Subiecte de Bacalaureat Rezolvate La Psihologie

Subiecte de bacalaureat rezolvate la psihologieSubiectul I (30 puncte)A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Senzaţia este o imagine primară deoarece se produce numai în condiţiile acţiuniidirecte a stimulului asupra unui analizator.2. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii şi se manifestăpregnant în conduită.3. Imaginea perceptivă se poate forma în absenţa stimulului, dacă intervin limbajul şiintegrarea perecepţiei într-o activitate.4. Reprezentările constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.5. Imaginea perceptivă este săracă în conţinut, deoarece reflectă doar însuşirile maipuţin importante ale obiectelor şi fenomenelor, omiţându-le pe cele semnificative.6. Caracteristicile, însuşirile unei senzaţii, depind de particularităţile stimulului şi de celeale subiectului.7. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de caredispune o persoană.

A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- F ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reflecta o parteCorect: Conceptul de personalitate reflectă totalitatea atributelor, structurilor şi valorilor de care dispune o persoană.

B. Precizaţi doi dintre factorii care contribuie la dezvoltarea aptitudinilor

B. Ereditatea si educatia ( sau exercitiul si perseverenta )

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între senzaţie şi percepţie .

C. Percepţiile sunt rezultatul integrării senzaţiilor

Percepţiile nu sunt o simplă sumă de senzaţii.

Subiectul I (30 puncte)A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare:

1. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.2. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, deoarece reflectă atât însuşirilesemnificative ale obiectelor şi fenomenelor, cât şi pe cele mai puţin importante, dedetaliu.3. Temperamentul este latura rezolutiv-productivă a personalităţii.4. Durata unei senzaţii este, de regulă, mult mai mare decât durata acţiunii stimulului.5. Percepţiile se aseamănă cu reprezentările din perspectiva conţinutului reflectat.6. Personalitatea deplin formată se caracterizează prin complexitate, organizare,ierarhizare, adaptare flexibilă, nivel ridicat de eficienţă.7. Sub raportul conţinutului ei, reprezentarea face trecerea către procesele cognitivesuperioare.

A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este sub raportul continutului eiCorect: Din punct de vedere al procesului de producere, reprezentarea face trecerea către procesele cognitive superioare.

B. Precizaţi trei aptitudini simple.

B. Discriminarea vizualaSensibilitate auditivaPrecizia miscarilor

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi imaginaţie .

Gândirea ajută imaginaţia să nu producă lucruri absurde, inutile, iraţionale.


1. Senzaţia este o imagine bogată în conţinut deoarece reflectă separat însuşirileconcrete ale unui obiect.2. Desfăşurarea percepţiei este susţinută şi mediată de acţiunile pe care le efectuămasupra obiectelor percepute: deplasare, aşezare, ordonare, compunere,descompunere, măsurare etc.3. Obiectele familiare sunt reprezentate mai uşor şi mai bine decât obiectele nefamiliare(întâlnite rar şi sporadic în experienţa senzorială).4. Factorii de personalitate sunt formaţiuni integratoare sintetice, în sensul că reunesc şicondensează diferite funcţii şi procese psihice.5. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.6. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a face faţădiverselor situaţii problematice noi, imprevizibile.7. Colericul şi sangvinicul sunt caracterizaţi de orientarea preponderentă spre sine.

A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- A ; 5- F ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este colericul si sangviniculCorect: Flegmaticul si melancolicul, sunt caracterizaţi de orientarea preponderentă spre sine

B. Precizaţi trei calităţi ale imaginii perceptive.

B. Imagine primaraImagine obiectualaImagine bogata in continut

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi memorie .

Gândirea îi oferă memoriei un caracter inteligibil.

Subiectul I (30 puncte)A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Fiecare persoană ataşează, în funcţie de experienţa sa anterioară, o anumitătonalitate afectivă fiecărui stimul.2. Aptitudinile reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.3. Durata percepţiei este, în mod normal, mult mai mare decât durata acţiunii stimulului.4. Teoria psiho-genetică a inteligenţei a fost elaborată de Jean Piaget.5. Factorii de personalitate dispun de o anumită plasticitate, nu sunt total rigizi, putânduserestructura şi perfecţiona sub presiunea condiţiilor de mediu.6. Temperamentele nu sunt bune sau rele, ele nu intră sub incidenţa evaluării.7. Calitatea reprezentării nu depinde de calitatea percepţiei (acurateţea, precizia,conţinutul ei) şi de contextul în care a avut loc receptarea obiectului (legătura custările de motivaţie, cu trăirile emoţional-afective şi cu scopurile activităţii noastre).

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă enunţul este adevărat, sau F, enunţul este fals.

A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este nu depindeCorect: Calitatea reprezentării depinde de calitatea percepţiei (acurateţea, precizia,conţinutul ei) şi de contextul în care a avut loc receptarea obiectului (legătura cu stările de motivaţie, cu trăirile emoţional-afective şi cu scopurile activităţii noastre).

B. Precizaţi doi dintre factorii care intervin în modelarea trãsãturilor temperamentale

B. Ereditatea care determina tipul de sistem nervosMediul care contribuie la formarea caracterului si implicit a vointei , iar acestea isi vor pune amprenta asupra modului de manifestare a temperamentului.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între imaginaţie şi memorie.

Memoria pune la dispoziţia imaginaţiei informaţiile necesare procesărilor imaginative.


1. Factorii de personalitate se manifestă în întreaga conduită, nu numai într-o anumităsituaţie.2. Inteligenţa este o aptitudine generală.3. Nivelul de cultură generală este un factor care poate influenţa calitatea imaginiiperceptive.4. Temperamentul este latura instrumental-operaţională a personalităţii.5. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale.6. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală iar imagineareprezentării poate fi transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbecunoaşterea.7. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care includeprincipalele caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să o identificăm într-omulţime de oameni.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals.

A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este dificil Corect: Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care include principalele caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi usor să o identificăm într-o mulţime de oameni.

B. Precizaţi două însuşiri prin care temperamentul se deosebeşte de aptitudini.

B. Temperamentul este innascut si suporta influente minore din partea mediului , iar aptitudinile sunt rezultatul interactiunii dintre factorii ereditari si factorii de mediu , acestia din urma avand un rol important in dezvoltarea lor.

Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii , iar aptitudinile sunt latura instrumental-operationala a acesteia.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între imaginaţie şi limbaj.

Limbajul este un instrument de ghidare a imaginaţiei şi de vehiculare a informaţiilor în timpul combinărilor şi transformărilor imaginative.


1. Personalitatea este produsul împrejurărilor.2. Tipul temperamental flegmatic poate fi caracterizat prin: reactivitate accentuată,procese afective intense, bogăţia şi intensitatea reacţiilor, plăcerea de a opunerezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fipasionat.3. Un obiect perceput frecvent va fi reprezentat printr-o imagine mai vie, mai completă şimai fidelă decât unul perceput o singură dată.4. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut, deoarece cuprinde atâtînsuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.5. O conduită inteligentă presupune o evaluare rapidă a mijloacelor pentru îndeplinireaoptimă a scopurilor.6. În condiţii de oboseală, chiar şi stimulii puternici sunt mai greu de recepţionat.7. Reprezentarea furnizează o imagine bogată în conţinut a însuşirilor concrete şicaracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestoraasupra analizatorilor.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este bogata in continutCorect: Reprezentarea furnizează o imagine schematica a însuşirilor concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

B. Precizaţi doi factori de care depinde intensitatea senzaţiei.

B. Natura stimululuiCaracteristicile şi experienţa subiectului

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi limbaj.

Limbajul este cel mai important instrument pe care gândirea îl foloseşte în demersurile sale, de rezolvarea a problemelor, de cunoaştere şi înţelegere a lumii.


1. Din punct de vedere psihologic se poate afirma că există oameni lipsiţi depersonalitate.2. Imaginea perceptivă este considerată primară deoarece cuprinde atât însuşirilesemnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.3. Din punctul de vedere al conţinutului, reprezentările se apropie de percepţie, iar dinpunctul de vedere al modului de producere, acestea se apropie de gândire.

4. Senzaţia auditivă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.5. Inteligenţa umană se poate manifesta prin capacitatea de a crea şi de a alegemijloacele adecvate scopului stabilit.6. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine generală.7. Din punctul de vedere al nivelului nevrozismului, colericul şi melancolicul pot ficaracterizaţi ca fiind stabili.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este stabiliCorect: Din punctul de vedere al nivelului nevrozismului, colericul şi melancolicul pot fi caracterizaţi ca fiind instabili.

B. Precizaţi două dintre rolurile/funcţiile îndeplinite de mecanismele verbale în procesulreprezentării.

B. Mecanismele verbale sunt un instrument de transformare a imaginilor din reprezentareCuvantul evoca reprezentarile deja formate pentru a fi folosite conform sarcinilor avute

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între limbaj şi memorie.

Limbajul are un rol important în organizarea informaţiilor în memorie.


1. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta afost perceput este însoţită de conştiinţa absenţei obiectului.2. Structurile personalităţii, odată constituite, nu se mai pot modifica pe parcursul vieţii.3. Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii.4. Senzaţiile reflectă însuşiri abstracte ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiuniiacestora asupra analizatorilor.5. Interesele stabile pentru o categorie de stimuli facilitează o mai mare operativitate aprocesului perceptiv.6. Mecanismele verbale nu au niciun rol în procesul formării unei reprezentări.7. Generalizările cuprinse în percepţie reprezintă un pas important în trecerea sprenoţiune.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- A ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptieCorect: Generalizările cuprinse în reprezentare reprezintă un pas important în trecerea spre noţiune.

B. Precizaţi trei tipuri de senzaţii exteroceptive.

B. Senzatiile vizualeSenzatiile olfactiveSenzatiile auditive

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între limbaj şi percepţie.

Limbajul permite urmărirea sistematică a imaginilor din percepţie.


1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează procesul perceptiv.2. Caracteristicile/însuşirile unei senzaţii depind, deopotrivă, de particularităţilestimulului şi de cele ale mediului.3. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu nu are personalitate esteincorectă.4. Aptitudinile diferenţiază persoanele între ele, elementul principal al acestei diferenţiericonstituindu-l randamentul cantitativ şi calitativ al activităţii.5. Personalitatea nu este dată, ci se formează pe parcursul vieţii, fiind unică şi originală.6. Senzaţiile exteroceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelorfundamentale.7. Reprezentarea furnizează o imagine unitară, dar schematică, a însuşirilor abstracte şide detaliu ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupraanalizatorilor.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este abstracte si de detaliuCorect: Reprezentarea furnizează o imagine unitară, dar schematică, a însuşirilor concrete si caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

B. Precizaţi două caracteristici ale tipului temperamental sangvinic, potrivit tipologiei lui I.P. Pavlov.

B. Sangvinicul este echilibrat si mobil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între limbaj şi reprezentare.

Limbajul dirijează construirea unor reprezentări mai bogate sau mai schematice.


1. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea aelementelor care înconjoară obiectul şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şitimp.2. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de caredispune o persoană.3. Sunt considerate simple sau elementare aptitudinile care se sprijină pe un tip omogende operare sau funcţionare.4. Prin senzaţie sunt semnalizate însuşirile abstracte ale stimulului în relaţia directă aacestuia cu analizatorul.5. Cu cât intervalul de timp care se scurge între momentul perceperii unui obiect şimomentul în care are loc reprezentarea acestuia este mai mare, cu atâtreactualizarea imaginii lui va fi mai vie şi mai uşor de realizat.6. Senzaţia vizuală face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.7. Tipului temperamental melancolic i se pot asocia următoarele caracteristici pozitive:

echilibrare, tendinţa de a fi mulţumit, calm, prietenos, sânge rece, toleranţă,încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fi cugetat.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este melancolicCorect: Tipului temperamental flegmatic i se pot asocia următoarele caracteristici pozitive: echilibrare, tendinţa de a fi mulţumit, calm, prietenos, sânge rece, toleranţă, încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fi cugetat.

B. Precizaţi trei dintre stadiile evoluţiei intelectuale, conform teoriei psiho-genetice a lui Jean Piaget.

B. Stadiul senzorio-motorStadiul preoperationalStadiul operatiilor concrete

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între limbaj şi voinţă.

Voinţa este ajutată de limbaj în stabilirea scopului şi în ghidarea comportamentului in direcţia atingerii acestuia. Subiectul I (30 puncte)A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Intensitatea senzaţiei este proporţională cu cea a stimulului.2. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă a persoanei cuobiectul.3. Reprezentarea presupune simple actualizări ale percepţiilor.4. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a adopta deciziioptime în situaţiile alternative.6. Factorii de personalitate dispun de o stabilitate relativă, tind spre generalitate, suntsintetici şi au o oarecare plasticitate.7. Interesele stabile pentru o categorie de stimuli îngreunează procesul de percepere aacestora.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este ingreuneazaCorect: Interesele stabile pentru o categorie de stimuli faciliteaza procesul de percepere a acestora.

B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel sangvinic.

B. Melancolicul e introvertit , iar sangvinicul e extravertit Melancolicul e instabil , iar sangvinicul e stabil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între limbaj şi atenţie.

Limbajul permite orientarea atenţiei spre diferite zone evocate de cuvinte.


1. Percepţiile se pot produce în absenţa acţiunii stimulilor asupra analizatorilor.2. Reprezentarea este o imagine mentală secundară a obiectelor şi fenomenelorpercepute anterior.3. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.4. Tipologia clasică a temperamentelor cuprinde patru tipuri temperamentale: coleric,sangvinic, flegmatic şi melancolic.5. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia acest om nu are personalitate este corectă.6. Caracteristicile/însuşirile unei senzaţii depind, deopotrivă, de particularităţilestimulului şi de cele ale persoanelor din jurul nostru.7. Aptitudinile speciale facilitează obţinerea performanţei în toate domeniile deactivitate.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- A ; 5- F ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este specialeCorect: Aptitudinile generale facilitează obţinerea performanţei în toate domeniile de activitate.

B. Precizaţi trei indicatori ai unui comportament inteligent.

B. Gasirea unor solutii eficiente in situatii problematice noiUsurinta si profunzimea intelegerii anumitor continuturi Sesizarea a ceea ce este esential in lucruri si in relatiile dintre acestea

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi reprezentare.

Prin modul de producere reprezentările se apropie de gândire.

Varianta 13Subiectul I (30 puncte)A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Aptitudinile simple pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţi complexe.2. Personalitatea este în exclusivitate rezultatul factorilor de mediu.3. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării.4. Intensitatea unei senzaţii este invers proporţională cu cea a stimulului.5. Imaginea perceptivă oferă informaţii suplimentare comparativ cu senzaţiile integrateîn ea.6. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptareaoptimă, eficientă la situaţii noi, problematice presupune un echilibru între douăprocese: asimilare şi acomodare.7. Întrucât temperamentul este latura formală a personalităţii, el predetermină zestreaaptitudinală a individului şi trăsăturile lui caracteriale.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este el predeterminaCorect: Întrucât temperamentul este latura formală a personalităţii, el nu predetermina zestrea aptitudinală a individului şi trăsăturile lui caracteriale.

B. Precizaţi trei caractersitici ale tipului temperamental sangvinic.

B. EnergicEchilibratMobil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi percepţie.

Gândirea permite categorizarea după criterii esenţiale a informaţiilor obţinute prin intermediul percepţiei.


1. Cu cât intervalul de timp dintre momentul perceperii unui obiect şi momentul în careare loc reprezentarea acestuia este mai mare, cu atât reactualizarea imaginii lui va fimai dificilă şi mai lacunară.2. Durata percepţiei este mult mai mică decât durata acţiunii stimulului.3. Aptitudinea este manifestarea şi dezvoltarea particulară a tipului de activitatenervoasă superioară în plan psihologic şi comportamental.4. În situaţia în care un analizator este suprasolicitat, este posibil ca sensibilitateaacestuia să scadă.5. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, colericul este puternic, echilibrat,inert.6. Talentul reprezintă forma superioară de dezvoltare a aptitudinilor, care faciliteazăcreaţia de valori noi şi originale.7. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă înintegrarea noilor informaţii în sistemul celor vechi.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- F ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este acomodarea Corect: Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrarea noilor informaţii în sistemul celor vechi.

B. Precizaţi trei caracteristici ale trăsăturilor de personalitate.

B. UnicitateStabilitate relativaFinalitate adaptativa

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi atenţie.

Atenţia permite focalizarea şi stabilizarea gândirii pe diferite sarcini.


1. Temperamentul nu interacţionează cu celelalte laturi ale personalităţii.2. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştiase manifestă constant în conduită, neputând fi radical modificaţi de situaţii tranzitoriisau accidentale.3. Viteza de reacţie într-o situaţie dată este mai redusă la persoanele cu o mobilitatepsiho-nervoasă ridicată.4. Intensitatea senzaţiei nu depinde de cea a stimulului.5. Aptitudinile, deşi depind de ereditate, sunt influenţate în mare măsură de factorii demediu şi de educaţie.6. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli nu poate influenţa procesulperceptiv.7. Reprezentarea este o imagine mentală primară a obiectelor şi fenomenelor perceputeanterior.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A ; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este primarăCorect: Reprezentarea este o imagine mentală secundară a obiectelor şi fenomenelor percepute anterior.

B. Precizaţi două asemănări între temperamentul melancolic şi cel coleric.

B. Instabilitate Consum nervos excesiv

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi voinţă.

Voinţa are un rol fundamental în finalizarea sarcinilor în care gândirea este implicată.


1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde doar de natura stimulului care o produce.2. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării.3. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară şi suficientă pentru formarea uneicapacităţi.4. O persoană extravertită îşi exteriorizează sentimentele şi comunică uşor cu cei dinjur.5. Personalităţile mature se deosebesc total faţă de media populaţiei şi sunt incapabilede a se adapta la standardele normale ale vieţii sociale.6. Percepţia are un caracter direct, nemijlocit, în timp ce reprezentarea este o reflectaremijlocită.7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative,cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- F ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este obiectualaCorect: Imaginea perceptivă este bogata in continut deoarece cuprinde atât însuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.

B. Precizaţi două tipuri de senzaţii interoceptive.

B. Senzatia de foameSenzatia de durere viscerala

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între memorie şi percepţie.

Memoria păstrează informaţiile din percepţie pentru a fi prelucrate în forme mai complexe şi pentru a putea refolosite atunci când situaţiile o cer.


1. Calitatea reprezentării depinde de calitatea percepţiei şi de contextul în care a avutloc receptarea obiectului.2. Nu există indicatori care să permită analiza şi evaluarea nivelului de dezvoltare aaptitudinilor.3. Senzaţia vizuală face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.4. Percepţia reflectă în manieră nediferenţiată însuşirile semnificative, relevante, şi pecele secundare, accidentale, în timp ce reprezentarea reflectă preponderent însuşirilecaracteristice, semnificative.5. Între nivelul de inteligenţă şi tipul temperamental există o determinare reciprocă.6. Reprezentarea este o imagine primară.7. Temperamentul este latura cea mai inexpresivă a personalităţii.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă că enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals.

A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- F ; 6- F .

A.c. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este inexpresivaCorect: Temperamentul este latura cea mai expresivă a personalităţii

B. Precizaţi trei caracteristici ale imaginii senzoriale.

B. Redă însuşiri concreteEste o imagine primarăAre o durată aproximativ egală cu durata acţiunii stimulilor asupra analizatorilor

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între reprezentare şi percepţie.

Calitatea reprezentărilor este condiţionată de calitatea percepţiilor corespunzătoare


1. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, incluzând informaţii atât despre obiectulperceput, cât şi despre fondul percepţiei.2. Senzaţia este un proces psihic elementar, rezultat prin activarea unui singuranalizator, în timp ce percepţia este un proces psihic cu un grad de complexitate mai

ridicat întrucât este rezultat al activării mai multor analizatori.3. Tipul temperamental melancolic se poate caracteriza prin: optimism, sociabilitate,bună dispoziţie, adaptabilitate, rapiditatea reacţiilor, capacitatea de a se angaja uşorîn activitate.4. Teoria psiho-genetică a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, diferenţiază între unfactor G (inteligenţă generală) şi factori s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorulverbal, factorul numeric, factorul spaţial.5. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde doar de experienţa anterioară asubiectului în legătură cu stimulul care o generează.6. Aptitudinile generale facilitează performanţa în toate domeniile de activitate sau înmajoritatea lor.7. Percepţia are o dublă natură deoarece face trecerea de la nivelul intuitiv-figurativ alcunoaşterii la cel operaţional-intelectiv.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- F ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptia Corect: Reprezentarea are o dublă natură deoarece face trecerea de la nivelul intuitiv-figurativ al cunoaşterii la cel operaţional-intelectiv.

B. Precizaţi trei caracteristici ale aptitudinilor.

B. Nu orice insusire psihica este aptitudine ,ci numai aceea care favorizeaza desfasurarea unei activitati cu rezultate supramediiAptitudinea diferentiaza oamenii intre ei sub aspectul randamentului cantitativ si calitativ.Nivelul de dezvoltare si functionalitate al aptitudinilor poate fi evaluat prin urmatorii indicatori comportamentali: rapiditate , volum , precizie , originalitate , eficienta .

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între reprezentare şi memorie.

Rezultatele procesului constructiv al reprezentării sunt stocate în memorie.


1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde de natura stimulului pe de-o parte şi deexperienţa anterioară a subiectului de atitudinile acestuia, pe de altă parte.2. Pecepţia este un proces psihic de cunoaştere superioară care se produce numai înabsenţa stimulului.3. Fiecare persoană dispune în mod exclusiv de un tip de temperament pe care îldobândeşte în releţiile cu semenii.4. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală iar imagineareprezentării poate fi transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbecunoaşterea.5. Inteligenţa se concretizează, printre altele, în capacitatea persoanei de a se raportaactiv şi specific la diferite aspecte ale realităţii sau la unul şi acelaşi aspect, dar încontexte diferite.6. Acuitatea vizuală face parte din categoria aptitudinilor complexe.7. Capacitatea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltăriiulterioare.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este capacitatea Corect: Aptitudinea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare.

B. Precizaţi două deosebiri între percepţie şi reprezentare.

B. Reprezentarile sunt imagini schematice , iar perceptiile sunt imagini bogate in continut

Reprezentarile sunt imagini secundare , iar perceptiile sunt imagini primare

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între atenţie şi memorie.

Cu cât acordăm mai multă atenţie sarcinilor de învăţare , cu atât informaţiile se vor fixa şi se vor păstra mai bine în memorie.


1. Senzaţiile reflectă însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în absenţa acţiuniiacestora asupra analizatorilor.2. Calităţile imaginii perceptive nu depind de condiţiile în care are loc percepereaobiectului.3. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare a aptitudinilor, talentul este superiorgeniului.4. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştiareunesc şi condensează diferite funcţii şi procese psihice.5. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă cu obiectul.6. Reuşitele repetate ale unui copil într-un anumit tip de activitate indică existenţa unoraptitudini, dar, fără o exersare complexă şi sistematică, ele nu se transformă de lasine în capacităţi.7. O persoană introvertită se simte bine într-un grup, este comunicativă şi prietenoasă,iar perioadele prea lungi de singurătate o pot deprima.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat, sau F, dacă apreciaţică enunţul este fals.

A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este introvertita Corect: O persoană extravertita se simte bine într-un grup, este comunicativă şi prietenoasă, iar perioadele prea lungi de singurătate o pot deprima.

B. Precizaţi două asemănări existente între percepţie şi reprezentare.

B. Reprezentarile si perceptiile sunt ambele imagini unitare Reprezentarile si perceptiile redau insusiri concrete ale obiectelor

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între voinţă şi memorie.

Voinţa influenţează memoria în ceea ce priveşte fixarea unor informaţii dificile.


1. O experienţă plăcută provocată de un stimul va determina asocierea imaginiiperceptive a acestuia cu o tonalitate afectivă pozitivă.2. Spiritul de observaţie este o aptitudine generală.3. Temperamentul reprezintă latura instrumentală a personalităţii.4. Obiectele nefamiliare (întâlnite rar şi sporadic în experienţa perceptivă) suntreprezentate mai uşor şi mai bine decât obiectele familiare.5. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor,în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.6. Trăsăturile de personalitate sunt analitice şi tind spre individualitate.7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în procesele cognitivesuperioare.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă eunţul este fals.

A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este impiedicaCorect: Mecanismele verbale faciliteaza integrarea reprezentării în procesele cognitive superioare.

B. Precizaţi doi dintre factorii de care depinde tonalitatea afectivă a unei senzaţii.

B. Natura stimululuiExperienta anterioara a subiectului

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între voinţă şi imaginaţie.

Imaginaţia creatoare este o formă a imaginaţiei care implică prezenţa voinţei.


1. Inteligenţa, ca aptitudine generală, are un rol important în obţinerea performanţelorşcolare.2. Mecanismele verbale nu au niciun rol în procesul formării unei reprezentări.3. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.4. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.5. Conform teoriei psho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptareaoptimă, eficientă la situaţii noi, problematice este posibilă doar dacă există undezechilibru între două procese: asimilare şi acomodare.6. Reprezentarea are atât o natură intuitiv-figurativă, cât şi una operaţional-intelectivă şi,de aceea, ea face trecerea la procesele cognitive superioare.7. Reprezentarea furnizează o imagine unitară dar schematică a însuşirilor concrete şicaracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în condiţiile acţiunii directe a acestoraasupra analizatorilor.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este in condiţiile acţiunii directeCorect: Reprezentarea furnizează o imagine unitară dar schematică a însuşirilor concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor in absenta actiunii directe a acestora asupra analizatorilor.

B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament melancolic.

B. Nesigur IntrovertitTemator InstabilSensibil Cu energie putina

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între atenţie şi imaginaţie.

Reveria , ca formă a imaginaţiei presupune prezenţa atenţiei involuntare focalizată pe obiecte ale lumii interioare.


1. Personalitatea deplin formată se caracterizează prin complexitate, organizare,ierarhizare, adaptare flexibilă, nivel ridicat de eficienţă.2. Toate senzaţiile sunt procese psihice superioare şi fac parte din categoria proceselorde autoreglare.3. Aptitudinile reprezintă latura atitudinală a personalităţii.4. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor complexe.5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptareaoptimă la situaţii noi, problematice, este posibilă doar dacă există un dezechilibruîntre două procese: asimilare şi acomodare.6. Percepţia are atât o natură intuitiv-figurativă, cât şi una operaţional-intelectivă şi, deaceea, ea face trecerea la procesele cognitive superioare.7. Reprezentările nu constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este nu constituieCorect: Reprezentările constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.

B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament coleric.

B. EnergicInstabilExpansiv

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între creativitate şi imaginaţie.

Imaginaţia este procesul predilect al creativităţii.


1. Reprezentările, ca şi percepţiile, se produc în condiţiile acţiunii directe a stimulilorasupra analizatorilor.2. Senzaţiile proprioceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia deorientare a mişcărilor.3. Percepţia este rezultatul însumării senzaţiilor produse de acţiunea directă a unuiobiect sau fenomen asupra unui singur analizator.4. Însuşirile care compun personalitatea nu sunt esenţiale, definitorii pentru om, elevizând manifestări nesemnificative ale acestuia cu privire la orientarea sa, opţiunile şirăspunsurile sale fundamentale.5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de disocierecorelare-sistematizare a proprietăţilor semnificative ale obiectelor şi fenomenelor dinlumea exterioară şi a relaţiilor dintre ele.6. Aptitudinile sunt în întregime dobândite.7. O persoană cu un temperament introvertit: discută, de obicei, deschis cu cei din jur,

îşi exteriorizează sentimentele; vorbeşte cu plăcere la telefon.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este introvertitCorect: O persoană cu un temperament extravertit: discută, de obicei, deschis cu cei din jur, îşi exteriorizează sentimentele; vorbeşte cu plăcere la telefon.

B. Precizaţi două consecinţe ale faptului că o persoană dispune de aptitudinilecorespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară.

B. Calitatea produselor realizate este superioaraRapiditate crescuta in realizarea sarcinilor

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între atenţie şi percepţie.

Calitatea percepţiei unui obiect depinde de atenţia pe care i-o acordăm.


1. Inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese psihice şi semanifestă printr-o activitate mentală cu un grad ridicat de eficacitate.2. Acuitatea vizuală este o aptitudine generală.3. Tipului temperamental sangvinic i se pot asocia următoarele caracteristici:seriozitate, simţul datoriei şi al responsabilităţii, procese afective intense şi durabile,interiorizare, dependenţă, supunere, sârguinţă, perseverenţă, conştiinciozitate.4. Senzaţiile exteroceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia deorientare a mişcărilor.5. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli poate facilita procesul depercepere a acestora.6. Temperamentul fiecărui om este o combinaţie originală a caracteristicilor specificediferitelor tipologii temperamentale.7. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentareapoate fi transpusă mintal în alt context, însă acest lucru perturbă grav cunoaşterea.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este insa acest lucru perturba gravCorect: În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentarea poate fi transpusă mintal în alt context, fara sa fie perturbata cunoasterea .

B. Precizaţi doi dintre factorii care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii.

B. EreditateaEducatia

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între voinţă şi percepţie.

Voinţa are un rol important în transformarea unei simple percepţii în observaţie, ceea ce face procesul perceptiv mai complex.


1. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă cu obiectul.2. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de caredispune o persoană.3. Obiectele nefamiliare, întâlnite rar şi sporadic în experienţa senzorială, suntreprezentate mai uşor şi mai bine decât obiectele familiare.4. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este totdeauna imaginea unui obiectanume.5. Măsurarea nivelului de dezvoltate şi funcţionalitate cognitivă a persoanei (ainteligenţei) nu este posibilă.6. Reuşitele repetate ale unui copil indică existenţa unor aptitudini, care se transformăautomat în capacităţi, fără o exersare complexă şi sistematică a lor.7. O persoană cu un temperament extravertit: preferă să gândească bine înainte de aacţiona; uneori nu acţionează la momentul oportun.

A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este extravertitCorect: O persoană cu un temperament introvertit: preferă să gândească bine înainte de a acţiona; uneori nu acţionează la momentul oportun.

B. Precizaţi trei dintre laturile personalităţii.

B. TemperamentulAptitudinileCaracterul

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între voinţă şi reprezentare.

Prin intermediul voinţei noi putem modifica reprezentările după cum dorim.


1. Spre deosebire de senzaţii care reflectă însuşiri concrete ale obiectelor şifenomenelor, percepţiile reflectă însuşiri abstracte ale acestora.2. O persoană poate avea doar caracteristicile unui anumit tip temperamental.3. Reprezentarea presupune construcţii şi reconstrucţii mentale, reorganizări şireconfigurări.4. Acuitatea vizuală este o aptitudine specială.5. Într-o situaţie conflictuală, o persoană cu un temperament coleric dă, de regulă,dovadă de calm.6. Factorii de personalitate sunt formaţiuni integratoare sintetice, în sensul că nu suntrigizi, existând posibilitatea restructurării şi perfecţionării lor sub presiunea condiţiilorde mediu.7. Reactualizarea unei scheme perceptive face totdeauna mai dificilă perceperea unuiobiect actual.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este dificilaCorect: Reactualizarea unei scheme perceptive face totdeauna mai usoara perceperea unui obiect actual.

B. Precizaţi două dintre activităţile sistemului nervos central care stau la baza tipologieitemperamentale a lui I. P. Pavlov.

B. InhibitiaExcitatia

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între atenţie şi reprezentare.

Atenţia permite focalizarea pe acele reprezentări necesare desfăşurării adecvate a unor activităţi.


1. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, flegmaticul este puternic,echilibrat, mobil.2. Inteligenţa este o dimensiune a personalităţii ce favorizează adaptarea conduiteiintelectuale, practice şi sociale la situaţii noi.3. Senzaţia tactilă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.4. Imaginea perceptivă este considerată primară pentru că apare numai în relaţiadirectă cu obiectul.5. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării; de exemplu,cuvântul dirijează construirea unei imagini noi mai bogate sau mai schematice, maifidelă obiectului, sau mai îndepărtată de acesta.6. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă cu obiectul.7. Personalităţile imature se caracterizează prin: complexitate structural-funcţională cucomponente intim corelate între ele, organizare, ierarhizare; adaptare suplă, flexibilă;nivel ridicat de eficienţă.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă că enunţul este fals.

A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este imatureCorect: Personalităţile mature se caracterizează prin: complexitate structural-funcţională cu componente intim corelate între ele, organizare, ierarhizare; adaptare suplă, flexibilă; nivel ridicat de eficienţă

B. Precizaţi două deosebiri dintre temperament şi aptitudini.

B. Aptitudinile sunt latura instrumental-operationala a personalitatii , iar temperamentul este latura dinamico-energeticaTemperamentul sufera o influenta limitata din partea mediului , iar aptitudinile sunt intr-o masura considerabila influentate de factorii de mediu

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi afectivitate.

Stările motivaţionale satisfăcute duc la apariţia unor trăiri afective pozitive.

Subiectul I (30 puncte)

A. Citiţi cu atenţie enunţurile următoare.

1. Percepţia are un caracter figural, intuitiv, în timp ce reprezentarea are un caracterabstract.2. Temperamentul este latura rezolutiv-productivă a personalităţii3. Persoanele inerte sunt, de regulă, vivace, entuziaste şi dispun de o reactivitatesporită în rapotrurile cu semenii.4. Reprezentarea se bazează pe senzaţii şi percepţii.5. Aptitudinile sunt în întregime înnăscute.6. Temperamentele nu sunt bune sau rele, ele nu intră sub incidenţa evaluării.7. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şiacomodarea sunt două procese contradictorii care împiedică adaptarea optimă,eficientă la situaţii noi, problematice.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este impiedicaCorect: Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şi acomodarea sunt două procese contradictorii care faciliteaza adaptarea optimă, eficientă la situaţii noi, problematice.

B. Precizaţi două tipuri de aptitudini.

B. Aptitudini simple : acuitatea vizuala Aptitudini complexe : aptitudinea muzicala

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi percepţie.

