie juridica trebuie subordonata acestui scop alprotectiei prin mijloace specifice dreptului.



Termenul de mediu trebuie analizat asa cum acesta este definit in legile nationale si inreglementarile internationale.

In Legea protectiei mediului, anume OUG nr. 195/2005, mediul este definit ca ansamblul deconditii si elemente naturale ale Terrei precum aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice alepeisajului, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice si fiintele vii, sistemelenaturale interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior inclusiv unele valori materiale si

spirituale De aici rezulta ca mediul este alcatuit din 2 mari grupe de elemente: elementelenaturale(apa,aer,sol,peisaj,flora si fauna salbatica, comunitatile umane) si elemente create prinactivitati umane(orice activitate umana sub o forma sau alta produce un impact asupra mediului).

In dreptul italian, in Legea mediului din 1986, mediul este definit ca un bun imaterial, unitarin diferitele sale componente, fiecare dintre ele constituind separat obiect de protectie juridica.

Programul de actiune pentru secolul XXI cuprins in Agenda 21 adoptata la ConferintaMondiala ONU pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio din 1992 defineste termenul de mediu ca fiindtoate resursele care conditioneaza viata (apa,aer,peisaj,climat,materii prime,mediu construit,patrimoniu national si cultural).

Conventia privind raspunderea civila pentru prejudicii cauzate prin activitati periculoasepentru mediu redactata de Consiliul Europei la Lugano in 1993 prevede ca mediul cuprinde resursenaturale biotice si abiotice, bunuri care compun mostenirea culturala, aspectele caracteristice ale

peisajului.Legea romana a mediului, OUG nr 195/2005, defineste resursele naturale ca fiind totalitateaelementelor materiale ce pot fi folosite in activitatea umana, anume: resurseregenerabile(apa,aer,sol,sobsol,flora si fauna salbatica), resurse neregenerabile(minerale,combustibili fosili) si resurse permanente (energia solara, eoliana, geotermala, energia valurilor).

SB.4

PARTICULARITATILE POLUARII AGRICOLEPoluarea poate fi si naturala, rezultata în urma furtunilor de praf si de nisip i antropic,

rezultat din activitile umane. Aceasta din urma poate fi biologic, chimic sau fizic(electromagnetic, radioactiv, termic, fonic). În zilele noastre se considera ca cel puin treiactiviti sunt responsabile de degradarea mediului prin poluare: industria diversificat i nedotat cucele mai bune tehnologii, care s reduc emisiile poluante, agricultura neecologic i transporturile.Exist îns o serie de deosebiri între poluarea industrial i cea agricol, care fac ca poluarea

agricol s fie mai sever: (examen) - Poluarea agricol vizeaz solul, care este principalul mijloc de producie în agricultur, limitat

ca întindere i cu caracter de fixitate. Un sol poluat nu mai poate fi depoluat decât prinaciunea extrem de lent a factorilor naturali;

- Fa de poluarea industrial, poluarea agricol este mult mai întins, cuprinzând în fapt întreaga suprafa de teren pe care s-au practicat irigaiile, mecanizarea i chimizarea;

- Poluarea agricol este mai periculoas pentru c produce infestarea produselor agro-alimentare cu substane toxice;

- Dac, de regul, poluarea industrial este rezultatul eliminrii accidentale a unor substanetoxice, poluarea agricol se datoreaz introducerii intenionate în sol a unor substaneabsolut necesare produciei agricole;

- Dac, de regul, poluarea industrial vizeaz la început un numr restrâns de persoane (ceicare lucreaz), pol. agr. vizeaz de la început întreaga populaie consumatoare a produseloragricole infestate.

SB.5PRINCIPIUL ACTIUNII PREVENTIVE SI POLUATORUL PLATESTE

Art.3, lit.c), O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului cuprinde prevederi referitoare laacest principiu.



Principiul este fundamentat pe ideea conform careia activitatea de prevenire a sistemelorecologice este cu mult mai putin costisitor decat repararea prejudiciilor ecologice care de cele maimulte ori au un caracter ireversibil.

Aplicarea acestui principiu reclama pe de o parte regelementarea unor obligatii cu caracterpreventive care sa conduca la evitarea producerii unui rezultat negative asupra calitatii mediului.In cadrul acestei activitati un rol principal ii revine evaluarii impactului asupra mediului.

Principiul activitatii preventive se realizeaza si prin aplicarea sectoriala a altui principiu, celreferitor la utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitati care produc poluarisemnificative.

,,Cele mai bune tehnici disponibile se refera la stadiul de dezvoltare cele mai avansat si maiefficient inregistrat om evolutia unei activitati si a modurilor de exploatare care demonstreazaposibilitatea practica a tehnicilor specific de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limite deemisie in scopul prevenirii poluarii si daca acest fapt nu este posibil de a reduce in ansamblu emisiilesi impactul asupra mediului in intregul sau.

PRINCIPIUL POLUANTUL PLATESTEArt.3,lit.e), O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului;

Prin OUG 68/2007 s-a stabilit cadrul de reglementare a raspunderii de mediu in scopul

prevenirii si repararii prejudiciului asupra mediului.Principiul porneste de la Teoria Economica conform careia costurile sociale externe careinsotesc productia industriala trebuie sa fie internationalizate=luate in calcul de toti agentiieconomici in costurile lor de productie.

Principiul are si justificare economica potrivit careia neefectuarea ka timp a cheltuielilor ptprotectia mediului atrage ulterior costuri mai ridicate care trebuie sa fie acoperite.Principiul a fost dezvolatat ca o metoda de alocare a costurilor de mentinere sub control a poluarii;else poate aplica ca o taxa de poluare sau ca o penalitate.

In mod generic obiectul platii il constituie suportarea cheltuielilor legate de poluare de catreautoritatile acesteia iar in mod particular executarea de catre intreprinzatorul poluator a obligatiilorcare converg spre evitarea, limitarea sau eliminarea poluarii.

Principiul poate fi aplicat numai coroborat cu principiul actiunii preventive, principiul retineriipoluantilor la sursa si principiul precautiei in luarea deciziei pentru a nu se ajunge la consecintainadmisibila a considerarii ca daca se efectueaza o plata se permite poluarea.

Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului afirma ca toatecheltuielile effectuate pentru prevenirea sau reducerea poluarii trebuie sa cada in sarcina autoruluiacesteia.Aceasi prevedere figureaza si in principiile directoare ale relatiilor economice internationalaflate sub influenta politicilor in domeniul protectiei mediului si exploatarii resurselor naturaladoptate de tarile member ale Organizatiei Pentru Cooperare si Dezvolatare Economica, la 26 mai1972 fiind consacrat si in Actul Unic European-1987.

Mijloacele aflate la dispozitia autoritatilor publice din statele member UE pentru a-Idetermina pe poluatori sa asigure o depoluare adecvata sunt:

- taxarea poluarilor,- instituirea de norme tehnice antipoluante,- aplicarea diverselor mecanisme de compensatie.

SB.6CAUZELE I EFECTELE PRINCIPALE ALE POLURII ATMOSFEREI (EXAMEN)

Atmosfera terestr este înveliul gazos alctuit din aer, care înconjoar pmântul, fr olimit superioar precis, dar având o compoziie aproximativ constant pân la cca. 3000 m altitudi

Poluarea atmosferic este determinata de surse naturale i antropice. În anul 1979 a avut loc la Geneva prima conferin general european pentru protecia med., care aadoptat o rezoluie i o convenie privind poluarea atmosferic transfrontier pe distante lungi.



Potrivit acestei convenii, poluarea atmosferei în general a fost definite ca fiind introducerea de ctreom direct sau indirect de substane sau energie care au o aciune nociv de natur s pun în pericolsntatea omului, s duneze resurselor biologice i ecosistemelor, s deterioreze bunurile materialei s aduc atingere valorilor de agrement i a altor utilizri legitime ale mediului.

Convenia a definit poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi ca fiind aceapoluare a crei surs fizic se afla cuprins total sau parial în limitele teritoriului i ale jurisdiciei

unui stat, efectele producându-se pe teritoriul altui stat, la o distan la care nu este în generalposibil s se stabileasc contribuia sursei sau a grupurilor de surse de emisie.Din aceasta definitie rezulta ca poluarea aerului trebuie privit sub aspectul folosirii de ctre

om a cestui component al mediului. Astfel, privit în calitatea sa de cadru general al vieii, aerul esteconsiderat poluat atunci când concentraia substanelor strine introduse sistematic sau accidentaldepete un prag de la care viaa i sntatea omului sunt ameninate.

Folosit ca materie prim în industrie, aerul este considerat poluat atunci când corodeazinstalaiile i cldirile sau altereaz produsele.

În turism, poluarea aerului nu înseamn ca dauneaza sanatatii omului, dar ii poate crea ostare de disconfort. i natura poate polua aerul prin furtuni de praf sau de nisip, erupii vulcanice etc.

EFECTELE PRINCIPALE:

1.

Înclzirea global sau creterea temperaturii pe Terra ca urmare a efectului de sera. Pana inanul 2015 temp. TERREI va mai creste: se estimeaz pentru urmtorii 5 ani ca, dac acestfenomen nu va fi diminuat, temperatura pe Terra va crete cu un grad, iar temperatura la Tropicei la Ecuator cu înc 5 grade Celsius - accelereaz topirea la Poli, fapt ce duce la cretereanivelului apei în mri i oceane i la înghiirea de ape a multor aezri de coast;

2. Ploile acide - care rezult din arderea minereurilor de fier, a crbunilor care conin mult sulf iemanaii ale gazelor de eapament care duc la distrugerea pdurilor i a recoltelor vegetale;

3. Diminuarea progresiv a stratului de ozon, fapt ce determina ptrunderea pe Terra a uneicantiti mai mari de raze violete care conduc la înmulirea îmbolnvirilor de cancer al pielii icataracte oculare, paralel cu scderea serioas a produciei vegetale i a planctonului oceanelor;

4. Smog-ul - este un amestec de vapori de ap i diferii poluani pe care vaporii îi condenseaz. Secunosc dou tipuri de smog:

- londonez sau reductor- californian sau oxidant.

SB.7PROTECTIA ATMOSFEREI IN DREPTUL INTERN.

Potrivit OG 195/2005 i OUG 243/2000 privind protecia atmosferei, se urmrete

prevenirea,

eliminarea,

limitarea deteriorrii, ameliorare acalitii atmosferice.

Pt prevenire, Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile aprob

Strategia Naional i Planul Naional de Aciune î n domeniul proteciei atmosferei;

mai multe programe naionale de reducere a unor emisii (cum sunt acizii de azot; pulbere dela instalaiile de ardere);

SN i PNA privind schimbrile climatice ;

Sistemul Naional de Estimare a emisiilor de gaze cu efect de ser administreaza Registrul

National al emisiilor de gaze cu efecte de sera i altele.



Regimul juridic de protecie al atmosferei are la baz respectarea principiilor de abordare integrat a

proteciei mediului, în care scop, legea stabilete:

Strategia Nationala privind protecia atmosferic

evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului

prevenirea i combaterea poluarii atmosferei din surse fixe/mobile/difuze

participareapublicului la adoptarea si la aplicarea deciziilor

monitorizarea calitii aerului

atrib. i rspunderile autoritilor, persoanelor fizice i pers juridice î n acest domeniu

Obiectivele SN î n domeniul proteciei atmosferei:

1.Meninerea calitii aerului î ncon jurtor în zonele/aglomerrile în care acesta se încadreaz în limita

prevzut de normele în vigoare.