Motivaţia, prin forme precum interesele şi trebuinţele, orientează în mod selectiv percepţia.


1. Personalitatea unui om poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale.2. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care includeprincipalele caracteristici fizionomice ale acesteia, reuşim să o identificăm mai uşorîntr-o mulţime de oameni.3. O persoană cu un temperament introvertit, când se află într-un grup, are nevoie detimp de gândire înainte de a-şi spune opinia şi, în general, nu intervine în discuţiacelorlalţi.4. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite favorizează formarea uneireprezentări sărace şi mai puţin fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă,spontană determină formarea unei reprezentări mai complete şi mai fidele.5. Şcoala nu poate contribui în nici un fel la formarea şi dezvoltarea aptitudinilor.6. Inteligenţa face parte din categoria aptitudinilor generale.7. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii este independentă de natura stimulului şi deexperienţa anterioară a subiectului sau de atitudinile acestuia.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este independenta

Corect: Tonalitatea afectivă a unei senzaţii este dependentă de natura stimulului şi de experienţa anterioară a subiectului sau de atitudinile acestuia..

B. Precizaţi două asemănări între temperamentul melancolic şi cel flegmatic.

B. Interiorizarea Inertie in abordarea unei stimulari abundente si diverse

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi reprezentare.

Reprezentările corespunzătoare satisfacerii anumitor stări motivaţionale sunt mai puternic activate.


1. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite favorizează formarea uneireprezentări mai complete şi mai fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă,spontană determină formarea unei reprezentări sărace şi mai puţin fidele.2. O persoană cu un temperament introvertit preferă să gândească bine înainte de aacţiona; uneori nu acţionează la momentul oportun.3. Întrucât este bazat exclusiv pe sinteze senzoriale, procesul reprezentării este maicomplex decât cel al percepţiei.4. Senzaţiile interoceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelorfundamentale.5. Din punct de vedere psihologic, nu există nici o deosebire între talent şi geniu.6. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a restructura şiadecva mijloacele la scopul urmărit.7. Factorii de personalitate sunt stabili, tind spre generalitate, sunt analitici şi dispun deo oarecare plasticitate.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este analitici Corect: Factorii de personalitate sunt stabili, tind spre generalitate, sunt sintetici şi dispun de o oarecare plasticitate.

B. Precizaţi două caracteristici ale inteligenţei umane.

B. Realizarea unor succesiuni logice si legice in campul unor evenimente haoticeRestructurarea si adecvarea din mers a comportamentului astfel incat sa corespunda logicii desfasurarii evenimentelor.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi gândire.

Nevoia de a cunoaşte , ca formă a motivaţiei, stimulează gândirea.


1. Senzaţia gustativă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.2. Un obiect perceput o singură dată va fi reprezentat printr-o imagine mult mai vie, maicompletă şi mai fidelă decât unul perceput de mai multe ori sau cotidian.3. Teoria bifactorială a inteligenţei, elaborată de C. Spearman diferenţiază între un

factor G (inteligenţă generală) şi factorii s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorulverbal, factorul numeric, factorul spaţial.4. Nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate a aptitudinilor poate fi analizat şi evaluat dupăindicatori ai comportamentului acţional precum rapiditatea, volumul, precizia,originalitatea, eficienţa.5. Dacă am mai văzut o persoană şi dispunem de o schemă perceptivă care includeprincipalele trăsături fizionomice ale acesteia, ne va fi foarte dificil să o identificămîntr-o mulţime de oameni.6. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale.7. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli constituie o piedică încalea receptării acestora.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este o piedica Corect: Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli constituie un avantaj în calea receptării acestora.

B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament coleric.

B. EnergicExpansiv. Instabil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi memorie.

O motivaţie scăzută duce la o fixare fragilă a informaţiei în memorie.


1. Aptitudinea pedagogică face parte din categoria aptitudinilor generale.2. Procesul percepţiei poate fi influenţat de interesul subiectului pentru o anumităcategorie de stimuli.3. Reprezentările se apropie de gândire prin modul de producere.4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a anticiparezultatele unor transformări.5. Senzaţia auditivă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.6. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale prin care trece acesta.7. Temperamentul reprezintă latura personalităţii care poate fi evaluată în termenimorali.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este temperamentul Corect: Caracterul reprezintă latura personalităţii care poate fi evaluată în termeni morali.

B. Precizaţi trei însuşiri ale imaginii senzoriale.

B. Redă insusiri concreteStă la baza proceselor cognitive superioareEste o imagine primară

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi imaginaţie.

Imaginaţia este declanşată şi dirijată în procesările sale de forme ale motivaţiei , precum dorinţele, interesele, trebuinţele.


1. În reprezentare, libertatea de intervenţie a subiectului în structurarea imaginii estemai mică decât în percepţie.2. Inteligenţa reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.3. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului, fapt pentru care,ceea ce este mai important pentru desfăşurarea acesteia este perceput mai clar şimai precis.4. Personalitatea reprezintă manifestarea şi dezvoltarea particulară a tipului de activitatenervoasă superioară pe plan psihologic şi comportamental.5. Din punct de vedere psihologic, între termenii aptitudine şi capacitate nu există nici odeosebire.6. Temperamentul, ca latură dinamico-energetică a personalităţii, interacţionează cuaptitudinile şi cu caracterul, influenţându-le şi fiind influenţat la rândul lui.7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlaltecapacităţi volitive ale omului.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şinotaţi în dreptul ei litera A, dacă că enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals.

A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este volitiveCorect: Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi cognitive ale omului.

B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental flegmatic pot facilitaobţinerea performanţei.

B. BijutierContabil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi limbaj.

Folosirea unui limbaj potrivit, a unor cuvinte adecvate poate duce la creşterea motivaţiei , la stârnirea interesului pentru anumite lucruri.


1. Imaginea perceptivă este bogată în conţinut, deoarece reflectă atât însuşirilesemnificative ale obiectelor şi fenomenelor, cât şi pe cele mai puţin importante.2. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială.3. Din punctul de vedere al procesului de producere, reprezentările se apropie depercepţie, iar din punctul de vedere al conţinutului acestea se apropie de gândire.4. Tipologia clasică a temperamentelor cuprinde şase tipuri temperamentale: introvertit,extravertit, coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic.

5. Structurile personalităţii se pot modifica şi perfecţiona în funcţie de cerinţelerelaţionării cu ambianţa.6. Deşi nu în exclusivitate, aptitudinile favorizează obţinerea succesului profesional.7. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceeace este nesemnificativ pentru desfăşurarea acesteia este perceput mai clar şi maiprecis.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este nesemnificativCorect: În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceea ce este semnificativ pentru desfăşurarea acesteia este perceput mai clar şi mai precis.

B. Precizaţi trei caracteristici/trăsături ale aptitudinilor.

B. Aptitudinile favorizeaza desfasurarea unei activitati cu rezultate supramediiAptitudinile permit o rapiditate crescuta in realizarea sarcinilorAptitudinea diferentiaza indivizii intre ei , elementul principal constituindu-l randamentul cantitativ si calitativ

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi voinţă.

Voinţa este cea care ne permite să ţinem în frâu tentaţiile facile , acţionând pe direcţia satisfacerii unor forme motivaţionale mai importante şi mai complexe.


1. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrareanoilor informaţii în sistemul celor deja existente.2. Persoanele mobile au o viteză de reacţie mai mare decât valorile medii.3. Spiritul de observaţie este una dintre aptitudinile simple.4. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării; de exemplu,cuvântul evocă reprezentările deja formate, facilitând adaptarea la activităţile practiceşi sarcinile cognitive ale subiectului.5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate se desemnează faptul că aceştiareunesc şi condensează diferite funcţii şi procese psihice6. Temperamentul îşi pune amprenta specifică asupra aptitudinilor şi caracterului, darnu determină conţinutul lor psihologic, ci forma şi expresivitatea lor.7. Temperamentul se concretizează, printre altele, în capacitatea de a organiza şitransforma în plan subiectiv, intern, situaţiile externe şi de a elabora modele idealepentru intervenţia practică în realitate.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este temperamentulCorect: Inteligenta se concretizează, printre altele, în capacitatea de a organiza şi transforma în plan subiectiv, intern, situaţiile externe şi de a elabora modele ideale pentru intervenţia practică în realitate.

B. Precizaţi trei tipuri temperamentale, diferenţiate în funcţie de caracteristicile activităţiinervoase superioare.

B. Sangvinic ( tipul puternic , echilibrat si mobil )Coleric ( tipul puternic neechilibrat )Melancolic ( tipul slab )

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi atenţie.

Forme ale motivaţiei, precum interesele şi trebuinţele determină o orientare rapidă şi o focalizare facilă a atenţiei pe obiectele corespunzătoare.


1. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlaltecapacităţi cognitive ale omului.2. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decâtimaginea perceptivă.3. Senzaţiile interoceptive reflectă însuşiri ale obiectelor exterioare.4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a organiza şitransforma în plan subiectiv-intern situaţiile externe şi de a elabora modele idealepentru intervenţia practică în realitate.5. Aptitudinile constituie latura dinamico-energetică a personalităţii.6. Pregătirea anticipată a subiectului influenţează procesul perceptiv, deoarecegenerează o predispoziţie a acestuia de a explora obiectul mai mult sau mai puţinprofund, generând o imagine mai superficială sau mai precisă.7. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şiacomodarea sunt două procese interdependente care împiedică adaptarea optimă,eficientă la situaţii noi, problematice.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este impiedicaCorect: Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şi acomodarea sunt două procese interdependente care permit adaptarea optimă, eficientă la situaţii noi, problematice.

B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul flegmatic şi cel sangvinic.

B. Flegmaticul este o fire inerta , lenta , iar sangvinicul este o fire mobila , dinamica.Flegmaticul este retras , introvertit , iar sangvinicul este deschis , sociabil.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi atenţie.

Anumite stări afective, precum tristeţea , pot influenţa negativ atenţia faţă de evenimente din jur.


1. Aptitudinile, ca latură instumentală a personalităţii, permit persoanei să performezecu mai puţin efort în diferite domenii de activitate.2. Senzaţia de foame face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.3. Temperamentul reprezintă latura operaţională a personalităţii.4. Reprezentarea este rezultatul unei simple însumări a percepţiilor unui obiect.5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, inteligenţaeste forma superioară de adaptare optimă, eficientă la situaţii noi, problematice, prinrestructurarea datelor experienţei.6. Aptitudinile sunt formaţiuni psihice statice, care nu suferă nici un fel de modificări dealungul vieţii.7. Percepţia este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redăsimultan, într-o imagine unitară, informaţii despre corelaţiile structural-funcţionaleexistente între elementele unui sistem complex.

a) Pentru fiecare dintre enunţurile de la 1 la 6, scrieţi cifra corespunzătoare enunţului şi

notaţi în dreptul ei litera A, dacă enunţul este adevărat, sau F, dacă enunţul este fals.

A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptiaCorect: Reprezentarea este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redă simultan, într-o imagine unitară, informaţii despre corelaţiile structural-funcţionale existente între elementele unui sistem complex..

B. Precizaţi două asemănări între senzaţie şi percepţie.

B. Ambele procese psihice redau insusiri concrete ale obiectelorAmbele procese psihice se produc in conditiile actiunii directe a obiectelor asupra organelor de simt

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi voinţă.

Voinţa are un rol important în controlul unor stări afective impulsive, precum afectele.


1. Senzaţia olfactivă face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.2. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context nu poate fi niciodată totală.3. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară, dar insuficientă pentru dobândireaunei capacităţi.4. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare determină o mai mareoperativitate în perceperea unui obiect actual.5. Inteligenţa reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.6. Însuşirile care compun personalitatea sunt esenţiale, definitorii pentru om, ele vizândcele mai importante manifestări ale acestuia privind orientarea sa, opţiunile şirăspunsurile sale fundamentale.7. Tipului temperamental flegmatic i se pot asocia următoarele caracteristici : optimism,sociabilitate, bună dispoziţie, reactivitate accentuată, adaptabilitate, rapiditateareacţiilor, capacitatea de a se angaja uşor în activitate, bogăţia expresiei.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este flegmaticCorect: Tipului temperamental coleric i se pot asocia următoarele caracteristici : optimism, sociabilitate, bună dispoziţie, reactivitate accentuată, adaptabilitate, rapiditatea reacţiilor, capacitatea de a se angaja uşor în activitate, bogăţia expresiei.

B. Enumeraţi două dintre caracteristicile aptitudinilor, în calitate de componente alepersonalităţii.

B. Aptitudinile favorizeaza desfasurarea unei activitati cu rezultate supramediiAptitudinile permit o rapiditate crescuta in realizarea sarcinilor.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi limbaj.

Limbajul ne poate ajuta să ne exprimăm diferite stări afective.


1. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii depinde de natura stimulului, pe de-o parte, şi deexperienţa anterioară a subiectului, de atitudinile acestuia, pe de altă parte.2. Spiritul de observaţie este o aptitudine specială.3. O persoană cu un temperament extravertit se simte bine într-un grup şi este, îngeneral, vorbăreaţă şi prietenoasă; perioadele prea lungi de singurătate o potdeprima.4. Durata percepţiei corespunde, în linii mari, duratei acţiunii stimulului.5. Personalitatea nu dispune de o anumită plasticitate, fiind o structură total rigidă carenu se poate modifica la intervenţia factorilor de mediu.6. Capacitatea este aptitudinea împlinită, care s-a consolidat prin deprinderi rezultatedin exerciţiu şi s-a îmbogăţit cu o serie de cunoştinţe adecvate.7. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai redus decâtimaginea perceptivă.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este redusCorect: Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decât imaginea perceptivă.

B. Precizaţi trei capacităţi prin care se probează inteligenţa.

B. Realizarea unor succesiuni logice si legice in campul unor evenimente haoticeRestructurarea si adecvarea din mers a comportamentului astfel incat sa corespunda logicii desfasurarii evenimentelor. Gasirea unor solutii eficiente in situatii problematice noi

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi imaginaţie.

Stările afective intense , atât pozitive , cât şi negative , stimulează profound imaginaţia.


1. Senzaţiile proprioceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelorfundamentale.2. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.3. Firea persoanelor catalogate ca fiind colerice sau sangvinice se poate include în tipultemperamental introvertit.4. Mecanismele gândirii sunt implicate în procesul de producere a reprezentării.5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate înţelegem că aceştia îlcaracterizează pe om în ansamblul său şi nu numai într-un anumit raport concret.6. Percepţia se realizează numai în prezenţa obiectului şi sub acţiunea directă aacestuia asupra analizatorilor.7. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri abstracte ale obiectelor şifenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este abstracteCorect:. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor

B. Precizaţi trei caracteristici ale inteligenţei umane.

B. Ajuta la gasirea unor solutii eficiente in situatii problematice noiContribuie la usurinta si profunzimea intelegerii anumitor continuturi Permite sesizarea a ceea ce este esential in lucruri si in relatiile dintre acestea

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi memorie.

Selectivitatea memoriei este influenţată de starea afectivă a subiectului.


1. Senzaţia de foame face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.2. Prin toate calităţile sale, imaginea perceptivă îndeplineşte o funcţie informaţionalăspecifică, mai complexă ca a senzaţiei şi are un rol reglator deosebit pentru activitate.3. Inteligenţa este o dimensiune a personalităţii ce favorizează adaptarea conduiteiintelectuale, practice şi sociale la situaţii noi.4. Trăsăturile de personalitate sunt în întregime dobândite.5. Inteligenţa este o latură a personalităţii şi face parte din categoria aptitudinilorgenerale.6. Succesul profesional se bazează, în exclusivitate, pe existenţa aptitudinilor.7. Factorii de personalitate sunt caracterizaţi de instabilitate, tind spre generalitate, suntsintetici şi dispun de o oarecare plasticitate.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este instabilitateCorect:. Factorii de personalitate sunt caracterizaţi de stabilitate, tind spre generalitate, sunt sintetici şi dispun de o oarecare plasticitate

B. Precizaţi trei tipuri temperamentale conform tipologiei clasice.

B. ColericSangvinicFlegmatic

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi gândire.

Gândirea este stimulată în demersul său de anumite stări afective.


1. O persoană cu un temperament extravertit: este rezervată şi are, uneori, dificultăţi decomunicare; îşi face mai greu prieteni, dar se simte mai legată de ei.2. Senzaţiile exteroceptive reflectă însuşiri concrete ale obiectelor exterioare.3. Personalitatea unui om nu poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale..4. Aptitudinile sunt însuşiri fizice şi psihice relativ stabile care-i permit omului săefectueze cu performante supramedii anumite activităţi.

5. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă înrestructurarea schemelor şi modelelor de cunoaştere impusă de noile situaţii.6. Din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare a aptitudinilor, talentul este superiorgeniului.7. Ca şi reprezentările, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete aleobiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reprezentarileCorect:. Ca şi senzatiile, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor

B. Precizaţi două deosebiri între senzaţie şi percepţie.

B. Senzatiile reflecta in mod separat insusirile obiectelor , iar perceptiile le reflecta in mod unitar.Senzatiile sunt imagini sarace in continut , in timp ce perceptiile sunt imagini bogate in continut

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi reprezentare.

Stările afective intense faţă de anumite obiecte duc la formarea unor reprezentări mai vii ale acestora.


1. Tipul temperamental melancolic se caracterizează prin: atitudini boeme,influenţabilitate, nestatornicie, expresivitate exagerată, superficialitate, neponderat,guraliv.2. Aptitudinile complexe apar din interacţiunea mai multor aptitudini simple/elementare.3. Structurile personalităţii se pot modifica şi perfecţiona în grade diferite în funcţie decerinţele relaţionării cu ambianţa.4. Atât senzaţiile, cât şi percepţiile redau însuşiri abstracte ale obiectelor şifenomenelor, în absenţa acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor.5. Una dintre caracteristicile personalităţii este originalitatea.6. Desprinderea reprezentării unui obiect de contextul spaţio-temporal în care acesta afost perceput nu este însoţită în mod normal de conştiinţa absenţei obiectului şi dereprezentarea trecutului ca trecut.7. Valoarea informaţională a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite detrăiri afective plăcute sau neplăcute.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.c. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este valoarea informationala Corect:. Tonalitatea afectiva a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite de trăiri afective plăcute sau neplăcute

B. Precizaţi trei dintre rolurile pe care le îndeplineşte cuvântul în procesul reprezentării.

B. Rol de evocare a reprezentarii deja formateRol de dirijare a construirii unor reprezentari mai bogate sau mai schematiceRol de relationare si organizare a mai multor reprezentari

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi percepţie.

Stările afective pot modifica percepţiile contribuind la apariţia unor iluzii, astfel că , în anunite condiţii, o stare puternică de frică ne poate face să confundăm un bolovan cu un câine.


1. Aptitudinile simple nu pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţicomplexe.2. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.3. Personalitatea este rezultatul procesului de diferenţiere şi specializare a organizăriipsihice a unei persoane.4. O persoană cu un temperament extravertit: preferă grupurile mici şi contactele cucâte un singur om; o companie prea numeroasă o oboseşte şi o epuizează.5. Inteligenţa, ca aptitudine generală, poate intra sub incidenţa evaluării morale ca şiorice alt subsistem al personalităţii.6. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.7. Percepţia este o imagine primară, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative, câtşi pe cele mai puţin importante, de detaliu.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este imagine primara Corect:. Percepţia este o imagine bogata in continut, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.

B. Precizaţi trei dintre calităţile/însuşirile reprezentărilor.

B. Imagini panoramiceImagini figurativeImagini care reflecta trecutul ca trecut

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi senzaţie.

Tonalitatea afectivă este o însuşire a senzaţiilor care ne spune că ele sunt însoţite trăiri afective.


1. Senzaţiile interoceptive reflectă gradul de încordare musculară şi direcţia de orientarea mişcărilor.2. Afirmaţia „există oameni care nu au personalitate” este corectă din punct de vederepsihologic.3. Senzaţiile, percepţiile şi reprezentările fac parte din categoria proceselor psihicesenzoriale.4. Acuitatea vizuală este o aptitudine simplă.5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a realizasuccesiuni logice şi legice în câmpul unor evenimente haotice sau aleatoare.6. Mecanismele gândirii sunt implicate într-o mai mare măsură în procesul de producerea percepţiei decât în al celorlalte procese senzoriale.7. Tipul temperamental sangvinic se caracterizează prin: echilibru, calm, sânge rece,încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, tendinţa de a fi mulţumit,înclinaţia de a fi cugetat.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este sangvinic Corect:. Tipul temperamental flegmatic se caracterizează prin: echilibru, calm, sânge rece, încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, tendinţa de a fi mulţumit, înclinaţia de a fi cugetat.

B. Precizaţi două caracteristici definitorii ale personalităţii.

B. Unicitatea Finalitatea adaptativa

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între voinţă şi caracter.

Anumite trăsături de caracter, precum loialitatea, necesită o voinţă puternică.


1. Întrucât reprezentarea poate oferi o imagine panoramică a unui obiect, ea este maiutilă decât percepţia pentru înţelegerea corelaţiilor existente între elementele unuisistem complex.2. Senzaţia de durere face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.3. Însuşirile care compun personalitatea sunt esenţiale, definitorii pentru om, ele vizândcele mai importante manifestări ale omului privind orientarea sa, opţiunile şirăspunsurile sale fundamentale.4. În psihologia contemporană nu există nici o preocupare pentru măsurareainteligenţei.5. Acuitatea vizuală este o aptitudine generală.6. Percepţia este rezultatul însumării senzaţiilor produse de acţiunea directă a unuistimul asupra unui singur analizator.7. Tipul temperamental sangvinic se caracterizează prin: neîncredere, pesimism,predispoziţie pentru anxietate, înclinaţia de a fi retras, nesiguranţă, tristeţe,sentimentul inferiorităţii, adaptabilitate şi mobilitate mai reduse, reactivitate mai slabă.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este sangvinic Corect:. Tipul temperamental melancolic se caracterizează prin: neîncredere, pesimism, predispoziţie pentru anxietate, înclinaţia de a fi retras, nesiguranţă, tristeţe, sentimentul inferiorităţii, adaptabilitate şi mobilitate mai reduse, reactivitate mai slabă.

B. Precizaţi trei însuşiri ale personalităţii.

B. Unicitatea Finalitatea adaptativaStabilitatea

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între temperament şi caracter.

Temperamentul nu influenţează caracterul la nivelul conţinutului, deşi anumite trăsături de caracter se formează mai repede sau mai lent în funcţie de unele inşuşiri temperamentale.


1. Senzaţia gustativă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.2. În mod obişnuit, percepţia este integrată în activitatea subiectului şi, de aceea, ceeace este mai important pentru desfăşurarea acesteia, este perceput mai clar şi maiprecis.3. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de caredispune o persoană.4. Potrivit tipologiei temperamentale a lui I. P. Pavlov, flegmaticul este puternic,echilibrat, inert.5. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială.6. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă înrestructurarea schemelor şi modelelor de cunoaştere impusă de noile situaţii.7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlaltecapacităţi afective ale omului.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este afective Corect:. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi cognitive ale omului.


B. Reprezentarile sunt imagini schematice , iar perceptiile sunt imagini bogate in continut Reprezentarile sunt imagini secundare , iar perceptiile sunt imagini primare

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între aptitudini şi caracter.

Anumite trăsături de caracter, precum conştiinciozitatea, influenţeaza pozitiv dezvoltarea aptitudinilor.


1. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine simplă.2. Senzaţia olfactivă face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.3. Tipul temperamental flegmatic se caracterizează prin: echilibru, calm, sânge rece,încredere, perseverenţă, trăsături volitive accentuate, tendinţa de a fi mulţumit,înclinaţia de a fi cugetat.4. Reprezentarea este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoiredă simultan, într-o imagine unitară, informaţii despre corelaţiile existente întreelementele unui sistem complex .5. Dacă nu am mai văzut o persoană şi nu dispunem de o schemă perceptivă careinclude principalele caracteristici fizionomice ale acesteia, ne va fi dificil să oidentificăm într-o mulţime de oameni.6. Caracteristicile unei senzaţii depind, deopotrivă, de însuşirile stimulului şi departicularităţile subiectului.7. Conceptul de personalitate reflectă o parte din atributele, structurile şi valorile de caredispune o persoană


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este o parte din

Corect:. Conceptul de personalitate reflectă in totalitate atributele, structurile şi valorile de care dispune o persoană.

B. Precizaţi două însuşiri care diferenţiază reprezentarea de percepţie.

B. Reprezentarile sunt imagini schematice si secundare , iar perceptiile sunt bogate in continut si primare

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între aptitudini şi temperament.

Aptitudinile simple , derivate din capacităţile înnnăscute ale sistemului nervos şi analizatorilor, vor suporta o influenţă din partea temperamentului.


1. Senzaţia de rece/cald face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.2. În mod normal, numărul persoanelor geniale este mult mai mare decât al celor cu uncoeficient de inteligenţă mediu.3. Mecanismele verbale facilitează integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.4. Dacă un obiect este manevrat în timpul unei activităţi, va fi mai bine perceput decâtdacă este doar contemplat.5. Deşi presupune o “zestre ereditară”, personalitatea nu este înnăscută.6. Aptitudinile generale facilitează eficienţa activităţii doar într-un anumit domeniu deactivitate.7. O persoană cu un temperament introvertit este, de obicei, deschisă spre comunicare,cunoaşte multă lume şi îşi face uşor prieteni.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este introvertitCorect:. O persoană cu un temperament extravertit este, de obicei, deschisă spre comunicare, cunoaşte multă lume şi îşi face uşor prieteni.

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între creativitate şi temperament.

Temperamentul îşi pune amprenta asupra stilului creator, adică anumite insuşiri temperamentale se manifestă în creaţiile autorilor şi în modul de a crea.


1. Trăsăturile de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea unor însuşiricaracteriale menite să suplinească eventualele neajunsuri.2. Deşi reprezentarea apare în absenţa acţiunii directe a obiectelor şi are o intensitate

mai slabă decât percepţia, însuşirile importante sunt mai accentuate în reprezentare.3. Orice însuşire psihică este o aptitudine.4. Aptitudinile constituie latura dinamico-energetică a personalităţii.5. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a face faţădiverselor situaţii problematice noi, imprevizibile.6. Personalitatea dispune de o anumită plasticitate, nu este total rigidă, putându-serestructura şi perfecţiona sub presiunea condiţiilor de mediu.7. Realizarea unei reprezentări depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli şide existenţa unui anumit aparat specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.


A.a . 1 –A ; 2- A ; 3- F ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reprezentariCorect:. Realizarea unei senzatii depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli şi de existenţa unui anumit aparat specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.

B. Precizaţi două consecinţe ale faptului că o persoană nu dispune de aptitudinilecorespunzătoare activităţii pe care o desfăşoară.

B. Calitatea produselor realizate este inferioara Realizarea sarcinilor se face anevoios

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între creativitate şi inteligenţă.

Creativitatea nu necesită un nivel foarte înalt al inteligenţei.


1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesulperceptiv.2. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin unui singur tip temperamental,altfel spus, temperamentele sunt pure.3. Aptitudinile speciale mijlocesc eficienţa activităţii într-un anumit domeniu de activitate.4. Inteligenţa este latura dinamico-energetică a personalităţii.5. Imaginea perceptivă se formează în absenţa acţiunii directe a obiectelor asupraanalizatorilor.6. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentareapoate fi transpusă mintal în alte contexte, fără ca acest lucru să perturbecunoaşterea.7. Factorii de personalitate au o stabilitate relativă, tind spre generalitate, sunt analitici şidispun de o oarecare plasticitate.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este analiticiCorect:. Factorii de personalitate au o stabilitate relativă, tind spre generalitate, sunt sintetici şi dispun de o oarecare plasticitate.

B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental melancolic pot facilitaobţinerea performanţei.

B. ScriitorProgramator

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între creativitate şi caracter.

Caracterul poate influenţa pozitiv sau negativ creativitatea, pozitiv prin trăsături precum nonconformismul, curajul, perseverenţa , iar negative prin trăsături precum conformismul, neîncrederea.


1. Temperamentul este latura instrumental-operaţională a personalităţii.2. Senzaţia şi percepţia sunt cele mai importante procese cognitive superioare pentrucă asigură o permanentă legătură a persoanei cu mediul.3. Reprezentările constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.4. Aptitudinile tehnice fac parte din categoria aptitudinilor simple.5. Factorii de personalitate dispun de o stabilitate relativă, tind spre generalitate, suntsintetici şi au o oarecare plasticitate.6. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptareaoptimă, eficientă la situaţii noi, problematice, presupune un echilibru între douăprocese: asimilare şi acomodare.7. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare îngreunează totdeauna procesulperceptiv.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3- A ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este ingreuneaza Corect:. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare faciliteaza totdeauna procesul perceptiv.

B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament extravertit.

B. Sunt energiceSunt sociabileSunt active

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între creativitate şi aptitudini.

Creativitatea în diferite domenii este strâns legată de aptitudinile speciale ale persoanei.


1. Conform teoriei lui C. G. Jung, temperamentul este manifestarea particulară a tipuluide activitate nervoasă pe plan psihologic şi comportamental.2. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a opera cusisteme de semne, simboluri şi semnale în comunicarea cu cei din jur şi în reglareapropriei conduite.3. Caracteristicile unei senzaţii depind, doar de particularităţile stimulului.4. Calitatea imaginii perceptive depinde şi de relaţia activă a subiectului cu obiectul.5. Prin relativa stabilitate a factorilor de personalitate înţelegem că aceştia se manifestăconstant în conduită, neputând fi radical modificaţi de situaţii tranzitorii şi accidentale.

6. Aptitudinile generale facilitează performanţa în toate domeniile de activitate sau înmajoritatea lor.7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.


A.a . 1 –F ; 2- A ; 3- F ; 4- A ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este impiedicaCorect:. Mecanismele verbale faciliteaza integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.

B. Precizaţi trei caracteristici ale persoanelor cu temperament introvertit.

B. IntrospectivRezervat Distant

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între inteligenţă şi caracter.

O inteligenţă ridicată nu implică in mod necesar şi un caracter pozitiv.


1. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu nu are personalitate esteincorectă.2. Aptitudinile reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii.3. Personalitatea, un subsistem în exclusivitate rezultat al factorilor de mediu, estecompus din mai multe laturi, cum sunt latura instrumentală, latura dinamicoenergetică.4. Intensitatea unei senzaţii este proporţională cu cea a stimulului.5. Temperamentul nu interacţionează cu celelalte laturi ale personalităţii.6. O percepţie activă, dirijată de scopuri bine definite, va favoriza formarea uneireprezentări mai complete şi mai fidele, în timp ce o percepţie contemplativă, pasivă,spontană va determina formarea unei reprezentări sărace şi mai puţin fidele.7. Imaginea perceptivă a unui obiect este primară deoarece este concomitentă cu cea aelementelor care îl înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-unanumit timp.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3- F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este primara Corect : Imaginea perceptivă a unui obiect este contextuala ( aici si acum ) deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care îl înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp

B. Precizaţi trei trăsături ale tipului temperamental coleric.

B. EnergicExpansiv. Instabil

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între inteligenţă şi temperament.

Toate tipurile temperamentale deţin persoane cu inteligenţă superioară, ceea ce înseamnă că temperamental nu influenţează inteligenţa.


1. Interesele stabile ale unui subiect pentru o categorie de stimuli îngreunează procesulde percepere a acestora.2. Senzaţia este o imagine primară deoarece este prima legătură informaţională aomului cu mediul.3. Acuitatea vizuală este o aptitudine specială.4. Mecanismele verbale sunt implicate activ în procesul reprezentării.5. Asimilarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă în integrareanoilor informaţii în sistemul celor deja existente.6. Inteligenţa este latura rezolutiv-productivă a personalităţii.7. Tipul temperamental flegmatic se caracterizează prin: iritabilitate, agresivitate,îndârjire, inegalitatea trăirilor, înclinaţia de a fi părtinitor, nerăbdător, tendinţa dedominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune.


A.a . 1 –F ; 2- F ; 3-A ; 4- A ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este flegmatic Corect : Tipul temperamental coleric se caracterizează prin: iritabilitate, agresivitate,îndârjire, inegalitatea trăirilor, înclinaţia de a fi părtinitor, nerăbdător, tendinţa de dominare, încăpăţânare, tendinţa de a se opune



C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între memorie şi senzaţie.

Pentru a fi prelucrate în forme superioare senzaţiile trebuie să se fixeze în memorie.


1. Personalitatea deplin formată se caracterizează prin complexitate, organizare,ierarhizare, adaptare flexibilă, nivel ridicat de eficienţă.2. În procesul reprezentării, detaşarea de câmp/context poate fi totală şi reprezentareapoate fi transpusă mintal în alte contexte, însă acest lucru perturbă grav cunoaşterea.3. Temperamentul fiecărui om este o combinaţie originală a caracteristicilor specificediferitelor tipologii temperamentale.4. Imaginea perceptivă a unui obiect este mai săracă în conţinut decât reprezentareaacestuia.5. Senzaţiile interoceptive reflectă stări interne legate de satisfacerea trebuinţelorfundamentale.6. Aptitudinile simple pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţi complexe.7. Întrucât temperamentul este o caracteristică formală a personalităţii şi nu una deconţinut, el predetermină zestrea aptitudinală a individului şi trăsăturile luicaracteriale.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3-A ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este predetermina Corect : Întrucât temperamentul este o caracteristică formală a personalităţii şi nu una de conţinut, el nu predetermina zestrea aptitudinală a individului şi trăsăturile lui caracteriale.

B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel flegmatic.

B. Melancolicul este o fire instabila ( nelinistita ), iar flegmaticul este o fire stabila ( calma ) Melancolicul are energie putina , iar flegmaticul are energie multa

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între memorie şi creativitate.

Elasticitatea memoriei influenţează procesul creativ.


1. Un obiect perceput de mai multe ori sau cotidian va fi reprezentat printr-o imaginemult mai vie, mai completă şi mai fidelă decât unul perceput o singură dată.2. Senzaţiile şi percepţiile fac parte din categoria proceselor cognitive superioare.3. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, în capacitatea de a opera cusisteme de semne, simboluri şi semnale în comunicarea cu cei din jur şi în reglareapropriei conduite.4. Senzaţia de durere face parte din categoria senzaţiilor interoceptive.5. Personalitatea este rezultatul exclusiv al educaţiei.6. Aptitudinile artistice fac parte din categoria aptitudinilor speciale.7. Tipul temperamental melancolic se caracterizează prin: reactivitate accentuată,bogăţia şi intensitatea reacţiilor, plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfruntagreutăţi, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fi pasionat.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3-A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.c’b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este melancolic Corect : Tipul temperamental coleric se caracterizează prin: reactivitate accentuată, bogăţia şi intensitatea reacţiilor, plăcerea de a opune rezistenţă, de a înfrunta greutăţi, trăsături volitive accentuate, înclinaţia de a fi pasionat.

B. Precizaţi două însuşiri prin care temperamentul se deosebeşte de aptitudini.

B. Temperamentul este innascut , mediul avand o influenta redusa asupra acestuia , iar aptitudinile rezulta din interactiunea factorilor ereditari cu factorii de mediu , acestia din urma fiind decisivi in dezvoltartea lor .Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii , iar aptitudinile sunt latura instrumental-operationala

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între gândire şi creativitate.

Creativitatea este impulsionată de o gândire divergentă.


1. Reprezentările constituie un sprijin necesar în construirea sensurilor unor cuvinte.2. Senzaţiile nu sunt procese psihice.3. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin mai multor tipuri temperamentale,altfel spus, temperamentele nu sunt pure.4. Teoria bifactorială a inteligenţei, elaborată de C. Spearman, diferenţiază între unfactor G (inteligenţă generală) şi factorii s (specifici) ai inteligenţei, cum ar fi: factorulverbal, factorul numeric, factorul spaţial.5. Calitatea imaginii senzoriale depinde atât de caracteristicile stimulului, cât şi departicularităţile subiectului cunoscător.6. Aptitudinile speciale mijlocesc eficienţa activităţii în toate domeniile de activitate.7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea aelementelor care înconjoară obiectul perceput şi cu care acesta se află într-un anumitspaţiu şi într-un anumit timp.


A.a . 1 –A ; 2- F ; 3-A ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este obiectualaCorect : Imaginea perceptivă este contextuala(aici si acum ) deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care înconjoară obiectul perceput şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.

B. Precizaţi două deosebiri între temperamentul melancolic şi cel coleric.

B. Melancolicul este o fire nesociabila , iar colericul este o fire sociabila Melancolicul este rezervat , iar colericul este expansiv , reactiv

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între motivaţie şi creativitate.

Motivaţia de autorealizare este un factor important al creativităţii


1. Inteligenţa reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.2. Percepţiile se pot produce în absenţa acţiunii stimulilor asupra analizatorilor.3. Percepţiile şi reprezentările nu fac parte din categoria proceselor psihice.4. Aptitudinile sunt însuşiri fizice şi psihice relativ stabile care-i permit persoanei săobţină rezultate peste medie în anumite activităţi.5. Temperamentul este latura personalităţii cea mai uşor de evaluat, întrucât se exprimăprin indicatori comportamentali pregnanţi.6. Senzaţia de sete face parte din categoria senzaţiilor exteroceptive.7. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin unui singur tip temperamental.


A.a . 1- F ; 2- F ; 3-F ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este unui singur tipCorect : Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin mai multor tipuri temperamentale.

B. Precizaţi trei factori care influenţează formarea reprezentărilor.

B. Calitatea perceptiilorFrecventa contactului direct cu obiecteleRelatia activa cu obiectele

C. Construiţi un enunţ , corect din punct de vedere psihologic, care să evidenţieze o relaţie între afectivitate şi creativitate.

Afectivitatea oferă susţinere energetică procesului creativ.


1. Inteligenţa este o aptitudine care condiţionează performanţa numai în domeniispeciale de activitate.2. Întrucât temperamentul este o caracteristică formală a personalităţii şi nu una deconţinut, el nu predetermină zestrea aptitudinală a individului şi nici trăsăturile luicaracteriale.3. Există însuşiri psihice care nu sunt aptitudini.4. În mod normal, numărul persoanelor cu un coeficient de inteligenţă ridicat este multmai mare decât al celor cu un coeficient de inteligenţă mediu.5. Reprezentările se apropie de gândire prin modul de producere.6. Percepţia este o imagine primară, deoarece reflectă atât însuşirile semnificative aleobiectelor şi fenomenelor, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu.7. Valoarea informaţională a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite detrăiri afective plăcute sau neplăcute.


A.a . 1- F ; 2- A ; 3-A ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este valoarea informationala Corect : Tonalitatea afectiva a senzaţiilor se referă la faptul că acestea sunt însoţite de trăiri afective plăcute sau neplăcute.

B. Precizaţi trei categorii de aptitudini.

B. Aptitudini generale Aptitudini speciale Aptitudini simple


1. Reactualizarea unei scheme perceptive anterioare determină o mai mare

operativitate în perceperea unui obiect actual.2. Dacă în reprezentare un obiect este reflectat cu toate nuanţele sale cromatice, înpercepţie acestea sunt reduse la culorile de bază.3. Toate senzaţiile sunt conştiente.4. Din punct de vedere psihologic, conceptele de aptitudine şi capacitate semnificăacelaşi lucru.5. În cazul temperamentului flegmatic, trăsături de caracter precum punctualitatea,principialitatea, perseverenţa, spiritul de ordine, se formează mai uşor decât în cazulsangvinicilor.6. Deşi nu în exclusivitate, aptitudinile favorizează obţinerea succesului profesional.7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlaltecapacităţi volitive ale omului.


A.a . 1- A ; 2- F ; 3-F ; 4- F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este volitive Corect : Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi cognitive ale omului.

B. Precizaţi trei dintre însuşirile personalităţii ca sistem bio-psiho-socio-cultural.

B. StabilitateaUnicitatea Esentialitatea


1. Una dintre caracteristicile personalităţii este unicitatea.2. Senzaţiile sunt procese psihice plurimodale (includ informaţii extrase şi prelucrate demai mulţi analizatori).3. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli nu poate influenţa procesulperceptiv.4. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială.5. O persoană introvertită are de obicei o fire deschisă, comunică uşor cu ceilalţi şi îşiface uşor prieteni.6. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decâtimaginea perceptivă.7. Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlaltecapacităţi afective ale omului.


A.a . 1- A ; 2- F ; 3-F ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este afective Corect : Ca şi senzaţia, percepţia reprezintă o bază necesară pentru dezvoltarea celorlalte capacităţi cognitive ale omului.

B. Precizaţi două dintre caracteristicile inteligenţei ca aptitudine generală.

B. Gasirea unor solutii eficiente in situatii problematice noiUsurinta si profunzimea intelegerii anumitor continuturi Realizarea unor succesiuni logice si legice in campul unor evenimente haotice


1. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.2. Chiar şi stimulii puternici sunt mai greu de recepţionat când persoana este obosită,deoarece starea generală a organismului poate influenţa sensibilitatea analizatorului.3. Dacă în percepţie un obiect este reflectat cu toate nuanţele sale cromatice, înreprezentare acestea sunt reduse la culorile de bază.4. În mod normal, numărul persoanelor cu un coeficient de inteligenţă mediu este multmai mare decât al celor cu un coeficient de inteligenţă foarte scăzut.5. Personalităţile mature se caracterizează prin: simplitatea structurilor psihicecomponente, dublată de lipsa corelaţiei logice dintre acestea; funcţionalitateneeficientă, situaţională, imprevizibilă, inegală; scăzute posibilităţi adaptative (atât lasituaţiile comune, cât mai ales la cele noi).6. Spiritul de observaţie este o aptitudine specială.7. Imaginea perceptivă este obiectuală deoarece este concomitentă cu cea a obiectuluişi fondului percepţiei.


A.a . 1- A ; 2- A ; 3-A ; 4- A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este obiectualaCorect : Imaginea perceptivă este contextuala ( aici si acum) deoarece este concomitentă cu cea a obiectului şi fondului percepţiei.




1. Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii.2. Tonalitatea afectivă a unei senzaţii exprimă faptul că realizarea acesteia depinde de

acţiunea unei anumite modalităţi de stimuli (luminoşi, sonori, chimici etc.) şi deexistenţa unui anumit aparat (vizual, auditiv, olfactiv etc.) specializat în receptarea şiprelucrarea fiecărui tip de stimuli.3. Nivelul de cultură generală este un factor care poate facilita perceperea unor realizăriartistice ( o pictură celebră, o sculptură, o partitură).4. Inteligenţa umană se concretizează, printre altele, prin capacitatea de a crea şi alegemijloacele adecvate scopului stabilit.5. Succesul profesional se bazează, în exclusivitate, pe existenţa aptitudinilor.6. Personalitatea unui om poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale.7. Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai redus decâtimaginea perceptivă.


A.a . 1- A ; 2- F ; 3-A ; 4- A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este redusCorect : Imaginea furnizată de reprezentare are un grad de generalitate mai ridicat decât imaginea perceptivă.

B. Precizaţi două dintre modalităţile de manifestare ale inteligenţei în acţiunile umane.

B. Rezolvarea eficienta a unor situatii problematice noiIntelegerea si invatarea cu usurinta a anumitor continuturi


1. Senzaţia oferă informaţii despre însuşirile complexe ale obiectelor şi fenomenelor.2. O persoană poate avea doar caracteristicile unui anumit tip temperamental.3. Reprezentarea este panoramică, în sensul că redă toate informaţiile despre realitateaevocată.4. Inteligenţa reprezintă o capacitate egal distribuită la toţi oamenii.5. Aptitudinile generale mijlocesc eficienţa activităţii în anumite domenii.6. Mecanismele inteligenţei sunt implicate într-o mai mare măsură în procesul de luare adeciziei involuntare decât în realizarea conduitelor verbale.7. Realizarea unei reprezentări depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli(luminoşi, sonori, chimici etc) şi de existenţa unui anumit aparat (vizual, auditiv,olfactiv etc) specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.


A.a . 1-F ; 2- F ; 3-A ; 4-F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reprezentariCorect : Realizarea unei senzatii depinde de acţiunea unei anumite categorii de stimuli (luminoşi, sonori, chimici etc) şi de existenţa unui anumit aparat (vizual, auditiv, olfactiv etc) specializat în receptarea şi prelucrarea acestora.

B. Precizaţi trei modalităţi prin care se manifestă inteligenţa în creşterea eficienţeiactivităţilor umane

B. Crearea si alegerea unor mijloace adecvate scopului Realizarea unor succesiuni logice si legice in campul unor evenimente haoticeRestructureaza din mers logica desfasurarii evenimentelor


1. Aptitudinile reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.2. Fiecare persoană prezintă caracteristici ce aparţin mai multor tipuri temperamentale,altfel spus, temperamentele nu sunt pure.3. Nicio senzaţie nu este conştientă.4. Dacă un obiect este manevrat în timpul unei activităţi, va fi mai bine perceput decâtdacă este doar contemplat.5. Din punct de vedere psihologic, afirmaţia colegul meu este lipsit de personalitate nueste corectă.6. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, adaptareaoptimă, eficientă la situaţii noi, problematice este posibilă doar dacă există undezechilibru între două procese: asimilare şi acomodare.7. Ca şi reprezentările, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete aleobiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe ale acestora asupraanalizatorilor.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-F ; 4- A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reprezentarileCorect : Ca şi senzatiile, percepţiile oferă informaţii despre însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe ale acestora asupra analizatorilor.

B. Precizaţi două asemănări între temperamentul flegmatic şi cel sangvinic.

B. Atat flegmaticul , cat si sangvinicul sunt firi echilibrateAtat flegmaticul , cat si sangvinicul sunt persoane energice , rezistente la oboseala.


1. Personalitatea este înnăscută.2. Unele trăsături de temperament pot fi compensate prin dezvoltarea unor însuşiricaracteriale menite să suplinească eventualele dezavantaje ale acestora.3. Interesul subiectului pentru o anumită categorie de stimuli poate facilita procesul depercepere a acestora.4. Modalitatea unei senzaţii depinde de natura stimulului şi de specificul funcţionăriifiecărui analizator.5. Conform teoriei psiho-genetice a inteligenţei, elaborată de Jean Piaget, asimilarea şiacomodarea sunt două procese contradictorii care împiedică adaptarea optimă,

eficientă, la situaţii noi, problematice.6. Capacitatea este aptitudinea împlinită, care s-a consolidat prin deprinderi rezultatedin exerciţiu şi s-a îmbogăţit cu o serie de cunoştinţe adecvate.7. Mecanismele verbale împiedică integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4- A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este impiedicaCorect : Mecanismele verbale faciliteaza integrarea reprezentării în gândire şi în imaginaţie.

B. Precizaţi trei aptitudini speciale.

B. Aptitudinea pedagogicaAptitudinea sportivaAptitudinea tehnica.


1. Personalitatea matură se caracterizează prin complexitate, organizare, ierarhizare,adaptare flexibilă, nivel ridicat de eficienţă.2. Capacitatea de a memora şi de a reproduce fidel este o aptitudine specială.3. Persoanele cu temperament flegmatic îşi formează mai uşor trăsături de caracterprecum punctualitatea, perseverenţa, spiritul de ordine, decât colericii.4. Senzaţiile sunt procese psihice cognitive superioare.5. Trăsăturile de personalitate sunt în întregime înnăscute.6. Inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese psihice şi semanifestă printr-o activitate mentală cu un grad ridicat de eficienţă.7. Percepţia este panoramică, în sensul că ea reconstituie pe plan mintal şi apoi redăsimultan, într-o imagine unitară, informaţii despre corelaţiile structural-funcţionaleexistente între elementele unui sistem complex.


A.a . 1-A ; 2- F ; 3-A ; 4- F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptia Corect : Reprezentarea este panoramica , in sensul ca ea reconstituie in plan mintal si apoi reda simultan , intr-o imagine unitara , informatii despre corelatiile structural-functionale existente intre elementele unui sistem complex.

B. Precizaţi două activităţi în care însuşirile tipului temperamental coleric pot facilitaobţinerea performanţei.

B. Atletism de vitezăLider politic


1. Senzaţiile sunt procese psihice complexe, absolut necesare pentru cunoaştereaumană.2. Tipului temperamental flegmatic i se pot asocia următoarele caracteristici: reactivitateredusă, procese afective de o gamă mai restrânsă, monotonie, tendinţă destereotipizare.3. Reprezentarea furnizează o imagine unitară şi bogată în conţinut a însuşirilorconcrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe aacestora asupra analizatorilor.4. Aptitudinile sportive fac parte din categoria aptitudinilor generale.5. Factorii de personalitate dispun de o stabilitate relativă, tind spre generalitate, suntsintetici şi au o oarecare plasticitate.6. Acomodarea, în calitate de componentă a procesului de adaptare, constă înintegrarea noilor informaţii în sistemul celor vechi.7. Imaginea perceptivă a unui obiect este primară deoarece este concomitentă cu cea aelementelor care îl înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-unanumit timp.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-F ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este primaraCorect : Imaginea perceptivă a unui obiect este contextuala (aici si acum) deoarece este concomitentă cu cea a elementelor care îl înconjoară şi cu care acesta se află într-un anumit spaţiu şi într-un anumit timp.

B. Precizaţi două dintre influenţele pe care inteligenţa le are asupra desfăşurării uneiactivităţi.

B.Rapiditatea si usurinta intelegerii anumitor continuturi in sarcinile de invatareGasirea unor strategii inedite de rezolvare a unor probleme .


1. Senzaţiile sunt imagini primare, deoarece reflectă însuşirile separate ale obiectelor şifenomenelor.2. Capacitatea este aptitudinea activată, consolidată prin exerciţiu şi îmbogăţită cucunoştinţe adecvate.3. Faptul că temperamentul este educabil, permite disciplinarea proceselor cognitive şia formelor de activitate, precum învăţare, muncă, creaţie.4. Natura intuitiv-figurativă a reprezentării este dată de faptul că acest proces psihicreflectă însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor.5. Trăsăturile de personalitate nu se deduc, ci se observă direct în comportamentul unuiom.6. Percepţia este posibilă fără capacităţi senzoriale.7. Inteligenţa este considerată a fi cea mai importantă aptitudine din categoria celor

speciale.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4- A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este specialeCorect : Inteligenţa este considerată a fi cea mai importantă aptitudine din categoria celor generale.

B. Precizaţi două trăsături ale imaginii perceptive.

B.Imaginea perceptiva este bogata in continutImaginea percetiva este primara .


1. Reprezentarea reflectă însuşiri intuitive şi caracteristice ale unui obiect, într-o imaginepanoramică.2. În formarea şi dezvoltarea personalităţii, factorii ereditari şi de mediu sunt completaţide educaţie.3. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată ca latură dinamicoenergeticăa personalităţii.4. Aptitudinile sunt întotdeauna unice şi originale.5. Tipul de activitate nervoasă superioară este factorul determinant al temperamentului,conform teoriei lui I.P.Pavlov.6. Fără exersare sistematică, nu se poate forma capacitatea, ca aptitudine împlinită.7. Percepţia, ca proces cognitiv senzorial, redă preponderent însuşirile caracteristice,semnificative.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4- A ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptiaCorect : Reprezentarea, ca proces cognitiv senzorial, redă preponderent însuşirile caracteristice, semnificative.

B. Precizaţi doi indicatori comportamentali ai inteligenţei.

B. Rapiditatea si usurinta intelegerii anumitor continuturi in sarcinile de invatareGasirea unor strategii inedite de rezolvare a unor probleme


1. Ca proces psihic de cunoaştere primară, senzaţia reflectă obiectele şi fenomenele întotalitatea însuşirilor lor concrete.2. Aptitudinile speciale exersate reprezintă o condiţie a reuşitei în activităţi specifice.3. Între sistemul psihic uman şi sistemul de personalitate există o relaţie ca de la partela întreg.4. Temperamentul reprezintă acea latură a personalităţii care generează diferenţe întreoameni cu privire la performanţele obţinute într-o activitate.5. Experienţa perceptivă anterioară este una dintre condiţiile producerii reprezentărilor.6. Aptitudinile, ca latură instrumental-operaţională a personalităţii, se referă la volumulde cunoştinţe al unei persoane.7. Percepţia şi reprezentarea fac parte din categoria proceselor psihice cognitivesuperioare.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-F ; 4- F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este superioareCorect : Percepţia şi reprezentarea fac parte din categoria proceselor psihice cognitive senzoriale.

B. Precizaţi două deosebiri între temperament şi aptitudini.

B. Aptitudinile au o importanta majora in obtinerea de rezultate superioare in activitatile desfasurate , iar temperamental are o contributie minora.Temperamentul sufera o influenta limitata din partea mediului , iar aptitudinile sunt intr-o masura considerabila influentate de factorii de mediu


1. În accepţiunea sa cea mai largă, termenul de personalitate desemnează sistemul biopsiho-socio-cultural.2. Clasificarea aptitudinilor în generale şi speciale are la bază criteriul gradului decomplexitate.3. Teoria lui J.Piaget se referă la inteligenţă din perspectiva dezvoltării proceselorintelectuale.4. Cea mai simplă legătură informaţională a omului cu realitatea este realizată prinintermediul senzaţiilor.5. Reprezentarea este o reproducere fidelă a datelor perceptive.6. Cei mai pregnanţi indicatori din care putem deduce trăsăturile de personalitate suntcei care aparţin temperamentului.7. Aptitudinile reprezintă latura personalităţii care reliefează dinamismul, energia şiechilibrul individului.


A.a . 1-A ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este aptitudinileCorect : Temperamentul reprezintă latura personalităţii care reliefează dinamismul, energia şi echilibrul individului.

B. Precizaţi două trăsături ale imaginii perceptive.

B. Imaginea perceptiva este bogata in continutImaginea perceptiva este obiectuala


1. O persoană este inteligentă dacă îşi foloseşte eficient propriile resurse.2. Personalitatea constituie un proces psihic, cel mai important pentru fiinţa umană.3. Calitatea imaginii în reprezentare este condiţionată de calitatea percepţiei şi decontextul în care a avut loc receptarea obiectului dat.4. Ca subsistem al personalităţii, temperamentul suportă influenţele celorlalte laturi aleacesteia.5. Senzaţiile şi percepţiile sunt procese psihice concrete.6. Aptitudinea depinde de ereditate, dar nu se dezvoltă exclusiv pe baza acesteia.7. Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din antichitate, sunt: coleric,introvertit, flegmatic şi melancolic.


A.a . 1-A ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este introvertitCorect : Cele patru temperamente de bază, cunoscute încă din antichitate, sunt: coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic.

B. Precizaţi două procese psihice cognitive senzoriale.

B. Senzatia Perceptia


1. Reprezentarea este un proces psihic derivat din gândire.2. Temperamentul, ca latură dinamico-energetică a personalităţii, este înnăscut şi nu îşipierde specificul pe parcursul vieţii.3. Echilibrul afectiv şi generozitatea sunt trăsături de personalitate.4. Aptitudinile complexe pot fi clasificate în speciale şi generale.5. Inteligenţa se manifestă în orice formă de activitate.6. Imaginea perceptivă este unitară, relaţionată cu contextul, dar săracă în conţinut.7. Ca manifestare a personalităţii, aptitudinile reprezintă latura formală a acesteia.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este aptitudinileCorect : Ca manifestare a personalităţii, temperamentul reprezintă latura formală a acesteia.

B. Precizaţi două trăsături ale reprezentării ca proces psihic.

B. Caracterul panoramicCaracterul figurativ-intuitiv


1. Unul din sensurile termenului de inteligenţă este acela de proces de adaptare, prinasimilarea informaţiilor şi integrare operaţională.2. Aceeaşi aptitudine poate fi integrată în activităţi variate.3. Deşi sunt cele mai simple legături informaţionale ale omului cu lumea, senzaţiileorientează şi reglează acţiunile umane.4. Cunoaşterea personalităţii permite anticiparea comportamentului unei persoane înanumite situaţii de viaţă.5. Trăsăturile temperamentale constituie nivelul dinamico-energetic al personalităţii.6. Reprezentarea este o simplă urmă a percepţiei.7. Aptitudinile speciale sunt cele care se manifestă în majoritatea activităţilor.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este specialeCorect : Aptitudinile generale sunt cele care se manifestă în majoritatea activităţilor.

B. Precizaţi două dintre tipurile de temperament.

B. ColericFlegmatic


1. Calitatea imaginii perceptive depinde în mare măsură de relaţia activă cu obiectul.2. După gradul de complexitate, aptitudinile se împart în simple şi complexe.3. Factorii de personalitate dispun de stabilitate, plasticitate şi tind spre generalitate.4. Din punct de vedere psihologic, inteligenţa este abordată ca latură relaţional-valoricăa personalităţii.5. Trăsăturile temperamentale sunt dobândite, construite socio-cultural.6. Percepţia oferă informaţii suplimentare comparativ cu senzaţiile integrate în ea.7. Aptitudinile îşi au fundamentul în particularităţi ale activităţii nervoase superioare,ceea ce explică faptul că determinarea lor este înnăscută.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-A ; 4-F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este aptitudinileCorect : Trasaturile temperamentale îşi au fundamentul în particularităţi ale activităţii nervoase superioare, ceea ce explică faptul că determinarea lor este înnăscută




1. Reprezentarea presupune simple actualizări ale percepţiilor.2. Ca latură dinamico-energetică a personalităţii, temperamentul este foarte expresiv înmanifestările sale, individualizând conduitele şi facilitând comunicarea.3. Legătura existentă între tipul de sistem nervos şi temperament explică determinareaînnăscută a trăsăturilor temperamentale.4. Capacitatea este una dintre condiţiile formării unei aptitudini.5. Senzaţiile se află în raport nemijlocit cu organismul.6. Ca aptitudine specială, inteligenţa este un sistem de însuşiri stabile ale persoanei,care facilitează înţelegerea relaţiilor care există între elementele unei situaţii şiadaptarea optimă pentru atingerea scopurilor.7. Toate trăsăturile de personalitate au caracter analitic, plasticitate şi caracterizeazăomul în ansamblul său.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-F ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este analiticCorect : Toate trăsăturile de personalitate au caracter sintetic, plasticitate şi caracterizează omul în ansamblul său.

B. Precizaţi două trăsături ale aptitudinilor ca latură a personalităţii.

B. Aptitudinea diferentiaza oamenii intre ei sub aspectul randamentului cantitativ si calitativ.Aptitudinile permit o rapiditate crescuta in realizarea sarcinilor


1. Aptitudinile arată ceea ce poate să facă o persoană, nu ceea ce ştie ea.2. Reprezentarea unui anumit obiect este concomitentă cu cea a elementelor care îlînconjoară.3. Temperamentul poate fi influenţat de dezvoltarea celorlalte laturi ale personalităţii.4. Imaginea perceptivă reflectă însuşiri individual-particulare.5. Trăsătura de personalitate este un proces psihic complex.6. Prezenţa unei aptitudini este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru reuşitaîntr-o profesie.7. Percepţiile sunt simboluri figurative.


A.a . 1-A ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptiile

Corect : Reprezentarile sunt simboluri figurative.

B. Precizaţi două dintre caracteristicile inteligenţei ca aptitudine generală.

B. Rapiditatea si usurinta intelegerii anumitor continuturi in sarcinile de invatareRealizarea unor succesiuni logice si legice in campul unor evenimente haotice


1. Aptitudinile caracterizează personalitatea umană în ansamblul său.2. Senzaţiile se realizează pe baza conţinutului informaţional al percepţiilor.3. Temperamentul mai este numit şi firea omului.4. Imaginea perceptivă reflectă un anumit obiect, redând în mod schematiccaracteristicile acestuia.5. Aptitudinile complexe reprezintă o reunire de aptitudini simple.6. Personalitatea se modelează într-un anumit mediu social, acesta constituind cadrulde afirmare şi de evaluare a performanţelor individului.7. Reprezentarea este procesul psihic cognitiv de reflectare nemijlocită şi schematică aînsuşirilor semnificative ale obiectelor şi fenomenelor.


A.a . 1-F ; 2- F ; 3-A ; 4-F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este nemijlocitaCorect : Reprezentarea este procesul psihic cognitiv de reflectare mijlocită şi schematică a însuşirilor semnificative ale obiectelor şi fenomenelor.

B. Precizaţi două criterii de diferenţiere a tipurilor temperamentale.

B. Axa introversie-extraversieAxa stabilitate-instabilitate


1. Ca şi reprezentarea, percepţia semnalizează, sub forma unor imagini unitare, darschematice, însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor.2. Unui anumit tip de activitate nervoasă superioară îi corespunde, în plan psihologic, unanumit tip de temperament.3. Fiecare persoană ataşează o anumită tonalitate afectivă unui stimul, în funcţie deexperienţa sa anterioară.4. La nivelul comportamentului observabil, o trăsătură este indicată de tendinţasubiectului de a răspunde în acelaşi fel la o varietate de stimuli.5. Aptitudinile complexe sunt cele care operează omogen, influenţând un singur aspectal activităţii.6. În accepţiunea sa cea mai largă, termenul de personalitate desemnează fiinţaumană.7. Producerea unei percepţii are loc în condiţiile în care persoana se detaşează de orelaţie de tipul „aici şi acum” cu obiectul perceput.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-F ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este se detaseazaCorect : Producerea unei percepţii are loc în condiţiile în care persoana se afla intr-o relaţie de tipul „aici şi acum” cu obiectul perceput.

B. Precizaţi două tipuri temperamentale clasice.

B. ColericSangvinic


1. Reprezentarea, considerată o percepţie trecută şi reactualizată, este un proces decunoaştere primară.2. Personalitatea este elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce ocaracterizează şi o diferenţiază de alte persoane.3. Aptitudinile dobândesc o structură tot mai complexă, pe măsura funcţionării lor.4. Inteligenţa este procesul de asimilare şi prelucrare a informaţiilor în scopul uneiadaptări optime.5. Caracteristicile temperamentale pot fi apreciate din punct de vedere moral.6. Ca şi percepţiile, reprezentările sunt imagini unitare şi schematice.7. Toate temperamentele au componente înnăscute şi componente dobândite, fiecareîn proporţii şi tipuri diferite.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este temperamenteleCorect : Toate aptitudinile au componente înnăscute şi componente dobândite, fiecare în proporţii şi tipuri diferite.

B. Precizaţi două însuşiri ale senzaţiei ca proces psihic.

B. apar numai in relatia directa cu obiectulreflecta in mod separat insusirile concrete ale obiectelor


1. Vârsta, experienţa de viaţă şi cerinţele specifice profesiunii îşi pun amprenta asupramanifestărilor temperamentale.2. Reprezentările sunt imagini secundare deoarece redau însuşirile concrete şisemnificative ale stimulilor.3. Aptitudinile speciale sunt cele care facilitează performanţa într-un anumit domeniu.4. Trăsăturile de personalitate se exprimă în felul cum gândim, vorbim, simţim.5. Reprezentarea furnizează o imagine bogată în conţinut a însuşirilor concrete şicaracteristice ale obiectelor şi fenomenelor în absenţa acţiunii directe a acestoraasupra analizatorilor.6. Temperamentul are o bază înnăscută şi nu se poate schimba radical pe parcursulvieţii.7. Spiritul de observaţie reprezintă aptitudinea specială de a sesiza cu rapiditate şiuşurinţă stimuli relevanţi pentru subiect.


A.a . 1-A ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este specialaCorect : Spiritul de observaţie reprezintă aptitudinea generala de a sesiza cu rapiditate şi uşurinţă stimuli relevanţi pentru subiect.

B. Precizaţi două procese psihice de cunoaştere primară.

B. SenzatiaPerceptia


1. Inteligenţa, ca aptitudine specială, sprijină toate celelalte aptitudini.2. Reprezentările se produc numai atunci când are loc un contact direct între obiectesau fenomene şi organele de simţ.3. În accepţiune psihologică, termenul de aptitudine semnifică acele însuşiri care permitrealizarea activităţilor.4. Fiecare persoană este purtătoarea unor trăsături general-umane, dar şi a unortrăsături particulare care permit încadrarea ei într-un anumit tip psihologic.5. Trăsăturile temperamentale sunt atât înnăscute, cât şi dobândite, astfel încât estecorect să fie valorizate moral.6. Senzaţiile conferă percepţiilor conţinutul elementar.7. Aptitudinile reprezintă latura cu cel mai înalt nivel de generalitate şi de constanţă.


A.a . 1-F ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este aptitudinileCorect : Temperamentul reprezintă latura cu cel mai înalt nivel de generalitate şi de constanţă.

B. Precizaţi două asemănări între percepţie şi reprezentare.

B. Ambele procese reflecta insusiri concrete ale obiectelor si fenomenelorAmbele procese redau imagini unitare


1. Aptitudinile complexe nu sunt o simplă sumă de aptitudini simple.2. Reprezentările pot fi elaborate pe baza unor imagini perceptive anterioare.3. Personalitatea se exprimă printr-un ansamblu de trăsături care sunt definitorii pentruscurte perioade din evoluţia persoanei, timp în care se manifestă constant înconduită.4. Aptitudinile, ca latură a personalităţii, se manifestă în conduită numai dacăelementele înnăscute pe care le implică sunt exersate, dezvoltate şi aplicate social.5. În reprezentare, devine posibilă detaşarea de obiect.6. Fiecare tip temperamental prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje.7. Imaginea perceptivă este obiectuală, unitară, săracă în conţinut şi relaţionată cucontextul.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4-F ; 5-A ; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este saracaCorect : Imaginea perceptivă este obiectuală, unitară, bogata în conţinut şi relaţionată cu contextul.

B. Precizaţi două caracteristici ale trăsăturilor de personalitate.

B. StabilitateaEsentialitatea


1. În reprezentare, libertatea de intervenţie a subiectului în structurarea imaginii estemai mică decât în percepţie.2. Personalitatea se exprimă printr-un ansamblu de trăsături care sunt stabile pe toatădurata vieţii, manifestându-se constant în conduită.3. Aptitudinile reprezintă latura rezolutiv-productivă a personalităţii.4. Temperamentul reglează, prin control voluntar, intensitatea trăirilor şi a expresivităţiiemoţionale.5. Reprezentările sunt procese de cunoaştere primară.6. Temperamentul este acea latură a personalităţii pe care ceilalţi au cele mai maridificultăţi în a o recunoaşte.7. Ca aptitudine specială, inteligenţa mijloceşte adaptarea la situaţii noi, pe bazaprelucrării experienţei anterioare.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-F ; 4-F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este speciala Corect : Ca aptitudine generala , inteligenţa mijloceşte adaptarea la situaţii noi, pe baza prelucrării experienţei anterioare

B. Precizaţi doi factori care contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii.

B. Educatia Ereditatea


1. Reprezentarea este o treaptă intermediară între senzorial şi logic, trecerea de lapercepţie la reprezentare semnificând accesul la un alt plan de operativitate mintală.