2.Îmbuntirea calitii aerului în zonele/aglomerrile în care acesta nu se încadreaz în limita prevzut de

normele în vigoare.

3.Adotarea mpsurilor necesare î n scopul limitrii, pân la eliminare a efectelor negative asupra mediului,

inclusiv în context transfrontier.

4.Îndeplinirea obligaiilor asumate de România pron acorduri/tratate internaionale i participarea la

cooperarea internaional în acest domeniu.

Liniile strategice pt 2007-2013:

y Evaluarea i gestionarea integrat a calitii aerului

y Respectarea prevederilor naionale în domeniul schimbrilor climatice

y Împlementarea cerinelor privind:

a) limitarea emisiilor de poluani în aer provenind de la instalaiile mari de ardere

b) limitarea emisiilor de compui organici volatili provenii de la anumite

activiti/instalaii

c) eliminarea substanelor care distrug stratul de ozon

Strategia Naional se adopt prin HG, se reactualizeaz periodic de ctre MMDD i se raporteaz UE.

- ca parte integrant a SN, Planul de Aciune pt protecia atmosferic cuprinde metodele prin care se

î ndeplinesc obiectivele strategice:

y continuarea transpunerii complete a legislaiei europene

y asigurarea progresului î n î mplementarea reglementrilor europene transpuse, prin asigurarearesurselor financiare.

y î mbuntirea activitii structurilor administrative din acest domeniu.

Pe tritoriul României, evaluarea calitii aerului se face pe baza valorilor-limit i a valorilor de prag, în acord

cu standardele UE.



Valoarea-limit este nivelul fixat pe baza cunotinelor tiinifice pt prevenirea i reducerea efectelor

duntoare asupra omului i mediului, care se ating î ntr-o perioad dat, i care nu tb depit.

Valoarea de prag este nivelul pragurilor de alert care, o dat depite, solicit msuri urgente din partea

organelor competente.

La nivelul rii a fost creat Sistemul Naional de Evaluare i Gestionare Integrat a Calitii Aerului, ce

cuprinde:

1.SN de monitorizare a calitii aerului

2.SN de inventarieire a emisiilor de poluani din atmosfer.

- Rezultatele evalurilor se aduc la cunotina publicului i se raporteaz UE de ctre MMDD. Pe baza acestora,MMDD întocmete o list care cuprinde zonele i aglomerrile î n care nivelul poluanilor:

sunt mai mari dec î t valoarea-limit plus o mar j de toleran aici Autoritatea Teritorial pt

Protrecia Mediului iniiaz, împreun cu admin publ locale, elaborarea Planului Integrat deGestionare a Calitii Aerului

sunt î ntre valorile-limit i mar ja de toleran

sunt mai mici decât valorile -limit

Activitile care constituie surse fixe de poluare se pot desfura numai pe baza acordului i a autorizaiei de

mediu, eliberat î n urma abordrii integrate a impactului asupra mediului, conform reglementrilor legale.

- În acest scop, operatorii economici au obligaia s solicite i s efectueze

studiul de evaluare a impactului

bilanul de mediu i

auditul de mediu.

- Dac la unele obiective se constat depiri ale valorilor.limit de emisii , la cererea Autoritii teritoriale pt

Prot Mediului, tb s se întocmeasc un program de conformare ce cuprinde msuri imediate i pe termenmijlociu de remediere a situaiei constatate.

- pt reducerea poluarii aerului, legea prevede o serie de obligatii pt autorit publice, cat si pt toti operatorii

economici

SAU

Protecia atmosferic î n dreptul intern

Politica i strategia naional î n domeniul proteciei atmosferei

Potrivit Legii proteciei mediului i O.U.G. 243/2000 privind protecia atmosferei, în ara noastr prin

aceasta activitate se urmrete prevenirea, eliminarea, limitarea deteriorrii calitii acestuia în scopul evitrii a

efectelor negative asupra sntii umane, a mediului i a bunurilor materiale. Politica naional de proteciaatmosferei are urmtorii pilonii:

1. introducerea de tehnici i tehnologii adecvate pentru reinerea poluanilor la surs;

2. reducerea emisiilor de poluani pân la realizarea celor mai sczute niveluri, care s nudepeasc capacitatea de regenerare a atmosferei;

3. gestionarea resursei de aer pentru asigurarea sntii umane;

4. modernizarea i perfecionarea sistemului naional de monitorizare integrat a calitii aerului.



Potrivit art. 3 din O.U.G. 243/2000 privind protecia atmosferei, obiectivele strategiei naionale privind

protecia atmosferei sunt:

1. meninerea calitii aerului în zonele care se încadreaz în limitele prevzute de normele decalitate;

2. îmbuntirea calitii aerului în zonele care nu se încadreaz în limitele legale;

3. îndeplinirea obligaiilor asumate de România prin conveniile i tratatele încheiate în acestdomeniu.

Evaluarea calitii aerului

Pe teritoriul României, evaluarea calitii aerului se face pe baza valorilor limit care reprezint nivelulfixat pe baza cunotinelor tiinifice în scopul evitrii, prevenirii sau reducerii efectelor asupra oamenilor i abunurilor, nivel care se atinge într-o perioada data i care nu trebuie depit o dat ce a fost atins i a valorilor

de prag - acestea constituie nivelul pragurilor de alert, care, o dat ce au fost depite determina luarea de

autoriti a unor msuri urgente. Pe baza evalurii calitii mediului, autoritatea

publica central pentru protecia mediului întocmete prin ordin al ministrului liste cuprinzând zone i

aglomerri în care nivelul unuia sau a mai multor poluani este mai mare decât valoarea limit plus marja detoleran sau este între valoarea limit i marja de toleran sau este mai mic decât valoarea limit. Pentru

acele zone i aglomerri în care nivelurile poluanilor sunt mai mari decât valoarea limit plus marja detoleran se adopt planuri i programe de gestionare a calitii aerului, planuri i programe care se aprob prin

hotrâre de Guvern. Pe baza acestor documente, autoritatea

public central pentru protecia mediului în colaborare cu a lte autoriti implicate, cu titularii de activiti i cu

publicul interesat întocmete Planul naional de aciune în domeniul proteciei atmosferei, plan care este parte

integrant din Planul naional de aciune privind protecia mediului.

Obligaii ce revin titularilor de activiti ce constituie surse poluante pentru atmosfer

Poluarea atmosferic se poate produce din surse fixe sau surse nefixe. Cei care sunt titulariiactivitilor ce constituie surse fixe de poluare sunt, printre altele, obligai: s participe la programelede reducere a emisiilor poluante i de gestionarea calitii aerului, s se supun tuturor procedurilori cerinelor legale care produc la eliminarea, prevenirea impactului asupra mediului i a sntii

umane, s solicite i s obin autorizaie de mediu.Titularii de activiti care nu constituie surse fixe de poluare sunt obligai s obin avizul iautorizaia de mediu, s fac revizii periodice ale instalaiilor, s asigure încadrarea emisiilor înlimitele legale i altele. Titularii de activiti au obligaia s furnizeze autoritii competente pentruprotecia mediului toate informaiile necesare pentru actualizarea Inventarului naional al emisiilorde poluani atmosferici precum i pentru derularea procedurilor de control potrivit reglementarilorlegale.

SB.8PRINCIPIUL INFORMARII SI PARTICIPARII PUBLICULUI LA LUAREA DECIZIILOR PRECUM SI ALACCESULUI LA JUSTITIE IN PROBLEME DE MEDIU

Potrivit Declaratiei de la Stockholm 1972 omul are dreptul la un mediu care sa-I permita satraiasca in demnitate si bunastare;

Acest drept include in continutul sau intre altele,dreptul la informare asupra politicilor siproiectelor care pot avea consecinte negative asupra mediului, dreptul de a participa la proceseleprin care se adopta decizii referitoare la mediu si daca este cazul de a dispune de mijloacele juridiceadecvate pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale.Principiul este prevazut in art. 3, lit. h) din O.U.G. 195/2005;



Principiul este prevazut si in documentele Conferintei ONU pentru Mediu si Dezvolatare de laRio de Janeiro din 1992 - ,,Declaratia de la Rio de Janeiro din 1992, precum si majoritateaconventiilor international cu incidenta in domeniul protectiei mediului.

In cadrul Conferintei de la Aarhus din 1998 ,,Un mediu pentru Europa a fost adoptataConvetia privind accesul la informatii ce presupunea participarea publicului la luarea deciziilorsiaccesul la justitie in probleme de mediu, Conventie ratificata de Romania prin Legea 86/2000.

Conventia garanteaza pentru orice persoana dreptul de a avea acces la orice informatie demediu fara ca solicitantul sa declare un anumit interes.In acelasi timp Conventia prevede situatiacand o informatie de mediu poate fi refuzata:

- Autoritatea publica nu detine informatia solicitata;- Cererea este vadit nerezonabila sau este formulate de o maniera ferm generala;- Cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatie

interne al autoritatii publice atunci cand o astfel de exceptie este prevazutade legislatianationala sau este practica obijnuita luandu-se in considerare interesul public in cazuldezvaluirii informatiilor;

Cererea ar fi refuzata daca dezvaluirea ar afecta:- Confidentialitatea procedurilor autoritatii publice;- Relatiile internationale;-

Siguranta nationala;- Cursul justitiei;- Confidentialitatea informatiilor comerciale si industrial;- Dreptul de proprietate intelectuala;- Mediul la care se refera informatia in conditiile legii.

Raspunsul cuprinzand refuzul solicitarii trebuie formulat in forma scrisa daca solicitarea a fostfacuta in scris sau daca solicitantul cere acest lucru.Refuzul trebuie motivate sis a cuprinda informatiicu privire la procedura de recurs.

Raspunsul cu refuzul solicitat trebuie dat cat mai curand posibil fara a se putea depasi o perioadade o luna cu exceptia situatiilor in care complexitatea informatiilor justifica prelungirea acesteiperioade cu pana la 2 luni de la data inaintarii cererii.

In cadrul legislatiei nationale fiecare stat parte la Conventie se oblige sa asigure posibilitateapentru orice persoana care considera ca cererea i-a fost ignorata, gresit refuzata sau care consideraca a primit un raspuns inadecvat de a avea acces la o procedura de recurs in fata unei instante de

judecata sau a unui alt organism independent si impartial prevazut de lege.Statul va asigura ca respective persoana sa aiba acces si la o procedura de fond nefiind exclusa

nici posibilitatea unei procedure prealabile de recurs in fata unei autoritati administrative.In Romania cadrul legal pentru accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si

accesul la justitie in problem de mediu este oferit pe langa O.U.G. 195/2005 si de Conventia de laAarhus, de Constitutie, de Legea 554/2004 a contenciosului administrative, de H.G. 878/2005 privindaccesul publicului la informatii de mediu si numeroase alte acte normative cu caracter sectorial indomeniul protectiei mediului.