2. Deoarece personalitatea reflectă şi integrează continuu experienţele de viaţă alepersoanei şi influenţele mediului, rezultă că aceasta se construieşte de-a lungulîntregii vieţi.3. Temperamentul este latura relaţional-valorică a personalităţii.4. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut deoarece cuprinde atâtînsuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu, ale obiectuluiperceput.5. Percepţia se produce în absenţa obiectului, iar reprezentarea se produce în prezenţaacestuia.6. Aptitudinea reprezintă capacitatea activată, consolidată prin exerciţiu şi îmbogăţită cucunoştinţe adecvate.7. Sunt complexe aptitudinile care se sprijină pe un tip omogen de operare saufuncţionare.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4-A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este complexe Corect : Sunt simple aptitudinile care se sprijină pe un tip omogen de operare sau funcţionare

B. Precizaţi două procese psihice de cunoaştere primară.

B. Senzatia Perceptia


1. Imaginea perceptivă este considerată bogată în conţinut deoarece cuprinde atâtînsuşirile semnificative, cât şi pe cele mai puţin importante, de detaliu, ale obiectuluiperceput.2. Ca aptitudine generală, inteligenţa este un sistem de însuşiri stabile ale persoaneicare facilitează înţelegerea conexiunilor dintre elementele unei situaţii şi adaptareaoptimă în vederea atingerii scopurilor propuse.3. Orice activitate profesională sau socială necesită o îmbinare de aptitudini generale şispeciale.4. Tipologia temperamentală propusă de C.G.Jung include două tipuri: temperamentulcoleric şi cel extravertit.5. Aptitudinile speciale se referă la acea categorie de aptitudini care sunt utile în toatedomeniile de activitate sau în cele mai multe dintre ele.6. Temperamentul constituie subsistemul operaţional-instrumental al personalităţii.7. Senzaţiile sunt procese psihice complexe, de redare a însuşirilor concrete şi separateale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupraanalizatorilor.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-A ; 4-F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este complexe Corect : Senzaţiile sunt procese psihice elementare, de redare a însuşirilor concrete şi separate ale obiectelor şi fenomenelor, în condiţiile acţiunii directe a acestora asupra analizatorilor

B. Precizaţi doi factori care contribuie la formarea şi dezvoltarea aptitudinilor.

B. Ereditatea Educatia


1. În ontogeneză, percepţia apare mai târziu decât reprezentarea.2. Potrivit teoriei lui I.P.Pavlov, însuşirile fundamentale ale sistemului nervos centralsunt: forţa/energia, mobilitatea şi echilibrul.3. Inteligenţa constă într-un ansamblu de structuri operaţionale ce dispun decomplexitate, flexibilitate, fluiditate, productivitate prin care se asigură un nivel înaltde adaptare şi de eficienţă a conduitei.4. Senzaţia dobândeşte, la nivel uman, atributul conştientizării.5. Trăsăturile temperamentale sunt dobândite.6. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii, care se referăla potenţialul energetic de care dispune o persoană.7. Pentru că realizează reflectarea mijlocită a însuşirilor obiectelor şi fenomenelor,percepţia face parte din categoria proceselor psihice de cunoaştere primară.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este mijlocitaCorect : Pentru că realizează reflectarea nemijlocita a însuşirilor obiectelor şi fenomenelor, percepţia face parte din categoria proceselor psihice de cunoaştere primară.

B. Precizaţi două calităţi/însuşiri ale imaginii senzoriale.

B. sta la baza proceselor cognitive superioarereda insusiri concrete ale obiectelor si fenomenelor


1. Personalitatea unui om poate fi radical modificată de situaţiile tranzitorii sauaccidentale.2. Temperamentul coleric se caracterizează printr-un grad redus de nevrozism.

3. Durata percepţiei corespunde duratei acţiunii stimulului, prezenţei acestuia.4. Factorii de personalitate se manifestă în întreaga conduită, nu numai într-o anumităsituaţie.5. Senzaţiile reprezintă o condiţie necesară şi o premisă a dezvoltării psihice şi aadaptării.6. Aptitudinile au ca factor determinant sistemul nervos central, care le oferă o marestabilitate de-a lungul întregii vieţi.7. Reprezentările fac trecerea la procesele cognitive senzoriale.


A.a . 1-F ; 2- F ; 3-A ; 4-A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este senzorialeCorect : Reprezentările fac trecerea la procesele cognitive superioare.

B. Precizaţi două aptitudini simple.

B. Acuitatea vizulaDiscriminarea auditiva


1. Reprezentările pot constitui un suport intuitiv pentru desfăşurarea raţionamentelor.2. Personalitatea desemnează ansamblul disponibilităţilor generale şi caracteristice pecare le exprimă o persoană şi care conturează identitatea sa specifică.3. Trăsăturile temperamentale pot fi schimbate prin educaţie şi efort voluntar.4. Aptitudinile funcţionează ca sisteme care presupun relaţionare şi interacţiunereciprocă.5. Percepţiile sunt procese senzoriale complexe şi totodată imagini mintale secundare.6. În formarea personalităţii intervin factori biologici, psihologici şi sociali.7. Temperamentul constituie latura dinamico-instrumentală a personalităţii.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este instrumentalaCorect : Temperamentul constituie latura dinamico-energetica a personalităţii

B. Precizaţi doi factori care influenţează calitatea imaginii în reprezentare.

B. Frecventa contactului direct cu obiecteleRelatia activa cu obiectele


1. Prin procesul percepţiei sunt cunoscute însuşirile concrete şi caracteristice aleobiectelor şi fenomenelor.2. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii, care semanifestă pregnant în conduită.3. Reprezentările pregătesc şi uşurează generalizările din gândire.4. Varietatea trăsăturilor temperamentale conduce la manifestarea individualizată apersoanei, fiind sursă a diversităţii umane.5. Deoarece se produc prin contactul direct dintre stimuli şi analizatori, percepţiile suntimagini obiectuale.6. Conform teoriei lui I.P.Pavlov, temperamentul este dobândit şi derivă din modulspecific de combinare a celor trei însuşiri ale sistemului nervos central: forţa/energia,mobilitatea şi echilibrul.7. Dintre caracteristicile trăsăturilor de personalitate fac parte: caracterul analitic,stabilitatea şi generalitatea.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este analiticCorect : Dintre caracteristicile trăsăturilor de personalitate fac parte: caracterul sintetic, stabilitatea şi generalitatea

B. Precizaţi doi factori care intervin în modelarea manifestărilor temperamentale.

B. Efortul voluntarAtitudinea


1. Persoana integrează în procesualitatea senzaţiei cunoştinţele sale implicite, elementeale experienţei sale de viaţă, ceea ce va determina un transfer subiectiv al acestoraasupra obiectului senzaţiei.

2. Personalitatea reprezintă sistemul însuşirilor stabile şi specifice unei fiinţe umaneconcrete.3. Temperamentul flegmatic se caracterizează printr-un grad ridicat de nevrozism.4. Inteligenţa poate fi valorizată moral, căci este componentă a domeniului instrumentaloperaţionalal personalităţii.5. Aptitudinile reprezintă latura personalităţii care se referă la forţa şi rapiditatearăspunsurilor persoanei la stimuli, la calitatea şi intensitatea dispoziţiilor salepersistente.6. Personalitatea nu poate fi redusă la ceea ce este general-uman.7. Ca produs psihic, imaginea perceptivă este rezultatul unui proces pasiv, orientat spreobiect şi subordonat scopurilor activităţii.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4-F ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este pasivCorect : Ca produs psihic, imaginea perceptivă este rezultatul unui proces activ, orientat spre obiect şi subordonat scopurilor activităţii.

B. Precizaţi două aptitudini speciale.

B. Aptitudinea pedagogicaAptitudinea tehnica


1. Aptitudinile simple pot asigura singure performanţa la nivelul unei activităţi complexe.2. Atât procesul, cât şi produsul reprezentării implică interacţiuni complexe cu planulmental general.3. Comportamentul unei persoane este inteligent atunci când persoana a reuşit săcombine inedit şi adecvat ceea ce iniţial era disparat.4. Aptitudinile generale şi speciale sunt reductibile unele la altele.5. Pentru că aparţin personalităţii, trăsăturile temperamentale se manifestă accidental înconduită.6. Din categoria aptitudinilor complexe fac parte proprietăţile de tipul acuităţii vizuale,auditive, olfactive şi tactile.7. Generalizările cuprinse în percepţie reprezintă un pas important în trecerea sprenoţiune.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este perceptieCorect : Generalizările cuprinse în reprezenatre reprezintă un pas important în trecerea spre noţiune

B. Precizaţi doi indicatori comportamentali ai temperamentului.

B. Rapiditatea răspunsurilor persoanei la stimuli

Rezistenta la monotonie


1. Activitatea senzorială este baza dezvoltării tuturor funcţiilor şi proceselor psihice.2. Aptitudinile diferenţiază persoanele între ele, elementul principal al acestei diferenţiericonstituindu-l randamentul cantitativ şi calitativ al activităţii.3. Trăsăturile de personalitate stau la baza a ceea ce este caracteristic şi stabil înconduita unei persoane.4. Temperamentul nu este o caracteristică formală a personalităţii, ci una de conţinut.5. Reprezentarea se aseamănă, din punctul de vedere al modului de producere, cupercepţia.6. Inteligenţa este aptitudinea specială implicată în rezolvarea de probleme.7. Fiind latura instrumental-operaţională a personalităţii, temperamentul este foarteexpresiv în manifestările sale, individualizând conduitele şi facilitând comunicarea.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-A ; 4-F ; 5- F; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este instrumental-operationalaCorect : Fiind latura dinamico-energtica a personalităţii, temperamentul este foarte expresiv în manifestările sale, individualizând conduitele şi facilitând comunicarea.

B. Precizaţi două aptitudini generale.

B. Inteligenta Spiritul de observatie


1. Natura operaţional-intelectivă a reprezentării este dată de faptul că acest procespsihic reflectă însuşiri concrete ale obiectelor şi fenomenelor.2. Temperamentul determină aptitudinile individului şi trăsăturile lui caracteriale.3. Senzaţiile sunt procese psihice de cunoaştere primară, deoarece nu se produc princontactul direct dintre stimuli şi analizatori.4. Introvertiţii sunt comunicativi şi uşor adaptabili, expresivi, sociabili, practici, optimişti,activi.

5. Aptitudinile reprezintă însuşiri potenţiale, ce pot fi puse în valoare atunci când suntasigurate condiţii optime.6. Potenţialul genetic constituie o premisă în dezvoltarea personalităţii.7. Dacă prin percepţie se realizează semnalizarea totalităţii însuşirilor obiectelor şifenomenelor, prin reprezentare sunt reflectate însuşirile simple şi izolate aleacestora.


A.a . 1-F ; 2- F ; 3-F ; 4-F ; 5- A; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este reprezentareCorect : Dacă prin percepţie se realizează semnalizarea totalităţii însuşirilor obiectelor şi fenomenelor, prin senzatie sunt reflectate însuşirile simple şi izolate ale acestora.

B. Precizaţi două stadii ale dezvoltării inteligenţei, conform teoriei lui J.Piaget.

B. Stadiul senzorio-motor Stadiul preoperational


1. Hippocrates şi Galenus explică diferenţele temperamentale pe baza orientăriipreponderente a individului înspre lumea externă sau înspre sine.2. Un indicator comportamental al inteligenţei este calitatea răspunsurilor pe carepersoana le dă solicitărilor mediului, viteza şi caracterul activ/constructiv al adaptăriila mediu.3. Reprezentările însoţesc, cu rol ilustrativ şi de suport, desfăşurarea raţionamentelor.4. Deoarece personalitatea reprezintă îmbinarea unică şi originală a unor componenteînnăscute, dar şi dobândite, persoana poate să-şi modeleze propriul comportamentde-a lungul întregii vieţi.5. Aptitudinile reprezintă latura instrumental-operaţională a personalităţii.6. Pentru că reflectă însuşiri concrete şi caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor,senzaţiile sunt imagini mintale secundare.7. Extravertitul îşi canalizează energia spre propriile idei, construindu-şi un bogatunivers interior.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este extravertitulCorect : Introvertitul îşi canalizează energia spre propriile idei, construindu-şi un bogat univers interior .

B. Precizaţi două asemănări existente între temperament şi aptitudini.

B. Ambele sunt laturi ale personalitatiiAmbele sunt influentate de factori ereditari


1. Prin senzaţii sunt semnalizate însuşirile concrete ale obiectelor şi fenomenelor, într-oformă unitară, dar schematică.2. Prezenţa aptitudinilor este pusă în evidenţă de uşurinţa şi rapiditatea realizăriisarcinilor, precum şi de calitatea superioară a rezultatelor.3. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică a personalităţii, care semanifestă pregnant în conduită.4. Particularităţile temperamentale se manifestă în activitatea intelectuală, înafectivitate, dar şi în motricitate şi vorbire.5. Reprezentările sunt imagini mintale secundare.6. Inteligenţa este cea mai expresivă şi uşor observabilă latură a personalităţii.7. Prin percepţii se realizează cunoaşterea obiectelor şi fenomenelor în mod integral, înabsenţa acestora.


A.a . 1-F ; 2- A ; 3-A ; 4-A ; 5- A; 6- F .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este absentaCorect : Prin percepţii se realizează cunoaşterea obiectelor şi fenomenelor în mod integral, în prezenta acestora.

B. Precizaţi două tipuri temperamentale, conform teoriei lui C.G.Jung.

B. IntrovertitExtravertit


1. Complexitatea şi bogăţia reprezentărilor sprijină amploarea demersurilor imaginative.2. Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii.3. Imaginea perceptivă are un anumit grad de generalitate, fapt ce nu ar fi posibil fărăparticiparea operaţiilor intelectuale.4. Pentru aptitudinile ce implică organizare intelectuală şi adaptare socială, decisivesunt exerciţiul şi educaţia.5. Superioritatea percepţiei faţă de senzaţie este dată de faptul că percepţia redăînsuşirile caracteristice ale obiectelor şi fenomenelor cu care analizatorul intră în

contact.6. Factorii de personalitate dispun de o stabilitate relativă, tind spre generalitate, suntsintetici şi au o oarecare plasticitate.7. Capacitatea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltăriiulterioare.


A.a . 1-A ; 2- A ; 3-F ; 4-A ; 5- F; 6- A .

A.b. cuvantul/sintagma care determina caracterul eronat al enuntului este capacitatea Corect : Aptitudinea se situează numai la nivelul potenţialităţii, ca premisă a dezvoltării ulterioare.

B. Precizaţi două însuşiri fundamentale ale sistemului nervos central, conform teoriei luiI.P.Pavlov.

B.FortaMobilitatea

SUBIECTUL III

Varianta 1

A. 1. Limbajul verbal este principala activitatea de comunicare interumana cu ajutorul limbii sau al altui sistem de semne.

Starile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute .

2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut .

3. Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective intrucat , noi oamenii , nu ne transmitem doar cuvinte , propozitii , fraze , idei , ci si stari sufletesti .Aceasta interactiune e evidenta , mai ales in functia expresiva a limbajului , ce favorizeaza exteriorizarea si transmiterea trairilor afective complexe. Prin cuvinte noi putem sa ne transmitem mult mai nuantat, intr-o gama mult mai larga si mai profunda, starile afective pe care le avem . Mai mult , prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective . Limbajul face parte din categoria mecanismelor reglatorii , iar afectivitatea din categoria mecanismelor stimulator – energizante .

B. 1. Perseverenta – are un rol decisiv in obtinerea unor performante de genul participarii la Jocurile Olimpice . Toti cei carte ajung aici au nevoie de mentinerea timp indelungat a efortului in directia realizarii scopului la nivelul de perfectiune impus de subiectul insusi si asteptat de cei din jur . Antrenamentele se desfasoara ani in sir , deci e normal sa apara stari de tensiune , descurajare , tendinte de abandonare .Numai perseverenta asigura mobilizarea resurselor energetice necesare depasirii acestor stari si continuarii efortului .

2. Luarea deciziei implica si experienta de viata a persoanei , in sensul ca experienta trecuta e un sistem de referinta pentru planul de desfasurare a actiunii , pentru eliminarea greselilor din trecut si modalitatea cea mai eficienta , rapida de a lua cea mai buna decizie .

SUBIECTUL III

Varianta 2

A. 1. Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor.

Efortul voluntar consta intr-o mobilizare a resurselor fizice , intelectuale , emotionale prin intermediul mecanismelor verbale .

2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar efortul voluntar din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in efortul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.

3. Motivatia sta la baza tuturor conduitelor noastre , ea fiind cauza interna a acestora . Motivatia e punctul de plecare al conduitelor noastre , iar scopul este punctul final al acestora . Intre nevoi , trebuinte , dorinte , motive si scop se afla efortul voluntar , care e mijlocul prin intermediul caruia se elimina obstacolele pentru a atinge scopul propus . Motivatia este cea care impulsioneaza conduita , este cea care energizeaza si dinamizeaza efortul voluntar . Efortul voluntar intervine si el in reglarea si directionarea motivelor noastre.Motivatia face parte din categoria mecanismelor stimulator-energizante , iar efortul voluntar din categoria mecanismelor reglatorii .

B. 1.Afectivitatea e o relatie intre subiect si obiect , in sensul ca accentul nu cade nici asupra subiectului , nici asupra obiectului , ci asupra relatiei , deoarece uneori acelasi obiect poate satisface total subiectul , alteori doar partial sau chiar deloc .O alta particularitate a afectivitatii este ca reflecta concordanta sau discordanta dintre starile interne ale subiectului si realitatea obiectiva , in sensul ca satisfacerea trebuintelor determina trairi pozitive , in timp ce nesatisfacerea determina trairi negative .

2. Intrucat pasiunile reprezinta trairi afective foarte intense, stabile , de lunga durata , ce antreneaza intreaga personalitate e potrivita metafora torentului ce-si adanceste profund albia : pasiunile nu se reduc numai la viata noastra constienta , ci cuprind pana si inconstientul nostru , adica fiinta noastra abisala .

SUBIECTUL III

Varianta 3

A. 1. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva si de focalizare a constiintei asupra unor stimuli interni sau externi.


2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar efortul voluntar din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in efortul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a

aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.

3. Efortul voluntar este absolut necesar in activitatile oamenilor , mai ales in cele complexe . Atentia , de asemenea ,este un fenomen fara de care nu ne putem organiza in mod adecvat activitatile . Cele doua mecanisme psihice interactioneaza intre ele pentru a oferi consistenta necesara desfasurarii activitatilor noastre . In functie de implicarea efortului voluntar avem mai multe forme ale atentiei : involuntara , voluntara si postvoluntara . Un efort voluntar major este implicat in atentia voluntara , cea mai importanta forma a atentiei , fiind absolut necesara in activitati dificile si monotone. Efortul voluntar nu se desfasoara haotic , ci el este orientat si focalizat prin intermediul atentiei spre scopul propus . Atat atentia , cat si efortul voluntar fac parte din categoria mecanismelor psihice reglatorii .

B. 1.Functia de reglare a conduitei umane prin limbaj consta in comenzi de optimizare a propriilor stari interne si acte comportamentale , si in mesaje specifice adresate celor din jur: atentionare , avertizare , sustinere , incurajare , blamare , persuasiune , interdictie .

2.Prin limbaj noi nu transmitem numai idei , ci si sentimente , emotii .Astfel expresivitatea limbajului e cu atat mai puternica cu cat e sustinuta de expresivitatea emotionala : o vorbire pornita din inima e cu totul altfel perceputa , decat una care exprima aceleasi cuvinte dar nu e insotita de sentimente .

SUBIECTUL III

Varianta 4

A. 1. Motivatia ( cauze interne ) este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor.

Expresiile emotionale reprezinta capacitatea proceselo afective de a se exterioriza , de a se manifesta , de a putea fi vazute , citite prin intermediul unor semne exterioare .

2.Gandirea e implicata in expresiile emotionale , avand in vedere faptul ca omul nu exteriorizeaza intotdeauna ( prin expresiile emotionale ) tot ceea ce simte ci , de multe ori ceea ce se asteapta ceilalti sa simta ( ca o adaptare la asteptarile celorlalti )sau ceea ce ar dori sa creada ceilalti ca simte el . Astfel , cand o persoana se afla intre apropiati ( rude , prieteni ) , ea lasa sa-i fie citite bucuriile , intristarile , dar , atunci cand se afla intr-un cadru oficial , gandirea e cea care devine dominanta si , pune stapanire asupra trairilor afective , astfel incat ele sa nu poata fi cunoscute . De asemenea , gandirea e cea care preia controlul atunci cand starile noastre sufletesti sunt in dezacord cu situatia : mimam veselia in situatii fericite , chiar daca nu suntem veseli , iar in situatii dureroase pentru ceilalti nu ne aratam bucuriile personale .

3. Expresiile emotionale , ca manifestari ale proceselor afective , se afla in stransa corelatie cu motivatia , cu cauzele interne ale comportamentului , in sensul ca ele ( expresiile emotionale ) sunt rezultatul unor stari sufletesti ( multumire , placere , nemultumire , tristete etc.) . Aceste stari sufletesti exprima concordanta sau neconcordanta dintre trebuintele noastre si diferitele imprejurari in care ne aflam , favorabile sau nu satisfacerii trebuintelor . Expresiile emotionale comunica in exterior , prin elemente non-verbale , aceste stari afective . Uneori , aceste expresii emotionale incearca sa ascunda adevarata stare afectiva , cum ar fi cazul in care esti la petrecerea unui prieten si nu esti prea incantat de ea , insa pentru a nu-l supara pe acesta te declari multumit prin mimica pe care o afisezi .

B. 1.Functia de filtrare-selectare a atentiei se explica prin faptul ca atentia e asemenea unui proiector mobil care fixeaza fasciculul de lumina cand asupra unui obiect , cand asupra altuia . Analog , atentia selecteaza din multitudinea obiectelor doar pe acelea care sunt esentiale pentru activitatea desfasurata.

2.Atentia are un rol deosebit in cazul unui conducator auto. Un singur moment de neatentie ii poate fi fatal, dupa cum o atentie foarte buna ( prin calitatea volumului , concentrarii , stabilitatii , mobilitatii si distributivitatii ) poate determina conducatorul auto sa

evite iun accident grav .

SUBIECTUL III

Varianta 5





B. 1.Intre limba si limbaj exista o stransa legatura : in timp ce limba este aceeasi pentru toti locuitorii unei comunitati , bazandu-se pe un ansamblu de coduri , semne , simboluri si reguli de combinare a lor , limbajul e diferit de la o persoana la alta , el reprezentand modul individualizat in care fiecare se foloseste de limba . Limba este cea care ofera o unitate de comunicare , scopul ei fiind acela de a permite comunicarea intre oameni , iar limbajul , chiar daca aduce o amprenta personala , se foloseste de limba , de semnele si regulile sale care sunt aceleasi pentru toti membrii unei comunitati , iar acest lucru face sa fie posibila o comunicare coerenta .

2.Limbajul scris este mai riguros decat limbajul oral , deoarece in cazul lui nu se mai poate reveni pentru a se elimina anumite confuzii sau neintelegeri. Limbajul oral beneficiaza de aportul contextului , care face sa fie subintelese anumite situatii , insa , limbajul scris trebuie sa fie cat mai explicit cu putinta , neavand avantajul elementelor contextuale. De asemenea limbajul scris nu beneficiaza de aceeasi expresivitate specifica limbajului oral . In plus o virgula pusa nelalocul ei poate schimba sensul unei fraze , putand duce la neintelegerea ei .

SUBIECTUL III

Varianta 6





B. 1.Executarea hotararii luate intr-un act voluntar e influentata de planul mintal . Specificul acestui factor este ca se poate modifica in functie de imprejurari concrete atunci cand acestea nu coincid cu ceea ce si-a propus suniectul si de aceea se poate adapta la conditiile concrete ale situatiilor de viata .

2.Luarea deciziei implica si conflicte motivationale , intrucat orice alegere a unui motiv sau scop presupune renuntarea la altele . Astfel , daca alegem la un moment dat sa invatam pentru a doua zi la scoala , putem renunta la a iesi afara cu prieteni , la a urmari o emisiune preferata , la a palavragi pe chat .

SUBIECTUL III

Varianta 7


Limbajul este principala activitatea de comunicare interumana cu ajutorul limbii sau al altui sistem de semne.

2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut.

3. Atentia este un fenomen psihic care se prezinta ca o conditie necesara pentru desfasurarea adecvata a activitatilor noastre. In lipsa ei totul s-ar desfasura haotic , dezlanat , lipsit de consistenta . Astfel ea e implicata si in activitatea de comunicare cu ajutorul limbajului , fiind utila in selectarea celor mai potrivite cuvinte si in combinarea coerenta a acestora fara a le pierde sirul si logica . Limbajul poate influenta si el orientarea si concentrarea atentiei. Auzind anumite cuvinte ne putem reorienta atentia , cum ar fi cazul in care cineva ne striga numele .Atentia si limbajul sunt mecanisme psihice reglatorii

B. 1.Motivatia intrinseca poate declansa si poate determina evolutia pasiunilor.Astfel , in aparitia oricarei pasiuni , daca sursa se afla in subiect , in nevoile si trebuintele lui personale , atunci rolul motivatiei intrinseci e decisiv: pasiunea se infiripa , creste sau scade , in functie de dinamica nevoilor si trebuintelor personale

2.In evolutia lor emotiile superioare sunt motivate si de actiunile persoanei prin faptul ca produc satisfactie , multumire si genereaza sentimentul autorealizarii , automultumirii ca fiinta umana . Astfel cu cat se imbunatateste imaginea de sine , ca bucurie a implinirii unor trebuinte esentiale , cu atat se simte mai indreptatita persoana sa repete acele actiuni si sa le extinda .

SUBIECTUL III

Varianta 8

A. 1. Starile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute.

Expresiile emotionale reprezinta capacitatea proceselo afective de a se exterioriza , de a se manifesta , de a putea fi vazute , citite prin intermediul unor semne exterioare .

2.Gandirea e implicata in expresiile emotionale , avand in vedere faptul ca omul nu exteriorizeaza intotdeauna ( prin expresiile emotionale ) tot ceea ce simte ci , de multe ori ceea ce se asteapta ceilalti sa simta ( ca o adaptare la asteptarile celorlalti )sau ceea ce ar dori sa creada ceilalti ca simte el . Astfel , cand o persoana se afla intre apropiati ( rude , prieteni ) , ea lasa sa-i fie citite bucuriile , intristarile , dar , atunci cand se afla intr-un cadru oficial , gandirea e cea care devine dominanta si , pune stapanire asupra trairilor afective , astfel incat ele sa nu poata fi cunoscute . De asemenea , gandirea e cea care preia controlul atunci cand starile noastre sufletesti sunt in dezacord cu situatia : mimam veselia in situatii fericite , chiar daca nu suntem veseli , iar in situatii dureroase pentru ceilalti nu ne aratam bucuriile personale.

3.Conduitele celorlalti , deci si trairile afective se modifica in functie de expresiile emotionale , dar si expresiile emotionale se modifica in functie de conduitele celorlalti , in consecinta influentarea e reciproca . Avem de a face la nivelul vietii psihice cu interactiunea puternica intre expresiile emotionale si trairile afective .Trairile afective se exteriorizeaza prin intermediul expresiilor emotionale , iar prin intermediul expresiilor emotionale putem sa mimam uneori anumite stari afective in diferite scopuri , pentru a-i influenta pe ceilalti , pentru a ne regla conduitele in conformitate cu situatia .Expresiile emotionale si trairile afective sunt procese stimulator -energizante si reglatorii

B. 1.Desi dispozitiile afective nu par motivate , in realitate la o analiza mai atenta , gasim intotdeauna motive ascunse , ce au declansat si mentinut acele dispozitii afective . In consecinta motivele au rol decisiv in declansarea , sustinerea si intarirea dispozitiilor afective .

2.Interesele sunt preferinte sau orientari catre anumite domenii de activitate . Daca acele activitati nu ar produce emotii superioare celui care le desfasoara , atunci acesta ar renunta la ele si s-ar orienta spre alte domenii .Daca ele produc emotii superioare pozitive , atunci subiectul isi contureaza si mai bine interesele si le consolideaza puternic .

SUBIECTUL III

Varianta 9


Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor.

2.Gandirea e implicata in atentie prin faptul ca persoana isi propune in mod constient atingerea unui scop. Gandirea e cea care din multitudinea scopurilor se opreste asupra celui mai important , intr-un moment precis , si , pe aceasta baza , isi concentreaza atentia asupra unui singur aspect al realitatii , ignorandu-le pe celelalte.In atentie intervin permanent analize , sinteze , comparatii , abstractizari si generalizari , ca operatii ale gandirii , acestea avand o influenta pozitiva asupra dezvoltarii atentiei , asupra consolidarii sale . Volumul , concentrarea , stabilitatea , distributivitatea si mobilitatea atentiei sunt dependente de gradul de dezvoltare si exersare al gandirii . Gandirea potenteaza si valorifica atentia .

3.Concentrarea atentiei , intr-un demeres introspectiv , ne permite sa constientizam motivele , trebuintele , cauzele interne ce ne determina sa actionam , sa manifestam o anumita conduita . Aceasta constientizare optimizeaza actiunile , le creste eficienta , ne ajuta sa ne cunoastem mai bine , dar si invers , atentia este imbunantita , isi poate spori calitatile atunci cand exista cauze interne activatoare , energizante , ce sustin si dinamizeaza atentia . Altfel suntem concentrati pe o activitate ce corespunde intereselor si trebuintelor noastre , decat pe o activitate care ne plictiseste , careia nu-i gasim nicio utilitate .Atentia este un mecanism reglator , iar motivatia un mecanism stimulator-energizant .

B. 1.Prin intermediul expresiilor emotionale se poate intari , sublinia ceea ce se spune cu ajutorul cuvintelor . Prin mimica si gestica putem comunica celor din jur informatii care nu pot fi transmise prin cuvinte . Prin modul in care ne folosim intonatia , prin ritmul vorbirii , prin accentele pe care le punem , prin expresivitatea fetei noi putem face sa fie receptat in mod diferit un acelasi mesaj verbal . Exista si situatii in care expresiile emotionale pot trada ceea ce se spune prin cuvinte , deoarece ele sunt mai greu de controlat .

2.Comunicarea afectiva fara limbaj ar putea fi realizata doar pe baza a ceea ce exprima fizionomia si gestica noastra , dar , prin limbaj , trairile noastre sunt transpuse in cuvinte si astfel , ajung cu toata intensitatea si bogatia lor la persoanele carora le sunt adresate , eliminand ambiguitatile si neclaritatile .

SUBIECTUL III

Varianta 10

A. 1. Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite .



3. Interactiunea dintre vointa si limbaj e evidenta chiar din definitia data vointei , ca mecanism psihic de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale . Limbajul intervine in desfasurarea etapelor actelor voluntare , prin intermediul stabilindu-se scopurile actiunii , se analizeaza motivele , resursele si conditiile necesare atingerii acestora . Prin intermediul limbajului promovam anumite actiuni si le respingem sau amanam pe altele . In final se evalueaza cu ajutorul lui maniera si gradul in care s-a atins scopul propus . O vointa puternica este si ea utila in sensul dezvoltarii si imbogatirii limbajului , sustinand activitati care au acest rol . Vointa si limbajul sunt mecanisme psihice reglatorii .

B. 1.Selectivitatea si concentrarea atentiei permit clarificarea scopurilor in asa fel incat sa se faca o ierarhizare a scopurilor si sa se aleaga cel mai important , prioritar , care devine scopul constient propus .Totodata , pe baza selectivitatii si concentrarii atentiei se elaboreaza si un plan al mijloacelor prin care va fi atins scopul .

2.Atentia postvoluntara este cea mai eficienta si cea mai consolidata forma a atentiei , deoarece presupune un efort redus si o automatizare , ce survin in urma exersarii indelungate a atentiei voluntare . Atentia postvoluntara eset deprinderea de a fi atent si se desfasoara in mare masura intr-un plan subconstient . Ne putem da seama de importanta atentiei postvoluntare in situatia in care invatam sa cantam la un instrument muzical , Initial e nevoie de mult efort voluntar si totul se realizeaza greoi , insa dupa exercitiu sustinut se ajunge la automatizarea anumitor operatii care inta sub controlul atentiei postvoluntare , astfel ca efortul se diminueaza si creste eficienta derularii lor .

Subiectul IIIVarianta 11

A. 1. Limbajul este principala activitatea de comunicare interumana cu ajutorul limbii sau al altui sistem de semne.




B. 1. Motivaţia afectivă determinată de nevoia subiectului de a obtine aprobarea si aprecierea altora are rol de declanşare, dinamizare şi susţinere energetica in finalizarea unui act voluntar.

2. Subiectul se află în fata unor motive ce intră nu numai în raport de concordanta, ci şi de opoziţie ; de aceea, luarea deciziei reprezintă finalizarea luptei motivelor prin alegerea acelui motiv care prezintă mai multe avantaje în raport cu motivul ce e respins sau amânat. Lupta motivelor poate fi dramatica uneori, pentru ca exista si motive sensibil egale, cu avantaje apropiate.



Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite.

2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar vointa din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in actul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.Gandirea intervine in etapele actului voluntar , analizand si comparand diferite motive , scopuri , modalitati de atingere a lor si in final ajuta la evaluarea rezultatelor obtinute .

3. Motivatia sta la baza tuturor conduitelor noastre , ea fiind cauza interna a acestora . Motivatia e punctul de plecare al conduitelor noastre , iar scopul este punctul final al acestora . Intre nevoi , trebuinte , dorinte , motive si scop se afla efortul voluntar , care e mijlocul prin intermediul caruia se elimina obstacolele pentru a atinge scopul propus . Motivatia este cea care impulsioneaza conduita , este cea care energizeaza si dinamizeaza efortul voluntar . Vointa intervine si ea in reglarea si directionarea motivelor noastre.Motivatia face parte din categoria mecanismelor stimulator-energizante , iar vointa din categoria mecanismelor reglatorii .

B. 1. Promptitudinea deciziei în luarea hotărârii are un rol decisiv, pentru ca in caz contrar intervine tergiversarea care se soldează cu neîmplinirea scopului.Promptitudinea deciziei poate fi echivalată cu oportunitatea şi succesul, iar tergiversarea cu pierderea oportunităţii şi eşecul.2. Există şi situaţii în care abtinerea de la actiune, vointa răbdării, a renuntarii e mai valoroasă decât vointa actiunii.Vointa abtinerii e mai dificilă pentru colerici şi mai facilă pentru flegmatici






B. 1.Rolul functiei expresive a limbajului în exteriorizarea şi transmiterea unor trairi afective complexe e cel de comunicare şi cunoaştere: astfel, prin expresivitatea limbajului sunt alese, selectate acele cuvinte, propozitii, fraze care pun in evidenta emoţiile, sentimentele şi pasiunile. Pauzele folosite, ritmul, intonaţia, timbrul vocii, accentele îi dau subiectului posibilitatea de a transmite (comunica) şi de a face cunoscute nu doar idei , ci si conţinuturi sufleteşti.

2. Jocurile verbale au darul de a detensiona persoana după perioade de efort intens , de a o ajuta să se echilibreze când e suprasolicitată. 0 glumă, vizionarea unei comedii în care se foloseşte functia ludică a limbajului au puterea de a odihni , de relaxa

persoana după o perioada dificilă.

Subiectul IIIVarianta 14A. 1. Motivatia ( cauze interne ) este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor

Starile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute.

2. Gândirea e implicată în trăirile afective prin caracteristica centralitatii sale. Astfel, pe baza faptului că gândirea are însemnătate centrală ea atrage catre sine afectivitatea pentru a o controla şi valorifica.Gândirea nu permite ca subiectul să fie copleşit de trăirile sale afective, ea fiind capabilă să controleze emoţiile când au o prea mare intensitate si ar putea perturba activitatea.În urma diminuării intensităţii prea mari a trăirilor, acestea isi pot îndeplini cu succes rolul ,permitand desfăşurarea normala , echilibrata a activitătii.Totodată, gândirea valorifică trăirile afective, punându-le în slujba scopurilor raţionale. Cel mai indicat e echilibrul dintre gândire şi trăirile afective.

3. Motivele şi trăirile afective fac parte din aceeaşi categorie : categoria proceselo stimulator-energizante.Deşi există puternice legături între toate procesele psihice, între afectivitate si motivatie se instaurează o legătură specială, ele alcătuind împreună o unitate de nezdnincinat : trăirile afective au fost considerate motive active , in plina desfăşurare, în timp ce motivele reprezintă trăiri afective condensate, cristalizate , solidificate.Strânsa legătură dintre trăirile afective şi motivatie reiese şi din definitia afectivităţii: « procesele afective constau în trăirea subiectivă a concordantei sau discordanţei dintre cerinţele interne ale individului (motivele) şi realitatile din mediu.B. 1.Rolul atenţiei postvoluntare in audierea cursurilor predate la şcoala e de a reduce la minim efortul pentru concentrare şi stabilitate, prin automatizare.Totodată, atenţia postvoluntară are rol optimizator pentru că permite asimilarea informaţiilor rapid şi eficient prin automatizarea atentiei (atentia postvoluntara este de fapt, deprinderea de a fi atent).

2. Atunci când ştim precis ce ne dorim, când avem capacitatea de a constientiza motivele ce ne instigă la obtinerea unor rezultate, când conştientizăm, efectele pozitive ale reuşitei toate energiile noastre psihonervoase acţioneaza unitar in directia scopului şi de aceea, de cele mai multe ori, succesul e garantat.




2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar efortul voluntar din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in efortul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in

realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.


B. 1. Rolul mijloacelor lingvistice în manifestarea expresivităţii limbajului oral e de creşterea capacităţii de comunicare.Astfel, folosirea unor accente şi intensitati adecvate, a unei intonaţii potrivite aduce un spor considerabil în cresterea expresivităţii limbajului oral, în capacitatea acestuia de a comunica conţinuturile sale.Astfel, limbajul oral e viu, oratoric, persuasiv chiar, pentru ca se fac cunoscute atât ideile, cât şi emoţiile, sentimentele celui care comunica.

2. Limbajul intern este arhitectonica lumii noastre subiective, deci prin intermediul acestuia ne introspectăm, ne autocunoaştem, ne conştientizăm punctele forte şi cele slabe şi tot cu ajutorul limbajului intern căutăm să le valorificam pe cele tari şi să luptăm împotriva celor slabe. Reflectia ne ajută să ne intelegem rolul şi rostul în lume, printre ceilalţi. Comunicarea cu noi înşine permite o mai buna comunicare si cu ceilalti , avand ca punct de plecare limbajul intern.





3. Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective intrucat , noi oamenii , nu ne transmitem doar cuvinte , propozitii , fraze , idei , ci si stari sufletesti .Aceasta interactiune e evidenta , mai ales in functia expresiva a limbajului , ce favorizeaza exteriorizarea si transmiterea trairilor afective complexe. Prin cuvinte noi putem sa ne transmitem mult mai nuantat, intr-o gama mult mai larga si mai profunda, starile afective pe care le avem . Mai mult , prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective . Limbajul face parte din categoria mecanismelor reglatorii , iar afectivitatea din categoria mecanismelor stimulator – energizante

B. 1. Voinţa nu e înnăscută; ci dobândită prin exerciţiu ; de aceea, tăria vointei se formează şi se dezvoltă pe măsură ce subiectul îşi propune diferite sarinicini. In mod progresiv, voinţa devine tot mai fermă, depăşind treptat unul câte unul,obstacolele ivite în calea scopului propus. Taria vointei se exprimă în capacitatea subiectului de a suporta dificultăţile, privaţiunile, de a înfrunta toate greutăţile pentru a-si mentine convingerea sau hotărârea luată.

2. După cum aptitudinile se demonstrează prin reuşita în activitate, şi vointa se afirma şi manifesta tot prin intermediul activităţilor ; astfel, începand de la activităţile de joc, unde copilul demonstrează diferitele calităţi ale vointei , in activităţile de învăţare se poate observa capacitatea subiectului de a depasi obstacolele, de a-şi atinge ţelurile. Nu există voinţă în afara activităţii . Activitatile de joc, învăţare, iar mai târziu de muncă, creativitate şi conduită morala sunt cadrul obiectiv de manifestare şi afirmare a vointei.

Subiectul IIIVarianta 17A. 1. Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva si de focalizare a constiintei asupra unor stimuli interni sau externi.




B. 1. Rolul reglator al subsistemului motivational se realizează prin intermediul urmatoarelor functii principale : functia de activare şi semnalizare , functia de declanşare, functia de directionare şi functia de susţinere energetica.Motivaţia acţionează in directia echilibrului perturbat .Motivaţia joacă un rol reglator-stabilizator, optimizand sistemul personalităţii.Funcţia de susţinere energetica, se desfăşoară pe baza informaţiei despre caracteristicile situaţiei obiective externe prin care urmeaza sa fie satisfăcută starea de necesitate (acţiunea se cere a fi sustinută atâta timp cat e necesar pentru satisfacerea trebuintei).

2. In limite rezonabile, frustrarea îndeplineşte un rol pozitiv deoarece incita si stimulează procesul dezvoltării.Existenţa obstacolelor, a limitărilor şi conditionărilor ne determină să căutăm şi să facem eforturi de gândire şi de vointa pentru a găsi mijloace adecvate pentru satisfacerea trebuintelor şi atingengerea scopurilor.Dacă frustrarea se acumuluează în doze foarte mari, ea se transforma in factor generator de tulburări psihonevrotice.

Subiectul III Varianta 18

A. 1 . Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite necesităţile lui interne sunt sau nu satisfăcute.Starile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute

2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar vointa din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in actul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.Gandirea intervine in etapele actului voluntar , analizand si comparand diferite motive , scopuri , modalitati de atingere a lor si in final ajuta la evaluarea rezultatelor obtinute.

3. Atunci când subiectul obţine în urma actelor voluntare rezultatele dorite sau uneori chiar rezultate superioare, e cuprins de trăiri afective mai intense sau mai putin intense, în functie de rezultatele obtinute. Cele mai intense trairi cum ar fi satisfacerea deplină, fericirea, bucuria, entuziasmul, exaltarea îl determina pe subiect, devin resurse energetice pentru actele viitoare. Doar anticiparea reusitei poate impulsiona subiectul să-si atingă mai uşor scopul, după cum anticiparea eşecului poate demoraliza subiectul care fie renunţă la atingerea scopului propus , fie acţionează neîncrezător, ceea ce îl poate conduce la eşec.În consecinţă, între actele voluntare şi trăirile afective există o interconditionare care la rândul ei influenţează atingerea scopurilor. Vointa intervine si in rafinarea trairilor afective si in controlarea unor trairi prea intense precum sunt afectele Vointa este un mecanism psihic reglator , iar afectivitatea un mecanism psihic stimulator-energizant.

B. 1. Atentia are un rol deosebit de important în învăţarea şcolară : încă din clasa I, învătătorii caută să diminueze atentia involuntară în favoarea cultivarii celei voluntare. Învăţarea şcolară ar fi de neconceput fără concursul atentiei. Atentia voluntară sustine învăţarea şcolară în toate momentele ei: atragatoare dar şi neplăcute, uşoare dar şi grele.Deoarece orientarea, concentrarea şi stabilitatea atenţiei se pot regla voluntar în raport cu desfăşurarea activităţii şcolare, se consideră că atentia voluntara e esentială pentru învăţarea şcolară. După ani de utilizare repetată a atentiei voluntare se constituie atentia postvoluntară, ce permite învăţarea şcolară fara oboseala deoarece se desfăşoară pe baza automatismelor.

2. O ambianţă favorabilă atentiei optimizează rezultatele acesteia, deoarece sbiectul e ferit de factori perturbatori care îi pot distrage atenţia ; prin eliminarea factorilor perturbatori, cum ar fi : zgomotul străzii prin închiderea ferestrei, conversatiei celorlalti prin închiderea uşii, melodia telefonului mobil prin închiderea acestuia etc ; abia aşa se poate focaliza, concentra atentia asupra activităţi dorite. Eficienţa atenţiei creşte atunci când suntem într-un spaţiu bine iluminat, aerisit,cu temperatură adecvată, special amenajat pentru desfăşurarea activităţilor .






B. 1. Expresivitatea limbajului scris e mai săracă, mai palidă în raport cu cea a limbajului oral ; cu toate acestea, expresivitatea limbajului scris constă in anumite sublinieri, semne de întrebare, exclamaţie (repetate), puncte de suspensie etc.Intonaţia, accentul şi mimico-gesticulatia -proprii limbajului oral- sunt prezentate în limbajul scris prin semne ortografice.In vorbire, expresivitatea se realizează spontan, pe când în limbajul scris trebuie să intervină eforturi deliberate de construire a frazelor şi dispunere a semnelor ortografice.Expresivitatea in scris e dependentă şi de alegerea cuvintelor, de modul frazare.Lungimea frazelor, modul lor de structurare sunt foarte importante. Frazele scurte, lapidare, cu epitete putine, dar sugestive, sunt foarte clare. Frazele lungi pline de epitete, sunt potrivite poveştilor şi povestirilor.

2. Limbajul scris e mai pretenţios din punctul de vedere al regulilor comunicarii optime, deoarece e mult mai dificil decât vorbirea : în scris, limbajul e reglementat mai sever, nu-şi permite discontinuităţi, erori gramaticale, sau licente de expresii.Limbajul scris trebuie să se conformeze la maxim normelor de sistematizare si claritate şi, de asemenea, trebuie să respecte cerintele de conciziune.Cele mai neînsemnate omisiuni sau erori de ortografie pot schimba sensurile unor fraze.Cu toate aceste dezavantaje, limbajul scris prezintă un mare avantaj: pune cel mai bine în valoare capacitatea de gândire a subiectului




2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea

confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut.

3. Interactiunea dintre vointa si limbaj e evidenta chiar din definitia data vointei , ca mecanism psihic de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale . Limbajul intervine in desfasurarea etapelor actelor voluntare , prin intermediul stabilindu-se scopurile actiunii , se analizeaza motivele , resursele si conditiile necesare atingerii acestora . Prin intermediul limbajului promovam anumite actiuni si le respingem sau amanam pe altele . In final se evalueaza cu ajutorul lui maniera si gradul in care s-a atins scopul propus . O vointa puternica este si ea utila in sensul dezvoltarii si imbogatirii limbajului , sustinand activitati care au acest rol . Vointa si limbajul sunt mecanisme psihice reglatorii

B. 1. Un avantaj al atenţiei în activitatea de rezolvare a problemelor este concentrarea sau focalizarea energiei psihonervoase asupra unei sarcini (în acest caz rezolvarea problemelor) şi neglijarea, inhibarea celorlalte. Concentrarea atentiei structureaza optim desfăşurarea activităţii de rezolvare a problemelor şi permite înca din prima etapă o fixare a subiectului asupra reformularii sau simplificării problemei. Apoi, concentrarea atentiei favorizează alegerea unor strategii potrivite de rezolvare a problemelor, executarea şi verificarea ipotezei (soluţiei). Fără concentrarea atentiei procesele rezolutive s-ar desfăşura lent, ar fi mult diminuate şi cu eforturi suplimentare şi inutile, şi nu ar duce de multe ori la niciun rezultat.

2. Distributivitatea atenţiei e o condiţie importantă pentru succesul şcolar, deoarece elevul are posibilitatea să desfăşoare mai multe activităţi simultan, cum ar fi sa asculte explicaţiile profesorului şi să ia notite, să citească un text şi sa proceseze informaţiile aşa încât să-1 poată comenta, etc. Aceste activitati se pot desfăşura concomitent, pentru că unele sunt automatizate sau cuprind elemente aautomatizate. Succesul şcolar se bazează pe distributivitatea atentiei mai ales in activităţile complexe ; activităţile se desfăşoară fără control conştient ceea ce le permite rapiditatea, cursivitatea şi coerenta.





3. Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective intrucat , noi oamenii , nu ne transmitem doar cuvinte , propozitii , fraze , idei , ci si stari sufletesti .Aceasta interactiune e evidenta , mai ales in functia expresiva a limbajului , ce favorizeaza exteriorizarea si transmiterea trairilor afective complexe. Prin cuvinte noi putem sa ne transmitem mult mai nuantat, intr-o gama mult mai larga si mai profunda, starile afective pe care le avem . Mai mult , prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective . Limbajul face parte din categoria mecanismelor reglatorii , iar afectivitatea din categoria mecanismelor stimulator – energizante

B. 1. Autocontrolul presupune conştientizarea, aprecierea şi adecvarea permanenta a tendintelor, motivelor şi proceselor intelectuale la principiile, exigentele si idealurile proprii.Autocontrolul e o calitate a vointei care se educă, se optimizeaza odata cu experienţa şi cu desfăşurarea unor activităţi voluntare în timp, ca orice alta calitate a vointei : tărie, perseverenţă, independenţă şi iniţiativă.

2. Vointa este un reglaj al reglajelor deoarece prin intermediul ei se satisfac trebuinţe, se realizează aspiratii, se creează condiţii pentru apariţia unor noi aspiraţii.Voinţa îsi subordonează nu doar reacţiile impulsive, mişcările, ci şi operatiile , acţiunile şi activităţile. Tocmai de aceea vointa e esenţială pentru fiecare , ea fiind o importantă componentă a caracterului, alături de atitudine.


A. 1. Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor.Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite.



B. 1. Polaritatea se referă la faptul că într-un moment anume, trăirea afectiva este pozitivă sau negativă, de acceptare sau neacceptare; plăcere-neplăcere. Nu poti avea în acelaşi timp decat o trăire din cuplul de trăiri opuse dar poti avea în momente diferite trăiri contrare. Intensitatea se referă la profunzimea trăirii. Aceasta depinde de particularităţile afective ale persoanei şi de semnificatia pe care obiectul o are pentru acea persoană. Cine este echilibrat afectiv are trăiri proportionale cu intensitatea factorului afectogen. Omul matur afectiv este echilibrat.2. Sentimentele se formează, se structurează în timp.V. Pavelcu vorbeste despre o cristalizare, maturizare (când sentimentele au un nivel înalt de funcţionare) si de cristalizare (când se produce o dezorganizare prin uzură, însoţită de deziluzii). Din conceptia psihologului român reiese că sentimentele nu doar se structurează ci se şi destructurează. În toată această dinamică intervin si elemente de ordin volitiv. Sentimente precum dragostea, ura, gelozia, recunoştinţa includ atat elemente de ordin intelectual cât şi motivational şi, mai ales voluntar. Astfel sentimentele nu sunt total separate de autocontrolul nostru în cazurile in care încep să ne dăuneze pentru că ele sunt îndreptate spre persoane nepotrivite, nu sunt separate de perseverenţă atunci când persoanele ne sunt potrivite dar intervin independente de vointa noastră. Elementele de ordin volitiv sunt cele ce intervin când nu ne dăm adeziunea pentru ură, invidie sau gelozie, ci ne autoimpunem prin tăria voinţei să oprim astfel de sentimente.



Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite

2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar efortul voluntar din cadrul proceselor reglatorii .Gandirea e implicata in efortul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca

obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.


B. 1. Prin limbaj ne transmitem unii altora nu doar idei şi convingeri, ci şi afecte, stari de dispoziţie, emoţii, sentimente. Limbajul nu se reduce doar la cel verbal, ci cuprinde şi limbajul nonverbal, al fizionomiei şi gesturilor noastre,al poziţiilor corporale. Teama, spaima, groaza, atacurile de panică se transmit prin intermediul fizionomiei, al limbajului trupului : ochii măriţi, tremurul intregului corp, inrosirea feţei, intensitatea crescută a vocii, tipete. Astfel de manifestări sunt insotite de o expresivitate bogată, uneori necontrolată. Râsul în hohote, plânsul exprimă trairile persoanei printr-un limbaj care nu are nevoie de cuvinte.

2. Omul nu îl poate înţelege pe semenul său numai cu mintea.Dacă abordam o persoană numai din punct de vedere rational, ne pot scăpa multe lucruri pe care le putem descoperi empatizând cu acea persoană, trăind ce trăieşte şi ea pentru ca atunci vom înţelege mai bine resorturile intime care îi detemină un mod a fi ,a gândi, de a se comporta.


A. 1. Motivatia ( cauze interne ) este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor



3. Motivele şi trăirile afective fac parte din aceeaşi categorie : categoria proceselo stimulator-energizante.Deşi există puternice legături între toate procesele psihice, între afectivitate si motivatie se instaurează o legătură specială, ele alcătuind împreună o unitate de nezdnincinat : trăirile afective au fost considerate motive active , in plina desfăşurare, în timp ce motivele reprezintă trăiri afective condensate, cristalizate , solidificate.Strânsa legătură dintre trăirile afective şi motivatie reiese şi din definitia afectivităţii: « procesele afective constau în trăirea subiectivă a concordantei sau discordanţei dintre cerinţele interne ale individului (motivele) şi realitatile din mediu.

B. 1. Rolul selectiv al atenţiei voluntare în activitate se explică prin modul in care subiectul isi focalizează atenţia când asupra unui aspect, când asupra altui aspect al activităţii sau realităţii.Selectivitatea atenţiei se manifestă prin orientarea precisa spre un obiect, un fenomen sau un eveniment, prin inhibarea voita a alor preocupări colaterale, izolarea de stimuli perturbatori şi menţinerea focalizarii atenţiei pe durata necesară îndeplinirii acelei activităţi.

2. Însuşirile atentiei se formează şi se dezvoltă în ontogeneză în urma functionarii timp mai îndelungat a atentiei la un anumit nivel calitativ. După ce sunt ele pot facilita desfăşurarea atenţiei cerută de adaptarea la activităţi dintre cele mai variate. Volumul atenţiei poate fi educat prin exerciţiu, antrenament; in profesia fiecăruia volumul atentiei e mai mare decât în alt domeniu de activitate .Concentrarea atentiei poate fi favorizată de interesul pentru activitati, de antrenamentul special ,de rezistenţă la factori perturbatori. Stabilitatea , ca si concentrarea se determină odată cu vârsta: la preşcolari este de cincisprezece minute, iar la elevi de cincizeci de minute, la adulţi de două ore. Distributivitatea atentiei se dezvoltă în ontogeneză pe măsură ce se automatizează anumite activitati ca şi în cazul mobilităţii.






B. 1.Geneza limbajului trebuie căutată în nevoia oamenilor de a comunica intrucât niciun om nu-si poate fi suficient sieşi: fiecare simte nevoia de a-i transmite celuilalt, prin intermediul limbajului ce gândeşte, ce crede, ce convingeri, ce temeri şi ce sperante are. Totodată, fiecare simte nevoia de a primi un feed-back in urma împărtăşirii ideilor sale pentru a se putea compara cu ceilalti, pentru a se verifica ,pentru a-si îmbogăţi experienţa cu ideile celorlalti, cu alte pareri decat părerile sale. De aceea, este o certitudine ca oamenii au invantat limbajul din nevoia de manifestare, de exteriorizare, de deschidere şi de apropiere de ceilalţi.

2. S-a spus, cu neîncredere în sinceritatea oamenilor, că limbajul ne-a fost dat pentru a ne ascunde gândurile. În realitate ne putem întreba : cât timp îşi poate ascunde un om gândurile şi adevăratele intentii ? Mai este om cel care spune ceva si gandeste cu totul altceva ?Mai devreme sau mai târziu fizionomia, gesturile sale vor trăda ce gandeste cu adevărat, ce simte, ce intenţionează să facă. Discrepanţa dintre limbaj verbal si gesturi e discrepanţa dintre limbajul verbal şi cel nonverbal, ori se ştie : cea mai mare parte a informatiilor pe care le comunicăm celorlalţi e conţinută de limbajul nonverbal şi nu de cuvinte, de aceea adeseori gesturile sunt mai convingatoare decât cuvintele.





3. Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective intrucat , noi oamenii , nu ne transmitem doar cuvinte , propozitii , fraze , idei , ci si stari sufletesti .Aceasta interactiune e evidenta , mai ales in functia expresiva a limbajului , ce favorizeaza exteriorizarea si

transmiterea trairilor afective complexe. Prin cuvinte noi putem sa ne transmitem mult mai nuantat, intr-o gama mult mai larga si mai profunda, starile afective pe care le avem . Mai mult , prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective . Limbajul face parte din categoria mecanismelor reglatorii , iar afectivitatea din categoria mecanismelor stimulator – energizante .

B. l. O mare capacitate de efort fizic nu e suficientă pentru atingerea unui scop deoarece un om slab fizic poate avea o voinţă foarte puternică deci, îşi poate atinge cu uşurinţă scopurile, iar un om puternic fizic poate avea o voinţă slaba. Efortul voluntar nu se identifică cu efortul fizic. Efortul voluntar constă nu doar intr-o mobilizare a resurselor fizice, ci si-sau mai ales -a celor emoţionale şi intelectuale . Neurofunctional, efortul voluntar, reprezinta o mobilizare a activităţii nervoase in jurul unui centru dominant care exprimă, în plan psihic, scopul acţiunii.

2. Realizarea scopului depinde de experienta personală deoarece, de multe ori o situatie care nu e percepută ca negativă, ca un eşec în raport cu propriile exigente poate mobiliza foarte puternic o persoană, o poate stimula,incita pentru un succes răsunător care să şteargă eşecul perceput. Un minus perceput poate duce la un plus realizat într-un scop foarte înalt, după cum uneori, un succes poate duce la supraestimarea valorii personale, la automultumirea cu ceea ce s-a realizat , de unde consecinta unui eşec viitor.O altă situatie poate fi cea în care experienţa succesului mobilizeaza subiectul pentru succese şi mai mari, care atrag evoluţia persoanei, respectiv un esec care demobilizează subiectul iar acesta regresează, involuează şi în final, se rateaza.






B. 1. O cauză a emotiilor superioare poate fi motivatia intrinsecă. Astfel, atunci cand desfăşurăm o activitate, emoţiile superioare nu derivă în mod necesar din succese răsunătoare, excepţionale, ci din însăşi exercitarea activităţii.Real activitate (intelectuală, artistică, sportivă) nu neapărat pentru a primi aplauzele si aprecierile celorlalti ci pentru că ne place ceea ce facem, ne determină sa ne simtim bine, împliniti, autorealizati.Sursa satisfactiei, trăirii emotiei superioare , poate a fericirii şi entuziasmului se află în activitatea însăşi.Pictăm pentru că ne place sa pictăm nu neapărat pentru a realiza o expozitie.

2. Procesele afective sunt motive active, aflate în plină desfăşurare în sensul ca simţim bucurie când alţii sunt indiferenţi, pentru că ceea ce facem a izvorat din necesitate, din trebuinte, din motive foarte personale.Odată satisfăcute , aceste motive, e normal să simţim o bucurie nesfârşită sau când suntem trişti , tristetea poate fi semnul renuntarii la anumite motive.




B. 1. Intensitatea stimulului se explica prin amplificarea sonorului, a culorilor, a contrastelor care ne captează imediat atenţia ca în cazul reclamelor. Intensitatea crescută a stimulilor e folosită şi în industria transporturilor pentru a atrage rapid atentia in vederea evitarii accidentelorInteresul pe care îl prezintă pentru persoană acel stimul : interesul provoaca si menţine un timp îndelungat atenţia către obiect şi duce la rezultate foarte bune: receptare cât mai bună, completă, înţelegere, întipărire foarte bună în memorie.

2. Ca şi celelalte calităţi ale atenţiei, stabilitatea se dezvoltă odată cu maturizarea personalităţii, deoarece atunci e în strânsâ legătură cu foarte multi factori cum ar fi : gradul de dezvoltare flziologică şi nervoasă a creierului, nivelul gandirii, al inteligenţei, al motivatiei, al intereselor, al aspiraţiilor. Astfel, copilul prescolar nu-şi poate menţine atenţia la o activitate didactică mai mult de cincisprezece minute, în timp ce un elev îşi prelungeşte durata de focalizare a atentiei atunci cand e preocupat de un subiect sau o temă, la cincizeci de minute, un student la doua ore, iar un cercetător ştiinţific la mai multe ore .





3.Concentrarea atentiei , intr-un demeres introspectiv , ne permite sa constientizam motivele , trebuintele , cauzele interne ce ne

determina sa actionam , sa manifestam o anumita conduita . Aceasta constientizare optimizeaza actiunile , le creste eficienta , ne ajuta sa ne cunoastem mai bine , dar si invers , atentia este imbunantita , isi poate spori calitatile atunci cand exista cauze interne activatoare , energizante , ce sustin si dinamizeaza atentia . Altfel suntem concentrati pe o activitate ce corespunde intereselor si trebuintelor noastre , decat pe o activitate care ne plictiseste , careia nu-i gasim nicio utilitate .Atentia este un mecanism reglator , iar motivatia un mecanism stimulator-energizant .

B. 1. Limbajul ne poate reechilibra emotional prin variate modalităţi: uneori e suficient să scriem un jurnal, să ne confesăm unor prieteni, alteori, fiind cuprinsi de puternice afecte să ne manifestăm prin limbajul trupului, alteori sa facem reclamaţii, apel la mass-media pentru o nedreptate pe care am suferit-o , sa ne spovedim preotului sau să mergem la un psiholog atunci când simtim ca riscam sa ne pierdem echilibrul afectiv. Indiferent de calea pe care o alegem, limbajul are rol terapeutic, fiindu-ne de un real folos în reechilibrarea emoţională.

2. O persoană cu sentimente sociale se manifestă şi prin conduite verbale adecvate situaţiilor de viaţă, deoarece ea are inteligenţă interpersonală. Acest tip de inteligenţă conferă persoanei în cauză capacitatea empatică, puterea de a-i intelege pe ceilalţi, de a recunoaşte diferentele dintre oameni.Persoana cu sentimente sociale e receptivă la intenţiile şi stările celorlalti, reactionand adecvat , eficient in raport cu diferitele situatii de viata .






B. 1. Functia de filtrare-selectare a atenţiei se explică prin faptul ca atentia este asemenea unui proiector mobil care fixează fasciculul de lumină când asupra unui obiect, când asupra altuia ; analog, atentia selectează din multitudinea obiectelor doar pe acelea care sunt esenţiale pentru activitatea desfăşurată.

2. Atenţia internă intervine in comunicarea cu sine, ne orientează spre propriile emoţii, sentimente şi dispozitii, ea fiind o conditie foarte importantă a inteligentei intrapersonale. Datorită atentiei interne ne putem înţelege pe noi insine, putem conştientiza ce simţim, care sunt sentimentele pe care ni le putem aprona si care sunt cele pe care ar trebui să ni le respingem voluntar.Suntem capabili să ne identificăm punctele tari şi slabe, să ne controlam gândurile şi dispozitiile, graţie prezentei atentiei interne.






B. 1. Convingerile sunt in stransa legatura cu afectivitatea subiectului, dar si cu vointa acestuia : ele se impun in comportament ; exprimand sentimente si pasiuni sunt virulent aparate , mai ales atunci cand sunt atacate si contrazise . De aceea , in luarea deciziilor , convingerile cu o latura voluntara puternica devin idei-forta si se impun. Daca sunt foarte puternice , de nezdruncinat , ele pot influenta deciziile chiar si impotriva instinctului de conservare ( Giordano Bruno a decis sa moara pentru convingerea sa legata de rotatia Pamantului ).

2. Intre doua motive , valoric diferite , dupa o perioada de ezitare , se va impune in luarea deciziei motivul cu valoare pozitiva pentru ca intre datorie si placere , datoria e cea care trebuie sa invinga . Persoana progreseaza datorita unor alegeri precum cea de mai sus , altfel fiind condamnata la plafonare si regres .a invata dupa-amiezile in loc de a te juca pe calculator inseamna a fi constient ca doar de tine depinde sa-ti pregatesti un viitor bun si nu sa optezi pentru lipsa viitorului , pentru ratare.


A. 1. Trebuintele sunt structuri motivationale fundamentale , care ne informeaza despre dezechilibre fiziologice sau psihologice .

Nivelul de aspiratie e stimulul motivational ce ne determina sa realizam progrese si autodepasiri evidente .

2. Gandirea e implicata mai ales in trebuintele secundare ; cele primare , cu rol de asigurare a integritatii fizice a organismului sunt satisfacute mai degraba instinctiv ( foamea , setea , sexualitatea ) , fiind totusi modelate social si cultural Gandirea e implicata mai mult in acele trebuinte ce au rol de a asigura integritatea sociala si psihica. Astfel omul elaboreaza planuri rationale pentru a-si satisface trebuinte materiale ( confort , locuinta , aparatura electronica ) , trebuinte sociale ( de comunicare , promovare profesionala ) si mai ales trebuinte spirituale ( de promovare a propriei personalitati , etice , estetice , intelectuale , de cunoastere) .

3. Atat trebuintele cat si nivelul de aspiratie fac parte din structura motivationala , iar motivatia face parte din categoria mecanismelor psihice stimulator-energizante Satisfacerea trebuintelor e dependenta in mare masura de nivelul de aspiratie , in special trebuintele materiale , sociale si spirituale:

daca persoana are un nivel de aspiratie scazut , atunci ea nu va face eforturi speciale , nu-si va antrena vointa si capacitatile decat pentru a atinge scopuri minime , uneori reduse la subzistenta : confortul , prietenia , realizarea profesionala , cunoasterea aproape ca nici nu vor exista pentru o asemenea persoana . In schimb , pentru o persoana cu novel inalt de aspiratie , autoexigentele vor facilita o satisfacere inalta a trebuintelor : persoana nu se va multumi cu mediocritatea , cu ceea ce obtin majoritatea oamenilor, ci va tinde catre autodepasirea limitelor si astfel isi va satisface trebuintele materiale , sociale si spirituale intr-un mod admirabil , exemplar .

B. 1. Daca subiectul s-ar raporta la situatii de viata doar rational , pragmatic , atunci , de multe ori ar actiona cu totul diferit , decat actioneaza avand in vedere ca el poseda si sentimente . Cand apar in viata noastra situatii noi , cand trebuie sa facem fata unor obstacole de netrecut , mijloacele intelectuale sunt necesare , dar nu sunt suficiente . In aceste imprejurari avem nevoie de un puternic suport energetic care este oferit de afectivitate . Numai gratie proceselor afective de tipul iubirii , simpatiei suntem in stare sa renuntam de multe ori la noi insine si sa ne daruim celorlalti . Valoarea si semnificatia pe care le are pentru noi o persoana sau o activitate ne face sa reactionam in mod adecvat fata de acestea , adaptandu-ne situatiei .

2.Daca o traire e prea puternica ( emotiile pe care le avem cand evoluam pe scena) , emotiile nu mai pot fi controlate si putem esua lamentabil , de aceea, e necesar sa ne controlam trairile prin vointa si atitudine , in asa fel incat sa nu le ingaduim sa ne bulverseze si sa ne dezorganizeze conduita .De asemenea , in situatia in care trairea e prea slaba ca ntensitate activitatea e perturbata , ajungand la esec . Pentru a evita aceste situatii extreme , atat de daunatoare activitatii si persoanei , trebuie sa ne echilibram si sa gasim acel optim afectiv ( intensitatea cea mai potrivita ) .

SUBIECTUL III

Varianta 33





B. 1.Functia reglatorie a limbajului consta si in determinarea , conducerea conduitei altei persoane . Acest lucru se poate realiza prin persuasiune , prin capacitatea de a convinge o anumita persoana de anumite lucruri si de a o determina sa se comporte in consecinta . Acest lucru se poate realiza daca reusim cu ajutorul limbajului sa trezim si sa inducem anumite trairi emotionale persoanelor , iar pe acest fond sa venim cu niste argumente coerente si plauzibile . Astfel prin persuasiune putem sa inducem unui grup spiritul revolutionar , un profesor poate sa-i mobilizeze pe elevii sa participe la anumite actiuni etc.

2.Chiar daca o persoana ne transmite verbal ca ne simpatizeaza , ca ne indrageste , pentru ca are un anumit interes , mai devreme sau mai tarziu ne va transmite prin limbajul non-verbal ca nu e asa , ci ca ne antipatizeaza sau ii suntem indiferent . De exemplu avem o reusita si persoana nu se poate bucura pentru noi , desi verbal o spune , insa non-verbal se tradeaza . Astfel se dovedeste inca o data ca limbajul non-verbal poate fi uneori mai explicit decat cel verbal in exprimarea trairilor afective ce insotesc comunicarea interumana .

Subiectul III

Varianta 34A. 1. Motivatia ( cauze interne ) este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor

Atitudinile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute.