SB.9PRINCIPIUL INTERZICERII POLUARII

Interzicerea polurii reprezint o problem de maxim importan, ce necesit o cooperaresusinut între toate statele, în vederea prevenirii i limitrii prejudiciilor aduse mediului

Limitarea i stoparea efectelor polurii mediului a fcut obiectul preocuprilor Conferinei dela Stockholm (1972), care a elaborat i a recomandat statelor o serie de instrumente în acest scop;astfel:

- pentru situaiile în care substanele periculoase nu pot fi asimilate de mediu s-arecomandat msura interdiciei activitii generatoare de poluare



- iar pentru alte situaii mai puin grave, s-a recomandat instituirea anumitor restricii care pot îmbrca fie forma licenelor sau a permiselor, fie pe cea a autorizaiilor

Tot în cadrul Conferinei de la Stockholm, s-a propus i un sistem de mijloace stimulative,constând în acordarea unor împrumuturi favorabile, a unor avantaje fiscale, iar în literatura despecialitate s-a vorbit despre eficacitatea sanciunilor în domeniul atenurii sau împiedicrii polurii

Un rol însemnat în evitarea polurii revine sistemelor de supraveghere i evideniere a

schimbrilor intervenite în calitatea factorilor de mediu în acest sens menionm Sistemul Globalde Monitoring al MÎ (creat în 1972) în cadrul Conferinei ONU de la Stockholm, ca parte integrant aprogramului Observarea planeteiIn cadrul Consftuirii interguvernamentale de la Nairobi (1974) convocat de Programul ONU pentruMÎ, au fost formulate principiile i scopurile Sistemului Global de Monitoring al MÎ, propunându-seurmtoarele domenii de aplicare a monitorizrii:

- controlul continuu al polurii de fond a atmosferei, precum i în zoneleurbane i centrele industriale;

- controlul continuu al polurii marilor i oceanelor;- controlul continuu al gradului de poluare a solurilor

Atat in cadrul UE cat si la nivel international se pune accentul pe obligaia statelor de a luamsuri adecvate pentru evitarea polurii.

SB.10PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL

a fcut iniial obiectul jurisprudenei: prima hotrâre dat de un tribunal internaional în 1935, SUA Canada

era vorba despre poluare atmosferic sever produs pe teritoriul SUA de o topitorie aCanadei situat la grania cu SUACanada a fost considerata vinovata pentru prejudiciul economic adus SUA.

- Codul aerian internaional a fost primul document internaional care a cuprins norme privitoare

la poluarea atmosferei referitoare la:1. poluarea fonic2. masuri de sanatate publica

in cazul Europei, unul dintre cele mai complexe texte referitoare la acest gen de poluare esteDeclaraia de Principii asupra Luptei Impotriva Polurii Aeruluiadoptat de Consiliul de Minitria UE în 1968.Declaraia are o viziune de ansamblu, ea recomand statelor 3 metode care au fost dejaimplementate în legislaiile naionale (inclusiv în România):1) instalaiile fixe susceptibile a cauza o cretere sensibil a polurii s nu poat funciona fr

o autorizaie individual prealabil emis de o autoritate competent;2) instalaiile - care, luate in mod izolat, nu sunt susceptibile a cauza creteri ale polurii

aerului, dar care, fie din cauza densitii lor, fie din alte motive, pot cauza la un moment datconcentraii mari de poluani - s fie obligate s instaleze filtre sau s aib un orar defuncionare redus;

3) vehiculele cu motor i aparatele fabricate în serie care utilizeaz combustibil prin a crorardere rezult emisii poluante s fie supuse unor revizii tehnice

Convenia de la Geneva din 1979 privind poluarea atmosferic transfrontalier pe distanelungi

a stabilit urmtoarele principii*:



1) protejarea omului i a mediului înconjurtor contra polurii atmosferice în care scopprile se oblig s limiteze i în msura posibilului s reduc treptat poluarea atmosferictransfrontalier pe distane lungi;

2) combaterea introducerii substanelor poluante pentru aer prin consultri , schimb de

informaii, politici, strategii i activiti de cercetare, inând seama de eforturile fcute si realizarileobtinute la nivel naional,regional i internaional;

3) organizarea de ctre pri a schimbului de informaii i verificarea reciproca a politicilor amsurilor tehnice luate pentru combaterea polurii aerului;4) acordarea la cerere, a unor informaii de ctre partea în al crei teritoriu se afl sursa

poluant, a datelor pri care sufer de pe urma acestei poluri.

Convenia de la Geneva a fost ulterior completat de 5 protocoale , fiecare dintre acestea

referindu-se la un anumit gen de emisii de poluanti .

În cadrul UE a fost adoptat Planul Mondial de Aciune pentru Stratul de Ozon, plan care nu a fostrespectat intocmai.

De aceea, în 1985 la Viena, s-a adoptat o Convenie privind protecia stratului de ozon.

Ea este o convenie cadru model care a pus bazele cooperrii statelor, atât pentru protejareastratului de ozon, cât i a ozonului aflat la cea mai mare altitudine.

Principala obligatie a partilor care rezulta din acesta conventie este de a protejasanatatea umana si mediul inconjurator impotriva efectelor adverse care rezultasau pot rezulta din activitati umane prin care se modifica stratul de ozon.

În completarea acestei convenii, s-a semnat la Montreal în 1987Protocolul privindsubstanele care epuizeaz stratul de ozon, cruia i s-a adus în 1990 un Amendament la Londra, apoiun Amendament la Copenhaga în 1992 i în 1995 un alt Amendament tot la Montreal si 2amendamente in 1993 la Beijing

Statele parti se obliga sa protejeze stratul de ozon prin luarea unor masuride

precautie privind controlul echitabil al emisiilor pe globale care contribuie ladiminuarea stratului de ozon si masuri de constrangere.

Pe diferite perioade,prevazute in protocol,partile se obligasa reduca cu 50%nivelul calculat al consumului de substante,prevazut in anexa A, nivel calculat inanul 1987.

Pt tarile in curs de dezv se prevede un decalaj de 10 ani in eliminareasubstantelor daunatoare fata de standardul prevazut pentru statele dezvoltate.

In 1992,la Rio,a fost adoptata Conv ONU,privind schimbarile climatice,care a avutca obiectiv final stabilirea concentratiei gazelor cu efecte de sera la un nivel caresa previna imixtiunile periculoase ale omului in sistemul climatic.

Un asemena nivel trebuia atins intr-o perioada suficienta de timp pt a permiteecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima si sa oferegarantia ca :

dezvoltarea ecosistemelor se va face intr-o maniera sustinuta

productia de alimente nu o sa fie afectat



Pt realizarea obiectivelor,partile inteleg sa se conduca dupa urmatoareleprincipii:

1. Protejarea sistemului climatic

2. Acordarea uneia atentii deosebite nevoilor si conditiilor specifice tarilor in curs de dezvoltare

3. Adoptarea de masuri de precautie p a anticipa ,preveni si reduce cauzele schimbarilorclimatice si a le diminua efectele

4. Promovarea unei dezvoltari sustinute si durabile

5. Cooperarea pentru dezv unui sist deschis de ajutoare care sa conduca la o dezv sustinuta atuturor statelor

Conventia cheama partile sa realizeze urmatoarele activitati:

A) Inventarierea susrselor lor de emisii de gaze cu efect de sera

B) Aplic de procese si tehnologii pt controlul emisiilor in toate sectoarele relevante

C) Cooperarea in adaptarea la schimbul de clima

La acesta conventie a fost adus Protocolul de la Kyoto.

In prima parte intaraste oblig statelor de a-si reduce emisiile antropice cu celputin 5% sub niv calculat de productie al anului 1990 , si aceasta pana in 2012

In a 2a parte se creeaza mecanisme flexibile de tranzactionare de drept aemisiilor de gaze intre statele membre.

Protocolul a stab 3 mecanisme flexibile pt trazactionarea internationala a emisiilorde gaze cu efect de sera:

1. Implementarea in comun

2. Mecansimul de dezv durabila

3. Comertul cu credite de emisie

Daca o tara emite mai mult decat cant ce i-a fost alocata prin protocol,ea poatefolosi aceste mecanisme pt a achizitiona:

a) fie unitati de cantit alocata prin comercializarea acestora

b) fie unitati de reducere a emisiilor obtinute in urma proiectelor Implementariiin Comun sau reducerii certificate de emisii prin mecansimul Dezvoltarii

Durabile.

SAU

PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONAL

- a facut initial obiectul jurisprudentei, prima hotarare pronuntata de un tribunal international.In vederea evitarii poluarii aerului, statele sunt obligate sa ia o serie de masuri, precum:



- instalatiile fixe susceptibile de cresteri massive ale poluarii aerului sa nu poata functiona faraeliberarea in prealabil a unei autorizatii speciale

- instalatiile care sunt considerate izolate nu sunt susceptibile a crea poluari masive, dar caredin cauza densitatii lor sau din alte motive pot determina astfel de consecinte sa aiba un orarlimitat de functionare.

- vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie , care utilizeaza combustibili din a caror

ardere rezulta emisii poluante , sa fie supuse periodic unor revizii tehnice.

CONVENTIA si REZOLUTIA de la GENEVA din 1979priv. poluarea atmosferica la distante lungi austatuat urmatoarele principii :

1. protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice, scop in care partilese obliga sa limiteze si, in masura posibilului sa reduca treptat poluarea atm.transfrontaliera pe distante lungi.

2. Combaterea folosirii substantelor periculoase prin consultari, activitati de cercetare sisupraveghere , politici si strategii specifice.

3. Organizarea de catre parti a schimburilor de informatii si verificarea politicilor in domeniulprotectiei atmosferei

4. Acordarea la cerere de consultatii de catre partea sau partile in al caror teritoriu se gasesc

sursele poluante , catre partea sau partile care au suferit de pe urma acestei poluari.Conventia de la Geneva a fost urmata de o serie de protocoale care privesc fiecare eliminareadiverselor substante poluante pt atmosfera.

In 1977 a fost adoptat planul mondial de actiune pentru stratul de ozon. Ca urmare a acestuiplan, in 1985 a fost adoptata la Viena Conventia privind stratul de ozon. Aceasta conventie, carereprezinta documentul cadru, a pus bazele cooperarii in scopul protectiei stratului de ozon. Partilede angajeaza sa protejeze mediul si sanatatea umana impotrica efectelor adverse care pot rezulta dinactivitati prin care se modifica stratul de ozon.

Aceasta conventie a fost urmata de incheierea in 1987 a Protocolului de la Montreal privindsubstantele care epuizeaza stratul de ozon, protocol caruia I s-a adus in anul 1990 un amendament laLondra, prin care au fost completate anexele privind substantele care epuizeaza stratul de ozon.

Partile la protocol isi reafirma hotararea de a proteja stratul de ozon prin luarea unor masuri deprecautie pt controlul emisiilor globale de substante care epuizeaza stratul de ozon.

In anul 1992 , in cadrul reuniunii ONU de la Rio a fost adoptata Conventia cadru a ONU asupraschimbarii climatice. Obiectivul general al Conventiei este de a asigura stabilitatea concentratieimaxime a gazelor cu efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa evite imixtiunile periculoase aleomului in sistemul climatic. Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficienta de timp pt apermite ecosistemelor sa se adapteze natural la schimbul de clima sis a ofere garantia ca producereade alimente nu va fi afectata.Pentru realizarea obiectivului conventiei, partile se conduc dupa urmatoarele principii:

- protejarea sistemului climatic in beneficiul gen. prezente si viitoare in conformitate curesponsabilitatile lor , comune sau diferentiate si cu posibilitatile proprii.

- Acordarea unei atentii deosebite nevoilor specifice ale statelor parti, mai ales a celor in cursde dezvoltare , care sunt si mai vulnerabile la schimbarile de clima.