B. 1. Concentrarea atentiei in invatare presupune focalizarea asupra continutului pe care vrem sa-l intelegem , concomitent cu inlaturarea factorilor perturbatori , ce ne pot distrage atentia . Cu cat un elev este mai interesat de o materie , cu cat aceasta raspunde mai bine cerintelor sale , cu atat isi va fixa mai bine atentia asupra invatarii , cu atat se va orienta mai mult spre acele continuturi.Mobilitatea atentiei permite celui ce invata comutarea atentiei de la un continut la altul . Aceasta comutare trebuie sa fie de 1/6 dintr-o secunda pentru ca persoana sa poata desfasura coerent numite activitati ce solicita aceasta insusire a atentiei . Daca nu apare aceasta calitate a atentiei atunci apare inertia care impiedica invatarea si e o contraindicatie pentru anumite profesii .

2. Stabilitatea atentiei ( de exemplu ) e foarte scazuta la copiii mici , dar creste o data cu varsta ; de aceea copiii obosesc repede , iar parintii/educatorii trebuie sa tina cont de acest aspect , fara a crede ca nu sunt indeajuns de inteligenti si fara a-i invinovati . Concentrarea , mobilitatea , volumul si distributivitatea atentiei se formeaza si ele treptat , in timp , de aceea slaba lor dezvoltare in primele etape de desfasurare a activitatii induce oboseala . Pe masura formarii si exersarii insusirilor atentiei , activitatea va deveni tot mai eficienta , poate chiar performanta .

SUBIECTUL III

Varianta 35





B. 1.Pe masura dezvoltarii asle limbajul intern indeplineste functii de anticipare , proiectare , conducere din interior si coordonarea limbajului oral si scris . Prin limbajul intern se fixeaza planul unei conversatii importante , se realizeaza proiectarea unui eseu . atunci cand are loc conversatia limbajul intern actioneaza in paralel : aceasta este conducerea dinlauntru a conversatiei . In cazul

eseului , de asemenea , se realizeaza comparatii permanente intre ceea ce a fost proiectat si ceea ce se realizeaza efectiv .Desi in formarea sa limbajul intern se explica prin interiorizare , fiind centrat pe intelesuri , ulterior el devine un fel de rampa de lansare pentru formele limbajului extern , ajungand sa se exteriorizeze prin acesta .

2. Limbajul intern este arhitectonica lumii noastre subiective, deci prin intermediul acestuia ne introspectăm, ne autocunoaştem, ne conştientizăm punctele forte şi cele slabe şi tot cu ajutorul limbajului intern căutăm să le valorificam pe cele tari şi să luptăm împotriva celor slabe. Reflectia ne ajută să ne intelegem rolul şi rostul în lume, printre ceilalţi. Comunicarea cu noi înşine permite o mai buna comunicare si cu ceilalti , avand ca punct de plecare limbajul intern.

SUBIECTUL III

Varianta 36





B. 1.Vointa este o conditie subiectiva esentiala pentru obtinerea succesului in orice activitate , deoarece este importanta confruntarea dintre posibiliatile omului si conditiile obiective ale activitatii . De aceea , una si aceeasi bariera obiectiva poate fi un obstacol mic pentru o anumita persoana si unul mare , greu de depasit pentru alta . Nu conteaza atat de mult cat de dificil e considerat , la modul obiectiv , un obstacol , pe cat conteaza cat de motivat se simte subiectul , cat de dornic este sa realizeze o activitate. Daca persoana beneficiaza de un suport energetic suficient , atunci in fata ei , orice obstacol se diminueaza , iar succesul e aproape . << Soarta ii favorizeaza pe cei indrazneti >> . Cel care are taria vointei , perseverenta , promptitudinea deciziei , isi ia viata in propriile maini , iar ceea ce pentru altii e de neinlaturat , pentru el este ca si inlaturat .

2. Asa cum exista o specializare a intelegerii si rezolvarii de probleme , tot asa exista si o specializare a efortului voluntar pentru cei care se confrunta permanent cu un anumit tip de obstacol .In orice domeniu inceputul este cel mai greu , presupune un consum energetic si nervos foarte mare , pentru ca , pe masura ce persoana se adaptateaza la cerintele specifice domeniului sa realizeze aceleasi sarcini mai usor , cu un consum energetic si nervos mai redus . Acest fapt se explica prin specializarea intelegerii , dar si a atentiei , care de cele mai multe ori e cea postvoluntara , ca urmare a solicitarii indelungate a atentiei voluntare.

SUBIECTUL III

Varianta 37





B. 1.Relatia dintre organizarea motivationala a persoanei si tensiunea afectiva se explica prin unitatea celor doua procese . Atunci cand sunt satisfacute trebuintele apar trairi afective placute cum ar fi : bucuria , multumirea , fericirea , entuziasmul . iar atunci cand sunt nesatisfacute apar trairi afective neplacute de tipul : tristete , nefericire , nervozitate , teama , depresie etc. In momentul in care trebuintele noastre sunt satisfacute de anumite persoane , activitati , lucruri , situatii va avea loc o apropiere afectiva de acestea , iar trairile placute traite in acest sens se vor rasfrange asupra reactiilor viitoare fata de respectivele entitati .

2.Emotiile complexe au un caracter situational deoarece ele difera de la o imprejurare la alta , in functie de starile de necesitate ale subiectului , de satisfacerea sau nesatisfacerea trebuintelor . O persoana care are nevoie de adevar , de sinceritate in raporturile interumane traieste o deosebita emotie pozitiva atunci cand are parte de asa ceva si negativa atunci cand are pare de minciuna , ipocrizie , falsitate. Deci emotiile complexe sunt orientate precis spre o persoana sau alta , spre o situatie sau alta , atat in plan real , cat si in plan imaginar .

SUBIECTUL III

Varianta 38

A. 1 . Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite necesităţile lui interne sunt sau nu satisfăcute.Procesele afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute



B. 1.Intre caracteristicile stimulului si atentie exista o relatie directa ; atentia involuntara e declansata de urmatoarele caracteristici ale stimulilor : intensitatea , noutatea , ineditul , miscarea pe un fond static, contrastul . Aceste caracteristici apartin stimulilor externi. Stimulii interni care activeaza atentia involuntara sunt interesul pe care-l prezinta pentru persoana acel obiect sau fenomen , precum si actualizarea anumitor trebuinte si stari afective . Acestia mentin nivelul de energie si gradul de concentrare fara efort si timp

indelungat . In forma sa voluntara atentia depinde de caracteristicile materialului de memorat : daca e un volum prea mare , insuficient sistematizat sau un volum rezonabil , sistmatizat. Totodata atenti adepinde si de specificul activitatii , astfel ca ea creste atunci cand activitatea e mai dificila si scade atunci cand activitatea e mai usoara .

2.Din ansamblul stimularilor nesfarsite atentia e orientata selectiv doar spre stimulii cei mai importanti ai activitatii . De exemplu , atunci cand citesc atentia mea e orientata spre continutul cartii si ignor obiectele din jurul meu si eventuale voci si zgomote de pe starda . Astfel , asemenea proiectorului mobil ce aduce fasciculul de lumina asupra unui obiect sau altuia , atentia actioneaza simultan asupra stimulilor semnificativi , insistand asupra lor prin selectie , prelucrare si asupra celor nesemnificativi ignorandu-i ca si cum nu ar exista .

SUBIECTUL III

Varianta 39




3.Concentrarea atentiei , intr-un demeres introspectiv , ne permite sa constientizam motivele , trebuintele , cauzele interne ce ne determina sa actionam , sa manifestam o anumita conduita . Aceasta constientizare optimizeaza actiunile , le creste eficienta , ne ajuta sa ne cunoastem mai bine , dar si invers , atentia este imbunantita , isi poate spori calitatile atunci cand exista cauze interne activatoare , energizante , ce sustin si dinamizeaza atentia . Altfel suntem concentrati pe o activitate ce corespunde intereselor si trebuintelor noastre , decat pe o activitate care ne plictiseste , careia nu-i gasim nicio utilitate .Atentia este un mecanism reglator , iar motivatia un mecanism stimulator-energizant.

B. 1.Specificul functiei reglatorii a limbajului consta in determinarea sau conducerea conduitei altei persoane sau a conduitei proprii prin comenzi de optimizare a propriilor stari interne si comportamente. Uneori e vorba de mesaje specifice adresate celor din jur : atentionare , interdictie , blamare , avertizare , incurajare , persuasiune , manipulare etc.

2.Verbalizarea permite definirea motivelor si departajarea dintre motive si scopuri , deoarece atunci cand o persoana e constienta de trebuinta de autorealizare , de autoafirmare , gaseste cele mai adecvate cai prin intermediul carora sa-si atinga telul : obtinerea unui premiu la o olimpiada scolara , initiativa in activitati voluntare etc. . De aceea , motivul , adica factorul declansator , e mai important decat scopul in sine . Scopul e facilitat prin verbalizarea motivului .






B. 1. Specificul sentimentelor ca procese afective superioare consta in faptul ca se raporteaza la intreaga personalitate , ele sunt trairi afective de lunga durata , stabile , de intensitate moderata . Psihologul Andrei Cosmovici considera ca sentimentele sunt structuri ample de tendinte si aspiratii relativ stabile care orienteaza , organizeaza si declanseaza conduita . Sentimentele sunt emotii repetate , care rezista la factori perturbatori . Sentimentele pot fi intelectuale , estetice , morale.

2. Maturitatea afectiva a persoanei presupune atitudini adecvate la situatile de viata , pentru ca persoana nu e labila emotional pentrui a reactiona instinctiv si a ceda in fata unor factori perturbatori , pentru a regreta mai tarziu gesturile sau cuvintele necugetate. Dimpotriva maturitatea afectiva inseamna echilibru , dreapta masura intre extremele atat de daunatoare ,calm profund , sedimentare a sentimentelor ,cionstientizare si control in cazul unor perturbari . Prin maturitatea afectiva se elimina fluctuatiile afective specifice adolescentilor care-si modifica starile si chiar sentimentele fara niciun motiv .

SUBIECTUL III

Varianta 41





B. 1. Efortul voluntar trebuie sa fie dozat in functie de dificultatea sarcinii . In calea indeplinirii sarcinii se afla obstacolul . Importanta e nu atat natura obstacolului , cat aprecierea sa corecta . Cantitatea de efort voluntara e dependenta de modul de apreciere a obstacolului . Efortul voluntar se adapteaza eficient dificultatilor sarcinii prin apreciera corecta : intensitatea efortului trebuie sa fie corespunzatoare dificultatii sarcinii . In desfasurarea unei activitati complexe , momentele de dificulatate pot sa fie diferite si de aceea efortul voluntar se adapteaza dupa cresterea sau descresterea obstacolului , asigurandu-se concordanata intre marimea acestuia si efortul voluntar .

2. Psihologii sunt unanim de acord cu posibilitatea educarii calitatilor vointei . Activitatea fiind cadrul de manifestare a vointei , putem constata ( intr-o analiza succinta ) ca fermitatea vointei se poate educa prin implicarea subiectului in activitati ce necesita un efort intens dar limitat in timp . Perseverenta se educa prin angrenarea in activitati de lunga durata , urmarite cu tenacitate . Independenta vointei se educa prin cerinta ca subiectul sa-si solutioneze singur problemele cu care se confrunta , fara a-l influenta in vreun fel , iar promptitudinea deciziei se poate educa prin punerea subiectului in fata unor activitati complexe , care necesita o atentie sporita .






B. 1. Pasiunile pozitive , lucide sau nobile orienteaza persoana spre adevar , bine , dreptatea si progres in general. Toate aceste pasiuni au o orientare prosociala si de aceea sunt benefice pentru cel care le traieste. Prin exercitarea lor omul se revitalizeaza , isi foloseste util energia creatoare si are forta necesara pentru a reusi in scopurile sale inalte .Pasiunile negative sau oarbe sunt fondate pe trei centre de interes : eul ( fanatismul , avaritia , cupiditatea ) , altul ( gelozia ) si lumea ( pasiunea pentru jocurile de noroc ) . Aceste pasiuni sunt daunatoare personalitatii , ele putand duce la psihoze pasionale .Pasiunile negative , numite si patimi sau vicii devitalizeaza fiinta umana si o orienteaza spre scopuri egoiste , devastatoare . Consecinta poate consta in devieri comportamentale .

2 . Pasiunile sunt stari afective cu un grad mare de stabilitate pentru ca orice dificultati ar intampina , cei care sunt pasionati nu renunta la pasiunile lor , ci sunt pregatiti interioir sa pateasca orice pret , mergand pana la moarte , pe acelasi fir a pasionalitatii lor . Intensitatea ridicata a sentimentelor se conjuga cu generalitatea lor , in sensul ca o pasiune e arzatoare , incandescenta , tocmai pentru ca ea cuprinde intreaga fiinta umana , antrenand personalitatea , nu doar prin partea ei constienta , rationala , ci si prin partea ei inconstienta , irationala .

SUBIECTUL III

Varianta 43






B. 1. Prin limbaj ne transmitem unii altora nu doar idei şi convingeri, ci şi afecte, stari de dispoziţie, emoţii, sentimente. Limbajul nu se reduce doar la cel verbal, ci cuprinde şi limbajul nonverbal, al fizionomiei şi gesturilor noastre,al poziţiilor corporale. Teama, spaima, groaza, atacurile de panică se transmit prin intermediul fizionomiei, al limbajului trupului : ochii măriţi, tremurul intregului corp, inrosirea feţei, intensitatea crescută a vocii, tipete. Astfel de manifestări sunt insotite de o expresivitate bogată, uneori necontrolată. Râsul în hohote, plânsul exprimă trairile persoanei printr-un limbaj care nu are nevoie de cuvinte.

2. Stabilitatea afectiva a persoanei presupune atitudini adecvate la situatile de viata , pentru ca persoana nu e labila emotional pentru a reactiona instinctiv si a ceda in fata unor factori perturbatori , pentru a regreta mai tarziu gesturile sau cuvintele necugetate. Dimpotriva maturitatea afectiva inseamna echilibru , dreapta masura intre extremele atat de daunatoare ,calm profund , sedimentare a sentimentelor ,constientizare si control in cazul unor perturbari . Prin maturitatea afectiva se elimina fluctuatiile afective specifice adolescentilor care-si modifica starile si chiar sentimentele fara niciun motiv.

SUBIECTUL III

Varianta 44





B. 1. Specificul functiei reglatorii a limbajului consta in determinarea sau conducerea conduitei altei persoane sau a conduitei proprii prin comenzi de optimizare a propriilor stari interne si comportamente. Uneori e vorba de mesaje specifice adresate celor din jur : atentionare , interdictie , blamare , avertizare , incurajare , persuasiune , manipulare etc.

2. Prin limbaj noi nu transmitem numai idei , ci si sentimente , emotii .Astfel expresivitatea limbajului e cu atat mai puternica cu cat e sustinuta de expresivitatea emotionala : o vorbire pornita din inima e cu totul altfel perceputa , decat una care exprima aceleasi cuvinte dar nu e insotita de sentimente .

SUBIECTUL III

Varianta 45





B. 1. Intre limba si limbaj exista o stransa legatura : in timp ce limba este aceeasi pentru toti locuitorii unei comunitati , bazandu-se pe un ansamblu de coduri , semne , simboluri si reguli de combinare a lor , limbajul e diferit de la o persoana la alta , el reprezentand modul individualizat in care fiecare se foloseste de limba . Limba este cea care ofera o unitate de comunicare , scopul ei fiind acela de a permite comunicarea intre oameni , iar limbajul , chiar daca aduce o amprenta personala , se foloseste de limba , de semnele si regulile sale care sunt aceleasi pentru toti membrii unei comunitati , iar acest lucru face sa fie posibila o comunicare coerenta. Vorbirea e modul natural si primordial de realizare a limbajului . E prima care se constituie in ontogeneza si va sta la baza limbajului scris . Vorbirea ia forma monologului si a dialogului si datorita implicarii sale in comunicarea cotidiana , vorbirea e foarte bine stapanita de majoritatea oamenilor .

2. Avand in vedere faptul ca cea mai mare parte a comunicarii se realizeaza pe cale nonverbala , e esential ca atunci cand comunicam sa pastram un contact vizual cvasipermanent . Privirea transmite o cantitate foare mare de informatii necesare unei dialog autentic; ea ne va indica daca sa punem sau nu intrebari despre un subiect , daca si cand sa tacem , cand sa vorbim , cand sa insistam si cand sa renuntam , in functie de ceea ce simte interlocutorul nostru . Contactul vizual ii garanteaza celuilalt ca e ascultat cu atentie , ca e respectat , ca e inteles , ca e aprobat sau dezaprobat in ceea ce spune.

SUBIECTUL III

Varianta 46



2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii

formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut .


B. 1.Scopul apare in urma declansarii unui motiv . Legatura dintre motiv si atingerea scopului se realizeaza prin intermediul mijloacelor folosite.Dupa fixarea scopului subiectul are ca sarcina alegerea mijloacelor adecvate . Daca e vorba de rezolvarea unei probleme slab definite , de exemplu , mijloacele adecvate vor cele de tip euristic , iar daca e vorba de o problema bine definita se vor alege mijloace algoritmice . Exista situatii de viata ce nu sunt in concordanta cu planul nostru mintal de atingere a scopului . In aceste situatii trebuie sa ne modificam planurile pentru a fi in concordanta cu atingerea scopului .

2.Incapatanarea e o insusire negativa a vointei , deoarece ea reprezinta continuarea unei actiuni , chiar si atunci cand analiza logica a situatiei dovedeste ca actiunea respectiva e sortita esecului . Ea e radical diferita de perseverenta , care e o calitate a vointei .Sugestibilitatea e o insusire negativa a vointei , deoarece ea reprezinta adoptarea necritica a opiniilor celorlalti , fara a le mai trece prin filtrul gandirii , simtirii si constiintei proprii , ca si cum ar fi infailibile . Ea e daunatoare personalitatii deoarece supune la riscuri incalculabile , de anticipat si duce la anularea propriului punct de vedere , la diminuarea responsabilitatii personale .

SUBIECTUL III

Varianta 47





B. 1.O trebuinta odata satisfacuta genereaza satisfactie , multumire , bucurie . In urma trairii acestor stari afective , care sunt un efect a activitatii desfasurate , subiectul constata ca are noi trebuinte care-l impulsioneaza spre activitati , adica pe langa trairi au aparut si trebuinte . Atat trairile ,cat si trebuintele prezinta un mare dinamism : din efecte devin cauze , din cauze devin efecte. De asemenea , in situatia in care subiectul a trait un esec si e furios , suparat , trairile acestea , care sunt efectele neimplinirii trebuintelor in activitate , devin cauze pentru o activitate ulterioara ( pentru care subiectul se va pregati mai bine ) .

2. O traire afectiva foarte puternic polarizata e la un nivel foarte ridicat al intensitatii ( de exemplu ura excesiva sau iubirea exaltata ) si , de aceea , fiind mare consumatoare de energie nervoasa si psihica , tinde sa dureze mai putin . O stare de fericire maxima sau de fericire intensa nu poate fi mentinuta prea mult timp pentru ca epuizeaza rezervele energetice si psihice , devitalizeaza persoana .





B. 1. Concentrarea atentiei e influentata si de interesul pentru activitatea desfasurata. Daca exista interes pentru acea activitate , daca ea corespunde preferintelor persoanei si genereaza trairi afective pozitive , atunci aceste stari motivational-afective vor stimula , orienta si regla atentia , o vor mentine cu usurinta timp indelungat . Concentrarea atentiei mai e influentata si de antrenamentul special de rezistenta la factori perturbatori .Astfel , daca o persoana s-a autoformat in asa fel incat in fiecare dupa – amiaza sa lucreze 2-3 ore la birou intr-un mediu oarecare , in timp ea a reusit cu siguranta , sa faca fata fata factorilor perturbatori , limitandu-le actiunea sau chiar ignorand-o , neobservand-o .

2. In atentia externa obiectul e in afara subiectului care se concentreaza asupra lui , de exemplu cand revedem un oras in care am trait mai multi ani . Se intampla insa ca atunci cand ii vedem strazile , cladirile sa fim captivati de amintiri , sa meditam asupra timpului care a trecut , situatie in care obiectul atentiei se muta in interiorul nostru , in sfera subiectiva , mintala . Atentia e unitara in cele doua forme ale sale dupa cum rezulta si din exemplul dat . Atentia interna si externa se imbina , sunt complementare si nu pot fi disociate , cu specificarea ca in anumite situatii predomina atentia externa , iar in altele cea interna .

SUBIECTUL III

Varianta 49






2. Prin limbaj noi nu transmitem numai idei , ci si sentimente , emotii .Astfel expresivitatea limbajului e cu atat mai puternica cu cat e sustinuta de expresivitatea emotionala : o vorbire pornita din inima e cu totul altfel perceputa , decat una care exprima aceleasi cuvinte dar nu e insotita de sentimente. Prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective, influentand modul de receptare a mesajelor . Una e sa transmiti un mesaj pe un ton liniar , monoton si alta e sa-l insotesti de intonatii , de accente . In primul caz va fi receptat ca neinteresant si plictisitor , iar in al doilea caz sunt sanse mari sa fie receptat ca atractiv , incitant .

SUBIECTUL III

Varianta 50





B. 1.Dupa cum spunea Immanuel Kant , << pasiunea e ca un torent ce-si adanceste din ce in ce mai mult albia >> , pasionatul nu poate tai fara obiectul pasiunii sale . Din acest motiv , prin atentia involuntara , prin interesul deosebit pe care-l manifesta pentru un obiect , pasionatul va recepta rapid tot ceea ce are legatura cu obiectul pasiunii sale , va receptiona stimulul complet , il va intelege profund , il va retine foare bine in memorie . Tot ceea ce are valoare afectiva deosebita pentru pasionat va fi rapid selectat si focalizat in centrul atentiei .

2.Instabilitatea afectiva , specifica mai ales copiilor , influenteaza concentrarea si stabilitatea atentiei , astfel incat copiii mici nu au posibilitatea de a-si mentine atentia mai mult de 10-15 minute . Trecerea brusca de la o stare afectiva pozitiva la una negativa , intensitatea sporita a emotiilor , rasul in hohote , plansul , spaima , furia , epuizeaza energiile psihonervoase care nu mai pot fi indreptate spre obiectul central al atentiei . Vulnerabili la stimulii colaterali , la factorii perturbator , copiii mici , instabili afectiv sunt atenti la orice , mai putin la ce ar trebui sa fie .

SUBIECTUL III

Varianta 51





B. 1. Perseverenta ,definita drept tenacitatea cu care e urmarit si realizat scopul are u rol foare important in atingerea nivelului de aspiratie , chiar decisiv . Perseverenta e benefica si constructiva pentru personalitate , e conditia esentiala a progresului si autodepasirii . Prin perseverenta se obtine performanta , iar performanta la randul ei determina nu doar o simpla realizrea a personalitatii , ci o autodepasire a posibilitatilor ei . Nivelul de aspiratie e stimulul motivational ce determina realizarea unor progrese si autodepasiri evidente .

2. Intre optimul motivational si cel volitiv trebuie sa existe un echilibru dinamic , deoarece nu e suficient sa ne constientizam trebuintele , sa ne fixam ferm trebuintele , sa ne fixam interesele , ci e necesar sa ne mobilizam si din punct de vedere volitiv in asa fel incat sa ne satisfacem interesele si sa le materializam . Vointa trebuie sa intervina in realizarea optimului motivational , in situatiile in care subiectul este submotivat raportat la o anumita sarcina , dar si atunci cand este supramotivat . Totodata optimul volitiv trebuie sa reflecte optimul motivational pentru ca aspiratiile prea inalte in raport cu posibilitatile ii pot induce subiectului sentimentul de inferioritate , dupa cum cele prea scazute ii pot determina sentimentul de frustrare si de ratare .

SUBIECTUL III

Varianta 52





B. 1.Emotiile simple fac trecerea spre emotiile complexe , determinanad evolutia afectivitatii . Astfel , pe masura ce subiectul traieste stari de bucurie , tristete , speranta , simpatie , antipatie , deznadejde , admiratie , dispret el dobandeste un comportament tot mai nuantat , mai rafinat .Afectivitatea se dezvolta de la emotiile curente , care sunt de scurta durata , au caracter situativ si sunt precis orientate spre un obiect sau o persoana , la emotiile complexe care deriva din activitatea pe care o desfasoara individul . Emotiile complexe apar in reflectarea frumosului din realitate , in realizarea unei conduite etice , a unei activitati intelectuale . Ele sunt superioare celorlalte emotii pentru ca presupun valori si judecati de valoare exprimate asupra activitatii desfasurate .

2. Dispozitiile afective pot influenta randamentul activitatilor persoanei pentru ca o persoana bine dispusa are , chiar daca nu constientizeaza pe moment , motive sa fie binedispusa si , deci , se simte stimulata de reusitele mai mari sau mai mici pe care le-a avut , iar daca nu avut succese, ci esecuri si totusi e bine dispusa , persoana poate fi impulsionata de necesitatea de a dovedi ca merita succesul si e apta sa faca sacrificiile necesare pentru atingerea scopului . O persoana prost dispusa are un randament scazut pentru ca e dejnadajduita si descurajata si nu vede nicio schimbare a situatiei sale in viitorul apropiat .

SUBIECTUL III

Varianta 53





B. 1.Rolul expresiilor emotionale e covarsitor in susitinerea unui discurs : remarcam in cateva minute o persoana carismatica , cu evidente talente oratorice , nu numai prin grija cu care isi alege cuvintele , frazele mai lungi sau mai scurte , fluenta , coerenta vorbirii , ci si prin expresiile emotionale utilizate : mimica , pantomimica , schimbarea vocii etc . Actorii , profesorii , cercetatorii ce sustin o conferinta , poliicienii pot impresiona puternic , pot convinge prin expresivitatea fizionomiei , a gesturilor , dinamica intonatiei , intensitatea si ritmul vorbirii , timbrul vocal etc. O persoana ce nu-si dubleaza discursul cu expresiile emotionale mai sus amintite , care vorbeste tern , incet , fara dictie , cu o fizionomie incremenita si cu putine gesturi , cu o voce metalica , neplacuta si un ton egal e total nepotrivita pentru a tine un discurs .

2.Monologul e mai dificil decat dialogul pentru ca persoana care vorbeste trebuie sa sustina singura firul comunicarii sale , fara a beneficia de alternarea rolurilor de emitator si receptor ca in cazul dialogului . In plus ea trebuie sa fie foarte atenta la reactiile auditoriului ( plictiseala , dezinteresul sau curiozitatea , interesul ) incercand sa ghiceasca asteptarile celorlalti si sa raspunda intrebarilor lor . Capacitatile oratorice permit , totusi , celui ce monologheaza sa capteze atentia celorlalti , iar in functie de ceea ce observa sa insiste pe acele fragmente din discurs de care auditoriul e mai interesat si sa omita sau sa reduca la minim informatiile ce nu par sa intereseze .





B. 1. Insusirile neobisnuite ale unor obiecte declanseaza mai usor atentia involuntara , deoarece aceast aforma a atentiei e mai simpla decat cea voluntara . Atentia involuntara se declanseaza odata cu noutatea si neobisnuitul stimulului pentru ca aceste caracteristici ies mai usor in evidenta si stimuleaza simpla perceptie . Aceasta caracteristica e valorificata in cadrul reclamelor comerciale de tipul ciocolatei Milka pe ambalajul careia apare o vaca de culoare mov . Insusirile neobisnuite ale stimulilor ne contrariaza , ne determina sa iesim din inertie pentru ca sunt contrare insusirilor obisnuite asa incat atentia se declanseaza imediat , rapid , reflex . Dezavantajul atentiei involuntare este durata scurta cu caracterul ei instabil , fluctuant .

2. Exersarea calitatilor atentiei determina optimizarea lor . Acesta e si cazul volumului atentiei , care e mult imbunatatit in cazul in care avem de a face cu o profesie care solicita zilnic volumul atentiei . Atrenamentul determina eficienta atentiei in ceea ce priveste volumul ei , astfel ca in domeniul profesional orice persoana are un volum al atentiei mai extins decat in altele . In cazul citirii rapide , dobandita prin exercitiul lecturii volumul atentiei atinge valori incomparabil mai mari decat media .

SUBIECTUL III

Varianta 55





B. 1.Functia expresiva a limbajului consta in facilitarea exteriorizarii si transmiterii unor idei si trairi afective complexe prin intonatie , ritmul vocii , pauze , accente .

2. Monologul e mai dificil decat dialogul pentru ca persoana care vorbeste trebuie sa sustina singura firul comunicarii sale , fara a beneficia de alternarea rolurilor de emitator si receptor ca in cazul dialogului . In plus ea trebuie sa fie foarte atenta la reactiile

auditoriului ( plictiseala , dezinteresul sau curiozitatea , interesul ) incercand sa ghiceasca asteptarile celorlalti si sa raspunda intrebarilor lor . Capacitatile oratorice permit , totusi , celui ce monologheaza sa capteze atentia celorlalti , iar in functie de ceea ce observa sa insiste pe acele fragmente din discurs de care auditoriul e mai interesat si sa omita sau sa reduca la minim informatiile ce nu par sa intereseze .

SUBIECTUL III

Varianta 56


Procesele afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute .



B. 1. Nivelul de aspiratie trebuie sa fie asociat cu trairi afective stenice , pozitive , pentru ca e bine ca el sa fie mai ridicat decat posibilitatile de moment ale subiectului . Pentru ca tinde sa fie mai mult maine decat azi , azi decat ieri , subiectul are sansa si oportunitatea de a progresa , de a-si depasi limitele atinse . tocmai de aceea nivelul de aspiratie e definit drept stimulul motivational ce ne impulsioneaza spre autodepasire . Ne putem depasi cu conditia de a avea incredere in fortele noastre , in taria si tenacitatea vointei prin care vom indeparta toate piedicile pentru a evolua , pentru a ne autorealiza .

2. Asa cum atunci cand tragem cu arcul la tinta trebuie sa ne fixam un reper mai ridicat decat centru tintei , pentru ca sageata sa ajunga in centru , tot asa cand ne propunem un nivel de aspiratie acesta trebuie sa fie superior posibilitatilor de moment . Daca am avea aspiratii concordante cu posibilitatile din prezent nu ne-am acorda sansa de a progresa . Prin aspiratie catre el ideal , ne autoacordam oportunitatea dezvoltarii noastre .

SUBIECTUL III

Varianta 57





B. 1.A avea o pasiune nu inseamna a fi ferit de dificultati , ci dimpotriva . Pe parcursul manifestarii si trairii pasiunii vor exista momente , intervale de timp in care totul va parea descurajator , iar tendinta fireasca va fi aceea de renuntare . Astfel se explica faptul ca exista persoane care au pasiuni de scurta durata , carora le substituie mereu alte pasiuni , care au aceeasi soarta . Durata unei pasiuni depinde si de calitatile volitive care trebuie sa o sustina in momentele ei grele . Doar taria vointei , perseverenta , curajul , independenta , promptitudinea deciziei si autocontrolul pot determina o persoana sa depaseasca lupta motivelor pentru a lua cea mai buna decizie si pentru a o materializa in timp util .

2.Formele motivatiei sunt inegal productive . Superioritatea motivatiei intrinseci , pozitive si cognitive din punct de vedere productiv e valabila doar in raport cu motivatia extrinseca , negativa si afectiva . Daca luam in calcul si varsta , temperamentul sau caracterul , atunci vom observa ca la scolarii mici motivatia extrinseca e mai productiva decat cea intrinseca.Pedeapsa care genereaza motivatia negativa poate fi in situatii concrete singura cale de a atentiona un copil de raul pe care-l face celorlalti sau lui insusi , iar motivatia afectiva la copii si adolescenti poate fi mai productiva decat cea cognitiva care nu s-a format inca.





B. 1. Mobilitatea atentiei sau flexibilitatea consta in deplasarea si reorientarea ei de la un obiect la altul , pentru a raspunde cerintelor activitatii . Aceste cerinte sunt de minimum 1/6 dintr-o secunda . Daca acest prag e mai mare , atunci apar inertia atentiei care poate fi o contraindicatie pentru anumite activitati sau profesii. Mobilitatea atentiei este in stransa legatura cu celelalte insusiri

ale atentiei . In testul de aentia Praga , pe baza numerelor , viteza de deplasare a atentiei de la numerele notate la cele inca nenotate pune in evidenta mobilitatea atentiei facand deosebirea dintre un nivel extrem de slab , slab , mediu , bun si foarte bun.

2. Mobilitatea atentiei trebuie sa fie si ea optima , adica nici prea mica , nici prea mare . O mobilitate prea ridicata a atentiei poate impiedica stabilitatea si concentrarea ei asupra unu aspect al realitatii sau activitatii , iar prin aceasta poate perturba desfasurarea normala a activitatii. Fiecare profesie solicita anumite disponibilitati psihice , anumite procese psihice , anumite calitati specifice .


A. 1 . Limbajul este principala activitatea de comunicare interumana cu ajutorul limbii sau al altui sistem de semne

Optimul motivational se refera la aceea intensitate potrivita a motivatiei care faciliteaza atingerea rezultatelor scontate .

2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut ..

3. Putem sa vorbim despre optim motivational in doua situatii : atunci cand dificultatea sarcinii este apreciata corect de catre subiect si atunci cand dificultatea sarcinii este apreciata eronat de catre acesta ( in acest din urma caz putem vorbi despre subapreciere sau supraapreciere ) . Mijloacele verbale sunt foarte importante in stabilirea caracteristicilor activitatii , prin intermediul lor fiind analizate si clarificate anumite aspecte ale activitatii , se stabilesc etapele acesteia si se construieste in plan mintal tactica abordarii acesteia . Cuvintele ne ajuta sa avem o imagine mai adecvata asupra activitatii , ne ajuta sa o desfacem in toate detaliile sale , iar toate aceste aspecte ne ofera posibilitatea de a ne folosi de o energie motivationala optima . Mai mult , prin cuvinte putem fi incurajati si astfel putem sa ne mobilizam mai bine in diferite activitati , iar in cazul in care se observa o tendinta de subapreciere a activitatii se pot fixa prin cuvinte scopuri mai inalte care includ si activitatea respectiva ca o etapa . Limbajul este un mecanism reglator al conduitei , iar optimul motivational face parte din structura motivatiei care este un mecanism stimulator –energizant .

B. 1. Specificul afectivitatii in calitate de componenta de baza a psihicului uman consta in subiectivitatea trairilor . Afectele , emotiile , dispozitiile , sentimentele si pasiunile ne exprima in ceea ce este definitoriu si ne simbolizeaza . Trairile noastre pot fi diferite de ale celorlalti , chiar daca evenimentele sunt aceleasi . Procesele afective pot fi slabe , medii sau intense , pot avea o durata variabila , au la baza anumite trebuinte si genereaza la randul lor trebuinte . Totodata , specificul trairilor consta in polaritatea lor , in functie de satisfacerea sau nesatisfacerea trebuintelor , in mobilitatea , ambivalenta si expresivitatea lor.

2. Exista ganditori care n-au elogiat puterea omului de a gandi , de a reflecta asupra universului in care traieste , nici capacitatea sa de memorare , ci capacitatea sa afectiva ( Freud , Adler , Ribot spre deosebire de Descartes , Leibniz , Kant , Spinoza ) . Dupa cum afirma si Amiel : << fara pasiuni omul nu e decat o forta latenta >> , deci am putea crede ca fara trairi afective fiinta umana ar fi doar un robot jovial . Trairile exprima natura vie , sensibila , calda , miezul umanitatii . Fara a face elogiul afectivitatii excesive , sustinem doar ca modelul ideal al omului ar fi acela in care ratiunea e insotita de afectivitate , de aceea , optand pentru echilibru putem spune : << cata ratiune , atata sentiment si cat sentiment , atata ratiune >>. Ontogenetic si filogenetic , vibratia afectiva , ca tensiune a intregului organism preceda atat gandirea cat si perceptia .

SUBIECTUL III

Varianta 60



2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii

formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o singura forma fara continut.


B. 1.Desi atentia involuntara e un act neintentionat , nedeliberat , de intoarcere a eului catre stimulii externi , confundandu-se aproape cu reflexul de orientare , motiv pentru care e numita pasiva , ea nu e cu totul la cheremul stimulilor din afara , contand foarte mult si atitudinile afective ale persoanei , prin faptul ca e deschisa sau inchisa in raport cu ce se petrece in jurul ei , interesata in general sau nu . O atitudine pozitiva , stenica , determina persoana sa reactioneze mai prompt si mai adecvat stimularilor , pe cand o atitudine negativa , astenica determina persoana sa fie aproape absenta , sa reactioneze lent si neadecvat . Starea de sanatate , gradul de oboseala au rol in atentia involuntara .

2.Intr-adevar , oricat de bine ar fi dezvoltata atentia voluntara , ea nu poate fi sustinuta un timp indelungat , pentru ca ea apare si se mentine cu efort , cu incordari , cu consum energetic si de aceea nu se poate manifesta un timp nelimitat : apare oboseala , trecerea in stare de somnolenta . In consecinta, atentia voluntara e avantajoasa prin eficienta sa pentru toate activitatile , dar e limitata ca posibilitati de realizare.

SUBIECTUL III

Varianta 61





B. 1. Cine nu si-ar dori sa aiba un copil cu o vointa de fier ? Ce-l poate intrista mai mult pe un parinte decat faptul ca are un copil cu vointa slaba , fiind in imposibilitatea de a-si pregati lectiile sau de a promova intr-o profesie ; sa stie capacitatea si disponibilitatea lui intelectuala , talentul remarcabil pe de o parte si delasarea , neangajarea pe de alta parte ?Pentru a ajunge la prima situatie si a o inlatura pe a doua , e necesar ca inca de la inceput copilul sa fie incurajat in fixarea un scopuri simple , cum ar fi sa realizeze un desen cu care sa-si decoreze camera , sa fie apreciat pentru micile realizari . Treptata – treptat , un copil va dori sa fie din nou apreciat si va realiza noi activitati in care isi va valorifica fermitatea vointei. Motivatia afectiva , extrinseca si pozitiva , pot fi , pentru inceput , modalitati de lucru prin care familia va cauta sa formeze calitatile vointei copilului , in special taria vointei , pentru ca mai tarziu acesta sa manifeste initiativa pentru autorealizare si autoafirmare , sa-si fixeze interese si scopuri prin intermediul carora sa-si gaseasca locul sub soare , adica menirea.

2.Prin independenta vointei se exprima in mare masura originalitatea persoanei , intrucat capacitatea acesteia de a decide pe baza propriului discernamant , prin asumarea consecintelor e sustinuta printr-un mod propriu de a se situa in lume , de a fiinta . E dreptul

fiecarei fiinte umane de a fi ea insasi, indiferent daca din punctul de vedere al celorlalti ceea ce face e gresit , hazardat sau absurd ; conteaza doar autenticitatea . Cel care a fost odata ,,nebun ,, ( in opinia contemporanilor ) a devenit geniul urmasilor.

SUBIECTUL III

Varianta 62





B. 1.Emotiile intelectuale sunt trairi de scurta durata , fara o stabilitatea prea mare , pe cand pasiunea pentru cunoastere e de lunga durata , stabila. Emotiile stau la baza pasiunilor . Trecerea de la emotile intelectuale la pasiunea pentru cunoastere se realizeaza prin repetarea emotiilor intelectuale de un numar suficient de mare de ori care sa permita stabilizarea gandirii . Repetarea emotiilor intelectuale devine o baza pentru pasiunile intelectuale . Elementul comun al celor doua trairi afective e intensitatea avuta; diferenta consta in faptul ca emotiile intelectuale se produc la nivelul activitatii , in timp ce pasiunea pentru cunoastere se produce la nivelul personalitatii , adica ea cuprinde intreaga personalitate . Emotia intelectuale izvorata din intelegerea unui domeniu determina pasiunea pentru cunoastere , astfel ca subiectul va dori sa cunoasaca principii fundamentale din toate domeniile realitatii .

2. Primul indiciu ce atesta faptul ca pasiunile oarbe sau viciile sunt manifestari anormale ale afectivitatii este ca ele devitalizeaza fiinta umana , o secatuiesc de fortele sale , o fac dependenta de obiect ( cazul adictiilor: dependenta de tutun, alcool, droguri , jocuri de noroc etc. ) . Pasiunile nobile , in schimb , inflacareaza omul , il vitalizeaza .

SUBIECTUL III

Varianta 63


Atentia este fenomenul psihic de orientare selectiva si de focalizare a constiintei asupra unor stimuli interni sau externi

2. Gandirea e implicata in atentie prin faptul ca persoana isi propune in mod constient atingerea unui scop. Gandirea e cea care din multitudinea scopurilor se opreste asupra celui mai important , intr-un moment precis , si , pe aceasta baza , isi concentreaza atentia asupra unui singur aspect al realitatii , ignorandu-le pe celelalte.In atentie intervin permanent analize , sinteze , comparatii , abstractizari si generalizari , ca operatii ale gandirii , acestea avand o influenta pozitiva asupra dezvoltarii atentiei , asupra consolidarii sale . Volumul , concentrarea , stabilitatea , distributivitatea si mobilitatea atentiei sunt dependente de gradul de dezvoltare si exersare al gandirii . Gandirea potenteaza si valorifica atentia.

3.Trairile afective ne determina sa fim mai atenti la tot ceea ce are lagatura cu starile noastre . Uneori actul de atentie , ca atentie

interioara este o intoarcere a privirii constiente spre interior ca sa ne observam o durere sau o bucurie , un act de memorie sau un produs imaginativ , un sentiment sau o pasiune. Fata de ceea ce iubim suntem mai atenti , suntem mai preocupati pentru lucrul sau persoana iubita . Trairile afective ne pot avertiza in legatura cu prezenta unor stimuli semnificativi in preajma noastra , iar acest lucru face ca atentia sa fie focalizata inspre acestia pentru a putea fi analizati mai clar si pentru a lua decizia optima in raport cu stimulii respectivi .

B. 1. Dialogul definit drept comunicare directa intre doua persoane se caracterizeaza prin schimbarea alternativa a rolurilor de emitator si receptor . Cel care transmite un mesaj are nevoie de o confirmare a receptarii corecte a mesajului , iar prin aceasta confirmare , receptorul , la randul lui ,devine emitator . O alta caracteristica a dialogului este schimbul de mesaje si deseori cooperarea , printr-un canal specific de comunicare .

2. Limbajul scris e coordonat in plan mintal de catre limbajul intern , deoarece limbajul intern indeplineste functii de anticipare , proiectare , conducere dinlauntru si coordonare a limbajului atat scris cat si oral . Limbajul intern pregateste planul dupa care se va alcatui un eseu , textul unei conferinte , metaforele unui poet , ideile unui filosof . Limbajul intern pregateste si desavarseste , faciliteaza si materializeaza limbajul extern .




3. Motivele şi trăirile afective fac parte din aceeaşi categorie : categoria proceselo stimulator-energizante.Deşi există puternice legături între toate procesele psihice, între afectivitate si motivatie se instaurează o legătură specială, ele alcătuind împreună o unitate de nezdruncinat : trăirile afective au fost considerate motive active , in plina desfăşurare, în timp ce motivele reprezintă trăiri afective condensate, cristalizate , solidificate.Strânsa legătură dintre trăirile afective şi motivatie reiese şi din definitia afectivităţii: « procesele afective constau în trăirea subiectivă a concordantei sau discordanţei dintre cerinţele interne ale individului (motivele) şi realitatile din mediu.

B. 1. Atentia postvoluntara este cea mai eficienta si cea mai consolidata forma a atentiei , deoarece presupune un efort redus si o automatizare , ce survin in urma exersarii indelungate a atentiei voluntare . Atentia postvoluntara este deprinderea de a fi atent si se desfasoara in mare masura intr-un plan subconstient . Ne putem da seama de importanta atentiei postvoluntare in situatia in care invatam sa cantam la un instrument muzical . Initial e nevoie de mult efort voluntar si totul se realizeaza greoi , insa dupa exercitiu sustinut se ajunge la automatizarea anumitor operatii care intra sub controlul atentiei postvoluntare , astfel ca efortul se diminueaza si creste eficienta derularii lor . Activitatea de invatare , definita de procesul de asimilare a cunostintelor si deprinderilor se realizeaza tot mai rapid si facil pe masura ce se trece de la atentia voluntara la cea postvoluntara : invatarea voluntara sistematica , dublata de atentia postvoluntara ,devine tot mai eficienta . Eficienta ridicata a actului de invatare se poate observa prin atingerea unor niveluri superioare de precizie , corectitudine si viteza , ce ar fi imposibil de realizat fara aportul atentiei postvoluntare.

2. Reusita unei actiuni depinde de o serie de factori printre care atentia e conditie necesara dar nu si suficienta , pentru ca ea trebuie sa fie insotita , dublata , acompaniata de gandire , de memorie , imaginatie , motivatie , afectivitate , effort voluntar , deprindere , aptitudini etc.Atentia nu are un continut informational specific si nici un continut propriu-zis , ea fiind o conditie generala a activitatii psihice . Daca cineva nu are aptitudini speciale si nici generale la un nivel prea inalt , nu poseda imaginatie bogata si nici un grad prea mare de cultura , oricat de atent va fi nu va putea rezolva problemele cu care se confrunta , nu va reusi in activitatile propuse .

SUBIECTUL III

Varianta 65





B. 1. Motivatia , etimologic insemnand a misca , din latinescul movere este cauza interna care poate sa apara ca un impuls inconstient . Prin exprimarea verbala impulsul se constientizeaza si individul intelege pentru sine ce are de facut pentru satisfacerea necesitatii si actioneaza in acest sens . Asa cum vointa este oarba fara rationament , asa si motivatia este confuza , lipsita de forta , fara constientizarea ei prin limbaj .

2. Motivatia este definita ca reglarea conduitei tocmai pentru ca subiectul reuseste prin intermediul motivatiei sa creasca sau sa scada intensitatea motivelor in raport cu dificultatea sarcinilor . Optimul motivational consta in intensitatea cea mai potrivita a motivatiei , in aprecierea corecta a gradului de dificultate a sarcinii . Psihologii fac distinctia intre cum e sarcina in realitate ( de dificultate inalta , medie , scazuta ) , cum e ea considerata de catre subiect si cum se mobilizeaza subiectul in raport cu sarcina . Ideala este aprecierea corecta a relatiei dintre cerintele sarcinii si posibilitatile subiectului .

SUBIECTUL III

Varianta 66




3. Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective intrucat , noi oamenii , nu ne transmitem doar cuvinte , propozitii , fraze , idei , ci si stari sufletesti .Aceasta interactiune e evidenta , mai ales in functia expresiva a limbajului , ce favorizeaza exteriorizarea si transmiterea trairilor afective complexe. Prin cuvinte noi putem sa ne transmitem mult mai nuantat, intr-o gama mult mai larga si mai profunda, starile afective pe care le avem . Mai mult , prin intonatie , ritmul vorbirii , pauze , accente , noi codam , in timp ce vorbim , un ansamblu de trairi afective .

Limbajul face parte din categoria mecanismelor reglatorii , iar afectivitatea din categoria mecanismelor stimulator – energizante .

B. 1. Perseverenta , conditie absolut necesara a realizarilor deosebite din viata fiecaruia se formeaza in timp , nu apare spontan , ci doar prin educatie. Asa cum este educat de la inceput un copil , sa efectueze in fiecare zi cate o activitate care sa-l solicite cognitiv , asa va ramane . Daca i se vor citi povesti , i se va cultiva gustul pentru lectura , daca i se va cere sa-si faca temele in fiecare dupa-amiaza la aceeasi ora , fiind incurajat si ajutat atunci cand are nevoie , el va avea toate sansele sa devina perseverent si sa-si atinga scopurile in viata .

2. Intr-adevar , exercitiile de vointa se realizeaza prin actiuni cotidiene precum : un ajutor dat unui coleg intr-un moment in care noi insine am avea nevoie sa fim ajutati , renuntand la egoism in favoarea celui care a solicitat ajutorul . Ajutandu-l ne ajutam pe noi insine ,poate, sa iesim dintr-un impas , pentru ca cel putin o vreme nu mai suntem framantati de rezolvarea atat de dificila a problemelor cu care ne confruntam . Exercitiile de vointa sunt prezente zilnice intalnindu-le si atunci cand un elev se pregateste exemplar pentru a doua zi la scoala sau atunci cand un fumator isi propune sa renunte la fumat si zi de zi rezista tentatiei de a fuma .

SUBIECTUL III

Varianta 67





B. 1.Optimul motivational este intensitatea cea mai potrivita a motivatiei in raport cu dificultatea sarcinii in vederea obtinerii unor rezultate superioare . Relatia dintre intensitatea motivatiei si nivelul performantei nu depinde numai de dificultatea si complexitatea sarcinii , ci si de starea motivational a persoanei . Astfel o sarcina foarte dificile poate fi indeplinita cu succes atunci cand persoana manifesta un calm profund si are incredere in fortele proprii . In cazul in care persoana e nelinistita ,ezitanta , neincrezatoare in sine , panicata ea poate sa esueze chiar si in fata unor sarcini usoare , pe care le amplifica inutil si ridicol . Subiectivitatea e aici decisiva .

2.Cele mai nereusite activitati sunt cele in care persoana doar mimeaza ca se implica , fortandu-se sa salveze aparentele . Activitatea sa e sortita esecului , intrucat persoana e submotivata , cu trairi afective foare slabe , ca si inexistente . Activitatile de succes sunt cel in care persoana actioneaza impulsionata de necesitati stringente si trairi afective dintre cele mai puternice . Cand actioneaza cu toata increderea in reusita activitatii , cu toata inima , speranta si implicarea fiintei sale , adica atunci cand e instigata de motive accentuate si trairi afective , persoana are toate sansele sa reuseasca . In caz contrar ajunge la insucces .

Subiectul III Varianta 68A. 1 . Vointa este mecanismul psihic de autoreglare a conduitei folosind un ansamblu de mecanisme verbale , de mobilizare a unui efort intelectual , emotional si fizic , in vederea depasirii obstacolelor care stau in calea atingeri scopurilor constient stabilite necesităţile lui interne sunt sau nu satisfăcute.Starile afective sunt trairi subiective care reflecta relatiile omului cu lumea si masura in care necesitatile lui interne sunt sau nu satisfacute



B. 1. Atentia involuntara , ce presupune orientarea selectiva in functie de noutate , neobisnuit , intensitatea stimulilor este modificata superior prin comanada profesorului : ,, Fiti atenti,,! . Prin intermediul limbajului atentia involuntara devine voluntara atunci cand se face auzita comanada verbala a instructorului auto , , a psihologului ce explica modul de desfasurare a unui experiment . Comenzile verbale , dar mai ales autocomenzile de tipul : ,, Trebuie sa ma concentrez ,, , ,, Sunt prea imprastiat,, , ,, Se poate intampla ceva rau daca voi continua asa,, , ,, E necesar sa fiu atent ,, regleaza energiile psihinervoase spre acea activitate sau parte a activitatii care este cea mai importanta in acel moment . Specificul atentiei voluntare este sa fie ferm fixata asupra obiectului sau pentru a permite desfasurarea eficienta a actiunii.

2. Distributivitatea atentiei , care presupune desfasurarea simultana a mai multor activitati cu conditia ca unele dintre ele sa fie automatizate , e mai usor de realizat cand activitatile sunt diferite si greu de realizat atunci cand acestea sunt asemanatoare deoarece asemnarea lor le determina sa se stinghereasca unele pe altele. Are loc o interferenta negativa, prin intermediul careia se pot produce blocaje ale unei activitati . Sa presupunem ca e vorba despre o lucrare anuntata . Cerintele sunt asemanatoare pentru cele doua randuri , cu mici diferente intre randul unu si randul doi . Elevului ii este greu sa-si realizeze si cerinta proprie , in timp ce profesorul ofera anumite explicatii , si cerinta celuilalt rand , pentru ca e solicitat de colegul de banca . Cele doua cerinte interfereaza negativ , iar elevul se incurca , neputandu-si mentine distributivitatea atentiei .

SUBIECTUL III

Varianta 69





B. 1.Adeseori intelegem mai mult din imbratisarea cuiva decat din cuvintele sale . Atitudinea afectiva dubleaza si adanceste comunicarea dintre oameni , o expliciteaza . Exista un limbaj aparte al incurajarilor si intaririlor comportamentelor dezirabile , dar si un lombaj al iubirii care se manifesta prin imbratisari , nu doar prin daruri . Obiectele materiale , serviciile pe care ni le facem unii

altora nu sunt mai valoroase decat conduitele emotional-expresive ce ne fac sa ne simtim iubiti , acceptati , apreciati .

2.Intrucat omul nu e o fiinta doar cerebrala sau doar pasionala , el trebuie respectat si abordat in specificitatea dublei sale naturi , astfel incat atunci cand cineva sustine un monolog in fata unui auditoriu nu trebuie sa uite acest fapt . Astfel cel care asculta , recepteaza atat mesajele verbal informationale , care-l satisfac din punct de vedere intelectual , cat si mesajele non-verbale , atitudinal afective ce raspund necesitatii sale emotionale . Expresivitatea e cea mai de seama caracteristica a vorbirii , ea persuadand in special prin trezirea si sustinerea emotiilor auditoriului.

SUBIECTUL III

Varianta 70





B. 1.Concentrarea atentiei e conditionata de starea de buna sau proasta dispozitie afectiva : o persoana cu un tonus psihic bun , cu trairi pozitive , stenice e capabila sa-si focalizeze cu mare intensitate energiile asupra activitatii . Dimpotriva , atunci cand are o proasta dispozitie cauzata de motive pe care nu le cunoaste sau nu doreste sa si le constientizeze are dificultati de concentrare a atentiei din cauza tonusului psihic scazut , sau poate prea crescut din cauza furiei si nemultumirii . In efectuarea unor activitati cotidiene e necesara buna dispozitie ce da farmec si savoare vietii , adica evidentierea calitatilor umane .

2.Pasiunea pentru activitate determina persoana sa sesizeze rapid , aproape instantaneu ,tot ceea ce are legatura cu acel domeniu de activitate . Atentia pictorului selecteaza involuntar, voluntar sau postvoluntar chipurile trecatorilor , ploaia , intensitatea luminii , jocul umbrelor si nuantelor. Acest decupaj e permanent deoarece artistul isi traieste emotiile estetice nu doar atunci cand picteaza , ci si in diferite momente ale vietii de zi cu zi .

SUBIECTUL III

Varianta 71





B. 1. Se stie ca orice actiune are la baza un motiv . O motivatie universala ce trezeste fiintele umane din inertia lor e aceea de a obtine acceptarea si aprecierea celorlalti . Fara satisfacera acestor nevoi , oamenii ar ramane incremeniti in activitati pe care le-ar desfasura fara chef si fara trairi afective complexe. Optimul motivational afectiv sustine motivul ce a declansat actiunea .

2. Procesele afective sunt motive active , aflate in plina desfasurarea in sensul ca simtim bucurie cand altii sunt indiferenti , pentru ca ceea ce facem a izvorat din necesitate , din trebuinte , din motive foarte personale . Odata satisfacute aceste motive , e normal sa simtim o bucurie nesfarsita sau cand suntem tristi , tristetea poate fi semnul renuntarii la anumite motive .

SUBIECTUL III

Varianta 72





B. 1.Expresiile emotionale sunt formate si modelate in mare parte prin educatie . Ele se pot invata prin imitatie , prin aprobare sau prindezaprobarea lor de catre ceilalti. Noi invatam de la parinti , de exemplu , cum sa reactionam atunci cand avem musafiri sau atunci cand mergem in vizita , invatam de la ei , din scoala sau de la gradinita cum sa salutam , ce mimica , ce gesturi si ce tinuta sa avem atunci cand facem asta . Observandu-i pe altii invatam cum sa ne folosim expresiile emotionale in diferite situatii , la

petreceri , la inmormantari , in mijloacele de transport in comun etc . Astfel se naste autocontrolul asupra expresiilor noastre emotionale , putand sa le folosim adecvat , in functie de circumstante . Comenzile verbale de genul ,, nu e frumos cand faci asa ,, sau ,, cel mai ieftin lifting e zambetul ,, au si ele un rol important in aparitia autocontrolului expresiilor emotionale .

2.Conform dictonului : ,, Capul plecat sabia nu-l taie ,, , adoptarea unei conduite emotional-expresive accentueaza functia persuasiva a limbajului . Pentru a obtine ceea ce doresc oamenii folosesc anumite expresii emotionale : zambesc , plang , se prefac speriati pentru a obtine ajutorul etc. De exemplu , de multe ori parintii cedeaza atunci cand copiii lor incep sa planga , sa tipe .

SUBIECTUL III

Varianta 73




3.Trairile afective ne determina sa fim mai atenti la tot ceea ce are lagatura cu starile noastre . Uneori actul de atentie , ca atentie interioara este o intoarcere a privirii constiente spre interior ca sa ne observam o durere sau o bucurie , un act de memorie sau un produs imaginativ , un sentiment sau o pasiune. Fata de ceea ce iubim suntem mai atenti , suntem mai preocupati pentru lucrul sau persoana iubita . Trairile afective ne pot avertiza in legatura cu prezenta unor stimuli semnificativi in preajma noastra , iar acest lucru face ca atentia sa fie focalizata inspre acestia pentru a putea fi analizati mai clar si pentru a lua decizia optima in raport cu stimulii respectivi .

B. 1. Specificul functiei de comunicare este de a transmite informatii printr-un cod-sistem de semne ce e cunoscut de catre cei ce se afla in legatura de comunicare . Prin intermediul acestei functii noi transmitem celorlalti ideile , gandurile, emotiile , sentimentele pe care le avem . Fiecare dintre cei care comunica desfasoara anumite activitati sociale ce nu ar fi posibile fara un emitator si un destinatar . Legatura dintre cei doi se realizeaza printr-un canal de comunicare si presupune un anumit mesaj ce se transmite .

2. Faptul ca functiile limbajului sunt interdependente si se conditioneaza reciproc ne arata functia persuasiva care e sustinuta de cea emotional-expresiva , ducand impreuna la functia de reglare a conduitei celeilalte persoane. Totodata functia expresiva e sustinuta de cea persuasiva pentru ca la transmiterea trairilor se adauga forta argumentelor , claritatea si coerenta rationamentelor in vederea aceleiasi reglari a conduitei . Niciuna dintre functiile anterioare nu pot fi realizate fara functia de comunicare , functie care la randul ei influenteaza si este influentata de functia cognitiva. Prin functia de comunicare noi aflam diferite lucruri care folosite de functia cognitiva ne pot imbogati bagajul de cunostinte , ne pot dezvolta structurile operationale ale gandirii , imaginatiei , ne pot schimba viziunea asupra anumitor aspecte ale realitatii. Functia de comunicare ne ajuta sa ne facem cunoscute , sa ne expunem ideile , teoriile , produsele procesarilor cognitive , in care limbajul are un rol major .



2. Gândirea e implicată în trăirile afective prin caracteristica centralitatii sale. Astfel, pe baza faptului că gândirea are însemnătate

centrală ea atrage catre sine afectivitatea pentru a o controla şi valorifica.Gândirea nu permite ca subiectul să fie copleşit de trăirile sale afective, ea fiind capabilă să controleze emoţiile când au o prea mare intensitate si ar putea perturba activitatea.În urma diminuării intensităţii prea mari a trăirilor, acestea isi pot îndeplini cu succes rolul ,permitand desfăşurarea normala , echilibrata a activitătii.Totodată, gândirea valorifică trăirile afective, punându-le în slujba scopurilor raţionale. Cel mai indicat e echilibrul dintre gândire şi trăirile afective.


B. 1. Perseverenta se manifesta in conditiile in care e sustinuta de o serie de alte disponibilitati psihice ale celui angajat in diferite actiuni . Printre acestea concentrarea atentiei indeplineste un rol foarte important . Astfel , o persoana reuseste sa inlature obstacolele cu care se confrunta , fiind perseverenta tocmai datorita capacitatilor de focalizare a atentiei atat pe scop , cat si pe mijloacele necesare atingerii scopului . Pe de o parte atentia e focalizata pe scop ca finalitate , ca tinta propusa pentru ca persoana sa-si gaseasca cele mai adecvate mijloace , iar pe de alta parte focalizarea atentiei asupra mijloacelor folosite determina anumite modificari ale scopului , pentru o potrivire perfecta . Se realizeaza un reglaj al reglajelor din mers , intr-un mod firesc .

2. Una din cauzele incapatanarii e carenta educationala . In aspiratia de a-si indeplini cat mai bine menirea de parinti , unii dintre ei fac exces de zel si ii satisfac copilului toate dorintele , astfel ca neavand niciun fel de interdictie el creste cu gandul ca poate obtine orice . Incapatanarea se explica prin atitudinea irationala ce mizeaza pe mentinerea privilegiilor odata obtinute : copilul protesteaza , pange , ridica tonul cerandu-i parintelui sa procedeze cum proceda si pana atunci. Mai mult decat atat , copilul pretinde ca toti cei din jur sa se comporte fata de el cum s-au comportat parintii , iar cand intampina rezistente el se manifesta agresiv .

SUBIECTUL III

Varianta 75





B. 1.Prin intermediul limbajului reusim sa ne fixam mai bine anumite scopuri , ca atunci cand ne spunem noua insine << Trebuie sa obtin o nota buna !>> .Astfel se manifesta functia reglatorie a limbajului ce indeplineste si importantul rol de departajare a motivelor intre ele , precum si de scopuri . Prin aceasta functie elevul e constient ca e o diferenta intre nevoia lui de a obtine o nota buna si nevoia de a-si multumi parintii . In actul voluntar , functia reglatorie a limbajului intervine si pentru a facilita , in urma luptei motivelor , luarea deciziei , in ciuda unor tentatii si apoi , in final executia sa . In acest sens in popor se foloseste expresia << Te ineci ca tiganul la mal >> , in sensul ca actul voluntar e implinit doar odata cu aplicarea in plan practic a deciziei . Si aici limbajul are un rol reglator , in conducerea actiunii , in evaluarea mersului ei , in autoincurajari .

2.Verbalizarea constituie mijlocul prin care un impuls interior se dezvolta , se contureaza . Fara cuvant , un impuls este ceva vag , lipsit de forta , care poate sa dispara usor . Planificarea unei activitati necesita verbalizarea , deaorece prin cuvant , prin functiile sale ( cognitiva , de reglare a conduitei etc. ) se contureaza etapele si mijloacele prin care se poate realiza activitatea . De exemplu , daca motivul se poate exprima prin fraza << Am nevoie de relaxare >> , alte fraze precum << Am sa-mi fac bagajul >> , << Am sa

plec la munte >> exprima scopul prin care motivul poate fi realizat .

SUBIECTUL III

Varianta 76





B. 1. Specificul vointei in lipta motivelor consta in capacitatea efortului voluntar de a depasi dificultatile , obstacolele pntru a putea lua cea mai buna decizie . Uneori poate fi cea mai dificila etapa deoarece avem si motive pro si motive contra acelei activitati , iar ca sa putem depasi impasul trebuie sa decidem in favoarea motivului superior . Corect si drept este sa luam in calcul nu doar binele propriu , si si binele celorlalti . Competitia , concurenta motivelor induce tensiuni ce sunt eliminate prin efortul voluntar , prin promptitudinea deciziei si nu a oricarei decizii , ci a celei mai bune .

2. Intalnim adesea persoane care sunt pline de entuziasm , sunt visatoare , isi propun teluri dintre cele mai inalte , au ambitii mari , dar, cand ajung la faza executiei , chiar si dupa ce au luat hotararea sunt incapabili sa o realizeze . Acesta e ultimul prag , cel de nedezmintit al succesului , cel care face trecerea spre visul devenit realitate . Pana cand nu finalizam o actiune nu putem dovedi ca avem vointa puternica .

SUBIECTUL III

Varianta 77






B. 1.O convingere e alimentata permanent atat de seva trebuintelor , a aspiratiilor , cat si a trairilor subiectului . Doar asa se poate explica atitudinea demna a cuiva care ar puterea de a renunta la toate avantajele ce i se ofera in schimbul convingerilor sale . Curajul , eroismul , chiar martirajul unor personalitati exceptionale se explica prin motivele puternice si aspiratiile inalte care se ingemanau , se imbinau in vederea alcatuirii nucleu tare al convingerii . Innumele pasiunii pentru adevar , dreptate , libertate unii si-au sacrificat sanatatea , familia , viata .

2.Gradul mare de constientizare si intelectualizare al proceselor afective se explica prin gradul crescut de complexitate pe care il au in raport cu cele primare . O emotie puternica se poate manifesta prin vasodilatatie , prin accelerarea batailor inimii , prin schimbarea ritmului vocii , tremur usor etc. Atunci cand persoana manifesta asemenea schimbari fiziologice isi da seama instantaneu , ceea ce inseamna ca stie ca a rosit etc. , si ca efect se inroseste si mai tare . Intelectualizarea se refera la faptul ca persoana are si intelegerea cauzelor care o determina sa reactioneze astfel , de aceea in viitor va incerca sa le evite sau va incerca sa se controleze . Acest fapt e in contrast cu procesele afective primare ce se desfasoara aproape de nivelul instinctual si tind sa scape controlului constient .





B. 1. Atentia involuntara , ce presupune orientarea selectiva in functie de noutate , neobisnuit , intensitatea stimulilor este modificata superior prin comanada profesorului : ,, Fiti atenti,,! . Prin intermediul limbajului atentia involuntara devine voluntara atunci cand se face auzita comanada verbala a instructorului auto , , a psihologului ce explica modul de desfasurare a unui experiment . Comenzile verbale , dar mai ales autocomenzile de tipul : ,, Trebuie sa ma concentrez ,, , ,, Sunt prea imprastiat,, , ,, Se poate intampla ceva rau daca voi continua asa,, , ,, E necesar sa fiu atent ,, regleaza energiile psihinervoase spre acea activitate sau parte a activitatii care este cea mai importanta in acel moment . Specificul atentiei voluntare este sa fie ferm fixata asupra obiectului sau pentru a permite desfasurarea eficienta a actiunii.

2. Volumul atentiei e influentat de vorbire , mai precis de indicatori verbali . Acesta cuprinde circa 5-9 elemente si el poate sa creasca atunci cand cineva ne ajuta , pronuntand cuvinte ce corespund obiectelor pe care le vedem sau cand in cerinta unui test de masurare a volumului atentiei sunt enumerate mai multe cuvinte ce denumesc obiecte si sunt mai apoi percepute in desfasurarea

testului .Prin intermediul limbajului se pot construi clase de obiecte care pot cuprinde un numar mai mare de 5-9 elemente , dar care pot fi activate in campul atentiei tocmai datorita faptului ca ele sunt redate printr-un cuvant sau o sintagma . Cuvintele ne ajuta ,prin legarea lor de obiecte si prin gruparea si integrarea lor in categorii tot mai generale , sa crestem volumul atentiei . SUBIECTUL III

Varianta 79





B. 1.Limbajul verbal interactioneaza cu starile afective , intrucat noi oamenii nu transmitem doar idei , cunostinte , ci si stari sufletesti . Aceasta interactiune e evidenta mai ales in functia expresiva a limbajului , ce faciliteaza exteriorizarea si transmiterea ideilor sau trairilor subiective complexe prin intonatie , ritmul vocii , pauze , accente , fizionomie , gestica .Cuvintele speciale pe care si le adreseaza prietenii sau persoanele ce alcatuiesc cupluri constituie un fel de cod secret pentru ca ele nu sunt folosite si pentru ceilalti . In acest sens se cunoaste faptul ca Mihai Eminescu si Veronica Micle se adresau unul celuilalt prin folosirea diminutivelor de tipul : ,, Rodicuta mea „ sau „ Dragul meu Mitzu „

2.Dialogul e cea mai expresiva forma a limbajului verbal , intrucat beneficiaza de schema conversatiei , ceea ce inseamna ca alternanta receptor-emitator se modifica rapid si permite circulatia unui numar foarte mare de informatii , cunostinte , idei , teorii , rationamente , imagini , stari afective . Feedback-ul e de o exceptionala importanta deoarece face ca dialogul sa fie autentic , real , viu, beneficiind din plin de elemente ale paraverbalului precum intonatia , ritmul vocii , intensitatea acesteia, precum si de mimica side gestica : emitatorul intelege aproape instantaneu daca receptorul e de acord sau nu cu parerile sale si se pregateste sa si le argumenteze , sa le apere , in timp ce receptorul devine emitatorul care-si lanseaza propriile pareri , de multe ori diametral opuse .