- Adoptarea unor masuri de precautie pt a anticipa , a preveni si a reduce cauzele schimbarilorclimatice si pt a diminua efectele

- Promovarea unei dezvoltari sustinute si durabile- Promovarea unui sistem economic , care sa permita dezvoltarea si a celorlalte state cu

economii mai slabeIn 1997 a fost semnat Protocolul de la Kyoto privind emisiile de gaze cu effect de sera, ratificat de

Romania prin L. 3/2001. Prioritatile acestui document care expira in 2012 sunt:- restructurarea sectorului energetic- reabilitarea capacitatilor de productie.- Restructurarea transporturilor



- Comertul cu certificate de emisii de gaze cu effect de sera.

SB.11PROTECTIA SPATIULUI EXTRAATMOSFERIC

Face obiectul mai multor documente internationale care alcatuiesc subst. dreptului spatial.Unul dintre cele mai semnificative documente este Tratatul de la Moscova din 1967, cu privire laprincipiile care guverneaza activitatea statelor in explorarea si folosirea spatiului extraatmosferic,inclusive Luna si celelalte corpuri ceresti , ratificat de Romania prin Decretul 74/1968.

Tratatul stabileste principiul universal, conform caruia explorarea si exploatarea spatiuluiextraatmosferic a Lunii si a celorlalte corpuri ceresti se pot face de fiecare stat in egalitate cu celelaltestate si numai in scopuri pasnice. Sub aspectul protectiei este importanta prevedera din art 4 , careinterzice statelor amplasarea pe orbita in jurul Pamantului a oricarui obiect purtator de armenucleare sau a oricaror alte arme de distrugere in masa.

Interzice stabilirea pe corpurile ceresti a fortificatiilor si bazelor militare , efectuarea demanevre militare, precum si experimentarea oricarui alt tip de arma.

Fiecare stat poarta raspunderea internationala pt daunele cauzate de obiectele spatiale

lansate din teritoriul lor in spatial extraatmosferic.Daca lansarea obiectului spatial s-a facut de o organizatie internationala, raspunderea revineatat organizatiei, cat si fiecarui stat membru care a votat in favoarea lansarii.Studierea spatiului extraatmosferic si a corpurilor ceresti trebuie facute astfel incat sa se evitecontaminarea lor cu obiecte daunatoare , dar si a pamantului , prin aducerea de obiecteextraterestre .

Asupra obiectelor lansate in spatial extraatmosferic sau pe un corp ceresc , statul care le-alansat pastreaza dreptul de proprietate , nu numai pe perioada cat de afla in acel spatiu, ci si atuncicand revin pe Pamant. Ca urmare, daca astfel de obiecte sau parti componente ale acestora cad peteritoriul altui stat , acesta este obligat sa le returneze statului proprietar, pe baza elementelor deidentificare transmise de acesta din urma.

Daca obiectele spatiale sau part ale acestora cad in zone nesupuse jurisdictiilor nationale alevreunor state, partile la tratat au obligatia sa coopereze in gasirea si returnarea lor catre proprietar.

SB.12ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR IN ROMANIA

Apele din domeniul public de interes national se dau in administrarea Admin. Nat. ApeleRomane de catre APCPPM .

Apele din cuprinsul Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii se afla in administrarea AdministratieiRezervatiei.

Atunci cand debitele de apa nu sunt suficiente pt a asigura tuturor folosintelor, legeastabileste anumite prioritati:

- apa necesara nevoilor populatiei,

- alimentarea cu apa pentru animale,- reglarea rezervei de apa dupa inundatii si incendii- apa necesara mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.Legea stabileste o serie de restrictii atunci cand , din cauza secetei, sau a altor calamitati, debitele

de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor .Aceste restrictii se stabilesc prin planuri specialeelaborate de Adm. Nat. Apele Rom. Si aprobate de APCPPM.Potrivit legii, folosinta apelor poate fi:

- LIBERA, pentru nevoi de baut, adapat, scaldat si nevoi gospodaresti pentru care nu sefolosesc instalatii de capacitate mare



- AUTORIZATA, atunci cand apa este folosita in agricultura, diferitele industrii sau cand aredestinatii speciale

Raporturile juridice care se nasc in legatura cu folosinta apei difera dupa cum urmeaza:

- atunci cand apa este considerata obiect de consumatie individuala, raporturile juridice suntasemanatoare celor care izvorasc din contractile de V-C sau chiar de furnizare

- cand apa este considerata obiect al muncii sau mijloc de productie, raporturile juridice suntasemanatoare fie celor din contractele de furnizare, fie celor din contractele de comodat,dupa cum folosirea apei se face cu titlu oneros sau gratuit

- Legea chiar interzice restrângerea utilizrii apei potabile pentru populaie în folosul altoractiviti.

- În folosirea apei se pot aplica i unele restricii temporare atunci când, din cauza secetei sau a

altor calamiti naturale nu pot fi asigurate debitele pentru toi utilizatorii. Aceste restricii sestabilesc prin planuri speciale elaborate de direciile de ape dup consultarea utilizatorilorautorizai i cu avizul Administraiei Naionale Apele Române.

- În legtur cu folosirea apei exist i o serie de servitui. Astfel, în art. 26 din legea apelor este

instituit o servitute natural pentru deintorii terenurilor din aval care sunt obligai sprimeasc apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.

- În art. 28 sunt reglementate servitui legale, permanente, pe care sunt obligate s le acorderiveranilor, fr a percepe taxe, în zonele stabilite de comun acord cu Administraia Naional ApeleRomâne, pentru:

1) trecerea sau circulaia personalului cu atribuii de serviciu în gospodrirea apelor;2) amplasarea, în albie i pe maluri, de borne, repere sau alte instalaii necesare unor studii

privind regimul apelor.3) transportul i depozitarea temporar a materialelor i utilajelor pentru intervenii

operative privind aprarea împotriva inundaiilor;4) transportul i depozitarea temporar de materiale, utilaje, precum i circulaia acestora i

a personalului, în cazul executrii de lucrri de întreinere, reparaii, precum i pompriexperimentale în cazul forajelor hidrogeologice.

- Sunt scutite de servitui permanente cldirile, curile, grdinile aferente locuinelor, monumentele

publice, cimitirele i bisericile, precum i parcurile declarate monumente ale naturii.

- În cazul lucrrilor menionate, dac aceste lucrri au fost abandonate cel puin 3 ani servitutea sestinge. Pentru efectuarea unor lucrri în cursuri i pe albii pot fi expropriate cu despgubiri sauocupate temporar terenuri i cldiri în condiiile legii.

- Pentru exploatarea apelor de suprafa i subterane, a materialelor din albii, etc. MinisterulMediului i Dezvoltrii Durabile poate concesiona sau închiria pri din domeniul public al apelor.

SB.13PROPRIETATEA ASUPRA APELOR IN ROMANIA

Potrivit art. 136 alin. 3 din Constitutia Romaniei, apele cu potential energetic valorificabil deinteres national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platouluicontinental fac obiectul exclusiv al proprietatii publice, dreptul de proprietate asupra lor fiind inprincipiu inalienabil si imprescriptibil.

In completarea prevederilor constitutionale, dispozitiile art. 3 din L. 97/1996 prevad ca apartindomeniului public apele de suprafata cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km si bazine



hidrografice mai mari de 10 km² , malurile si cuvetele lacurilor, apele subterane, apele maritimeinterioare, faleza si plaja marii cu resursele naturale pe care le contin, marea teritoriala si fundulapelor maritime.

Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km si bazine hidrografice mai mici de 10 km² apartindetinatorilor cu orice titlu ai terenurilor pe care s eformeaza sau curg.Insulele care nu sunt in legatura cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei apartin proprietarilor

albiei apei.Daca terenurile cu mal sunt inundate pe o perioada de minim 3 ani, la nivelul mediu al apei ,atunci proprietate asupra albiei se intinde si asupra suprafetei inundate.Indiferent de forma de proprietate, regimul juridic de folosinta a apelor este cunoscut drept exclusival statului exercitat de Guvern prin Autoritatea Publica Centrala Pentru Protectia Mediului ( APCPPM)

SB.14CLASIFICAREA APELOR:1. D.p.d.v. al administrarii lor, apele se clasifica in ape internationale, ape teritoriale si ape

nationale ;- apele internationale sunt cele cu privire la care statul nostrum este riveran cu alte state ,

cele care intra sau trec prin granitele tarii si cele cu privire la care interesele unor statestraine au fost recunoscute prin conventii internationale- apele teritoriale sunt cele cuprinse in portiune de la tarmul marii noastre spre larg, ale caror

limite si delimitare sunt stabilite prin lege- apele nationale sunt fluviile, raurile, canalele, lacurile navigabile interioare , precum si ap.

raurilor si fluviilor de la malul roman , pana la linia de frontiera stabilita prin tratate siconventii internationale

2. Dupa asezarea lor, intalnim ape de suprafata, care pot fi de interes general sau local si apesubterane

3. dupa destinatiile economice concrete, intalnim ape de folosinta generala ( cand potrivitcriteriilor economico-politice , apa apare ca obiect de consumatie individuala) ape destinateagriculturii ( cand apa apare ca obiect al muncii , fiind folosita in special la irigatii) si ape cudestinatie speciala folosite pentru navigatie, producerea energiei electrice( cand apa apareca mijloc de productie)

4. D.p.d.v. al reglementarii pescuitului si al protectiei fondului piscicol, apele nationale si celeteritoriale servesc pt inmultirea , cresterea si pescuitul crustaceelor, pestelui si mamifereloracvatice , impartin- du-se pe bazine piscicole, care pot fi naturale sau amenajate.

Poluarea apei in general a fost definita de Conferinta Internationala privind situatia poluarii apeidin Europa, care a avut loc la Geneva, in 1961, ca fiind modificarea directa sau indirecta a compozitieisau starii apelor unei surse oarecare, ca urmare a activitatii omului , in asa masura incat apele devinmai putin adecvate tuturor sau numai unora dintre folosintele pe care le pot capata in stare naturala.

In Romania, Legea apelor 107/1996 defineste poluarea apelor ca fiind alterarea calitatii fizice ,chimice sau biologice ale acestora, peste limita accesibila, inclusive depasirea nivelului natural deradioactivi, produsa direct sau indirect de activitatea omului, alterare care face ca apa sa devinaimproprie pentru folosinta normala in scopurile in care aceasta era posibila inainte de a intervenealterarea.



SB.15GOSPODARIREA DURABILA A APELOR TARII NOASTREScopul gospodaririi apelor:

protecia cantitativ i calitativ,

valorificarea potenialului lor natural,

protecia resurselor acvatice,

aprarea împotriva inundaiilor i a fenomenelor meteo periculoase.

- Ministerul Mediului i Dezvoltrii Durabile:

elaboreaz strategii i politici naionale în acest scop,

stabilete regimul de folosire a resurselor de ap indiferent de forma de proprietate i

asigur aplicarea reglementrilor internaionale i naionale în domeniu.

- Pentru realizarea obiectivului principal al Strategiei Naionale legea definete 2 moduri de

abordare:

1) folosirea raional i protecia resurselor de ap prin obligaia utilizatorului de a solicita ide a obine în faza de proiectare a lucrrilor care se construiesc pe ape sau sunt în legtur cu apele,precum i pentru activitile social-economice cu potenial negativ asupra apelor, avizul degospodrire a apelor, iar pentru punerea în funciune a acestor lucrri: autorizaia de gospodrire aapelor;

2) desfurarea unor activiti unitare echilibrate de gospodrire a resursei de ap, activitatefundamentat pe schema cadru de amenajare i gospodrire a apelor realizat pe bazinehidrografice.

- Gospodrirea apelor are la baz : principiul solidaritii umane i a interesului comun prin colaborare i cooperare

la toate nivelele administraiei publice a tuturor utilizatorilor de ap i pe principiul poluatorul pltete, în baza cruia cei ce polueaz trebuie s suporte

costul complet al activitilor proprii i al activitilor publice pentru a reducepoluarea produs asupra mediului.

- Activitatea de gospodrire se realizeaz pe bazine hidrografice ca entiti geografice distincte, luând în considerare atât apele de suprafa cât i apele subterane, urmarindu-se protectia calitatii si a

cantitratii acestora

- pt evaluarea corecta a acestor parametri a fost infiintat Fondul National de Date de Gospodarire aApelor care se tine si se administreaza de catre Administratia Nationala Apele Romane, fond careimpreuna cu evidenta apelor din domeniul public alcatuiesc Cadastrul apelor din domeniul public

- acest fond este constituit din informaiile hidrometeorologice, hidrografice i de gospodrire aapelor

- Folosirea acestor informaii de ctre persoanele fizice i juridice în scopuri comerciale se face contracost.- Administraia naional poate refuza furnizarea unor informaii în mod motivat dac afecteazsigurana naional, desfurarea unor aciuni în curs de urmrire penal sau de judecat, sauconfidenialitatea industrial sau comercial.



SB.16PROTECTIA JURIDICA A APELOR

România este plasat într-un continent srac în ape dulci penuria se reflect i în ara noastr.Conform legii apelor, obiectivele proteciei apei/mediului acvatic pân în 2015 sunt axate pe

prevenirea deteriorrii corpurilor de ap i combaterea tuturor formelor de poluare.

Sediul materiei: L 107/1996, legea apelor. Conform acesteia, conservarea i protecia tuturorresurselor de ap are la baz:1) principiul precauiei;2) principiul prevenirii;3) principiul evitrii daunelor la surs;4) principiul poluatorul pltete.

Protecia juridic a apelor se realizeaz sub aspect cantitativ i calitativ.

Pentru protecia cantitativ a resurselor de ap utilizatorii sunt obligai:

s economiseasca apa prin recirculare,

s asigure întreinerea i repararea instalaiilor proprii,

s foloseasc cele mai bune tehnici disponibile care permit utilizarea unorcantitati mai mici de apa,

sa ia masuri de reducere a pierderile din retelele de distributie etc.

- În acelai scop Administraia Naional Apele Române poate limita sau suspenda provizoriufolosirea unor surse de ap prin folosirea judicioas pentru a face fa unui pericol, consecinelorunor accidente, secetei sau inundaiilor.

Normele de consum pe unitatea de produs sau pe activitate se propun de utilizatorii de apala nivelul celor mai bune performante ale tehnologiilor folosite , dupa care se avizeaza de ministereleinteresate si se aproba de ministerul mediuluiSolutionarea eventualelor divergente intre aceste ministere si APCPPM se realizeaza de Guvern.

În scopul proteciei calitative a resurselor de ap legea interzice poluarea în orice modalitate aacestora.

- Normele de calitate a apei sunt aprobate prin hotrâre de guvern la propunerea autoritilorpublice centrale din domeniu(MMDD).

- Pentru protecia calitativ utilizatorii sunt obligai s adopte tehnologii de producie cuconsumuri mici, s asigure întreinerea i exploatarea instalaiilor proprii, etc. .

Limitele de descarcare a poluantilor in cursurile de apa sunt limite maxime fiind interzisa depasirealor.

Utilizatorii de ap sunt obligai s adopte tehnologiile de producie cu cerine mici de ap i puin

poluante, s economiseasc apa i s elimine risipa, s reduc poluanii din apele evacuate, etc.Activitatea de prevenire a polurilor accidentale i de înlturare a efectelor lor este organizat deAdministraia Naional Apele Române, pe baza unor planuri elaborate în funcie de condiiilespecifice ale bazinelor hidrografice i de natura substanelor poluante. In baza acestor planuri,titularii de folosinta autorizata a apelor elaboreaza planul propriu.

Persoanele fizice i cele juridice care au suferit daune materiale cauzate de o poluareaccidental produs în amonte sau de distrugerea unei construcii de reinere a apei, au dreptul ladespgubiri de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate de paguba produs. Poluareaintenionat a apei se pedepsete de lege.



Legea instituie o serie de interdicii, cum sunt:- Punerea în funciune a obiectivelor economice sau dezvoltarea celor existente, darea în

funciune a noilor ansambluri de locuine, fr punerea concomitent în funciune a reelelorde canalizare i a spaiilor de epurare;

- Aruncarea sau introducerea în orice mod în albiile apelor, în lacuri i bli i în Marea Neagra deeurilor de orice fel;

- Evacuarea de ape uzate în apele subterane, în lacurile naionale sau de acumulare, precum ievacuarea în apele maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave, de la instalaiileplutitoare sau de foraj maritim, precum i a produselor petroliere provenite din reeauaaferent de transport.

Ca o msur suplimentar, legea prevede c în cazul nerespectrii msurilor stabilite pentruatingerea parametrilor normali cuprini în autorizaia de gospodrire a apelor se poate institui unregim de supraveghere special prin care s se constrâng operatorul economic s-i îndeplineascobligaiile legale.

Pentru protecia apei potabile, în jurul surselor i instalaiilor de alimentare cu ap potabil seinstituie zone de protecie sanitar cu regim sever sau cu regim de restricii, precum i perimetre deprotecie hidrogeologice. Aceste norme se aprob prin HG la propunerea Ministrului Mediului.

Pentru prevenirea poluarii accidentale, cei care folosesc resursele de apa sunt obligati sa

pastreze curatenia malurilor , a cursurilor de apa, sa nu deverseze dejectii animaliere, sa nu speleautovehiculele in cursurile de apa , ambalaje in care au fost ingrasaminte animaliere sau substantepericuloase sau alte asemenea.

SB.17POLUAREA CURSURILOR DE APA SI A LACURILOR INTERNATIONALE

I. Cel mai important document în acest domeniu îl constituie Regulile de la Helsinki, documentadoptat în 1966 de ctre Asociaia de Drept Internaional.

- Conform art. 6 din acest document, fiecare stat din cadrul unui bazin de drenaj internaional

are dreptul la o cot rezonabil i echitabil de folosire a apelor bazinului, având în acelai timp

obligaia de a se abine în a cauza o nou form de poluare a apelor sau o cretere a polurii

existente.

Potrivit Regulilor de la Helsinki, poluarea = o schimbare duntoare în compoziia natural, înconinutul ori în calitatea apelor, produs prin intervenia factorului uman.

- Unii specialiti în drept internaional al mediului, pornind de la ideea c preferina pentru una saualta din folosinele apei trebuie hotrât, având în vedere consecinele subtaniale sau serioase pecare acestea le produc, socotesc poluarea ca unul din factorii relevani în definirea prii echitabile pecare fiecare stat riveran o deine asupra cursului de ap.

- Prin aplicarea conceptului de utilizare echitabil i raional de drenaj internaional, potrivit Regulilor

de la Helsinki fiecare stat este obligat s nu produc prejudicii substaniale prin poluarea pe teritoriulunui alt stat cobazinal.

II. În 1968, Consiliul Europei a adoptat Carta European a Apei. Ea anun principiile generale înmaterie i prevede obilgaii generale i specifice care revin statelor.

- Ceea ce atunci aprea ca linii ce trebuiau avute în vedere azi sunt realiti de necontestat:

apa este patrimoniu comun;apa nu este inepuizabil;



calitatea apei trebuie protejat în funcie de utilizarea ei;apa nu are frontiere.

III. Tot în cadrul Consiliului Europei a fost semnat un Acord asupra limitrii folosirii detergenilornebiodegradabili în procesele de splare i curare.

Dei Conferina de la Stockholm din 1972 nu a prevzut expres msuri de protecie a apelor, astabilit totui principiul dup care rezidurile de materii toxice sau de alte materii, precum i degajrilede cldur care prin cantitatea i natura lor nu pot fi neutralizate de mediu s fie stopate.

Un pas înainte a fost reprezentat de Conferina Naiunilor Unite asupra apei de la Mar delPlata (Argentina) din 1977 care, în ceea ce privete punerea în valoare a resurselor de apsecionat de frontier, cere statelor s coopereze pentru elaborarea în comun aprogramelor, precum i pentru punerea în funciune a mecanismelor pentru amenajareacoordonat a resurselor de ap.

În 1989 la Viena a avut loc o Reuniune a reprezentanilor statelor europene în scopulproteciei cursurilor de ap i a lacurilor internaionale, reuniune care a adoptat undocument prin care statele se oblig s se abin de a polua din orice surs aceste ape i dea încheia acorduri i tratate internaionale pentru protecia cursurilor de ap.

IV. Directiva-cadru a Uniunii Europene din 1995 cunoscut sub denumirea Directiva Apa stabileteurmtoarele principii în domeniu:

1) nivel ridicat de protecie pentru sntatea uman i ecosistemele naturale;2) principiul precauiei;3) principiul aciunii preventive;4) principiul utilizrii celor mai bune tehnici disponibile;5) cooperarea internaional.6)

SB.18PRINCIPALELE DOCUMENTE INTERNATIONALE PRIVIND PROTECTIA CURSURILOR DE APA SI A

LACURILOR INTERNATIONALE.

Exist peste 240 de acorduri i tratate internaionale privind protecia apelor; dintre acesteavom studia doar cele mai importante pentru noi.

I. În 1971 a fost adoptat la StrasbourgProiectul de Convenie European asupra protecieicursurilor de ap internaionale împotriva polurii a intrat în vigoare în 1973.

1) este un tratat-cadru care a stat i st la baza negocierii dintre state;2) reprezint o abordare complex a problemelor prevenirii polurii apei coninând obligaii

generale i specifice i propun norme de calitate a apei.- Obligaie general: fiecare stat parte se oblig s ia, în legtur cu apele de suprafa de pe teritoriulsu, precum i cu fluviile internaionale msuri pentru prevenirea noilor forme de poluare i pentru

reducerea gradual a polurii existente.- Tot ca o obligaie general, prile au convenit s coopereze i s informeze reciproc despre msurileluate pentru reducerea polurii, iar în cazul în care a avut loc o poluare neobinuit de vtmtoares

încheie un acord separat pentru combaterea de urgen a acesteia.

- Ca o obligaie special, prile se angajeaz s nu deverseze în cursurile de ap substanelevtmtoare meninute în lista A (sau lista neag). Pentru cele din lista B (cenuie, mai puinduntoare), deversarea poate avea loc în condiiile stipulate de reglementrile naionale.



- În privina normelor de calitate a apei documentele prevd dou categorii:

1) norme care trebuie respectate în fiecare punct unde cursul de ap traverseaz frontieradintre dou state pri;

2) norme speciale concepute ca standarde de calitate a apelor.