SUBIECTUL III

Varianta 80




3. Interactiunea dintre vointa si limbaj e evidenta chiar din definitia data vointei , ca mecanism psihic de autoreglare a conduitei prin mijloace verbale . Limbajul intervine in desfasurarea etapelor actelor voluntare , prin intermediul stabilindu-se scopurile actiunii , se analizeaza motivele , resursele si conditiile necesare atingerii acestora . Prin intermediul limbajului promovam anumite actiuni si le respingem sau amanam pe altele . In final se evalueaza cu ajutorul lui maniera si gradul in care s-a atins scopul propus . O vointa

puternica este si ea utila in sensul dezvoltarii si imbogatirii limbajului , sustinand activitati care au acest rol . Vointa si limbajul sunt mecanisme psihice reglatorii .

B. 1.Cel care are sentimente de inferioritate e foarte atent la felul in care i se adreseaza cei din jur , cum il saluta , cum se comporta , simtindu-se foarte usor jignit , ignorat , pentru ca este orientat selectiv spre orice element negativ ( o privire , un gest al celuilalt ) , astfel incat are mereu impresia ca ceilalti nu-l respecta indeajuns , nu-l apreciaza , nu-i observa calitatile Ceea ce ne emotioneaza , ne place , ne pasioneaza se reliefeaza cu toata calitatea in rapor cu ceea ce ne este indiferent . Din acest motiv atentia e mereu prezenta in afectivitate , dupa cum afectivitatea implica atentia in sensul ca fiind atenti la un aspect sau altul al realitatii ni se intampla sa simtim sau nu emotie , in functie de masura in care ceea ce e obiectul atentiei corespunde sau nu trebuintelor noastre. O atentie sporita asupra lumii noastre afective determina dinamismul trairilor noastre ( ele sporesc sau se diminueaza , avand in vedere ca atentia e si o parte componenta a constiintei ) .

2.Daca realizam un exercitiu de memorie intre colegii de clasa , la indicatia profesorului de psihologie , constatam ca in functie de felul in care suntem,, sortiti,, sa interactionam cu colegul din dreapta sau din stanga , suntem mai mult sau mai putin atenti , concentrati , pentru ca simpatizam sau antipatizam pe colegul acela : creste concentrarea atentiei in raport cu colega care ne e foarte simpatica si scade in raport cu colega care ne e indiferenta sau antipatica .

SUBIECTUL III

Varianta 81





B. 1. O modalitate prin care motivatia extrinseca poate deveni imtrinseca este situati in care subiectul , desi la inceput avea convingeri contrare apropiatilor sai care-i repetau , de exemplu : „ Trebuie sa fii mai prudent”, „ Trebuie sa-ti selectezi prietenii” , ajunge sa le dea dreptate acestora in urma unor experiente dureroase . Din acel moment subiectul isi va repeta singur : „Trebuie sa fiu mai pruden” , „Trebuie sa-mi selectez prietenii” . Modalitatea prin care motivatia extrinseca a devenit intinseca este transformarea convingerilor persoanei in urma experientei traite. Fara a fi influentabila , persoana a devenit mai prudenta , iar daca nu ar fi procedat asa ar fi insemnat ca este incapatanata .

2. Nu suntem fiinte unidirectionale , nu avem un singur motiv care sa ne orienteze in viata > Comportamentele noastre sunt rezultatul unor constelatii motivationale. Deoarece exista o varietate aproape nesfarsita de motive care stau la baza conduitei noastre , e important sa ne stabilim ierarhii , organizari logice ale motivelor , pentru a le da prioritate celor mai importante .Astfel ., a permite ca un motiv sa iasa invingator dintr-o lupta a motivelor , iar altul nu , nu inseamna ca acel motiv nu va iesi invingator in alte imprejurari , in raport cu alte motive sau chiar cu aceleasi ; doar pe moment el trebuie amanat pentru ca mai tarziu sa poata fi satisfacut . Nimic nu e static in viata noastra psihica , deci modificarea unor imprejurari ( varsta , situatia financiara ) , determina si modificarea in prioritatile motivationale . Sunt de preferat acele motive care asigura evolutia proprie si a apropiatior nostri .

Subiectul III Varianta 82A. 1 . Limbajul este principala activitatea de comunicare interumana cu ajutorul limbii sau al altui sistem de semneMotivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor.


3. Procesul comunicarii interumane prin limbaj nu ar putea fi initiat si sustinut fara sa existe o motivatie: atat emiterea codificata a mesajelor , cat si receptarea lor au in spate un motiv . Motivele umane se reflecta si in functiile limbajului , in functia de comunicare , in cea cognitiva , in cea reglatorie prin care se organizeaza comportamentul nostru si al celorlalti . In toate aceste cazuri sunt prezente motive precum cele de cunoastere, de cooperare , de autorealizare etc. Mijloacele verbale sunt foarte importante in stabilirea caracteristicilor activitatii , prin intermediul lor fiind analizate si clarificate anumite aspecte ale activitatii , se stabilesc etapele acesteia si se construieste in plan mintal tactica abordarii acesteia . Cuvintele ne ajuta sa avem o imagine mai adecvata asupra activitatii , ne ajuta sa o desfacem in toate detaliile sale , iar toate aceste aspecte ne ofera posibilitatea de a ne folosi de o energie motivationala optima . Mai mult , prin cuvinte putem fi incurajati si astfel putem sa ne mobilizam mai bine in diferite activitati , iar in cazul in care se observa o tendinta de subapreciere a activitatii se pot fixa prin cuvinte scopuri mai inalte care includ si activitatea respectiva ca o etapa . Limbajul este un mecanism reglator al conduitei , iar motivatia un mecanism stimulator –energizant .

B. 1. Afectele sunt trairi intense , de scurta durata , cu desfasurare tumultoasa , insotita de o expresivitate foarte bogata . Ele sunt trairi primare , apropiate de instincte si de aceea tind sa scape controlului constient . Totusi nu putem spune ca ele scapa total acestui control. Am putea spune ca persoanele care sunt needucate , neinstruite , nepreocupate de evolutia psihica si socila proprie , poate cu anumite deficiente la nivel mintal , precum si copiii mici , sanatosi din punct de vedere psihic , nu se pot controla . Psihologii au afirmat ca afectele tind sa scape controlului constient , ceea ce nu inseamna ca persoana nu-si poate controla voluntar afectele . Controlul voluntar al afectelor se poate realiza in situatia in care copilul , adolescentul sau maturul se manifesta intr-un mod nestapanit , intr-un moment nepotrivit , iar ceilalti se simt lezati de atitudinea sa mult prea instinctiva , cu manifestare brusca ; atragandu-i-se atebtia cu privire la comportarea sa , subiectul isi poate revizui conduita , iar data viitoare , cand va fi intr-o situatie similara va interioriza ceea ce a exteriorizat atat de brutal si nemanierat.

2. In primele etape ale vietii copiii savarsesc actiuni , care ,desi ii pun in pericol , ei nu le sesizeaza ca atare : aproape ca nu exista stimuli care sa le provoace frica . Pemasura ce trece timpul , odata cu cresterea experientei , creste si numarul stimulilor considerati periculosi . Neinfricati , cei de varsta tanara prefera sporturile extreme , isi risca viata pentru bani , se inroleaza intr-o legiune militara , nu vad nicaieri pericole , comportandu-se de multe ori de parca lor nu li se poate intampla nimic rau . Treptat aceasta atitudine aventuriera se diminueaza si se accentueaza instinctul de conservare . Persona devine mai rezervata, mai prudenta si nu mai face lucrurile periculoase pe care le facea in tinerete. Vede peste tot stimuli care sunt periculosi : e atent la alimentatie , cand inoata nu se mai aventureaza in larg , la munte renunta la cararile cele mai abrupte , conduce masina cu o viteza rezonabila .SUBIECTUL III

Varianta 83





B. 1. Functia persuasiva a limbajului consta in determinarea , conducerea conduitei altei persoane . Acest lucru se poate realiza prin prin capacitatea de a convinge o anumita persoana de anumite lucruri si de a o determina sa se comporte in consecinta . Acest lucru se poate realiza daca reusim cu ajutorul limbajului sa trezim si sa inducem anumite trairi emotionale persoanelor , iar pe acest

fond sa venim cu niste argumente coerente si plauzibile . Astfel prin persuasiune putem sa inducem unui grup spiritul revolutionar , un profesor poate sa-i mobilizeze pe elevii sa participe la anumite actiuni etc.

2. Faptul ca functiile limbajului sunt interdependente si se conditioneaza reciproc ne arata functia persuasiva care e sustinuta de cea emotional-expresiva , ducand impreuna la functia de reglare a conduitei celeilalte persoane. Totodata functia expresiva e sustinuta de cea persuasiva pentru ca la transmiterea trairilor se adauga forta argumentelor , claritatea si coerenta rationamentelor in vederea aceleiasi reglari a conduitei . Niciuna dintre functiile anterioare nu pot fi realizate fara functia de comunicare , functie care la randul ei influenteaza si este influentata de functia cognitiva. Prin functia de comunicare noi aflam diferite lucruri care folosite de functia cognitiva ne pot imbogati bagajul de cunostinte , ne pot dezvolta structurile operationale ale gandirii , imaginatiei , ne pot schimba viziunea asupra anumitor aspecte ale realitatii. Functia de comunicare ne ajuta sa ne facem cunoscute , sa ne expunem ideile , teoriile , produsele procesarilor cognitive , in care limbajul are un rol major.

Subiectul IIIVarianta 14A. 1. Motivatia ( trebuinte , interese , aspitarii ) este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor




B. 1.Atentia postvoluntara are ca rol atingerea scopului printr-un minimum de efort . Intrucat atentia a fost exersata timp indinelungat in realizarea acelorasi scopuri ( de exemplu identificarea potentialilor infractori si descoperirea celor ce au comis deja delicte ) s-a automatizat . Energiile psiho-nervoase se focalizeaza rapid si usor atat asupra scopului , cat si asupra mijloacelor adecvate scopului la un nivel optim , in modul cel mai eficient si consolidat . Scopurile sunt mai repede indeplinite prin cele mai potrivite mijloace , fara osteneala .

2. A selecta si a ne orienta atentia in alegerea alternativei optime sunt actiuni necesare intr-un efort voluntar pentru a sti in ce directie sa ne canalizam energia psihonervoasa mobilizata in cadrul actului de vointa . De exemplu , in traversarea Dunarii cu barca , decizia luata implica actiunea de a ne orienta atentia spre locul unde trebuie sa ajungem , sa alegem cea mai buna traiectorie , pe care trebuie sa ne deplasam pentru ca apa curgatoare sa nu ne duca prea mult in josul apei.

SUBIECTUL III

Varianta 3





B. 1.Limbajul intern se caracterizeaza prin comprimare , concizie si viteza maxima de realizare. Acest fapt se explica prin aceea ca nu exista ganduri sau idei necodificate verbal , ci doar o inlantuire rapida a acestora cu o viteza mar in limbajul intern . De aici rezulta ca limbajul intern este principalul schelet si suport al activitatii mintale . O alta caracteristica a limbajului intern e aceea ca e principalul instrument de comunicare cu noi insine , de autointerogatie , de autoanaliza , de autoincurajare , de autoinvinuire .

2.Desi provine din limbajul extern , limbajul intern devine o rampa de lansare pentru cel extern , deoarece exista o permanenta pendulare intre cele doua forme ale limbajului : initial limbajul verbal se realizeaza in plan extern , prin vorbirea cu voce tare , iar treptat se realizeaza integrarea si consolidarea pana la automatizare a schemelor articulatorii ( limbajului ) . Cu toate acestea limbajul intern pregateste , planifica si anticipeaza limbajul extern . Inainte de a fi rostite sau scrise , cuvintele sunt selectate si activate in minte .

SUBIECTUL III

Varianta 1





B. 1. Intre motiv si scop nu exista o situatie liniara , ci uneori putem constata ca oricat de puternic ar fi motivul , scopul nu poate fi atins, cum ar fi cazul situatiei in care cineva are ca motiv nevoia de performanta , dar nu poseda aptitudinile speciale pentru atingerea scopului , iar altcineva poate sa nu fie prea motivat la inceput si sa obtina prin talent un rezultat exceptional. Cineva se simte foarte motivat sa acumuleze bani , dar nu reuseste , altcineva , desi nu e motivat puternic in plan financiar , reuseste sa se imbogateasca in urma unei idei bune pe care a avut-o in afaceri. Totodata , atingerea unui scop poate declansa motive noi , adica relatia motiv-scop devine o relatie dinamica simbolizata , mai degraba , printr-o sageata in dublu sens , decat liniara .

2. Atunci cand nu exista un echilibru intre latura orientativa si energizanta , exista pericolul neindeplinirii scopului , deoarece , desi exista o orientare precisa spre atingerea unui scop , aceasta e doar o conditie necesara , insa nu si suficienta . Ea trebuie sa fie dublata de latura energizanta care sa sutina efortul subiectului pana la atingerea scopului . Lipsa de energie provine dintr-o slabire a motivatiei , dintr-o modificare a convingerilor sau poate a trebuintelor , aspiratiilor subiectului . El nu-si mai doreste cu aceeasi ardoare cu care-si dorea la inceput ceva , asa ca nu se mai simte motivat sa faca eforturile care i se par poate prea mari pentru un tel ce nu mai corespunde convingerilor sale. De aceea , doar echilibrul intre latura orientativa si energizanta poate sa duca la indeplinirea cu succes a unui tel .

SUBIECTUL III

Varianta 87





B. 1.Procesele afective sunt motive active , in plina desfasurare ,pentru ca atunci cand ne dorim cu mare intensitate ceva , atractia catre acel scop e data de motive foarte puternica care devin aproape vizibile in comportament . Persoana care plange in public pentru ca nu a obtinut ce a vrut face aceasta intrucat nu e doar inciudata , suparata , ci si demotivata , adica motivele puternice pe care le-a avut pentru atingerea scopului au fost nesatisfacute . Nesatisfacerea motivelor declanseaza o durere insuportabila , care se soldeaza cu izbucnirea in lacrimi . Dimpotriva atunci cand motivele gasesc calea de satisfacere , subiectul e extrem de fericit si in alte situatii starile afective placute traite in acele momente , fata de anumite persoane , activitati , lucruri etc vor declansa un comportament specific , de apropiere fata de acestea .Toate acestea dovedesc unitatea proceselor afectiv-motivationale

2.O buna dispozitie prelungita in timp contribuie decisiv la cresterea eficientei activitatilor persoanei : fiind vorba de apectul energetic al bunei dispozitii , energia acesteia insoteste si desfasurara activitatilor. Moderatorul bine dispus reuseste sa anime discutia , sa o imbogateasca , iar interlocutorii se contagiaza afectiv si devin foarte productivi in dezbaterea lor . Dimpotriva , o proasta dispozitie , prelungindu-se in timp , genereaza scaderea eficientei activitatilor persoanei . Moderatorul prost dispus determina o trenare a discutiei , iar interlocutorii se indispun , interiorizandu-se sau ripostand intr-un mod suparator . De aceea dispozitia are un rol foarte important in eficienta sau ineficienta activitatii .



2. Gandirea face parte din categoria proceselor cognitive superioare , iar vointa din cadrul proceselor reglatorii .

Gandirea e implicata in actul voluntar prin faptul ca intreaga mobilizare a subiectului nu e facuta la intamplare , haotic , ci rational , organizat ; astfel efortul voluntar nu e innascut , ci dependent de modul de apreciere a obstacolului : gandirii ii revine rolul de a aprecia cat mai corect obstacolul in asa fel incat sa fereasca subiectul de supraapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai usor decat in realitate ) si de subapreciere ( situatie in care se considera ca obstacolul este mai dificil decat in realitate ) . Numai o gandire clara , exersata ofera cea mai buna apreciere a obstacolului.Gandirea intervine in etapele actului voluntar , analizand si comparand diferite motive , scopuri , modalitati de atingere a lor si in final ajuta la evaluarea rezultatelor obtinute.


B. 1. Atentia interna e o intoarcere a privirii spre interior : ea nu s-ar putea realiza fara limbajul intern. Limbajul intern construieste arhitectonica lumii noastre subiective , el ne permite sa ne observam bucuriile si tristetile , oferindu-ne posibilitatea de a le cauta cauzele si totodata posibilitatea de a le amplifica sau diminua prin efort voluntar. Un act de memorie sau de imaginatie exista doar pe baza conlucrarii atentiei cu limbajul . Subiectu isi constientizeaza emotia , sentimentele pe aceeasi baza . Rolul limbajului e ,deci , decisiv in atentia interna .

2. Instabilitatea atentiei e o contraindicatie pentru anumite profesii . Din acest motiv , pentru angajarea in anumite domenii de activitate ce solicita stabilitatea atentiei se intreprind anumite masuratori pe baza unor teste relevante . Cei care nu reusesc sa indeplineasca standardele de atentie sunt respinsi pe buna dreptate, pentru ca incapacitatea lor poate fi riscanta , atat pentru ei insisi , cat si pentru ceilalti . Stabilitatea atentiei permite desfasurarea coerenta a activitatilor astfel ca , un politician de exemplu poate sa-si sustina adecvat discursul , la fel un profesor . Instabilitatea ar dezorganiza totul , iar in cazul unor activitati precum ar fi sofatul este foarte periculoasa .

SUBIECTUL III

Varianta 89





B. 1.Se spune pe buna dreptate ca , <> . Intr-adevar , intonatia folosita in comunicarea afectiva e in masura sa persuadeze persoana in asa fel incat sa-si schimbe atitudinea de expectativa intr-o atitudine de acceptare a celuilalt in viata sa . Daca dimpotriva este o intonatie schimbata in rau , aspra , dura , metalica atunci persoana il poate respinge pe celalalt . Pe baza unei intensitati potrivite a vorbirii n simtim atrasi de o persoana , o simpatizam si pe baza unei intensitati prea mari , cand persoana incepe sa ripe la noi o antipatizam si nu raspundem doleantelor sale : cu cat ridica mai mult tonul , cu atat nu auzim si nu vrem sa auzim ce are sa ne zica .

2.Atunci cand doi tineri decid sa se casatoreasca acorda o semnificatie cu totul speciala acelui << Da>> pe care-l spun in fata ofiterului starii civile si in fata preotului si a altarului . Sunt infinite nuantele ce pot sa apara in acest anganjament luat pe viata . Din acest motiv , tanarul care cere mana fetei e foarte atent la reactia ei si , mai ales , la modul ei de spune „Da” . Acest fel de a spune „Da” e mai important decat DA-ul spus in alte ocazii . Intonatia , intensitatea ,timbrul vocii dau expresivitate vorbirii si transmit emotia

traita . Un „NU” poate fi de multe ori mai apropiat de un „DA” , iar un „DA” de un „NU” prin intonatia folosita .

SUBIECTUL III

Varianta 90





B. 1.Formarea sentimentelor morale , ca de exemplu sentimentul binelui si raului , dreptatii si nedreptatii se realizeaza prin interventia atentiei . Discernamantul , definit drept capacitatea umana de adistinge binele de rau , ceea ce e cuviincios de ceea ce nu e are nevoie de sustinerea concentrarii atentiei . Focalizarea ferma asupra principiilor si valorilor proprii e absolut necesara in formarea sentimentelor morale . Fara aceasta focalizare nu am putea fi morali si tot ceea ce e in jurul nostru ne-ar putea distrage atentia ajungand la situatii total indezirabile . Cu cat ne concentram mai mult asupra a ceea ce este semnificativ si valoros pentru noi si pentru societate , cu atat avem posibilitatea de a ne forma si dezvolta moralitatea.

2.Noi , oamenii , nu suntem atenti asa in general , ci suntem aproape intotdeauna atenti la ceea ce corespunde intereselor , nevoilor , dorintelor , sentimentelor , pasiunilor noastre . De aceea e logic sa se imbunatateasca performantele atunci cand ea e orientata spre continuturi cu valoare afectiva mare pentru subiect si sa scada atunci cand e orientata spre continuturi indiferente din punct de vedere afectiv . Se stie ca tot ceea ce are o rezonanta afectiva crescuta atrage atentia , dar si potenteaza atentia . Acesta e si cazul volumui atentiei , care creste , de exemplu atunci cand subiectul trebuie sa realizeze un test pentru a primi permisul de conducere .

SUBIECTUL III

Varianta 91



2. Gandirea are o pozitie speciala fata de toate celelalte procese , determinandu-le modul de producere si realizare . Ea e implicata in desfasurarea limbajului prin faptul ca ii confera dimensiunea rationalitatii : fara gandire limbajul nu ar avea inteles . Gandirea confera continut , semnificatie si sens limbajului , iar limbajul ofera forma gandirii.Limbajul transmite sau comunica un mesaj , adica un continut informational , semantic . Normele gramaticale si normele logicii formale sunt solidare si simetrice . Nu se poate gandi la un nivel evoluat fara mijloacele limbajului , iar vorbirea fara inteles e o

singura forma fara continut .


B. 1. Nefiind la prima confruntare cu un obstacol , subiectul stie deja cum sa-si dozeze efortul , in functie de experienta anterioara . Cu cat s-a confruntat mai des cu acelasi ip de obstacol , cu atat ii va fi mai usor pentru ca se produce specialzarea efortului voluntar , in sensul ca stie exact cum sa procedeze, ca stie sa aprecieze tot mai adecvat dificultatea obstacolului , de unde si dorinta de a-l depasi .

2. Atunci cand o persoana a depus un efort mai mare decat era necesar pentru atingerea unui scop , intrucat a supraapreciat dificultatea sarcinii , desi obtine ceea ce a dorit , se simte obosit , devitalizat , frustrat si se intreaba daca a meritat efortul , adica daca nu cumva eforturile au fost mai mari decat rezultatele. Satisfactia succesului obtinut cu greu e umbrita de incordarea obositoare , prelungita a subiectului .

SUBIECTUL III

Varianta 92





B. 1.Copilaria este o varsta prea frageda care nu permite formarea sentimentelor intelectuale , filosofice , morale intrucat gandirea si constiinta nu sunt suficient dezvoltate : evolutia afectivitatii urmeaza evolutia psihica . Asadar , adolescenta permite structurarea acestor sentimente si apoi dezvoltarea lor in functie de evolutia psihica . Se stie ca intelectul se constituie, in tot ce are fundamental , pana in perioada adolescentei , inclusiv . Acelasi lucru il putem spune si despre afectivitate . Daca o persoana nu se dezvolta un mediu propice armonizarii psihice , atunci ea nu va avea posibilitatea de a-si forma moralitatea , de exemplu , nici mai tarziu . De aceea varsta adolescentei ( varsta la care se contureaza interesele , trebuintele , se constientizeaza asteptarile de la viata , dar si de lasine , se contureaza visul de perspectiva ) e decisiva pentru formarea sentimentelor intelectuale , morale , filosofice . E varsta la care apar interogatiile filosofice si preocuparea pentru gasirea sensului existentei : de aici formarea acestor sentimente .

2. Cu cat o traire e mai aproape de polul pozitiv sau de cel negativ , cu atat intensitatea ei poate fi mai mare . Cine n-a simtit ca limbajul e ineficient in exprimarea sentimentelor de iubire ? Cine n-a trait revelatia ca trupul e insuficient pentru a putea exprima in limbaj nonverbal continuturile sufletesti ? Cu cat o persoana a simtit mai tare ura , cu atat si-a dat seama ca intensitate acesteia o poate distruge si pe sine si pe ceilalti .

In concluzie , polarizarea crescuta a trairilor afective e echivalenta cu intensitatea acestora , iar indepartarea de polul pozitiv si negativ se soldeaza cu scaderea intensitatii trairilor pana la indiferenta .

SUBIECTUL III

Varianta 93






2. Fara limbajul verbal oamenii ar trai intr-o iluzia permanentizata , intr-o amagire cronicizata , iar comunicarea dintre ei ar fi inautentica : fiecare i-ar atribui celuilalt ceea ce asteapta de la el , adica s-ar proiecta in el cu gandurile , ideile , sperantele proprii . Egocentrismul ar fi cel care ar lua locul unei intelegeri obiective , rationale , ce ar fi constientizarea atitudinii celorlalti . Nu putem sa stim cu precizie , doar pe baza limbajului nonverbal , care e cu adevarat atitudinea celorlalti. Limbajul verbal are rolul de a elimina ambiguitatile si adeseori si amagirile . El elimina deziluziile , mijlocind exprimarea clara , fara echivoc a situatiilor reale .

Subiectul IIIVarianta 94A. 1. Motivatia este ansamblul starilor de necesitate ale organismului care semnalizeaza , declanseaza , orienteaza si dirijeaza comportamentul in directia satisfacerii lor



3. Motivele şi trăirile afective fac parte din aceeaşi categorie : categoria proceselo stimulator-energizante.Deşi există puternice legături între toate procesele psihice, între afectivitate si motivatie se instaurează o legătură specială, ele

alcătuind împreună o unitate de nezdnincinat : trăirile afective au fost considerate motive active , in plina desfăşurare, în timp ce motivele reprezintă trăiri afective condensate, cristalizate , solidificate.Strânsa legătură dintre trăirile afective şi motivatie reiese şi din definitia afectivităţii: « procesele afective constau în trăirea subiectivă a concordantei sau discordanţei dintre cerinţele interne ale individului (motivele) şi realitatile din mediu.

B. 1. Cu cat suntem mai capabili sa comutam mai rapid atentia de la un obiect la altul in urma specializarii atentiei ,cu cat suntem mai capabili sa desfasuram mai multe activitati simultan , pe baza automatizarii unora dintre ele , cu atat vor fi mai bune rezultatele activitatii , iar aceasta va fi mai rentabila , mai eficienta . Mobilitatea si distributivitatea atentiei determina cresterea eficientei activitatii umane umane intrucat specializarea subiectului ( si totodata a atentiei sale ) inseamna o adaptare mai buna la toate situatiile si un consum energetic mult mai scazut .

2. Formarea si optimizarea calitatilor atentiei se realizeaza prin efort voluntar , mai precis prin exercitiu , antrenament special de rezistenta la factorii perturbatori , prin cresterea interesului pentru activitatile desfasurate . In educarea insusirilor atentiei importanta este stabilirea cu claritate a scopurilor , constientizarea de catre subiect a importantei activitatii , a efectelor pozitive ale finalizarii ei , asigurarea unor conditii ambientale adecvate , analiza planului activitatii inainte de desfasurarea ei , astfel incat sa se surprinda momentele cele mai dificile , care reclama o atentie deosebita .






B. 1. Comunicarea verbala orala nu e constransa intotdeauna se reguli foarte riguroase , deoarece adeseori se intelege din context continutul mesajului ; exista mijloace multiple de expresivitate ce intaresc ceea ce cuvintele indica , doar sugereaza , si , mai ales , oricand se poate reveni la ceea ce s-a exprimat . datorita implicarii permanente a limbajului oral in comunicarea cotidiana , el e cel mai bine stapanit si folosit de oameni : are avantajul de a fi insotit de mimica , de gestica , intonatie , timbru , care faciliteaza receptia si intelegerea mesajului .

2. Limbajul verbal se insuseste de copilul mic prin imitatie . Insusirea si dezvoltarea limbajului verbal sunt strans legate de activitatea copilului , deoarece se bazeaza pe asociatiile pe care le face cu diferite actiuni . Evolutia limbajului e datorata comunicarii cu cei din jur , mai ales ca in prima perioada a vietii adultii comunica foarte mult cu copilul , chiar daca el nu le poate raspunde , pentru ca nu are formate ,inca ,structurile limbajului . Fara aceasta comunicare , fara a avea modele pe care sa le imite, copilul nu are cum sa-si insuseasca limbajul : e cazul asa numitilor „copii lup” care nu au mai invatat deloc sa vorbeasca .

SUBIECTUL III

Varianta 96





B. 1. Relatia motiv – scop poate fi urmarita in desfasurarea zilelor obisnuite din timpul scolii , astfel elevul are ca motiv nevoia de a-si multumi parintii , de a-si face datoria , asa ca pe aceasta baza merge zilnic la scoala , isi face temele , citeste , invata . Scopul lui e de a progresa , de a se dezvolta progresiv , obtinand rezultate dintre cele mai bune . Performantele obtinute in indeplinirea sarcinilor scolare sunt fectul antrenarii vointei . Vointa se manifesta ca mijlocitoare intre motiv si scop , in vederea eliminarii obstacolelor .

2. Motivatia si vointa sunt doua procese psihice foarte importante in obtinerea scopului constient propus . Motivatia nu trebuie sa fie mai mare decat efortul voluntar si nici efortul voluntar decat motivatia . Echilibrul lor , dezvoltarea lor unitara , conlucrarea lor , faciliteaza atingerea scopului constient propus . Vointa antreneaza energiile psihonervoase in jurul unui scop , iar motivatia declanseaza , orienteaza si sustine energetic atingerea scopului .

SUBIECTUL III

Varianta 97





B. 1.Daca nivelul de aspiratie e cu mult mai mare decat capacitatile reale ale persoanei , poate sa apara esecul . Escul e posibil , insa , si in cazul in care nivelul de aspiratie e mai mic decat capacitatile reale ale persoanei . In prima situatie persoana se suprasolicita pentru a face fata unor obstacole ce o depasesc. Astfel poate sa apara sentimentul de inferioritate si de neimplinire . In al doilea caz , cand e o discrepanta pra mare intre aspiratiile persoanei si posibilitatile sale superioare , apare ratarea , deaorece persoana nu-si valorifica potentialitatile .Din motivele enumerate mai sus putem deduce cat de important e ca nivelul de aspiratie sa fie adecvat la capacitatile reale ale persoanei .

2.Nivelul de aspiratie e influentat de idealul de viata al persoanei intrucat ambele au in comun un model cu valoare proiectiva centrat pe devenirea ulterioara . Aspiratia reflecta standardele/asteptarile subiectului , iar idealurile actioneaza ca mecanisme reglatorii interne ale liniei generale de viata si ale conduitei individului . Implinirea idealului de viata aduce bucurie , satisfactie si permite ridicarea aspiratiei , in timp ce neimplinirea idealului de viata duce la scaderea aspiratiei .





B. 1. Specificul factorului exterior care influenteaza selectivitatea atentiei consta in : intensitatea , noutatea , neobisnuitul , aparitia si disparitia brusca , miscarea pe un fond static a stimulului , contrastul stimulilor . Specificul factorilor interni care influenteaza selectivitatea atentiei consta in motivatia crescuta pentru o anumita categorie de stimuli , actualizarea unor trairi afective , interesul pentru activitate .

2. Atentia involuntara e actul neintentionat , nedeliberat de intoarcere a Eului catre diferiti stimuli ; aproape se confunda cu reflexul de orientare . Atentia involuntara e importanta pentru ca ne pregateste si ne avertizeaza in legatura cu variatiile si noutatea din ambianta imediata , principalul ei rol fiind de protectie in fata unor situatii periculoase .

SUBIECTUL III

Varianta 89





B. 1.Afectele desemneaza o traire afectiva exploziva , de mare intensitate , care diminueaza discernamantul si autocontrolul si favorizeaza savarsirea unor acte ce pot avea urmari nefaste. Tocmai de aceea ele sunt insotite de o expresivitate atat de mare incat manifestarea afectelor reprezinta cel mai evident limbajul nonverbal . Rasul , plansul in hohote , furia , groaza denota prin expresivitatea lor trairile afective asociate intr-un mod atat de pregnant incat nici nu mai e nevoie de limbajul verbal .

2.Expresiile emotionale se standardizeaza in sensul ca se reduc la cateva , cele mai importante sau fundamentale , de baza : furia se constata prin vasodilatatie , marirea ochilor , transpiratie , bucuria prin hohotele nestapanite , gura larg deschisa , disperarea prin marirea ochilor si gestul de acoperire al fetei . Impreuna ele genereaza un adevarat limbaj afectiv care nu mai are nevoie de cuvinte . Expresiile emotionale se invata , in mare parte prin imitatie , de aceea mimica nevazatorilor e atat de saraca . Totusi s-a constatat ca si in cazul lor expresiile emotionale se pot forma prin ajutorul dat de catre cei care-i asista pe nevazatori si care dau indicatii verbale in legatura cu expresia fetei lor ( ce anume ii avantajeaza si ce anume ii dezavantajeaza ) .

SUBIECTUL III

Varianta 100





B. 1.Motivatia extrinseca are un rol foarte important in constituirea personalitatii . Desi sursa ei este in afara subiectului , aceasta forma a motivatiei e foarte benefica in primii ani de viata , iar uneori toata viata . Motivatia extrinseca ( cum ar fi promisiunea unei recompense in schimbul unei activitati pentru care subiectul nu simte nicio chemare ) stimuleaza si treptat , cu timpul , ea se

transforma in motivatie intrinseca pentru ca subiectul intelege ca desi la inceput i-a fost greu sa desfasoare acea activitate , apoi , prin repetitie , activitatea devine tot mai usor de desfasurat , efortul e redus la minim , iar subiectul ajunge sa desfasoare activitatea din proprie initiativa . Astfel motivatia extrinseca devine o sursa a dezvoltarii intrinseci , personale .

2.Convingerile ca idei- forta , orienteaza si sustin comportamentul in directia atingerii scopurilor constient propuse , deoarece se impun atat in comportament , cat si in relatiile cu altii ; ele sunt idei dotate cu certitudine subiectiva , intra in alcatuirea sistemului de orientare al personalitatii , exprimandu-se in atitudini . Convingerile rezulta din asocierea unei idei cu o trebuinta si , de aceea ele sunt aparate si promovate cu energie , atunci cand sunt contrazise si contestate .

Subiecte de Bacalaureat Rezolvate La Psihologie

Documents

Transcript of Subiecte de Bacalaureat Rezolvate La Psihologie