II. W

ashington 1909 SUA si Canada au semnat Tratatul asupra apelor de frontiera- tratatul nu defineste nici termenul de poluare si nici cel de prejudiciu desi prevede ca apele defrontiera sau cele care o traverseaza nu vor fi poluate de una din parti a.i. sa aduca prejudiciisocietatii, populatiei sau proprietatii celeilalte parti

III. Ottawa, 1972, Acord relativ la calitatea apelor din Marile Lacuri între SUA i Canada.El introduce 3 noiuni noi (pentru aceasta e important):

1) cercuri concentrice în care cercul mic sau maximul restrâns este destinat numai apelorde frontier din reeaua marilor lacuri, iar cercul mare sau minimul lrgit este rezervat

întregii reele din bazinul hidrografic al Marilor Lacuri;2) autoriti de regiune dei rspunderea principal revine statelor pri, se recunosc

anumite drepturi i obligaii i pentru guvernele statelor i provinciilor riverane ori de câteori poluarea apelor dulci poate fi localizat;

3) substane neobinuit de poluante = orice element sau compus identificat de pri care,deversat în orice cantitate, produce un pericol iminent i substanial pentru sntateapublic.

IV. În 1985 la Bucureti a fost adoptat Declaraia privind cooperarea statelor dunrene îndomeniul gospodririi i îndeobte al protejrii apelor Dunrii împotriva polurii.

Obiectivele acestor documente sunt:1) utilizarea raional i conservarea resurselor de ap ale Dunrii;2) prevenirea polurii apelor Dunrii;3) supravegherea calitii apelor Dunrii.

- Pentru atingerea acestor obiective statele pri se oblig s adopte în conformitate cu legislaia lornaional i în limitele mijloacelor tehnice i economice de care dispun, msuri de prevenire a poluriiDunrii, îndeosebi cu substane nocive i radioactive precum i pentru reducereaprogresiv a nivelului

polurii existente.- Statele pri se oblig s controleze sistematic calitatea apelor uzate deversate în segmentul deDunre care trece pe teritoriul lor i s autorizeze, conform legislaiei naionale, deversrile desubstane uzate.- La fiecare 2 ani o comisie alctuit din reprezentanii statelor pri se întrunesc într-una din capitalepentru a discuta situaia calitii apelor Dunrii.-Acest document se refer i la combaterea inundaiilor provocate de Dunre, în special prin

dezgheuri, fiind prevzute msurile specifice.- Din perspectiva cursului de ap unic Dunre-Main-Rin care va lega Marea Neagr de Marea Nordului,problema regimului de protecie al celor dou fluvii împotriva polurii este aceea c regimurile

juridice se vor unifica.- Regimul de protecie a Rinului a înregistrat deja unele elemente în acest sens. Acestea se regsesc în

ConveniaRelativ la Protocolul Rinului contra polurii chimice. Ea instituie: obligaia general a statelor pri de a elimina poluarea apelor de suprafa din bazinul

Rinului prin substane periculoase prevzute în lista neagr, obligaia ca fiecare stat s realizeze un inventar naional al deeurilor deversate în apele de

suprafa ale bazinului, precum i obligaia de cooperare în ceea ce privete prevenirea i combaterea polurii acestor fluvii.

În 1986 la Szeged (Ungaria) s-a încheiat Acordul relativ la calitatea apei râului Tisa i a afluenilor sii a luptei împotriva polurii.



- Potrivit acestui document se consider ape poluate cele ale cror compoziie sau proprieti le factotal sau parial neutilizabile pentru orice fel de folosin. În acelai timp, prin ape poluate se înelegi cele care conin chiar i 20% substane impure care impieteaz viaa ecosistemului acvatic.- Datorit acestei prevederi s-a cerut statului român o sum foarte mare de bani tribunalinternaional, Ungariei România i-a pltit 83 de milioane euro.- Potrivit acestui document s-a constituit o comisie care verific periodic calitatea apei din Tisa.

Divergenele care apar între pri în cadrul comisiei sunt soluionate definitiv de ctre o comisieguvernamental format din reprezentanii statelor membre implicate.In 1994 la Sofia a fost semnata conventia privind cooperarea pt protectia si utilizarea durabila afluviului Dunarea ratificata de Romania in acelasi an prin legea nr 14. Fata de declaratia de laBucuresti din 1986, conventia de la Sofia se aplica nu numai strict fluviului dunarea ci intregului bazindunarean. Partile se obliga sa coopereze in problemele gospodaririi apelor bazinului si sa adopte infunctie de mijloacele tehnice si economice de care dispun masuri legale peentru prevenirea sidiminuarea graduala a poluarii existente. la baza tuturor acestor masuri stau principiile poluatorulplateste si principiul precautiunii. Gospodarirea durabila a apelor bazinului dunarean vizeaza :- mentinerea calitatii generale a vietii- evitarea pagubelor ecologice de durata- asigurarea protectiei ecosistemelor

- mentinerea accesului continuu la resursele de apa naturale si aplicarea unei abordari preventive.Obiectul conventiei il constituie o serie de activitati planificate sau in curs de realizare inmasura in care acestea produc sau pot produce impacte transfrontiere cum sunt :- evacuarea apelor uzate- introducerea unor substante periculoase- exploatarea constructiilor hidrotehnice- manipularea substantelor periculoase- prevenirea accidentelor

Pentru realizarea obiectivelor conventiei, a fost infiintata Comisia Internatioanala pt protectiaFluviului Dunarea care indeplineste functii de invetigatii, de propunere si recomandare si de pregatirea proiectelor initiate de statele dunarene.

In 1997 la NY a fost adoptata convetia asupra dr relativ la utilizarea cursurilor de ape in altescopuri decat navigatia. Este o conventie-cadru al carui scop este de a permite utilizarea, punerea invaloare, gestionarea si protectia cursurilor de apa internationale precum si dezvoltarea durabila.Conventia prevede urmatoarele principii :- utilizarea si participarea echitabila a statelor riverane- evitarea producerii de pagube semnificative- acordarea unei atentii speciale necesare satisfacetrii nevoilor esentiale de apa in cazul unorconflicte



SB.19DEFINITIILE APELOR TRANSFRONTALIERE SI IMPACTUL TRANSFRONTARIER CONFORM PREVEDERILORCONVENTIEI DE LA HELSINKI, 1992

- În 1992, la Helsinki a fost adoptat Convenia privind protecia cursurilor de ap i a lacurilorinternaionale, care a întrit msurile naionale pentru protecia cursurilor de ap de suprafa i

subterane i a obligat prile s ia msuri pentru reducerea i controlul polurii din surse fixe imobile.

- Convenia definete apele transfrontiere ca fiind orice ape de suprafa sau subterane caremarcheaz frontierele dintre 2 sau mai multe state, le traverseaz sau sunt localizate pe acestea,oriunde apele transfrontiere se vars în mare, fr a forma estuare. Limita acestor apeeste o liniedreapt tras peste gurile lor de vrsare, între limitele lor interioare de reflux de pe malurile lor.

- Impactul transfrontier este definit ca fiind orice efect negativ semnificativ asupra mediului,rezultat dintr-o schimbare în condiiile apelor transfrontiere, cauzat de o activitate uman, a creiorigine fizic se afl total sau parial în limitele de jurisdicie ale unui stat, efectele asupra Mproducând-se într-o zon aflat sub jurisdicia altui stat.

SB.20CARE SUNT PRINCIPIILE DUPA CARE SE CONDUC PARTILE CONVENTIEI DE LA HELSINKI, 1992, INAPLICAREA MASURILOR PRECONIZATE?

În luarea msurilor preconizate de pri, acestea se conduc dup urmtoarele principii:

a) principiul precauiunii aciunea de evitare a impactului transfrontier prin degajare desubstane periculoase nu va fi amânat din cauza faptului c cercetarea tiinific nu a reuits demonstreze legtura de cauzalitate dintre aceste substane, pe de o parte, i impactultransfrontier, pe de alt parte

b) principiul poluatorul pltete costurile msurilor de prevenire, control i reducere apolurii sunt suportate de cel ce polueaz

c) principiul potrivit caruia resursele de apa vor fi astfel gospodarile incat sa raspundanecesitatilor generatiilor prezente fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a-sisatisface propriile resurse.

SB.21PARTICULARITATILE POLUARII MARILOR SI OCEANELOR

Particularitile polurii privesc 2 coordonate :

a) natura i modul de aciune al poluanilor (proprietatile diferitilor poluanti)

- Unii poluani îi conserv compoziia chimic timp de decenii, în timp ce alii setransform i devin inofensivi în câteva zile sau ore.

- Unii intoxic flora i fauna prin simplul contact cu ele, alii se aglomereaz în corpulvieii marine, rezultând specii noi, care le devoreaz pe altele.

b) locurile unde se produce

- Mrile i oceanele nu sunt un spaiu omogen, masele de ap fiind deplasate decureni, iar flora i fauna fiind concentrate în anumite spaii.

- Cei mai nocivi poluani sunt substanele radioactive, petrolul, hidrocarburile,pesticidele i detergenii.



SB.22CARE SUNT CATEGORIILE DE NORME JURIDICE PRIVIND PROTECTIA MARII TERITORIALE SI A APELORMARITIME INTERIOARE?

În acest domeniu, exist dou categorii de reglementri:

a) reglementri naionale

b) reglementri internaionale, care pot fi :y cu caracter global sau universal, cele obligatorii pentru toate stateley cu caracter regional, cele obligatorii doar pentru statele riverane

Din practic, mai ales din cea privind protecia mrii teritoriale, se desprind urmtorii numitoricomuni privind categoriile de norme existente:

un grup de norme care reglementeaz operaiunea de amestecare a petrolului cu apa, în situaiide curire a navelor i restriciile în operaiunile de descrcare i transferare a hidrocarburile dinnavele petrolierenorme care stabilesc zone prohibitive în operaiunile de descrcare i transferare de produsepoluante de la nav la nav sau la uscatnorme care reglementeaz dreptul de inspectare a navelor bnuite a prejudicia mediul marin,acest drept fiind recunoscut organelor statului riveran în spaiul marin supus jurisdiciei sale ieste reglementat i ca o obligaie de a reclama nava tuturor celorlalte nave în marea libernorme privind pescuitul i protecia resurselor vii ale mrii

SB.23REGLEM INTERNATIONALE IN LEGATURA CU PROTECTIA MEDIULUI MARIN (PREV LEGII 17/ SI ALECONVENTIEI DE LA BUCURESTI 1992 PRIVIND PROTECTIA MARII NEGRE IMPOTRIVA POLUARII)

Reglementarea-cadru în materie o reprezint legea 17/1990, privind regimul juridic al apelormaritime interioare, al mrii teritoriale, zonei contigue i zonei economiceexclusive a României.

Legea explic aceste noiuni astfel:

ape maritime interioare sunt apele dintre rm i liniile de baz, acestea din urmareprezentând liniile celui mai mare reflux de-a lungul rmului sau cele care unesc punctele celemai avansate ale rmului spre larg, acolo unde nu exist reflux marea teritoriala reprezint marea adiacent apelor maritime interioare, pân la 12 milemarine de la acesteazona contigu este cea adiacent mrii teritoriale, întinzându-se spre larg 24 de mile marine dela marea teritorialzona economic exclusiveste cea situat dincolo de limitele apelor mrilor teritoriale,adiacent lor, unde România îi exercit drepturile suverane i jurisdicia asupra resurselornaturale ale solului i subsolului i efectueaz operaiuni de prevenire i control al traficului ilicit

de frontier, al combaterii introducerii drogurilor i a înclcrilor legilor fiscale, vamale isanitare.

- Legea 17 împuternicete organele române competente:

s stabileasc norme i

s ia msuri pentru protecia i conservarea mediului marin i

s asigure respectarea aplicrii lorî n porturi, î n apele maritime interioare, marea

teritorial, zona contigua i î n zona economic exclusiv a României.



- Conform aceleiai legi, este interzis orice fel de poluare a mrii teritoriale, apelor maritimeinterioare i a zonei economice exclusive, precum i a atmosferei de deasupra acestora, prin oricemod sau mijloace.

- Când o nav comercial este bnuit c a fcut deversri de substane poluante în aceste zone,organele româneti au dreptul s:

cear navei explicaii privind faptele ce i se imputinspecteze nava când oferirea de explicaii este refuzat sau acestea sunt vdit mincinoaseacioneze în justiie conform legii române, când elementele de prob o justificordone, cu respectarea normelor internaionale, reinerea navei i arestarea echipajului

- Dac exist dovezi evidente c nava a înclcat legea român sau conveniile internaionale înmaterie, organele române competente o pot urmri i dincolo de marea teritorial i pot lua aceleaimsuri.

- Dac se produce o coliziune de nave, o euare sau orice alt avarie maritim, iar aciunile întreprinse pot avea consecine duntoare asupra mrii , organele române au dreptul s ia oricemsuri considerate necesare pentru reducerea prejudiciului i diminuarea polurii.

- Pentru imersarea deeurilor în marea teritorial, este necesar acordul prealabil al organelorcompetente, care trebuie solicitat i acordat cu minim 45 de zile înainte de imersare.

- Conform legii, este interzis intrarea în marea teritorial a navelor care au la bord arme nucleare,chimice sau alte arme de distrugere în mas, sau care transport mrfuri sau produse interzise delegea român.

Legea mai prevede i alte interdicii privind :

debarcarea sau îmbarcarea detehnic militar, de submarine sau aparate de cercetare

subacvatic fr aprobare

debarcarea sau îmbarcare demrfuri stupefiante, de bani sau persoane contrar legii române

orice activitate de pescuit fr aprobare

navele strinecare transport substane radioactive sau alte substane periculoasepot trece prinmarea teritorial doar cu aprobare, iar aceasta trebuie data cu 30 de zile înainte de intrare privind bogiile solului i subsolului din zona economic, asupra acestora, statul are drepturi

suverane, în acord cu principiile internaionale

O alt reglementare naional în materie o reprezint Convenia de la Bucureti din 1993 privindprotejarea apelor Mrii Negre împotriva polurii.

Conventia de la Bucuresti din 1992:1. A dat cea mai ampla definitie poluarii mediului marin si anume: introducerea de catre om

direct sau indirect de substante sau energie in mediul marin, inclusiv estuare, care are sau poateavea asemenea efecte daunatoare cum sunt: vatamarea resurselor vii si a vietii marine; pericolepentru sanatatea omului; obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul; degaradarea

calitatii de folosinta a apei marii; deteriorarea conditiilor de agrement. Fiecare stat parte laConventie se obliga sa tina seama de efectul negativ al poluarii dinauntrul apelor sale interne asupraMarii Negre si sa asigure aplicarea Conventiei acolo unde isi exercita suveranitatea si drepturilesuverane.

2. Conventia se refera la poluarea mediului marin din orice sursa si nu numai cu substante ci si cumateriale considerate periculoase expres prevazute intr-o anexa.

Conventia este insotita de 3 protocoale:



1. Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre impotriva poluarii din surse de peuscat. Are in vedere prevenirea si reducerea poluarilor cauzate de rauri, fluvii, canale si asezari decoasta, ori de la orice alta sursa de pe uscat, inclusiv din atmosfera.

2. Protocolul privind protectia mediului marin al Marii Negre impotriva poluarii prin descarcare.Fara sa foloseasca tehnica listelor, el prevede ca descarcarea in Marea Neagra a substantelordeosebit de periculoase este cu desavarsire interzisa. Pentru descarcarea altor substante si

materiale este nevoie de un permis special emis de o autoritate nationala competenta. Pentrudescarcarea tuturor celorlalte substante este nevoie de un permis general emis de acelasi organcompetent. Aceste dispozitii cu privire la descarcarea substantelor nocive in Marea Neagra nu seaplica atunci cand securitatea vietii pe mare sau a navei ori aeronavei pe mare este amenintata de opierdere totala sau exista pericol pentru viata umana si cand descarcarea apare ca fiind singura calede a indeparta acest pericol, exista in acelsi timp si toate probabilitatile ca daunele rezultate dinaceasta descarcare vor fi mult mai mici decat daca s-ar fi procedat altfel.

3. Protocolul privind cooperarea partilor in combaterea poluarii cu petrol si alte substante nocivea Marii Negre. Obligatiile principale ale partilor vizeaza: prevenirea si combaterea mareei negre prinschimburi de date, activitati de cercetare stiintifica, acordarea de ajutor tehnic si de specialisti.

In 1993 a avut loc la Odessa Conferinta statelor semnatare ale Conventiei la Marea Neagra la cares-a adoptat Declaratia Ministeriala asupra protectiei mediului Marii Negre, document bazat pe

principiile cuprinse in Agenda 21.

SB.24REGLEM INTERNAT CU CARACTER GLOBAL/ UNIVERSAL PRIVIND PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR

Prima reglementare dup al doilea rzboi mondial a fost adoptat la Geneva î n 1958, unde s-auredactat 4 documente:

1. Convenia privind mrea teritoriala i zona contigua

unde a fost dat pentru prima oar o definiie a zonei contiguecare recunoate dreptul suveran al statului riveran în aplicare msurilor

de protecie i securitate, în conformitate cu normele naionale iinternaionale.

2. Convenia privind marea libera.

Reglementeaz i obligaia universala statelor de a evita murdrirea mrilor cu hidrocarburirspândite de nave sau conducte petroliere sau rezultate din explorarea i exploatarea solului isubsolului marin, sau prin aruncarea deeurilor radioactive.

3. Convenia privind platoul continental.

Aceasta recunoate dreptul statului riveran de a exploata în interes propriu resurselenaturale ale platoului. Resursele naturale ale platoului continental sunt definite ca resursele mineralei alte resurse fr via din solul i subsolul marin, precum i organismele vii aparinând speciilor

sedentare (adic organisme care, în stadiul în care pot fi pescuite, sunt fie imobile, fie incapabile de ase deplasa singure dac nu rmân în contact cu solul i subsolul).

4. Convenia privind pescuitul i prezervarea resurselor vii ale mrii.

Pentru combaterea polurii cu hidrocarburi i instituirea rspunderii juridice pentru prejudiciilecauzate, au fost adoptate urmtoarele documente:

În 1969, la Bruxelles Convenia Internaional asupra interveniei în marea liber în caz deaccidente care antreneaz sau pot antrena o poluare cu hidrocarburi. Aceasta prevede dreptul



statului riveran ameninat cu o poluare cu hidrocarburi de a lua msurile necesare pentru a preveni ia reduce un pericol grav i iminent ce-i amenin rmul sau interesele conexe.

- De la aplicare conveniei au fost excluse :

navele de rzboiorice nav aparinând unui stat sau folosit de el care deservesc serviciile

guvernamentale necomerciale.

Tot laBruxelles1969, a fost adoptat Convenia privind rspunderea civil pentru prejudiciiledatorate polurii cu hidrocarburi, amendat de Protocolul de la Londra, din 1992.

- Obiectul conveniei îl reprezint garantarea unei indemnizaii echitabile persoanelor prejudiciateprin poluarea cu hidrocarburi.

- Convenia prevede reguli de procedur uniform pe plan internaional, i reglementeaz dreptulvictimei (care poate fi orice persoana fizic sau juridic, sau statul) de a fi despgubit.

- Principiile prevzute de convenie privesc :

rspunderea navei din momentul producerii accidentuluicare a cauzat prejudiciulprin poluare,

cauzele exoneratoare de rspundere (act de rzboi, fenomen natural catastrofal,aciune criminal a unui ter, neglijena grav a unui guvern în meninereaauxiliarelor navigaiei i culpa victimei), precum i

acoperirea prejudiciului printr-o asigurare obligatorie a proprietarului navei.

- In cazul în care la producerea prejudiciului au contribuit mai muli proprietari de nav, acetia vorrspunde solidar.

În 1971, la Bruxelles Convenia asupra crerii unui fond internaional de indemnizare pentru

pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi.- Scopul conveniei l-a reprezentat asigurarea despgubirii victimei în cazurile în care convenia din1969(prima) nu se aplic sau se aplic, dar nu asigur o just i total despgubire.Fondulinternaional este alimentat de cei interesai în transportul de hidrocarburi.

1971 Adunarea General aONU , Geneva Declaraia asupra principiilor privind fundul mrilor ioceanelor i subsolul lor dincolo de limitele jurisdiciei naionale. Acest document stabileteprincipiul conform cruia solul i subsolul, precum i flora i fauna lor situate dincolo de limitele

jurisdiciei naionale sunt bunuri comune ale umanitii.

1971, la Moscova Tratatul privind interzicerea instalrii unor arme nucleare i alte arme dedistrugere în mas pe fundul mrilor i oceanelor, precum i în subsolul lor. Tratatul se inscrie in aria

tratatelor care se refera la masurile colaterale de dezarmare si in consecinta a diminuarii pericoluluigrav de contaminare radioactiva. Scopul principal al tratatului il reprezinta unei curse a inarmarilornucleare pe fundul marilor si oceanelor si in subsolul lor, avand insa, fara a declara implicatii cuprivire la protectia acestora, ca factori de mediu.

1972, la Oslo Convenia privind prevenirea polurii mrilor cauzat de operaiuni de imersarefcute de nave i aeronave. Aceasta reprezint primul document care privete nu numaihidrocarburile, i toate substanele nocive, clasificate în funcie de gradul lor de pericol. Conveniaare urmtoarele caracteristici:



împarte substanele nocive pe 3 liste : lista neagr (substane care nu pot fi imersate sub nicioform), lista cenuie (substanele care pot fi imersate, dar pentru aceasta este nevoie de unpermis special) i lista alb (substanele care pot fi imersate pe baza unui permis general)

instituie o comisie cu funcii de control, care acioneaz asupra unei arii geografice largi.

1973, Londra Conventia internationala privind prevenirea de catre nave, adoptata la Conferinta

Internationala privind poluarea marina, convocata de Organizatia Maritima Internationala, denumitaMARPOL 73/78, fiind amendata printr-un protocol in 1978.

Obiectivul era conservarea mediului marin prin obtinerea completei eliminari a poluariiinternationale cu petrol si alte substante daunatoare si minimalizarea accidentelor de deversare aacestor substante de catre nave.

Conventia defineste o serie de notiuni: nava, incident, administratie, deversare; printre caresi substante daunatoare care semnifica orice substanta care, devarsata in mare, este succeptibila apericlita sanatatea omului, a dauna resurselor biologice, faunei si florei maritime, aprejudicia peisajulnatural sau a impiedica orice alta folosinta legitima a marii si include orice substanta supusacontrolului de catre Conventie.

Conventia se aplica navelor si aeronavelor inmatriculate pe teriotoriul statelor parti, celorincarcate in teritoriul lor cu substante destinate deversarii si navele banuite a fi facut deversari in

marea teritoriala a statelor parti.Incalcarea prevederilor conventiei se sanctioneaza potrivit legislatiei administratiei navei

respective, indiferent de locul in care s-a produs incalcarea.

1982, la Montego Bay Convenia asupra dreptului mrii. Aceasta conine un capitol privindprotecia i conservarea mediului marin, stabilete principalele resurse minerale ale adâncurilormrilor i le declar patrimoniu comun al umanitii. De asemenea, prevede urmtoarele obligaiipentru statele-pri:

s conserve i s protejeze mediul marin

s nu transfere pagubele dintr-o regiune în alta

s-i întreasc legislaiile în domeniu i s coopereze

Alte particulariti ale conveniei le reprezint:

garaniile i procedurile legale în cazul în care se încalc normele privindprevenirea i combaterea polurii, i

reglementrile privind protecia zonelor îngheate ale mrilor i oceanelor.

1990, la Londra Convenia privind pregtirea, rspunsul i cooperarea în cazul polurii cuhidrocarburi.

- Prin aceasta, prile se oblig s adopte msuri pentru prevenirea i combaterea polurii cuhidrocarburi.

- În acest scop, pentru prima dat, se prevede obligaia de a avea la bordul navei un plan de urgenpentru poluarea cu hidrocarburi.

- În cazul producerii mareei negre, statele-pri se oblig s raporteze imediat celorlalte state,pentru a se putea lua de urgen msuri de limitare a efectelor. Convenia nu se aplic navelor derzboi, precum i navelor folosite de un stat în scopuri guvernamentale necomerciale.



1993, de Organizaia Maritim Internaional Codul Internaional de Management pentruexploatarea în siguran a navelor i pentru prevenirea plourii. A fost ratificat de Romania in 1997,prin legea nr. 85/1997.

- Acesta prevede urmtoarele obiective:

garantarea siguranei pe nave

prevenirea vtmrilor corporale i a deceselor

evitarea deteriorrii mediului (în special cel marin), pentru asigurarea cruia fiecarecompanie de nave se oblig s elaboreze i s aplice un sistem de management alsiguranei care s includ :

o politica in domeniul sigurantei si protectiei mediului

proceduri pentru asigurarea exploatarii în siguran a navelor

proceduri pentru raportare a accidentelor si pregatire ainterventiei.

norme privind rspunderea juridic.

SB.25REGLEMEN INTERNAT CU CARACTER REGIONAL PRIVIND PROTECTIA MARILOR SI OCEANELOR

Ca urmare a modificarii programului pentru ONU pentru mediu privind constituirea unui program almarilor si oceanelor, peste 120 de tari coopereaza in prezent in cele 11 regiuni din lume in vedereaprotectiei si conservarii oceanelor.

1. Bonn (Germania)-1969

-> prima conventie adoptata: Conventia privind protectia apelor Marii Nordului impotriva poluarii cu

hidrocarburi-8 state europene au stabilit principiile de combatere a poluarii cu hidrocarburi si cu alte substantepericuloase a apelor, substante ce reprezinta un pericol grav, evident.

-stabilirea unui sistem de zone in care statele individuale au responsabilitati comune, fara a aduceatingere reglementarilor nationale pe dreptul marii

2. Helsinki-1974

Conventia privind prevenirea poluarii mediului marin in zona Marii BalticeAceast convenie privete poluarea de origine teluric care ajunge în mare fie prin

intermediul cursurilor de ap, a aerului, fie de la aezrile industriale de pe litoral.

Obligaia fundamental a prilor: de a lua în comun sau individual msuri de prevenire sireducere a polurii în Marea Baltic.Se refer la poluarea produs de vasele de agrement i la cea produs prin imersare.

În afara unor situaii de excepie strict prevzute (sec. vieii pe mare i a navigaiei pe mare)deversarea substanelor periculoase în Marea Baltic e strict interzis. Pentru deversarea celor maipuin periculoase e nevoie de o autorizaie special emis de un organ competent al statului.-conventia se aplica:

navelor si aeronavelor inmatriculate pe teritoriul statelor parti,



celor incarcate pe teritoriul lor cu substante destinate deversarii sau imersarii, precum si

navele banuite a fi facut deversari sau imersari in marea teritoriala a statelor parti.

3. Paris-1974

Conventia privin prevenirea poluarii marine de origine telurica

-este un document regional, pentru ca se aplica intre anumite latitudini si longitudini oceanelorAntarctic si Arctic

-in caz de poluare grava de origine telurica cu o substanta expres prevazuta in Conventie, partile seobliga sa incheie separat Acordul de cooperare

4. Barcelona-1976

Conventia privind prevenirea poluarii marine de origine telurica (conventie sub auspiciulprogramului ONU pentru mediu)

-au fost semnate si 2 protocoale ce privesc prevenirea poluarii Marii Mediterane provocate de

operatiile de imersari, produse de nave si aeronave Protocolul relativ la cooperarea in domeniul combaterii

poluarii Marii Mediterane cu hidrocarburi si alte substantepericuloase in situatii critice.

Protocolul relativ la prevenirea poluarii Marii Mediteranecauzate de operatiuni de imersare efectuate de nave siaeronave.

Relatia dintre conventie si cele 2 protocoale consta in aceea ca un stat care adera/ ratificaconventia, este obligat sa adera/ ratifice si in acelas timp la cel putin unul dintre protocoale.

Conventia prevede obligatia statelor de a coopera, prin intermediul Centrului regional pentru

combaterea poluarii prin hidrocarburi, stabilit la Malta, cu institutiile specifice din regiuneamediterana.5. Lima (Peru)-1981

Conventia privind protectia mediului marin si a zonelor de coasta ale Pacificului de sud-est

-aceasta se aplica intr-o zona de 200 de mile marine in care partile isi exercita drepturile suverane si jurisdictia, dar si dincolo de aceste zone atunci cand o poluare produsa in largul marii afecteaza zonade 200 de mile marine la care se refera Conventia

6. Bucuresti-1992

Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii

-parti: Bulgaria, Republica Georgia, Romania, Federatia Rusa, Turcia si ...

-Conventia face parte din categoria masurilor internationale, Marea Neagra avand legatura cu MareaMediterana prin Stramtoarea Bosfor si cu Marea Marmara si Marea Egee prin Stramtoarea Dardanele

-In adoptarea acestei conventii, partile au avut in vedere particularitatile Marii Negre:

y este o mare aproape inchisa

y este un bazin colectoral unei bogate retele hidrologice(rauri si fluvii)



y se caracterizeaza prin stratificarea apelor sale de adancime si prin sensibilitateadeosebita a florei si faunei la schimbarea de temperatura si de compozitie a apei

-Conventia se aplica la Marea Neagra propriu-zisa, avand ca limita, in sud, pentru scopurile care seurmaresc, linia care uneste Capul Kelagra si Capul Dalayan, referitor la Marea Neagra incluzandmarea teritoriala si zona economica exclusiva a fiecarei parti din Marea Neagra.

SB.26IN CE CONSTA SUPERIORITATEA CONVENTIEI DE LA BUCURESTI DIN 1992 PRIVIND PROTECTIA MNIMPOTRIVA POLUARII?

1. D cea mai ampl definiie a polurii mediului marin: introducerea de ctre om direct sauindirect de substane sau energie în mediul marin, inclusiv estuare(Marea Neagr nu are se refer la poluarea în general) care are sau poate avea ca rezultat asemenea efecteduntoare cum sunt:

- vtmarea resurselor vii i a vieii marine- pericole pentru sntatea omului- crearea de obstacole pentru activitatea pe mare inclusiv pescuitul i alte folosine legitime ale

mrii- deteriorarea condiiilor de agrementFiecare parte contractant se angajeaz s in seama de efectele polurii înuntrul apelor sale

interne asupra mediului marin al Mrii Negre i s asigure aplicarea conveniei în zona unde îiexercit suveranitatea i jurisdicia fr a aduce atingere celorlalte drepturi i obligaii ce revinprilor din dreptul internaional al mrii.

2. Se refer la poluarea mediului marin al Mrii Negre din orice surs i nu numai cusubstanele i materialele periculoase prevzute într-o anex, ci i cu privire la toatecelelalte substane luate în considerare dup gradul de pericol pe care îl prezint.

În acest scop au fost încheiate 3 protocoale care fac parte din convenie:1. Protocolul privind protecia mediului marin al MriiNegre î mpotriva polurii din surse de

pe uscat

2. Protocolul privind protecia mediului marin al Mrii Negre î mpotriva polurii prin descrcare

3. Protocolul privind cooperarea î n combaterea polurii cu petrol i alte substane nocive

ale mediului marin al Mrii Negre î n situaie de urgen

1. Protocolul privind protecia mediului marin al Mrii Negre împotriva polurii din surse de peuscat

Se refer la combaterea polurii produse de aezrile de pe coast produse prin vrsarea râurilordin gurile de descrcare, dar i polurii din atmosfer.

2. Protocolul privind protecia mediului marin al Mrii Negre împotriva polurii prin descrcareFr s foloseasc tehnica listelor, interzice deversarea în Marea Neagr a substanelor

periculoase. Pentru cele mai puin periculoase e nevoie de un permis special eliberat de o autoritatenaional competent. Pentru deversarea tuturor celorlalte substane este nevoie de un permisgeneral emis de aceeai autoritate naional competent.

Aceste dispoziii nu se aplic atunci când securitatea vieii pe mare sau a navei ori aeronavei ori pemare sunt ameninate de distrugere complet sau pierdere total ori în orice alt situaie când epericol pentru viaa uman i când descrcarea este singura cale de îndeprtare a acestui pericol,stabilindu-se în acelai timp c daunele rezultate dintr-o asemenea descrcare sunt mai mici decâtdac s-ar fi procedat altfel.



3. Protocolul privind cooperarea în combaterea polurii cu petrol i alte substane nocive alemediului marin al Mrii Negre în situaie de urgen

Prile se oblig s combat poluarea cu petrol i alte substane în situaii de urgen i scoopereze în cazul unui pericol grav i iminent al mediului marin al Mrii Negre sau pentru litoralulunei dintre ele. Prile se oblig s adopte regulamente i s ia msuri pentru a preveni reducerea icontrolarea polurii Mrii Negre cauzate de activitile de pe platoul continental inclusiv acelea

produse prin explorarea i exploatarea resurselor naturale i s le opun navelor i aeronavelor înmatriculate sub pavilionul lor.Cooperarea prilor îmbrac forme variate: elaborarea de programe comune, schimbul de date i

informaii, elaborarea de politici, standarde i proceduri pentru prevenirea i reducerea poluriiMrii Negre.

În concordan cu normele dreptului internaional prile rspund material, despgubirileacordându-se prin sisteme de asigurare, exceptând cazul în care se constat culpa proprietaruluinavei sau instalaiei i când rspunderea revine exclusiv acestora se acord din fondurile proprii.

În 1993 pentru stabilirea prioritilor care decurg din aceast convenie s-a semnat la Odessa,Declaraia Ministerial asupra Proteciei Mediului Marin al Mrii Negre care dezvolt directiveleconinute în Agenda 21 Rio 1992.

Tot în 1993 la Viena reprezentanii guvernamentali ai statelor riverane la Marea Neagr au

adoptat programul Programul de mediu pentru Marea Neagr cu urmtoarele obiectiveprincipale: îmbuntirea capacitii rilor riverane la Marea Neagr de a servi mediul, susinereadezvoltrii i implementrii unor legi i politici unitare de mediu, facilitarea pregtirii unor investiiimajore pentru mediu.

În 1998 La Yalta a fost încheiat Carta Organizaiei Cooperrii Economice a Mrii Negre ratificatde România prin Legea nr. 68/1999.

subiecte mediu 1_26

Documents

Transcript of subiecte mediu 1_26